Ghid pentru promovarea clădirilor verzi prin reducerea impozitului pe clădiri

Transcription

1 Pag. 1/ 24 Ghid pentru promovarea clădirilor verzi prin reducerea impozitului pe clădiri Cuprins : 1. Cum funcţionează şi care sunt avantajele mecanismului de promovare 2. Baza legislativă în vigoare 2.1. Ce impozit pe clădiri există 2.2. Cine decide reducerea impozitului pe clădiri şi cine ar putea beneficia de aceasta 2.3. Cu cât se poate reduce impozitul pe clădiri 3. Propunerea legislativă privind promovarea clădirilor verzi prin reducerea impozitului pe clădiri 3.1. Referat privind justificarea măsurii 3.2. Proiect de hotărâre de consiliu local 3.3. Anexă la hotărârea de consiliu local Ghid orientativ pentru elaborarea instrumentului specific 4. Întrebări frecvente 5. Echipa de elaborare a Ghidului

2 Pag. 2/ Cum funcţionează şi care sunt avantajele mecanismului de promovare Propunerea pentru reducerea impozitului pentru cladiri verzi Consiliul Roman pentru Cladiri Verzi a promovat inca de la fondarea sa utilizarea stimulentelor fiscale pentru a incuraja eficienta energetica si responsabilitatea cu privire la mediul inconjurator, in ceea ce priveste domeniul constructiilor si al proprietatilor. Acest efort a inclus numeroase initiative printre care elaborarea unor documente de pozitie pe baza unor contributii importante din partea Guvernului, ONG-urilor si a industriei. De asemenea, s-au organizat numeroase seminarii si alte evenimente ce au inclus prezentari facute Asociatiei Romane a Municipalitatilor in cadrul carora s-au solicitat si asimilat raspunsurile primite de la partile interesate. In primavara anului 2012, conducerea municipiului Cluj-Napoca, cu sprijinul Consiliului Roman pentru Cladiri Verzi, a emis primele acte normative ce prevad reducerea semnificativa a impozitului pentru cladirile ce au obtinut un Certificat de Performanta Energetica de clasa A si un document care certifica statutul de cladire verde. Aceasta legislatie a fost primita cu entuziasm din partea industriei de constructii si a dus la aparitia unor noi investitii in proiecte de cladiri verzi atat in ceea ce priveste constructiile noi cat si renovarile, si la dezvoltarea accelerata a industriei constructiilor verzi. Avand in vedere succesul acestor prime initiative, Consiliul Roman pentru Cladiri Verzi a solicitat ajutorul Grupului de Lucru pentru Demersuri Legislative si a Grupului de Lucru pentru Certificari (de Cladiri Verzi) pentru a crea un ghid complet cu rolul de a explica si de a sprijini municipalitatile in procesul de introducere a legislatiei favorabile, ce va incuraja implementarea principiilor de constructie sustenabila. Ghidul are rolul de a incuraja constructiile verzi si de a stimula crearea de locuri de munca potrivite, asigurandu-se in acelasi timp ca resursele financiare ale municipalitatilor sunt protejate. Aceast ghid este acum disponibil municipalitatilor din Romania si Consiliul Roman pentru Cladiri Verzi, impreuna cu Asociatia Muncipiilor din Romania sunt pregatite sa ofere informatii si raspunsuri la orice intrebari. Proprietarii ce doresc sa beneficieze de reducerile de impozit pe cladiri trebuie sa ia masuri semnificative spre a contribui la imbunatatirea comunitatii, a ridica standardele si nivelul de competitivitate industrial si a spori resursele financiare ale municipalitatilor care au implementat legislatia propusa. Nivelul de performanta solicitat de legislatie pentru Certificatul de Performanta Energetica si instrumentul de evaluare a Cladirilor Verzi prevede: - investitii semnificative in locuri de munca si agenti economici locali; - un interval temporal care sa asigure castigul doar acelora care fac investitii complete in decursul urmatoarelor 48 de luni, asigurand astfel un stimul economic in timpul perioadelor dificile si in acelasi timp, protejand sistemul de colectare a taxelor de pierderi majore; - stabilirea unor obiective ce au in vedere cele mai ambitioase niveluri de realizari in domeniul constructiilor verzi; - o evaluare realista si recenta a cladirii, incluzand si imbunatatirile ecologice recente; - legalizarea tranzactiilor fiscale avand ca rezultat imbunatatirea colectarii de taxe, in conditiile in care certificarea de cladire verde necesita un control aditional al facturilor pentru a se putea demonstra respectarea criteriilor ecologice; - impartasirea informatiilor importante pentru cercetarea metodelor de imbunatatire a performantei cladirii.

3 Pag. 3/ 24 Exista multe alte beneficii ce nu pot fi cuantificate cu usurinta, dar care au un rol foarte important in imbunatatirea economiei locale si nationale. Cresterea numarului de proiecte de constructii verzi va incuraja profesionistii cu cunostinte vaste in domeniu sa revina in Romania pentru a lucra la aceste proiecte. In plus, imbunatatirea calitatii constructiilor, sanatatea si confortul spitalelor, scolilor, universitatilor, birourilor noastre si a celorlalte cladiri va fi un stimulent suplimentar pentru profesionisti, pentru ca acesti sa ramana in tara, aspect esential pentru succesul economic al tarii. In conditiile in care principiile de construire ecologica prevad luarea in calcul a unei solutii locale, atunci cand aceasta este fezabila, vor fi create noi sectoare industriale sau vor reaparea unele. Simpla achizitie a celei mai ieftine solutii indiferent de impactul pe care il are asupra mediului prin productie sau transport nu va mai fi incurajata. Adoptarea stimulentelor economice verzi va avea un impact pozitiv asupra persoanelor fizice si companiilor nationale si internationale, precum si asupra investitorilor ce asteapta semne concrete ale angajamentului Romaniei de a crea o legislatie vizionara in vederea unei dezvoltari de viitor. Textul legislativ propus pentru reducerea impozitului pe clădire pentru cele mai verzi cladiri din prezentul Ghid al Consiliului Roman pentru Cladiri Verzi a fost creat avand o vedere globala asupra binelui comunitatii si a planetei si cu scopul de a imbunatati posibilitatile de a asigura oportunitati economice locale. Ghidul a fost creat de experti din Romania sau experti cu o bogata experienta pe piata romaneasca. Rationamentul pentru reducerea impozitului pe cladiri si alte stimulente pentru cladirile verzi Este foarte posibil si de dorit ca orasele din Romania sa ofere un stimul economic imediat si oportunitatea crearii de locuri de munca in timp ce depune eforturi pentru a se alinia la directivele importante legate de eficienta energetica si la legislatia cu privire la modificarile climatice, toate acestea avand un impact pozitiv asupra bugetelor locale. Este de asemenea esential ca industria locala nu doar companiile, ci si indivizii - sa se pregateasca sa fie competitiva atat la nivel local, cat si international, in conditiile in care asimilarea cladirilor verzi in Romania si in tarile vecine este tot mai rapida, fiind influentata de cresterea populatiei, de carenta resurselor critice si de preocuparile legate de energie si mediu. Urmand exemplul predecesorilor din alte zone ale globului, Romania poate obtine beneficii importante prin scaderea costului energiei, securizarea sporita a energiei si crearea de locuri de munca - inclusiv multe locuri de munca specializate din domeniul tehnologiei, produselor si serviciilor ecologice. In conditiile in care cladirile noastre utilizeaza aproape 40% din energie si au un impact direct asupra calitatii vietii tuturor romanilor, imbunatatirile aduse cladirilor noi si a celor existente reprezinta o oportunitate imensa de a obtine stimul economic, de a imbunatati vietile cetatenilor si de a ne bucura de toate beneficiile legislatiei internationale si europene legata de modificarile climatice. In special, proiectele de renovare vor furniza numeroase locuri de munca la nivel local, oferind astfel o solutie la rata tot mai mare de somaj din sectorul constructiilor si a sectoarelor conexe. La nivel european, industria mediului ofera slujbe pentru 3,4 milioane de persoane, adica mai mult decat cele din industria chimica si cea de automobile, demonstrand potentialul pietei verzi de a crea beneficii imediate oamenilor, in plus fata de atingerea nivelului critic de administrare a mediului pe termen lung. Costul implementarii masurilor cu privire la eficienta energetica si energiile regenerabile sunt minimale, intrucat nu sunt cheltuieli platite in numerar, ci mai degraba investitii recuperate prin economii de energie importante

4 Pag. 4/ 24 realizate in mod continuu. Utilizand tehnologii performante ce se pot gasi deja in Romania, consumul de energie din cladirile noi, dar si cele vechi poate fi redus cu 25-40% cu o investitie initiala nesemnificativa. In plus, imprumuturile guvernamentale, ale institutiilor internationale sau cele private pot fi utilizate pentru a imbunatati eficienta energetica a cladirilor si au avantajul ca programele existente pot fi acccesate de mai multe persoane fara a afecta excesiv bugetul guvernamental actual. Legi mai stricte care promoveaza eficienta energetica sunt implementate in Europa si in restul lumii. Companiile romanesti pot prospera de pe urma dezvoltarii posibilitatii de a asigura la nivel local, regional si international nevoile generate de aceste standarde mai inalte. Altfel, companiile romanesti pot fi declasate de cele din alte tari care ajung sa castige aceste proiecte. Reusita pregatirii industriei constructiilor si sectorului imobiliar pentru a furniza cladiri mai verzi este esentiala pentru pozitionarea tarii pe piata locurilor de munca si a diferitelor aptitudini necesare in viitorul foarte apropiat. Slujbele create si nivelul ridicat al aptitudinilor se aplica la toate categoriile de muncitori. Beneficiile aduse de standardele de energie mai inalte si eliminarea subventiilor Cei mai credibili analisti prevad cresterea continua a costului energiei, care va afecta proprietarii de locuinte, afacerile, dar si potentialul economic. Fondul Monetar International a solicitat de curand eliminarea tuturor subventiilor, creand astfel o crestere iminenta a costurilor de intretinere a cladirilor. Cresteri mai dramatice de preturi sunt asteptate in momentul in care criza economica europeana se va transforma in crestere economica. Asadar, incurajarea eficientei energetice a cladirilor va asigura siguranta economica si confortul romanilor mai ales a celor ce risca sa aiba facturi mari de energie. Masurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon vor avea, in mod evident, avantaje imediate, dar si de lunga durata, fiind necesara diminuarea dependentei noastre de combustibilii fosili. Este asadar important de luat in calcul importanta evitarii complicatiilor provocate de problemele economice la nivelul familiilor, afacerilor, regiunilor si economiilor in conditiile in care costul combustibililor fosili creste ca urmare a diminuarii sale, a cresterii demografice si a dezvoltarii economice. Pe langa faptul ca asigura un stimul economic imediat, masurile ce promoveaza constructiile sustenabile vor ajuta Romania sa se alinieze la numeroase directive europene ce privesc eficienta energetica, promovarea energiei regenerabile si a reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera. Cladirile sunt responsabile pentru aproape 40% din consumul de energie si produc aproape 36% din totalul emisiilor de carbon. In consecinta, acest sector a fost prezentat ca fiind cel mai important sector in care este necesara reducerea gazelor cu efect de sera, conform reglementarilor Pachetului European Energie si Schimbarea Climatica.

5 Pag. 5/ Baza legislativă în vigoare Dezvoltarea de clădiri care să aibă un impact cât mai redus asupra mediului reprezintă nu doar o necesitate în contextul preocupărilor pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii, ci şi un impuls al investiţiilor în contextul economic actual. Autorităţile locale au oportunitatea de a câştiga spaţii de locuit şi de lucru prietenoase atât cu mediul înconjurător, cât şi cu cei care le ocupă. O metodă prin care acest deziderat poate fi atins o constituie stimularea clădirilor verzi, sustenabile, prin reducerea impozitului pe clădiri Ce impozit pe clădiri există Toate persoanele 1 datorează un impozit pe clădirile aflate în proprietate. Impozitul pe clădiri este stabilit de către autorităţile publice locale (adică: de consiliile locale ale oraşelor/ comunelor 2 şi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti ori consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, dacă au primit împuternicire expresă de la Consiliul General al Municipiului Bucureşti 3 ) în limitele stabilite de Codul fiscal, trebuie plătit anual şi este diferenţiat în funcţie de tipul proprietarului: - pentru persoanele fizice Codul fiscal 4 prevede o cotă de impozitare de 0,1% din valoarea impozabilă a clădirii 5 ; - pentru persoanele juridice Codul fiscal 6 prevede o cotă de impozitare cuprinsă între 0,25% şi 1,50% (inclusiv) din valoarea de inventar a clădirii. În plus, persoanele juridice care nu sunt proprietare, însă folosesc o clădire a statului, a unui oraş ori comune în baza unei concesiuni, contract de închiriere, administrare ori de acordare a folosinţei datorează o taxă pe clădire care este calculată similar cu impozitul pe clădiri Totuşi, articolul nr. 250 din Codul fiscal, aşa cum a fost modificat ultima dată de Legea nr. 168/2013 (o parte dintre modificările aduse Codului fiscal vor intra în vigore la 1 iulie 2013), prevede o serie de clădiri care sunt scutite de la plata impozitului, cum ar fi: clădirile proprietatea statului, a unităţilor administrativ-teritoriale sau a oricăror instituţii publice, clădirile clasate ca monumente istorice etc. Însă, dacă în aceste clădiri se desfăşoară activităţi economice, atunci impozitul pe clădire se datorează raportat la aceste încăperi. De asemenea, art. 284 din Codul fiscal scuteşte anumiţi proprietari - persoane fizice pentru clădirile folosite ca domiciliu, cum ar fi veteranii şi văduvele de război, persoanele cu handicap grav sau accentuat etc. Potrivit art. 36 alin. 2 lit. b) şi a alin. 4 lit. c) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale: "Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuţii: [...] c) stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale, în condiţiile legii; Potrivit art. 81 alin. 2 lit. d) şi alin. 3 din Legea nr. 215/2001: (2) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti exercită, în principal, următoarele atribuţii (...) stabilesc impozite şi taxe locale (...) în condiţiile legii, numai dacă au fost împuternicite expres prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Art. 251 alin. 1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Această cotă de impozitare este majorată, potrivit art. 252 din Codul fiscal, în funcţie de numărul de clădiri aflate în proprietate în afara celei de la adresa de domiciliu; astfel, pentru prima clădire cota este majorată cu 65%, pentru a doua cu 150% şi pentru a treia ori mai multe cu 300%. Art. 253 alin. 2 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Obligaţia privind taxa pe clădire este prevăzută de art. 249 alin. 3 din Codul fiscal.

6 Pag. 6/ Cine decide reducerea impozitului pe clădiri şi cine ar putea beneficia de aceasta Consiliile locale/ Consiliul General al Municipiului Bucureşti ori cele de sector, dacă sunt expres împuternicite, au posibilitatea reducerii impozitului pe clădiri prin adoptarea de hotărâri 8. Beneficiarii acestor facilităţi sunt orice persoane fizice ori juridice care sunt proprietari de clădiri ori, în cazul celor din urmă, care folosesc clădiri ale statului sau oraşelor/ comunelor în baza unor contracte care le acordă dreptul de folosinţă/ administrare/ concesiune Cu cât se poate reduce impozitul pe clădiri Impozitul pe clădiri poate fi redus prin hotărâri ale consiliilor locale / Consiliul General al Municipiului Bucureşti: - necondiţionat, reprezentând cota minimă de impozitare de 0,1% pentru persoanele fizice 9 şi până la 0,25% pentru persoanele juridice 10 ; - condiţionat, după cum urmează: o o în ce priveşte persoanele fizice: sub cota minimă de 0,1% ori chiar pot fi scutite de la plata impozitului pentru clădirile aflate în proprietate şi care sunt folosite ca domiciliu 11, în ce priveşte persoanele juridice: reducere sub cota minimă de 0,25% 12 ori scutire de la plata impozitului, inclusiv ca urmare a realizării de lucrări pentru îmbunătăţirea performanţei energetice, dacă această facilitate respectă condiţiile prevăzute pentru ajutorul de stat Baza legală o constituie art. 27 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale şi art. 286 din Codul fiscal. Potrivit art. 251 alin. 1 din Codul fiscal, cota de 0,1% se aplică la valoarea impozabilă a clădirii. Potrivit art. 253 alin. 2 din Codul fiscal, cota de 0,25% se aplică la valoarea de inventar a clădirii. Prin decizia consiliului local, potrivit art. 286 alin. 1 din Codul fiscal. Cu toate că, în ce priveşte clădirile în proprietatea persoanelor juridice, situaţia reducerii cotei de impozitare între cota minimă de 0,25% şi scutire nu este reglementată în mod explicit în Codul fiscal, aceasta ar trebui supusă normelor privind privind ajutorul de stat. Cu toate acestea, asemenea facilităţi ar trebui să fie considerate compatibile cu regulile impuse ajutorului de stat, având în vedere impactul redus asupra concurenţei. Potrivit art. 286 alin. 6 din Codul fiscal.

7 Pag. 7/ Propunerea legislativă privind promovarea clădirilor verzi prin reducerea impozitului pe clădiri 3.1. Referat privind justificarea măsurii REFERAT privind reducerea impozitului pe clădiri cu performanţă energetică superioară şi care deţin o certificare oficială, recunoscută la nivel mondial (BREEAM, DGNB sau LEED), drept construcţii verzi Preocuparea pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a mediului înconjurător priveşte şi sectorul clădirilor, care are un impact semnificativ asupra mediului, fiind responsabil pentru 40% din consumul de energie şi pentru 38% din emisiile de CO 2 la nivel global. De asemenea, în condiţiile în care resursele energetice diminuează şi devin din ce în ce mai scumpe, promovarea de clădiri cu eficienţă energetică superioară şi cu impact redus asupra mediului, clădiri verzi, reprezintă o soluţie la facilă şi rapidă pentru creşterea calităţii ambientului şi contribuirea la unui mediu sănătos de locuit sau de lucru şi pentru diminuarea costurilor cu clădirile pe timpul folosinţei. Clădirile sustenabile, verzi, folosesc soluţii tehnice moderne pentru izolaţii termice, automatizări pentru contorizarea eficientă a consumurilor, surse neconvenţionale de energie şi instalaţii inovatoare pentru producerea acesteia, sisteme de încălzire, de aer condiţionat, de tratare a aerului, de iluminat, de protecţie împotriva incendiilor, de securitate şi de control al accesului centralizate prin sisteme de management al clădirii (Building Management System). Printre avantajele prezenţei clădirilor verzi la nivel local amintim: stimularea economiei locale prin folosirea de materiale de construcţie abundente la nivel local ori regenerabile, diminuarea producţiei de deşeuri şi impact redus asupra mediului, încărcări mai mici asupra reţelelor de utilităţi eficienţă energetică şi managementul apei, folosirea forţei de muncă locale, creşterea confortului locului de muncă şi, în consecinţă a productivităţii în rândul angajaţilor, cu efecte imediate în fidelizarea lor în cadrul unei companii precum şi prin creşterea atractivităţii din punct de vedere economic al companiilor care îşi stabilesc sediul în zonă, ceea ce conduce la stimularea economiei locale, din moment ce o mulţime de servicii şi soluţii, spre exemplu transportul în comun, trebuie furnizate la nivel local, şi nu în ultimul rând diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră prin producţie locală de energie din surse regenerabile şi reducerea dependenţei de combustibili fosili. La nivel european şi mondial sunt diferite modalităţi de stimulare şi promovare a clădirilor verzi la nivel local, ca de exemplu: reducerea impozitului pe proprietate sau scutirea la plata acestuia pe o perioadă de timp, termene mai scurte pentru obţinerea autorizaţiilor de construire ori a altor autorizaţii şi avize, premii onorifice acordate pentru construcţiile durabile realizate. Autorităţile publice locale din România în competenţa lor puterea de a crea anumite măsuri pentru persoanele juridice, conform Codului fiscal, prin care să stabilească nivelul impozitului pe clădiri între 0,25 1,50 % pe an din valoarea de inventar a clădirii, ori chiar să acorde scutiri de la plata impozitului în condiţiile încadrării în scheme de ajutor de stat. Astfel, adoptarea de facilităţi pentru stimularea instalării şi funcţionării în localitatea noastră a unor companii orientate către prezervarea unei calităţi ridicate a mediului înconjurător, care să construiască ori să convertească clădirile existente în clădiri verzi, cu atragerea de companii responsabile, constituie un avantaj pentru devoltarea comunităţii noastre şi dă un semnal pozitiv mediului de afaceri. Întocmit,...

8 Pag. 8/ Proiect de hotărâre de consiliu local Hotărâre privind reducerea impozitului pe clădiri cu performanţă energetică superioară şi care deţin o certificare oficială, recunoscută la nivel mondial (BREEAM, DGNB, LEED şi Living Building Challenge), drept construcţii verzi Consiliul local al municipiului/ oraşului/ comunei/.../ Consiliul General al Municipiului Bucureşti întrunit în şedinţa extraordinară, examinând proiectul de hotărâre privind reducerea impozitului pe clădiri cu performanţă energetică superioară şi care deţin o certificare oficială, recunoscută la nivel mondial (BREEAM, DGNB, LEED, Living Building Challenge), drept construcţii verzi proiect din iniţiativa...; analizând Referatul nr.... din... al Direcţiei... (economice/ de taxe şi impozite locale), precum şi Nota de fundamentare nr.... prin care se propune reducerea impozitului pe clădiri cu o performanţă energetică superioară şi care deţin o certificare oficială, recunoscută la nivel mondial (BREEAM, DGNB, LEED, Living Building Challenge), drept construcţii verzi ; având în vedere recunoaşterea importanţei sectorului construcţiilor de clădiri pentru vitalitatea economică a localităţii noastre, pentru siguranţa şi sănătatea cetăţenilor săi, având în vedere exigenţele privind îmbunătăţirea măsurilor de eficienţă energetică şi cele privind impactul construcţiilor asupra mediului înconjurător, având în vedere obiectivul acestei iniţiative inovative şi eficiente din punct de vedere al costurilor de a stimula crearea şi renovarea clădirilor verzi, precum şi obiectivul subsecvent de stimulare a creării de locuri de muncă în construcţii şi sectoarele conexe, de revigorare a industriei imobiliare prin creşterea concurenţei în construcţia de clădiri mai prietenoase cu mediul înconjurător, mai confortabile, mai sănătoase şi mai estetice şi care asigură o productivitate mai mare în beneficiul localităţii şi comunităţii noastre; având în vedere impulsul imediat de care economia locală beneficiază în urma potenţialelor investiţii efectuate de proprietari în vederea transformării clădirilor lor în clădiri verzi având în vedere avizul comisiei de specialitate; în aplicarea prevederilor art. 251 alin. 1, art. 253 alin. 2, precum şi ale art. 286 alin. 1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare; potrivit dispoziţiilor art. 36, 39 şi 45 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

9 Pag. 9/ 24 HOTĂRĂŞTE: Articolul 1 Condiţii prealabile Consiliul local al municipiului/ oraşului/ comunei.../ Consiliul General al Municipiului Bucureşti stabileşte reduceri ale cotelor de impozitare, începând cu anul fiscal 2013, pentru clădirile care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) în ceea ce priveşte performanţa energetică: pentru clădirile noi şi cele existente care au trecut prin renovări majore, acestea trebuie să deţină un certificat de performanţă energetică valid cu menţiunea clasa energetică A, care să fie completat cu raport de audit şi anexă, potrivit Anexei nr. 3 a Ordinului Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nr. 157/2007 pentru aprobarea reglementării tehnice Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor, dat în aplicarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor; în ceea ce priveşte clădirile existente şi ocupate, care au făcut obiectul unor lucrări de renovare, performanţa energetică trebuie să fi fost îmbunătăţită cu cel puţin două clase energetice, potrivit certificatelor de performanţă emise înainte şi după efectuarea lucrărilor de renovare sau performanţa energetică să fie clasa A ; b) în ceea ce priveşte cerinţele de sustenabilitate, clădirile trebuie să deţină o certificare oficială, recunoscută la nivel mondial, de exemplu Building Research Establishment Environmental Assessment Method (BREEAM), Deutsche Gesellschaft für Nachhaltiges Bauen e.v. (DGNB), Leadership in Energy & Environmental Design (LEED), Living Building Challenge ori orice altă schemă echivalentă de certificare recunoscută de Consiliul Mondial al Clădirilor Verzi World Green Building Council ; c) în ceea ce priveşte valoarea de impozitare, clădirile aparţinând persoanelor juridice trebuie să fie reevaluate potrivit art. 253 alin. (5) din Codul fiscal de către un expert evaluator; d) în ceea ce priveşte perioada de eligibilitate, cererile pentru acordarea facilităţilor prevăzute de prezenta hotărâre trebuie să fie depuse nu mai târziu de 48 de luni de la data prezentei hotărâri. Articolul 2 Reduceri de bază (1) Metodele privind acordarea reducerii de bază a impozitului pe clădiri sunt: (i) cu cât clasificarea din cadrul certificatului final pentru clădiri verzi este mai înaltă, cu atât reducerea impozitului pe clădiri este mai mare; (ii) reducerea de bază a impozitului pe clădiri nu poate depăşi 65% din impozitul aplicabil în mod obişnuit, iar reducerile totale ale impozitului pe clădiri nu pot depăşi 80% din impozitul aplicabil în mod obişnuit; o reducere speciala de 100% din impozitul local pe proprietate este oferita proiectelor care urmeaza si satisfac cerintele standardului Living Building Challenge intrucat acestea se prevede a fi deosebit de rare, fiind proiecte demonstrative cu o valoare semnificativa pentru comunitate. In februarie 2014 doar 5 cladiri au obtinut la nivel global calificarea Liviing Building. (iii) cu cât clasificarea din cadrul certificatului final pentru clădiri verzi este mai înaltă, cu atât perioada de aplicare a reducerii impozitului pe clădiri este mai îndelungată; (iv) perioada maximă pentru care se acordă reduceri ale impozitului pe clădiri este de patru ani. (2) Ratele reducerilor impozitului pe clădiri sunt descrise în Instrumentul Specific XXXXXXXX01. Un ghid orientativ de elaborare a instrumentelor specifice este prezentat în Anexa nr. 1. Articolul 3 Reduceri suplimentare (1) Reduceri suplimentare ale impozitului pe clădiri sunt prevăzute indiferent de clasificarea obţinută în cadrul certificării pentru clădiri verzi, pentru îndeplinirea următoarelor criterii: (i) utilizarea unui teren brownfield (cum este definit de standardul LEED) pentru noi construcţii in cazul unei certificări cu standardul DGNB.

10 Pag. 10/ 24 Articolul 4 Dispoziţii comune Reducerile impozitului pe clădiri menţionate la articolele 2 şi 3 sunt calculate în ce priveşte clădirile aflate în proprietatea persoanelor juridice ca diferenţă între rata obişnuită a impozitului şi cea minimă de 0,25% prevăzută în art. 253 alin. (2) din Codul fiscal. Articolul 5 - Reevaluare (1) Beneficiarul acestor facilităţi are obligaţia să comunice autorităţii publice locale rezultatul oricărei reevaluări referitoare la respectarea criteriilor în baza cărora a obţinut certificatele prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) în termen de cel mult o lună de la data obţinerii acesteia. (2) În cazul în care rezultatul reevaluării arată o modificare a calificativelor, facilităţile prevăzute de prezenta hotărâre se ajustează în mod corespunzător. În cazul în care calificativele se modifică în sensul înrăutăţirii lor, beneficiarul este obligat la plata sumelor pe care ar fi trebuit să le achite în lipsa acordării reducerii de impozit, retroactiv, pe întreaga perioadă cât nu a respectat cerinţele care au stat la baza acordării facilităţilor iniţiale. (3) Indiferent de cele menţionate în alineatele precedente, durata acordării oricărei facilităţi prevăzute de prezenta hotărâre nu depăşeşte perioadele maxime stabilite în articolul 2 alin. (1.iv), calculate de la data acordării primeia dintre ele. Articolul 6 - Formalităţi (1) Acordarea reducerii impozitului pe clădiri se face în baza cererii depuse de persoana interesată, care va fi însoţită de următoarele documente în original sau copie legalizată de notarul public: a) procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, avizat de Serviciul urbanism; b) certificatul valid de performanţă energetică clasa energetică A pentru clădirile noi sau, certificatul valid de performanţă energetică clasa energetică A pentru clădirile existente asupra cărora s-au efectuat lucrări de renovare majoră, sau pentru alte clădiri existente certificatele de performanţă energetică emise înainte şi după executarea lucrărilor de renovare în urma cărora s-a ajuns la o îmbunătăţire de cel puţin două clase energetice ori clasa energetică A ; c) certificatul internaţional valid de atestare a clădirii drept clădire verde (BREEAM, DGNB, LEED, Living Building Challenge etc.), eliberat după data de 1 ianuarie 2013; d) dovada utilizării unui teren brownfield (cum este definit de standardul LEED) pentru noi construcţii certificate cu standardul DGNB; e) raportul de inspecţie termografică, după caz; Notă: - pentru ca inspecţiile termografice să fie utile se cere un anumit nivel de diferenţiere intre temperatura din interiorul si exteriorul clădirii analizate. In cazul in care condiţiile climatice ale sezonului impiedica obţinerea unor rezultate utile, aceasta cerinţă poate fi inlocuită de un angajament scris şi o prevedere contractuală care să specifice ca inspecţia termografică va avea loc imediat ce condiţiile o vor permite, in maxim 12 luni de la data in care proiectul a fost trimis spre evaluare in vederea beneficierii de reducere de impozit. f) declaraţia de conformitate emisă de Consiliul Român pentru Clădiri Verzi. g) incarcarea datelor referitoare la proiect ca studiu de caz pe platforma Construction21.eu in limba romana. (2) Reducerea impozitului se aplică solicitantului începând cu prima zi a lunii următoare celei în care acesta depune documentele justificative în vederea acordării acestei facilităţi. (3) Titularul cererii va suporta toate cheltuielile referitoare la îndeplinirea formalităţilor. Articolul 7 Autoritatea competentă cu aplicarea Cu îndeplinirea prevederilor prezentei Hotărâri se încredinţează Direcţia de taxe şi impozite locale. Preşedinte de şedinţă Nr.... din......

11 Pag. 11/ Anexă la hotărârea de consiliu local Ghid orientativ pentru elaborarea instrumentului specific Anexa nr. 1 la Hotărârea nr.... din... Ghidul orientativ privind elaborarea instrumentelor specifice (vezi paginile 12 21)

12 Pag. 12/ 24 Anexa nr CLADIRE NOUA - BREEAM Europe Commercial Cerinte: Certificat de performanta energetica clasa 'A' - incluzand auditul complet si anexele Procent de reducere de stimulare Punctaj An 1 An 2 An 3 Outstanding 65% 65% 65% Excellent 50% 50% 50% Very Good 35% 35% 35% Good 15% 15% 15%

13 Pag. 13/ 24 Anexa nr Cladire noua - DGNB Cerinte: Certificat de performanta energetica clasa 'A' - incluzand auditul complet si anexele Procent de reducere de stimulare Punctaj An 1 An 2 An 3 Gold 50% 50% 50% Silver 35% 35% 35% Bronze 20% 20% 20% Stimulent aditional Utilizarea unui teren Brownfield pentru constructii noi (cum este definit de standardul LEED) 15% 15% 15%

14 Pag. 14/ 24 Anexa nr Cladire noua - LEED Cerinte: Certificat de performanta energetica clasa 'A' - incluzand auditul complet si anexele Procent de reducere de stimulare Punctaj An 1 An 2 An 3 Platinum 65% 65% 65% Gold 50% 50% 50% Silver 35% 35% 35% Certified 15% 15% 15%

15 Pag. 15/ 24 Anexa nr Cladire Noua- LIVING BUILDING CHALLENGE Cerinte: Certificat de performanta energetica clasa 'A' - incluzand auditul complet si anexele Procent de reducere de stimulare Punctaj An 1 An 2 An 3 Full Petal - Living Building status 100% 100% 100% Partial Petal Recognition 50% 50% 50%

16 Pag. 16/ 24 Anexa nr RENOVARE - BREEAM Europe Commercial Cerinte: Certificat de performanta energetica clasa 'A' - incluzand auditul complet si anexele Procent de reducere de stimulare Punctaj An 1 An 2 An 3 Outstanding 65% 65% 65% Excellent 50% 50% 50% Very Good 35% 35% 35% Good 15% 15% 15%

17 Pag. 17/ 24 Anexa nr RENOVARE - DGNB Cerinte: Certificat de performanta energetica clasa 'A' - incluzand auditul complet si anexele Procent de reducere de stimulare Punctaj An 1 An 2 An 3 Gold 65% 65% 65% Silver 50% 50% 50% Bronze 35% 35% 35%

18 Pag. 18/ 24 Anexa nr RENOVARE - LEED Cerinte: Certificat de performanta energetica clasa 'A' - incluzand auditul complet si anexele Procent de reducere de stimulare Punctaj An 1 An 2 An 3 Platinum 65% 65% 65% Gold 50% 50% 50% Silver 35% 35% 35% Certified 15% 15% 15%

19 Pag. 19/ 24 Anexa nr RENOVARE - LIVING BUILDING CHALLENGE; Cerinte: Certificat de performanta energetica clasa 'A' - incluzand auditul complet si anexele: Procent de reducere de stimulare Punctaj An 1 An 2 An 3 Full Petal - Living Building status 100% 100% 100% Partial Petal Recognition 50% 50% 50%

20 Pag. 20/ 24 Anexa nr Cladire Existenta - LEED EBOM Cerinte: Certificat de performanta energetica clasa 'A' - incluzand auditul complet si anexele. Procent de reducere de stimulare Punctaj An 1 An 2 An 3 Platinum 65% 65% 65% Gold 50% 50% 50% Silver 35% 35% 35% Certified 15% 15% 15%

21 Pag. 21/ 24 Anexa nr Cladire existenta - BREEAM In Use Parts 1, 2 and 3 Cerinte: Certificat de performanta energetica clasa 'A' - incluzand auditul complet si anexele. Procent de reducere de stimulare Punctaj An 1 An 2 An 3 Outstanding 50% 50% 50% Excellent 25% 25% 25%

22 Pag. 22/ Întrebări frecvente 1. Care sunt certificările existente ale clădirilor verzi? Certificările internaţionale ale clădirilor verzi care sunt luate în considerare sunt cele mai utilizate: LEED 14, BREEAM 15, DGNB 16, precum şi alte tipuri de certificări echivalente recunoscute pe plan internaţional de către cea mai mare organizaţie internaţională care influenţează piaţa clădirilor verzi - World Green Building Council 17. Criteriile de sustenabilitate ale fiecărei scheme de certificare sunt prevăzute în cadrul fiecărei certificări. 2. Cum putem şti că certificările prezentate de proprietari sunt veritabile şi complete? Consiliul Român pentru Clădiri Verzi (Romania Green Building Council RoGBC ) verifică certificările şi atestă veridicitatea acestora prin emiterea unui certificat de conformitate. RoGBC este o organizaţie apolitică, non-profit şi neguvernamentală înfiinţată în România şi de notorietate internaţională, cu activitate susţinută în scopul promovării clădirilor sustenabile, adică a acelor clădiri cu eficienţă energetică sporită şi cu impact redus asupra mediului. 3. Cine evaluează clădirile pentru a obţine certificările internaţionale? Evaluările clădirilor pentru care se doreşte certificarea internaţională a faptului că este o clădire verde sau sustenabilă se efectuează de evaluatori specializaţi, acreditaţi după regulile fiecărei scheme de certificare internaţională. 4. Consiliul Român pentru Clădiri Verzi RoGBC este implicat în obţinerea certificării internaţionale? Nu. Consiliul Român pentru Clădiri Verzi RoGBC este terţă parte, neutru faţă de evaluatorii care examinează clădirile în vederea acordării certificatelor internaţionale şi de entităţile internaţionale emitente. 5. Certificarea internaţională are o durată de valabilitate? Da. Fiecare schemă de certificare internaţională prevede reevaluarea îndeplinirii criteriilor de sustenabilitate într-o anumită perioadă de timp, de obicei de doi ani. 6. Pe ce durată poate fi acordată facilitatea reducerii impozitului sau taxei pe clădiri? Durata acordării facilităţii de reducere a impozitului sau taxei pe clădire nu poate depăşi 4 (patru) ani. 7. Există deja în România astfel de demersuri? Da. De exemplu, Consiliul local al municipiului Cluj Napoca a adoptat Hotărârea nr. 225/2012 privind reducerea impozitului pe clădiri aferent imobilelor cu o performanţă energetică superioară şi care deţin o certificare oficială, recunoscută la nivel mondial ( BREEAM, DGNB sau LEED) ca şi "construcţii verzi". 8. Care sunt avantajele instituirii acestei facilităţi? i) Stimulează investiţiile în clădiri care oferă pe lângă costuri reduse de operare şi un mediu mai bun de lucru în cazul ocupanţilor clădirilor de birouri ori industriale sau un nivel ridicat de confort şi de asigurare a unui ambient mai curat de trai pentru ocupanţii clădirilor rezidenţiale. ii) Atrage investitori preocupaţi de calitatea mediului înconjurător, ceea ce contribuie la imaginea de comunitate locală interesată de calitatea vieţii cetăţenilor ei LEED - (Leadership in Energy & Environmental Design) este cea mai răspâdită schemă de certificare, utilizată în special în Statele Unite ale Americii, precum şi sub forma unor forme specifice în Canada şi India. BREEAM - (Building Research Establishment Environmental Assessment Method) a fost prima schemă de certificare voluntară şi este utilizată în special în Marea Britanie. DGNB - (Deutsche Gesellschaft für Nachhaltiges Bauen e.v.) schemă de certificare utilizată în Germania. World Green Building Council menţionează cu titlu exemplificativ câteva scheme de certificare existente, fără a promova una anume:

23 Pag. 23/ 24 iii) Folosirea materialelor de construcţie precum şi a mâinii de lucru locale reprezintă criterii importante pentru certificarea drept clădire verde. iv) Ocupanţii clădirilor verzi, durabile sunt mai mulţumiţi de locul de muncă ori de reşedinţă, ceea conduce la ridicarea nivelului de satisfacţie al acestora, în calitate de locuitori ai comunei/ oraşului ce promovează astfel de investiţii. v) De asemenea, ocupanţii care lucrează în astfel de clădiri absentează mai puţin din cauze medicale, sunt mai interesaţi să îşi păstreze locul de muncă, iar productivitatea muncii lor este crescută. vi) Stimulează închirierea de spaţii prin certificarea reducerii costurilor de operare. 9. Ce mecanisme pot fi utilizate pentru a minimiza caracterul incert al câştigurilor fiscale referitoare la această iniţiativă? Pe lângă faptul că suntem convinşi că beneficiile economice aduse pe termen scurt şi pe termen lung vor contrabalansa oricare potenţială reducere a impozitului pe clădiri colectat, menţionăm şi numeroase politici care pot fi adăugate pentru controlul acestora: i) specificarea expresă a unei perioade cât timp facilităţile acordate sunt valabile. Acest mecanism este inclus in decizia propusă în prezent şi va servi ca un stimulent excelent pentru a încuraja proprietarii de clădiri şi investitorii să efectueze lucrări, să încadreze muncitori şi să investească în bunurile aflate în proprietatea lor şi nu în ultimul rând în comunitatea lor. ii) Specificarea unei date-limită de eligibilitate a proiectelor, care să creeze un cadru limitat de timp în care cererile pot fi acceptate în programul de acordare a facilităţilor. Asemeni mecanismului descris mai sus, şi acesta reprezintă un stimulent. iii) Limitarea la un anumit număr de proiecte de clădiri marcante pe fiecare tip de clădire. iv) Cerinţa unei investiţii substanţiale în bunul aflat în proprietate, care să asigure faptul că activitatea economică creată în jurul acesteia contrabalansează o viitoare scădere a impozitului pe clădiri.

24 Pag. 24/ Echipa de elaborare a Ghidului Adrian Cristescu, Președinte West Group Architecture Alinda Dudu, Senior Architect Epstein Luiza Manolea, Cabinet de avocat Manolea Luiza Perry Zizzi, Partner Clifford Chance Badea Steven Borncamp, Președinte Romania Green Building Council Monica Ardeleanu, Director of Policy Romania Green Building Council De asemenea, dorim să mulţumim tuturor angajaţilor şi voluntarilor Consiliului Român pentru Clădiri Verzi care au ajutat la finalizarea acestui Ghid, in mod special domnului Eric Johnson si doamnelor Elena Rastei, Cristina Şiu, Alina Băluşescu si Alexandra Mărgărit. -/-