STUDIU PE TEMA EVALUĂRII EFICACITĂŢII METODELOR DE VALIDARE A ÎNVĂŢĂRII ŞI ARMONIZAREA METODELOR DE EVALUARE ÎN DOMENIUL DE STUDIU CONTABILITATE

Transcription

1 STUDIU PE TEMA EVALUĂRII EFICACITĂŢII METODELOR DE VALIDARE A ÎNVĂŢĂRII ŞI ARMONIZAREA METODELOR DE EVALUARE ÎN DOMENIUL DE STUDIU CONTABILITATE Autori ALBU Nadia BLIDISEL Rodica BUNGET Ovidiu CALU Daniela DUMITRU Madalina FELEAGA Liliana GORGAN Catalina IONESCU Bogdan MULLER Victor MUSTATA Razvan STEFANESCU Aurelia STANCIU Andrei ASE Bucuresti UVT Timisoara UVT Timisoara ASE Bucuresti ASE Bucuresti ASE Bucuresti ASE Bucuresti ASE Bucuresti UBB Cluj-Napoca UBB Cluj-Napoca ASE Bucuresti ASE Bucuresti ARMONIZARE PRIN INOVARE ÎN EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR ÎN DOMENIUL DE STUDII CONTABILITATE Contract nr. POSDRU/156/1.2/G/ Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

2 Cuprins 1. Introducere Aspecte generale ale procesului de evaluare Utilizarea tehnologiei informatice în cadrul procesului de evaluare Harta competenţelor profesionale Selectarea disciplinelor comune Selectarea disciplinelor comune la programul licenţă Selectarea disciplinelor comune la programele master Analiza metodelor de evaluare prevăzute în fişele de disciplină la programele de studii licenţă şi master Analiza metodelor de evaluare prevăzute în fişele de disciplină la programele de studii licenţă Ponderea tipurilor de evaluare continuă total program licenţă Ponderea tipurilor de evaluare continuă discipline de contabilitate Ponderea tipurilor de evaluare continuă discipline de informatică Ponderea tipurilor de evaluare continuă discipline de drept Ponderea tipurilor de evaluare continuă alte discipline Distribuţie pondere evaluare continuă în nota finală în cazul ASE Distribuţie pondere evaluare continuă în nota finală în cazul UVT Distribuţie pondere evaluare continuă în nota finală în cazul UBB Analiza metodelor de evaluare prevăzute în fişele de disciplină la programele de master Analiza metodelor de evaluare incluse în fisele de disciplină programe de masterat ASE Analiza metodelor de evaluare incluse în fisele de disciplină programul de masterat Expertiză contabilă, audit și control, UBB Cluj Concluzii Analiza metodelor de evaluare a cunoştinţelor în viziunea studenţilor la programele de studii licenţă şi master Analiza metodelor de evaluare a cunoştinţelor prin prisma studenţilor la programele de studii licenţă Analiza metodelor de evaluare a cunoştinţelor în viziunea studenţilor la programele de master din cadrul Facultăţii de Contabilitate şi Informatică de Gestiune, Academia de Studii Economice din Bucureşti

3 4.3. Concluzii Analiza metodelor de evaluare a cunoştinţelor în viziunea cadrelor didactice Cercetare calitativă privind metodele de evaluare în universitățile partenere Concluzii Etica desfășurării examenelor Concluzii Diseminarea rezultatelor cercetării Bibliografie Anexe...88 Anexa Anexa

4 1. Introducere 1.1.Aspecte generale ale procesului de evaluare Premisa cercetării o reprezintă importanţa acordată evaluării continue de către studenţi, ceea ce presupune o componentă constructivistă a procesului de evaluare în viziunea acestora (Albu, Bunget, Muller și Stanciu, 2014). De asemenea, evaluarea are rol administrativ şi de acumulare a cunoştinţelor. Noile tendinţe pe piaţa muncii cer ca absolventul să fie pregătit pentru profesie. De aceea, recunoaşterea metodelor de validare a cunoştinţelor folosite în universităţi de către organismele profesionale conferă un avantaj programelor de studiu şi studenţilor. Evaluarea a devenit din ce în ce mai importantă pentru acreditarea programelor de studiu, dar şi un mijloc pentru părţile interesate de identificare a facultăţilor de contabilitate de înaltă calitate. Evaluarea este o formă de feedback folosită pentru a îmbunătăţi predarea şi învăţarea (Study Group on the Conditions of Excellence in American Higher Education, 1984). Ţinând cont de feedback, cadrele didactice din universităţi pot răspunde rapid schimbărilor de pe piaţă (Cornick, Bhamornsiri şi Malmgren, 2003). Evaluarea reprezintă, alături de predare şi învăţare, o componentă operaţională fundamentală a procesului educațional. Prin evaluare se cuantifică în mod obiectiv pregătirea şi conduita studenților, respectiv volumul, calitatea, operaţionalitatea cunoştinţelor, abilităţilor intelectuale şi practice, capacităţilor, competenţe, etc. De asemenea, este stimulată activitatea intelectuală şi practică a studenților, datorită faptului că notarea rezultatelor are influenţe benefice asupra îndeplinirii ulterioare a sarcinilor de lucru. Prin evaluare se stimulează motivaţia studenților și este facilitată selecţia, compararea, clasificarea şi ierarhizarea lor în diferite contexte situaţionale. Astfel, evaluarea constituie un criteriu pentru promovarea studenților. Termeni precum obiectivele țintă și criteriile de evaluare sunt utilizați în literatura de specialitate pentru a indica puncte de referinţă prin care sunt furnizate informaţii privind evaluarea formativă. Criteriile de performanţă reprezintă un termen utilizat larg utilizat, care îşi are originea în Evaluări pentru Învaţare şi este frecvent utilizat în relaţie cu evaluarea succesului în atingerea obiectivelor de învăţare, stabilite de catre cadrele didactice. În ultimii ani, a fost raportată o trecere de la ascultarea profesorului în sala de clasă la învăţarea activă. Bonwell şi Eison (1991) asociază învăţarea activă cu următoarele şapte caracteristici: (1) studenţii sunt implicaţi mai mult decât atunci când ascultă pasiv; (2) studenţii sunt angajaţi în activităţi; (3) se pune mai puţin accentul pe transmiterea de cunoştinţe şi mai mult pe dezvoltarea de competenţe; (4) se pune mai mult accentul pe explorarea atitudinilor şi valorilor; (5) studenţii pot primi feedback imediat de la cadrul didactic; (6) creşte motivaţia studenţilor; şi (7) studenţii sunt implicaţi în procesul de gândire. Un factor definitoriu în evaluare este diviziunea responsabilităţii în predare şi evaluare. Cadrul didactic ocupă un loc central în procesul de evaluare formativă, existând opinii potrivit cărora feedbackul oferit de cadrul didactic ar trebui să facă disponibile pentru studenţi oportunitaţi de dezvoltare a învăţării (Black și William, 2006; Gipps și Stobart, 2003). 4

5 Alte cercetări (Sebba, 2006) au definit evaluarea formativă prin identificarea nevoilor educaţionale şi ajustarea procesului de învăţare la aceste nevoi. Carless (2007) susţine că profesorul este mediatorul cheie în consolidarea educaţiei studenţilor. În al doilea rând, cadrul didactic menţine controlul procesului educaţional, furnizând stimulul informaţional şi ghidând activitatea care urmează, în conformitate cu modalitatea în care studenţii răspund la feedback. Literatura de specialitate pune în evidență faptul că evaluările trebuie să sublinieze abilitățile, cunoștințele și atitudinile dobândite de către studenți, acest lucru părând a fi dificil de realizat, reprezentând o importantă problemă tehnică. De asemenea, este dificil de observat cum orice inovație în evaluarea formativă poate fi tratată ca o modificare marginală în lucrul în clasă. Toate aceste îmbunătățiri implică un anumit feedback, iar acest lucru este determinat de calitatea interacțiunii cadrului didactic cu studentul, care se află în centrul procesului instructiveducațional. Natura acestor interacțiuni dintre profesori și studenți și a studenților unul cu altul reprezintă principalii factori determinanți pentru rezultatele oricăror schimbări, însă este dificil să se obțină astfel de date calitative. Eficacitatea muncii formative depinde nu numai de conținutul feedback-ulului și de oportunitățile de învățare asociate, dar și de contextul mai larg al ipotezei cu privire la motivațiile și auto-percepțiile studenților în care aceasta este prezentă. În mod special, feedback-ul care se referă la atingerea obiectivelor, cu prezumția că fiecare student poate și va reuși, a arătat că are un efect foarte diferit de cel feedback-ului subiectiv în care se menționează comparația cu colegii, cu presupunerea că unii studenți nu sunt la fel de capabili ca și ceilalți și astfel nu se poate aștepta un succes deplin de la aceștia. Varietatea acestor exemplificări arată faptul că acordarea atenției asupra evaluării formative poate duce la câștiguri semnificative în procesul de învățare. Rolul studenților în evaluare reprezintă un aspect important pus în evidență în special de evaluările personale ale studenților. Procesul de învăţare a studenţilor poate fi îmbunătăţit prin implicarea lor în stabilirea metodelor de evaluare folosite; acest lucru creează un parteneriat între profesor şi studenţi. Earl (2003) invocă implicarea activă a studenţilor prin învăţare şi focalizarea către evaluarea proprie. Acesta utilizează atât termenii obiective personale cât şi standarde externe ca mijloc de a descrie punctele de referinţă generale. Rolul studenţilor în evaluarea formativă a devenit proeminent în cercetarea evaluarii în ultimele trei decade (Black, Harrison, Lee, Marshall și Williams, 2004; Brookhart, 2007; Rust, Price și O Donovan). Un aspect important în cadrul procesului de evaluare îl reprezintă tipologia, formele şi rezultatele evaluării cunoştinţelor. Astfel, Simkin, Keuchler, Savage și Stiver (2011) analizează impactul evaluării prin intermediul testelor grilă şi al întrebărilor deschise şi discută implicaţiile asupra certificării profesionale. Testele grilă au avantaje precum administrarea şi corectarea online, subiectivism mai redus, acoperirea mai multor teme sau testarea şi corectarea într-o perioadă mai scurtă de timp. Pe de altă parte, se consideră că întrebările deschise testează mai bine gradul de înţelegere a unor concepte, legătura dintre acestea, precum şi integrarea unor 5

6 abilităţi. Rezultatele studiului arată că există o corelaţie între rezultatele obţinute de studenţi în cadrul celor două forme de evaluare, însă aceasta nu este foarte puternică. Autorii sugerează că aceste rezultate pot indica faptul că cele două forme de evaluare măsoară aspecte diferite ale cunoştinţelor, însă ambele utile şi necesare procesului de evaluare. Din punct de vedere al rezultatelor evaluării cunoştinţelor, Tinkelman, Venuti și Schain (2013) identifică mai multe moduri de calcul al notei unui student: suma punctelor posibile, media ponderată, metoda medianei, suma punctelor posibile modificată. Metode diferite de calcul pot conduce la obţinerea unor note diferite. Indiferent de tipul tehnicii de notare, acestea trebuie explicate bine studenţilor la începutul cursului, cu exemple. Dacă studenţii înţeleg o modalitate de notare, vor fi motivaţi să reuşească (Elikai şi Schumann, 2010). Dacă procedeul de evaluare nu este explicat, studenţii pot presupune că se aplică alt algoritm, îşi pot forma aşteptări nerealiste referitoare la notă, rezultând discuţii nepotrivite la sfârşitul semestrului. Elikai şi Schuhmann (2010) prezintă cele patru funcţii ale rezultatelor evaluării cunoştinţelor (sub formă de note, puncte, procente, scoruri etc.) propuse de Adams şi Torgerson în Funcţia administrativă se referă la deciziile care sunt bazate pe aceste evaluări, precum admiterea sau respingerea, selecţia pentru premii, burse sau angajarea. Funcţia informaţională are în vedere faptul că prin intermediul evaluării se transmit informaţii despre progresul obţinut în procesul educaţional. Asociată acestui funcţii este funcţia de ghidare deoarece evaluarea indică asupra punctelor forte şi a punctelor slabe, relevante în deciziile viitoare de formare. În final, evaluarea are un rol de motivare deoarece stimulează depunerea unui efort mai mare pentru a obţine un rezultat mai bun. Deşi în cadrul profesiei contabile cea mai evidentă este funcţia administrativă (testele indică acceptarea în cadrul profesiei), celelalte funcţii sunt asociate şi ele evaluării cunoştinţelor, iar impactul lor pe termen lung asupra formării profesionale nu poate fi neglijat. 1.2.Utilizarea tehnologiei informatice în cadrul procesului de evaluare După schimbarea accentului de la predare la învăţare şi de la scriere la implicare activă în sala de clasă, se pare că este nevoie de un mod nou de evaluare a studenţilor. Studenţii de astăzi au crescut într-o eră digitală. De aceea, şi instrumentele cu care ne adresăm trebuie să fie adaptate la caracteristicile perioadei în care ei se formează. În prezent, utilizarea tehnologiilor informatice nu mai reprezintă un avantaj concurenţial pentru organizaţii, ci o condiţie pentru supravieţuirea lor (Dumitru, 2014). Utilizarea tehnologiei informatice oferă un mecanism unic pentru cadrele didactice care predau discipline contabile prin abordarea competențelor funcționale de contabilitate financiară în mod eficient și eficace. Tehnologia este descrisă ca un instrument care consolidează modelul şi scopul interacţiunii dintre cadrele didactice şi studenţi. Aceasta poate fi utilizată de asemenea pentru furnizarea oportunităţilor de interacţiune socială pentru evaluarea formativă (colaborare în grup, interactivitatea între student şi profesor, portofolii electronice). Ryan ș.a. (2011) evidențiază faptul că utilizarea unui program informatic de contabilitate a condus la o mai bună 6

7 gestionare a cursurilor de către cadrul didactic, precizând faptul că studenții din grupul experimental au avut nevoie de mai puțin timp pentru pregătirea personală în domeniul financiar-contabil. Yorke (2001) afirmă că evaluarea prin intermediul sistemelor informatice este critică pentru studenţi în procesul de învăţare. Mai mult, în ultimii ani au apărut chiar şi platforme pentru telefoane mobile folosite în procesul de evaluare (Zamfiroiu, 2014). Acest tip de evaluare oferă feedback studenţilor, le atrage atenţia asupra zonelor pe care trebuie să le mai studieze şi, de aceea, ar trebui să contribuie la creşterea performanţei (Buchanan, 2000). Literatura de specialitate relevă performanţe semnificativ îmbunătăţite când studenţii utilizează în mod continuu metode de auto-evaluare on-line. Sunt evidenţiate studii empirice care extind posibilităţile de îmbunătăţire prin dezvoltarea oportunităţilor de auto-evaluare (Buchnan, 2000; Jenkins, 2004; Peat și Franklin, 2002). Jenkins (2004) identifică două avantaje ale metodelor de evaluare on-line: opotunităţi de învăţare flexibile şi evaluarea imediată. Studiile efectuate arată că temele făcute şi evaluate on-line îmbunătăţesc performanţa studenţilor (Gaffney, Ryan şi Wurst, 2010). Sistemele informatice existente în prezent permit rezolvarea oricărui tip de aplicaţie. Temele pot fi verificate de sistemul informatic pe loc şi notate. Performanţa studenţilor poate fi afectată de utilizarea unei platforme de evaluare on-line în cel puţin trei moduri. În primul rând, oferă instantaneu feedback studenţilor, spre deosebire de modalitatea tradiţională de verificare a temelor; sistemele reduc ambiguitatea prin structura clară a răspunsului; sistemele on-line le permit studenţilor să îşi revizuiască temele înainte să le finalizeze. În al doilea rând, este posibil ca acest lucru să mărească informaţiile acumulate (Bangert-Drowns ș.a., 1991; Kulik şi Kulik, 1988). Al treilea mod în care se îmbunătăţeşte performanţa este creşterea conştiinciozităţii studenţilor. Platformele informatice destinate învăţării au potenţialul de a oferi studenţilor facultăţilor de contabilitate oportunităţi de integrare şi aplicare a auditului, contabilităţii şi cunoştinţelor de afaceri, de acumulare de noi cunoştinţe şi de exercitare a raţionamentului profesional, abilităţi de comunicare în diferite situaţii. Acest tip de platformă poate permite studenţilor să înveţe simulând diferite activităţi ( learning by doing ) în cazuri complexe cu companii reale, documente reale şi utilizatori ai informaţiei contabile reali. Literatura dedicată educaţiei în contabilitate conţine nenumărate apeluri de a oferi studenţilor un acces mai bun la complexitatea mediilor reale de lucru (PricewaterhouseCoopers, 2003; AECC, 1990 etc.). De asemenea, platformele on-line pot fi folosite pentru a facilita învăţarea activă la cursurile de contabilitate. Studiile efectuate de Edmonds şi Edmonds (2010) privind impactul platformelor asupra percepţiei studenţilor referitoare la eficienţa cursurilor au evidenţiat că studenţii ce au utilizat o astfel de platformă au înregistrat un acord mai puternic cu afirmaţiile ce sugerau faptul că mediul de învăţare a fost eficient. 1.3.Harta competenţelor profesionale 7

8 Activitatea de formare a competenţelor şi implicit de testare a nivelului de competenţe dobândite ocupă un rol important în cadrul profesiei contabile. Explicând formarea profesiei contabile în secolul al XIX-lea, Carnegie şi Napier (2010) şi Yee (2001) insisită asupra faptului că abilităţile şi cunoştinţele sunt acea resursă rară care disting profesia (ca ordin social superior) de o simplă activitate socială (la nivelul diferitelor meşteşuguri). Profesia contabilă implică un nivel superior de cunoştinţe şi competenţe care sunt bazate pe un corp teoretic şi care necesită un proces de formare şi testare. Simkin ș.a. (2011) arată însă că activitatea zilnică a profesioniştilor contabili nu este de a răspunde la întrebări din teste. Profesioniştii trebuie să execute sarcini contabile şi de audit utilizând competenţele dobândite în cadrul formării lor. Din aceste considerente, modul în care diferitele forme de predare şi evaluare a cunoştinţelor contribuie la dezvoltarea de competenţe este de interes pentru înţelegerea formării identităţii profesioniştilor contabili (Albu ș.a., 2014). Evaluarea cunoştinelor studenţilor devine astfel un proces complex şi dinamic ce trebuie corelat în permanenţă cu exigenţele mediului academic şi profesional. Din această perspectivă, în procesul de evaluare trebuie avute în vedere următoarele aspecte (Tănase, 2011): trecerea de la evaluarea rezultatelor la cea a procesului şi a condiţiilor; reconsiderarea criteriilor de evaluare, acestea fiind centrate pe raportarea la obiective; luarea în calcul şi a altor indicatori precum conduita, atitudinile, gradul de încorporare a unor valori; diversificarea formelor şi mijloacelor de evaluare şi ridicarea calităţii instrumentelor de evaluare în vederea realizării unui grad cât mai înalt de obiectivitate a evaluării; extinderea folosirii testului docimologic, a lucrărilor cu caracter de sinteză, a unor metode de evaluare a achiziţiilor practice; extinderea evaluării asupra întregii personalităţi a studenților şi asupra tuturor aspectelor educative (competenţe relaţionale, comunicaţionale, disponibilităţi de integrare socială); antrenarea studenților la autoevaluare şi la inter-evaluare; transformarea lor în parteneri reali ai cadrului didactic. Evaluarea are drept obiectiv general susținerea învățării prin acordarea unui feedback prompt studențlor cu privire la stadiul atingerii rezultatelor planificate ale învățării și este însoțită de îndrumarea corespunzătoare, individualizată, a acestora. Evaluarea curentă, continuă, internă și formativă reprezintă părți ale procesului de formare a competențelor profesionale. Realizarea evaluării este orientată de specificațiile privind probele de evaluare aferente fiecărei competențe/rezultat al învățării. Proiectarea și realizarea este făcută în conformitate cu recomandările metodologice specifice ale curricumului asociat calificării, ca parte integrantă a procesului de formare, indiferent unde și de către cine este realizat: în clasă sau laboratoare de către cadrele didactice, la agenții economici, pe durata pregătirii practice, de către cadrele didactice responsabile cu pregătirea practică și tutori, specialiști, din rândul angajaților, desemnați pentru îndrumarea și urmărirea activității de instruire practică. 8

9 Studiile realizate arată că pe lângă competenţe de natură tehnică, profesionistul contabil are nevoie de competenţe precum comunicare orală şi scrisă, lucru în echipă, cercetare şi managementul timpului (Chevis, Davis și Hurtt, 2011; Daff, de Lange și Jackling, 2012). Aceste competenţe şi abilităţi sunt formate şi dezvoltate atât prin educaţie, cât şi prin evaluarea cunoştinţelor, în universităţi dar şi prin intermediul organismelor profesiei contabile. Organismele profesionale au solicitat în mod constant cadrelor didactice suportul în dezvoltarea aptitudinilor studenţilor dincolo de cunoştinţele tehnice. În consecinţă, în ultimii ani, prin evaluările şi materialele didactice disponibile în cadrul facultăţilor se pune accentul pe aptitudinile profesionale, cum ar fi comunicarea orală şi scrisă, munca în echipă, gestiunea timpului. Astfel, se încearcă facilitarea trecerii studenţilor de la şcoală la locul de muncă. Materialele trebuie să încurajeze dezvoltarea unui sentiment de scop profesional. Ca rezultate, se observă entuziasmul crescut al studenţilor, precum şi percepţia îmbunătăţită a succesului profesional (Chevis ș.a., 2011). Din perspectiva accesului absolvenţilor la calitatea de membru al organismelor profesionale, multe universităţi îşi construiesc planurile de învăţământ în funcţie de examenele de acces la organismele profesionale şi sunt uneori judecate în funcţie de ratele de reuşită ale absolvenţilor (Jackson, 2006). Testele trebuie să fie corecte şi imparţiale şi să măsoare exact şi echitabil cunoştinţele în domeniu ale studenţilor. În contextul actual, caracterizat prin evoluţia metodelor de evaluare a cunoştinţelor, îmbunătăţirea calităţii programelor de studii, creşterea exigenţelor mediului profesional, dezvoltărea abilităţilor learning by doing şi promovarea studenţilor în mediul profesional, prezenta cercetare are obiectivul de a conferi o perspectivă asupra metodelor de evaluare a cunoştinţelor studenţilor în cazul disciplinelor incluse în sfera domeniului contabilitate și de a stabili o corelație între metodele de evaluare folosite și performanțele studenților. În acest sens, am realizat acest lucru analizând situația din facultățile partenere, respectiv: - Facultatea de Contabilitate și Informatică de Gestiune din cadrul Academiei de Studii Economice din București (ASE); - Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Universitatea Babeş- Bolyai Cluj-Napoca (UBB); - Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor, Universitatea de Vest din Timişoara (UVT). În elaborarea studiului nostru am avut în vedere o abordare tridimensională, respectiv analiza fişelor de disciplină circumscrise domeniului de studii contabilitate, investigarea opiniei studenţilor la programele de licenţă şi master şi interviuri cu cadrele didactice. 2. Selectarea disciplinelor comune 9

10 În vederea realizării studiului propus pe tema evaluării eficacităţii metodelor de validare a învăţării şi armonizarea metodelor de evaluare în domeniul de studiu contabilitate, am inventariat disciplinele comune domeniului de studiu Contabilitate. Pentru aceasta, am folosit planurile de învăţământ pentru programul licenţă din cadrul: - Facultăţii de Contabilitate şi Informatică de Gestiune, Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE); - Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Specializarea/programul de studiu Contabilitate şi Informatică de Gestiune (UBB); - Facultăţii de Economie şi de Administrare a Afacerilor, Universitatea de Vest din Timişoara, programul de studii Contabilitate şi Informatică de Gestiune (UVT); şi planurile de învăţământ pentru şase dintre programele de master organizate de Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, după cum urmează: - Contabilitate, audit şi informatică de gestiune și Contabilitate, audit şi informatică de gestiune (cu predare în limba engleză) (disciplinele sunt aceleași pentru aceste două programe de master) (CAIG); - Concepte şi practici de audit, la nivel naţional şi internaţional (CPA); - Contabilitate internaţională (CI); - Tehnici contabile şi financiare de gestiune a afacerilor (TECOFIG); - Contabilitatea şi fiscalitatea entităţilor economice (CFEE). În cazul disciplinelor care nu au denumire identică, echipa de implementare a analizat conţinutul fişei de disciplină şi a decis dacă disciplina respectivă trebuie selectată. Am făcut grile de corespondenţă pentru fiecare dintre aceste discipline Selectarea disciplinelor comune la programul licenţă Pentru programele de licenţă de la cele trei facultăţi planurile de învăţământ prevăd următorul număr de discipline: Tabelul nr. 1. Numărul de discipline incluse în planurile de învăţământ Facultatea Număr discipline Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune, Academia de Studii 87 Economice din Bucureşti Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor, Universitatea de 55 Vest din Timişoara, programul de studii Contabilitate şi Informatică de Gestiune Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Universitatea 45 Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Specializarea/programul de studiu Contabilitate şi Informatică de Gestiune (Sursa: prelucrări proprii bazate pe planurile de învățământ și pe fișele de disciplină) 10

11 N C În urma analizei planurilor de învăţământ şi a fişelor de disciplină aferente acestor discipline, au fost identificate următoarele discipline comune: Tabelul nr. 2. Discipline comune ASE UVT UBB Disciplina Tipul discipli nei An stud iu Disciplina Tipul discipli nei An stud iu Disciplina Tipul discipli nei 1. Introducere în contabilitate 2. Matematici aplicate în economie 3. Microeconom ie O I, I O I, I O I, I 4. Management O I, II 5. Finanţele întreprinderii 6. Dreptul afacerilor 7. Tehnologia aplicaţiilor Office 8. Limbi străine şi comunicare de specialitate 9. Macroecono mie Baze de date financiar contabile Contabilitate financiară conform IFRS/Contabi litate financiară O I, II O I, I O I, I O O I, II O I, II O I, II/II, I Bazele contabilităţii Matematică aplicată în economie 11 O I, I O I, I Microeconomie O I, I Management O II, I Finanţe publice O I, II Dreptul afacerilor O I, I Informatică economică Engleză/ Franceză /Germană pentru afaceri și corespondență comercială O I, I O Macroeconomie O I, II Baze de date O II, I Contabilitate financiară/conta bilitate conform IFRS O I, II/III, I Bazele contabilităţii Matematici aplicate în economie Microeconomi e An stud iu O I, II O I, I O I, I Management O I, I Finanţe publice O I, I Dreptul afacerilor Informatică economică Limbă modernă în afaceri Macroeconomi e Baze de date şi programe Contabilitate financiară O I, II O I, II O O I, II O II, I O II, I

12 conform reglementăril or europene Contabilitate consolidată Contabilitate şi gestiune fiscală Contabilitate managerială O O O II, I II, I II, II Marketing O II, II Produse informatice financiarcontabile Practica de specialitate Audit financiar Introducere în analiza economicofinanciară/an aliză economicofinanciară fundamentală A O O O II, II II, II III, I III, I Statistică O III, I Măsurarea şi controlul performanţei Contabilitate publică Contabilitatea instituţiilor de credit Raportare integrată O O O O III, I III, II III, II CAI G, I, Contabilitatea grupurilor de societăţi A III, I Fiscalitate O I, II Contabilitate de gestiune O II, II Marketing O II, I Sisteme informatice pentru contabilitate Practica de specialitate Audit financiarcontabil Analiză economicofinanciară O III, I Contabilitate aprofundată O II, II Fiscalitate A II, I Contabilitate managerială Bazele marketingului Sisteme informatice integrate EAS ERP O II Practică contabilitate financiară O O III, II III, II Statistică O I, II Control de gestiune Contabilitate în sectorul public Contabilitatea instituţiilor de credit Raportări financiare O O O O III, I II, II II, II III, I O II, II O I, II A II, II O II, II Audit financiar O III, II Analiză financiară Statistică descriptivă/stat istică inferenţială Control de gestiune Contabilitate instituţiilor publice Contabilitatea instituţiilor de credit Raportări financiare O O O O O O III, II II, I III, I III, II III, I II, II 12

13 I (Sursa: prelucrări proprii bazate pe planurile de învățământ și pe fișele de disciplină) 2.2. Selectarea disciplinelor comune la programele master Demersul identificării disciplinelor comune la programele de masterat organizate la Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiunea din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, a avut ca fundament planurile de învăţământ aferente anilor universitari pentru anii de studii I şi II. Un factor important care influenţează planurile de învăţământ şi implicit disciplinele predate este acreditarea programelor de masterat de către organismele profesionale, respectiv Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR), Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR), The Association of Chartered Certified Accountants (ACCA), Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România (ANEVAR). După selectarea planurilor de învăţământ, am colectat într-o bază de date disciplinele predate la programele de master analizate. Numărul de discipline incluse în planurile de învăţământ pentru fiecare program de master este: Tabelul nr. 3. Numărul de discipline incluse în planurile de învăţământ Denumire program Număr de discipline Contabilitate, audit şi informatică de gestiune, respectiv Contabilitate, 19 audit şi informatică de gestiune (cu predare în limba engleză) Concepte şi practici de audit, la nivel naţional şi internaţional 15 Contabilitate internaţională 15 Tehnici contabile şi financiare de gestiune a afacerilor 16 Contabilitatea şi fiscalitatea entităţilor economice 18 (Sursa: prelucrări proprii bazate pe planurile de învățământ și pe fișele de disciplină) În cadrul procedurii de selectare a disciplinelor comune am avut în vedere denumirea disciplinelor. Deşi programele de masterat se circumscriu domeniului de studii Contabilitate, specializarea programului influenţează denumirea disciplinelor, dar şi structurarea acestora, respectiv pe parcursul unui singur semestru sau a două semestre. În acest sens, am stabilit o grilă de corespondenţă a disciplinelor, pe baza conţinutului acestora conform fişelor de disciplină. 13

14 Disciplinele comune pentru programele de master selectate sunt următoarele: Tabelul nr. 4. Discipline comune identificate pentru programele de masterat CAIG (cu CPA CI TECOFIG CFEE predare în limba română sau în limba engleză) Contabilitate Standarde Prelucrari si Comunicare Standarde financiara Internationale de optiuni generate financiară şi Internaţionale de avansata Contabilitate de aplicarea raportare externă Raportare conform IFRS (IAS-IFRS) (I) Standardelor (an 1/ sem 1) Financiară (IFRS). (an 1/sem (an 1/ sem Internaţionale de Omogenizarea 1)/Raportare integrată 1)/Standarde Internaţionale de Contabilitate (IAS-IFRS) (an fiscală prin IFRS (an 1/ sem 1) (an1/sem 1) Contabilitate 1/ sem 1) (IAS-IFRS) (II) (an 1/ sem 2) Baze de date Managementul Sisteme Managementul Managementul avansate (an electronic al informaţionale de electronic al informaţiei 1/sem 1)/Proiectarea sistemelor informatice (an 1/sem 2) documentelor contabile (an 1/ sem 2) gestiune (an 1/ sem 2) informaţiei pentru gestiunea afacerilor (1/ sem 2) contabile şi fiscale (an 1/ sem 1) Metodologia cercetării în contabilitate (an 2/sem 2) Practică de specialitate (an 2/ sem 2) Audit financiar avansat (an 1/ sem 2)/Standarde de audit şi asigurare Audit intern avansat (an 2/ sem 1) Seminar ştiinţific (an 2/ sem 2) Practică de specialitate (an 2/ sem 2) Audit financiar contabil aprofundat (I) (an 1/ sem 1), Audit financiar contabil aprofundat (II) (an 1/ sem 2) Audit intern (an 1/ sem 2) Seminar ştiinţific (an 2/ sem 2) Practică de specialitate (an 2/ sem 2) Metodologii, metode şi procedee de audit contabil şi financiar (an 1/ sem 1) Seminar ştiinţific (an 2/ sem 2) Seminar ştiinţific (an 2/ sem 2) Practică de Practică de specialitate (an 2/ sem 2) specialitate (an 2/ sem 2) - Audit şi audit fiscal (an 2/ sem 1) - Audit şi control intern (an 2/ sem 1) Audit intern şi guvernanţă corporativă (an 2/ sem 1) 14

15 Contabilitate creativă (an 2/ sem 1) - Doctrine şi deontologie profesională (an 2/ sem 2) - Expertiză contabilă (an 2/ sem 1) Modele si Guvernanta practici de întreprinderii (an guvernanta a 2/ sem 1) întreprinderilor româneşti (an 1/ sem 2) Analiză economicofinanciară avansată (an 1/ sem 2) - Concepte şi practici de evaluare (an 2/ sem 1) Contabilitate internaţională (an 1/ sem 1) - Politici şi opţiuni - - Contabilitate creativă (an 1/ sem 2) Doctrine şi deontologie profesională (an 2/ sem 2) Expertiză contabilă (an 2/ sem 1) Guvernanta întreprinderii (an 2/ sem 1) - - Analiză şi diagnostic financiar (an 1/ sem 2) Metodologii internaţionale privind evaluarea întreprinderii (an 1/ sem 2) - Aprofundări în contabilitatea internaţională (an 2/ sem 1)/ Contabilităţile anglo-saxone (I) (an 1/ sem 2)/ Contabilităţile anglo-saxone (II) (an 2/ sem 1) Grupuri de contabile la societăţi şi nivelul grupurilor de societăţi (an 1/ sem 1) consolidarea conturilor (an 1/ sem 1) Contabilitatea creativă şi abilitatea fiscală (an 2/ sem 1) Profesionistul Doctrină şi contabil (an 2/ sem deontologie pentru 1) profesioniştii contabili (an 2/ sem 2) - Expertiză contabilă. Teorie şi practici specifice (an 1/ sem 2) Modele si practici - de guvernanta a întreprinderilor româneşti (an 1/ sem 1) - Metode moderne de evaluare a întreprinderii (an 1/ sem 1) - Sisteme contabile şi fiscale comparate (an 2/ sem 1) - Contabilitatea reorganizărilor de entităţi (an 1/ sem 2) - 15

16 Contabilitate fiscală avansată (an 1/ sem 2) Contabilitate managerială avansată (an 2/ sem 1) - - Tehnici de optimizare fiscală (an 2/ sem 1) Codul fiscal în contabilitate (an 1/ sem 1)/Strategii şi politici contabile şi fiscale (an 1/ sem 2)/Contabilitatea afacerilor şi gestiunea fiscală (an 1/ sem 2) - Contabilitate - Tipuri de costuri managerială pentru luarea modernă (an 1/ deciziei (an 1/ sem sem 1)/Măsurarea 1)/Metode şi performanţei practici de întreprinderilor (an 2/ sem 1) bugetare (an 1/ sem 2)/Modele de modelizare economică pentru măsurarea performanţei (an 2/ sem 1) (Sursa: prelucrări proprii bazate pe planurile de învățământ și pe fișele de disciplină) Din cadrul acestor discipline vor fi alese disciplinele pentru care vor fi dezvoltate subiecte în cadrul platformei. În continuare am procedat la analiza metodelor de evaluare incluse în fişele disciplinelor. 3. Analiza metodelor de evaluare prevăzute în fişele de disciplină la programele de studii licenţă şi master Pentru fundamentarea studiului propus pe tema evaluării eficacităţii metodelor de validare a învăţării şi armonizarea metodelor de evaluare în domeniul de studiu contabilitate am analizat cerinţele referitoare la evaluare din fişele de disciplină. Au fost analizate fişele aferente următoarelor programe de studiu: - Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune (ASE), Academia de Studii Economice Economice din București licenţă zi (48 fişe); - Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Universitatea Babeş- Bolyai Cluj-Napoca, Specializarea/programul de studiu Contabilitate şi Informatică de Gestiune (UBB) (69 fișe); - Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor, Universitatea de Vest din Timişoara, programul de studii Contabilitate şi Informatică de Gestiune (UVT) (24 fișe); 16

17 - Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune, Academia de Studii Economice Economice din București, program de masterat Analiză financiară și evaluare (AFE) (14 fişe); - Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune, Academia de Studii Economice Economice din București, program de masterat Audit Financiar și Consiliere (AFC) (16 fişe); - Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune, Academia de Studii Economice Economice din București, program de masterat Concepte și practici de audit la nivel național și internațional (CPA) (15 fişe); - Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune, Academia de Studii Economice Economice din București, program de masterat Contabilitate internațională (CI) (17 fişe); - Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune, Academia de Studii Economice Economice din București, program de masterat Contabilitate, audit și informatică de gestiune cu predare în limba română sau în limba engleză (CAIG) (20 fişe); - Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune, Academia de Studii Economice Economice din București, program de masterat Contabilitate, control și expertiză (CCE) (21 fişe); - Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune, Academia de Studii Economice Economice din București, program de masterat Contabilitatea afacerilor (ACCA) (12 fişe); - Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune, Academia de Studii Economice Economice din București, program de masterat Contabilitatea și fiscalitatea entităților economice (CFEE) (17 fişe); - Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune, Academia de Studii Economice Economice din București, program de masterat Tehnici contabile și financiare de gestiune a afacerilor (TECOFIG) (15 fişe); - Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, Universitatea Babeş- Bolyai Cluj-Napoca, program de masterat Expertiză contabilă, audit și control (EXCA) (28 fișe). În cadrul studiului am comparat performanţele obţinute de studenţi la discipline pentru care se folosesc diferite metode de evaluare. Am analizat fişele de disciplină aferente promoţiei pentru programele de licenţă şi pentru programele de masterat. După parcurgerea lor, am extras următoarele metode de evaluare: test scris, test practic (calculator), referat, proiect, prezenţa, aplicaţii (studii de caz), teme (portofoliu), activitate seminar. De asemenea, am stabilit un tip de evaluare general acolo unde exprimările din fişa de disciplină erau vagi, ca de exemplu: Nota de seminar este formată din două componente cu pondere egală de 50%. În cadrul acestei fundamentări s-au urmărit: Metode de evaluare folosite la curs şi la seminar; 17

18 Identificarea unei corelaţii între performanţele obţinute de studenţii din grupul ţintă şi diferitele sisteme de evaluare şi validare a cunoştinţelor; Analiza conținutului fișelor de disciplină. Analiza a avut în vedere, pe de o parte toate disciplinele la acest program luate ca un tot unitar pentru a determina trendul general, iar pe de altă parte separarea între disciplinele de contabilitate, disciplinele de informatică, disciplinele de drept și celelalte discipline, pentru a determina eventualele particularităţi specifice diferitelor categorii de discipline în ceea ce privește evaluarea continuă. 3.1.Analiza metodelor de evaluare prevăzute în fişele de disciplină la programele de studii licenţă Ponderea tipurilor de evaluare continuă total program licenţă Formele de evaluare continuă utilizate pentru toate disciplinele aferente programului licenţă au fost: Tabelul nr. 5. Ponderea tipurilor de evaluare continuă total program licenţă Tip evaluare ASE (nr. total de discipline = 48) UVT (nr. total de discipline = 24) UBB (nr. total de discipline = 69) Activitate seminar 62,50% 83% 62% Aplicaţii 6,25% 83% 33% General 22,92% 25% 7% Prezenţa 47,92% 0% 12% Proiect / monografie 29,17% 17% 28% Referat 2,08% 8% 17% Teme (portofoliu) 6,25% 17% 39% Test practic (calculator) 8,33% 25% 4% Test scris 52,08% 83% 23% Verificare orală 0% 17% 0% (Sursa: prelucrări proprii bazate pe fișele de disciplină) 1 O parte din acest subpunct a fost publicată în articolul: Dumitru, M., Stanciu, A., Ştefănescu, A., Studiu privind metodele de evaluare a cunoştinţelor în învăţământul universitar domeniul contabilitate, Revista Audit Financiar, nr. 12/2014, pag

19 Observăm că cele mai utilizate metode de evaluare continuă în cadrul programului de licenţă ASE sunt activitatea la seminar, test scris, prezenţa. Cel mai puţin se foloseşte ca şi metodă de evaluare continuă referatul. La UVT cele mai folosite metode de evaluare sunt test scris, aplicații, activitate seminar. Pentru cele mai puține discipline este prevăzută evaluarea pe baza unui referat. Specifică acestei facultăți este evaluarea orală. Prezența nu se folosește ca și metodă de evaluare la nicio disciplină. Se poate constata faptul că cele mai utilizate metode de evaluare continuă în cadrul programului de licenţă la Cluj sunt activitatea la seminar, temele/portofoliu și aplicațiie/studiile de caz. Cel mai puţin se foloseşte ca şi metodă de evaluare continuă testul practic (calculator). Din tabelul 5 se observă că ponderile utilizării anumitor forme de evaluare continuă sunt eterogene. Astfel, experiența unei facultăți devine interesantă pentru celelalte. Va fi analizată în perioada următoare introducerea testelor practice (la calculator) pentru mai multe discipline în cadrul ASE și UBB. În timp ce prezența este foarte bine punctată în cadrul ASE, ea nu este luată în considerare deloc la UVT și pentru un număr destul de mic de discipline la UBB. În cazul aplicațiilor, raportul se inversează, ceeea ce ne conduce la concluzia că în cadrul UVT se pune mai mult accentul pe exemplele concrete. La nivelul facultăţii ASE, promovabilitatea a fost 83% în semestrul I al anului universitar şi 92,30% în semestrul II. Promovabilitatea a fost de 85,84% la nivel general. Media obţinută a fost de 7,52%. La nivelul programului de studiu UBB, media obținută a fost de 7,20, iar pe ani de studiu 6,95 pentru anul I, 6,77 pentru anul II respectiv 7,64 pentru anul III. Promovabilitatea la nivel de program de studiu a fost de 87%, iar pe ani de studiu 80% pentru anul I, 87% pentru anul II respectiv 92% pentru anul III Ponderea tipurilor de evaluare continuă discipline de contabilitate Disciplinele incluse în eşantion pentru ASE au fost: Contabilitate consolidată, Contabilitate financiară conform IFRS, Contabilitate financiară conform reglementarilor europene, Contabilitate managerială, Contabilitate publică, Contabilitate și gestiune fiscală, Contabilitatea instituțiilor de credit, Contabilitatea în mediul de afaceri, Introducere în contabilitate, Măsurarea și controlul performanței, Politici și opțiuni contabile, Practica de specialitate, Audit financiar și Audit intern. Disciplinele incluse în eșantion pentru UVT au fost: Bazele contabilităţii, Contabilitate financiară, Contabilitate de gestiune, Contabilitate aprofundată, Contabilitatea institutiilor de credit, Contabilitate în sectorul public, Contabilitatea ONG-urilor, Contabilitate şi consultanţă fiscală, Practica în contabilitate. Disciplinele incluse în eşantion pentru UBB au fost: Bazele contabilității, Contabilitate financiară, Contabilitate managerială, Contabilitate aprofundată, Teoria și practica situațiilor financiare, Control financiar, Practică de contabilitate financiară, Control de gestiune, Contabilitatea instituțiilor de credit, Contabilitate aplicată, Audit financiar, Evaluarea afacerilor, Contabilitatea instituțiilor publice și Deontologie contabilă. 19

20 Ponderea tipurilor de evaluare continuă pentru disciplinele de contabilitate este sintetizată în tabelul următor: Tabelul nr. 6. Ponderea tipurilor de evaluare continuă discipline de contabilitate Tip evaluare ASE (procent din total discipline = 14) UVT (procent din total discipline = 9) UBB (procent din total discipline = 14) Activitate seminar 78,57% 89% 86% Aplicaţii/studii de caz 0% 89% 93% General 7,14% 0% 0% Prezenţa 78,57% 0% 0% Proiect / monografie 42,86% 56% 7% Teme/portofoliu 7,14% 0% 79% Test practic (calculator) 0% 89% 0% Test scris 78,57% 89% 36% Verificare orală 0% 33% 0% (Sursa: prelucrări proprii bazate pe fișele de disciplină) Cele mai folosite forme pentru evaluarea continuă în cazul disciplinelor de contabilitate la ASE au fost testul scris, prezenţa şi activitatea la seminar. Remarcăm faptul că în ceea ce priveşte disciplinele de contabilitate există o omogenitate a metodelor de evaluare continuă, niciuna dintre metodele de evaluare referate, aplicaţii, test practic (pe calculator) neregăsinduse în vreo fişă de disciplină. Toate disciplinele de contabilitate predate la UVT, mai puţin practica în contabilitate, conţin ca tip de evaluare testul scris, activitatea de seminar fiind o componentă cheie. De asemenea, sunt utilizate ca și tipuri de evaluare verificarea orală pe parcursul semestrului, verificarea monografiilor şi testarea teoretică şi practică. Niciuna dintre disciplinele de contabilitate nu folosește ca și metode de evaluare referatul, prezența, temele și niciuna dintre fișele de disciplină nu include exprimări generale referitoare la metoda de evaluare. Cele mai folosite forme pentru evaluarea continuă la UBB în cazul disciplinelor de contabilitate au fost aplicaţiile/studiile de caz, activitatea la seminar şi temele. La niciuna dintre disciplinele de contabilitate nu se folosesc ca forme de evaluare: prezența, referat, testul practic (calculator). Din tabelul anterior se observă că prezența este luată în considerare doar de către cadrele didactice ale facultății ASE. La celelalte facultăți se pune mai mult accentul pe notarea aplicaţiilor/studiilor de caz rezolvate de către studenți (această formă de evaluare având pondere 20

21 0 în cazul ASE). Verificarea orală și testul practic/la calculator se folosesc doar pentru evaluarea studenților UVT. Temele/portofoliul sunt notate la cea mai mare parte a disciplinelor de contabilitate din cadrul UBB și nu sunt folosite deloc la UVT și foarte puțin la ASE. La UBB nu se folosesc teste scrise pe parcursul semestrului și proiectele/monografia decât în mică măsură. Observăm că exprimările generale nu apar decât la ASE. La toate cele trei facultăți se folosesc ca și forme de evaluare activitatea la seminar, proiectul/monografia și testul scris. Media generală obţinută la disciplinele de contabilitate de studenții facultății ASE a fost 7,72, iar promovabilitatea a fost de 91%. Am observat că pentru cele mai multe dintre discipline 30% din nota finală este reprezentată de nota acordată evaluării continue. Pentru acestea, media generală a fost 7,64%, iar promovabilitatea 89,22%, rezultate apropiate de cele obţinute la nivelul tuturor disciplinelor de contabilitate. Pentru disciplinele în cazul cărora evaluarea continuă reprezintă 50% din nota finală promovabilitatea a fost de 97,50%, dar mediile au fost dispersate. Nici în cazul disciplinelor ce folosesc referatul ca formă de evaluare continuă diferenţele nu sunt semnificative faţă de total (7,54 media, respectiv 90,17% promovabilitatea). Media generală obţinută la disciplinele de contabilitate la UBB a fost 7,22, iar promovabilitatea a fost de 90%. Am observat că pentru cele mai multe dintre discipline cel puțin 50% din nota finală este reprezentată de nota acordată evaluării continue. Pentru acestea, media generală a fost 7,01, mediile individuale fiind însă foarte dispersate (între 5,67 și 8,60) iar promovabilitatea 88%. Pentru disciplinele în cazul cărora evaluarea continuă reprezintă sub 50% din nota finală media generală a fost 7,50, mediile individuale fiind și în acest caz foarte dispersate (între 6,4 și 9,28) promovabilitatea a fost de 96%. În cazul disciplinelor ce folosesc testul scris/examenul parțial ca formă de evaluare continuă media generală a fost 6,86. respectiv 85% promovabilitatea) Ponderea tipurilor de evaluare continuă discipline de informatică Disciplinele incluse în eşantion au fost: Baze de date, Limbaje de programare, Produse informatice financiar-contabile, Sisteme informatice de asistare a deciziilor, Sisteme informatice de gestiune, Tehnologia aplicațiilor Office, Tehnologii pentru dezvoltarea aplicațiilor informatice de gestiune, Gestiunea bazelor de date relaționale, Dezvoltarea aplicațiilor Web. Disciplinele incluse în eşantion la UVT au fost: Informatică economică și Baze de date. Disciplinele incluse în eşantion la UBB au fost: Informatică economică, Baze de date și programare, Proiectarea sistemelor informatice de gestiune, Sisteme informatice de asistare a deciziilor și Utilizarea internetului în afaceri. Pentru disciplinele de informatică, formele de evaluare continuă sunt: Tabelul nr. 7. Tipuri de evaluare continuă utilizate la disciplinele de informatică Tip evaluare ASE (procent din total discipline = 9) UVT (procent din total discipline = 2) UBB (procent din total discipline = 5) Activitate seminar 55,56% 50% 40% Aplicaţii 22,22% 100% 0% 21

22 General 11,11% 0% 0% Prezenţa 33,33% 0% 0% Proiect 44,44% 50% 80% Test practic (calculator) 33,33% 50% 20% Test scris 11,11% 50% 20% Teme/portofoliu 0% 0% 60% (Sursa: prelucrări proprii bazate pe fișele de disciplină) Cele mai utilizate forme de evaluare în cazul disciplinelor de informatică la ASE sunt activitatea la seminar, proiectul şi testul practic (la calculator) la egalitate cu prezenţa. Niciuna dintre fişele disciplinelor de informatică nu utilizează temele şi referatele ca şi metodă de evaluare. Pentru UVT cea mai folosită formă de evaluare sunt aplicațiile. Nu se folosesc deloc prezența și temele/portofoliul. Cele mai utilizate forme de evaluare la UBB în cazul disciplinelor de informatică sunt proiectul, temele/portofoliul și activitatea la seminar. Niciuna dintre fişele disciplinelor de informatică nu utilizează prezența, aplicațiile/studiile de caz şi referatele ca şi metodă de evaluare. Patru metode de evaluare sunt folosite la toate cele trei facultăți: aplicațiile, proiectele, testele practice (la calculator) și testele scrise. Se observă și în cazul disciplinelor de informatică faptul că la ASE prezența este utilizată cel mai mult. De asemenea, doar la ASE apar exprimări generice și doar la UBB studenții sunt notați la informatică pentru teme/portofoliu. Promovabilitatea pentru disciplinele de informatică la ASE a fost aceeaşi cu promovabilitatea generală, respectiv 85%. Media generală a fost mai mică decât cea a tuturor disciplinelor, respectiv 7,18. La UBB media generală (7,29) a fost mai mare decât cea a tuturor disciplinelor (7,20), cât și decât cea a disciplinelor de contabilitate (7,22), diferențele nefiind însă marcante. Promovabilitatea pentru disciplinele de informatică a fost 90% Ponderea tipurilor de evaluare continuă discipline de drept Disciplinele incluse în eşantion la ASE sunt: Drept societar, Dreptul afacerilor, Dreptul Uniunii Europene, iar la UBB sunt: Dreptul afacerilor, Dreptul instituțional comunitar și Dreptul comerțului internațional. Din analiza formelor de evaluare aferente acestor discipline au rezultat următoarele: 22

23 Tabelul nr. 8. Ponderea tipurilor de evaluare continuă discipline de drept Tip evaluare ASE (Procent din total discipline = 3) UBB (Procent din total discipline = 3) Test scris 66,67% 0% General 66,67% 0% Aplicaţii 33,33% 0% Activitate la 0% 100% seminar Referat 0% 100% (Sursa: prelucrări proprii bazate pe fișele de disciplină) La ASE, două dintre discipline foloseau teste scrise şi o disciplină aplicaţii. Celelalte metode de evaluare nu erau folosite pentru nicio disciplină. Promovabilitatea a fost în medie de 93,33%, iar media generală 7,92. La UBB toate cele trei discipline foloseau activitatea la seminar și referatul ca și forme de evaluare pe parcurs. Media generală a fost 7,84 iar promovabilitatea a fost în medie de 91% Ponderea tipurilor de evaluare continuă alte discipline Disciplinele incluse în eşantion pentru ASE au fost: Analiza economico-financiară fundamentală, Comunicare în limba engleză I, Doctrine economice, Educație fizică, Evaluarea întreprinderii, Filozofie, Finanțele întreprinderii, Geopolitică, Introducere în analiza economico-financiară, Investiții directe și finanțarea lor, Limba engleză și comunicare de specialitate, Limba franceză și comunicare de specialitate, Limba germană și comunicare de specialitate, Limba română și comunicare de specialitate, Macroeconomie, Management, Managementul calității proceselor, Marketing, Matematici aplicate în economie, Metodologii manageriale, Microeconomie, Piețe financiare. Disciplinele incluse în eşantion pentru UBB sunt: Bazele marketingului, Finanțe publice, Asigurări, Limba modernă în afaceri semestrul 1, Limba modernă în afaceri semestrul 2, Studiul mărfurilor și asigurarea calității, Finanţele întreprinderii, Statistică descriptivă, Istoria economiei, Introducere în metodologia cercetării științifice, Doctrine economice, Etica în afaceri, Managementul firmei, Statistică inferențială, Finanțe internaționale, Managementul resurselor umane, Economia mediului, Cercetări de marketing, Managementul întreprinderilor mici și mijlocii, Tehnică bancară, Logică, Economie mondială, Tranzacții economice internaționale, Analiză financiară, Instituții și mecanisme monetare, Piețe financiare, Gestiunea portofoliului, Politici de marketing, Comportamentul consumatorului, Comunicare în afaceri semestrul 1, Comunicare în afaceri semestrul 2, Management strategic, Managementul proiectelor, Managementul calității totale, Bazele econometriei, Previziuni economice, Politici agricole și de dezvoltare rurală, Economie și politici de dezvoltare și Elemente de teoria jocurilor. 23

24 Ponderea utilizării diferitelor tipuri de evaluare este prezentată în tabelul următor: Tabelul nr. 9. Tipuri de metode de evaluare utilizate alte discipline Tip evaluare ASE (Procent din total discipline = 22) UBB (Procent din total discipline = 47) Activitate seminar 63,64% 55% General 31,82% 11% Prezenţa 40,91% 17% Proiect 18,18% 30% Referat 4,55% 19% Teme/portofoliu 9,09% 28% Test practic (calculator) 4,55% 4% Test scris 50% 21% Aplicații/studii de caz 0% 21% (Sursa: prelucrări proprii bazate pe fișele de disciplină) Cele mai folosite forme de evaluare la ASE au fost activitatea la seminar, testele scrise și prezența. Cel mai puțin se folosesc testele practice (la calculator), referatele, temele/portofoliu. Cele mai folosite forme pentru evaluarea continuă în cazul celorlalte discipline ale programului de studiu CIG din cadrul UBB au fost activitatea la seminar, proiectul și temele/portofoliul. La cele mai puține discipline s-a folosit testul practic ca formă de evaluare continuă. La ASE, niciuna dintre disciplinele incluse în eșantion nu folosește ca și metodă de evaluare aplicațiile, în timp ce 21% dintre disciplinele predate la UBB incluse în eșantion utilizează această formă de evaluare. Într-un procent aproape identic se folosesc testele practice (la calculator). Procentul fișelor de disciplină în care se regăsesc exprimări generale referitoare la metodele de evaluare este de aproape trei ori mai mare pentru ASE, acesta fiind unul dintre aspectele ce poate fi îmbunătățit pentru această facultate. Media generală obţinutăla UBB la disciplinele incluse în acest eșantion a fost 7,13, iar promovabilitatea a fost de 86% Distribuţie pondere evaluare continuă în nota finală în cazul ASE Un element cu impact semnificativ asupra notei finale obţinută de către studenţi este ponderea evaluării continue, prezentată în Tabelul nr. 10. Tabelul nr. 10. Ponderea evaluării continue în nota finală Total discipline Comunităţi de învăţare Contabilitate Informatică Alte discipline 24

25 Pondere evaluare continuă Număr absolut Procent Număr absolut Procent Număr absolut Procent Număr absolut Procent ,08% % ,51% 10 71,42% 1 11,11% 7 28% ,08% 2 14,29% 1 11,11% 10 40% ,25% 2 14,29% 6 66,67% 7 28% ,08% ,11% - - Total % % 9 100% % (Sursa: prelucrări proprii bazate pe fișele de disciplină) Se observă că pentru majoritatea disciplinelor, în cazul ASE ponderea evaluării continue în nota finală variază între 30% și 50%. În cazul majorităţii disciplinelor de contabilitate (71,42%) ponderea evaluării continue în nota finală este de 30. Contribuţia evaluării continue în nota finală, de 40%, respectiv 50%, se regăseşte numai la 4 discipline de contabilitate. Spre deosebire de disciplinele de contabilitate care sunt relativ armonizate din punct de vedere al ponderii evaluării continue în nota finală, disciplinele de informatică se particularizează prin eterogenitatea acesteia. Astfel, remarcăm faptul că în cazul a 66,67% dintre disciplinele de informatică, evaluarea continuă reprezintă 50% din nota finală. Ponderile evaluărilor continue de 30, 40 şi 60 în nota finală au fost identificate la nivel individual, în cazul a 3 discipline de informatică. Similar disciplinelor de informatică, remarcăm eterogenitatea componentei evaluării continue în nota finală, pentru categoria alte discipline. În cazul a 40% dintre acestea, evaluarea continuă reprezintă 40% din nota finală. Pentru un număr redus de discipline, evaluarea continuă deţine ponderi diferite în nota finală (4 discipline 30%, 4 discipline 50%, 1 disciplină 10%). Ca şi în cazul disciplinelor de contabilitate, nu este agreată contribuţia de 60% a evaluării continue la nota finală. În ceea ce priveşte ponderea evaluării finale în nota finală, rezultatele sunt prezentate în tabelul nr. 11. Pondere evaluare continuă Tabelul nr. 11 Ponderea evaluării finale în nota finală Total discipline Comunităţi de învăţare Contabilitate Informatică Alte discipline Număr absolut Procent Număr absolut Procent Număr absolut Procent Număr absolut Procent ,08% ,11% ,25% 2 14,29% 6 66,67% 7 28% ,08% 2 14,29% 1 11,11% 10 40% ,51% 10 71,42% 1 11,11% 7 28% ,08% % Total % % 9 100% % (Sursa: prelucrări proprii bazate pe fișele de disciplină) Din această perspectivă, analiza fişelor de disciplină a relevat că nota finală obţinută de către studenţi este influenţată preponderent în proporţie de 50%-70% de portofoliul de 25

26 cunoştinţe deţinut de aceştia la momentul susţinerii examenului. În cazul disciplinelor de contabilitate, prevalează în nota finală componenta de 70% din evaluarea finală (la examen), în cazul disciplinelor de informatică, cea de 50%, iar pentru categoria alte discipline, componenta de 60% Distribuţie pondere evaluare continuă în nota finală în cazul UVT Situația ponderii evaluării continue în nota finală la UVT este prezentată în tabelul nr. 12. Tabelul nr. 12. Distribuţie pondere evaluare continuă în nota finală Pondere Total discipline Contabilitate Informatică evaluare Număr Procent Număr Procent Număr Procent continuă absolut absolut absolut % 3 33% 1 50% % 4 44% 1 50% % 2 23% 0 0% Total (Sursa: prelucrări proprii bazate pe fișele de disciplină) În nota finală ponderea cea mai mare a evaluării continue este de 30%. Acest lucru este valabil și pentru disciplinele de contabilitate. În cazul celor două discipline de informatică, ponderea evaluării continue este 0%, respectiv 30% Distribuţie pondere evaluare continuă în nota finală în cazul UBB Situația ponderii evaluării continue în nota finală la UBB este prezentată în tabelul nr. 12. Tabelul nr. 12.a Distribuţie pondere evaluare continuă în nota finală total discipline Pondere evaluare continuă Total discipline Număr absolut Procent Sub 10% 3 4% 10%-15% 2 3% 20%-25% 3 4% 30% 17 25% 40% 14 21% 50% 16 23% 60% 7 10% Peste 60% 7 10% Total % (Sursa: prelucrări proprii bazate pe fișele de disciplină) 26

27 Tabelul nr. 12.b Distribuţie pondere evaluare continuă în nota finală comunități de învățare Pondere Comunităţi de învăţare evaluare Contabilitate Informatică Drept Alte discipline continuă Număr Procent Număr Procent Număr Procent Număr Procent absolut absolut absolut absolut Sub 10% 1 7% 0 0% 0 0% 2 4% 10%- 0 0% 1 20% 0 0% 1 2% 15% 20%- 0 0% 0 0% 0 0% 3 6% 25% 30% 3 22% 0 0% 3 100% 11 24% 40% 2 14% 0 0% 0 0% 12 26% 50% 3 22% 2 40% 0 0% 11 24% 60% 4 28% 0 0% 0 0% 3 6% Peste 1 7% 2 40% 0 0% 4 8% 60% Total % 5 100% 3 100% % (Sursa: prelucrări proprii bazate pe fișele de disciplină) Se poate constata că cel mai frecvent la nivelul tuturor disciplinelor de la programul de studii CIG din UBB (pentru 47 de discipline, reprezentând cca. 69% din totalul disciplinelor), poderea evaluării continue în nota finală se situează în intervalul 30-50%, disciplinele pentru care ponderea evaluării continue în nota finală este sub acest nivel fiind relativ mic (8), reprezentând cca. 11% din toatalul disciplinelor. Pentru 20% din discipline (14) poderea evaluării continue în nota finală este de cel puțin 60%. În cazul disciplinelor de contabilitate se poate observa că în 57% din discipline poderea evaluării continue în nota finală este de cel puțin 50%, cea mai frecvent întâlnită pondere fiind de 60%. La disciplinele de informatică, la 4 din 5 discipline ponderea evaluării continue este de cel puțin 50%. La toate cele 3 discipline de drept ponderea evaluării continue este de 30% din nota finală. Pentru celelalte discipline se poate constata că cel mai frecvent poderea evaluării continue în nota finală se situează în intervalul 30-50%, disciplinele pentru care ponderea evaluării continue în nota finală este sub acest nivel fiind relativ mic (6), reprezentând cca. 11% din toatalul disciplinelor. Distribuţia ponderii evaluării finale în nota finală pentru total program licenţă la UBB este prezentată în tabelul nr. 13. Tabelul nr. 13. Distribuţie pondere evaluare finală în nota finală total discipline Pondere evaluare continuă Total discipline Număr absolut Procent 27

28 Sub 40% 7 10% % % % % Peste 70% 8 11% Total % (Sursa: prelucrări proprii bazate pe fișele de disciplină) Se observă că pentru cea mai mare parte dintre discipline evaluarea finală are o pondere de 70% din notă. Rezultatele corespund celor obținute pentru ASE. 3.2.Analiza metodelor de evaluare prevăzute în fişele de disciplină la programele de master Analiza metodelor de evaluare incluse în fisele de disciplină programe de masterat ASE În vederea stabilirii unui trend privind metodele de evaluare utilizate la disciplinele de studiu prevăzute în planurile de învăţământ la programele de masterat aferente facultăţii Contabilitate şi Informatică de Gestiune din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti a fost analizat conţinutul fişelor de disciplină aferent fiecăreia dintre discipline. Analiza a avut în vedere, pe de o parte programele de masterat luate ca un tot unitar pentru a determina trendul general, iar pe de altă parte fiecare program în parte, pentru a determina eventualele particularităţi specifice fiecărui program de masterat. Tabelul nr. 14. Ponderea tipurilor de evaluare continuă total programe masterat Tip evaluare Număr discipline ce folosesc o anumită Procent (din total discipline = 187) formă de evaluare Proiect ,61 Activitate seminar 81 43,32 Test scris 52 27,81 Aplicaţii 38 20,32 General 17 9,09 Referat 14 7,49 Prezenţa 9 4,81 Teme 4 2,14 Test practic (calculator) 0 0,00 (Sursa: prelucrări proprii bazate pe fișele de disciplină) 28

29 Test scris Test practic (calculator) Referat Proiect Prezenta Aplicatii Teme Activitate seminar General Ca urmare a analizei de ansamblu, s-a constatat că, la nivelul tuturor programelor de masterat aferente facultăţii Contabilitate şi Informatică de Gestiune din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, forma de evaluare cel mai des utilizată pe parcurs constă în prezentarea de proiecte de către studenţii masteranzi (pentru 55,61% dintre discipline), urmată de evaluarea întregii activităţi la seminar (pentru 43,32% dintre discipline). La polul opus se situează utilizarea prezenţei la seminarii ca instrument de evaluare (pentru 4,81% dintre discipline), respectiv utilizarea temelor (pentru 2,14% dintre discipline). Absenţa testului practic (calculator) dintre metodele de evaluare la seminar utilizată la programele de masterat este justificată prin faptul că examinarea finală pentru disciplinele cu specific informatic se realizează prin utilizarea acestei metode de evaluare. Da asemenea, în cadrul majorității disciplinelor, se utilizează un mix de metode de evaluare. În mod detaliat, situaţia la nivelul fiecărui program de masterat analizat se prezintă astfel: Tabelul nr. 15. Ponderea tipurilor de evaluare continuă Analiză financiară și evaluare (AFE) Tip evaluare Număr discipline ce folosesc o Procent anumită formă de evaluare (din total discipline = 14) Proiect 10 71,43 Activitate seminar 9 64,29 Aplicaţii 4 28,57 Test scris 7 50,00 General 1 7,14 Test practic (calculator) 0 0,00 Referat 0 0,00 Prezenta 0 0,00 Teme 0 0,00 29

30 12 (Sursa: prelucrări proprii bazate pe fișele de disciplină) Test scris Test practic (calculator) Referat Proiect Prezenta Aplicatii Teme Activitate seminar General O analiză distinctă a modalităților de evaluare utilizate în cadrul programului Analiză financiară și evaluare evidențiază faptul că, față de trendul general, există anumite particularități, în sensul că în cadrul acestui program de masterat nu sunt utilizate deloc, următoarele metode de evaluare: referate, prezența la activitățile de seminar, respectiv teme. Tabelul nr. 16. Ponderea tipurilor de evaluare continuă Audit Financiar și Consiliere (AFC) Tip evaluare Număr discipline ce folosesc o Procent anumită formă de evaluare (din total discipline = 16) Activitate seminar 9 56,25 Proiect 6 37,5 Aplicatii 5 31,25 Test scris 4 25 Referat 1 6,25 General 1 6,25 Test practic (calculator) 0 0 Prezenta 0 0 Teme 0 0 (Sursa: prelucrări proprii bazate pe fișele de disciplină) 30

31 Test scris Test practic (calculator) Referat Proiect Prezenta Aplicatii Teme Activitate seminar General La nivelul programului Audit financiar și consiliere remarcăm faptul că în majoritatea cazurilor ponderea metodelor de evaluare utilizate este diferită față de trendul general. Se remarcă faptul că forma de evaluare cel mai des utilizată pe parcurs constă în evaluarea întregii activităţi la seminar (pentru 56,25% dintre discipline), urmată de elaborarea unui proiect (pentru 37,5% dintre discipline), aplicații (pentru 31,25% dintre discipline), respectiv teste scrise (pentru 25% dintre discipline). Ca și în cadrul programului de masterat Analiză financiară și evaluare, poate fi remarcată neutilizarea pentru nici o disciplină a următoarelor metode de evaluare: prezența, respectiv temele. Tabelul nr. 17. Ponderea tipurilor de evaluare continuă Concepte și practici de audit la nivel național și internațional (CPA) Tip evaluare Număr discipline ce Procent folosesc o anumită formă (din total discipline = 15) de evaluare Activitate seminar 8 53,33 Proiect 6 40,00 General 3 20 Test scris 2 13,33 Aplicatii 2 13,33 Referat 1 6,67 Teme 1 6,67 Test practic (calculator) 0 0,00 Prezenta 0 0,00 (Sursa: prelucrări proprii bazate pe fișele de disciplină) 31

32 Test scris Test practic (calculator) Referat Proiect Prezenta Aplicatii Teme Activitate seminar General În cazul programului de masterat de Concepte și practici de audit la nivel național și internațional se poate remarca faptul că există o asemănare cu programul de masterat Audit financiar și consiliere în ceea ce privește preferința pentru utilizarea metodelor de evaluare, în sensul că forma de evaluare cel mai des utilizată pe parcurs constă în evaluarea întregii activităţi la seminar (pentru 53,33% dintre discipline), urmată de elaborarea unui proiect (pentru 40% dintre discipline). Ca și în cadrul programelor de masterat Analiză financiară și evaluare, respectiv Audit financiar și consiliere poate fi remarcată neutilizarea prezenței, ca metodă de evaluare, dar spre deosebire de aceste programe de masterat, în cadrul acestui program de masterat, temele sunt folosite uneori ca și metodă de evaluare (pentru 6,67% dintre discipline), Tabelul nr. 18. Ponderea tipurilor de evaluare continuă Contabilitate internațională (CI) Tip evaluare Număr discipline ce folosesc o anumită formă de evaluare Procent (din total discipline 17) Proiect 11 64,71 Activitate seminar 7 41,18 Aplicatii 4 23,53 General 3 17,65 Test scris 1 5,88 Test practic (calculator) 0 0,00 Referat 0 0,00 Prezenta 0 0,00 Teme 0 0,00 (Sursa: prelucrări proprii bazate pe fișele de disciplină) 32

33 Test scris Test practic (calculator) Referat Proiect Prezenta Aplicatii Teme Activitate seminar General O analiză distinctă a modalităților de evaluare utilizate în cadrul programului Contabilitate internațională evidențiază faptul că, față de trendul general, există anumite particularități. Astfel, în cadrul acestui program de masterat nu sunt utilizate deloc, următoarele metode de evaluare: referate, prezența la activitățile de seminar, respectiv teme. Situația este similară cu cea existentă în cadrul programului de Analiză financiară și evaluare. Tabelul nr. 19. Ponderea tipurilor de evaluare continuă Contabilitate, audit și informatică de gestiune (în limba română sau în limba engleză) CAIG Tip evaluare Număr discipline ce folosesc o anumită formă de evaluare Procent (din total discipline = 20) Proiect Activitate seminar Test scris 4 20 Referat 4 20 Aplicatii 4 20 Prezenta 1 5 Teme 1 5 General 1 5 Test practic (calculator) 0 0 (Sursa: prelucrări proprii bazate pe fișele de disciplină) 33

34 Test scris Test practic (calculator) Referat Proiect Prezenta Aplicatii Teme Activitate seminar General În cadrul programului Contabilitate, audit și informatică de gestiune (în limba română) se remarcă o similitudine destul de mare a preferinței pentru utilizarea acelorași forme de evaluare cu cea constatată ca și trend general. Tabelul nr. 20. Ponderea tipurilor de evaluare continuă Contabilitate, control și expertiză (CCE) Tip evaluare Număr discipline ce folosesc o anumită formă de Procent (din total discipline = 21) evaluare Proiect 14 66,67 Activitate seminar 5 23,81 General 1 4,76 Prezenta 2 9,52 Test scris 8 38,10 Test practic (calculator) 0 0,00 Referat 0 0,00 Aplicatii 0 0,00 Teme 0 0,00 (Sursa: prelucrări proprii bazate pe fișele de disciplină) 34

35 Test scris Test practic (calculator) Referat Proiect Prezenta Aplicatii Teme Activitate seminar General În cazul programului de masterat Contabilitate, control și expertiză se poate remarca faptul că forma de evaluare cel mai des utilizată pe parcurs constă în elaborarea unui proiect (pentru 66,67% dintre discipline), urmată de testele scrise (pentru 38,10% dintre discipline). În acest caz poate fi remarcată neutilizarea referatelor, aplicațiilor și temelor ca metode de evaluare. Tabelul nr. 21. Ponderea tipurilor de evaluare continuă Contabilitatea afacerilor (ACCA) Tip evaluare Număr discipline ce folosesc o anumită formă de evaluare Procent (din total discipline = 12) Test scris 6 50,00 Proiect 5 41,67 Aplicatii 5 41,67 Activitate seminar 4 33.,3 Prezenta 1 8,33 Teme 1 8,33 General 1 8,33 Test practic (calculator) 0 0 Referat 0 0 (Sursa: prelucrări proprii bazate pe fișele de disciplină) 35

36 Test scris Test practic (calculator) Referat Proiect Prezenta Aplicatii Teme Activitate seminar General În cazul programului de masterat Contabilitatea afacerilor se poate remarca o schimbare a preferințelor privind utilizarea metodelor de evaluare. Astfel, forma de evaluare cel mai des utilizată pe parcurs constă în susținerea testului scris (pentru 50% dintre discipline), urmată de proiecte și aplicații (pentru 41,67% dintre discipline). În acest caz poate fi remarcată utilizarea tuturor formelor de evaluare utilizate la nivelul programelor de masterat, cu excepția referatelor. În cazul acestui program unele forme de evaluare sunt impuse de ACCA. Tabelul nr. 22. Ponderea tipurilor de evaluare continuă Contabilitatea și fiscalitatea entităților economice (CFEE) Tip evaluare Număr discipline ce folosesc o anumită formă de evaluare Procent (din total discipline = 17) Proiect 10 58,82 Test scris 7 41,18 Activitate seminar 6 35,29 Aplicatii 5 29,41 Prezenta 2 11,76 General 2 11,76 Referat 1 5,88 Test practic (calculator) 0 0,00 Teme 0 0,00 (Sursa: prelucrări proprii bazate pe fișele de disciplină) 36

37 Test scris Test practic (calculator) Referat Proiect Prezenta Aplicatii Teme Activitate seminar General La nivelul programului de masterat Contabilitatea și fiscalitatea entităților economice se poate remarca o similitudine a ordinii preferințelor privind utilizarea preponderentă a primelor trei metode de evaluare (proiect, test scris, activitate seminar) cu cea existentă în cazul programului Contabilitate, control și expertiză. În ceea ce privește neutilizarea unei anumite metode de devaluare, singura metodă utilizată în general la programele de masterat pentru evaluarea pe parcurs, dar neutilizată în cadrul acestui program este reprezentată de teme. Tabelul nr. 23. Ponderea tipurilor de evaluare continuă Tehnici contabile și financiare de gestiune a afacerilor (TECOFIG) Tip evaluare Număr discipline ce folosesc o anumită formă de evaluare Procent (din total discipline =15) Proiect 9 60,00 Activitate seminar 8 53,33 Test scris 2 13,33 Referat 2 13,33 Aplicatii 1 6,67 Test practic (calculator) 0 0,00 Prezenta 0 0,00 Teme 0 0,00 General 0 0,00 (Sursa: prelucrări proprii bazate pe fișele de disciplină) 37

38 Test scris Test practic (calculator) Referat Proiect Prezenta Aplicatii Teme Activitate seminar General În ceea ce privește programul de masterat Tehnici contabile și financiare de gestiune a afacerilor se poate remarca o similitudine a ordinii preferințelor privind utilizarea preponderentă a primelor trei metode de evaluare (proiect, activitate seminar, test scris) cu cea existentă la nivel general. În acest caz poate fi remarcată neutilizarea prezenței, a temelor și a unei aprecieri generale ca metode de evaluare Analiza metodelor de evaluare incluse în fisele de disciplină programul de masterat Expertiză contabilă, audit și control, UBB Cluj În vederea stabilirii unui trend privind metodele de evaluare utilizate la disciplinele de studiu prevăzute în planurile de învăţământ la programul de masterat EXCA a fost analizat conţinutul fişelor de disciplină aferent fiecăreia dintre discipline. Analiza a avut în vedere, pe de o parte toate disciplinele la acest program luate ca un tot unitar pentru a determina trendul general, iar pe de altă parte separarea între disciplinele de contabilitate și celelalte discipline, pentru a determina eventualele particularităţi specifice disciplinelor de contabilitate în raport cu celelalte discipline, în ceea ce privește evaluarea continuă. Tabelul nr. 24. Ponderea tipurilor de evaluare continuă total program masterat Tip evaluare Număr discipline ce folosesc o anumită formă de evaluare Procent (din total discipline = 28) Activitate seminar 18 64% Test scris (Examen parțial) 2 7% Prezenţa 1 4% Proiect 9 32% General 4 14% Test practic (calculator) 4 14% Aplicaţii/Studii de caz 16 57% 38

39 Teme/Portofoliu 6 21% Referat 12 43% (Sursa: prelucrări proprii bazate pe fișele de disciplină) 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% Se poate constata faptul că cele mai utilizate metode de evaluare continuă în cadrul programului de masterat EXCA sunt activitatea la seminar, aplicații/studii de caz și referatul. Cel mai puţin se foloseşte ca şi metodă de evaluare continuă prezența și testul scris. La nivelul programului de studiu, media obținută a fost de 8,76, iar pe ani de studiu 8,73 pentru anul I respectiv 8,78 pentru anul II. Ponderea tipurilor de evaluare continuă discipline de contabilitate În eșantion au fost incluse următoarele discipline: - Standarde de audit financiar - Contabilitate internațională - Standarde de raportare financiar-contabilă - Standarde internaționale de evaluare - Auditul instituțiilor financiare și de credit - Auditul sistemelor informaționale contabile - Contabilitate și control de gestiune aprofundat - Doctrină și expertiză contabilă - Control și audit intern - Contabilitate și audit de mediu - Sisteme contabile comparate - Contabilitate creativă 39

40 - Contabilitatea și auditul operatorilor pe piața de capital - Evaluarea și recunoașterea activelor financiare Frecvența întâlnirii formelor de evaluare la disciplinele de contabilitate ale programului de studiu analizat este redată în tabelul următor: Tabelul nr. 25. Ponderea tipurilor de evaluare continuă discipline de contabilitate Tip evaluare Număr discipline ce folosesc o anumită formă Procent (din total discipline = 14) de evaluare Activitate seminar 10 71% Test scris (Examen parțial) 1 7% Prezenţa 1 7% Proiect 1 7% General 1 7% Test practic (calculator) 1 7% Aplicaţii/Studii de caz 13 93% Teme/Portofoliu 5 36% Referat 10 71% 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% Cele mai folosite forme pentru evaluarea continuă în cazul disciplinelor de contabilitate au fost aplicaţiile/studiile de caz, activitatea la seminar şi referatul. La polul opus, cel mai puțin folosite forme de evaluare sunt prezența, proiectul și testul scris (calculator). Media generală obţinută la disciplinele de contabilitate a fost 8,85. Am constatat că pentru jumătate din discipline poderea evaluării continue în nota finală este de 40-50%. Pentru acestea, media generală a fost 9,17. În alte 43% din discipline, pentru care ponderea evaluării pe parcurs este de 30%, media generală a fost 8,56. 40

41 Ponderea tipurilor de evaluare continuă alte discipline În eșantion au fost incluse următoarele discipline: - Comunicare interculturală în afaceri - Limba moderna in afaceri - Diagnostic financiar - Regimul juridic al afacerilor - Econometria variabilelor calitative - Econometrie - Managementul guvernării corporative - Managementul strategic al resurselor umane - Metodologia cercetării științifice - Strategii de afaceri - Analiza multidimensională a datelor - Complemente de matematici financiare - Comunicare în afaceri - Armonizări fiscale Frecvența întâlnirii formelor de evaluare la celelalte disciplinele ale programului de studiu analizat este redată în tabelul următor: Tabelul nr. 26. Ponderea tipurilor de evaluare continuă alte discipline Tip evaluare Număr discipline ce folosesc o anumită formă de evaluare Procent (din total discipline = 14) Activitate seminar 8 57% Test scris (Examen parțial) 1 7% Prezenţa 0 0% Proiect 8 57% General 3 21% Test practic (calculator) 3 21% Aplicaţii/Studii de caz 3 21% Teme/Portofoliu 1 7% Referat 2 14% (Sursa: prelucrări proprii bazate pe fișele de disciplină) 41

42 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% Cele mai folosite forme pentru evaluarea continuă în cazul celorlalte discipline ale programului de studiu EXCA au fost activitatea la seminar și proiectul. Prezența nu a fost utilizată ca formă de evaluare continuă. Media generală obţinută la celelalte discipline 8,63. Distribuţie pondere evaluare continuă în nota finală Pentru programul de studiu EXCA distribuția ponderii evaluării continue în nota finală este prezentată în tabelul nr. 27. Tabelul nr. 27. Ponderea evaluare continuă în nota finală Pondere evaluare continuă Total discipline Discipline de contabilitate Număr absolut Procent Număr absolut Procent Sub 20% 0 0% 0 0% 20% 1 3% 0 0% 30% 8 29% 6 43% 40% 4 14% 2 14% 50% 9 32% 5 36% 60% 3 11% 0 0% Peste 60% 3 11% 1 7% Total % % (Sursa: prelucrări proprii bazate pe fișele de disciplină) Se poate constata că cel mai frecvent la nivelul tuturor disciplinelor de la programul de studii EXCA (pentru 21 de discipline, reprezentând cca. 75% din totalul disciplinelor), ponderea evaluării continue în nota finală se situează în intervalul 30-50%, pentru o singură disciplină ponderea evaluării continue în nota finală situându-se sub acest nivel. Pentru 22% din discipline (6) poderea evaluării continue în nota finală este de cel puțin 60%. 42

43 În cazul disciplinelor de contabilitate se poate observa că în 50% din discipline poderea evaluării continue în nota finală este de 40-50%, în alte 43% din discipline pondere fiind de 30%. Distribuţie pondere evaluare finală în nota finală total program masterat Pentru programul de studiu EXCA distribuția ponderii evaluării finale în nota finală este prezentată în tabelul nr. 28. Tabelul nr. 28. Ponderea evaluare finală în nota finală Pondere evaluare finală Număr absolut Procent Sub 40% 3 11% % % % % Peste 70% 1 3% Total % (Sursa: prelucrări proprii bazate pe fișele de disciplină) Pondere evaluare finală 35% 30% 25% 20% 15% 10% 5% 0% Sub 40% Peste 70% 3.3.Concluzii Din perspectiva analizei metodelor de evaluare continuă a cunoştinţelor din domeniul de studii contabilitate pentru Facultatea de Contabilitate și Informatică de Gestiune din cadrul ASE rezultatele au evidenţiat faptul că activitatea la seminar, testele scrise/practice (la calculator) şi prezenţa sunt cele mai frecvent utilizate. În cazul disciplinelor de contabilitate, 43

44 cele trei metode de evaluare continuă menţionate se utilizează în aceeaşi proporţie. Din punct de vedere al impactului evaluării continue asupra evaluării finale, studiul a relevat omogenitate relativă în cazul disciplinelor de contabilitate şi eterogenitate în cazul disciplinelor din sfera informaticii şi a categoriei alte discipline. În cazul majorităţii disciplinelor, evaluarea continuă reprezintă între 30%-50% din nota finală, iar în cazul majorităţii disciplinelor de contabilitate ponderea evaluării continue în nota finală este de 30%. În urma analizei am observat că pentru UVT cele mai folosite metode de evaluare pentru disciplinele incluse în planul de învăţământ al programului licenţă sunt activitatea la seminar/curs, testele scrise şi aplicațiile. Cele mai puţin utilizate forme de evaluare continuă pentru programul licenţă au fost referatele, proiectele şi temele. Natura disciplinei generează diferenţieri privind evaluarea; astfel la disciplinele de contabilitate evaluarea continuă pe parcursul semestrului are o pondere majoritară de 30%, iar la disciplinele de informatică pentru 50% din discipline evaluarea continuă nu are influenţă asupra notei finale. În urma analizei s-a putut constata faptul că cele mai folosite metode de evaluare pentru disciplinele incluse în planul de învăţământ al programului licenţă Contabilitate şi informatică de gestiune din cadrul UBB sunt activitatea la seminar/curs, temele/portofoliu, aplicații/studii de caz. Pentru disciplinele de masterat ale programului de studiu Expertiză contabilă, audit și control, cele mai folosite forme de evaluare sunt activitatea la seminar/curs, aplicații/studii de caz și referatul. 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% Licenţă Masterat Cele mai puţin utilizate forme de evaluare continuă pentru programul licenţă sunt testul pe calculator, prezența și referatul. Pentru programele de masterat cele mai puţin utilizate forme de evaluare continuă sunt prezenţa, testul scris şi testele la calculator. În general, atât la nivel 44

45 licență (12%) cât și la nivel masterat (4%), simpla prezență la seminar nu este percepută de cadrele didactice ca fiind o metodă eficientă/utilă pentru evaluarea continuă a studenților. Spre deosebire de aceasta (prezența pasivă), prezența activă adică activitatea la seminar reprezintă de departe atât la licență (62%), cât și la masterat (64%) cea mai frecvent utilizată metodă de evaluare pe parcurs. O diferențiere semnificativă în ceea ce privește metodele de evaluare utilizate la ciclul licență, comparativ cu cel de masterat este utilizarea referatului, ca metodă de evaluare pe parcurs, la programul de masterat aceasta fiind utilizată mult mai frecvent (43%, comparativ cu 17% la programele de licență). Această modificare poate fi explicată prin adaptarea metodelor de evaluare la categoria de studenți căreia i se adresează (studenți care au deja experiența universitară acumulată în ciclul de licență, incluzând aici și elaborarea lucrării de diplomă). Se realizează astfel o deplasare a accentului către studiul individual. O altă diferență în ceea ce privește evaluarea pe parcurs între programul de masterat și programul de licență îl reprezintă reducerea semnificativă (la masterat față de programul de licență) a ponderii testului scris (23% la licență, 7% la masterat) și a temelor (39% la licență, 21% la masterat). În ceea ce privește ponderea evaluării pe parcurs în nota finală se poate constata o ușoară creștere la masterat (46%) față de programul licență (43%). În contextul educaţional actual problematica evaluării capătă o importanţă din ce în ce mai mare. Influenţa evaluării se face tot mai mult resimţită atât asupra activităţii de predare cât şi asupra celei de învăţare. Cadrul didactic şi studentul sunt cei dintâi interesaţi în realizarea unei evaluări obiective, bazată pe criterii unitare, cunoscute şi aplicate în practica universitară curentă. Din această perspectivă, prezenta analiză reprezintă un important punct de pornire în realizarea cu success a activităţilor presupuse de desfăşurarea procesului de evaluare a performanţelor studenţilor. Aspecte concrete precum: metodele şi instrumentele de evaluare, calitatea acestora, proiectarea diferitelor tipuri de itemi, descrierea şi exemplificarea metodelor complementare de evaluare în funcţie de specificul disciplinei, prezentarea unor teste model precum şi a baremelor de corectare a acestora reprezintă elemente cheie în crearea unei baze solide în procesul de evaluare a studenţilor. Îmbunătăţirea procesului de evaluare în vederea recunoaşterii programelor de studii de către organismele profesionale poate conduce la oportunităţi de carieră pentru studenţi. Rezultatele studiului reflectă o utilizare restrânsă a metodelor de evaluare bazate pe tehnologii informaţionale. Un argument în acest sens ar putea fi limitarea informării privind avantajele generate de aceste metode. Având în vedere abordările conceptuale referitoare la plusvalorilor generate de utilizarea acestor instrumente de evaluare, considerăm oportun integrarea tehnologii informaţionale în portofoliul metodelor de evaluare a cunoştinţelor din domeniul de studii contabilitate. Poate ar trebui o frază despre metodele de evaluare si performantele studentilor! 45

46 4. Analiza metodelor de evaluare a cunoştinţelor în viziunea studenţilor la programele de studii licenţă şi master 4.1. Analiza metodelor de evaluare a cunoştinţelor prin prisma studenţilor la programele de studii licenţă 2 În vederea realizării studiului privind analiza metodelor de evaluare a cunoştinţelor în viziunea studenţilor la programele de studii licenţă au fost culese datele necesare prin intermediul unui chestionar distribuit studenţilor din Academia de Studii Economice (ASE) din București (Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune), Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj Napoca (Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor) şi Universitatea de Vest din Timişoara (UVT) (Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor). Scopul studiului a constat în investigarea atitudinii studenţilor din România faţă de diferite forme de evaluare, în ceea ce priveşte impactul asupra evaluării cunoştinţelor şi dezvoltării competenţelor. Pe lângă procesul educaţional propriu-zis, evaluarea cunoştinţelor are o contribuţie la dezvoltarea anumitor competenţe şi abilităţi (Smith, 2004). Astfel, rezultatele acestui studiu sunt de interes atât pentru mediul academic, cât şi pentru profesie şi organismele profesiei. Chestionarul realizat a vizat captarea percepţiei studenţilor asupra următoarelor aspecte: - relevanţa formelor de evaluare curente pentru verificarea cunoştinţelor, dezvoltarea de competenţe şi stimularea învăţării; - aprecierea utilităţii diferitelor forme de evaluare; - preferinţe pentru combinarea metodelor de evaluare a cunoştinţelor. Chestionarele au fost distribuite studenţilor din programul de licenţă din anul II din cele trei universităţi. Studiul are în vedere întrebări legate de disciplinele din domeniul contabilitate parcurse până în anul II în toate universităţile (din motive de comparabilitate). Disciplinele (sau echivalente) analizate sunt următoarele: Introducere în contabilitate, Tehnologia aplicaţiilor Office, Baze de date, Contabilitate financiară conform reglementărilor europene, Contabilitate managerială. În urma procesului de armonizare între universităţi a planurilor de învăţământ există un set de discipline comune în cadrul facultăţilor cu profil economic. Deşi există o armonizare a conţinutului, în unele cazuri apar diferenţe în titlul disciplinelor (de exemplu, cursul introductiv de contabilitate se numeşte Bazele contabilităţii la UBB şi UVT (cu o influenţă franceză în denumirea disciplinei), în timp ce ASE a redenumit disciplina ca Introducere în contabilitate (cu o influenţă anglo-saxonă). Denumirile disciplinelor prezentate în articol sunt cele de la ASE. Numărul total de respondeţi este 635, cu următoarele caracteristici: 2 O parte din acest subpunct a fost publicată în articolul Albu, N., Bunget, O., Muller, V.O., Stanciu, A., Evaluarea cunoştinţelor în domeniul contabilitate. O analiză a practicilor şi implicaţii pentru profesia contabilă, Revista Audit Financiar, nr. 11/2014, pag

47 Tabelul nr. 29. Caracteristicile respondenţilor la chestionar Universitate Număr respondenţi Sex Număr minim de răspunsuri valide 3 ASE ,2% feminin; ,8% masculin UBB ,9% feminin; ,1% masculin UVT ,7% feminin; ,3% masculin Total ,7% feminin 15,3% masculin 548 (Sursa: prelucrării proprii pe baza chestionarelor) Din punct de vedere al prezenţei la cursuri şi al rezultatelor la disciplinele luate în calcul situaţia respondenţilor la chestionar se prezintă după cum urmează: Discipline Tabelul nr. 30. Prezenţa la cursuri Număr Sub Între respondenţi 25% 25% şi 50% Între 50% şi 75% Peste 75% Introducere în Contabilitate 595 1,3% 5,2% 16,7% 76,8% Tehnologia aplicaţiilor Office 592 2,2% 5,6% 22,6% 69,6% Baze de date 592 1,9% 7,1% 22,5% 68,5% Contabilitate financiară 592 2,7% 5,6% 19,1% 72,6% conform reglementărilor europene Contabilitate managerială 592 3,2% 6,9%% 21,8% 68,1% Tabelul nr. 31. Distribuţie note Discipline Număr respondenţ i Sub Introducere în Contabilitate 594 0,2% 15,5% 46,1% 38,2% Tehnologia aplicaţiilor Office 594 1,3% 47,7% 33,5% 17,5% 3 Unii respondenţi nu au răspuns la toate întrebările, însă chestionarele au fost utilizate în cadrul analizei pentru întrebările la care au fost date răspunsuri. 47

48 Baze de date 593 1,2% 30,4% 50,9% 17,5% Contabilitate financiară 595 5,4% 31,1% 36,1% 27,4% conform reglementărilor europene Contabilitate managerială 593 3,4% 20,7% 44,1 % 31,8 % Ţinând cont de faptul că peste 80% din studenţii fiecărei facultăţi au completat chestionarul şi că studiul are în vedere trei dintre cele mai mari facultăţi cu profil economic din România, considerăm că rezultatele oferă o imagine de ansamblu pentru mediul educaţional contabil românesc. În contextul în care evaluarea cunoştinţelor are un rol mai complex în domeniul educaţional şi nu doar finalitatea acordării unei note, un prim aspect analizat după centralizarea datelor a fost percepţia studenţilor asupra modului în care metodele şi formele actuale de evaluare sunt relevante pentru verificarea cunoştinţelor, dezvoltarea competenţelor şi stimularea învăţării. Percepţia a fost captată prin intermediul unei scări Likert în 3 puncte (unde 1 = în mică măsură; 2 = moderat; 3 = în mare măsură). Rezultatele obţinute sunt următoarele: Tabelul nr. 32. Percepţia studenţilor asupra impactului formelor curente de evaluare Discipline/ Medie (Dispersie) Relevanţa pentru verificarea cunoştinţelor Relevanţa pentru dezvoltarea de competenţe 48 Suport pentru stimularea învăţării ASE UBB UVT ASE UBB UVT ASE UBB UVT Total 2,53 (0,47) 2,49 (0,64) 2,27 (0,05) 2,51 (0,47) 2,52 (0,62) 2,41 (0,09) 2,57 (0,51) 2,58 (0,57) 2,51 (0,08) Introducere în Contabilitate 2,74 (0,50) 2,71 (0,52) 2,37 (0,10) 2,71 (0,52) 2,68 (0,51) 2,48 (0,09) 2,76 (0,50) 2,71 (0,5) 2,58 (0,11) Tehnologia aplicaţiilor 2,50 (0,65) 2,28 (0,68) 2,01 (0,01) 2,53 (0,63) 2,33 (0,64) 2,24 (0,09) 2,54 (0,62) 2,42 (0,61) 2,35 (0,05) Office Baze de date 2,50 (0,64) 2,3 (0,65) 2,11 (0,01) 2,40 (0,67) 2,36 (0,64) 2,24 (0,09) 2,54 (0,62) 2,46 (0,6) 2,34 (0,04) Contabilitate financiară conform reglementărilor europene Contabilitate managerială 2,58 (0,62) 2,59 (0,61) 2,35 (0,04) 2,59 (0,60) 2,7 (0,54) 2,54 (0,08) 2,63 (0,60) 2,47 (0,68) 2,58 (0,58) 2,52 (0,64) 2,44 (0,66) 2,39 (0,67) 2,42 (0,67) 2,53 (0,64) (Sursa: prelucrări proprii pe baza chestionarelor) 2,7 (0,5) 2,60 (0,59) 2,62 (0,11) 2,67 (0,12)

49 Formele curente de evaluare a cunoştinţelor implică o pondere mare a evaluării finale (în general aproximativ 70% din nota finală), precum şi utilizarea cu preponderenţă a evaluării scrise, bazată pe întrebări deschise şi aplicaţii. Răspunsurile obţinute de la studenţi arată că, din perspectiva lor, formele curente de evaluare sunt relevante pentru verificarea cunoştinţelor, dezvoltarea competenţelor şi stimularea învăţării, mediile fiind peste 2 (în cele mai multe cazuri peste 2,5). Se remarcă mici diferenţe între universităţi şi între discipline, în sensul că disciplinele de informatică au înregistrat în general un nivel mai redus al notelor primite, iar studenţii de la UVT au apreciat în general la un nivel mai redus şi mai omogen relevanţa formelor de evaluare. Un alt aspect analizat a fost utilitatea percepută a diferitelor forme de evaluare pentru evaluarea cunoştinţelor şi dezvoltarea competenţelor. Rezultatele obţinute se prezintă astfel: Forme de evaluare Test pe calculator Tabelul nr. 33. Percepţia studenţilor asupra diferitelor forme de evaluare Aprecierea utilităţii Suportul pentru formele de evaluare În mare măsură Moderat În mică măsură ASE UBB UVT ASE UBB UVT ASE UBB UVT ASE UBB UVT 2,57 (1,74) Test grilă 2,19 (0,68) Test scris aplicaţii Test scris întrebări teoretice Examinar e orală Prezentar e de proiecte individual e Prezentar e de proiecte în echipă Evaluare on-line Axarea pe una sau câteva forme de evaluare 2,66 (0,55) 2,05 (0,72) 1,75 (0,80) 2,34 (0,61 ) 2,48 (0,62 ) 2,78 (0,43 ) 2,3 (0,71 ) 1,62 (0,75 ) 2,19 (0,71) 2,07 (0,74 ) 2,08 (0,74) 2,08 (0,74 ) 1,79 (0,80) 2,21 (0,68) 1,75 (0,68 ) 2,1 (0,7) 2,62 (0,30 ) 2,38 (0,21 ) 2,59 (0,30 ) 2,05 (0,08 ) 1,95 (0,16 ) 1,93 (0,14 ) 1,96 (0,12 ) 1,87 (0,10 ) 2,31 (0,19 ) 56,4% 41,4% 62,5% 35,9% 51,4 % 34,8% 54,5% 46,0% 49,7 % 69,7 % 79,5 % 64,0 % 39,8% 44,6 % 32,0% 7,7% 7,1% 5,5% 15,5 % 5,5% 9,4% 26,3% 19,7% 27,9% 4% 0,7% 8,1% 28,8% 44,8% 30,9% 47,7% 40,4% 41,3% 23,5 % 21,8% 16,2% 34,8% 31,2% 29,6% 33,6% 47% 54,0 % 36% 31,8% 33,6% 46,5% 43,7% 34,1% 17,5 % 31,7% 32,3% 34,5% 44,4% 44,1% 34,8% 23,9 % 22,2% 14,4% 30,5% 34,4% 46,3% 25,6% 43,4 % 34,7% 31,2% 39,6% 51,1% 49,6% 47,9% 14,2 % 14,7% 27,8% 31,6% 24,4% 32,3% 23,5% 30,7% 39,1% 33,5 % 19,0% 12,5% 49

50 din cele de mai sus Combinar ea a cât mai multe forme de evaluare din cele de mai sus 2,15 (0,74) 2,1 (0,74 ) 2,12 (0,09 ) 34,8% 33,8% 40,8% 44,8% 43,0% 33,7% 20,4 % (Sursa: prelucrări proprii pe baza chestionarelor) 23,0% 25,5% Rezultatele arată că testele scrise cu aplicaţii sunt considerate a fi cele mai utile de către studenţii de la ASE şi de la UBB, în timp ce studenţii de la UVT consideră că testele pe calculator sunt cele mai utile. Cu toate acesea, testele scrise cu aplicaţii au cea mai mare pondere a respondenţilor care le consideră utile în mare măsură (peste 60% din respodenţii de la fiecare universitate). Cea mai mare frecvenţă a unui suport moderat este pentru testele grilă la ASE şi UVT şi pentru testele pe calculator la UBB. Utilitatea cea mai redusă este asociată evaluării orale de către studenţii de la ASE şi de la UBB şi evaluării on-line de către studenţii de la UVT. În răspunsurile la o întrebare suplimentară legată de preferinţele studenţilor pentru combinarea metodelor de evaluare se observă importanţa acordată testelor, temelor şi proiectelor. Prin urmare, studenţii consideră evaluarea pe parcurs ca fiind foarte importantă. Un alt aspect analizat a fost acela al numărului de forme de evaluare utilizate. Rezultatele sunt următoarele: Tabelul nr. 34. Percepţia studenţilor asupra combinării diferitelor forme de evaluare Forme Aprecierea Suportul pentru formele de evaluare de utilităţii În mare măsură Moderat În mică măsură evaluare AS E UB B UV T ASE UBB UV T ASE UBB UV T ASE UBB UV T Axarea 2,21 2,1 2,31 34,7 31,2 39,6 51,1 49,6 47,9 14,2 19,0 12,5 pe una (0,68 (0,7) (0,19) % % % % % % % % % ) sau câteva forme de evaluare din cele de mai sus Combina rea a cât mai multe forme de 2,15 (0,74 ) 2,1 (0,74 ) 2,12 (0,09) 34,8 % 33,8 % 40,8 % 44,8 % 43,0 % 33,7 % 20,4 % 23,0 % 25,5 % 50

51 evaluare din cele de mai sus (Sursa: prelucrări proprii pe baza chestionarelor) În ceea ce priveşte suportul pentru axarea pe mai puţine forme de evaluare sau pe combinarea mai multor forme de evaluare, rezultatele sunt dificil de interpretat. Datele arată un suport moderat (medie peste 2, între 2,1 şi 2,31) atât pentru puţine forme de evaluare cât şi pentru combinarea acestora. Analiza rezultatelor pe fiecare tip de răspuns arată un nivel uşor superior al unei susţineri în mare măsură pentru combinarea mai multor forme de evaluare, însă un nivel mai mare al unui suport moderat pentru axarea pe mai puţine forme de evaluare. Diferenţele între universităţi sunt destul de mici. Studenţii de la UVT arată un suport mai mare pentru axarea pe mai puţine forme de evaluare, iar cei de la ASE pentru combinarea mai multor forme de evaluare Analiza metodelor de evaluare a cunoştinţelor în viziunea studenţilor la programele de master din cadrul Facultăţii de Contabilitate şi Informatică de Gestiune, Academia de Studii Economice din Bucureşti În vederea analizei metodelor de evaluare a cunoştinţelor prin prisma studenţilor a fost realizată o cercetare şi la nivelul programelor de master. Studiul Investigarea opiniei studenților masteranzi cu privire la modul de evaluare a cunoștințelor a avut drept scop determinarea atitudinii studenţilor masteranzi ai Facultății de Contabilitate și Informatică de Gestiune faţă de diferite forme de evaluare, în privința impactului asupra evaluării cunoştinţelor şi dezvoltării competenţelor. Datele pentru acest studiu au fost culese prin intermediul unui chestionar online distribuit studenţilor masteranzi ai Facultății de Contabilitate și Informatică de Gestiune din cadrul Academiei de Studii Economice București. Au fost avute în vedere următoarele programe de masterat: CAIG (Contabilitate, audit şi informatică de gestiune), Concepte şi practici de audit la nivel naţional şi internaţional (CPA), Contabilitatea și fiscalitatea entităților economice (CFEE), Contabilitate internaţională (CI), TECOFIG (Tehnici contabile şi financiare de gestiune a afacerilor). Disciplinele pentru care s-a testat opinia studenților au fost alese dintre disciplinele parcurse în anul I de master, astfel încât studenții aveau o opinie deja formată cu privire la evaluarea la materia respectivă. Chestionarele au fost transmise doar studenților din anul II de master, în luna octombrie Chestionarul a urmărit determinarea percepţiei studenţilor asupra următoarelor aspecte: - aprecierea utilităţii diferitelor forme de evaluare; - relevanţa formelor de evaluare curente pentru verificarea cunoştinţelor, dezvoltarea de competenţe şi stimularea învăţării; - preferinţe pentru combinarea metodelor de evaluare a cunoştinţelor. 51

52 Numărul de respondenți a fost de 62, prezentând următoarele caracteristici: Tabelul nr. 35. Caracteristicile respondenţilor la chestionar Program masterat Număr respondenți Sex CAIG 10 Feminin 8(80%) Masculin 2(20%) Concepte şi practici de audit la nivel naţional şi Feminin 8(100%) 8 internaţional Masculin (0%) Contabilitatea și fiscalitatea entităților economice 25 Feminin 21(84%) Masculin 4(16%) Contabilitate internaţională 9 Feminin 8(89%) Masculin (0%) Neprecizat 1(11%) TECOFIG 10 Feminin 8(80%) Masculin 2(20%) Total 62 Feminin 52(84%) Masculin 8(13%) Neprecizat 1(2%) (Sursa: prelucrări proprii pe baza chestionarelor) Un prim aspect analizat a avut în vedere percepția studenților masteranzi în privința utilității diferitelor forme de evaluare folosite pentru evaluarea cunoștințelor și dezvoltarea competențelor. Percepţia a fost captată prin intermediul unei scări Likert în 3 puncte (unde 1 = în mică măsură; 2=moderat; 3 = în mare măsură). Rezultatele obţinute sunt sintetizate în tabelul următor. În vederea aprecierii utilităţii diferitelor forme de evaluare a fost determinat un scor mediu la nivelul fiecărei discipline. Tabelul nr. 36. Percepţia studenţilor asupra utilizării diferitelor forme de evaluare Forme de evaluare În mare măsură Moderat În mica măsură Aprecierea utilității Test pe calculator 53,45% 31,03% 15,52% 2,38 Test grilă 42,11% 40,35% 17,54% 2,25 Test scris aplicaţii 83,05% 13,56% 3,39% 2,80 Test scris întrebări teoretice 39,66% 36,21% 24,14% 2,16 Examinare orală 22,03% 35,59% 42,37% 1,80 Prezentare de proiecte individuale 36,21% 41,38% 22,41% 2,14 Prezentare de proiecte în echipă 48,28% 36,21% 15,52% 2,33 Evaluare on-line 12,28% 22,81% 64,91% 1,47 52

53 Axarea pe una sau câteva forme de evaluare din cele de mai sus 36,36% 56,36% 7,27% 2,29 Combinarea a cât mai multe forme de evaluare din cele de mai sus 50,00% 32,14% 17,86% 2,32 (Sursa: prelucrări proprii pe baza chestionarelor) Analizând rezultatele obținute se remarcă faptul că, în ansamblu, majoritatea formelor de evaluare sunt percepute de către studenți ca fiind utile la un nivel care se situează între Moderat și Mare măsură (scoruri medii cuprinse între 2 și 3). Un clasament al perceției utilității metodelor de evaluare este prezentat în diagrama următoare: Aprecierea utilității diferitelor forme de evaluare Testele scrise cu aplicaţii sunt considerate a fi cele mai utile atât de către masteranzi, cât şi de studenţii de la programele de licenţă de la ASE. Utilitatea cea mai redusă corespunde evaluării orale şi evaluării on-line. Rezultatele studiului sunt astfel în consens cu cele ale studiului prezentat mai sus. Pentru a surprinde relevanţa formelor de evaluare curente pentru verificarea cunoştinţelor, dezvoltarea de competenţe şi stimularea învăţării, chestionarul a cuprins întrebări care au vizat: Pentru evaluarea la seminar: o măsura în care metoda de evaluare a fost bine explicată la începutul semestrului; o măsura în care metoda de evaluare comunicată la începutul semestrului a fost respectată; o relevanța rezultatelor evaluării la seminar, din punctul de vedere al verificării cunoştinţelor acumulate de către studenți; 53

54 o relevanța rezultatelor evaluării la seminar, din punctul de vedere al dezvoltării de competenţe necesare pentru activitatea profesională. Pentru evaluare finală: o măsura în care metoda de evaluare a fost bine explicată la începutul semestrului; o măsura în care metoda de evaluare comunicată la începutul semestrului a fost respectată; o relevanța rezultatelor evaluării la seminar, din punctul de vedere al verificării cunoştinţelor acumulate de către studenți; o relevanța rezultatelor evaluării la seminar, din punctul de vedere al dezvoltării de competenţe necesare pentru activitatea profesională; o gradul de adecvare a structurii actuale a subiectelor de examen; o gradul în care notele reflectă cunoștințele acumulate. Rezultatele obținute scot în evidență un nivel al percepției în privința relevanței formelor curente de evaluare care în majoritatea cazurilor este plasat între Moderat și Mare măsură (scoruri medii cuprinse între 2 și 3). Scorurile medii obținute pentru fiecare dintre aspectele analizate și fiecare disciplină sunt sintetizate pentru fiecare program de masterat în tabelele următoare. Tabelul nr. 37. Explicarea metodei de evaluare la seminar Disciplina CAIG CPA CFEE CI TECOFIG Contabilitate financiară conform IFRS 4 2,44 2,88 2,96 2,75 3,00 Informatică 5 2,80 2,63 2,64 2,75 2,90 Audit 6 2,50 3,00-2,71 - Guvernanță 7 2, ,70 Contabilitate internaţională 8 2, ,88-4 Această disciplină are următoarele denumiri în planurile de învățământ ale masteratelor CAIG, CPA, CFEE, CI, TECOFIG: Contabilitate financiara avansata conform IFRS, Standarde Internationale de Contabilitate (IAS-IFRS) (II), Standarde Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). Omogenizarea fiscală prin IFRS, Prelucrari si optiuni generate de aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate (IAS-IFRS), resectiv Comunicare financiară şi raportare externă 5 Această disciplină are următoarele denumiri în planurile de învățământ ale masteratelor CAIG, CPA, CFEE, CI, TECOFIG: Baze de date avansate, Managementul electronic al documentelor contabile, Managementul informaţiei contabile şi fiscal, Sisteme informaţionale de gestiune, Managementul electronic al informaţiei pentru gestiunea afacerilor 6 Această disciplină are următoarele denumiri în planurile de învățământ ale masteratelor CAIG, CPA, CI: Audit financiar avansat, Audit financiar contabil aprofundat (II), Metodologii, metode şi procedee de audit contabil şi financiar 7 Această disciplină are următoarele denumiri în planurile de învățământ ale masteratelor CAIG și TECOFIG: Modele si practici de guvernanta a întreprinderilor româneşti, respectiv Modele și practici de guvernanță a întreprinderilor româneşti 8 Această disciplină are următoarele denumiri în planurile de învățământ ale masteratelor CAIG și CI: Contabilitate internaţională, respectiv Contabilităţile anglo-saxone (I) 54

55 Fiscalitate 9 2,90-2, Grupuri de societăți 10-2,88 2,80 2,88 - (Sursa: prelucrări proprii pe baza chestionarelor) Tabelul nr. 38. Respectarea metodei de evaluare la seminar Disciplina CAIG CPA CFEE CI TECOFIG Contabilitate financiară conform IFRS 2,60 2,88 2,92 2,75 2,90 Informatică 2,70 2,88 2,88 2,63 3,00 Audit 2,50 3,00-2,75 - Guvernanță 2, ,70 Contabilitate internaţională 2, ,57 - Fiscalitate 2,80-2, Grupuri de societăți - 3,00 2,75 2,75 - (Sursa: prelucrări proprii pe baza chestionarelor) Tabelul nr. 39. Relevanţa pentru verificarea cunoştinţelor la seminar Disciplina CAIG CPA CFEE CI TECOFIG Contabilitate financiară conform IFRS 2,80 2,63 2,71 2,50 2,90 Informatică 2,70 2,57 2,40 2,75 2,90 Audit 2,60 2,63-2,50 - Guvernanță 2, ,60 Contabilitate internaţională 2, ,38 - Fiscalitate 2,80-2, Grupuri de societăți - 2,50 2,58 2,75 - (Sursa: prelucrări proprii pe baza chestionarelor) Tabelul nr. 40. Relevanţa pentru dezvoltarea de competenţe la seminar Disciplina CAIG CPA CFEE CI TECOFIG Contabilitate financiară conform IFRS 2,30 2,50 2,48 2,38 2,70 Informatică 2,00 2,50 2,24 2,13 2,40 Audit 2,56 2,63-2,13 - Guvernanță 1, ,30 Contabilitate internaţională 2, ,13 - Fiscalitate 2,60-2, Grupuri de societăți - 2,50 2,56 2,38-9 Această disciplină are următoarele denumiri în planurile de învățământ ale masteratelor CAIG și CFEE: Contabilitate fiscală avansată, respective Codul fiscal în contabilitate sau Strategii şi politici contabile şi fiscale sau Contabilitatea afacerilor şi gestiunea fiscală 10 Această disciplină are următoarele denumiri în planurile de învățământ ale masteratelor CPA, CFEE și CI: Politici şi opţiuni contabile la nivelul grupurilor de societăţi, Contabilitatea reorganizărilor de entităţi, respectiv Grupuri de societăţi şi consolidarea conturilor 55

56 (Sursa: prelucrări proprii pe baza chestionarelor) Tabelul nr. 41. Suport pentru stimularea învățării la seminar Disciplina CAIG CPA CFEE CI TECOFIG Contabilitate financiară conform IFRS 2,30 2,50 2,44 2,50 2,80 Informatică 2,70 2,25 2,32 2,25 2,70 Audit 2,50 2,38-2,38 - Guvernanță 2, ,60 Contabilitate internaţională 2, ,38 - Fiscalitate 2,70-2, Grupuri de societăți - 2,50 2,56 2,50 - (Sursa: prelucrări proprii pe baza chestionarelor) Tabelul nr. 42. Explicarea metodei de evaluare la curs Disciplina CAIG CPA CFEE CI TECOFIG Contabilitate financiară conform IFRS 2,60 2,88 2,88 2,75 2,90 Informatică 2,70 2,63 2,56 2,63 2,90 Audit 2,60 3,00-2,75 - Guvernanță 2, ,80 Contabilitate internaţională 2, ,86 - Fiscalitate 2,80-2, Grupuri de societăți - 3,00 2,68 3,00 - (Sursa: prelucrări proprii pe baza chestionarelor) Tabelul nr. 43. Respectarea metodei de evaluare la curs Disciplina CAIG CPA CFEE CI TECOFIG Contabilitate financiară conform IFRS 2,60 2,88 2,80 2,75 3,00 Informatică 2,80 2,88 2,68 2,63 3,00 Audit 2,50 3,00-2,75 - Guvernanță 2, ,80 Contabilitate internaţională 2, ,75 - Fiscalitate 2,80-2, Grupuri de societăți - 3,00 2,71 2,88 - (Sursa: prelucrări proprii pe baza chestionarelor) Tabelul nr. 44. Relevanţa pentru verificarea cunoştinţelor la curs Disciplina CAIG CPA CFEE CI TECOFIG Contabilitate financiară conform IFRS 2,30 2,75 2,64 2,38 2,70 Informatică 2,30 2,88 2,48 2,50 2,60 Audit 2,40 2,63-2,50-56

57 Guvernanță 2, ,40 Contabilitate internaţională 2, ,38 - Fiscalitate 2,40-2, Grupuri de societăți - 2,63 2,72 2,50 - (Sursa: prelucrări proprii pe baza chestionarelor) Tabelul nr. 45. Relevanţa pentru dezvoltarea de competenţe la curs Disciplina CAIG CPA CFEE CI TECOFIG Contabilitate financiară conform IFRS 2,40 2,57 2,64 2,13 2,70 Informatică 2,20 2,86 2,44 2,13 2,40 Audit 2,50 2,57-2,13 - Guvernanță 1, ,20 Contabilitate internaţională 2, ,13 - Fiscalitate 2,60-2, Grupuri de societăți - 2,71 2,67 2,25 - (Sursa: prelucrări proprii pe baza chestionarelor) Tabelul nr. 46. Grad de adecvare a structurii actuale a subiectelor de examen Disciplina CAIG CPA CFEE CI TECOFIG Contabilitate financiară conform IFRS 2,30 2,71 2,64 2,50 2,89 Informatică 2,30 2,86 2,60 2,38 2,70 Audit 2,40 2,29-2,63 - Guvernanță 1, ,33 Contabilitate internaţională 2, ,38 - Fiscalitate 2,60-2, Grupuri de societăți - 2,43 2,68 2,50 - (Sursa: prelucrări proprii pe baza chestionarelor) În ceea ce priveşte preferințele pentru combinări de metode de evaluare la seminar rezultatele sunt dificil de interpretat, răspunsurile fiind împărțite între metodele individuale de evaluare și diverse combinații între acestea. Referitor la preferințele pentru combinări de metode de evaluare la examen rezultatele sunt, de asemenea, dificil de interpretat, răspunsurile variind în funcție de metodele individuale de evaluare și de discipline. Se poate totuși remarca o predilecție pentru testul practic în cazul disciplinelor din sfera IT (tehnologiei informației). Pentru celelate discipline considerăm că rezultatele trebuie interpretate punctual. Rezultatele sintetizate la nivelul fiecărui program de master și disciplină sunt prezentate în tabelele care urmează: Tabelul nr. 47. Preferinţe pentru metode de evaluare la examen: Test Practic Disciplina CAIG CPA CFEE CI 57

58 Contabilitate financiară conform IFRS 50% 50% 24% 50% Informatică 90% 75% 48% 63% Audit 10% 13% - 25% Guvernanță 10% Contabilitate internaţională 10% 50% Fiscalitate 50% 28% Grupuri de societăți 50% 36% 63% (Sursa: prelucrări proprii pe baza chestionarelor) Datele sintetizate în tabelul 47 evidenţiază preferinţa pentru testul practic în cazul disciplinelor de Informatică (cel puţin 48% dintre studenţi preferând această formă de evaluare ajungându-se până la un procent de 90% în cazul programului de master CAIG). Există şi căteva discipline la care această metodă este mai puţin apreciată (Guvernanţă, Contabilitate Internaţională-CAIG şi Audit). Tabelul nr. 48. Preferinţe pentru metode de evaluare la examen: Mixt (grilă și deschis) Disciplina CAIG CPA CFEE CI Contabilitate financiară conform IFRS 30% 38% 32% 0% Informatică 0% 25% 12% 0% Audit 30% 25% - 13% Guvernanță 20% Contabilitate internaţională 30% 25% Fiscalitate 20% 28% Grupuri de societăți 25% 28% 13% (Sursa: prelucrări proprii pe baza chestionarelor) Ca tendinţă generală, metoda de evaluare mixtă (grilă și deschis) nu pare să fie foarte apreciată de către studenţi (în majoritatea situaţiilor metoda fiind apreciată de mai puţin de 30% dintre studenţi, cel mai ridicat procent fiind de 38 în cazul disciplinei Contabilitate financiară conform IFRS). Există trei situaţii în care această formă de evaluare nu este deloc apreciată: în cazul disciplinei Contabilitate financiară conform IFRS de la programul de master Contabilitate Internaţională şi în cazul disciplinei Informatică de la programele CAIG şi Contabilitate Internaţională). Tabelul nr. 49. Preferinţe pentru metode de evaluare la examen: Deschis Disciplina CAIG CPA CFEE CI Contabilitate financiară conform IFRS 20% 13% 32% 25% Informatică 10% 0% 20% 25% 58

59 Audit 10% 0% - 13% Guvernanță 20% Contabilitate internaţională 30% % Fiscalitate 30% - 28% Grupuri de societăți - 13% 24% 25% (Sursa: prelucrări proprii pe baza chestionarelor) Această metodă de evaluare este foarte puţin apreciată de către studenţi, în majoritatea situaţiilor fiind apreciată de mai puţin de 20% dintre cei chestionaţi. Cea mai bună apreciere (32%) apare în cazul disciplinei Contabilitate financiară conform IFRS de la programul CFEE. Tabelul nr. 50. Preferinţe pentru combinări de metode de evaluare: Grila Disciplina CAIG CPA CFEE CI Contabilitate financiară conform IFRS 0% 0% 12% 25% Informatică 0% 0% 20% 13% Audit 40% 63% - 50% Guvernanță 50% Contabilitate internaţională 30% 13% Fiscalitate 0% 16% Grupuri de societăți 13% 12% 0% (Sursa: prelucrări proprii pe baza chestionarelor) În privinţa preferinţelor pentru metoda de evaluare Grilă părerile sunt eterogene. Există discipline la care această metodă este bine apreciată (Audit, Guvernanţă) şi discpline la care nu este apreciată (Contabilitate financiară conform IFRS, Informatică, Fiscalitate, Grupuri de societăți) Concluzii Cele două studii bazate pe chestionare privind analiza metodelor de evaluare a cunoştinţelor realizate atât prin prisma studenţilor la programele de studii licenţă, cât şi a celor de la programele de master, contribuie la o mai bună înţelegere a problemelor educaţiei contabile din România. Respondenţii sunt studenţi, adică profesionişti contabili în devenire, care vor profesa în domeniul contabilităţii şi al auditului financiar, însă considerăm ca şi Simkin ș.a. (2011) că răspunsurile lor sunt relevante pentru profesia contabilă. Rezultatele obţinute în cadrul primului studiu nu diferă semnificativ de la o disciplină din domeniul contabilităţii la alta, motiv pentru care rezultatele sunt generalizabile şi pot fi extinse şi la celelalte discipline din domeniu care nu au fost incluse în studiu, precum auditului 59

60 financiar. Această omogenitate relativă ne-a permis identificarea câtorva implicaţii generale ale studiului. Răspunsurile obţinute au sugerat o importanţă mare pentru evaluarea pe parcurs. Prin urmare, evaluarea cunoştinţelor nu trebuie limitată la un rol administrativ şi realizată doar la sfârşitul exerciţiului de învăţare (concepţia comportamentalistă). Atât în mediul universitar, cât şi în cadrul educaţiei realizate de organismele profesiei contabile se aşteaptă valorizarea funcţiilor informaţionale, de motivare şi ghidare ale evaluării cunoştinţelor. În privinţa avantajelor şi limitelor diferitelor forme de evaluare şi potenţiala regrupare a acestora în instrumente mai complexe, rezultatele studiului arată un suport moderat pentru evaluarea prin teste grilă şi un suport redus pentru evaluarea orală. Pe de altă parte, literatura de specialitate arată avantajele acestor forme de evaluare, în special economia de timp şi plusul de obiectivitate pentru evaluarea prin teste grilă şi dezvoltarea de competenţe de comunicare pentru evaluarea orală. În acelaşi timp este amintită folosirea metodelor de evaluare în contextul utilizării tehnologiilor informaţionale. Practicile de la nivel internaţional arată utilizarea pe scară din ce în ce mai largă a evaluărilor on-line, atât în universităţi (mai ales în ce priveşte evaluarea pe parcurs), cât şi în cadrul testelor realizate de organismele profesiei. Rezultatele studiului nostru arată o oarecare reticenţă a studenţilor faţă de utilizarea testelor on-line. Aceste rezultate pot fi însă interpretate şi prin lipsa de familiarizare a studenţilor cu acestea. Prin urmare, cercetări viitoare sunt necesare în această direcţie pentru a vedea impactul acestor forme de evaluare asupra dobândirii de competenţe. În astfel de studii, mai ales în cazul testării la distanţă, trebuie avută în vedere şi componenta etică, aspect sugerat şi de Goldwater şi Fogarthy (2012). Al doilea studiu, Investigarea opiniei studenților masteranzi cu privire la modul de evaluare a cunoștințelor a țintit determinarea atitudinii studenţilor masteranzi ai Facultății de Contabilitate și Informatică de Gestiune faţă de diferite forme de evaluare, în privința impactului asupra evaluării cunoştinţelor şi dezvoltării competenţelor. Rezultatele studiului evidenţiază suportul pe care studenții îl acordă majorității formelor de evaluare, acestea obținând scoruri care, în privința utilității percepute, le plasează între Moderat și În mare măsură (scoruri medii cuprinse între 2 și 3). Ca şi în cazul studiului realizat la nivelul programelor de licenţă, există și metode de evaluare care sunt mai puțin apreciate de către studenți și anume: examinarea orală (scor mediu 1,8) și evaluarea on-line (scor mediu-1,8). Şi în acest caz, o posibilă justificare pentru scorurile scăzute înregistrate de către metodele de mai sus este dată de nefamiliarizarea studenților cu astfel de forme de evaluare. În prezent, în cadrul facultății vizate de studiu, aceste metode de evaluare sunt aproape inexistente. Totodată trebuie avute în vedere avantajele unor astfel de metode: dezvoltarea de competenţe de comunicare pentru evaluarea orală, economia de timp, flexibilitatea și interactivitatea specifică testelor online. De asemenea, având în vedere că fiecare disciplină are specificul propriu, cât și studiile anterioare care arată că diverse forme de evaluare testează aspecte diferite (ca Simkin ș.a., 2011), sugerăm utilizarea unor forme complexe de evaluare, atât în universităţi cât şi în cadrul profesiei contabile, care să țină cont de specificul fiecărei discipline supuse testării. 60

61 5. Analiza metodelor de evaluare a cunoştinţelor în viziunea cadrelor didactice 5.1.Cercetare calitativă privind metodele de evaluare în universitățile partenere Studiul de față are la bază interviul ca metodă de cercetare calitativă și urmărește să descrie semnificațiile temei centrale: Metodele de evaluare a cunoștințelor studenților în domeniul de studii contabilitate. Astfel, se are în vedere identificarea metodelor inovative de validare și certificare a învățării, corelate cu extinderea oportunităţilor de evaluare a cunostintelor din perspectiva promovării învăţării centrate pe student. Prezentul studiu are în vedere elementele structurale ce definesc competentele profesionale ale domeniului de studiu Contabilitate din învățământul superior și vizează îmbunătățirea capacității sistemului de învățământ superior din domeniul de studiu Contabilitate de a susține dezvoltarea economică și socială durabilă prin creșterea relevanței aptitudinilor conferite în conformitate cu Cadrul Național al Calificărilor în Învățământul Superior pentru piața muncii şi în acord cu societatea bazată pe cunoaștere. Interviul are în vedere activitatea desfășurată de către cadrele didactice care predau diverse discipline de contabilitate și informatică la Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune, Academia de Studii Economice din Bucureşti, respectiv la specializarea Contabilitate și Informatică de Gestiune gestionată de catre Departamentul de Contabilitate și Audit, Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Principala sarcină în intervievare este înțelegerea opiniilor asupra evaluării studenților de către cadrele didactice intervievate. Materialele utilizate constau în principal din interviurile incluse în aspectul calitativ al cercetării. Interviul este considerat cea mai bună metodă de a aduna cu acurateţe datele necesare unei cercetări (Czaja și Blair, 1990). Persoana care intervievează are un control mai mare asupra ordinii răspunsurilor la întrebări decât în cazul chestionarului. Interviurile faţă în faţă nu sunt marcate de diverse influenţe exterioare, investigând şi suplimentând informaţiile disponibile (Peil, Mitchell și Rimmer, 1982). Datele interviului reprezintă o sursă majoră de informaţii în multe studii calitative (Carson, Gilmore și Grounhaugh, 2001). Interviurile sunt utilizate pentru observarea atitudinilor, sentimentelor, percepţiilor şi modului de înţelegere al respondenţilor (Marshall și Rossman, 1989). În interviurile semistructurate respondenţii îşi exprimă punctele de vedere într-un mediu relativ deschis şi nu în unul standardizat precum chestionarul (Flick, 2002). Cercetarea relevă înţelegerea naturii şi funcţiei evaluării formative de către cadrele didactice prin prisma practicii la clasă. Datele empirice permit o analiză critică a relaţiei dintre evaluarea pe parcursul semestrului şi cea finală. Cercetarea are în vedere tehnica observării. Având la bază analiza datelor furnizate cu ajutorul interviului, cercetarea scoate în evidenţă colaborarea dintre cadrele didactice şi studenţi. 61

62 În cursul lunii octombrie au fost contactate 41 cadre didactice care predau la Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune, ASE pentru efectuarea unor interviuri ce vizau înțelegerea opiniei cadrelor didactice cu privire la metodele de evaluare folosite în facultate. Dintre acestea, cu 30 persoane au putut fi stabilite întâlniri. Cu 11 cadre didactice s-a hotărât ca interviurile să se desfăşoare telefonic. Fiecare interviu a durat între 15 şi 30 de minute. Interviurile nu au fost înregistrate, ci membrul din cadrul proiectului a notat ceea ce a discutat cu cadrul didactic intervievat. Persoanele intervievate la partenerul de la Timișoara sunt cadre didactice care predau diverse discipline de contabilitate și informatică la specializarea Contabilitate și Informatică de Gestiune gestionată de catre Departamentul de Contabilitate și Audit, Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Motivul selectării abordării acestora a fost abilitatea acestora de a furniza informaţii folositoare elucidării întrebărilor cercetării. Cele șaisprezece persoane intervievate au fost introduse în subiectul interviului, întrebările având un format neconvenţional, acordând libertatea respondenţilor de a furniza informaţii utile privind subiectul cercetării. Prezentul interviu conferă diverse avantaje, precum intrarea în detaliu, exprimarea percepțiilor experimentale prin exemplificare și explicații a modului în care respondenții percep subiectul abordat și modul în care datele colectate pot fi interpretate, înțelegerea procesului și modalitatea de reacție la acesta. Seturile de date utilizate în cercetare sunt furnizate prin intermediul interviurilor semistructurate oferite de cadrele didactice. Datele au fost codificate în conformitate cu codurile tematice. De asemenea, cercetarea a avut în vedere o analiză teoretică și empirică asupra modalității de evaluare a studenților. Întrebarea 1: Ce discipline predaţi? În total, au fost conduse 41 de interviuri la Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune, ASE, din care: - 63,41% cu cadre didactice ce predau discipline de contabilitate; - 17,07% cu cadre didactice ce predau discipline de informatică; - 19,52% cu cadre didactice ce predau alte discipline. La UVT au fost intervievate un număr de 16 cadre didactice care predau discipline specifice programului de studiu Contabilitate și Informatică de Gestiune. Astfel, în studiul de față au fost luate în considerare 21 de discipline (Tabel nr. 51). Tabel 51. Disciplină(e) predate de către cadrele didactice intervievate Disciplină(e) Bazele contabilităţii Contabilitate financiară Audit financiar-contabil Contabilitate de gestiune Control financiar Contabilitate aprofundată 62

63 Contabilitatea şi controlul entităţilor din piaţa de capital Contabilitatea institutiilor publice Control și audit intern International financial reporting Contabilitatea instituţiilor de credit Sisteme informatice integrate Contabilitate consolidata Baze de date Dreptul afacerilor Audit statutar Standarde generale de audit Contabilitate aplicată Informatică economică Contabilitatea instituțiilor publice Contabilitate și gestiune fiscală (Sursa: prelucrări proprii pe baza interviurilor) Întrebarea 2: Consideraţi că rezultatele studenţilor reflectă în mod corect cunoştinţele acumulate? Cea mai mare parte dinte respondenţii din ASE (25 cadre didactice 60,98%) a spus că rezultatele studenţilor reflectă în mod corect cunoştinţele acumulate sau că le reflectă în mare măsură. Totuşi, unul dintre cadrele didactice consideră că rezultatele reflectă cunoştinţele din acel moment şi mai puţin pe cele cu care va rămâne [studentul] pe termen lung (R2). Şase respondenţi consideră că nu reflectă în mod corect cunoştinţele sau că acestea nu sunt reflectate mereu. Unul dintre respondenţi consideră că aceasta depinde de modalitatea de evaluare (R24, R27, R37) şi de modul în care cadrul didactic îşi construieşte subiectul (R1, R27). Alt factor este comportamentul etic al studenţilor în timpul evaluării (R1, R24, R31). De asemenea, cadrul didactic ar trebui să nu permită studenţilor lipsa comportamentului etic. Dacă aceste condiţii sunt respectate, rezultatele ar trebui să reflecte în mod corect cunoştinţele acumulate (R1). Chiar şi starea unui student în timpul evaluării poate influenţa rezultatul (R27, R40). 75% (reprezentând un număr de 12 cadre didactice) dintre respondenții din UVT au răspuns că rezultatele studenților reflectă în mod corect cunoștințele acumulate, un număr de 4 respondență, reprezentând 25% din totalul cadrelor didactice intervievate au dat răspunsul Da, în mare parte, Da, în mare măsură, Da, nu întotdeauna, Da, cu anumită marjă de eroare, în conformitate cu Fig. nr. 1. Cadrele didactice care nu au răspuns în totalitate afirmativ predau discipline de contabilitate. 63

64 Consideraţi că rezultatele studenţilor reflectă în mod corect cunoştinţele acumulate? 25% da 75% Da, in mare masura Fig. 1. Percepția respondenților privind modalitatea în care rezultatele studenților reflectă în mod corect cunoștințele acumulate. Întrebarea 3: Metodele de evaluare din fişele de disciplină/programele analitice reprezintă cea mai bună variantă pentru disciplina/disciplinele pe care le predaţi? Cum au fost stabilite metodele de evaluare? Vă rog să detaliaţi pentru evaluarea pe parcursul semestrului şi pentru evaluarea finală. 23 dintre respondenţii din ASE (56,10%) consideră că metodele de evaluare din fişele de disciplină/programele analitice reprezintă în totalitate sau în bună măsură cea mai bună variantă pentru disciplina/disciplinele pe care le predau. Cinci persoane au răspuns că metodele de evaluare utilizate în prezent nu reprezintă cea mai bună variantă. Unul dintre aceşti respondenţi consideră că metodele de evaluare reflectă sistemul educaţional actual, în sensul că ţin cont şi de un anumit nivel de imitare a practicilor curente folosite şi nu reprezintă neapărat o formă optimă de evaluare (R2). De exemplu, pentru programele de masterat este dificil de stabilit o pondere mai mare de 30% pentru evaluarea continuă, deoarece mulţi studenţi lucrează şi au multe absenţe. Eficienţa şi eficacitatea formelor de evaluare folosite în cadrul unei discipline cresc prin utilizarea mai multor tipuri de evaluare (R2). Această strategie conduce la formarea competenţelor şi reduce şansa de fraudare. De exemplu, lucrul în echipă, capacitatea de documentare şi de redactare a unor materiale, precum şi pe cea de comunicare sunt îmbunătăţite prin elaborarea unor proiecte colective pe parcursul semestrului (R2). Alt respondent (R9) semnalează lipsa relaţiei dintre teorie şi practică, lipsa unei colaborări între contabilitate informatică analiza economică. Sistemul de notare este considerat total insuficient pentru activitatea ce urmează a se desfăşura după finalizarea studiilor. Alte cadre didactice consideră că metodele de evaluare reprezintă cea mai bună variantă dacă au fost stabilite în anumite condiţii (de exemplu, dacă au fost stabilite în discuţii cu colectivul de disciplină şi prin studierea uzanţelor internaţionale (R1)) sau reprezintă cea mai bună variantă doar pentru unele discipline şi doar pentru seminar sau lucrări de laborator (R33). Metodele de evaluare pot fi îmbunătăţite, ţinând cont de evoluţia conceptelor la disciplina respectivă, dar 64

65 şi de tendinţa din alte centre universitare renumite (R5). Unele dintre cadrele didactice titulare nu au fost implicate în procesul de stabilire a modalităţilor de evaluare (R14). Printre modalităţile de stabilire a metodelor de evaluare continuă şi pe parcursul semestrului, respondenţii au menţionat: utilizarea cunoştinţelor şi abilităţilor ce trebuie transmise studenţilor ca punct de plecare (R3); stadiul prezentării conceptelor pe parcursul semestrului, atracţia studenţilor faţă de aspectele practice, necesitatea iniţierii acestora în activitatea de cercetare prin întocmirea unor proiecte de cercetare, formarea la nivelul studenţilor a unei mentalităţi de a lucra în echipă, respectare de către aceştia a principiilor de deontologie profesională (R5); consultarea echipei de cadre didactice care predau la disciplinele respective, a întregului departament sau a conducerii facultăţii la care se predă disciplina respectivă (R6, R8, R16, R17, R21, R23, R27, R29, R30), respectiv consultarea studenţilor (R16, R27); experienţele anilor precedenţi (R7, R35, R36, R37) şi specificul disciplinei (R7, R19, R33, R39); alegerea metodelor de evaluare ce reflectă întreaga activitate a studenţilor/materie (R12 şi R19); impunerea acestora de către titularul de la curs (R18); transmiterea de la o generaţie la alta (R26) O problemă semnalată în legătură cu evaluarea la seminar este că numărul foarte mic de activităţi şi numărul foarte mare de studenţi dintr-o grupă face dificil acest proces (R9, R31). Un alt respondent consideră că procesul de evaluare este afectat de numărul insuficient de calculatoare și de starea inadecvată a infrastructurii necesare susținerii unui examen practic (R33). Pentru unele discipline ar fi important să se folosească alte forme de evaluare (de exemplu, pentru Audit Financiar, evaluare orală şi proiecte în echipă R32, la informatică, teste la calculator R37). Unul dintre respondenţi a afirmat că evaluarea pe parcursul semestrului este lăsată la latitudinea profesorului de seminar (R30). Figura nr. 2 relevă faptul că 94% dintre respondenții din UVT consideră că metodele de evaluare din fişele de disciplină/programele analitice reprezintă cea mai bună variantă pentru disciplina/disciplinele pe care le predau. În condițiile unui număr mare de studenți metodele de evaluare adoptate sunt adecvate. Metodele de evaluare au fost stabilite ținând cont de conținutul disciplinei predate și de nivelul studenților. Metodele de evaluare sunt convenite la nivelul titularilor de disciplină. De asemenea, au loc dezbateri în cadrul Departamentului cu colegii care predau respectiva disciplină dar și cu studenții. La majoritatea disciplinelor evaluarea pe parcurs are o pondere semnificativă. 65

66 Metodele de evaluare din fişele de disciplină/programele analitice reprezintă cea mai bună variantă pentru disciplina/disciplinele pe care le predaţi? 6% da 94% Da, in mare masura Fig. 2. Percepția respondenților privind măsura în care metodele de evaluare din fişele de disciplină/programele analitice reprezintă cea mai bună variantă pentru disciplina/disciplinele predate. În legătură cu întrebarea Metodele de evaluare din fişele de disciplină/programele analitice reprezintă cea mai bună variantă pentru disciplina/disciplinele pe care le predaţi?, un răspuns a fost: În mare măsură. Pentru evaluarea pe parcurs consider că numărul de ore este prea redus şi nu este timp suficient pentru aprofundare, astfel că evaluarea devine formală. Evaluarea finală se concentrează pe examinarea cunoştinţelor dobândite, şi mai puţin pe situaţii complexe, care ar dezvolta gândidrea contabilă, pe motivul exprimat anterior. Întrebarea 4: Cât de des s-au modificat metodele de evaluare incluse în fişele de disciplină/programele analitice la disciplina(ele) pe care le predaţi? Ce a stat la baza modificării? Consideraţi că este importantă opinia studenţilor în stabilirea modalităţilor de evaluare? Rezultatele obținute la această întrebare în ASE au fost: - 53,66% dintre respondenți consideră că nu au existat modificări în evaluarea studenților; - 34,15% dintre respondenți au afirmat că au existat modificări în ceea ce privește metodele de evaluare la un interval de 3-5 ani; - 12,19% dintre respondenți. În general, în ASE nu s-au produs modificări dese ale metodelor de evaluare incluse în fişele de disciplină/programele analitice. Când au apărut, modificările au fost datorate necesităţii adaptării la cerinţele internaţionale (R1), ale organismelor profesionale din ţară (ANEVAR etc.) R3, ale mediului de afaceri R4, ale profesorilor care predau disciplina în cauză R9, R16, R29, tendinţei din alte centre universitare R5, necesităţii de a-i ajuta pe studenţi (R8, R21), dorinţei de a creşte obiectivitatea evaluării (R15, R16, R35, R36) şi sferei 66

67 de cuprindere a acesteia (R15), schimbării fondului de ore (R22, R23), schimbarea conţinutului disciplinei (de exemplu, schimbarea mediului software R27). Modificările s-au referit la ponderea tipului de evaluare (de exemplu, mai puţine teste grilă R2), schimbarea tipurilor de evaluare (de exemplu, s-a introdus examenul final oral) R8, R35, R36. Cea mai mare parte a cadrelor didactice consideră că este importantă opinia studenţilor, unul dintre profesorii intervievaţi spunând că s-a testat opinia studenţilor referitor la acest subiect printr-un chestionar (R32). Unii respondenţi consideră că studenţii pot fi subiectivi (de exemplu, nu doresc subiecte complicate) R1, R16, R19, R23, R37, R40. O soluţie pentru a evita subiectivismul este testarea opiniei studenţilor după susţinerea examenului (R28, R33). Alţi respondenţi consideră că profesorii sunt cei care au experienţa necesară să stabilească metodele de evaluare (R1, R31, R32). În legătură cu această întrebare au fost obținute următoarele rezultate la Universitatea de Vest din Timișoara (Fig. nr. 3): - 56% dintre respondenți consideră că nu au existat modificări în evaluarea studenților; - 25% dintre respondenți au afirmat că au existat modificări în ceea ce privește metodele de evaluare la un interval de 3-5 ani. Printre pincipalele cauze se regăsesc: creşterea gradului de acurateţe în evaluare; aprecierea muncii la clasă faţă de evaluarea finală la examen; introducerea unei părţi de evaluare online. La baza acestei modificări s-a luat în cosiderare faptul că, în prezent, la nivel mondial, învăţământul online (incluzând şi evaluarea online) se află în plină dezvoltare. - 19% dintre respondenți consideră că au existat modificări permanente în evaluarea studenților, metodele de evaluare sunt într-o continuă evoluție și rafinare. Modificările au intervenit de la o generaţie la alta şi au fost cauzate de implicarea mai mult sau mai puţin intensă a studenţilor la clasă. Ținând cont de evoluția și dinamica noilor generații de studenți, metodele de verificare trebuie adaptate și modificate permanent. Cât de des s-au modificat metodele de evaluare incluse în fişele de disciplină/programele analitice la disciplina(ele) pe care le predaţi? 56% 19% 25% Metodele de evaluare au fost permanent modificate. Metodele de evaluare au fost modificate la interval de 3-5 ani. Nu au existat modificări în evaluarea studenților. 67

68 Fig. 3. Percepția respondenților privind modificarea metodelor de evaluare incluse în fişele de disciplină/programele analitice la disciplina(ele) predate. Majoritatea respondenților din UVT consideră că este importantă opinia studenţilor în stabilirea modalităţilor de evaluare pentru că aceasta îi motivează în pregătirea lor (62%). O parte dintre cadrele didactice (40%) consultă studenții la începutul semestrului în privința evaluării și obțin acordul lor. Întrebarea 5: În evaluarea studenţilor, în ce măsură respectaţi metodele de evaluare specificate în fişele de disciplină? Ce modificări aţi simţit nevoia să faceţi (referitor la ce metode de evaluare)? Vă rog să detaliaţi pentru evaluarea pe parcursul semestrului şi pentru evaluarea finală. Toate cadrele didactice respondente din ASE respectă în totalitate prevederile referitoare la evaluare incluse în fişa disciplinei. Nu s-au făcut modificări pe parcursul semestrului. Răspunsurile cadrelor didactice din UVT la această întrebare au permis următoarea clasificare: - 12 respondenți (75% din totalul respondenților) au afirmat că respectă metodele de evaluare într-un procent de 100% sau aproape 100%; - 4 respondenți (25% din totalul respondenților) au afirmat că respectă metodele de evaluare într-un procent de 80% sau aproape 80%. În evaluarea studenţilor, în ce măsură respectaţi metodele de evaluare specificate în fişele de disciplină? 25% 75% Respect metodele de evaluare specificate în fișa disciplinei 100% sau aproape de 100%. Respect metodele de evaluare specificate în fișa disciplinei 80% sau aproape de 80%. Fig. 4. Percepția respondenților privind măsura în care sunt respectate metodele de evaluare specificate în fişele de disciplină Printre modificările care s-au făcut în evaluarea pe parcursul semestrului respondenții au menționat: - creşterea ponderii evaluării pe parcurs în nota finală; 68

69 - lărgirea sferei activităţilor ce se evaluează (de exemplu, derularea de activităţi practice individuale şi în grupuri de 3-4 studenţi în afara orelor de seminar, ca muncă acasă, concretizată într-un proiect cu caracter practic elaborat paralel cu activitate practică de la seminarii şi evaluat la finele semestrului din punct de vedere al conţinutului tehnic, practic şi teoretic, evaluări incluse pe lângă celelalte componente, în evaluarea pe parcurs); - modificări ale nuanței formulării cerințelor la proba scrisă și/ sau în conţinutul formei de evaluare, stabilite în funcție de competențele ce se doresc a fi dezvoltate studenților, în raport cu cerințele mediului de afaceri; - luarea în considerare a muncii în echipă la seminar. Printre modificări am remarcat necesitatea măririi ponderii evaluării cunoştinţelor practice în detrimentul celor teoretice. Unul dintre respondenți a afirmat: utilizez metode care să-mi permită să evaluez capacitatea individului de a dezvolta raționamente profesionale. Fiind axat preponderant pe latura practică, eu caut în permanență să înțeleg finețea raționamentului cu privire la o anumită speță dată studentului, motiv pentru care propun la începutul cursului evaluarea orală. Au fost însă cazuri când după trei întâlniri mi-am dat seama că metoda de evaluare nu ar fi concludentă studenții nu erau obișnuiți să dezvolte raționamente, erau crispați când îi întrebam. Practic, a trebuit să ajustez metoda (nu să o elimin). Consideraţi că modalitatea de evaluare/regulamentul referitor la evaluare asigură o omogenitate a performanţelor obţinute de studenţii din grupe/serii diferite? 13% Da 87% Nu Fig. 5. Percepția respondenților privind măsura în care sunt respectate metodele de evaluare specificate în fişele de disciplină Întrebarea 6: Consideraţi că modalitatea de evaluare/regulamentul referitor la evaluare asigură o omogenitate a performanţelor obţinute de studenţii din grupe/serii diferite? 69

70 În general, cadrele didactice din ASE (80,49%) au răspuns că se asigură o omogenitate a performanţelor obţinute de studenţii din grupe/serii diferite. Opt respondenţi (19,51%) consideră că omogenitatea nu poate fi asigurată, cei mai mulţi explicând acest fapt prin subiectivismul examinatorilor, mai ales al titularilor de seminar (R16, R19, R40). Două răspunsuri ale cadrelor didactice din UVT au fost negative (13% din totalul respondenților). Una dintre persoanele intervievate a considerat că: este dificil să ajungem la omogenitate evaluarea la materiile din trunchiul comun trebuie să se realizeze pe cât posibil în același mod. În varianta ideală, toți studenții, indiferent de specializare au același curs și aceeași programă de seminar/laborator și dau același examen, împreună (cazul FEAA de la UAIC). Printre răspunsurile pozitive (în procent de 87%) am identificat următoarele comentarii: Performanțele obținute de studenții din grupe diferite sunt omogene deoarece sunt aceleași metode de evaluare, problemele discutate sunt identice și nu există diferențe între cunoștințele transmise de la o grupă la alta. Există omogenitate în condiţiile în care se respectă formele de evaluare şi componentele în care se descompune fiecare formă de evaluare, de la o serie la alta. Apreciez că o metodă de evaluare nu poate decât să livreze niște semnale. Ea în sine nu are cum să asigure omogenizarea performanțelor. Metoda îți dă un input un semnal iar mai departe totul depinde de capacitatea de decriptare a fiecarui dascăl și de măsurile corective adoptate de acesta. În măsura în care nu discutăm de o singura evaluare una finală la sfârșitul semestrului fără îndoială că metoda de evaluare joacă un rol important în procesul de omogenizare a performanțelor, dar nu îl asigură. Dacă discutăm de o singură evaluare doar la sfârșitul semestrului metoda de evaluare nu te mai poate ajuta cu nimic (nici pe tine ca dascăl și nici pe studenți). În multe cazuri după examen studenții aruncă materialele, nu mai au dorința de a relua zonele asimilate insuficient decât în măsura în care aceste teme sunt reluate la o altă disciplină. Întrebarea 7: Pentru disciplina(ele) pe care le predaţi, consideraţi că ar fi utilă folosirea unei platforme de evaluare online? Aţi utiliza o astfel de platformă pentru evaluarea pe parcursul semestrului sau pentru evaluarea finală? 14 respondenţi din 41 (34,15%) din ASE au afirmat că nu ar utiliza o platformă online în procesul de evaluare. R23 consideră că este importantă interacţiunea cu studentul. R30 nu ar folosi platforma pentru că nu ar putea supraveghea studenţii. Şapte cadre didactice (17,07%) au afirmat că ar utiliza o astfel de platforma doar pentru evaluarea pe parcursul semestrului. Printre motivele pe care îşi fundamentează părerea aceştia se numără faptul că platforma online nu asigură exercitarea raţionamentului profesional şi aplicarea acestuia în cazuri complexe (R2, R3), că nu poate fi folosită pentru orice disciplină (R6, R31), că nu este obiectivă (R8), că respondenţii nu sunt informaţi (R14, R24). Restul respondenţilor (20 de persoane, reprezentând 70

71 48,78%) ar utiliza o astfel de platformă. Ea ar putea să includă o multitudine de exerciţii (sau măcar variante multiple) online, variaţii ale unor probleme şi exerciţii dintr-un manual sau caiet de aplicaţii, în mai multe variante pentru toţi studenţii testaţi, cu corectură automată (R1), ar facilita corectura, mai ales în condiţiile existenţei unor formaţii de serii de dimensiuni mari (R4), s-ar putea verifica dacă un student a plagiat în cazul unui referat (R22), asigurarea uniformității subiectelor pentru toate seriile sau grupele, dacă se optează pentru utilizarea aceluiași set de întrebări din care se vor extrage aleatoriu subiectele; posibilitatea de a evalua studenții prin mai multe teste pe parcursul unui semestru, posibilitatea facilă de clasificare a rezultatelor obținute, reutilizarea subiectelor de la o generație la alta, timpul de răspuns rapid (uneori chiar instantaneu, după finalizarea examinării) (R33). R10 atrage atenţia că platforma ar trebui să fie funcţională. Răspunsul la aceste întrebări în UVT au condus la clasificările din Figura 6. Pentru disciplina(ele) pe care le predaţi, consideraţi că ar fi utilă folosirea unei platforme de evaluare online? Aţi utiliza o astfel de platformă pentru evaluarea pe parcursul semestrului sau pentru evaluarea finală? 6% 44% Da, consider necesară o platformă online ca parte a evaluării pe parcursul semestrului. Nu consider necesară o platformă online. 50% Răspuns incert. Platforma on line are si avantaje și dezavantaje. Fig. 6. Percepția respondenților privind utilitatea utilizării unei platforme de evaluare on-line pentru disciplinele predate. Aceasta relevă faptul că 50% dintre respondenți nu consideră necesară o platformă online pentru evaluarea studenților la disciplinele predate, 44% luând în considerare varianta unei platforme on-line pentru evaluarea pe parcursul semestrului, nu pentru evaluarea finală. Niciun respondent nu a specificat clar că ar utiliza o astfel de platformă în procent de 100% pentru evaluarea finală la învățământul de zi. Printre răspunsuri am identificat: Aș utiliza o platformă on-line pentru evaluarea parțială. Însă, studenții trebuie să dobândească competențe, cunoștințe și abilități complexe, fiind necesară și testarea individului de a dezvolta rationamente profesionale. 71