ASOCIAŢIA ARHEO VEST TIMIŞOARA ARHEOVEST V 1 -IN HONOREM DOINA BENEA- Interdisciplinaritate în Arheologie și Istorie. Timişoara, 25 noiembrie 2017

Transcription

1 ASOCIAŢIA ARHEO VEST TIMIŞOARA ARHEOVEST V 1 -IN HONOREM DOINA BENEA- Interdisciplinaritate în Arheologie și Istorie Timişoara, 25 noiembrie 2017 JATEPress Kiadó Szeged 2017

2 Editor: Sorin FORȚIU (cu mulțumiri pentru ajutorul punctual acordat lui Andrei STAVILĂ, Cristian OPREAN, Adrian CÎNTAR și Simona REGEP) Coordonator: Dorel MICLE DVD-ROM: Adrian CÎNTAR WEB: Sorin FORȚIU și Claudiu TOMA Coperta: Alice DUMITRAȘCU Foto copertă: Tudor VREME-MOSER, Această lucrarea a apărut sub egida: ArheoVest, Timișoara, 2017 Președinte Lorena SMADU ISBN (Összes/General) ISBN (I. kötet/volumul) Avertisment: Acest volum digital este o imagine cât se poate de fidelă a celui tipărit. Responsabilitatea pentru conţinutul materialelor revine în totalitate autorilor. DVD-ROMul conține contribuțiile în varianta color precum și imaginile la rezoluția maximă trimisă de autor.

3 OSEMINTE UMANE ÎN CONTEXT NEFUNERAR DIN EPOCA ROMANĂ DESCOPERITE LA ȘIMLEU SILVANIEI, JUD. SĂLAJ Horea Pop* * Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău; horeapopd@yahoo.com Abstract. In 2016 the Zalău History and Art County Museum conducted a rescue archaeological excavation in the town of Șimleu Silvaniei, on no. 4 G. Barițiu Street. On the trench carried out the archaeological strata was 2 m deep. The layers identified were the Modern and Pre-modern ones, Roman era ones, Bronze Age ones and Neolithic ones. Out of the archaeological features one dating in the Roman era, but from outside the province, drew our attention. We are dealing with a pit which had the filling consisting of hand-made and wheel-made pottery and also a human skull. We believe we are dealing with a human sacrifice, a macabre ritual manifestation who`se origine date in the previous La Tene period, for which we have attested such kinds of discoveries in the area of Şimleu Silvaniei. Keywords: Șimleu Silvaniei, Roman era, ritual pit, human sacrifice, human skulls. 1. Cadrul geografic Situl, întins pe cca. 30 ha se află amplasat pe terasa a doua neinundabilă a râului Crasna, la circa 100 m sud de cursul acestuia (Fig. 1, la nord de strada Oașului până la râul Crasna). Terasa este la o altitudine de m faţă de nivelul mării, pe malul stâng al văii râului Crasna. Zona este plată, intinsă, uşor de amenajat în vederea ridicării unor construcţii de locuit. Aspectul geomorfologic face din această terasă cel mai favorabil loc pentru habitatul uman și amenajarea unor astfel de construcţii, în tot arealul orașului Șimleu Silvaniei. La nord de valea Crasnei, se ridică impozanta Măgură a Şimleului 1 unde locuitorii din toate epocile găseau refugiu în fortificaţiile ridicate pe vârfuri, sau în pădurile din jur. 2. Istoricul cercetării Situl a fost identificat în urma unor cercetări de teren (1996). Acesta este delimitat de străzile T. Vladimirescu și râul Crasna la nord (periegheze în anii 2010 și 2011, cercetări preventive în anii și ), la sud de strada Oașului (periegheze 1996 '98, 2000, 2001, 2005, 2007, 2013, cercetări preventive în anii 2007 și ), la vest 1 Mac, Idu, Băcueț-Crișan, Pop, Pop, Pop,

4 Fig. 1. Șimleu Silvaniei, captură Google Earth. Punctul portocaliu reprezintă locația descoperirii. de străzile G. Coșbuc (periegheze 2000) și G. Barițiu (periegheze 2000 '03, 2006, cercetări preventive , 2016), iar la est de strada Horea (periegheze 2007, 2010, 2011), dar a fost cercetat ocazional prin periegheze repetate şi cercetări arheologice preventive ocazionate de construcţia unor case sau pensiuni ori a unor anexe gospodăreşti, prilej cu care s-a constatat complexitatea stratigrafică a sitului. 3. Obiectivele cercetării Obiectivul principal al cercetării preventive de la Şimleu Silvaniei, de pe Strada G. Bariţiu nr. 4, l-a constituit eliberarea terenului de sarcină arheologică în vederea predării amplasamentului pentru construirea obiectivului Construire casă familială P+ M. Stratigrafia staţiunii arheologice de la Şimleu, precizarea cadrului cronologic în care se desfăşoară evoluţia sa, stabilirea caracterului sitului, a etapelor evolutive, toate au reprezentat obiective prioritare ale cercetării. Nu în ultimul rând ne-am propus, precizarea relaţiei şi succesiunii fazelor evolutive şi componentelor staţiunii, întrucât în apropiere aveam mai multe etape de locuire şi o necropolă de înhumaţie cu morminte neolitice. Toate aceste aspecte sunt dificil de sesizat, mai ales datorită faptului că straturile de cultură au fost afectate de-alungul timpului de eroziunea naturală, construcţiile edilitare şi lucrările agricole. 4. Metodologia de cercetare Campania anului 2016 a constat în trasarea unor unităţi de cercetare. Suprafaţa trasată a fost împărţită în două jumătăţi aproximativ egale orientate S N, despărţite de un martor lat de 1 m (Planşa 1). A fost desenat profilul estic al S2/2016 şi profilele complexelor arheologice identificate şi cercetate. 5 Pop, 2002; Idem, 2004a. 384

5 Planșa 1. Șimleu Silvaniei-Strada G. Barițiu nr. 4, planul general al săpăturii. Materiale arheologice au apărut în toate nivelele, dar complexele arheologice antice și preistorice s-au conturat mai ales la apariţia sterilului, mai precis la 2 m adâncime. S-a optat pentru decapare mecanică datorită resturilor rezultate din demolarea unui imobil anterior. Săpătura manuală a venit în completarea celei mecanice în momentul identificării complexelor arheologice. 5. Stratigrafia generală a sectorului cercetat Din punct de vedere stratigrafic situaţia sitului este complexă (Planşa 1). În suprafaţa excavată se observă aceeaşi succesiune, ca în cercetările anterioare ale sitului, cu mici excepţii privind grosimea straturilor arheologice: 1. Nivel contemporan recent (sol cenuşiu cu moloz şi rocă sfărmată) sec. XIX XX 2. Sol negru pigmentat sec. XVII XVIII 3. Sol maroniu închis. Epocă romană, sec. II III 4. Sol maroniu deschis, bronz târziu, Grupul Cehăluţ 5. Sol maroniu gălbui, neolitic 6. Sol maroniu deschis cu cenuşiu 7. Argilă galbenă sterilă 8. Sol cenuşiu deschis 9. Lemn ars 385

6 10. Sol cenuşiu închis 11. Sol maroniu deschis cu pigmenţi ceramici 12. Sol maroniu cu cenuşiu 13. Sol negru granulat 14. Sol negru cu pigmenţi de chirpici 15. Arsură neagră şi roşie cu ceramică 16. Sol maroniu cu gălbui. 6. Complexele arheologice descoperite 6.1. Complexul C1: Tip complex: vatră de foc fără amenajări speciale. Locaţie: S1, jumătatea nordică, conturat la -0,9 1,0 m (Planşa 1). Diametru 0,6 m. Datarea complexului: epoca modernă, sec. XVII XVIII. Elemente de inventar: ceramică la roată Complexul C2: Tip complex: groapă de provizii. Locaţie: S1, conturat la -1,9 m în profilul estic al suprafeţei S1 (Planşa 1); diametru 1,6 m la conturare şi 1,9 m la baza aflată la 2,9 m adâncime. Adâncimea complexului 1,00m. Datarea complexului: epoca târzie a bronzului, Grupul Cehăluţ. Inventarul complexului conţinea o cantitate impresionantă de ceramică provenind de la vase de mari dimensiuni şi fragmente ceramice ornamentate cu incizii. Fig. 2. Complexul C3 la conturare; 3. Complexul C3 secționat; 4. Complexul C3 la descoperirea craniului uman; 5. Complexul C3 la golire finală. 386

7 6.3. Complexul C3: Tip complex: groapă rituală. Locaţie: S1 jumătatea nordică, conturat la -1,5 m (Planşa 1; Fig. 2 5), adâncime 0,6 m de la conturare, diametru 1,10 m. Datarea complexului: epoca romană (sec. II). Nu avea inventar ceramic deosebit (Fig. 6 11), dar pe un strat de lemn ars a fost descoperit un craniu uman de la un individ tânăr, fără mandibulă (Fig. 4). Craniul nu prezintă urme de ardere Complexul C4: Tip complex: groapă menajeră Locaţie: S2 profil sudic, conturat la -0,6 m (Planşa 1), adâncime 0,4m de la conturare. Diametru 0,6 m. Datarea complexului: epoca modernă (sec. XIX XX). Inventar extrem de bogat în sticlărie și ceramică întregibilă Complexul C5: Tip complex: Groapă de stâlp. Locaţie: S2 centru, conturat la -1,00 m, adâncime 0,4 m de la conturare, diametru 0,30 m (Planşa 1). Datarea complexului: epoca premodernă (sec. XVII XVIII). Nu avea inventar Complexul C6: Tip complex: groapă de provizii, care ţine probabil de nivelul preistoric surprins (Planşa 1). Locaţie: S2, conturat la -2,00 m; adâncime 0,40 m; diametru 1,50 m. Datarea complexului: Epoca târzie a bronzului, Grupul Cehăluţ. Inventar ceramic destul de modest Complexul C7: Tip complex: groapă de provizii, care ţine probabil de nivelul preistoric surprins. Locaţie: S2, conturat la -2,10 m; adâncime 0,30 m; diametru 1,50 m (Planşa 1). Datarea complexului: Epoca târzie a bronzului, Grupul Cehăluţ. Inventar ceramic destul de modest. Cercetările de pe str. G. Bariţiu nr. 4, deşi de mică anvergură, desfăşurate întrun timp scurt, au evidenţiat, încă o dată, faptul că spaţiul cuprins între această stradă şi străzile T. Vladimirescu şi Oaşului este unul cu un potenţial arheologic deosebit. Cel mai vechi nivel de locuire identificat în cadrul cercetărilor preventive de aici, aparţine neoliticului dezvoltat 6 reprezentat prin unele fragmente ceramice descoperite fără context. În ceea ce priveşte epoca bronzului, descoperiri aparţinând Bronzului Târziu au fost efectuate atât pe Măgura Şimleului (alt. max. 597 m), punct strategic amplasat la nord de zona cercetată, cât şi la baza acesteia, în mai multe puncte din perimetrul oraşului Şimleu. Apariţia acestui tip de descoperiri era de aşteptat în zona cercetată de noi datorită condiţiilor propice de locuire oferite de unitatea geomorfologică. Nivelul din perioada finală a epocii bronzului este destul de consistent în punctele cercetate anterior, în cercetarea din acest an apărând şi fragmente disparate fără context pe lângă materialele ceramice din complexele arheologice. Complexele epocii premoderne (sec. XVII XVIII) şi moderne (sec. XIX XX) par să aparţină unor gospodării. Complexele premoderne au fost deteriorate ulterior şi de construcţiile din sec. XX. Materialul arheologic este aproape exclusiv ceramic însă bogat şi parţial înregibil. În ceea ce priveşte epoca romană, subiectul de față, descoperirile aparţin unei populaţii de daci liberi şi germanici (grupul cultural Przeworsk), ale căror urme au mai fost identificate şi anterior (pe străzile G. Bariţiu, Oaşului și T. Vladimirescu). Elementele germanice sunt însă sporadice și irelevante, întinsa așezare identificată fiind mai 6 Băcueț-Crișan, Pop,

8 Fig. 6. Complexul C3. Ceramică dacică modelată cu mâna; 7. Complexul C3. Ceramică modelată la roata olarului; 8. Complexul C3. Fragmente de lipitură de vatră; 9. Complexul C3. Oase de animale; 10. Complexul C3. Fragment de râșniță; 11. Complexul C3. Lemn ars. 388

9 degrabă locuită de dacii liberi. Deşi materialele arheologice descoperite în complexul C3 sunt relativ puţine, este inedită depunerea de craniu uman în groapă. Pe baza inventarului ceramic descoperit (ceramică lucrată cu mâna şi la roată, Fig. 6, 7) complexul C3 poate fi datat larg în sec. II dhr. În groapă au mai fost descoperite fragmente de lipitură de vatră (Fig. 8), trei oase de animale (Fig. 9), lemn ars din stratul amintit (Fig. 11) și un fragment dintr-o posibilă râșniță rudimentară (Fig. 10). 7. Analogii, corespondențe Oase umane au fost descoperite în contexte nefunerare la Șimleu Silvaniei, în punctul Cetate 7, în șanțul ultimei faze dacice de fortificare a dealului de la finalul sec. I dhr (fragmente de calotă craniană și mandibulă provenind de la o persoană de sex feminin decapitată la o vârstă de ani 8 ), dar și în umplutura unei locuințe dacice datate la mijlocul sec. I dhr (de asemenea o mandibulă de individ masculin matur cu urme de decapitare). În aceiași perimetru al orașului Șimleu Silvaniei și în același interval cronologic, pe strada A. Mureșanu nr. 32, la baza dealului Cetate, în atmosfera așezării civile dacice de la baza fortificației, într-o groapă au fost descoperite oseminte umane 9. Acestea aparțin unui copil de 6 8 ani de sex feminin 10 aruncat în groapă alături de resturi ceramic dacice. Peste cadavru au fost aruncate pietre locale (micașist). Din așezarea dacică fortificată din punctul Observator, amenajată pe platourile înalte ale Măgurii Șimleului, provine un craniu uman de matur, fără mandibulă, depus într-o groapă săpată în interiorul unei construcții absidate cercetate în anii 1996 și Contextul de la Șimleu Silvaniei-Observator, cercetat integral în , se datează în sec. I îhr. Aceluiași orizont cronologic îi aparțin și scheletele umane depuse în gropi într-o stare mai mult sau mai puțin completă pe Măgura Moigradului 12. Dacă într-un complex, descoperit în anul 1984, a fost descoperită jumătatea superioară a unei femei de ani 13, în groapa G4/1993 au fost descoperiți 3 indivizi (femeie de ani, bărbat de ani și copil de 15 ani) cu părți lipsă din schelet 14. În apropierea acestui complex, într-o altă groapă dacică, au fost descoperite tibiile și peroneele unui individ de sex masculin. Pentru peroada dacică preromană avem, pentru spațiul Sălajului, un număr de cel puțin 9 indivizi cu elemente certe de sacrificare și, pentru majoritatea, depunere neglijentă în gropi alături de resturi menajere. Dar revenind la depunerile de cranii în gropi, precum în cazul contextului din epoca romană de la Șimleu Silvaniei, pentru epoca dacică anterioară există la nivelul Daciei o serie de descoperiri asemănătoare. Cercetătorul Valeriu SÎRBU realiza în anul 1993 o sinteză privind credințele și practicile funerare, religioase și magice la daci și constata prezența osemintelor umane în 7 Pop, , p Soficaru, 2010, p Pop, Soficaru, 2010, p Pop, 2009, p Matei, Pop, 2001, p ; Pop, Matei, 2006, p. 132; Pop, 2013, p Soficaru, 2010a, p Soficaru, 2010a, p

10 contexte nefunerare (sec. IV îhr I dhr) la un număr de peste 200 indivizi în 42 localități din arealul dacic, iar în ceea ce privește prezența craniilor izolate 8 indivizi reprezentând 8% din totalul descoperirilor 15. Cranii sau părți de cranii au fost descoperite la Brad (jud. Bacău) 16, Budești (jud. Călărași) 17, Grădiștea (jud. Brăila) 18, Piscu Crăsani (jud. Ialomița) 19, Poiana (jud. Galați) 20, Popești (jud. Giurgiu) 21, Brașov-Blumăna 22, Coconi (jud. Ialomița) 23. Autorul sintezei amintite, caută să explice depunerile de cranii ca o manifestare de antropofagie cultuală a strămoșilor morți sau a dușmanilor uciși 24, dar această teorie nu este susținută de evidențele arheologice. Pe de altă parte, pentru craniile descoperite în șanțurile fortificațiilor, sau în zona acestora, consemnările cele mai precise sunt reprezentările de pe Columna traiană (scenele 25, 56, 72) și care, în opinia lui V. Sîrbu, pot ține de un cult al craniului 25. La data publicării sintezei, autorul acesteia constata că pentru epoca romană nu există dovezi privind practicarea sacrificiilor umane în mediul dacic din afara provinciei Dacia sau în granițele acesteia, explicând fenomenul prin decapitarea, de către cuceritorii romani, a clasei sacerdotale, care patrona aceste barbare ritualuri 26. De altfel, pentru epoca romană în teritoriul barbar al Sălajului nu au fost descoperite astfel de urme și nu au fost consemnate în repertoriile mai vechi care au vizat perioada și spațiul respectiv 27. Nici recentele descoperiri nu aduc argumente în acest sens, fie ele dacice 28 sau germanice 29. La nivel regional, descoperirile din județul Bistrița-Năsăud, de la Archiud 30 și Stupini 31, nu sunt relevante pentru că datarea acestora se înscrie în perioada post romană, mai precis în sec. IV dhr. O recentă amplă analiză a fenomenului depunerilor de oseminte umane în contexte nefunerare, și nu numai, a fost realizată de trei cercetători polonezi, pornind de la o descoperire insolită din Polonia de la Lipnik 32. Realizând un documentat excurs prin literatura fenomenului din țările învecinate, autorii îmbrățișează pe rând diverse ipo- 15 Sîrbu, 1993, p Sîrbu, 1993, p Sîrbu, 1993, p Sîrbu, 1993, p Sîrbu, 1993, p Sîrbu, 1993, p Sîrbu, 1993, p Sîrbu, 1993, p ; Dăvâncă, Savu, Sîrbu, 1993, p Sîrbu, 1993, p Sîrbu, 1993, p Sîrbu, 1993, p Matei, 1980; Pop, Pop, 2004; Pop, Pripon, Csok, Pop, Gindele, 2015, p Gaiu, Gaiu, Przybyla, Przybyla, Kupiek,

11 teze de lucru, cu trimiteri frecvente la manifestările rituale din spațiul dacic preroman și mai apoi cel al fostei Dacii romane 33. Revenind la cazul nostru de la Șimleu Silvaniei, în care avem de-a face cu o manifestare macabră de depunere a unui craniu provenind de la un individ decapitat, expus timp îndelungat (explicația fiind absența mandibulei), putem concluziona că, deși insolită, descoperirea poate fi pusă pe seama continuării acestui tip de ritual și în sec. II dhr. Nu întâmplător am prezentat descoperiri similare din arealul Șimleului, eșalonate în intervalul sec. I îhr I dhr. Probabil descoperirile de la Archiud și Stupini sunt argumentele revenirii temporare la acest tip de ritualuri în absența autorității romane, care a intervenit hotărât pentru stoparea acestor culte barbare (precum în cazul Galiei, pomenit de Strabon) 34 în perioada cât au fost la cârma Daciei. 33 Przybyla, Przybyla, Kupiek, 2010, p Sîrbu, 1993, p

12 BIBLIOGRAFIE Băcueț-Crișan, Pop, 2014 Dăvâncă, Savu, 2016 Gaiu, 1999 Gaiu, 2004 Mac, Idu, 1992 Matei, 1980 Matei, Pop, 2001 Pop, Pop, 1997 Pop, 1999 Sanda BĂCUEȚ CRIȘAN, Horea POP, Aşezarea neolitică de la Şimleu Silvaniei-Str. T. Vladimirescu nr. 7 (II), În: ArheoVest, Nr. II: [Simpozion ArheoVest, Ediția a II-a:] In Honorem Gheorghe Lazarovici, Interdisciplinaritate în Arheologie, Timișoara, 6 decembrie 2014, Vol. 1: Arheologie, Vol. 2: Metode Interdisciplinare, Asociația "ArheoVest" Timișoara, JATEPress Kiadó, Szeged, 2014, Vol. 1: [12] + XXIV + [2] [2] pg. + DVD, Vol. 2: [10] + [2] [2] pg., ISBN (Összes/General), ISBN (Vol. 1), ISBN (Vol. 2); Vol. 1, pp , on-line Diana DĂVÂNCĂ, Lucica SAVU, New Considerations Concerning the Findings in Brașov-Blumăna: Field of Pits or Necropolis, În: Dimitriya SPASOVA, Vasil MARKOV, Angel YANKOV, Alexey GOTZEV, Alexey STOEV, Penka MAGLOVA, Alexander PORTAL- SKI, Dimitriya SPASOVA (eds), Megalithic Monuments and Cult Practices: Proceedings of the Second International Symposium Blagoevgrad, october 2016, South-West University Neofit Rilski, University Research Center for Ancient European and Eastern Mediterranean Cultures, Neofit Rilski University Press, 2016; pp Corneliu GAIU, Habitat și manifestări rituale în sec. IV p.chr. de la Archiud, În: Revista Bistriței, 12-13, , pp Corneliu Gaiu, Sacrificii și practici rituale în așezarea daco-romană de la Stupini (jud. Bistrița-Năsăud), În: Revista Bistriței, 18, 2004, p Ioan MAC, Petru IDU, Geografia României, IV, 1992, Bucureşti, pp Alexandru V. MATEI, Repertoriul așezărilor aparținând dacilor liberi (sec. II-IV e.n.) descoperite pe teritoriul județului Sălaj, În: Acta Mvsei Porolissensis, IV, 1980, pp Alexandru V. MATEI, Horea POP, Măgura Moigradului-Zonă sacră (sec. I î.hr.) și așezare dacică fortificată (sec. I d.hr.), În: Gelu FLOREA, Gabriela GHEORGHIU, Eugen IAROSLAVSCHI, Liliana SUCIU (coord.), Studii de istorie antică: Omagiu profesorului Ioan Glodariu, Bibliotheca Musei Napocensis, 20, Muzeul de Istorie al Transilvaniei, Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai, Deva- Cluj-Napoca, 2001, 484 pg., ISBN ; pp Horea POP, Sisteme defensive dacice în Depresiunea Șimleului (Jud. Sălaj), În: Sargetia, XXV, , pp Horea POP, The repertoire of discoveries from the Roman age beyong the Limes on the territory of Sălaj County (2-4 centuries A.D.). Repertoriul descoperirilor de epocă romană din afara limesului pe teritoriul județului Sălaj (secolele II-IV p. Ch.), În: Acta Mvsei Porolissensis, XXI, 1997, pp Horea POP, Strada A. Mureșanu nr. 32, În: Cornelia STOICA (red), Cronica cercetărilor arheologice - campania 1998, [prezentată la] A 392

13 Pop, 2002 Pop, 2004a Pop, 2004 Pop, Pripon, Csok, 2004 Pop, Matei, 2006 Pop, 2009 Pop, 2012 Pop, 2013 Pop, 2014 Pop, Gindele, 2015 Przybyla, Przybyla, XXXIII-a sesiune naţională de rapoarte arheologice, Vaslui, 30 iunie - 4 iulie, 1999, Ministerul Culturii, Comisia Naţională de Arheologie, Direcţia Monumentelor Istorice, Bucureşti, 1999, 132 pg.; p Horea POP, Șantierul arheologic Șimleu Silvaniei str. G. Barițiu, În: Silvania, SN, anul I, nr. 4, dec. 2002, p Horea POP, Șantierul de cercetare arheologică preventivă Șimleu Silvaniei-strada George Barițiu nr. 8. Campania 2002, În: Silvania, 7-8, 2004, pp Horea POP, Șantierul de cercetare arheologică preventivă Pericei (jud. Sălaj), str. Gouț nr Campania 2002, În: Silvania, 7-8, 2004, pp Horea POP, Emanoil PRIPON, Zsolt CSOK, Dacians at the north western frontier of Dacia 2-nd century AD, În: Ligia RUSCU, Carmen CION- GRADI, Radu ARDEVAN, Cristian ROMAN, Cristian GĂZDAC (eds), Orbis Antiquus. Studia in honorem Ioannis Pisonis, Ed. Nereamia Napocae Press, Cluj-Napoca, 2004, 934 pg., ISBN ; pp Horea POP, Alexandru V. MATEI, Măgura Moigradului. Sacred area (1-st century BC) and fortified settlement (1-st century AD), În: Valeriu SÎRBU, Radu ȘTEFĂNESCU (eds), Iron Age Sanctuaries and Cult Places in the Thracian World. Proceedings of the International Colloquium, Brașov, 19-th-21-th of October, 2006, Ed. C2 Design, Brașov, 2006, 270 pg., ISBN ; pp Horea POP, Așezări dacice din vestul și nord-vestul României (sec. II î.chr.-i d.chr.)-cu special privire la Depresiunea Șimleului, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2009, 172 pg., ISBN Horea POP, Șimleu Silvaniei, jud. Sălaj. Punct str. Tudor Vladimirescu nr. 15, În: Mircea Victor ANGELESCU (ed) [et alii], Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2011, A XLVI-a Sesiune Națională de Rapoarte Arheologice, Târgu Mureș, Mai 2012, Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, Comisia Naţională de Arheologie, Direcţia Patrimoniu Cultural, Muzeul Județean Mureș, Institutul Național al Patrimoniului, București, 2012, 459 pg.; pp , 324. Horea POP, Dacii din preajma anticului Porolissum, Ed. Mega, Cluj- Napoca, 2013, 24 pg., ISBN Horea POP, Șimleu Silvaniei, Strada Oașului nr. 1, Jud. Sălaj, În: Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 2014, A XLIXa Sesiune Națională de Rapoarte Arheologice Pitești, mai 2015, Muzeul Județean Argeș, Ministerul Culturii, Institutul Național al Patrimoniului, Comisia Naţională de Arheologie, Direcţia Generală Juridică și de Patrimoniu Cultural, București, 2015, 614 pg., ISSN X, ISSN-L X; pp Horea POP, Robert GINDELE, Un pinten din bronz, din epoca romană, descoperit la Bădăcin, jud. Sălaj, În: Acta Mvsei Porolissensis, XXXV, 2015, pp Marcin S. PRZYBYLA, Marzena J. PRZYBYLA, Tomasz KUPIEK, Deposit of Human Remains from Roman Period Settlement at Lipnik, 393

14 Kupiek, 2010 Sîrbu, 1993 Soficaru, 2010 Soficaru, 2010a Powiat Przeworsk-a Burial or Manifestation of Sacrifical Rite?, În: Acta Archaeologica Carpathica, XLV, 2010, pp Valeriu SÎRBU, Credințe și practici funerare, religioase și magice în lumea geto-dacilor, Ed. Porto-Franco, Galați, 1993, 254 pg., ISBN Andrei Dorian SOFICARU, Determinări antropologice ale osemintelor umane din epoca dacică de la Șimleul Silvaniei, În: Horea POP, Ioan BEJINARIU, Sanda BĂCUEŢ-CRIŞAN, Dan BĂCUEŢ-CRIŞAN (eds), Identități culturale locale și regionale în context european. Studii de arheologie și antropologie istorică / Local and regional cultural identities in European context. Archaeology and historical anthropology. In Memoriam Alexandri V. Matei, Bibliotheca Mvsei Porolissensis, XIII, Ed. Mega / Ed. Porolissum, Cluj Napoca, 2010, ISBN , ; pp Andrei Dorian SOFICARU, Gropi cu oseminte umane de la Măgura Moigradului (jud. Sălaj). Determinări antropologice, În: Horea POP, Ioan BEJINARIU, Sanda BĂCUEŢ-CRIŞAN, Dan BĂCUEŢ-CRIŞAN (eds), Identități culturale locale și regionale în context european. Studii de arheologie și antropologie istorică / Local and regional cultural identities in European context. Archaeology and historical anthropology. In Memoriam Alexandri V. Matei, Bibliotheca Mvsei Porolissensis, XIII, Ed. Mega / Ed. Porolissum, Cluj Napoca, 2010, ISBN , ; pp