Infecția cu Helicobacter Pylori și implicațiile sale

Transcription

1 Infecția cu Helicobacter Pylori și implicațiile sale Autori: Stanciu Mirela Emanuela Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila București Coordonator: Andrei Lucia-Emanuela Abstract Obiectivele acestei prezentări de caz medical este de a atenționa prevalența maladiilor gastrice și legătura dintre ulcerul gastric și duodenal și infecția cu helicobacter pylori. Deși în ultimii ani aceste boli au avut o incidență din ce în ce mai crescută, demersurile pentru a le preveni sunt insuficiente, iar oamenii sunt încă dezinformați și nu cunosc metode de profilaxie. Voi prezenta evoluția cazului, de la internare, inclusiv simptomele care au determinat prezentarea pacientului la spital, până la externare. Diversele investigații clinice și paraclinice, cum ar fi analizele de laborator ale sângelui, ecografia abdominală, computer tomograful abdominal, endoscopia biopsică gastrică au dus la stabilirea unui diagnostic final, având în vedere toate patologiile asociate. Ulcerul peptic se prezintă ca o leziune rotundă sau ovalară la nivelul stomacului sau duodenului determinată de aciditatea sucului gastric sau sucurilor digestive. Ulcerele apar când mucoasa este inflamată sau este expusă, în mod repetat, la acțiunea agenților iritanți. Printre cauzele acestei boli se numără infecția cu helicobacter pylori, stressul cronic, fumatul și altele. Infecția cu Helicobacter pylori este una dintre cele mai răspândite pe glob, afectând mai mult de 50% din populație. Această bacterie este foarte rezistentă; persistă toată viața în mediu acid și este responsabilă de aparația multor boli gastrice. Deși inițial infecția cu Helicobacter pylori produce gastrită cronică(inflamația pe o durată îndelungată a mucoasei gastrice), netratată, poate evolua înspre ulcer gastric sau chiar cancer.

2 The goals of the medical case report is to alert the prevalence of gastric diseases and the link between gastric and duodenal ulcer and Helicobacter pylori infection. Although in recent years the incidence of these diseases had increased, the efforts to prevent them are insufficient and people are still misinformed and do not know about the methods of prevention. I will present the evolution of the case, from the admission until discharge, including the patient's pressing symptoms that led him to the hospital. Various clinical and laboratory investigations such as laboratory analysis of blood, abdominal ultrasound, abdominal CT, gastric endoscopic biopsy and others, led to a final diagnosis, considering all associated pathologies. Peptic ulcer appears as a round or oval lesion in the stomach or duodenum caused by gastric acid or digestive juices. Ulcers occur when the inflamed mucosa is exposed repeatedly to the action of irritating agents. Among the causes of this disease is included the Helicobacter pylori infection, chronic stress, smoking and others. Infection with Helicobacter pylori is one of the most widespread in the world, affecting more than 50% of the population. This bacterium is highly resistant; persists throughout life in acid and is responsible for many gastric diseases. Although at first Helicobacter pylori infection produces chronic gastritis (inflammation of the stomach lining), untreated, can evolve into gastric ulcer or cancer. Introducere În ultimii ani, oameni din diverse domenii descoperă ca suferă de o boală gastrică care se prezintă mai mult sau mai puțin agresiv. Infecția cu Helicobacter Pylori a devenit în ultima perioadă una dintre cele mai răspândită boală produsă de un microorganisc în întreaga lume. Helicobacter pylori este o bacterie care afectează mucoasa gastrică și duodenală, fiind singura bacterie care nu poate să trăiască decât în mediul acid al stomacului și rezistentă la multe tipuri de tratamente. Deși există studii care afirmă că această boală este mai răspândită în țări subdezvoltate și se găsește în principal la copii, în ultimii ani tendința este de a afecta întreaga populație, indiferent de vârstă, sex, statut social, localizare geografica. Astfel a devenit una dintre cele mai îngrijorătoare maladii existente în lume la ora actuală.

3 Metodologie Următorul caz medical a fost preluat de la Spitalul Universitar de Urgență București, de la Conf. Dr. Ciornei Mariana Cătălina. Cuprinsul lucrării Pacient în vârstă de 50, de profesie șofer de tir, nefumător, care neagă consumul de alcool, s-a prezentat la serviciul de urgență pe , acuzând la momentul examinării cefalee, vertij, fatigabilitate marcată, scaun melenic, episoade de dureri la nivelul epigastrului și reflux gastresofagian, calmate de antiacide. Pentru aceste dureri și-a administrat la domiciliu dicarbocalm. După stabilirea unui diagnostic inițial și stabilizarea pacientului, acesta a fost transferat pe secția de medicină internă. Din antecedentele pacientului semnificative sunt profesia acestuia(șofer de tir), iar antecedentele heredocolaterale sunt irelevante. Acesta afirmă faptul că de 4 ani are reflux gastroesofagian, calmat de antiacide. Faptul că pacientul este șofer de tir ne semnalează că de obicei călătorește mult, ceea ce îl supune la un orar neregulat al meselor. Lipsa a unui program constant al orelor de masa implică, la rândul ei, o secreție gastrică inconstantă. Acest fapt, alături de imposibilitatea preparării adecvate a alimentelor, poate favoriza apariția unor disfuncții la nivelul tractului gastro-intestinal. La examenul obiectiv s-au observat tegumente și mucoase palide, obezitate (IMC 31.9), durere spontană și la palpare la nivelul epigastrului, valoarea tensiunii arteriale: 100/60 mmhg - hipotensiune și tahicardie, cu 120bpm (batai pe minut) regulate. Diagnosticul prezumtiv de internare a fost anemie monocromomonocitară posthemoragică ușoară cu HDS, diagnostic stabilit pe baza examenului biologic de laborator și a semnelor clinice. Hemoragiile digestive superioare sunt definite prin prezența unei sângerări la nivelul tractului digestiv, între esofag și duoden, deasupra unghiului Treitz. HDS reprezinta una dintre cele mai frecvente urgențe întâlnire în practica medicală, diagnosticată prin prezența hematemezei și/sau melenei sau a unui aspirat nasogastric cu conținut hemoragic.(1) Din punctul de vedere al cantității de sânge pierdut și al reacțiilor compensatorii induse, hemoragile se clasifică în mici, medii, severe.

4 a) HDS mici semnifică pierderi sub 15% din volemie. Hipovolemia indusă astfel face ca sistemul venos sa sufere contracție, patul venos conținând cantități substanțiale de sânge, care pot compensa rapid și eficient pierderile mici. b) HDS medii semnifică pierderi între 15-30% volemie. În această situație, mecanismele descrise devin insuficiente. Lor li se adaugă vasoconstricția arterială și tahicardie prin stimulare simpatică. c) HDS grave implică pierderea a peste 30% din volumul circulant apărând, invariabil, hipotensiunea arterială. Ea este produsă de scăderea debitului cardiac, în combinație cu acidoza metabolică.(2) Examenul biologic de laborator ne-a adus următoarele informații: prezintă o anemie monocromă monocitară, Hb=8,9 g/dl, nr. de eritrocite 3.41 milioane/mm cubi, VEM 90.8 fl, hematocritul 30.9%. La ecografia abdominală, s-a relevat la nivelul ficatului o steatoză de gradul II, colecist si splina normale. La radiografia abdominală simplă, totul a reieșit în limite fiziologice, fără nivele hidroaerice prezente. La EKG s-a observat o tahicardie sinusală cu AV=106 bpm, complexul T negativ în V2, V3, V4, V5, V6 și troponina în limite normale(0.01 ng/ml). S-a efectuat si un CT abdominal nativ și cu contrast care a relevat: lipsa lichidului pleural sau a ascitei, absența pneumoperitoneului, ficatul ușor mărit, mai ales pe lobii stâng si caudat, cu plaje de steatoză în grade variabile, CBIH, CBP si Wirsung nedilatate, colectist, pancreas, splină(cu splină accesorie de 15 mm sub hil), glande suprarenale fără modificari notabile și lipsa adenomegaliilor. Examenul endoscopic a fost decisiv pentru hotărârea unui diagnostic. S-a observat esofagul normal cu cardia permeabilă. În partea prepilorică a stomacului s-a găsit un ulcer de 3 cm, rotund, ovalar, acoperit cu cheag aderent, dispus pe mucoasă intens edemațiată. Tot la nivel prepiloric s-au descoperit multiple eroziuni acoperite cu fibrină, sânge proaspăt în lumen in cantitate medie. Pilorul este permeabil. În partea bulbului s-a evidențiat o mucoasă intens edemațiată și multiple eroziuni superficiale. Dupa injectare de adrenalină 1:10000 în 4 cadre în jurul ulcerului de la nivelul prepiloric se realizează o hemostază eficientă.

5 S-a pus diagnosticul de ulcer gastric Forrest II B, duodenită erozivă cu anemie monocromomonocitară și hemoragie duodenală superioară. Clasificarea Forrest este folosită pt diagnosticarea ulcerului gastric în timpul endoscopiei. Se împarte în sângerare activă, sângerare recentă și fără sângerare activă. 1) Hemoragie acută Forrest I a - sângerare în jet Forrest I b - sângerare în pânză, lentă, continuă 2) Semne de sângerare recentă Forrest II a - vas vizibil, non-hemoragic, Forrest II b - cheag aderent Forrest II c - cheag negru de hematină la baza ulcerului 3) Leziuni fără sângerare activă Forrest III - baza ulcerului curată S-a decis următorul tratament: repaus digestiv total, glucoză 10% 1000ml, ser fiziologic 1000 ml, IPP controloc 2 fiole/500 ml ser fiziologic pf 10 picături/min. Dupa aceste investigatii, a fost necesară efectuarea unei biopsii gastrice si duodenale pentru stabilirea diagnosticului pozitiv final. Diagnosticul diferențial varia între cancer gastric si infecție cu helicobacter pylori. Biopsia a relevat prezența helicobacter pylori la nivelul gastric. Helicobacter pylori este un bacil Gram negativ, curbat, care colonizează stratul mucos al stomacului uman. Este utilat cu o enzimă, ureeaza, care are posibilitatea să scindeze ureea în CO2 și hidrogen. Această posibilitate a ureazei este utilizată ca principiu pt multe teste de depistare a infectiei cu H.pylori. Infecția cu H. pylori este ce mai frecventă la om, peste jumătate din populația globului fiind afectată. Infecția cu H. pylori este cronică, odată apărută persistă toată viața. Persoanele cu H. pylori prezintă risc mai mare de ulcer duodenal, gastric și de cancer gastric(h. pylori este recunoscut drept carcinogen de gradul I de Agenția Internațională de Luptă Contra Cancerului).(3)

6 La externare pacientului i s-a prescris următorul tratament: Kacid 500 mg la 12h, amoxicilina 1g la 12 h și IPP 20 mg la 12h, timp de 10 zile, ca mai apoi să continue încă 4 săptămâni cu IPP 20 mg pe zi. După efectuarea tratamentului va reveni la control, unde, printr-o coprocultură, se va verifica prezența/absența helicobacter pylori. Bibliografie (1) Hemoragii digestive/ Tudorel Ciurea, Adrian Săftoiu, Editura Medicală Universitară Craiova, 2008 (2) Gastroenterologie clinică/ Radu Voiosu, Editura Universitară Carol Davila, 2006 (3) Note de curs. Gastroenterologie/ Carol Stanciu, Anca Trifan, Edituara Gr. T. Popa, 2012 Această lucrare este efectuată în cadrul Programului Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), finanțat din Fondul Social European și Guvernul României prin contractul nr. POSDRU/156/1.2/G/