NOTE DE CURS DREPT CIVIL (PARTEA SPECIALĂ) (Ciclul I)

Transcription

1 MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA FACULTATEA DE DREPT NOTE DE CURS DREPT CIVIL (PARTEA SPECIALĂ) (Ciclul I) AUTOR: Vera Lupașco mg. în drept, lector superior Aprobat la şedinţa Catedrei Drept privat din: , proces-verbal Nr: 9 Examinat de Consiliul facultăţii de Drept USEM la , proces-verbal Nr. 5 Aprobat la ședința Senatului USEM din: , proces-verbal Nr. 9 CHIŞINĂU 2013

2 CUPRINS Contractul de vînzare-cumpărare Contractul de donație Contractul de schimb Contractul de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață Renta Contractul de împrumut Contractul de comodat. Contractul de locațiune Contractul de arendă Contractul de închiriere a spațiului locativ Contractul de leasing Contractul de concesiune Contractul de antrepriză și prestări servicii Contractul de transport Contractul de expediție Contractul de servicii turistice Contractul de mandat Contractul de comision Contractul de administrare fiduciară Contractul de intermediere Contractul de deposit și magazinajul Contractul de societate civilă Contracte și operațiuni bancare Contractul de factoring Contractul de asigurare Contractul de franchising Contractul de autor și inventator Jocuri și pariuri Contractul de fidejusiune Tranzacția Obligațiile ce se nasc din cauzarea de daune Obligațiile ce se nasc din dobîndirea sau reținerea unor bunuri fără just temei Dreptul succesoral 2

3 1.Contractul de VÂNZARE-CUMPĂRARE Subiecte: 1. Noțiunea, particularitatile juridice 2. Elementele contractului: - Părțile - Obiectul - Forma - Termenul - Prețul 3. Drepturile și obligațiile părților (conținutul contractului) 4. Efectele (încetare, reziliere, rezoluțiune, revocare). 1. Contractul de vînzare-cumpărare este acela, in cadrul căruia, o parte numită vînzător se obligă să transmită cu drept de proprietate un bun, care formează obiectul material al contractului, celeilalte părți contractante numită cumpărător, iar cumpărătorul se obligă la rîndul său să achite suma convenită în contract: în volumul, termenul, modul și locul stabilit în contract. - Acest contract este consensual, deoarece este valabil din momentul cînd părțile au ajuns la un acord valid asupra condițiilor contractului și dacă condițiile de valabilitate impun forma scrisă, au semnat contractual. - Contractul este sinalagmatic, deoarece părtile se obligă în așa fel, încît drepturile si obligațiile lor sunt reciproce. - Acest contract este cu titlul oneros, deoarece fiecare parte urmărește obținerea unui beneficiu. - Contractul este comutativ acea înțelegere pe care au făcut-o părțile la momentul încheierii contractului nu poate fi schimbată, decît la propunerea uneia și cu acordul celeilalte părți și este valabil în mod egal pentru ambele părți contractante. Din aceste motive conținutul contractului este bine determinat și nu depinde de producerea unor evenimente viitoare ce ar duce involuntar la schimbarea condițiilor lui, ca în cazul contractelor aleatorii (riscante). - Contractul este cu executare imediată sau succesivă. - Caracterul translativ de proprietate are loc prin realizarea acordului de voință cu transmiterea bunului, primirea banilor, transferul drepturilor de proprietate către cumpărător. O importanță deosebită are și momentul trecerii drepturilor de proprietate de la vînzător la cumpărător acest moment are o importanță deosebită, deoarece este legat de faptul, cine va suporta riscul pieririi fortuite a bunului în dependență de transmiterea obiectului și realizării drepturilor și obligațiilor de către vînzător și cumpărător. Din moment ce vînzătorul și-a executat toate obligațiile, anume transmiterea, transportarea și alte obligațiuni contractuale, riscurile de 3

4 pierire fortuită sau deteriorare le va suporta cumpărătorul, dacă contractul nu prevede altceva (de exemplu, transportatorul) conform prevederilor legale și/sau contractuale (art.759, 760 CC). Condițiile de valabilitate ale contractului de vînzare-cumpărare: - Capacitatea părților de a contracta; - Obiectul contractului (condițiile de valabilitate în ce privește tipul de obiect, forma contractului în dependență de obiect); - Consimțămîntul liber exprimat al părților; - Cauza contractului (licită); Elementele contractului de vînzare-cumpărare: Părțile sunt vînzătorul și cumpărătorul, unde, vînzatorul poate fi orice persoană fizică sau juridică, care întrunește condițiile de fond și de formă și condițiile legale de a avea aceasta calitate. Din aceste considerente putem concluziona, ca vînzător poate fi persoana care are capacitatea și dreptul real de a contracta in conformitate cu cerințele impuse (mandatarul, executorul judecătoresc ș.a.), cît și cu referire la obiectul contractului. În dependență de circumstanțe, vînzător poate fi nu doar proprietarul ci și altă persoană ca de exemplu: persoana imputernicită de către proprietar de a instrăina un bun in baza unui contract (mandat) sau in baza unei procuri; poate avea calitate de vinzător persoana, in baza atribuțiilor de serviciu pe care le indeplinește (executorul judecatoresc cit și vînzarea la licitație); casele de amanet au calitate de vînzător atunci, cînd imprumutatul nu indeplinește condițiile contractului de împrumut și ca consecinta a neachitarii datoriei de către imprumutat în timpul stabilit în contract, împrumutătorul înstrăinează bunul amanetat. In calitate de cumpărator poate fi orice parsoană fizică sau juridică ce are capacitatea de a contracta, atît de la noi din țară sau de peste hotare conform prevederilor legale cu privire la obiectul contractului, de exemplu, nu au dreptul de a cumpăra terenuri agricole persoanele care nu sunt cetateni ai RM. Obiectul în calitate de obiect al contractului de vînzare-cumpărare apar toate bunurile materiale care se afla in liberă circulatie sau circulatie restrinsă, restricție fiind pusă asupra obiectelor ce nu se află în curculație libera civilă, aceste obiecte sunt proprietatea statului și pot fi instrăinate doar in anumite condiții. Forma contractului Contractul de vînzare-cumpărare poate fi încheiat în una dintre urmatoarele forme: - Verbală; - Simplă scrisă; - Scrisă, autentificată notarial art.212 C. civ.; - Solemnă; - Prin intermediul acțiunilor concludente, cît și alte forme permise de legislația în vigoare. Termenul contractului este stabilit de către părți și poate fi imediat, real sau cu executare succesiva, în dependență de obiectul contractului. Are importanță termenul de predare a bunului cit și modul, locul de predare si recepționare. Prețul contractului poate fi stabilit de către părți printr-o ințelegere, sau 4

5 conform prețului de piață, dar poate fi și un preț prestabilit, înghețat și monitorizat de Guvern, cum ar fi de exemplu, prețul anumitor produse alimentare la care se impune interdicție de a fi schimbat dupa voința vînzătorului, deoarece ar avea consecințe negative asupra cumpărătorului, cum ar fi unele produse lactate, de panificație, făină, zahăr, orez - aceste produse cît si altele care au o importanță strategică, deoarece la majorarea exagerata a prețurilor poate fi prejudiciată pătura social vulnerabilă. 2. Drepturile și obligațiile părților (conținutul contractului de vînzarecumpărare). Vînzătorul este obligat să transmită bunul ca atare cît și dreptul de proprietate asupra lui in termenul, modul si impreună cu toate documentele care atestă faptul dreptului de proprietate asupra bunului, să asigure cumpărătorului obținerea dreptului de proprietate in modul stabilit in contract, să transporte bunul dacă este prevazut, să informeze cumpărătorul și sa respecte si condițiile cu privire la cantitatea, calitatea, asortimentul și a altor condiții ce garantează indeplinirea condițiilor contractuale. O importanță deosebita are momentul executarii obligației de transmitere a bunului de către vînzător, către cumpărător, pentru a stabili apariția dreptului de proprietate la cumpărător, fapt care are importanță la suportarea riscului de pieire fortuită sau deteriorare a bunului. Vînzătorul trebuie sa respecte condițiile contractuale in ce privește cantitatea, calitatea, asortimentul, ambalajul, garnitura ș.a. Vînzătorul este obligat să înștiințeze cumărătorul despre orice preferință sau circumstanțe cu privire la schimbarea condițiilor contractuale și are dreptul să le schimbe doar cu acceptarea lor de către cumpărător. Vînzătorul are urmatoarele drepturi: Are dreptul de a fi informat de către cumpărător in ce priveste momentul de transmitere și recepționare a bunului, modul, locul, termenul (apariția dreptului de proprietate și suportarea riscului de pieire fortuita si deteriorare a bunului) Are dreptul să ceară de la cumpărător indeplinirea în termen a contractului și inștiințarea dacă apar careva obstacole (transmiterea banilor, transferul lor, recepționarea bunului). Cît și alte drepturi si obligații conform normelor reglementative si contractului. Drepturile si obligațiile cumpărătorului: Cumpărătorul este obligat să achite suma prevazuta, care include prețul obiectului contractului și alte cheltuieli, dacă contractul nu prevede altceva (art.755 C.civ.) Cumpărătorul este obligat să inștiințeze vinzătorul despre oricare neințelegeri, sau divergențe ce apar pe parcurs pentru a le inlătura la timp și a nu crea obstacole fantome. Trebuie să respecte momentul apariției dreptului de proprietate (art. 759, 760, 761 CC), și să recepționeze bunul conform uzanțelor contractuale. Cumpărătorul este obligat să atragă vînzătorul în cazul evictiunii bunurilor in calitate de copiîrît în instanța, dacă cumpărătorul nu atrage vinzătorul ca copîrît, atunci cumpărătorul va duce răspunderea de unul singur (art.766, 767 CC) 5

6 (evictiunea este acel fapt, cînd o persoana terță atestă faptul că și ea are dreptul de proprietate asupra bunului ce constituie obiectul contractului). Cumpărătorul are dreptul să fie informat și să ceara de la vînzător repararea prejudiciilor de ordin material daca nu le-a cunoscut sau nu trebuia sa le cunoasca (vicii ascunse), sau daca nu le-a consimțit (nu a fost de acord cu acceptarea acestor vicii art.763 CC). Conform art.771 cumpărătorul are dreptul de a cere reducerea prețului echitabil cheltuielilor de remediere (inlăturare) a viciilor materiale daca le-a inlăturat el singur, insă dacă valoarea remedierii este excesiva și vinzătorul nu dorește să achite, atunci vinzătorul iși rezerva dreptul de a cere inapoierea bunului si rezoluțiunea contractului cu achitarea integrală a cheltuielilor către cumpărător, sau preschimbarea cu un alt bun cu aceleași caracteristici. Cumpărătorul poate avea și alte drepturi si obligații conform dreptului civil și reglementărilor contractuale. Efectele Contractului de Vînzare Cumpărăre Rezoluțiunea contractului este o sancțiune civila, garanție a respectării contractului, de natura a contribui la executarea intocmai si cu buna-credinta, a obligatiilor contractuale. Rezoluţiunea şi rezilierea constau în încetarea, înainte de executare deplină, a efectelor juridice a unui contract valabil încheiat, de regulă pe motiv de neexecutare a obligaţiilor. Rezilierea si rezoluțiunea sunt concepute ca remedii acordate creditorului pentru neexecutarea culpabilă a obligației de către debitor Dispozițiile legale referitoare la reziliere/rezoluțiune, desi au un caracter imperativ, confera o serie de prerogative părtilor. In timp ce rezolutiunea se aplica contractelor cu executare dintr-odata, rezilierea se aplica in cazul contractelor cu executare succesiva. Revocarea constă în retractarea voinţei unei părţi la act juridic valabil încheiat. Ea produce efecte în cazurile expres permise de lege. în cazul actelor juridice unilaterale (procură, testament), revocarea este un principiu şi autorul actului are o discreţie în a revoca actul. Totuşi, revocarea ofertei de a contracta comportă limitări pentru a proteja destinatarul ofertei; în cazul contractelor (contractul de consumator, donaţia), un temei legal întemeiat se aplică revocarea cu consecințele prevăzute de lege sau contract. În cazul donaţiei, revocarea se va constata de către instanţa de judecată la cererea donatorului. Varietați ale contractului de vînzare - cumpărare: Vînzarea - cumpărarea întreprinderii ca complex patrimonial unic În cadrul acestui contract în calitate de bun apare întreprinderea ca un complex patrimonial unic, unde întreprinderea este un obiect al obligațiunilor civile, iar pe de alta parte reprezintă subiect al dreptului civil. Ca obiect are urmatoarele semne: 6

7 - Are un teren de pămînt pe care este amplasată cladirea cu utilaje, diferite construcții care au menirea de a satisface cerințele de îngrijire, amenajare sau a altor servicii (casuta paznicului, garaje pentru automobile ș.a.); - Complexul patrimonial unic se foloseste in activitatea de antreprenoriat in cadrul căreia se executa lucrări, se prestează servicii, se fabrică diferită producție; - Această întreprindere are contul său bancar și infăptuiește diferite tranzactii în cadrul executării obligațiunilor sale. Contractul este consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ, cu executare succesivă si translativ de proprietate. Elementele contractului: În calitate de părți apare vînzătorul si cumpărătorul, unde vînzător este proprietarul întreprinderii, iar în calitate de cumpărător este orice persoana fizică sau juridică, ambele părti trebuie sa fie înzestrate cu capacitate civilă de a contracta. Obiectul contractului - este întreprinderea ca un bun patrimonial indivizibil din punct de vedere natural, însă nu se exclude faptul ca intreprinderea sa-și permita înstrăinarea doar a unei parți, iar in acest caz, nu va fi vorba despre obiect al contractului unic ca intreprindere, dar va fi nominalizat obiectul material concret. Conform art.817 CC întreprinderea are calitate de complex patrimonial unic cu exceptia drepturilor si obligatiilor inalienabile. La alin.2 al art.817 se mentioneaza ca dreptul la denumirea de firma, la mărcile de productie si la alte mijloace de individualizare a întreprinderii și a productiei acesteia, a lucrărilor și serviciilor, precum și dreptul de folosință asupra acestor mijloace de individualizare care-i apartin în baza licenței, se transmit cumparatorului daca in contract nu este prevazut altfel. Forma contractului este scrisă (art.818), autentificată; și contractul se înregistrează la Camera Înregistrarii de Stat. Se intocmeste in 3 exemplare, sau mai multe, in cîte decid părțile. Termenul contractului se stabilește de către parți luîndu-se în considerație întocmirea, examinarea actului de inventariere, bilanțului contabil (art.819), concluziile auditului independent, lista debitorilor și creditorilor vînzătorului, termenele de stingere a obligațiilor, cît și alte circumstanțe ce pot determina, sau influiența, modfica termenul (art.822). Prețul contractului este stabilit de către părțile contractante și include în sine prețul tuturor bunurilor mobile si imobile, cît și drepturile inalienabile, dacă în contract este menționat. Pentru evaluarea bunurilor imobile se apeleaza la serviciile experților licentiați in acest domeniu. Transmiterea de la vînzător către comparator, are loc întocmindu-se actul de predare-primireîn termen de 14 zile, sau cu careva excepții in dependență de ințelegerea părților. Conform art.82, la predarea întreprinderii, numaidecît se indica datele despre bunurile predate, despre viciile bunului, despre creditori si debitori, despre cheltuielile de predare pe care conform al.2 art. 821 se suportă vînzatorului daca nu este prevăzut altceva. 7

8 Întreprinderea este considerată predată la momentul semnării actului de predare primire de către părți și conform art.821 alin.3 se transferă riscurile. Trecerea dreptului de proprietate are loc in conformitate cu contractul si legea art.822 CC. Contractul de vînzare-cumpărare a bunurilor imobile. În cadrul acestui contract vom vorbi despre particularitățile de vînzare-cumpărare ale terenurilor de pămint, caselor de locuit și apartamentelor privatizate. Acest contract este consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ si cu executare succesivă. In cadrul contractului de vînzare-cumpărare a terenurilor, în calitate de vînzător, în dependență de domeniul de proprietate: public sau privat, poate fi persoana fizică sau juridică proprietar ce are calitatea necesară de a contracta, sau administrația publică locală, sau statul. In calitate de cumpărător poate fi orice persoană fizică sau juridică ce are capacitate juridică de a contracta, iar dacă obiect al contractului sunt terenuri agricole, persoanele străine au interdicție de a avea calitatea de cumpărător. În calitate de obiect sunt terenurile agricole, terenurile de construcție, terenurile pomicole și loturile de pămint de pe lînga case. Atunci cind obiect al contractului de vînzare-cumpărare sunt terenurile ce țin de domeniul public înstrainarea este publica cu organizarea licitațiilor, pentru a nu ingradi nimănui accesul și dreptul de a deveni proprietar asupra bunului dat. Forma contractului este scrisă conform normelor generale cu privire la instrăinarea bunurilor imobile și se inregistreaza in formă autentică (art.212 CC cu modificările din septembrie 2013). Prețul contractului dacă este obiect al contractului, bunul ce ține de proprietatea privată, prețul se stabilește de către părți. Atunci cînd bunurile sunt proprietate publică, la terenurile agricole sunt prețurile normative, care se formează în baza unor indici conform Legii nr XIII din Cu privire la prețul normativ și modul de vînzare- cumpărare a pămîntului, cu modificările ulterioare, influențează așezarea geografică, localizarea în sate, comune, orase cît și alte momente ce pot să influențeze prețul. În ce privește terenurile cu destinație agricolă, se stabilește in fiecare an prețul normatv, în dependență de așezare, relief, bonitate și alte.. În cazurile instrăinarii bunurilor publice se monitorizează in presa locală cit și republicană in dependență de circumstanțe si cerințe legale. Termenul contractului se stabilește de părți și include termenul de informare, acceptare și înregistrare a drepturilor cumpărătorului asupra bunului la oficiul cadastral teritorial. Persoana cumpărător trebuie să fie informată de catre autoritatea publică despre acele restricții care sînt instituite asupra terenurilor pe care viitorul proprietar va trebui sa le respecte (permisiunea, accesul la fîntini, izvoare, scări -servitute). 8

9 În ce privește vînzarea-cumpărarea caselor de locuit, sau apartamentelor privatizate, dreptul de proprietate apare la încheierea contractului în cadrul biroului notarial si înregistrarea contractului autentificat la oficiul cadastral teritorial. Toți membrii familiei care au participat la privatizarea unei locuinte sau unui apartament, au dreptul la cota parte privatizata în numele sau. Vînzarea- cumpărarea pentru consum cu amanuntul Acest contract este consensual, cu titlu oneros, sinalagmatic, comutativ, real. Elementele contractului: În calitate de părti sunt vînzătorul și cumpărătorul, unde vînzător se prezintă antreprenorul, iar în calitate de cumpărător poate fi orice subiect de drept care are capacitatea civilă necesara de a încheia un asemenea contract. Obiect al contractului sunt toate bunurile pentru consum care în baza ofertei publice sunt clasate la vitrină pe tejghele. Față de produsele pentru consum care au o însemnatate strategica sunt restricții în ce privește prețul. Asemenea produse sunt: zahărul, unele produse lactate, făina, orezul, careva produse făinoase care permit păturilor sociale vulnerabile să le poata întrebuința. Termenul contractului se stabileste de catre părți și este legat de timpul in care cumparatorul accepta oferta si achita pretul bunului. Forma contractului este verbala si simplă scrisă. Drepturile si obligațiile părților țin de ordinul general cu privire la contractul de vînzare-cumpărare (art.772 garantarea de către vînzător a caracteristicilor bunului, în dependență de diferite bunuri cumpărătorul trebuie să fie informat despre modul de returnare a bunului cu excepția produselor farmaceutice si alimentare. 2. Contractul de DONAȚIE Contractul de donație este acela in cadrul căruia o parte numită donator, transmite cu titlu gratui, ceea ce înseamnă că mărește patrimoniul celeilalte parti, a donatarului, cu o parte din patrimoniul său (iar in cadrul contractului de donație condiționat, titlu oneros sau caracterul sinalagmatic este echivalent conditiei, dacă valoarea condiției depășește valoarea obiectului contractului, atunci un asemenea contract nu mai poate fi numit de donație). Acest contract este sinalagmatic, insă unilateral obligațional deoarece privește transmiterea drepturilor patrimoniale doar de către donator. Este consensual, este cu titlu gratuit, sau cu titlu oneros in dependență de valoarea condiției. Este cu executare succesivă sau real in dependență de obiectul contractului. Este comutativ. Unele surse vorbesc de caracterul aleatoriu in cazurile donației condiționate, sau chiar atunci cînd vine vorba despre revocarea contractului de către donator in condițiile legii art.835. Elementele contractului: 9

10 În calitate de părți pot fi orice persoane care au capacitate de a contracta in dependență de valoarea bunului. Calitatea de donatar o poate avea orice persoană care are sau este lipsita de capacitatea de exercițiu atît de la noi din țară cît și o persoană străina asupra oricărui bun. Obiectul contractului de donație îl formează toate bunurile aflate în circuit civil liber sau restrîns. Forma contractului este reglementată de aceleași norme legale ca și contractul de vînzare-cumpărare, în dependență de bunul,- obiect al contractului. Este forma verbală, simplă scrisă, sau solemnă. Termenul contractului se stabilește de către părțile contractante și depinde de obiectul contractului, real sau cu executare succesivă. Prețul contractului: contractul este cu titlu gratuit, deoarece donatorul nu primește nimic in schimb (este vorba doar de gratitudinea din partea donatarului). Condiția contractului, nu este decît valoarea bunului și oricum diferența dintre condiție și valoarea contractului denotă faptul gratuit al contractului. Condiția nu trebuie să depașească valoarea bunului. Nu trebuie de încurcat donația cu filantropia (chestii de binefacere) si sponsorizarea, legea nr.1420 din 31 octombrie 2002 cu privire la filantropie și sponsorizare. Activitatea filantropică este acordarea de ajutor material benevol imparțial și necondiționat, sau prestarea de servicii gratuite de catre persoane fizice sau juridice către o persoană sau un grup de persoane fără a primi vre-o recompensă, plata, sau executarea a cărorva obligații, fără a obține vre-un profit. Sponsorizarea reprezintă activitatea persoanelor fizice sau juridice benevol insă la solicitarea cuiva si constă în acordarea mijloacelor financiare, sau de alte bunuri pentru susținerea unor acțiuni de interes public. Nu sunt activități filantropice: transmiterea mijloacelor bănești si materiale sau acordarea asistentei sub orice formă către persoane juridice care urmăresc obținerea unui profit sau susținerea partidelor politice si altor organizații social politice. Nu este sponsorizare acordarea reciproca de mijloace financiare si materiale între persoanele fizice si juridice. Drepturile și obligațiile parților: Donatorul are obligația de a transmite bunul împreună cu documentele care atestă faptul proprietății și sint necesare pentru documentarea de mai departe cit și bunul lipsit de vicii de ordin material sau juridic. Donatorul trebuie sa informeze donatarul despre viciile pe care le cunoaște sau ar trebui sa le cunoască, trebuie sa fie de bună credință, sa se atîrne serios față de promisiunea facută și alte obligații cum ar fi alin.2 art.827. Donatorul poate renunța la transmiterea sau predarea bunului promis dacă pe parcurs această promisiune sau transmitere îi prejudiciază propria sa intreținere sau a persoanelor aflate la intreținerea sa art.830 alin.2. 10

11 Conform art.832 sunt enumerate cazurile inadmisibilității donației, exceptie facînd careva obligațiuni morale. Poate fi revocată de către donator, donația in cazul maladiilor prezumate a fi letale sau in cazul ingratitudinii. Are dreptul să ceara rezoluțiunea in cazul stării de nevoie. Donatarul are drepturi și obligații ce reiese din contractul de vînzare-cumparare și se acomodează contractului de donație. 3. Contractul de SCHIMB (art C.civ.) În baza acestui contract, părțile contractante se obligă să transmită reciproc dreptul de proprietate asupra unui bun, deoarece fiecare parte este considerată totodată vînzător și cumpărător, ele se numesc copermutanți. Asupra acestui contract se aplică regulile contractului de vînzare-cumpărare. În caz de diferență de preț a bunurilor preschimbate, se achită o compensație printr-o sumă de bani numită sultă, care nu poate depăși valoarea bunului. Orice parte contractantă are dreptul de a refuza predarea bunului (art.826 C.civ.). Schimbul reprezintă un contract juridico-civil, prin care părţile se obligă să transmită reciproc din proprietatea uneea în proprietatea alteea anumite bunuri. În prezentul cod legislatorul a scos în relief norme noi, menite să reglementeze unele raporturi ce nu s-au aflat pînă acum în aria sa de reglementare. Construcţia juridică a schimbului, expusă în al.1 Art.823 Cod civil permite să evidenţiem particularităţile juridice, caracteristice acestui tip de contract, care dau posibilitatea să delimităm schimbul de alte obligaţii contractuale, inclusiv şi de cel mai apropiat după natura sa contract, ca vînzarea-cumpărarea. Caracterul translativ de proprietate reprezintă criteriul determinativ al schimbului ca tip aparte de contract. Spre deosebire de alte contracte cu caracter oneros prin intermediul cărora bunurile se transmit în proprietate, contractul de schimb se caracterizează prin caracterul specific al contraprestaţiei, care se exprimă prin darea respectivă a unui bun pentru altul, ceea ce înseamnă că contraprestaţia îmbracă forma unui alt bun. În temeiul schimbului, în principiu, se exclude returnarea unui bun analogic, precum şi achitarea costului în bani. Un alt moment semnicativ, care, deşi nu 11

12 este expres oglindit în prezentul cod, dar reiese din natura obligaţiei de schimb, reprezintă momentul trecerii dreptului de proprietate asupra bunurilor schimbate. Legislatorul n-a stabilit o normă specială, referitoare la momentul trecerii dreptului de proprietate în contractul de schimb, dar normele generale ale Codului civil ce reglementează acest mecanism (Art.321), precum şi normele corespondente ale vînzarii-cumpărarii (Art.760) nu pot reflecta adecvat aceasta particularitate a schimbului. Esenţa juridică a acestei particularitaţi poate fi expusă în următoarea formulă, în baza contractului de schimb dreptul de proprietate asupra bunurilor primite trece la fiecare dintre părţi simultan, după ce obligaţiile de transmitere a bunurilor au fost onorate de către ambele părţi. Reieşind din caracterul consensual al contractului, momentul încheierii lui nu poate fi legat de transmiterea de facto a bunurilor, deoarece schimbul de facto a bunurilor reprezintă executarea unui contract de schimb deja încheiat şi intrat în vigoare. 1. Analiza normelor referitoare la vînzare-cumpărare, ce nu contravin esenţei schimbului, precum şi a întregului capitol în acest domeniu, putem face concluzia, că la baza delimitării acestor contracte stau anumite criterii de sistem. Vînzarea-cumpărarea se bazează pe criteriul obiectului concret (transmiterea cu titlu oneros a bunului în proprietate), iar schimbul ţine de corelaţia (interacţiunea) a două obiecte reconvenţionale. Schimbul este caracterizat de aceleaşi caractere de gen ca şi vânzarea-cumpărarea, se deosebesc numai prin caracterul contraprestaţiei. Prezenţa sau lipsa unora dintre caractere are o importanţă pentru procesul de formare a legii, deoarece permite aplicarea faţă de contract, în cazul nostru faţă de contractul de schimb, a normelor, condiţionate de acest caracter, în măsura în care ele nu vin în contradicţie caracterului special (forma de marfă a contraprestaţiei). Contractul de schimb poartă un caracter universal şi poate fi aplicat pentru reglementarea raporturilor cu participarea oricăror persoane, recunoscute în calitate de subiecţi ai dreptului civil. În baza Art.192 a prezentului cod Republica Moldova ca stat, participă la raporturile reglementate de legislatia civila pe principiul egalitatii participantilor la aceste raporturi. Legea nu stabileşte cerinţe speciale faţă de calitatea juridică a subiecţilor schimbului, însă urmează să ţinem cont de faptul că transmiterea reciprocă în proprietate a bunurilor, reprezintă o modalitate de dispunere a bunurilor, deaceea atît vînzătorul cît şi cumpărătorul, urmează să fie proprietarii bunurilor schimbate, sau titulari ai altor drepturi, care includ în sine împuternicirea de a dispune de ele. În cazurile prevăzute de lege sau contract, împuterniciri de dispoziţie asupra bunurilor pot fi delegate persoanelor, ce nu sînt titulari ai dreptului de proprietate şi anume într-u executarea de administrare fiduciară (Art.1053), comision (Art.1061), comisionarul profesionist (Art.1212). Determinînd categoriile de bunuri care pot servi în calitate de obiecte ale contractului de schimb, legiuitorul face referinţă la normele corespunzătoare 12

13 ale codului civil referitoare la vînzare-cumpărare, deoarece normele ce perfectează schimbul nu stabilesc reguli deosebite în acest sens, limitînduse la noţiunea de bun (Art.285). Drepturile patrimoniale, privite în mod separat, nu pot aparţine nici unui subiect cu drept de proprietate, nu se atribuie la categoria de bunuri, formează obiecte aparte ale drepturilor civile, şi respectiv, nu pot fi atribuite în calitate de obiecte ale contractului de schimb. Conform contractului de schimb este exclusă restituirea bunurilor analogice celor transmise, precum şi achitarea preţului. Contractul de schimb poate fi încheiat în privinţa bunurilor viitoare, adică în privinţa bunurilor care nu le deţin părţile la momentul încheierii contractului, dar le vor dobîndi sau le vor produce ăn viitor. Deseori, în circuitul civil se pune semnul egalităţii între contractul de schimb şi operaţiunea de barter. Însă practica judiciară internaţională nu recunoaşte o astfel de echivalenţă juridică între aceste doua categorii, deoarece, în contractele de barter este evidentă obligaţia unei părţi de a livra mărfurile în contul achitării celor recepţionate (ca o formă deosebită de efectuare a achitărilor pentru mărfurile livrate). Obiectul contractului de barter nu totdeauna coincide cu obiectul contractului de schimb, deaceea normele referitoare la schimb, urmează a fi aplicate faţă de barter nu direct, dar prin analogia legii. 4.Contractul de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe VIAȚĂ. În baza contractului de înstrăinare a unui bun cu condiția întreținerii pe viata, o parte, beneficiarul întreținerii, se obligă să dea celeilalte părți, dobînditorului întreținerii, în proprietate un bun imobil sau mobil, iar dobinditorl se obligă să asigure beneficiarului intreținerea in natur locuință, hrană, îngrijire și ajutor necesar pe timpul cît va tri, precum și suportarea cheltuielilor de înmormîntare. Acest contract este întilnit destul de des și se pune accentul mai ales pe faptul acordării ajutorului persoanelor care nu au posibilitatea de a se intreține singure, din motivul lipselor sau din cauza că nu au pe cineva apropiat ( cpoii, nepoți sau alte rude) care ar putea să-i întrețină, dar ar putea sa propună ceva in schimbul întreținerii, cum ar fi bunuri mobile sau imobile. Dar nu se interzice încheierea unui asemenea contract, chiar și de către o persoană care nu are careva deficiențe, însă dorește să încheie un asemenea contract Art. 445 al Codului civil vechi, din 1964, al RSSM, ce viza contractul de înstrăinare a unei case de locuit cu condiţia întreţinerii pe viaţă, prevedea următoarele: o persoană incapabilă de muncă din cauza vîrstei sau în legătură cu starea sănătăţii (transmiţător) transmite în proprietate unei alte persoane (dobînditor) o casă de locuit sau o porţiune de casă, în schimbul căreia dobînditorul se obligă să procure 13

14 transmiţătorului, pînă la moartea acestuia, asigurare materială în natură - locuinţă, hrană, îngrijire şi ajutorul necesar. IÎn codul civil nou este prevazut, că orice persoană indiferent de posibilitățile și capacitățile sale, sau virstă, are dreptul să incheie un contract de instrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață in calitate de benificiar ăl întreținerii Elementele contractului: În calitate de părți sunt benificiarul (beneficiarii, dacă sunt desemnate mai multe persoane) întreținerii și dobînditorul (dobînditorii, dacă mai multe personae întrunesc această calitate), unde benificiar poate fi orice persoană fizică care dorește să incheie un asemenea contract, are capacitate civila de a contracta și se obligă să dea celeilalte parți în proprietate un bun mobil sau imobil și este doar persoana fizică, deoarece termenul contractului și condiția principală este intreținerea pe viată (persoana juridica nu moare). În calitate de dobinditor poate fi orice persoană fizica care posedă capacitate deplina civila, este persoană fizică deoarece codul civil prevede efectele contractului dat in cazul morții dobinditorului și un alt moment important, este că dobinditorul pentru a incheia un asemenea contract trebuie sa dispuna de posibilitatea materiala de a acorda intreținerea necesară benificiarului, trebuie să dispună de capacitate de exercitțu și să-și dea seama de urmările incheierii unui asemenea contract riscant. Obiectul contractului: Obiectul contractului de înstrăinare a bunului are două laturi componente și anume, totalitatea acțiunilor benificiarului îndreptate spre transmiterea dreptului de proprietate asupra obiectului contractului către dobînditor, cît și acțiunile dobînditorului referitoare la acordarea serviciilor de întreținere conform contractului. Aceste acțiuni ale părților sunt nemateriale, formeaza obiectul juridic, sau latura juridica a obiectului contractului. În ce privește latura materiala, este intreținerea în natură acordată de catre dobînditor conform art.839 C. civ., sub formă de locuință, hrană, ingrijire e.t.c., iar din partea beneficiarului obiectul material, este bunul mobil sau imobil transmis în realitate dobînditorului pentru a se folosi de acest bun.. Forma contractului: La art. 840 CC este menționat expres doar forma scrisă a contractului și autentificată notarial. Termenul contractului: Reeșind din art. 839 C.civ., termenul va fi egal cu durata vieții beneficiarului, iar deoarece la art. 839 alin.2 se admite pluralitatea de parți atît din partea beneficiarului cit și dobînditorului, termenul contractului va fi egal cu durata vieții ultimului beneficiar cu toate consecintele. Prețul contractului: Cu toate ca contractul este cu titlu oneros nu înseamna că este și echitabil, ceea ce ar însemna că contraprestațiile părților au aceeași valoare ca și în cadrul contractului de vînzare-cumpărare, de exemplu. Deoarece este un contract aleatoriu, riscant, nici beneficiarul și nici dobînditorul nu pot sî cunoasca termenul intreținerii, ceea ce înseamnă că prețul evaluat al bunului 14

15 mobil sau imobil transmis către dobînditor, poate fi mai mic sau mai mare decît valoarea intreținerii și invers. Drepturile si obligațiile parților: Beneficiarul intreținerii este obligat să transmită dreptul de proprietate asupra bunului și să transmită nemijlocit acest bun către dobînditor, dacă este menționat în contract.beneficiarul avînd în mod ascuns calitatea de vînzator, trebuie să pună la dispoziția dobînditorului bunul lipsit de vicii de ordin material sau de drept luînd în consideratțe și axîndu-se pe prevederile codului civil cu privire la contractul de vînzare-cumpărare. Drepturile si obligațiile dobînditorului: Dobînditorul trebuie să întreprindă toate acțiunile pentru a primi bunul și a-și înregistra drepturile asupra lui, în modul prevăzut, deoarece conform art. 843 CC el suporta riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului material, care formeaza obiectul material al contractului. Dobînditorul trebuie să acorde întreținerea în modul și mîrimea indicată în contract, cît și conform normelor generale în ce priveste regulile de comportament, etica, morală, uzanță, obiceiuri e.t.c. Dobînditorul, conform art. 842 CC nu are dreptul de a înstrăina bunul mobil sau imobil pe durata vieții beneficiarului. Această interdicție în cazul imobilelor se înscrie în registrul bunurilor imobile din cadrul OCT (oficiului cadastral teritorial). Conform alin2. art. 842 dobînditorul are dreptul de a greva bunul in careva mod cu acceptarea si permisiunea beneficiarului. Încetarea contractului: Contractul încetează conform prevederilor contractuale. În cazul decesului dobînditorului, succesorii lui, preiau drepturile și obligațiile dobînditorului dacă au acceptat succesiunea și au posibilitate materială de a acorda întreținere beneficiarului sau beneficiarilor. Contractul mai poate inceta ca existență intre părți, în cazul rezilierii, daca una dintre parțile contractante nu-și indeplinește obligațiunile contractuale. Beneficiarul poate cere rezoluțiunea contractului, art.844 CC sau prin comun acord poate cere schimbarea modalității de prestare a serviciilor de întreținere, și anume achitarea în bani numerar sau transfer, atunci cînd dobînditorul nu are posibilitatea de a-i acorda întreținerea în natură, dar îi este mai comod și mai convinabil ambelor părți de a efectua plățile în numerar, deoarece în acest fel dobînditorul singur își alege necesarul. Dobînditorul art. 844 alin. 2 CC poate cere rezoluțiunea contractului, în cazul imposibilitații executării prevederilor contractuale din unele cauze ce nu depind de voința lui (se inrăutățește situația materială și nu poate acorda întreținere acelor personae care se află la întreținerea lui în afara contractului dat). Conform art. 845 beneficiarul în cazul rezolutiunii are dreptul să ceară restituirea bunului sau valorii lui, iar dobinditorul nu primește valoarea prestației acordate. 15

16 5. Contractul de RENTĂ Contractul de renta este acela in cadrul caruia, o parte care este debirentierul, se obliga sa achite periodic cu titlu gratuit sau oneros o redeventa către partea cealalta a contractului numita crederentier. Acest contract este consensual, este cu titlu gratuit sau oneros fiind oneros in cazul cind crederentierul se obliga sa transmita un bun mobil sau imobil ca contraechivalent sau fara a echivala insa ca o contraprestatie a redeventei achitate de catre debirentier. Cotnractul de renta are un caracter riscant sau aleatoriu, insa deoarece legiuitorul permite la incheierea contractului de a prezuma si a preveni o indeplinire a obligatiei necorespunzatoare, in cazul dat conform art.856 alin.2, la rezelierea contractului deberentierul poate cere restituirea prestatiei daca acest moment este expres prevazut in contract si invers. Contractul de rentă cu titlu oneros este translativ de proprietate. Elementele contractului: In calitate de părți sunt: - Debirentierul care poate fi orice persoana fizica sau juridica ce are capacitate deplina de exercitiu si capacitate civila de a contracta. Poate fi persoana juridica comerciala sau necomerciala in masura prevederilor legale - Credirentierul care poate fi orice persoana fizica care poate dispune de bunuri si organizatiile necomerciale. In contractul de renta viagera (se incheie pe termenul duratei vietii crederentieruluicare nu poate fi determinat la incheierea contractului) poate fi doar persoana fizica. In cadrul contractului de renta poate apărea o a 3 parte contractanta, terta persoana care va avea calitatea de beneficiar. In cazul dat acest beneficiar are calitate de credirentier, iar persoana care instituie adica crederentierul va avea calitate de constituitor, iar cel care plateste redeventa ramina in calitate de debirentier. Obiectul contractului: In calitate de obiect al contractului putem vorbi ca el are 2 laturi, materiala si juridica, unde latura juridica sint actiunile indeplinite de catre parti in ce priveste materializarea contractului (semnarea contractului, luare cunostintei cu conditiile contractului ). Latura materiala constituie pe de o parte redeventa platita de deberentier, iar pe de alta parte in cadrul contractului de renta cu titlu oneros este bunul mobil sau imobil transmis de catre crederentier, sau de catre. Redeventa conform art.847, poate fi suma de bani, insa nu se interzice ca in marimea nominalizata a sumei sa fie efectuate lucrari, acordate servicii, sau intretinere in alt mod. In ce priveste bunul transmis de catre crederentier el poate fi orice lucruri individualizate, sau drepturi patrimoniale. Forma contractului de renta conform art. 849 alin.1 este scrisa, autentificata notarial.daca bunul material transmis de crederentier sau cel ce instituie renta este 16

17 un imobil atunci contractul se inregistreaza in registrul bunurilor imobile in oficiul cadastral teritorial. Termenul contractului poate fi determinat sau nedeterminat (in cadrul rentei viagere) art.848 CC. Pretul contractului. In cadrul contractului de renta, partile stabilesc la renta cu titlu oneros, marimea platii efectuate de deberentier si a prestatiei sau bunului transmis de catre crederentier.daca contractul se instituie fata de mai multe persoane crederentieri atunci la decesul unuia dintre ei, redeventa se achita in aceasi masura fiind impartita in mod egal supravietuitorilor. La art. 851 CC se mentioneaza ca renta se achita periodic, renta viagera se achita in avans (alin.2 si 3, prevede achitarea in avans in 3 luni daca nu este prevazut altceva), in celelalte cazuri se stabilesc termenele de plata de catre parti. Drepturile si obligatiile partilor: Debirentierul trebuie sa achite redeventa in marimea si termenele stabilite in contract, respectind perioada de avans in cazurile expres prevazute de lege (art.851 alin.2 si 3). In cazul decesului debirentierului obligația fata de crederentier trece catre succesorii sai daca bunul a trecut in mostenirea lor. Debirentierul nu are dreptul unilateral sa renunte la executarea obligatiunilor contractuale chiar daca ar restitui bunul primit daca crederentierul si-a indeplinit toate obligatiunile contractuale, fiindca acest contract este riscant, sau aliatoriu. Crederentierul are obligatii in primul rind in contractul cu titlu oneros de a transmite bunul, insa daca crederentierul este benificiar ca terta persoana, atunci instituitorul trebuie sa transmita bunul. In cadrul rentei cu titlu gratuit are doar dreptul achitarei redeventei in termenul stabilit in contract de catre debirentier. Contractul de renta poate inceta prin acordul partilor, prin remiterea datoriei, prin executare. Temeiurile specifice de incetare a contractului de renta sunt: - rezilierea contractului pentru neexecutare ( intirzierea sistematica la achitarea redeventei, nerespectarea clauzei cu privire la marimea platilor.) - rezilierea lui in cazul contestarii de un tert ( copii minori ai debirentierului, copiii majori inapti de munca ce necesita intretinere, parintii incapabili de munca, fata de care debirentierul are obligatia de intretinere, sotul inapt, nepotii, bunicii debirentierului) - Incetarea contractului in cazul decesului debirentierului- obligatia contractata de debirentier printr-un contract de renta cu titlu oneros cade in sarcina succesorilor sai care au mostenit bunul transmis de constituitorul rentei. Succesorii debirentierului se pot elibera de executarea obligatiei prin restituirea bunului transmis de credirentier. Obligatia ce se naste dintr-un contract de renta cu titlu gratuit face parte din pasivul succesoral si urmeaza a fi executata de succesorii debirentierului. 17

18 6.Contractul de împrumut În cadrul contractului de împrumut, împrumutătorul se obligă să împrumute sau să transmită cu drept de proprietate bani sau bunuri fungibile către împrumutat care este a 2-a parte contractanta, iar împrumutatul la rîndul sau se obligă să restituie obiectul contractului în volumul stipulat în contract (dacă obiect al contractului sînt banii se poate stabili de a rambursa aceeași sumă sau cu o dobîndă) în modul, termenul și conform altor condiții stipulate în contract în conformitate cu art.867 CC. Contractul dat este consensual, sinalagmatic, gratuit conform art.867 alin.2, dacă legea (împrumutul de la lombard și asociațiile de împrumut) sau contractul nu prevede altceva. Acest contract este cu executare successiva și translativ de proprietate. În principiu este un contract comutativ, însă totuși se observă și caracterul riscant (aliatoriu). Elementele contractului: În calitate de părți sînt împrumutătorul și împrumutatul unde fiecare trebuie să fie în dependența de bunul împrumutat ce formează obiect al contractului, persoană cu capacitate de exercițiu necesară pentru a încheia asemenea contract. Împrumutătorul trebuie să fie proprietar al obiectului contractului. Atunci cînd în calitate de împrumutător apare lombardul sau asociațiile de împrumut ale cetățenilor acest contract poate fi incehiat cu împrumutatul care este cetățean al RM, sau cetățean străin. Împrumutatul devenind proprietar al bunului împrumutat suportă toate riscurile legate de pieirea fortuită a bunurilor împrumutate. Obiectul contractului sînt banii și alte bunuri fungibile (consumtibile). Forma contractului: Forma contractului se supune normelor generale cu privire la forma actului juridic. În ce privește banii, codul civil în cadrul studiului contractului de împrumut nu stipulează expres că împrumutul banilor trebuie făcut în formă scrisă însă în cadrul apariției unui litigiu necatind la faptul măririi sumei împrumutate, probă cu martori nu are valoare probatorie în instanță. Termenul contractului: Termenul contractului se stabilește de către părți și conform art.871 și 872 CC, termenul are importanță mai ales în cazurile contractului de împrumut cu dobîndă. Drepturile și obligațiile părților. Împrumutătorul este obligat să transmită bunul sau banii conform contractului încheiat între părți art.868 CC, prevede că împrumutătorul este obligat să repare prejudiciul cauzat împrumutatului, în cazul neexecutarii obligatiunii de a da bunul. Împrumutătorul răspunde pentru obiectul cu vicii. Contractul de împrumut reprezintă o înţelegere (acord) conform căreia împrumutărorul se obligă să dea în prorpietate împrumutatului bani sau alte bunuri fungibile, iar ultimul se obligă să restituie aceiaşi sumă de bani sau bunuri de acelaş gen, calitate sau cantitate. Contractul de împrumut este un contract consensual, fiind valabil încheiat la momentul realizării acordului de voinţă asupra tuturor condiţiilor esenţiale. 18

19 Împrumutul este un contract sinalagmatic, dînd naştere la obligaţii reciproce pentru ambele părţi. Împrumutul este un contract cu titlu gratuit dacă legea sau contractul nu prevede altfel.împrumutul acordat de lombard sau de asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor este întotdeauna oneros, în virtutea prevederilor legale. Împrumutul este un contract translativ de proprietate, împrumutatul devenind proprietarul bunurilor împrumutate şi suportînd riscurile pieirii fortuite. Legislaţia în vigoare prevede posibilitatea acordării împrumutului fără a specifica destinaţia, precum şi acordarea împrumuturilor cu destinaţie specială. Astfel, asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor acordă împrumuturi cu destinaţie specială (Legea privind asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor din 18 februarie 1998). În acest caz împrumutătorul are posibilitatea să supravegheze utilizarea împrumutului după destinaţie de către împrumutat. Împrumutătorul are dreptul să renunțe la executarea obligațiilor contractuale conform art.870 CC în caz de înrăutățirea situației sale materiale, sau în caz de înrăutățirea situației materiale a împrumutatului. Promisiunea de a contracta sau antecontractul poate fi revocată de promitent (împrumutătorul) în cazul în care situaţia materială a împrumutatului s-a înrăutăţit substanţial. Acest drept i se garantează împrumutătorului chiar şi în situaţia cînd înrăutăţirea stării materiale a împrumutatului s-a produs înainte de încheierea contractului şi a devenit cunoscută împrumutătorului ulterior. Situaţia materială a împrumutatului urmează de demonstrat prin probe convingătoare, care ar confirma faptul, că împrumutatul nu ar putea restitui împrumutul, în caz contrar vor urma consecinţele prevăzute de art.868 Cod civil. În ce privește restituirea împrumutului, împrumutătorul are dreptul să ceară dobîndă, dacă împrumutatul nu-și execută obligația de restituire în timp. împrumutatul trebuie să restituie obiectul contractului în termenul și în valoarea stabilită în contract cu sau fără dobîndă și duce răspundere conform prevederilor contractuale și condițiilor legale stabilite la art CC. Răspunderea împrumutătorului pentru viciile bunului în conformitate cu regulile de răspundere a comodantului. Cheltuielile de conservare a bunului sunt în seama împrumutatului ca proprietar. Împrumutătorul este răspunzător de daunele cauzate prin viciile ascunse ale bunului cunoscute de el şi necomunicate împrumutatului; la fel ca şi comodatul este lipsit de importanţă practică, căci bunurile fungibile şi consumtibile numai în mod excepţional pot provoca daune. 19

20 7.Contractul de comodat În cadrul contractului de comodat, comodantul transmite cu titlu gratuit în folosință un bun mobil sau imobil care se află în circuitul civil către cealaltă parte contractantă comodatarul, iar acesta din urmă se obligă să restituie bunul la expirarea termenului, sau într-un termen rezonabil cu sau fără compensarea uzurei bunului luinduse în considerație folosirea normală și utilă a bunului art.859 CC. Acest contract este consensual, este real, este cu executare succesivă, este cu titlu gratuit (deoarece comodatarul nu achită pentru folosirea bunului, dar numai pentru uzura excesivă, este comutativ (deoarece comodatarul răspunde numai dacă bunul a pierit, sau și-a pierdut calitățile din intenție proprie, sau din culpă gravă) Elementele contractului: În calitate de părți sînt Comodantul și Comodatarul Care pot fi orice persoane fizice sau juridice, subiecți ai dreptului civil care au capacitate civilă deplină în dependență de obiectul contractului. (minorii pot contracta doar în cazul obiectului contractului de mică valoare). Obiectul contractului de comodat - pot fi bunurile mobile sau imobile în măsura în care legea permite transmiterea lor în folosință gratuită. Persoana care transmite bunul în folosință poate fi un proprietar sau uzufructuar. Comodatarul care a primit bunul în folosință nu are dreptul să transmită acest bun către o altă persoană terță, acest lucru poate avea loc doar cu acordul comodantului. Obiectul contractului îl formează totalitatea bunurilor nefungibile și neconsumtibile și individualizate, fiindcă se întoarce comodantului același bun luînduse în considerație, sau apreciinduse uzura. Ca excepție pot fi transmise și pot forma obiectul contractului de comodat bunurile comsumtibile atunci cînd este vorba de organizarea carorva expoziții. Forma contractului: Contractul poate fi încheiat conform normelor generale cu privire la formă actului juridic Termenul contractului se stabilește de către părți, iar în unele cazuri în dependență de bunul care este transmis în folosință și pentru ce este transmis se poate prezuma un termen rezonabil. Prețul contractului - deoarece contractul este cu titlu gratuit nu este vorba în mod direct de a achita o careva sumă de bani pentru folosirea bunului, însă comodatarul este obligat să achite sau să compenseze uzura excesivă, sau chiar valoarea bunului, dacă va fi demonstrat că acesta și-a pierdut calitățile de folosință din intenția sau culpa gravă a comodatarului. Drepturile și obligațiile părților: Comodantul trebuie să transmită bunul fără vicii în termenul stabilit în contract și în modul stabilit real sau consensual în dependență de faptul dacă bunul este mobil sau imobil. 20