RAPORT PRIVIND WORKSHOP-UL EVALUAREA CUNOŞTINŢELOR ÎN DOMENIUL DE STUDII CONTABILITATE: PRACTICI CURENTE ŞI IMPLICAŢII ASUPRA FORMĂRII DE COMPETENŢE

Transcription

1 RAPORT PRIVIND WORKSHOP-UL EVALUAREA CUNOŞTINŢELOR ÎN DOMENIUL DE STUDII CONTABILITATE: PRACTICI CURENTE ŞI IMPLICAŢII ASUPRA FORMĂRII DE COMPETENŢE Workshop-ul a debutat cu mesajul de deschidere adresat de domnul conf. univ. dr. Andrei Stanciu, prodecan al Facultăţii de Contabilitate şi Informatică de Gestiune şi manager al proiectului. Prezentarea sa a fost centrată pe conceptul de e-learning. Au fost accentuate următoarele aspecte: Instrumentele utilizate de studenţi pentru informare; Comunicarea între studenţi pentru informare; Comunicarea student-profesor; Avantajele e-assessment. Comparativ cu anul 2011, în 2014, instrumentele utilizate de studenții din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti pentru documentare pe internet au înregistrat o evoluţie semnificativă: laptop(83%), telefoane mobile (33%), desktop PC (38%), tablete (19%). În ceea ce priveşte comunicarea între studenţi pentru informare privind activităţile educaţionale, aceasta se realizează preponderent prin intermediului facebook-ului (90%). Comunicarea studenţilor cu profesorii de efectuează preponderent prin (79%). 1

2 Unul dintre avantajele e-assessment este reducerea numărului de contestaţii. Concret, la nivelul Facultăţii de Contabilitate şi Informatică de Gestiune se înregistrează în medie un număr de 5,68 contestaţii la un număr de 300 de studenţi examinaţi, în timp ce în cazul examenului Design web, pentru care s-a folosit tehnica de evaluare on-line, s-a înregistrat o contestaţie la 300 de studenţi examinaţi. La acestea se adaugă şi alte avantaje, printre care: feedback in timp real pentru studenți; flexibilitatea in privința orelor si locației de rezolvare a testelor de autoevaluare; mai multă exactitate în corectarea testelor; corectarea automată a testelor elimină suspiciunile de subiectivism; arhivarea eficientă a testelor (examinările pot fi stocate pe termen lung pe suport electronic); modalități de realizare a unor subiecte interactive utilizând facilități multimedia; dezvoltarea subiectelor de examinare în mod colaborativ; facilități sporite pentru analiza rezultatelor și identificarea rapidă a punctelor slabe în pregătirea studenților; economie de hârtie (pentru examenele dintr-un an universitar susţinute de studenţii de la Facultatea de Contabilitate si informatică de Gestiune din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, se consumă coli). Deschiderea workshop-ului a fost onorată şi de prezenţa decanului Facultăţii de Contabilitate şi Informatică de Gestiune din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, şi expert pe termen lung în cadrul proiectului, doamna prof. univ. dr. Liliana Feleagă care în cuvântul de deschidere al domniei sale s-a focalizat pe absenţa standardizării în învăţământul universitar din România, respectiv, eterogenitatea practicilor de evaluare a cunoştinţelor pe parcurs şi de evaluare finală, acestea fiind componente ale procesului de învăţare. După mesajele de deschidere, worshop-ul a continuat în cadrul următoarelor sesiuni: Sesiunea I Stadiul actual al metodelor şi tehnicilor de evaluare a cunoştinţelor în domeniul de studii contabilitate; Sesiunea II Evaluarea cunoştinţelor în domeniul contabilitate: perspectiva studenţilor; Sesiunea III Evaluarea cunoştinţelor în domeniul contabilitate: perspectiva organismelor profesionale; Sesiunea IV Evaluarea cunoştinţelor în domeniul contabilitate: perspectiva practicienilor/angajatorilor; Sesiunea V Întrebări şi răspunsuri. 2

3 Sesiunea I Stadiul actual al metodelor şi tehnicilor de evaluare a cunoştinţelor în domeniul de studii contabilitate Moderator: Prof. univ. dr. Aurelia Ştefănescu, expert pe termen lung în cadrul proiectului Prezentarea doamnei prof. univ. dr. Nadia Albu, prodecan al Facultăţii de Contabilitate şi Informatică de Gestiune şi expert pe termen scurt în cadrul proiectului, s-a bazat pe rezultatele unui chestionar distribuit în luna iunie pentru testarea opiniei studenţilor facultăţii referitor la metodele de evaluare folosite la următoarele discipline: Introducere în contabilitate; Tehnologia aplicaţiilor Office; Baze de date; Contabilitate financiară conform reglementărilor europene; Contabilitate managerială. Chestionarele au fost distribuite studenţilor din anul II la programul licenţă. Numărul de chestionare distribuite fizic a fost de 338, dintre care 259 au fost valide. Din punct de vedere al coordonatelor generale ale respondenţilor, 84,2% au fost de sex feminin şi 15,8%, de sex masculin. Rezultatele studiului au evidenţiat următoarele: Studenţii consideră ca fiind relevantă actuala modalitate de evaluare a cunoştinţelor atât la seminar, cât şi la examen (finală), la disciplinele analizate; Metoda de evaluare comunicată la începutul semestrului a fost explicată şi respectată atât la seminar cât şi la curs şi este considerată relevantă pentru verificarea cunoştinţelor, dezvoltarea de competenţe, dar şi pentru dezvoltarea învăţării; Metodele de evaluare pe parcurs (la seminar) şi finală sunt agreate în mare măsură de majoritatea studenţilor, care le-au ierarhizat astfel: test scris aplicaţii, test pe calculator, prezentare de proiecte individuale, test grilă, prezentare de proiecte în echipă, test scris întrebări teoretice, evaluare on-line, examinare orală. De asemenea, axarea pe una sau câteva forme de evaluare şi combinarea a cât mai multe forme de evaluare din cele enumerate sunt de asemenea preferate de către studenţi; 3

4 Pentru evaluarea la seminar, în raport de tipologia disciplinei analizate şi gradul de adecvare al formei de evaluare, opiniile studenţilor au determinat următorul clasament: o La disciplinele Introducere în contabilitate, Contabilitate financiară conform reglementărilor europene, Contabilitate managerială: teste, teme, prezenţă şi activitate, proiecte, referate; o La disciplina Baze de date: teste, proiecte, prezenţă şi activitate, teme, referate; o La disciplina Tehnologia aplicaţiilor Office: teste, prezenţă şi activitate proiecte, teme, referate; Referatele au cea mai mică susţinere ca modalitate de evaluare la seminar, iar testele sunt unanim preferate de către studenţi, indiferent de tipologia disciplinei; Pentru evaluarea finală la toate disciplinele incluse în studiu, majoritatea studenţilor preferă testele practice; 53,5% dintre respondenţi susţin evaluarea on-line în mare măsura sau moderat, iar peste 90% preferă testele pe calculator; În ceea ce priveşte combinarea metodelor de evaluare la seminar, studenţii au inclus testul în majoritatea variantelor; Nu sunt diferenţe semnificative între discipline şi între evaluarea la curs, respectiv seminar; Evaluarea orală este considerată foarte importantă în literatura străină. Un avantaj al acestei metode de evaluare este dezvoltarea abilităţilor de comunicare. Din acest punct de vedere, ar fi interesantă părerea angajatorilor. Din prelucrările statistice s-au obţinut rezultate apropiate referitor la axarea pe una sau câteva forme de evaluare cu privire la combinarea formelor de evaluare, ceea ce generează dificultăţi pentru noua traiectorie a cercetării. În concluzie, studenţii se simt confortabil cu tipurile de evaluare pe care le-au experimentat şi sunt mai puţin relaxaţi cu forme noi de evaluare. Pentru evaluarea continuă studenţii preferă testele. Evaluarea on-line este mai puţin preferată decât testele pe calculator. Lector univ. dr. Victor Muller, reprezentantul Universităţii Babeş Bolyai din Cluj Napoca şi expert pe termen lung în cadrul proiectului a prezentat stadiul actual al metodelor de evaluare folosite la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor prin prisma rezultatelor chestionarului. În debutul prezentării, expertul a precizat că evaluarea este un proces ce nu se reduce doar la notare ci facilitează emiterea unei judecăți de valoare pe baza cărora se pot emite decizii, pot fi întreprinse noi acțiuni didactice. De asemenea, evaluarea apare ca parte componentă a procesului instructiv-educativ, iar în funcție de strategiile abordate va conduce la optimizarea activității didactice. În vederea identificării stadiului actual al metodelor de evaluare folosite la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, reprezentantul acesteia a prezentat rezultatele studiului bazat chestionare pentru testarea opiniei studenţilor facultăţii referitor la metodele de evaluare folosite la următoarele discipline: Bazele contabilităţii; Informatică economică; Baze de date şi programare; Contabilitate financiară; Contabilitate managerială. 4

5 Chestionarele au fost distribuite studenţilor din anul II la programul licenţă. Numărul de chestionare ce au fost distribuite studenţilor a fost de 147, din care 132 valide. Din punct de vedere al coordonatelor generale ale respondenţilor, 116 au fost de sex feminin şi 16, de sex masculin. Rezultatele studiului au evidenţiat următoarele: Majoritatea respondenţilor consideră ca fiind relevantă actuala modalitate de evaluare a cunoştinţelor atât la seminar, cât şi la examen (finală), la disciplinele analizate; Metoda de evaluare comunicată la începutul semestrului a fost explicată şi respectată atât la seminar cât şi la curs şi este considerată relevantă pentru verificarea cunoştinţelor, dezvoltarea de competenţe, dar şi pentru dezvoltarea învăţării; Pentru evaluarea la seminar, în raport de tipologia disciplinei analizate şi gradul de adecvare al formei de evaluare, opiniile studenţilor au determinat următorul clasament: o La disciplina Bazele contabilităţii: prezenţă şi activitate, teme, teste, proiecte, referate; o La disciplina Informatică economică: prezenţă şi activitate, proiecte, teme, teste, referate; o La disciplina Baze de date şi programare: prezenţă şi activitate, proiecte, teme, teste, referate; o La disciplina Contabilitate financiară: teme, prezenţă şi activitate, teste, proiecte, referate; o La disciplina Contabilitate managerială: prezenţă şi activitate, teme, teste, proiecte, referate; Referatele au cea mai mică susţinere ca modalitate de evaluare a cunoştinţelor la seminar, indiferent de tipologia disciplinei; Pentru evaluarea finală (la examen), majoritatea studenţilor consideră adecvate următoarele tipuri de subiecte: o La disciplinele Bazele contabilităţii, Contabilitate financiară şi Contabilitate managerială: test practic, urmat de subiecte mixte; 5

6 o La disciplinele Informatică economică şi Baze de date: grilă, urmat de test practic; Pentru evaluarea finală studenţii nu agreează subiectele deschise şi grilă la disciplinele de contabilitate, şi subiectele deschise şi mixte la disciplinele din sfera informaticii; Metodele de evaluare pe parcurs (la seminar) şi finală sunt agreate în mare măsură de majoritatea studenţilor, care le-au ierarhizat astfel: test scris aplicaţii, test grilă, test pe calculator, întrebări teoretice, prezentare de proiecte în echipă, prezentare de proiecte individuale, evaluare on-line, examinare orală. De asemenea, focalizarea pe una sau câteva forme de evaluare şi combinarea a cât mai multe forme de evaluare din cele enumerate sunt de asemenea preferate de către studenţi; Evaluarea on-line şi examinare orală sunt metode de evaluare agreate în mică măsură de către studenţi. În concluzie: comportamentul și abordare diferită în majoritatea cazurilor atunci când obiectul analizei este o disciplină din domeniul contabilității, în raport cu una similară din domeniul informaticii; aplicațiile și testele grilă sunt formele de evaluare considerate de studenți ca fiind cele mai utile în evaluarea cunoștințelor și dezvoltarea competențelor; nivelul mulţumire al studenților este ridicat atunci când se face referire la evaluarea cunoștințelor la examen la discipline de contabilitate, și preponderent moderat, când disciplinele provenind din domeniul informaticii. De asemenea, cercetarea poate fi continuată din perspectivă econometrică. Universitatea de Vest din Timişoara a fost reprezentată de domnul conf. univ. dr. Ovidiu Bunget şi de doamna conf. univ. dr. Rodica Blidişel, experţi pe termen lung în cadrul proiectului. Aceştia au menţionat în cadrul expunerii schimbarea psihologiei tinerilor pe care o observăm în ultimii ani. Aceasta ar trebui să conducă la schimbări în cadrul universităţilor, inclusiv la schimbarea metodelor de evaluare. Este discutabil chiar şi modul în care sunt structurate studiile universitare conform Tratatului Bologna. Pentru o universitate este importantă relaţia şcoală student şi relaţia şcoală angajator. Din această perspectivă, angajatorii dispun de alte formulări. La începutul facultăţii se pune întrebarea cum trebuie să arate un student după 3 ani (la absolvirea programului licenţă), respectiv 5 ani (la absolvirea programului de master). Răspunsul colegilor de la Universitatea de Vest este că după 3 ani va arăta ca un bookkeeper, iar după 5 ani ca un accountant. În cadrul expunerii au fost prezentate rezultatele investigării opiniei studenţilor cu privire la evaluarea cunoştinţelor la următoarele discipline: Bazele contabilităţii; Informatică economică; Baze de date; Contabilitate financiară; Contabilitate de gestiune. În acest sens, la Universitatea de Vest, s-au primit 150 de răspunsuri la chestionar, de la studenţi în anul II. 83% dintre respondenţi au fost fete, iar 17% băieţi. La Universitatea de Vest din Timşoara, un aspect interesant este reprezentat de prezenţa curs. Astfel, pentru a fi primit la examen, un student trebuie să aibă minim 10 prezenţe din 14 la cursuri. Rezultatele studiului au evidenţiat următoarele: Pentru disciplinele incluse în chestionar, metodele de evaluare a cunoştinţelor au fost bine explicate la începutul semestrului şi au fost respectate. De asemenea, metoda de 6

7 evaluare actuală este considerată relevantă pentru verificarea cunoştinţelor, dezvoltarea de competenţe, dar şi pentru dezvoltarea învăţării; Majoritatea studenţilor consideră ca fiind relevantă actuala modalitate de evaluare a cunoştinţelor atât la seminar, cât şi la examen, la disciplinele analizate; Pentru evaluarea cunoştinţelor la seminar, studenţii consideră adecvate următoarele metode ierarhizate astfel: o La disciplina Bazele contabilităţii, Contabilitate de gestiune, Contabilitate financiară: teste, prezenţă şi activitate, teme, proiecte, referate; o La disciplina Baze de date: prezenţă şi activitate, proiecte, teme, referate, teste; o La disciplina Informatică economică: proiecte, prezenţă şi activitate, teme, referate, teste; Majoritatea studenţilor nu preferă testele pentru evaluarea cunoştinţelor la seminar la disciplinele din sfera informaticii, în timp ce la disciplinele de contabilitate, testele prevalează celorlalte modalităţi de evaluare. De asemenea, studenţii nu preferă referatele, deoarece nu au abilităţile necesare elaborării şi susţinerii acestora; Peste 70% dintre respondenţi consideră seminarul esenţial pentru dobândirea de cunoştinţe în cazul disciplinelor de contabilitate şi numai 40% pentru informatică; La Universitatea de Vest din Timişoara, evaluarea la examen are două componente, respectiv scris şi oral. Evaluarea debutează cu susţinerea examenului scris, iar studenţii care au obţinut note incluse în intervalul 5-7 susţin în mod obligatoriu şi examen oral. Opţional, pot susţine examenul oral şi studenţii care au obţinut note între 8 şi 10; Decizia universităţii de a completa examenul scris şi cu cel oral a avut ca fundament observaţiile angajatorilor privind deficienţele de comunicare ale viitorilor absolvenţi; Pentru evaluarea cunoştinţelor la examen (finală), majoritatea studenţilor consideră adecvate următoarele tipuri de subiecte: o La disciplinele Baze de date şi Informatică economică: grilă; o La disciplinele Bazele contabilităţii, Contabilitate de gestiune, Contabilitate financiară: răspuns deschis; Notele obţinute de către studenţi la evaluarea finală reflectă cunoştinţele acumulate moderat şi în mare măsură; Din punct de vedere al utilităţii formelor de evaluare pe parcurs - evaluare finală în evaluarea cunoştinţelor şi dezvoltarea de competenţe, studenţii le-au clasat astfel: test scris aplicaţii, test pe calculator, test grilă, examinare orală, prezentare de proiecte în echipă, prezentare de proiecte individuale, evaluare on-line, test scris întrebări teoretice. De asemenea, studenţii agreează focalizarea pe una sau câteva forme de evaluare şi combinarea a cât mai multe forme de evaluare din cele enumerate; Note relevante: mai multe răspunsuri de moderat. Studenţii simt o doză de subiectivism; Studenţii şi-ar sedimenta mai bine cunoştinţele dacă la sfârşitul seminarului/cursului ar susţine 3-5 minute un test pe calculator. Concluzii şi limite studiului sunt: Corelaţie prezenţă şi răspunsuri: asemănătoare cu cele ale Universităţii Babeş Bolyai din Cluj Napoca şi diferenţe minore faţă de ASE; Momentul aplicării: înainte de examenul de contabilitate; poate studenţii aveau o doză de subiectivism; Evaluările mixte pot avea mai mult succes. Concluzia secţiunii: studenţii sunt conservatori, sunt reticenţi la forme noi de evaluare; chiar dacă se va produce o schimbare, aceasta va trebui adoptată gradual. 7

8 Sesiunea II Evaluarea cunoştinţelor în domeniul contabilitate: perspectiva studenţilor Moderator: Prof. univ. dr. Daniela Artemisa Calu, expert pe termen scurt în cadrul proiectului Liana Zidaru, ASE Bucureşti, absolventă a programului de master Contabilitate, Audit şi Informatică de Gestiune, student ACCA. Obiectivul final al procesului de învăţământ trebuie să fie formarea competenţelor. Pentru aceasta, în universităţi trebuie să se ţină cont de: cerinţele angajatorilor, respective cerinţele organismelor profesionale. În acest sens, a fost evidențiat faptul că pe piața muncii sunt cerute competenţe de tipul: soft, lucru în echipă, time management, comunicare etc. În plus, în firmele mari se testează competenţele încă din faza de selecţie. În acest sens, fiecare formă de evaluare are rol în definirea unei competenţe. De exemplu, evaluarea orală ajută formarea competenţelor pentru susţinerea unui interviu, abilităţi de comunicare. Concluzia prezentării a fost aceea că trebuie să existe un mix în ceea ce privește procesul de evaluare, nu doar evaluare scrisă. De asemenea, sunt importante lucrul în echipă, proiectele în echipă, testele. Raluca Istrate, ASE Bucureşti, absolventă a programului de master Contabilitate, Audit şi Informatică de Gestiune, fost student Erasmus la Universitatea din Amsterdam, a adus în discuție modelul de evaluare utilizat la Universitatea din Amsterdam, universitate în cadrul căreia a studiat ca urmare a programului Erasmus. Aspectele principale aduse în discuție au fost următoarele: la începutul fiecărui curs studenţii primeau o programă foarte detaliată, din care reieşea ce au de învăţat săptămânal, ce au de citit suplimentar, ce teme au, iar în cazul în care întârziau, temele nu se luau în calcul; un curs conţinea aproximativ 80 de slide-uri pe care studenţi trebuiau să le învețe în vederea examinării, chiar dacă profesorul nu reuşea să le parcurgă integral într-un curs; se punea accentul pe studiul individual (exemplu: aveau de citit 3 articole pentru curs şi 3 articole pentru seminar); seminar: se punea accentul pe lucrul în echipă; în cadrul seminarului se prezenta un articol. Profesorul făcea echipa, nu aveau voie să aleagă studenţii. În general, erau făcute echipe mixte, formate din olandezi şi studenţi străini. Studenţii prezentau metodologia, puneau întrebări colegilor şi primeau întrebări de la profesori şi colegi; 8

9 se pune accent pe cercetare deoarece era un master de acest tip; lucrarea de disertaţie (teza) nu se prezenta, era o cercetare de tip cantitativ sau calitativ şi se încărca pe un site; chiar dacă erau prietenoşi, profesorii erau foarte stricţi în ceea ce priveşte regulile; studenţii trebuia să fie foarte punctuali; evaluarea nu se discuta niciodată; în general, notele erau între 6 şi 8. Viorel Alexandrescu, ASE Bucureşti, anul I master Contabilitate, Audit şi Informatică de Gestiune Un prim aspect abordat a vizat interesele concurente, în sfera educației, ale universității, studenților, angajatorilor și ale societății, în ansamblul ei. În acest sens a punctat faptul că educația nu este doar un proces de instruire a unor neinițiați, ci un program complex în care profesorii și studenții își dau concursul pentru a forma specialiștii de mâine. În procesul educațional, evaluarea nu ar trebui privită drept un obstacol în calea promovării unui an de studiu sau obținerii unei diplome, ci, mai degrabă, ar putea fi considerată o provocare care sumarizează și reunește rezultatele dascălului și pe cele ale studentului. De asemenea, a fost subliniată importanța evaluării orale și rolul său în formarea tinerilor pentru viitoarea profesie, argumentând acest aspect cu faptul că emoțiile primului interviu de angajare sunt atât de mari, încât, inexistența experienței în relaționarea la nivel de evaluat - evaluator, poate genera probleme oricărei persoane, indiferent cât de bine pregătită este aceasta și cât de fundamentate sunt cunoștințele sale. De aceea, este foarte important să existe, încă din timpul facultății, un contact permanent cu evaluarea orală, care să ne faciliteze o dezvoltare a capacității de inter - relaționare și comunicare. Un alt aspect punctat în cadrul prezentării se referă la importanța diversificării tipurilor de itemi de evaluare utilizați în cadrul probelor scrise. În acest sens s-a ridicat problema ca studenților să nu le fie testate doar una sau doua competențe pe parcursul unui examen. Astfel, prin introducerea în procesul de evaluare scrisă a tuturor tipurilor de itemi (obiectivi, subiectivi si micști), există posibilitatea ca studenților să le poată fi testate atât capacitatea de analiză, sinteză și folosire corectă a termenilor de specialitate, cât și capacitatea de a face asocieri logice, de oferi soluții ingenioase la problemele propuse, de a fi creativi și originali. Un ultim aspect subliniat a fost importanța construirii unor echipe de lucru, formate din mai mulți studenți, în cadrul procesului de evaluare având în vedere faptul că tendința actuală în mediul privat este de a se face trecerea de la manageri de succes, la echipe de succes. Astfel, în următorii ani, lucrul în echipa va deveni cel mai căutat atu de către angajatori, iar persoanele care vor colabora și se vor integra bine într-o echipă vor avea parte de o cariera înfloritoare. 9

10 Sesiunea III Evaluarea cunoştinţelor în domeniul contabilitate: perspectiva organismelor profesionale Moderator: Conf. univ. dr. Ştefan Bunea, expert pe termen scurt în cadrul proiectului Domnul conf. univ. dr. Ștefan Bunea, moderator şi expert pe termen scurt în cadrul proiectului, îndeplinește și funcția de director al Institutului Național de Dezvoltare Profesională Continuă din cadrul Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România(CECCAR) a menționat în deschidere faptul că accesul absolvenților de învățământ economic de la facultățile sau specializările de profil în cadrul organismelor profesionale trebuie să se realizeze în mod natural. Prin urmare, organismele profesionale nu trebuie să impună bariere la accesul la profesie, evaluarea candidaților trebuind să țină cont de cunoștințele și competențele achiziționate în etapa de formare inițială asigurată de mediul universitar prin ciclurile de licență și de masterat. În acest context, s-a oferit cuvântul domnului lector univ. dr. Florin Caloian, Președintele Filialei CECCAR București pentru a prezenta modul în care se realizează accesul la profesia contabilă. Domnia sa a precizat că există trei posibilități de a obține certificarea de expert contabil: prima modalitate presupune susținerea a două examene de acces din 7 discipline care trebuie promovate cu o notă mai mare de 6; a doua modalitate presupune accesul la stagiu fără examen sau cu susținerea unor examene sau teste pentru eventuale diferențe în cazul absolvenților acelor programe de masterat care au protocol încheiat cu CECCAR pentru accesul liber la stagiu. Condițiile impuse de CECCAR pentru recunoașterea competențelor absolvenților acestor programe de masterat au fost: includerea în planurile de învățământ a cel puțin 5 din cele 7 discipline avute în vedere la examenul de acces la stagiu; promovarea examenelor la aceste discipline cu nota de minim 7; includerea în fișele acestor discipline a prevederilor tematicilor aprobate de CECCAR; includerea în bibliografiile acestor discipline a referințelor bibliografice prevăzute pentru examenul de acces la stagiu, o parte importantă dintre acestea fiind reprezentată de materialele educaționale, ghidurile și standardele profesionale editate de CECCAR; 10

11 a treia modalitate este aceea a atribuirii calității de expert contabil, în urma unui interviu, absolvenților cursurilor ACCA și doctorilor în economie, specializările contabilitate și finanțe. În continuare, domnul Florin Caloian a prezentat aspectele relevante privind formele de evaluare utilizate în evaluarea stagiarilor. Există două forme de stagiu, stagiul în sistem colectiv și stagiul cu tutore. Stagiul cu tutore presupune îndeplinirea de către stagiar a unor sarcini impuse de tutore prin care stagiarul se inițiază în elaborarea diferitelor categorii de lucrări profesionale. La finalul semestrului, tutorele realizează evaluarea stagiarului și propune un calificativ care este comunicat filialei CECCAR. Stagiul în sistem colectiv presupune combinarea unor cursuri de pregătire tehnică cu rezolvarea de către stagiari a unor studii de caz primite la începutul semestrului de către stagiari. La unele filiale (este cazul și al filialei București) lectorii pot solicita stagiarilor să realizeze diverse documentări sau să susțină referate care au legătură cu diferitele categorii de lucrări profesionale pe care un expert contabil le poate oferi pe piață. Domnul Ștefan Bunea a completat cele prezentate de domnul Florin Caloian, prezentând procedurile pe baza cărora sunt elaborate cerințele care stau la baza examenului de acces la stagiul pentru dobândirea calităților de expert contabil și de contabil autorizat. Stagiarii CECCAR sunt formați la școli diferite și provin din generații diferite. Prin urmare, există un grad mare de heterogenitate în ceea ce privește cunoștințele, competențele, abilitățile, experiența practică relevantă precum și în ceea ce privește modul în care aceștia abordează procesul de învățare în vederea susținerii examenului de acces. CECCAR, ca membru IFAC a implementat în standardele proprii de acces la profesie și de formare în vederea certificării competențelor standardele internaționale ale IFAC. Potrivit IES 1, membrii IFAC nu au voie să impună bariere la accesul la profesie. Prin urmare, CECCAR a dezvoltat proceduri prin care să se asigure acest obiectiv. Acestea presupun: formularea cerințelor incluse în tematicile aferente disciplinelor pentru examen de așa manieră încât acestea să nu exceadă cunoștințelor și competențelor asigurate în etapa de studii universitare. În acest scop, anual se evaluează planurile de învățământ ale celor mai reprezentative facultăți/secții de profil din țară. În ceea ce privește formularea itemilor în cadrul subiectelor pentru examenul de acces se apelează, cel mai adesea, la cadrele didactice ale Facultății de Contabilitate și Informatică de Gestiune din cadrul ASE București. Mai mult decât atât, materialele educaționale dedicate accesului la profesie sunt elaborate cu colaborarea cadrelor didactice ale ASE București. Domnul Ștefan Bunea a apreciat că armonizarea metodelor de evaluare utilizate la facultățile incluse în proiectul ARPI va asigura eliminarea și a acelor diferențe care în prezent determină anumite dificultăți celor care nu sunt absolvenți ai ASE București. tematicile și bibliografiile aferente examenului de acces la stagiul organizat de CECCAR sunt avizate de Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției. Astfel, cele două ministere transmit anual CECCAR recomandări privind enunțarea cerințelor din tematici. CECCAR se află în situația în care trebuie să concilieze cerințele pentru examenul de acces care să nu exceadă formării universitare cu cerințele celor două ministere care au în vedere alte deziderate și care ridică bariere mai ales în ceea ce privește disciplinele Fiscalitate și Drept. CECCAR procedează, de câțiva ani, la delimitarea cerințelor comune celor două categorii profesionale aferente fiecărei discipline în parte de acele cerințe suplimentare care pot fi pretinse doar acelora care doresc să devină experți contabili. 11

12 Contabilii autorizați au studii medii și, prin urmare, cerințele aferente disciplinelor Contabilitate, Fiscalitate și Drept trebuie să fie în acord cu planurile de învățământ ale liceelor economice. Dacă în materie de contabilitate delimitarea se poate face ușor, în ceea ce privește disciplinele Fiscalitate și Drept cerințele exced cu mult ceea ce oferă formarea preuniversitară. Sarcina cade, în acest caz, asupra candidaților, aceștia trebuind să acopere prin efort individual cerințele suplimentare. CECCAR oferă suport acestor candidați prin organizarea de cursuri de pregătire a examenului de acces la stagiu. Domnul Ștefan Bunea a apreciat că protocoalele încheiate de organismele profesionale cu programele de masterat sunt benefice deoarece vor asigura un nivel de cunoștințe și competențe comparabil la nivel național al absolvenților acestor programe. În ceea ce privește formarea pe perioada stagiului, domnul Ștefan Bunea a subliniat că există diferențe destul de mari de la o filială la alta a CECCAR în ceea ce privește conținutul cerințelor și uneori chiar a formelor de evaluare. Forma de pregătire cu tutore are avantajul de a conecta stagiarul la practicile de cabinet, efectul fiind achiziționarea de experiență practică relevantă. Dezavantajul acestei forme de stagiatură este reprezentat de faptul că tutorele are competențe limitate la activitățile pe care le desfășoară în mod curent, neputând asigura stagiarului formare și evaluare în acele categorii de activități care nu se află în portofoliul său. La o filială mică în care majoritatea entităților sunt microîntreprinderi sau IMM-uri, probabilitatea ca tutorele să aibă experiență relevantă privind întocmirea de situații financiare consolidate sau în aplicarea IFRS este foarte mică. Examenul final, de aptitudini este un examen național. De aceea se remarcă tendința stagiarilor de a urma primii doi ani de stagiu în formula cu tutore pentru ca în anul trei să treacă la sistemul de stagiu colectiv pentru a acoperi acele cerințe evaluate la examenul final. La filialele mari și foarte mari, forma dominantă de pregătire este cea în sistem colectiv. În ultimii ani, evaluările stagiarilor au vizat cu prioritate utilizarea raționamentul profesional deoarece există tendința de limitare a competențelor strict la aspectele tehnice specifice contabilității. Cerințele privind valorificarea informației produsă de contabilitate în planul analizei financiare, evaluărilor de întreprinderi, evaluărilor de active și fundamentării deciziilor privind activitățile de exploatare, de investiții, de finanțare și de gestiune a trezoreriei entităților sunt și ele o prioritate. Rezolvarea de sarcini care integrează competențe din domenii diferite își face loc tot mai mult în formele de evaluare implementate de CECCAR. În ceea ce privește formarea profesională continuă asigurată de CECCAR, domnul Ștefan Bunea a menționat că Planul Național de Dezvoltare Profesională Continuă (PNDPC) al CECCAR este rezultatul implementării standardului IES 7 al IFAC privind formarea continuă. Acest plan cuprinde 10 domenii de competență obligatorii la care se adaugă o serie de alte domenii de competență opționale. Cursurile sunt cu prezență la sală. PNDPC oferă flexibilitate membrilor CECCAR în alegerea cursului. Această flexibilitate are avantajul că îi permite expertului contabil să investească în competențe de care are nevoie în activitatea curentă. Dezavantajul este acela că îl ține departe de interesul pentru alte domenii de competență de care nu are nevoie imediat dar care ar putea să îi permită la un moment dat extinderea portofoliului de servicii pe care le poate oferi pe piață. Sunt cursuri care nu se organizează decât foarte rar și cu mare dificultate deoarece nu sunt suficiente solicitări din partea membrilor unei filiale (minimul de cursanți trebuie să fie de 50). Soluția o reprezintă dezvoltarea formării continue în mediul virtual prin implementarea unei platforme e-learning care ar permite furnizarea de cursuri la nivel național tuturor celor interesați. 12

13 Se analizează posibilitatea extinderii ofertei de cursuri personalizate cererii unor cabinete, cursuri care să fie asigurate de lectori CECCAR și traineri din anumite cabinete care au expertiză pentru care există cerere pe piață. Prof. univ. dr. Gheorghe Popescu reprezentantul Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR) a descris etapele şi metodele de evaluare pentru obţinerea calităţii de auditor financiar: test de verificare a cunoștințelor în domeniul financiar-contabil, pentru accesul la stagiu; efectuarea stagiului practic de 3 ani in activitatea de audit financiar; examen de competenta profesională, organizat la sfârșitul perioadei de stagiu. Testul de acces este de tip grilă şi este relativ facil din punct de vedere la gradului de dificultate. Stagiul se derulează în cadrul a două module distincte: anul I de stagiu este dedicat pregătirii teoretice şi aplicative a stagiarilor, iar anii II şi III de stagiu sunt dedicaţi practicii efective a stagiarului în cadrul societăţilor sau cabinetelor de audit. Activitatea de stagiu din anii II şi III desfăşoară sub îndrumarea unui tutore, membru activ al CAFR. Activităţile practice desfăşurate de stagiar, documentele şi rapoartele acestuia sunt consemnate în Caietul de practică. La sfârşitul programului de pregătire profesională din anul I, stagiarii în activitatea de audit financiar susţin un test de verificare a cunoştinţelor dobândite. Examenul de competenta profesională are un grad ridicat de dificultate şi cuprinde susţinerea la un portofoliu de discipline a 3 examene: un examen grilă, un examen cu întrebări deschise şi un examen practic. De asemenea, dezvoltarea profesională şi menţinerea capacităţilor ce permit auditorilor financiari să ofere servicii de înaltă calitate şi să lucreze cu competenţă în cadrul profesiei lor este un obiectiv permanent al CFAR. În acest sens, stagiarii din anii II şi III cât şi auditorii financiari active şi nonactivi trebuie să participe anual la programe adecvate de formare profesională continuă pentru a răspunde provocărilor profesionale şi pentru a consolida încrederea în activitatea de audit. În cadrul Programului de pregătire profesională continuă, auditorii financiari trebuie să efectueze anual 40 de ore de formare profesională, respectiv 20 13

14 de ore structurate şi 20 de ore nestructurate. Formarea profesională continuă structurată include participarea la cursurile profesionale anuale obligatorii, organizate de către CAFR în baza Programului anual de pregătire profesională. Modalităţile de desfăşurare a acestor cursuri sunt on-line sau la sală. Formarea profesională continuă nestructurată include: participarea la cursuri/seminarii în domeniu, participarea la congrese sau conferinţe organizate de Cameră şi de alte organisme sau instituţii profesionale din domeniu pe plan naţional sau internaţional, publicarea unei cărţi şi articole în domeniu etc., dovedite cu documente. Un alt aspect important al discursului a fost cel al colaborării dintre CAFR şi mediul academic. Astfel, pe baza unui portofoliu de criterii şi a protocoalelor încheiate între CAFR şi universităţi, organismul profesional echivalează programele de master organizate de către universităţi cu testul de acces la stagiu în audit financiar, respectiv durata studiilor de master cu perioada de vechime în domeniul financiar contabil. De asemenea, CAFR are protocoale şi cu celelalte organisme profesionale. În acest sens, vorbitorul a menţionat Memorandumul de înţelegere între CAFR) şi Asociaţia Contabililor Autorizaţi (ACCA), în domeniul pregătirii profesionale continue, pe baza căruia membrii comuni care aleg să urmeze schema de pregătire profesională continuă a ACCA obţin în mod automat credit pentru cerinţele de pregătire profesională obligatorie ale CAFR. Totodată, membrii comuni care aleg să urmeze pregătirea profesională obligatorie a CAFR vor avea dreptul să înregistreze toate orele pe care le parcurg la cursul (cursurile) de pregătire ale CAFR ca şi contribuţie la cerinţa de pregătire profesională continuă verificabilă a ACCA. The Association of Chartered Certified Accountants (ACCA) a fost reprezentată de Mihaela Robu care a adus în discuţie următoarele aspecte: adaptarea curriculei conform mediului de afaceri şi în special conform Academiei de Studii Economice din Bucureşti; facilitarea accesului calitatea de membru ACCA prin adaptarea curriculei; ACCA qualification: se pot înscrie absolvenţii oricărei universităţi; cum se dobândeşte calitatea de membru ACCA; echivalări ACCA: 9 echivalări la master, 8 echivalări la programul licenţă (acesta este numărul maxim şi este valabil în România doar pentru Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune din cadrul ASE); în general se echivalează modulele între F1 şi F4; aplicarea evaluărilor on-line pentru mai multe examene; dificultatea evaluării on-line a modulului de proficiency ; în viitor se va promova evaluarea on-line cu menţinerea dificultăţii şi complexităţii examenelor; se promovează apropierea de mediul de business; se va modifica modalitatea de evaluare, vor fi adoptate noi tipuri de întrebări şi noi metode de evaluare a studenţilor; vor fi patru sesiune de examene pe an (în prezent sunt doar două); existenţa acordurilor cu Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) şi cu Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România(CECCAR). Reprezentantul Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor din Romania (ANEVAR), Prof. univ. dr. Ion Anghel, s-a focalizat pe corelaţia profesie-şcoală. În acest sens, acesta a adus ca argument protocoalele privind accesul la profesie încheiate între universităţi şi ANEVAR. De asemenea, au fost prezentate modalităţile de evaluare pentru atribuirea calităţii de expert 14

15 evaluator, respectiv examenul de acces la calitatea de membru stagiar, stagiul practic şi apoi examenul de finalizare a stagiului prin promovarea căruia devin evaluator autorizat. Stagiarul participă la cursurile de formare în domeniul evaluării de bunuri, organizate de ANEVAR, pentru specializarea dorită și ulterior, beneficiază gratuit de sprijinul unui tutore pentru întocmirea unor rapoarte practice. Durata stagiului este de maxim 2 ani de la data admiterii ca membru stagiar. În această etapă, stagiarii pun în aplicare cunoștințele dobândite, prin elaborarea unor rapoarte de evaluare. În funcţie de domeniul de evaluare pentru care optează, stagiarii realizează minim 5 lucrări de evaluare a unor bunuri, respective minim 3 rapoarte de evaluare pentru entități diferite Stagiul practic este etapa cea mai importantă din cadrul procesului de dobândire a acestei calităţi profesionale, deoarece stagiarii îşi însuşesc şi aprofundează abilităţile de rezolvare a aplicaţiilor practice. De asemenea, ANEVAR sprijină pregătirea continuă a evaluatorilor autorizaţi prin organizarea de seminarii la distanţă, on-line şi la sală care se finalizează cu evaluarea cunoştinţelor. Un alt aspect adus în discuţie a fost acela al cunoştinţelor şi abilităţilor pe care trebuie să le dobândească un profesionist şi implicit forma de evaluare a acestora. Sesiunea IV Evaluarea cunoştinţelor în domeniul contabilitate: perspectiva practicienilor/angajatorilor Moderator: Conf. univ. dr. Mădălina Dumitru, expert pe termen lung în cadrul proiectului Alina Gheucă, reprezentat al KPMG, este manager al Departamentului Resurse Umane şi deţine o experienţă 9 ani. În cadrul prezentării a subliniat faptul că pentru KPMG este important să membru în cadrul organismelor profesiei contabile, respectiv, CECCAR, CAFR, ANEVAR, ACCA. În ultimii ani, KPMG s-a apropiat de mediul academic. Sugestiile lor s-au regăsit în planurile de învăţământ ale ASE. O dovadă în acest sens este numărul mare de absolvenţi ai Academiei de Studii Economice din Bucureşti care activează ca profesionişti în cadrul KPMG. Din perspectiva KPMG, reprezentantul său consideră că în pregătirea studenţilor trebuie sp prevaleze perspectiva practică. Prezentarea reprezentantei firmei Deloitte, doamna Oana Nicula, s-a axat pe evaluarea competenţelor la angajare. Etapele de selecţie în procesul de recrutare la firma Deloitte sunt: 1. Teste on-line de abilităţi, susţinute în limba română contra-timp. Testele conţin patru module: test de raţionament logic deductiv tip Raven; test grilă la limba engleză, ce cuprinde vocabular de specialitate şi noţiuni de gramatică; test privind analiza informaţiilor dintr-un studiu de caz - componenta numerică. Se urmăreşte calculul de indicatori, interpretare indicatori, interpretare grafice etc.; test privind analiza informaţiilor dintr-un studiu de caz - componenta verbală. Li se dă un studiu de caz complex; 2. Centru de evaluare petrec 5 ore la sediul Deloitte. Se formează grupuri de 4 6 persoane. Sunt urmăriţi de un reprezentant al Departamentului de Resurse Umane şi de doi manageri din cadrul departamentelor vizate. Li se dă un studiu de caz de rezolvat în acea zi. Studiul este în limba engleză şi are aproximativ 8-12 pagini. Îl citesc 45 de minute. Au următoarele cerinţe: Redactarea unui memorandum, sau raport în limba engleză; 15

16 Identificarea riscurilor/ameninţărilor/oportunităţilor şi propuneri pentru rezolvarea/utilizarea acestora prezentare în limba engleză; Sesiune de întrebări şi răspunsuri în limba română; Exerciţiu de grup; 3. Interviu cu un manager şi un reprezentant resurse umane; 4. Interviu cu un partener. Competenţele vizate de testele on-line sunt: lucrul în echipă; capacitatea de lucru sub presiune; logica; interpretare indicatori financiari şi grafice; capacitatea de a corela indicatorii financiari şi informaţiile prezentate; capacitatea de sinteză a informaţiilor; limba engleză vocabular de specialitate şi gramatică. Competenţele vizate în cadrul centrului de testare sunt: capacitatea de lucru sub presiune; capacitatea de a sintetiza informaţiile; analiza indicatorilor şi corelarea informaţiilor; limba engleză scris şi exprimare orală; abilităţi de comunicare şi prezentare; gândire logică; capacitatea de a lucra în echipă. Deloitte nu urmăreşte ca la angajare cei selectaţi să aibă cunoştinţe foarte bune de contabilitate, audit, fiscalitate etc. deoarece consideră că acestea se vor obţine oricum în cadrul firmei. După angajare candidaţii beneficiază de o lună de pregătire şi după aceea susţin primele trei examene ACCA în cadrul Deloitte. Vulpoi Marcel, reprezentatul firmei Vulpoi & Toader Management, şi Radu Gabriel, reprezentantul firmei GSR Accounting Expertise, s-au axat pe experienţa obţinută în ambele domenii, academic şi practic. Au identificat următoarele carenţe ale studenţilor; consideră că pentru unele sunt responsabili studenţii, pentru altele ASE: Nu există o specializare în predarea contabilităţii (exemplu: tot mediul academic predă achiziţia de mărfuri, amortizarea etc.). Din această cauză, un absolvent nu ar putea ţine nici cel puţin evidenţa unei firme de servicii, nu se mai pune problema unei firme de turism, agricultură etc. Ar avea probleme de la primul proces. Rezultă că ar trebui să se facă o specializare; Capacitate de comunicare a absolvenţilor nu pot scrie nici un corect, rezultă că ei nu cred că ne ajută eliminarea examenului oral; Nu se fac mai multe lucrări practice. La disciplina Practică de specialitate 60% (estimare) dintre studenţi se duc şi iau adeverinţa; În calitate de angajator: E mai comod să nu se solicite un proiect mai consistent sau mai aplicat; nu e bine pentru studenţi şi nici pentru sistem; Lipsa de motivare a studenţilor creşte de la an la an (exemplu: au prea mulţi bani de acasă); 16

17 De multe ori proiectele se copiază; Recomandare: să se angajeze la companii mai mici, unde au acces la mai multe informaţii (la firmele mari ajung să ţină doar o parte din contabilitate, de exemplu banca, şi nu mai învaţă); Stimularea angajaţilor pentru a deveni auditor, expert etc; Li se solicită absolvenţi pregătiţi de către firmele cu care lucrează profesionalismul este principala calitate a studenţilor; Lipsa cunoştinţelor îi duce în faţa angajatorului fără nicio armă; dacă sunt insuficient pregătiţi, vor accepta să lucreze excel-uri, de exemplu. Dacă au cunoştinţe suficient de solide, vor putea avea pretenţii, vor putea cere mai mult de la angajator (de exemplu, evită munca la negru). Sesiunea V Întrebări şi răspunsuri. Moderator: Prof. univ. dr. Aurelia Ştefănescu, expert pe termen lung în cadrul proiectului Întrebările, răspunsurile şi dezbaterile din cadrul acestei sesiuni s-au circumscris următoarelor aspecte: Evaluarea ulterioară; Absenteism; Pregătirea continuă şi structura acesteia; Evaluare angajator; Acorduri mutuale CAFR ACCA, etc. Necesitatea armonizării metodelor de evaluare şi de dezvoltare profesională continuă, la nivelul organismelor profesiei contabile: CAFR, CECCAR, ACCA; Metode de efectuare a stagiului; Evaluarea pregătirii continue a membrilor: selecţia unui număr de membri care să demonstreze că pregătirea lor continuă este relevantă; Atitudini aptitudini cunoştinţe; Terminologie; Referat; Proiect; 17

18 Tema: formă de evaluare care se face aproape la fiecare activitate; Tema: referat sau proiect; Pregătire pentru educaţia cercetării ştiinţifice. Motivaţie suplimentară pentru studenţii care dovedesc activităţi în domeniul cercetării; Evaluarea trebuie privită în contextul fiecărei discipline; Secţiunea semnificativă a materiei nu ar trebui predată în ultimele săptămâni din semestru, deoarece atunci studenţii trebuie să susţină proiecte, colocvii, etc.; Evaluarea ar trebui abordată ca un test care te ajută să treci la următorul nivel; Evaluarea orală este importantă deoarece implică susţinerea punctului de vedere; Se va implementa în cadrul proiectului un sistem de monitorizare cu care vom putea profita de experienţa altor universităţi, să identificăm gradul în care este afectată performanţa studenţilor odată cu schimbarea metodelor de evaluare este o hibă în pregătire sau în metoda de evaluare? Este prima dată când se solicită un feedback de la studenţi în urma examinării. 18