Forumul de consultare publică, comunicări și dezbateri în vederea pregătirii și exercitării Preșidenției României la Consiliul UE

Transcription

1 Forumul de consultare publică, comunicări și dezbateri în vederea pregătirii și exercitării Preșidenției României la Consiliul UE EU-RO 2019 Grupul de lucru Dezvoltare Regională Coordonator: Laurentiu DINU Camera de Comerț Americană în România (AmCham Romania)/ EU Advisors i. Introducere Guvernul României, prin Ministerul Afacerilor Externe și cu concursul ministerelor de linie a organizat în perioada 1 februarie 1 martie 2018 consultări publice pe tema priorităților pe care România le va susține în perioada în care va deține Președinția rotativă a Consiliului UE. Dezbaterile au fost structurate în două runde de discuții iar participanții au fost invitați să contribuie la cel puțin unul dintre cele 17 Grupuri de lucru. Prezentul raport prezintă o sinteză a discuțiilor și ideilor care s-au desprins în urma dialogului și a contribuțiilor furnizate de participanți în cadrul Grupului de Lucru Dezvoltare Regională. Documentul de față structurează contribuțiile în două tipuri de priorități, respectiv transversale și sectoriale și își propune să furnizeze o scurtă argumentație pentru susținerea fiecărei propuneri. Aspecte procedurale Baza discuțiilor a fost reprezentată de documentul de lucru dezvoltat urmare a procesului consultare inter-instituțională organizat de Guvernul României, în coordonarea Ministerului Afacerilor Externe cu instituțiile publice care au atribuții sectoriale în domeniul afacerilor europene și al politicilor publice în domenii relevante. Documentul de față reprezintă o prezentare sintetică și o prezentare succintă a argumentelor prezentate de experți în cadrul discuțiilor care susțin pozițiile înaintate. Propunerile venite din partea participanților acoperă o gamă largă de aspecte relevante pentru viitorul Politicii de coeziune și a celei de Dezvoltare Regională a UE. De 1

2 asemenea, în cadrul discuțiilor experții prezenți au subliniat interconexiunile existente și potențialele sinergii între diversele politici europene și/sau naționale și politica de Dezvoltare Regională. Printre exemplele prezentate au fost furnizate cu titlu de exemplu politica privind Cercetare și Inovarea, documentele strategice care susțin implementarea acestei politici precum Strategia de Specializare Inteligentă, Strategia de inovare etc. Un alt domeniu menționat în contextul discuțiilor a fost formatul competitivitate și politicile economice care susțin aceste evoluții. Corelarea propunerilor primite cu prioritățile propuse de instituțiile publice participanții au apreciat pozitive documentele suport pregătite de organizatori pentru orientarea discuțiilor în cadrul grupului de lucru. Un aspect recurent subliniat de experți a fost informare cu privire la temele relevante pe agenda instituțiilor europene referitoare la politica de dezvoltare regională. Timpul limitat pentru exercitarea Președinției României la Consiliul UE precum și nevoia de a obține rezultate concrete în cadrul acestui interval necesită o atentă calibrare a priorităților alese precum și stabilirea unor obiective rezonabile și a unor abordări care să genereze susținerea necesară în rândul statelor membre pentru temele și pozițiile susținute. Experții prezenți și-au manifestat disponibilitatea și suportul pentru susținerea efortului instituțiilor publice relevante de a dezvolta această argumentație pentru a reflecta cu precizie nevoile publicului țintă căruia se adresează aceste politici. ii. Priorități transversale Cadrul Financiar Multianual grupul de lucru Dezvoltare Regională a apreciat ca deosebit de importantă finalizarea negocierilor și obținerea unui acord favorabil cu privire la Cadrul Financiar Multianual (CFM 2020+). În plus, opiniile exprimate au apreciat ca fiind corect identificată de reprezentanții instituțiilor publice această direcție de acțiune, prin urmare au recomandat ca și în continuare aceasta să fie considerată o prioritate pentru perioada Președinției României la Consiliul UE. De asemenea, menținerea Politicii Agricole Comune și a Politicii de Coeziune ca piloni principali ai CFM precum și definirea unor mecanisme pentru susținerea competitivității economiei europene sunt principii esențiale care să ghideze negocierile pe acest subiect. Definirea unei soluții sustenabile pentru finanțarea acestor obiective în contextul reformei propuse a sistemului resurselor proprii și găsirea unor metode de finanțare care să susține obiectivele de politici europene în contextul procesului de ieșire a Marii Britanii din UE (Brexit). În materia Politicii de coeziune considerăm important ca România să se pronunțe în favoarea unei reguli de dezangajare automată a fondurilor europene care să acomodeze capacitatea de absorbție a Noilor State Membre, respectiv menținerea sau extinderea regulii n+3 precum și continuarea finanțării programelor și instrumentelor de consolidare a capacității administrative atât la nivel național cât și regional. Brexit luând în considerare calendarul negocierilor privind procesul de ieșire al Marii Britanii din UE, Grupul de lucru consideră oportună organizarea unor dezbateri publice 2

3 pe această temă în vederea definirii unei poziții coerente și substanțiate a României în această materie. Contribuția UK la bugetul comunitar dar și gradul de integrare al acesteia cu Piața Internă și economiile blocului comunitar, sunt argumente suficiente care să ne susțină necesitatea înțelegerii impactului pe care o astfel de decizie o va avea asupra economiei europene și a statelor membre. iii. Priorități sectoriale Integrarea priorităților politicii regionale cu cele ale formatului Competitivitate în viziunea noastră subiectul cercetare - inovare nu poate fi privit separat de temele relevante pentru competitivitatea în UE pe de o parte și de modelul teritorial de dezvoltare ale Uniunii Europene și al statelor membre. Așadar dezvoltarea de sinergii între aceste dimensiuni ale politicilor europene poate constitui o prioritate a Președinției României la Consiliul UE. Una dintre temele importante ale acestei perspective ar putea fi de exemplu fructificarea rezultatelor cercetării în produse și servicii de piață precum și sprijinirea în continuare a implementării strategiilor de Specializare inteligentă și a celei de Cercetare și Inovare (Research and Inovation Strategy), inclusiv prin intervenții finanțate din Politica de Dezvoltare Regională. Un exemplu de astfel de instrumente fiind cele care sprijină inovarea, transferul tehnologic dezvoltarea clusterelor la nivelul regiunilor de dezvoltare. Proiectele pan-europene implementate în România România este partener în 3 proiecte pan-europene care presupun dezvoltarea de facilități de cercetare de ultimă generație pe teritoriul nostru. Proiectele dezvoltate aici vor contribui la evoluția frontierei cunoașterii și dezvoltarea de tehnologii relevante la nivel global. În acest sens propunem asigurarea finanțării prin instrumentele destinate cercetării în perioada de programare și dezvoltarea de eco-sisteme de inovare care să transfere către economiile regionale și Piața Unică rezultatele acestor cercetări. Dezvoltarea ecosistemelor de inovare presupune încurajarea apariției infrastructurii de servicii și a actorilor relevanți care să contribuie la transferul rezultatelor cercetării către bunuri și servicii cerute de piață. Acest proces este esențial pentru ca rezultatele cercetărilor științifice să contribuie la procesul de creștere economică și la dezvoltarea economiilor statelor membre. Proiectele la care ne referim cu precădere sunt: Extreme Light Infrastructure Nuclear Physiscs (ELI- NP), Advanced Lead Fast Reactor Demonstrator (ALFRED) precum și DANUBIUS-RI. Capital intangibil în cadrul discuțiilor Grupului de lucru a reieșit necesitatea recunoașterii elementelor capitalului intangibil ca elemente esențiale pentru susținerea competitivității companiilor europene. Analize recente ale structurii patrimoniale ale celor mai bine cotate companii la nivel global relevă structuri care subliniază importanța acestui tip de capital. Propunem o inițiativă legislativă la nivel european care să recunoască importanța consolidării elementelor capitalului intangibil ca elemente esențiale pentru susținerea companiilor europene. De asemenea, adaptarea 3

4 reglementărilor contabile la nivel național care să elimine discriminarea dintre capitalul intangibil și cel tangibil. De asemenea, definirea de instrumente de finanțare susținute din fonduri europene care să sprijine dezvoltarea acestui tip de capital în economiile statelor membre ale UE. Macroregiuni Grupul de lucru susține dezvoltarea în continuare a conceptului de macroregiuni ca alternative viabile pentru un model funcțional de dezvoltare economică teritorială. Integrarea regiunilor, în special a celor mai sărace în structuri macroregionale, ca soluție pentru deschiderea lor economică și accesul la piața internă. România ca de altfel și noile state membre au experiențe relevante în acest sens. Promovarea inițiativelor noastre în contextul Regiunii Dunării sau al integrării la în zona Mării Negre reprezintă exemple și experiențe ce pot fi promovate cu succes pe perioada Președinției României la Consiliul UE. România poate promova proiecte care să potențeze polii săi de creștere și dezvoltare în context macro-regional. Un astfel de exemplu ar putea fi inaugurarea unui coridor de transfer tehnologic și de cooperare între clustere inovative. Acestea ar putea fi dezvoltate în jurul infrastructurile paneuropene de cercetare din Regiunea Dunării. România ar putea contribui în aceste inițiative cu eco-sistemele de inovare pe care le dezvoltă în jurul proiectelor ELI-NP și Danubius. Cat de relevant este PIB/capita ca indicator al gradului de dezvoltare? Unul dintre principalii indicatori utilizați pentru caracterizarea nivelului de dezvoltare al unei regiuni este PIB/capita. De la momentul definirii sale ca indicator sintetic PIB a născut controverse importante nu doar în rândul economiștilor ci și al beneficiarilor de politici publice. Noile State Membre, în calitate de beneficiari ai politicii de coeziune, au fost nevoite să implementeze reforme administrative complexe sau să fie martorele limitării accesului la fonduri din politica de coeziune pentru unele zone caracterizate ca fiind dezvoltate din punct de vedere statistic. Propunerea noastră constă din extinderea setului de indicatori care caracterizează gradul de dezvoltare al unei regiuni cu indicatori de context care să ofere informații relevante cu privire la calitatea vieții în regiunea respectivă. Astfel indicatori precum accesul la servicii publice, calitatea acestora, inter conectivitatea și mobilitatea la nivel regional etc sunt tot atâtea aspecte relevante pentru calitatea vieții cetățenilor europeni care nu sunt satisfăcute în mod necesar odată cu atingerea unui anumit nivel al indicatorului PIB/capita. Smart cities Poli de creștere / Poli de dezvoltare zone urbane funcționale experiența de dezvoltare a demonstrat că din perspectivă teritorială activitățile economice tind să se concentreze în zone dens populate, în care dezvoltarea infrastructurilor, a serviciilor și factorii de producție sunt abundenți. Ultimii ani au generat concepte noi privind dezvoltarea acestor așezări de urbane la nivel global. Astfel conceptul de Smart City a început să influențeze din ce în ce mai mult modul de administrare și politicile de dezvoltare urbană. Politica de dezvoltare regională ar trebui să susțină financiar implementarea de strategii de dezvoltare care să corespundă acestui concept și să urmărească atingerea obiectivelor politicilor europene (precum reducerea emisiilor de 4

5 emisii de gaze cu efect de seră sau utilizarea sustenabilă a resurselor) prin soluții proprii orașelor inteligente. Evoluția definiției de Smart City astfel încât să încorporeze conceptul de zonă urbană funcțională. Modelele curente de dezvoltare spațială arată că orașele tind să utilizeze resurse localizate adesea în zonele peri urbane. Pentru a potența acest model de creștere economică și dezvoltare, aceste teritorii necesită investiții pentru a le aduce la un grad de dezvoltare compatibil cu zonele urbane pe care le deservesc. Aceste investiții pot fi finanțate din Politica de Dezvoltare Regională în perioada de programare iv. Concluzii Urmare a dezbaterilor din cadrul Grupului de Lucru Dezvoltare Regională organizat sub auspiciile Guvernului României, în coordonarea Ministerului Afacerilor Externe și cu concursul ministerelor de linie, participanții au formulat contribuțiile și ideile lor în câteva propuneri concrete pentru amendarea priorităților propuse de România pentru perioada exercitării Președinției rotative a Consiliului UE. Prioritățile au fost structurate după cum urmează: priorități transversale și priorități sectoriale. Prioritățile transversale identificate au vizat finalizarea negocierilor privind cadrul financiar multianual și păstrarea Politicii Regionale și Politicii Agricole Comune ca principalii piloni ai acestei construcții bugetare precum și fundamentarea unei poziții a României în materia procesului de Brexit. Grupul de lucru a considerat că aceste subiecte au un impact semnificativ pentru majoritatea dosarelor aflate în negociere pe perioada Președinției României la Consiliul UE. Prioritățile sectoriale au vizat următoarele subiecte: - Integrarea priorităților politicii regionale cu cele ale formatului competitivitate; - Proiecte pan-europene implementate pe teritoriul României; - Capital intangibil; - Macroregiuni; - PIB/capita ca indicator sintetic pentru caracterizarea gradului de dezvoltare al unei regiuni; - Smart cities poli de creștere/poli de dezvoltare zone urbane funcționale Grupul de lucru Dezvoltare Regională a apreciat ca foarte util exercițiul de consultare instituțională coordonat de Ministerul Afacerilor Externe ca de altfel și includerea reprezentanților societății civile în acest exercițiu. Ținând cont de complexitatea dezbaterilor în cadrul Grupului de lucru ca de altfel și de importanța politicii de Dezvoltare Regională pentru România în special și pentru noile state membre în general, reprezentanții societății civile propun găsirea unei formule de dialog cu Guvernul României în materia afacerilor europene care să sprijine activitatea instituțională în acest domeniu. Considerăm contribuțiile societății civile ca fiind esențiale pentru a 5

6 susține efortul de substanțiere a pozițiilor României în dosarele relevante pentru Politica Regională și pentru susținerea eforturilor de negociere în pregătirea Președinției României la Consiliul UE. 6