CARTEA VERDE A POLITICII MARITIME. Către o viitoare politică maritimă pentru Uniune: O viziune europeană privind oceanele şi mările Iunie 2006
|
|
- Barbara Bradford
- 6 years ago
- Views:
Transcription
1 CARTEA VERDE A POLITICII MARITIME Către o viitoare politică maritimă pentru Uniune: O viziune europeană privind oceanele şi mările Iunie 2006
2 1. Introducere Oricare European îşi aminteşte că a învăţat despre marile călătorii de cercetare care au deschis ochii înaintaşilor noştri cu privire la vastitatea planetei noastre, diversitatea culturilor şi bogăţia resurselor sale. Cele mai multe astfel de călătorii au fost făcute pe mare. Pentru reuşita acestora, era necesară deschidere la idei noi, planificare meticuloasă, curaj şi determinare. Odată cu trecerea timpului, nu numai că au făcut cunoscute zone ale globului care înainte nu existau pe hartă, dar au şi generat tehnologii noi, cum ar fi cronometrul care permitea calcularea exactă a longitudinii şi turbina cu abur care a adus independenţă faţă de tirania vânturilor dominante. Mulţi Europeni au trăit întotdeauna lângă sau aproape de mare. Marea le-a oferit un mijloc de existenţă, ca pescari sau marinari, le-a dăruit sănătate şi bucurie, orizonturi noi la care sa viseze şi un vocabular bogat in cuvinte şi metafore pe care să-l folosească în literatură şi în vieţile lor zilnice. A fost privită ca o sursă de romantism, dar şi de separare, pericole necunoscute şi suferinţă. Ne-a oferit o provocare constantă şi o dorinţă profundă de a o cunoaşte mai bine. Europa este înconjurată de multe insule şi de patru mări: Marea Mediterană, Marea Baltică, Marea Nordului şi Marea Neagră; şi de două oceane: Oceanul Atlantic şi Oceanul Arctic. Acest Continent este o peninsulă cu mii de kilometri de coastă- mai lungă decât cea a altor mase mari terestre, cum ar fi Statele Unite sau Federaţia Rusă. Această realitate geografică înseamnă că mai mult de două treimi din graniţele UE sunt de coastă şi că spaţiile maritime aflate în jurisdicţia Statelor Membre sunt mai mari decât teritoriile terestre ale acestora. Prin regiunile sale cele mai îndepărtate, în pus faţă de Oceanul Atlantic, Europa este de asemenea prezentă şi în Oceanul Indian şi Marea Caraibelor. Interesele maritime ale acestora sunt multe şi privesc UE în întregimea ei. Prin urmare, geografia europeană a fost dintotdeauna unul dintre motivele principale ale relaţiei speciale pe care o are Europa cu oceanele. Din cele mai îndepărtate timpuri, oceanele au jucat un rol hotărâtor în dezvoltarea culturii, identităţii şi istoriei Europene. Ceea ce se întâmplă şi astăzi. Cum UE caută să-şi revitalizeze economia, este important să se recunoască potenţialul economic al dimensiunii maritime. Se estimează că între 3 şi 5% din Produsul Intern Brut al Europei este generat de industriile şi serviciile marine, fără a se include valoarea materiilor prime, cum ar fi uleiul, gazul sau peştele. Regiunile maritime totalizează mai mult de 40% din PIB.
3 Cu toate acestea, cetăţenii noştri nu sunt întotdeauna bine informaţi cu privire la importanţa oceanelor şi mărilor în vieţile lor. Ştiu cât de importantă este apa, dar pot să nu facă legătura cu faptul ca cea mai mare parte a acesteia este reciclată din oceane ca ploaie sau zăpadă. Se îngrijorează cu privire la schimbările climatice, dar poate ca nu văd întotdeauna rolul cheie al oceanelor in reglarea acestora. Beneficiază ca urmare a abilităţii lor de a cumpăra produse ieftine din toată lumea, fără a realiza cât de complexă este reţeaua logistică care ni le aduce. Motivul Dezvoltarea durabilă este punctul cheie al agendei UE 1. Provocarea constă în asigurarea reîntăririi mutuale a creşterii economice, bunăstarea socială şi protecţia mediului. UE are acum oportunitatea de a aplica dezvoltarea durabilă oceanelor. Pentru a face acest lucru, îşi poate dezvolta punctele forte care i-au susţinut dintotdeauna supremaţia maritimă: cunoaşterea oceanelor, experienţa vastă şi abilitatea de a sesiza noi provocări şi de a combina toate acestea cu un angajament ferm de protejare a bazei de resurse. Oceanele şi mările nu pot fi administrate fără cooperarea ţărilor terţe şi fără a fi în forumuri multilaterale. Politica UE cu privire la oceane trebuie să fie dezvoltată în acest context internaţional. In cazul în care Europa va înfrunta provocarea de a găsi o mai bună relaţie cu oceanele, nu numai industria va trebui să se inoveze, ci şi cei ce elaborează politicile. Ar trebui să luăm în considerare o nouă abordare în ceea ce priveşte administrarea mărilor şi oceanelor, care să nu pună accent numai pe ce pot oamenii extrage din mări şi oceane, şi nici o abordare care să privească mările şi oceanele din punct de vedere pur sectorial, ci una care le priveşte ca pe un întreg. Până acum, politicile noastre în domeniul transportului maritim, industriei, regiunilor de coastă, energiei din larg şi altor domenii relevante, au fost dezvoltate separat. Desigur, am încercat să ne asigurăm că impactul lor una asupra alteia a fost luat în considerare. Dar nimeni nu a privit legăturile mai mari dintre ele. Nimeni nu a examinat într-o manieră sistematică cum ar putea aceste politici să fie combinate pentru a se întări reciproc. 1 Communication from the Commission to the Council and the European Parliament on the review of the Sustainable Development Strategy: A platform for action - COM(2006) 658 final/2 Documentele Comisiei sunt disponibile la ale Consiliului la iar ale Parlamentului la
4 Fragmentarea poate avea ca rezultat adoptarea unor măsuri conflictuale, care, la rândul lor, pot avea consecinţe negative asupra mediului marin, sau pot impune restrângeri disproporţionate asupra activităţilor maritime concurente. Mai mult, fragmentarea procesului de luare a deciziilor face dificilă înţelegerea impactului potenţial al unui set de activităţi asupra altuia. Ne împiedică să explorăm sinergii nefolosite între diferite sectoare maritime. Acum este momentul pentru a aduna toate aceste elemente la un loc şi pentru a crea o nouă viziune pentru administrarea relaţiei noastre cu oceanele. Aceasta va necesita noi modalităţi de elaborare şi implementare a politicilor la nivel local, naţional şi la nivelul UE, precum şi la nivel internaţional, prin dimensiunea externă a politicilor noastre interne. Scopul Această Carte Verde intenţionează să lanseze o dezbatere cu privire la o viitoare Politică Maritimă a UE care să trateze oceanele şi mările într-o manieră holistică. Va sublinia faptul că folosirea continuă a beneficiilor pe care le oferă acestea va fi posibilă numai printr-un profund respect pentru ele, într-un moment în care resursele lor sunt ameninţate de presiuni severe şi de abilităţile noastre tehnologice din ce în ce mai mari de a le exploata. Reducerea accelerată a biodiversităţii marine, în mare parte datorită poluării, impactului schimbărilor climaterice şi pescuitului exagerat reprezintă semnale de alarmă pe care nu le putem ignora. Cartea Verde se fundamentează pe politicile şi iniţiativele UE existente şi se îmbină cu Strategia Lisabona. Caută să atingă echilibrul între dimensiunile economice, sociale şi de mediu ale dezvoltării durabile. De asemenea, Cartea Verde speră să contribuie la o nouă conştientizare din partea cetăţenilor europeni în ceea ce priveşte măreţia moştenirii lor maritime, importanţa oceanelor în vieţile lor şi potenţialul continuu al acestora de a ne furniza o mai mare bunăstare şi oportunităţi economice. Pasul următor: Principiile unei bune guvernări sugerează nevoia unei politici maritime europene care cuprinde toate aspectele legate de oceane şi mări. Această politică ar trebui integrată intersectorial şi multidisciplinar şi să nu fie numai o colecţie de politici sectoriale verticale. Ea ar trebui să privească oceanele şi mările bazându-se pe cunoştinţele solide despre acestea şi despre cum durabilitatea mediului lor şi a ecosistemelor lor poate fi conservată. Ea ar trebui să tindă spre a asigura răspunsuri, cum ar fi felul în care se iau deciziile şi cum concilierea conflictelor
5 de interese în zonele maritime şi de coastă pot duce la un climat mult mai favorabil pentru investiţii şi pentru dezvoltarea activităţilor economice durabile. Pentru a atinge aceste scopuri, este necesară sporirea cooperării şi să se promoveze coordonarea şi integrarea eficientă a politicilor legate de ocean şi mare la toate nivelurile. Principiile de bază Printre obiectivele sale strategice pentru , Comisia Europeană a declarat că nevoia particulară pentru o politica atotcuprinzătoare a tins spre dezvoltarea unei economii maritime înfloritoare, într-o manieră ce susţine mediul înconjurător. O asemenea politică ar trebui sprijinită prin excelenţă în cercetare ştiinţifică marină, tehnologie şi inovare. Comisia crede că, în menţinerea acestei viziuni, concepţia noastră ar trebui să se sprijine ferm pe piloni gemeni. În primul rând, ea ar trebui legată de Strategia Lisabona, stimulând creşterea economică şi formarea de locuri de muncă mai multe şi bune în Uniune. Investiţiile continue în cunoştinţe şi aptitudini sunt factorii cheie pentru păstrarea competitivităţii şi asigurarea de locuri de muncă de calitate. Concepţia Uniunii Europene integrată în politica industrială subliniază că viitorul Europei constă în aducerea de produse şi servicii noi, de înaltă calitate pe piaţa mondială pentru care clienţii sunt pregătiţi să plătească un preţ 2. În al doilea rând, noi trebuie să menţinem şi să îmbunătăţim statutul resursei pe care se bazează toate activităţile maritime: oceanul însuşi. Pentru a face asta, ecosistemul bazat pe management, construit pe cunoştinţe ştiinţifice, este esenţial. Comisia a completat fundaţia pentru aceasta prin a stabili mai departe Strategia Tematică pentru Mediul Marin 3. În timp ce folosim aceşti piloni ca bază pentru noua noastră politică maritimă, ce pot părea destul de simpli, două caracteristici ale mediului marin trebuie luate in considerare. Prima, natura universală a oceanelor. Aceasta conduce atât la complementaritatea, cât şi la competiţia dintre naţiuni. Pentru a reglementa Propunere de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului care stabileşte Cadrul pentru acţiunile Comunitare in domeniul Politicii Mediului Marin (Directiva Strategiei marine) - COM (2005) 505,
6 activităţile maritime în interesul întregii lumi, dezvoltarea de durată necesită elaborarea de reguli aplicabile universal. Fiecare parte a oceanelor şi mărilor este diferită însă şi poate necesita reguli şi administrare mai specifice. Această contradicţie aparentă ilustrează de ce natura universală a oceanelor este o asemenea provocare pentru elaboratorii de politici. A doua provocare pentru buna guvernare maritimă, care este direct legată de prima, este aceea a variaţilor actori implicaţi. Politicile sectoriale multiple au apărut şi există la toate nivelurile de guvernare: al Uniunii Europene, naţional, regional şi local 4. Propunerile de acţiune pot fi reluate cel mai convenabil de diferiţi actori din diferite agenţii şi din diferite ţări sau de organizaţii internaţionale. În sensul păstrării deciziei la un nivel cel mai apropiat de cel al factorilor de interes, acţiunea la nivelul Uniunii Europene ar trebui preluată numai acolo unde ea contribuie la valoarea adăugată la activităţile altora. Ar trebui UE să aibă o politică maritimă integrată? Cum ar putea UE să aducă un plus de valoare numeroaselor iniţiative naţionale, locale şi private care deja există în domeniul maritim? 2. Păstrarea suveranităţii europene în dezvoltarea maritimă durabilă 2.1. O industrie maritimă competitivă Mărimea sectorului Uniunea Europeană deţine conducerea puterii maritime în lume, mai ales cu privire la transportul naval, tehnologia construcţiei de vapoare, a turismului din zona de coastă, energiei din larg, incluzând şi energia reciclabilă, şi serviciile auxiliare. Privind spre viitor, conform unui studiu al Institutului Irlandez de Marină, sectoarele cu cel mai mare potenţial de creştere apare ca fiind vasele de croazieră, porturile, acvacultura, energia reciclabilă, telecomunicaţiile marine şi biotehnologia marină 5. Transportul naval şi porturile sunt esenţiale pentru comerţul internaţional. 90% din comerţul exterior al Uniunii Europene şi peste 40% din comerţul interior utilizează transportul pe mare. Supremaţia Europei în această industrie globală 4 Modurile de abordare naţionale a afacerilor maritime. 5 Analiza pieţei mondiale pentru industria marinǎ, Martie 2005, Douglas-Westwood Limited, Previziunea Marinǎ seria nr.1, Institutul de Marinǎ, Irlanda.
7 este certă, totalizând 40% din flota mondială. 3,5 miliarde de tone de marfă pe an şi 350 milioane de pasageri trec prin porturile europene. Aproximativ de persoane lucrează în porturi şi în servicii conexe şi, împreună, generează o valoare adăugată de 20 miliarde de euro 6. Perspectivele pentru amândouă aceste sectoare sunt de continuă creştere, cu volumul comerţului mondial în creştere şi cu dezvoltarea Short Sea Shipping (transportul maritim pe distanţe scurte) şi a Autostrăzilor Maritime în Europa. Transportul maritim este un catalizator pentru alte sectoare, în principal pentru construcţia navală şi echipamentul marin. Serviciile maritime auxiliare, cum ar fi asigurările, serviciile bancare, de brokeraj, clasificarea şi consultanţa reprezintă un alt domeniu unde Europa ar trebui să-şi menţină supremaţia. De asemenea, oceanele şi mările generează venituri prin intermediul turismului. Cifra de afaceri directă a turismul marin în Europa este estimată la 72 miliarde de euro în Turiştii care îşi petrec vacanţele în zonele de coastă beneficiază de mare, de plajă şi de zonele de coastă în moduri foarte diferite. Multe destinaţii turistice îşi datorează popularitatea datorită proximităţii lor faţă de mare şi depind de calitatea mediului acesteia. Un nivel ridicat al protecţiei zonelor de coastă şi a mediului marin sunt, de asemenea, esenţiale pentru susţinerea turismului, în general, şi pentru creşterea rapidă a ramurii ecoturismului, în special 8. Turismul generează comerţ pentru industria constructoare de vapoare. Industria croazierelor în Europa s-a extins puternic în ultimii ani cu o rată anuală de creştere mai mare de 10%. Vasele de croazieră sunt construite aproape în întregime în Europa. Turismul pe vasele de croazieră contribuie la dezvoltarea zonelor de coastă şi a insulelor. Industria bărcilor de agrement a înregistrat o creştere stabilă în ultimii ani şi se prognozează o creştere anuală de 5-6% în cadrul Uniunii Europene 9. Nu există altă formă participativă de agrement care să acopere o asemenea diversitate de vârste, interese şi locaţii 10. Marea joacă un rol major în competitivitate, durabilitate şi siguranţa furnizării de energie, obiective cheie identificate de Comisie 11 şi de conducătorii de state şi de guverne din Uniunea Europeană 12. Marea Nordului este a patra cea mai mare sursă de petrol şi gaze naturale în lume, după Rusia, Statele Unite ale Americii şi Arabia Saudită 13. Mările din jurul Europei joacă, de asemenea, un rol important 6 Organizaţia Europeanǎ a Porturilor Maritime( ESPO), contribuţie la Cartea Verde. 7 A se vedea nota Sectorul include, spre exemplu, construcţia de vapoare, motoare marine şi echipamente pentru confecţionarea echipamentelor de înaltă tehnologie, finantare, clǎdiri şi infrastructurǎ operaţionalǎ. Grupul Uniunii Europene al Industriei Marine de Agrement (European Union Recreational Marine Industry Group- EURMIG)), contribuţie la Cartea Verde. 10 Asociaţia Europeanǎ a Vapoarelor (EBA), contribuţie la Cartea Verde. 11 Cartea Verde, O strategie europeanǎ pentru energie durabilǎ, competitivǎ şi sigurǎ COM(2006) Consiliul European, , Concluziile Preşedinţiei. 13 Asociaţia Internaţionalǎ a Producǎtorilor de Petrol şi Gaze (OGP), contribuţie la Cartea Verde.
8 în sectorul energetic ca un mijloc de transport, printr-o creştere a numărului de petroliere, din marea parte de petrol şi gaz consumat în Europa. În această privinţă, creşterea importanţei gazului natural lichefiat necesită construcţia unor noi terminale. Energia eoliană offshore, curenţii oceanici, valurile şi fluxurile şi refluxurile acestora reprezintă o vastă sursă de energie reciclabilă. Dacă aceasta este exploatată cu succes, poate contribui cu o substanţială provizie de electricitate în multe din zonele de coastă ale Europei. Aceasta poate susţine mai departe dezvoltarea economică şi crearea durabilă de locuri de muncă în aceste regiuni. Companiile europene au dezvoltat know-how-ul în tehnologia marină, nu numai în exploatarea offshore a hidrocarburilor, dar, de asemenea, în resursele marine reciclabile, operaţiuni efectuate la mare adâncime, cercetare oceanografică, vehicule şi roboţi submarini, lucrări maritime şi inginerie de coastă. Aceste tehnologii vor fi utilizate din ce în ce mai mult şi vor intensifica creşterea sectorului european de tehnologie marină, în special pe pieţele de export din lumea întreagă. Organizaţia Alimentelor şi Agriculturii (Food and Agricultural Organisation) 14 indică faptul că cea mai nouă cerinţă pentru consumul de peşte va trebui să fie întâmpinată de acvacultură. Provocarea va fi să se facă faţă la această creştere într-un mod prietenos cu mediul. Cum competiţia pentru spaţiu poate, de asemenea, să fie o problemă majoră în câteva din zonele de coastă, acvacultura poate fi mutată mai departe de coastă, necesitând în continuare cercetare şi dezvoltare pentru tehnologia offshore a creşterii în captivitate 15 (offshore cage farming technology). Uniunea Europeană este una din puterile majore în ceea ce priveşte pescuitul şi una din cele mai mari pieţe de desfacere pentru produse din peşte. În timp ce numărul pescarilor din Uniunea Europeană a scăzut de-a lungul timpului, aproximativ sunt angajaţi în sectorul pescuitului în totalitatea acestuia 16. Multe slujbe sunt generate în prelucrare, ambalare, transportare şi distribuţie ca şi în şantierele navale, confecţionarea echipamentelor de pescuit, fabrici de lumânări şi întreţinere, nu numai în prinsul peştelui. Aceste activităţi joacă un rol important în structurile economice şi sociale ale ariilor de pescuit. Cu trecerea graduală la pescării durabile, care este planificată în Uniunea Europeană, şi cu cererea în creştere pentru peşte şi pentru mâncare sănătoasă, posibilităţile pentru 14 Starea Mondială a Pescuitului şi Acvaculturii 2004, FAO. 15 Comunicarea din partea Comisiei cǎtre Consiliu şi Parlamentul European O startegie pentru dezvoltarea de duratǎ pentru acvacultura europeanǎ COM(2002) Politica comunitarǎ a pescuitului (CFP) în cifre, 2004.
9 o stabilitate economică mai bună, profitabilitatea şi chiar cultivarea în unele părţi ale sectorului pentru pescuit sunt în creştere. Importanţa faptului de a fi competitiv Dată fiind economia Europeană bazata pe export, creşterea în volumul comerţului şi circumstanţele geografice, Uniunea Europeană are un interes fundamental în competitivitatea navigaţiei, construcţiei de vapoare, echipament marin şi industria portuară. Pentru a asigura competitivitatea este necesar să se asigure un cadru unitar la nivel internaţional pentru aceste industrii. Aceasta este cu atât mai important cu cât activităţile maritime concurează in principal pe o piaţă globală. Transporturile maritime şi porturile sunt componente cheie ale lanţului logistic care leagă Piaţa Unică de economia mondială. Eficienţa şi vitalitatea lor continue şi vitalitatea sunt esenţiale pentru competitivitatea Europeană într-o lume în plina globalizare. Şantierele navale furnizează un studiu de caz bun despre cum sector maritim european tradiţional face faţă presiunii crescânde a competiţiei globale, mai ales celei din Asia. În ultimul deceniu, construcţia navală Europeană a pierdut 36% din locurile de muncă, dar a câştigat 43% în productivitate. Aceasta s-a întâmplat într-un sector care este specializat în producţia de vase sofisticate. Vapoarele produse în Europa sunt remarcabile în ceea ce priveşte complexitatea, siguranţa şi efectul asupra mediului, adeseori cu mult deasupra normelor regulamentare. Industria constructoare de vapoare din Uniunea Europeană ( incluzând şantiere şi echipamentul constructorilor) continuă să fie liderul mondial în tehnologie navală, toate invenţiile majore venind din Europa. Ca un rezultat, industria Uniunii Europene a cunoscut o evoluţie mai mare faţă de sectoarele echivalente din Orientul Îndepărtat, în ciuda volumului mai mic al tonajului produs. Constructorii de vapoare europeni şi furnizorii lor sunt lideri ai segmentelor de piaţă cum ar fi vasele de croazieră şi pentru pasageri, vase comerciale mici, vase şi tonaje navale specializate. Europa are o poziţie puternică în ambarcaţiuni pentru agrement şi echipament, un sector de o competitivitate ridicată datorită ingineriei de producţie modernă şi avansată. Inovaţia în acest sector este rezultatul cererilor societăţii pentru ţărmuri mai curate ca şi cel al regulamentelor elaborate. Programele şi politica judicioase pot lansa competitivitatea, aşa cum a fost arătat de către LeaderSHIP 17, referindu-se la viitoarea competitivitate a sectorului 17
10 construcţiilor şi reparaţiilor de vapoare. Acesta este un efort co-operativ bazat pe descoperirile de ultimă oră, antreprenoriat, inovare şi implicarea părţilor de interese. Comisia crede că acest exemplu poate fi formulat într-o formă mai generalizată. Într-un număr de sectoare maritime, cum ar fi navigaţia, construcţia de vapoare şi energia offshore, introducerea de noi tehnologii pentru a asigura durabilitatea mediului activităţilor lor creează oportunităţi pentru afaceri şi export, mai ales că şi alte ţări merg în direcţia unei dezvoltări durabile. Pentru a fi capabile de se folosi de oportunităţile de creştere în navigaţie şi alte sectoare maritime, companiile europene trebuie să fie capabile să prevadă cu oarecare acurateţe viitoarea dezvoltare a pieţei. Informaţiile adiţionale şi statisticile referitoare la piaţă pot fi de ajutor în această privinţă. Pentru regiunile mai îndepărtate ale Europei, accesul mai bun, inclusiv prin intensificarea legăturilor maritime atât în cât şi cu continentul European, ar putea consolida în mare măsura competitivitatea lor. Morala care se poate extrage de aici este aceea că puterea industriei maritime europene constă în antreprenoriat şi abilitatea ei de a inova. Se pot face multe pentru a se asigura că factorii de producţie de cea mai înaltă calitate sunt disponibili pentru sectorul privat. Aceştia sunt chiar oceanele, ca o resursă de bază, cunoaşterea ştiinţifică despre toate aspectele oceanelor şi calitatea şi experienţa forţei de muncă. Este oportun să-i examinăm acum, precum şi cadrul de reglementare în cadrul căruia operează industria. Cum pot sectoarele maritime europene să rămână competitive, luând în considerare nevoile specifice ale IMM-urilor? Ce mecanisme trebuie implementate pentru a se asigura că noua dezvoltare maritimă este durabilă? 2.2. Importanţa mediului marin pentru utilizarea durabilă a resurselor noastre marine Existenta unui mediu marin sanatos este o conditie sine qua non pentru realizarea potentialului deplin al oceanelor. Din acest motiv, prezervarea acestor resurse este cheia imbunatatirii competitivitatii, cresterii pe termen lung si numarului angajatilor in UE.
11 Deteriorarea mediului maritim reduce potentialul oceanelor si marilor de a oferi venituri si slujbe. Activitatile economice care depind de calitatea mediului marin sunt afectate in mod special. Buna desfasurare a turismului marin si de coasta, cea mai mare industrie europeana legata de mare, depinde de asta. Regiunile cele mai indepartate si izolate trebuie sa faca fata unor provocari specifice, fie fenomene naturale (tornade sau cutremure) fie imigratie ilegala, fiecare dintre acestea necesitand un raspuns specific. Pescuitul este desemenea afectat. Pastrarea unui mediu marin sanatos inseamna pastrarea unei vieti bogate si diverse in acest mediu, incluzand stocurile de peste. Pentru a avea un sector de pescuit vibrant, este necesara obtinerea unui nivel al stocurilor de peste care sa permita pescuitul durabil. Politicile de mediu si de pescuit trebuie sa fie parteneri, luptand pentru teluri comune care sunt bazate pe stiinta biologica de top. In anumite mari, aceste teluri vor putea fi realizate doar daca alte amenintari la adresa sanatatii mediului marin, cum ar fi poluarea de pe uscat sau descarcarile operationale ale navelor, sunt controlate. Un mediu marin sanatos este deasemenea necesar pentu ca fructele de mare sa contribuie optim la nutritia si sanatatatea oamenilor. Din ce in ce mai multe dovezi stiintifice arata ca pestele este foarte nutritiv, dar prezenta substantelor contaminante cum ar fi metalele grele sau poluantii organici persistenti pot impiedica oamenii sa beneficieze la maximum de avantajele pentru sanatatea lor oferite de fructele de mare. 18 Se cere actiune prompta pentru a asigura aceasta resursa. Comisia a adoptat Strategia Tematica pentru Mediul Marin (Thematic Strategy for the Marine Environment) care va reprezenta pilonul partii legate de protectia mediului din oricare viitoare politica maritima. Evaluarea detaliata a starii mediului marin care va fi oferita de Strategia Marina va fi foarte valoroasa pentru elaborarea principiilor de baza care sa duca la reglementarea integrala a folosirii oceanelor. Scopul principal este obtinerea unui stari bune a mediului marin al UE pana in Aceasta strategie introduce principiul planificarii spatiale bazate pe ecosistem. Fara aceasta, vom fi in curand incapabili sa ne descurcam cu diferitele si uneori conflictualele folosiri ale oceanelor. Aceasta evaluare ar putea duce la crearea altor zone marine protejate, lucru ce va proteja biodiversitatea si va asigura tranzitia rapida la niveluri de pescuit ce pot fi mentinute. Luarea eficienta a deciziilor trebuie sa includa in politicile maritime si problemele mediului si sa ofere sectoarelor maritime previzibilitatea de care au nevoie. La baza noii politici maritime trebuie sa stea intelegerea reciproca si 18 Vezi Opinia Comitetului Stiintific asupra Substantelor Contaminante in lantul trofic, la cererea Parlamentului European in legatura cu evaluarea sigurantei Pestilor Salbatici si din Crescatorii, Autoritatea Europeana de Siguranta a Hranei, Intrebarea Nr EFSA-Q , Jurnalul EFSA (2005) 236
12 viziunea comuna a tuturor factorilor de decizie, incluzand transportul maritim si porturile, pescuitul, managementul integrat al zonelor de coasta, politica regionala, politica energetica si politicile tehnologice. Aceasta inseamna unificarea unor politici diferite pentru pentru atingerea scopului comun al expansiunii economice durabile, care este provocarea cheie a viitoarei Politici Maritime. Politica de siguranta maritima are deasemenea un rol important pentru protejarea mediului marin. Legistatia, masurile si controalele comunitare au fost intarite dupa dezastrele petrolierelor Erika si Prestige din 1999 si Interzicerea si retragerea treptata a petrolierelor cu o singura coca, monitorizarea si aplicarea stricta a legislatiei exitente, mai multe controale in apele teritoriale ale UE si inspectia porturilor, armonizarea partiala a sanctiunilor penale pentru poluarea marina 19 si crearea unei Agentii Europene de Siguranta Maritima 20 (European Maritime Safety Agency-EMSA) sunt exemple ale efortului urias facut pentru imbunatatirea sigurantei maritime in UE. Comisia a prezentat de curand Al Treilea Pachet de propuneri in acest domeniu care va intari legislatia existenta, in special in domeniul societatilor de clasificare, controlul portuar al statelor, monitorizarea traficului maritim, responsabilitatea statelor sub al caror pavilion se afla navele, investigatiile accidentelor maritime si raspunderea armatorilor. 21 Pentru a continua acest progres, este necesara utilizarea potentialului deplin al evaluarii de risc ca un instrument pentru dezvoltarea politicii. Aceasta va necesita un un efort concertat din partea institutiilor UE pentru a obtine reactiile porturilor si ale navelor, pentru a dezvolta procese si metode care sa ofere informatii mai bune despre incidentele si traficul maritim si pentru a reduce nesiguranta impactului si scalei practicilor neprietenoase mediului inconjurator prin evaluarea riscurilor. Legislatia poate fi deasemenea sprijinita prin alte tipuri de actiune. Asa cum considera Cooperarea Subregionala a Statelor Marii Baltice 22 (Baltic Sea States Subregional Cooperation-BSSSC): Participarea imediata a peste 40 de autoritati regionale la proiectul Baltic Master, sprijinit de Interreg, este cel mai bun exemplu de crestere a cunostintelor despre managementul sigurantei maritime si a accidentelor la acest nivel. Aceasta este un exemplu al modului in care fondurile comunitare pot fi folosite pentru implementarea politicilor. 19 Directiva 2005/35/EC si Decizia Cadru 2005/667/JHA Comunicarea Comisiei, Al treilea pachet de masuril legislative pentre siguranta maritima in Uniunea Europeana -COM(2005) BSSSC, Contributie la Cartea Verde
13 Doua exemple de conventii internationale a caror ratificare va aduce contributii la un sanatatea mediului marin sunt Conventia Internationala pentru Controlul Sistemelor Anti Ciocnire pe nave (International Convention on the Control of Harmful Anti-Fouling Systems on Ships-AFS) si Conventia Internationala pentru Controlul si Managementul Apelor de Balast si Sedimentelor (International Convention for Control and Managemnt of Ship s Ballast Water and Sediments- BWM). 23 Mai multe State Membre au realizat importanta luptei impotriva speciilor invadatoare care afecteaza mediul marin prin introducerea apei de balast. Introducerea tehnologiilor necesare pentru tratarea apei de balast ar trebui incurajata. Comisia a contribuit (de exemplu prin proiectele celui de-al 5-lea Program Cadru asupra Tratarii Apelor de Balast 24 ) la eforturile Organizatiei Maritime Internationale (IMO) de implementare a Programului Global de Management al Apelor de Balast, care va ajuta tarile in curs de dezvoltare sa inteleaga problema, monitorizeze situatia si sa se pregateasca sa implementeze conventia BWM. Aceste eforturi trebuie continuate. 25 Cum poate politica maritima sa contribuie la conservarea resurselor oceanulu si a mediului? Cum poate o politica maritima sa imbunatateasca scopurile Strategiei Tematice privind mediul marin? Cum poate fi folosita evaluarea riscurilor pentru imbunatatirea sigurantei pe mare? 2.3 Ramanand la cele mai avansate Stiinte si Tehnologii Declaraţia de la Galway aprobată de Conferinţa Euroceans 2004 a identificat contribuţia industriilor marine în atingerea obiectivelor de la Lisabona şi rolul ştiinţei şi tehnologiei marine în cel de al şaptelea Program Cadru al UE pentru Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică (FP7) privind dezvoltarea într-o manieră desăvârşită a ştiinţei şi tehnologiei marine. Conferinţa Euroceans 2004 a accentuat faptul că, pe lângă cercetarea marină şi cea maritimă, există nevoia Tratarea Apelor de Balast (TREBAWA) si Tratarea la Bord a Apelor de Balast (Dezvoltarea si Aplicarea Tehnoligiilor) si Introducerea Combustibilului Marin cu putin sulf (MARTOB) 25 Vezi Documentul suport asupra sigurantei marine
14 urgentă de sprijinire a colectării coordonate şi sustinute, de arhivare a seturilor de informaţii 2 maritime uşor de înţeles şi de asigurare a accesului la acestea. Cercetarea şi tehnologia sunt necesare nu numai pentru a menţine Europa în topul produselor avansate, ci şi pentru a ajuta la formularea unor alegeri politice informate şi pentru a preveni degradarea mediului marin. Inovarea şi R&D în Tehnologiile Informaţiilor şi Comunicaţiilor poate asigura noi soluţii eficiente în multe domenii maritime. În priorităţile strategice ale Comisiei pentru , ştiinţa marină şi cercetarea constituie unul dintre pilonii principali în vederea constituirii viitoarei politici maritime europene. FP7 propuse identifică temele prioritare ale cercetării în domenii precum mediul inconjurator, transport, alimentaţie, agricultura, biotehnologie, energie, etc. Acesta afirmă că o atenţie deosebită va fi acordată domeniilor stiintifice prioritare adiacente acestor teme, cum ar fi stiintele marine şi tehnologiile cu obiectivul cresterii coordonarii şi integrarii cercetării marine în FP7. Contributia FP7 reprezinta o fractiune a cheltuielilor publice şi private în domeniul cercetării în Comunitate. Este esential ca cercetarea marină în Europa este considerata ca un intreg şi ca, totodata, cooperarea şi coordonarea în aceasta zona s-au imbunatatit semnificativ. Actiuni în vederea programelor nationale coordonate în cadrul unei cercetări pan europene a început cu proiectul ERA 3. Este nevoie urgent de o viziune în domeniul cercetării marine în Europa, care să conducă la o strategie, de pe urma căreia sa se obţină rezultate şi mai bune din Programele Cadru şi din alte resurse de finantare Europene 4 evitând duplicarile, decalajele şi crearea de sinergii. Strategia ar trebui sa includă mecanisme pentru optimizarea coordonarii, cooperarii şi dialogului dintre Comisie şi creatorii de politici, comunitatile industriale şi stiintifice din Statele Membre şi ţările terte. Avand la baza inputul primit din partea comunitatii stiintifice şi tehnice, ar trebui sa se stabileasca ce este necesar pentru a sprijini puternic şi durabil integrarea activitatilor în randul organizaţiilor care realizeaza cercetări cu privire la mare şi activitatile maritime în Europa şi sa furnizeze un puternic dialog sectorial incrucisat intre disciplinele stiintifice şi dezvoltatorii de tehnologii, sa furnizeze input pentru o abordare globală a politicii maritime Exmple: ERA NET s, MARINERA, MARIFISH, AMPERA şi BONUS 4 Statele Membre şi fondurile private; de ex. EUREKA reţeaua Pan Europeana pentru orientare de piaţă, R&D COST Cooperare Europeană în domeniul Cercetării Ştiinţifice şi Tehnologice Fondul Social European şi INTERREG III
15 Asociatia Europeana de Dragaj (EuDA) sugereaza înfiinţarea unui Centru de Excelenţă European pentru cunoasterea marii şi oceanelor care sa se ocupe cu problemele legate de resursele marine, efectele schimbarii climatice, dinamica zonelor costiere, impactul dezvolţării infrastructurii, legatura relationala intre dezvoltare şi ecologie pe o perioade lungi. 5 Aceasta propunere evidentiaza natura multipla a cercetării marine. Tinand cont de acest aspect, se poate facilita schimbul de informatii intre sectoare şi organizatiile de cercetare. Optiunile ar putea include o conferinta organizată regulat pentru diseminarea rezultatelor cercetării marine şi obtinerea feedback-ului din partea participantilor industriali. Ar trebui avută în vedere înfiinţarea unui singur Portal de Internet European pentru proiectele de cercetare şi înlocuirea paginilor de internet care oferă informaţii fragmentate existente în momentul de faţă. WATERBORNE a stabilit, impreuna cu participantii şi Statele Membre în cadrul transportului maritim, o viziune pentru anul 2020, incluzând o agenda de cercetare strategică. Aceasta viziune include o nava cu un impact foarte redus asupra aerului şi mediului marin. Pentru ca aceasta să se poată realiza, cecertarea privind tehnologiile pentru nave nepoluante, inlcusiv motoare nepoluante, reciclarea apei de balast şi petrol va fi consolidată de FP7. Cercetarea ştiinţifică marină este o activitate ce se desfăşoară în întreaga lume. în timp ce sprijina implementarea politicilor generale şi planificarea la nivel regional, cercetarea trebuie sa se adreseze de asemenea dificultăţilor globale cum ar fi impactul schimbarii climatice. Regiunile maritime exterioare UE au un loc bine stabiilit în observarea sistemului oceanic, ciclurilor de anotimpuri, biodiversitatii etc. Acest potential poate fi luat în considerare în planificarea viitoare a cercetării şi dezvolţării de programe în acest domeniu. Cercetarea în interesul public poate fi necesara şi în ceea ce priveste ZEE (Zonele Economice Exclusive) şi treptele continentale. în cadrul domeniilor cum sunt aceste acorduri comunitare cu ţări terte poate fi inclua consimtamantul mutual necesar pentru cercetare 6, în acest mod facilitandu-se şi promovandu-se cercetarea fundamentală, bazată pe interesul public general. Statele Membre pot include în foile de parcurs pentru implementarea Planului de Actiune privind Tehnologiile de Mediu Înconjurător (ETAP) 7 o sectiune privind tehnologiile marine şi inovatiile. 5 EuDA, contribuţie la Cartea Verde 6 Vezi articolele UNCLOS 7 Comunicare din partea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European Stimularea Tehnologiilor pentru Dezvoltare Durabilă: Un Plan de Acţiune privind Tehnologiile de Mediu Înconjurător pentru UE COM (2004) 38
16 Cum poate o Strategie Europeana de cercetare marină sa fie dezvoltata pentru a aprofunda în continuare cunostintele noastre şi pentru a promova noi tehnologii? Ar trebui dezvoltată o Reţea Europeană pentru cercetarea Marină? Ce mecanisme pot transforma cel mai bine cunoştinţele în venituri şi locuri de muncă? În ce fel ar trebui implicaţi participanţii? 2.4 Inovaţia sub circumstante schimbatoare Schimbări climatice Oceanele şi marile joaca un rol cheie în tiparele climatului şi vremii. în mod egal oceanele şi marile sunt sensibile la variatiile climatice. Oceanele acţionează ca regulatori climatici, fie în mod direct de exemplu prin transferarea caldurii (un astfel de exemplu este Curentul Golfului sau indirect prin absorbtia dioxidului de carbon. De asemenea ele pot fi afectate de activitatile umane din zonele costiere şi apele costiere. Calotele de gheata joaca de asemenea un rol esenţial în sistemul climatic global. In medie, incalzirea climei din regiunea arctica este de doua sau trei ori mai pronuntata decat oriunde pe planeta, cu o crestere de 3 grade Celsius în ultimii 50 de ani. Blocul de gheata arctic s-a scufundat deja cu 15 pana la 20% în ultimii 30 de ani 8. Daca acest lucru nu este luat în considerare, flora şi fauna artica vor suferi schimbari majore, la fel şi intregul lant trofic, de la algele unicelulare pana la pesti şi foci. Vor fi consecinte serioase pentru populatia indigena. Schimbarea climatului în zona arctica poate deveni o provocare majora pentru Politica Maritimă UE. Prin cresterea nivelului marii şi cresterea temperaturii, schimbarile arcticului afecteaza întreaga planeta. Protejarea climatului regiunii arctice este o parte foarte importanta din prevenirea schimbarii climei globale. De aceea combaterea schimbărilor climatice reprezintă centrul strategiei UE. Schimbarea climatului are de asemenea un impact important asupra Europei. Ar putea contribui la încetinirea Curentului Golfului, cu toate efectele pe care acesta le-ar putea avea asupra climei în Europa. Potrivit Tabloului 8 IPCC schimarea climatică 2001: raport sintetic. IPCC plenar XVIII (Wembley, UK) 24/
17 International pentru Schimbari Climatice International Panel on Climate Change (IPCC), nivelul global al marii se aşteaptă să crească semnificativ în acest secol 9. Dezvoltarea porturilor şi a zonelor costiere va deveni din ce în ce mai vulnerabila la furtuni. De asemenea, turismul va putea avea de suferit. Cresterea temperaturilor inregistrate vara în sudul Europei pot cauza modificări majore a destinatiilor preferate de turisti. Zona de coasta a Marii Mediterane va resimti un puternic impact cauzat de schimbarile precipitatiilor. Proviziile de apa obtinute prin desalinizare vor fi din ce în ce mai necesare în zonele noastre de coasta. Se anticipează schimabari majore în ceea ce priveste speciile marine. Abundenta pestilor şi modul în care sunt distribuiţi în mari va fi afectat, influentand industria pescuitului. Dioxidul de carbon indus de acidificarea oceanului este inevitabil. Acidificarea oceanului poate conduce la un declin la nivel mondial în zonele propice cresterii recifurilor de corali, schimabri majore ale ecosistemului ce pot afecta lantul trofic, şi la o reducere a capcităţii oceanelor de a absorbi dioxidul de carbon. Trebuie avute în vedere şi influenţele asupra recifurilor de corali din afara coastelor din zonele tropicale şi subtropicale ale teritoriilor Statelor Membre. Consecintele schimbarilor climatice asupra oceanelor şi marilor, asupra mediului înconjurător în ansamblul său vor face greu de realizat prosperitatea economică şi situaţia socială şi vor implica costuri semnificative. Este esential ca Europa sa continue sa isi joace rolul de lider pe scena mondiala în atenuarea schimbarilor climatice. Trebuie sa continue sa indentifice masurile potrivite ce au ca scop reducerea schimabrilor climei, incluzand transportul maritim şi sectoarele energetice. Sectorul navigatiei ramane o sursa principala de poluare a aerului în Europa. Principalul gaz de sera emis de nave este dioxidul de carbon. Emisia de CO2 a navelor în marile UE a fost de 157 de milioane de tone în anul Este mai mult decat emisia avioanelor în spatiul aerian UE. în lipsa unor noi masuri politice, emsia NOx din navigaţie va deveni pana în anul mai mare decat cea a celorlalte surse de poluare terestre combinate. Aceste emisii trebuie reduse în corelatie cu Strategia Tematica Aeriana adoptata de catre Comisie 12. Daca Europa poate dezvolta noi tehnologii pentru reducerea impactul asupra climei al industriei maritime şi noii tehnologii de planificare a impactului schimbarii climei în zonele costiere, apoi acestea pot fi exportate în acele parti ale 9 Ibid 10 Cuantificarea emisiilor de la nave associate cu deplasarea acestora între porturile Comunităţii Europene, 11 Document de lucru al Comisiei, SEC (2005) Comunicarea din partea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European Strategia Tematică privind Poluarea Aerului, COM (2005) 446 final.
18 globului ce se confrunta cu probleme similare. Noile tehnologii off-shore cum ar fi captarea de carbon şi depozitarea geologica sau instalatiile off-shore construite pentru a rezista efectelor puternice în cazurile de vreme extrema furnizeaza importante oportunitati economice. Ele plaseaza Europa în fruntea inovatiei tehnologice în atenuarea şi adaptarea schimarilor climatice. Cateva proiecte de cercetare sprijinite în cadrul celui de al 4-lea, 5-lea şi al 6-lea Program Cadru se adreseaza practic consecintelor asupra mediului şi a sigurantei procesului de absorbire de carbon. Se preconizeaza ca pana în anul 2050 dintr-un total de 877 miliarde de tone, vor fi absorbite şi depozitate 483 de miliarde de tone de CO2 13. Energie Apele costiere europene detin multe oportunitati pentru instalatiile offshore de energie regenerabilă. Vantul, curentii oceanici, valurile şi fluxul şi refluxul pot fi surse de energie. Studiile Comisiei arata ca pana în anul 2010 puterea vantului poate genera de MW, incluzand de MW offshore 14. Alte tehnologii în dezvoltare includ dispozitive de captare e energiei valurilor şi turbine pentru curentii marini, dispozitive ce se pot construi la tarm sau în larg. în toate aceste cazuri, nu s-ar impiedica desfasurarea celorlalte activitati cum ar fi navigatia şi pescuitul, nevoile populatiei putand fi astfel satisfcute pe deplin. Aceasta va creste necesitatea planificarii spatiale, prevazuta în Capitolul IV. In timp ce resursele accesibile offshore incep sa se consume şi producatorii incep sa ia în considerare rezervele mai putin accesibile, cum ar fi adancul marilor, apar o serie de intrebari: ce trebuie facut pentru facilitarea exploaţării acestor resurse fara a compromite mediul inconjurator şi fara a pune serioase probleme economice, ce tehnologii noi sunt necesare pentru a ajunge la aceste resurse şi ce modelele inovative de afaceri şi regulamente vor fi adecvate în acest context? Consumul de energie în sectorul transporturilor prezinta cele mai mari cresteri în UE, dar exista potential pentru economisirea de energie. în primul rand, trecerea de pe transportul rutier pe cel de navigatie pe apa poate contribui la realizarea acestor economii, datorita consumului relativ mic al navigatiei pe ape pe tona de marfuri transportate. în al doilea rand, navigatia poate contribui la castigarea eficientei energiei, de ex. prin folosirea vantului, a energiei solare sau a biocombustibilului. 13 Institutul Francez de Petrol, 14 Comunicare din partea Comisiei Susţinerea electricităţii din surse de energie regenerabile, COM (2005) 627 final.
19 O alta arie de dezvoltare este cea legata de hidratii de metan. Estimarile actuale sunt în jur de de gigatone de carbon echivalent, insumand toate resuresele de combustibil fosil la un loc 15. Aceasta forma de energie ar putea ajuta la diversificarea surselor de aprovizionare şi difuzarea de dioxid de carbon în cantitati mai mici în atmosfera decat petrolul sau carbunele pe unitate de energie obtinuta. Exploatarea lor prezinta insa provocări tehnologice majore în ceea ce priveste colectarea, conditionarea, transportul şi conversia în gaz metan comercial. Europa este lider în cercetarea legata de hidratii de metan şi de riscurile şi consecintele unor scurgeri accidentale, care ar putea contribui serios la realizarea efectului de sera 16 Transportul de energie pe mare, prin conducte sau cu nave tancuri, creeaza oportunitati economice şi în acelasi timp ridica şi probleme din perspectiva sigurantei şi impactului potentialelor accidente asupra mediului inconjurator. Acestea pot fi stranse intr-un ghid pentru o retea dedicata trans-europeana (TEN) pentru hidrocarburi, care sa acopere toate elementele de infrastructura. Biotehnologia albastra Biotehnolgia albastra se refera la noi produse ce pot fi obtinute prin exploatarea bogatei biodiversitatii marine. Aceasta ofera un potential pe termen lung estimat la 80% din organismele vii de pe planeta şi care se gasesc în ecosistemul acvatic. Biotehnologia marină va contribui la multe sectoare industriale, de la cultura acvatica pana la sanatate şi de la cosmetice pana la produse alimentare 17 Pentru a constientiza potentialul sau. este esentiala efectuarea, cat mai curand posibil, de pasi eficienti pentru a se ajunge la o intelegere multilaterala pentru potejarea biodiversitatii marine sub Conventia Natiunilor Unite privin Legea Marilor (UNCLOS) 18. Acest lucru ar fi în corcondanta cu tinta UE de la Gothenburg de a opri acest declin pana în anul In timp ce biotehnologia albastra se afla intr-o faza incipientă de dezvoltare, sprijinul trebuie sa se concentreze pe explorarea şi imbunatatirea cunostintelor pe care se va baza productia de noi marfuri şi servcii. Acest lucru se poate realiza în cooperare cu principalii actori implicati. 15 Eurogif, Contributie la Cartea Verde 16 Vezi Un Studiu în Prospectele Dezvolţării Biotehnologiei Marine din Regatul Unit, Biobridge Ltd,2005, Rezumat Executiv, A se vedea şi Industriile Marine analize de piata globale, Capitolul 23 (nota de subsol 5) Consiliul European de la Göthenburg , Concluziile Presedintiei.
20 Statele Membre pot lua exemplul Fondurilor Verzi de Investitii pentru a mobiliza fonduri de risc aditionale pentru eco-inovatii în ceea ce priveste oceanele, tehnologii de mediu marin şi biotehnologie prin infiintarea unor Fonduri albastre de investitii adecvate. Ce pasi ar trebui sa mai faca UE pentru a diminua şi a se adapta la schimbarile climatice ale mediului marin? Cum pot fi promovate şi implementate tehnologiile de energie regenerabila în larg? Cum pot imbunatatirile de eficienta enrgetica şi diversificarea combustibilului în transportul naval sa fie realizate? Ce consideraţi că este necesar a se face pentru a folosi potenţialele beneficii ale biotehnologiei care nu dăunează mediului acvatic (blue biotechnology)? 2.5 Dezvoltarea competentei profesionale maritime în Europa şi extinderea angajarii maritime durabile Activitatile maritime trebuie sa atraga personal calificat. Totusi, per ansamblu, angajarea fortei de munca este stabila în Europa 19, dar numarul de marinări este în scadere. Criza actuala priveste în mod special ofiterii din marină comerciala, dar nu afecteaza toate Statele Membre în aceeasi masura. Recrutarea de echipaje bine pregatite şi competente şi a altor profesionisti intr-un numar suficient este esenţială pentru supravietuirea industriei maritime şi pentru a mentine Europa în fruntea concurentei. Multe sectoare, cum ar fi autoritatile de control ale Statului şi societatile de clasificare necesita un flux regulat de fosti marinări, în principal ofiteri, piloti, ingineri, manageri de santier, inspectori de siguranta şi instructori. Multe slujbe la bordul navei sunt acum ocupate de personal din ţări terte. Acest aspect este atribuit constrangerilor legate de cariera, izolarea pe care o implica aceste profesii, statutul inferior atasat acestei slujbe şi slaba remunerare a navigatorilor din ţări terte. 20 Evidenta arata faptul ca acele cauze care au determinat declinul se regasesc atat în cererea cat şi în furnizarea de locuri de munca. în navigatie, concurenta reduce dorinta angajatorilor de a oferi un nivel marit de salarizare care sa atraga 19 Vezi de asemenea Cartea suport Angajarea, aspecte sociale şi de pregatire profesionala a industriilor maritime şi de pescuit şi sectoarele cu care sunt în legatura 20 Contributia Frantei, Spaniei şi Portugaliei la Cartea Verde: Catre o Viitoare Politica Maritimă pentru Uniune p
Strategia Europeană în Regiunea Dunării - oportunităţi pentru economiile regiunilor implicate -
Strategia Europeană în Regiunea Dunării - oportunităţi pentru economiile regiunilor implicate - 25 mai 2010 - Palatul Parlamentului, Sala Avram Iancu Inovatie, Competitivitate, Succes Platforme Tehnologice
More informationTitlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice
Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice "Îmbunătăţirea proceselor şi activităţilor educaţionale în cadrul programelor de licenţă şi masterat în domeniul
More informationMetrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 -
Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 - Barionet 50 este un lan controller produs de Barix, care poate fi folosit in combinatie cu Metrici LPR, pentru a deschide bariera atunci cand un numar de
More informationAuditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate
Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate 3 noiembrie 2017 Clemente Kiss KPMG in Romania Agenda Ce este un audit la un IMM? Comparatie: audit/revizuire/compilare Diferente: audit/revizuire/compilare
More informationGHID DE TERMENI MEDIA
GHID DE TERMENI MEDIA Definitii si explicatii 1. Target Group si Universe Target Group - grupul demografic care a fost identificat ca fiind grupul cheie de consumatori ai unui brand. Toate activitatile
More informationINSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ:
INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ: Marketing prin Google CUM VĂ AJUTĂ ACEST CURS? Este un curs util tuturor celor implicați în coordonarea sau dezvoltarea de campanii de marketingși comunicare online.
More informationMecanismul de decontare a cererilor de plata
Mecanismul de decontare a cererilor de plata Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) Ministerul Fondurilor Europene - Iunie - iulie
More informationReflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban
Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Sumar 1. Indicele de refracţie al unui mediu 2. Reflexia şi refracţia luminii. Legi. 3. Reflexia totală 4. Oglinda plană 5. Reflexia şi refracţia luminii în natură
More informationSemnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC)
Semnale şi sisteme Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC) http://shannon.etc.upt.ro/teaching/ssist/ 1 OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina îşi propune să familiarizeze
More informationRem Ahsap is one of the prominent companies of the market with integrated plants in Turkey, Algeria and Romania and sales to 26 countries worldwide.
Ȋncepându-şi activitatea ȋn 2004, Rem Ahsap este una dintre companiile principale ale sectorului fabricǎrii de uşi având o viziune inovativǎ şi extinsǎ, deschisǎ la tot ce ȋnseamnǎ dezvoltare. Trei uzine
More informationCompania. Misiune. Viziune. Scurt istoric. Autorizatii şi certificari
Compania Misiune. Viziune. Misiunea noastră este de a contribui la îmbunătăţirea serviciilor medicale din România prin furnizarea de produse şi servicii de cea mai înaltă calitate, precum şi prin asigurarea
More informationEvoluția pieței de capital din România. 09 iunie 2018
Evoluția pieței de capital din România 09 iunie 2018 Realizări recente Realizări recente IPO-uri realizate în 2017 și 2018 IPO în valoare de EUR 312.2 mn IPO pe Piața Principală, derulat în perioada 24
More informationVersionare - GIT ALIN ZAMFIROIU
Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU Controlul versiunilor - necesitate Caracterul colaborativ al proiectelor; Backup pentru codul scris Istoricul modificarilor Terminologie și concepte VCS Version Control
More informationProcesarea Imaginilor
Procesarea Imaginilor Curs 11 Extragerea informańiei 3D prin stereoviziune Principiile Stereoviziunii Pentru observarea lumii reale avem nevoie de informańie 3D Într-o imagine avem doar două dimensiuni
More information2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N
Pentru a putea vizualiza imaginile unei camere web IP conectată într-un router ZTE H218N sau H298N, este necesară activarea serviciului Dinamic DNS oferit de RCS&RDS, precum și efectuarea unor setări pe
More informationWORKSHOP CONVENȚIA PRIMARILOR BUCUREȘTI
WORKSHOP CONVENȚIA PRIMARILOR BUCUREȘTI 07.11.2017 AGENȚIA LOCALĂ A ENERGIEI ALBA - ALEA FLORIN ANDRONESCU SIMPLA project has received funding from the s Horizon 2020 research and innovation programme
More informationMETODE DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI FACULTATEA ENERGETICA Catedra de Producerea şi Utilizarea Energiei Master: DEZVOLTAREA DURABILĂ A SISTEMELOR DE ENERGIE Titular curs: Prof. dr. ing Tiberiu APOSTOL Fond
More informationStudiu: IMM-uri din România
Partenerul tău de Business Information & Credit Risk Management Studiu: IMM-uri din România STUDIU DE BUSINESS OCTOMBRIE 2015 STUDIU: IMM-uri DIN ROMÂNIA Studiul privind afacerile din sectorul Întreprinderilor
More informationEficiența energetică în industria românească
Eficiența energetică în industria românească Creșterea EFICIENȚEI ENERGETICE în procesul de ardere prin utilizarea de aparate de analiză a gazelor de ardere București, 22.09.2015 Karsten Lempa Key Account
More informationModalitǎţi de clasificare a datelor cantitative
Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative Modul de stabilire a claselor determinarea pragurilor minime şi maxime ale fiecǎrei clase - determinǎ modul în care sunt atribuite valorile fiecǎrei clase
More informationDECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului produselor pentru construcții UE 305/2011/UE
S.C. SWING TRADE S.R.L. Sediu social: Sovata, str. Principala, nr. 72, judetul Mures C.U.I. RO 9866443 Nr.Reg.Com.: J 26/690/1997 Capital social: 460,200 lei DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului
More informationManagementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Managementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare 2 Metode structurate (inclusiv metodele OO) O mulțime de pași și
More informationPARLAMENTUL EUROPEAN
PARLAMENTUL EUPEAN 2004 2009 Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor 2008/0051(CNS) 6.6.2008 PIECT DE AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor destinat Comisiei
More informationANTICOLLISION ALGORITHM FOR V2V AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP V2V (VEHICLE-TO-VEHICLE)
ANTICOLLISION ALGORITHM FOR VV AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP VV (VEHICLE-TO-VEHICLE) 457 Florin MARIAŞIU*, T. EAC* *The Technical University
More informationMS POWER POINT. s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila
MS POWER POINT s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila chirila@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/~chirila Pornire PowerPoint Pentru accesarea programului PowerPoint se parcurg următorii paşi: Clic pe butonul de
More information7348/1/17 REV 1 1 GIP 1B
Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 24 martie 2017 (OR. en) 7348/1/17 REV 1 POLGEN 28 POLMAR 2 COMAR 9 AGRI 144 CLIMA 62 ENV 261 PECHE 107 RELEX 238 TRANS 113 NOTĂ Sursă: Destinatar: Subiect: Grupul
More informationTextul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND
Textul si imaginile din acest document sunt licentiate Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND Codul sursa din acest document este licentiat Public-Domain Esti liber sa distribui acest document
More informationPACHETE DE PROMOVARE
PACHETE DE PROMOVARE Școala de Vară Neurodiab are drept scop creșterea informării despre neuropatie diabetică și picior diabetic în rândul tinerilor medici care sunt direct implicați în îngrijirea și tratamentul
More informationProgramul Operațional Competitivitate
Programul Operațional Competitivitate 2014 2020 2020 Ministerul Fondurilor Europene www.fonduri ue.ro PO Competitivitate (finanțat prin FEDR) susține creșterea inteligentă, promovarea economiei bazate
More informationENERGIEWENDE IN ROMÂNIA
ENERGIEWENDE IN ROMÂNIA Dr. Ing. Emil CALOTĂ, VICEPREŞEDINTE 12 aprilie 2016, Hotel Intercontinental, București Camera de Comerț și Industrie Româno - Germană 1 PRINCIPII ALE STRATEGIEI ENERGETICE A ROMÂNIEI
More informationStructura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin
Structura și Organizarea Calculatoarelor Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin Chapter 3 ADUNAREA ȘI SCĂDEREA NUMERELOR BINARE CU SEMN CONȚINUT Adunarea FXP în cod direct Sumator FXP în cod direct Scăderea
More informationINFORMAȚII DESPRE PRODUS. FLEXIMARK Stainless steel FCC. Informații Included in FLEXIMARK sample bag (article no. M )
FLEXIMARK FCC din oțel inoxidabil este un sistem de marcare personalizată în relief pentru cabluri și componente, pentru medii dure, fiind rezistent la acizi și la coroziune. Informații Included in FLEXIMARK
More informationSubiecte Clasa a VI-a
(40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii
More informationThis document corrects Communication COM(2014) 254 final of 8 May 2014
COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 13.5.2014 COM(2014) 254 final/2 CORRIGENDUM This document corrects Communication COM(2014) 254 final of 8 May 2014 Concerns all language versions Modification of last sentence
More informationCandlesticks. 14 Martie Lector : Alexandru Preda, CFTe
Candlesticks 14 Martie 2013 Lector : Alexandru Preda, CFTe Istorie Munehisa Homma - (1724-1803) Ojima Rice Market in Osaka 1710 devine si piata futures Parintele candlesticks Samurai In 1755 a scris The
More informationHORIZON 2020 EASTERN PARTNERSHIP (EaP) INFORMATION DAY Research & Innovation in Information and Communication Technologies Yerevan, 26 September 2013
HORIZON 2020 EASTERN PARTNERSHIP (EaP) INFORMATION DAY Research & Innovation in Information and Communication Technologies Yerevan, 26 September 2013 Nicolae Secrieru, Technical University of Moldova 168
More informationO ALTERNATIVĂ MODERNĂ DE ÎNVĂŢARE
WebQuest O ALTERNATIVĂ MODERNĂ DE ÎNVĂŢARE Cuvinte cheie Internet WebQuest constructivism suport educational elemente motivationale activitati de grup investigatii individuale Introducere Impactul tehnologiilor
More informationAspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii
www.pwc.com/ro Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii 1 Perioada de observaţie - Vânzarea de stocuri aduse în garanţie, în cursul normal al activității - Tratamentul leasingului
More informationDiaspora Start Up. Linie de finanțare dedicată românilor din Diaspora care vor sa demareze o afacere, cu fonduri europene
Diaspora Start Up Linie de finanțare dedicată românilor din Diaspora care vor sa demareze o afacere, cu fonduri europene 1 Ce este Diaspora Start-Up? Este o linie de finanțare destinată românilor din Diaspora
More informationDE CE SĂ DEPOZITAŢI LA NOI?
DEPOZITARE FRIGORIFICĂ OFERIM SOLUŢII optime şi diversificate în domeniul SERVICIILOR DE DEPOZITARE FRIGORIFICĂ, ÎNCHIRIERE DE DEPOZIT FRIGORIFIC CONGELARE, REFRIGERARE ŞI ÎNCHIRIERE DE SPAŢII FRIGORIFICE,
More informationSoftware Process and Life Cycle
Software Process and Life Cycle Drd.ing. Flori Naghiu Murphy s Law: Left to themselves, things tend to go from bad to worse. Principiile de dezvoltare software Principiul Calitatii : asigurarea gasirii
More informationLa fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - <numarul dvs de carnet> (ex: "9",
La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - (ex: "9", "125", 1573" - se va scrie fara ghilimele) Parola: -
More informationTransmiterea datelor prin reteaua electrica
PLC - Power Line Communications dr. ing. Eugen COCA Universitatea Stefan cel Mare din Suceava Facultatea de Inginerie Electrica PLC - Power Line Communications dr. ing. Eugen COCA Universitatea Stefan
More informationINTERNATIONAL POLICIES OF CORPORATE SOCIAL RESPONSIBILITY, PROMOTING AND IMPLEMENTING CSR IN ROMANIAN SYSTEM
142 INTERNATIONAL POLICIES OF CORPORATE SOCIAL RESPONSIBILITY, PROMOTING AND IMPLEMENTING CSR IN ROMANIAN SYSTEM Octavia Domide PhD Student, Babeș-Bolyai University of Cluj-Napoca Abstract: At this point
More informationAE Amfiteatru Economic recommends
GOOD PRACTICES FOOD QUALITY AND SAFETY: PRACTICES AND CONTRIBUTIONS BROUGHT BY THE CENTRE OF RESEARCH AND ALIMENTARY PRODUCT EXPERTISE Prof. univ. dr. Rodica Pamfilie, Academy of Economic Studies, Bucharest
More informationARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962)
ARBORI AVL (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962) Georgy Maximovich Adelson-Velsky (Russian: Гео ргий Макси мович Адельсо н- Ве льский; name is sometimes transliterated as Georgii Adelson-Velskii)
More informationCAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET
CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET Str. Dem. I. Dobrescu, nr. 2-4, Sector 1, CAIET DE SARCINI Obiectul licitaţiei: Kick off,
More informationEurotax Automotive Business Intelligence. Eurotax Tendințe în stabilirea valorilor reziduale
Eurotax Automotive Business Intelligence Eurotax Tendințe în stabilirea valorilor reziduale Conferinta Nationala ALB Romania Bucuresti, noiembrie 2016 Cristian Micu Agenda Despre Eurotax Produse si clienti
More informationImporturile Republicii Moldova și impactul ZLSAC
Seria de documente de politici [PB/03/2017] Importurile Republicii Moldova și impactul ZLSAC Ricardo Giucci, Woldemar Walter Berlin/Chișinău, Februarie 2017 Cuprins 1. Importurile Republicii Moldova Evoluția
More informationPrograme de training. în colaborare cu Antonio Momoc
Lider de piață în domeniul educației manageriale, cu o tradiție de peste 20 de ani în livrarea de programe de pregătire profesională și personală a adulților. Programe de training marca CODECS în colaborare
More informationGLOBAL MANAGER - FARMA MARKETING
CONCEPT: Oameni şi Companii a lansat în anul 2015 programul de comunicare şi informare profesională Global Manager Farma Marketing România. Programul conține mai multe instrumente de comunicare directă
More informationAsigurarea sustenabilităţii Building Knowledge Hub România (BKH RO): plan de afaceri şi posibilităţi de colaborare cu partenerii interesaţi
Asigurarea sustenabilităţii Building Knowledge Hub România (BKH RO): plan de afaceri şi posibilităţi de colaborare cu partenerii interesaţi W O R K S H O P " C a l i t a t e ș i c o n f o r m i t a t e
More informationEvaluarea competitivităţii regionale -abordări teoretice şi practice
Evaluarea competitivităţii regionale -abordări teoretice şi practice Autori: Muşat Ioana Dumitru-Vlădulescu Cristian- Marius Academia de Studii Economice din Bucureşti Facultatea de Economie Agroalimentară
More informationForumul de consultare publică, comunicări și dezbateri în vederea pregătirii și exercitării Preșidenției României la Consiliul UE
Forumul de consultare publică, comunicări și dezbateri în vederea pregătirii și exercitării Preșidenției României la Consiliul UE EU-RO 2019 Grupul de lucru Dezvoltare Regională Coordonator: Laurentiu
More informationImplicaţii practice privind impozitarea pieţei de leasing din România
www.pwc.com Implicaţii practice privind impozitarea pieţei de leasing din România Valentina Radu, Manager Alexandra Smedoiu, Manager Agenda Implicaţii practice în ceea ce priveşte impozitarea pieţei de
More informationSisteme de management al energiei
Sisteme de management al energiei Energia este esențială pentru organizații, dar adesea, generează costuri semnificative atât pentru producerea energiei cât și pentru mediu Consumul mondial de energie
More informationStandardul ISO 9001: 2015, punct şi de la capat!! (14 )
Standardul ISO 9001: 2015, punct şi de la capat!! (14 ) Gândirea bazată pe risc și informațiile documentate. Analizând standardul ISO 9001: 2015 vom identifica aspecte ca privesc abordarea sau gândirea
More informationSănătate. și securitate în muncă ISO 45001
ISO 45001 Sănătate și securitate în muncă ISO 45001 Sănătatea și securitatea în muncă reprezintă preocuparea numărul unu pentru majoritatea organizațiilor. Cu toate acestea, există în continuare decese
More informationCompetence for Implementing EUSDR
Competence for Implementing EUSDR 14 Countries! 11 Priority areas! Many partner! Link to about 1,000 Steinbeis Enterprises + more than 5,500 experts 08.03.2013 slide 1 Steinbeis Innovation Center Steinbeis
More informationAACL BIOFLUX Aquaculture, Aquarium, Conservation & Legislation International Journal of the Bioflux Society
AACL BIOFLUX Aquaculture, Aquarium, Conservation & Legislation International Journal of the Bioflux Society Marine strategy directive: A legal tool for European SEAS protection Oana Adăscăliţei Department
More informationSTUDIU PRIVIND METODOLOGIA DE EVALUARE ȘI DEFINIREA INDICATORILOR DE IMPACT PENTRU INFRASTRUCTURILE DE MARI DIMENSIUNI
PROIECT Managementul riscurilor pentru infrastructuri de mari dimensiuni în zona transfrontalieră România Bulgaria cod proiect 15.3.1.017, cod ROBG-23 STUDIU PRIVIND METODOLOGIA DE EVALUARE ȘI DEFINIREA
More informationGhid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows
Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4.5.4 şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows Data: 28.11.14 Versiune: V1.1 Nume fişiser: Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4-5-4
More informationNOTA: se vor mentiona toate bunurile aflate in proprietate, indiferent daca ele se afla sau nu pe teritoriul Romaniei la momentul declararii.
2. Bunuri sub forma de metale pretioase, bijuterii, obiecte de arta si de cult, colectii de arta si numismatica, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural national sau universal sau altele asemenea,
More informationearning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom
earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom RAPORT DE PIA?Ã LUNAR MARTIE 218 Piaţa pentru Ziua Următoare
More informationMARKET CONDITIONS, EDUCATION AND LEGISLATION NEEDED TO PROMOTE CONSTRUCTION OF HIGH PERFORMANCE IN ROMANIA
BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi Tomul LIX (LXIII), Fasc. 5, 2013 Secţia CONSTRUCŢII. ARHITECTURĂ MARKET CONDITIONS, EDUCATION AND LEGISLATION
More informational transportului aerian.
Transportul aerian a revoluționat transportul global, reducând dramatic timpul necesar cãlãtoriei pe mari distanțe. Cãlãtoriile peste oceane, care ar fi putut dura sãptãmâni sau chiar ani, acum pot fi
More informationDOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI. Elemente ale unui cadru strategic comun pentru
COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 14.3.2012 SWD(2012) 61 final Partea II DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI Elemente ale unui cadru strategic comun 2014 2020 pentru Fondul european de dezvoltare regională,
More informationCOMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
RO RO RO COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, COM(2010) 715/4 COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Strategia Uniunii Europene
More informationPropuneri pentru teme de licență
Propuneri pentru teme de licență Departament Automatizări Eaton România Instalație de pompare cu rotire în funcție de timpul de funcționare Tablou electric cu 1 pompă pilot + 3 pompe mari, cu rotirea lor
More informationCurriculum vitae. Törzsök Sándor László. str. Libertății 60B, ap. 3, cod poștal: , Tg.Mureș, România
informaţii personale Nume/prenume Adresa Curriculum vitae Törzsök Sándor László str. Libertății 60B, ap. 3, cod poștal: 540171, Tg.Mureș, România E-mail storzsok@gmail.com Naţionalitate Maghiară Data naşterii
More informationINFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTERE"IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE
INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTERE"IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE T.Simplăceanu, C.Bindea, Dorina Brătfălean*, St.Popescu, D.Pamfil Institutul Naţional de Cercetere-Dezvoltare pentru
More informationD în această ordine a.î. AB 4 cm, AC 10 cm, BD 15cm
Preparatory Problems 1Se dau punctele coliniare A, B, C, D în această ordine aî AB 4 cm, AC cm, BD 15cm a) calculați lungimile segmentelor BC, CD, AD b) determinați distanța dintre mijloacele segmentelor
More informationM01-V ThesanCo
Precizare: Tabelul de analiză prezentat în paginile următoare, conţine denumirile cerinţelor din standardele în limba engleză. Notele şi observaţiile aparţin echipei ThesanCo şi sunt în limba română. După
More informationPLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT. Anul de studiu: 2, semestrul: 1
Facultatea: ECONOMIE AGROALIMENTARĂ ŞI A MEDIULUI Domeniul: Economie Programul de licenţă: Economie agroalimentară şi a mediului Durata programului de licenţă: 3 ani Forma de invatamant: ZI Promotia: 2010-2013
More informationCOMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE
RO RO RO COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE Bruxelles, 26.11.2008 COM(2008) 760 final COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU, PARLAMENTUL EUROPEAN, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
More informationTRANZIŢIA SECTORULUI DE ENERGIE DIN ROMÂNIA
TRANZIŢIA SECTORULUI DE ENERGIE DIN ROMÂNIA Emil CALOTĂ, PhD. VICEPREŞEDINTE Decembrie 2015 1 PRINCIPII ALE STRATEGIEI ENERGETICE A ROMÂNIEI Securitatea furnizării energiei Preţuri accesibile ale energiei
More informationModel dezvoltat de analiză a riscului 1
Model dezvoltat de analiză a riscului 1 Drd. Georgiana Cristina NUKINA Abstract Prin Modelul dezvoltat de analiză a riscului se decide dacă măsurile de control sunt adecvate pentru implementare.totodată,analiza
More informationContact Center, un serviciu cri/c!
Contact Center, un serviciu cri/c! CASE STUDY: Apa Nova Cisco Unified Contact Center Enterprise Agenda Prezentării Ø Perspec/va de business Ø Despre noi Ø Cerinţe de business Ø Opţiunea Apa Nova Ø Beneficii
More informationINOVAREA, CERCETAREA ŞI PROGRESUL TEHNOLOGIC ÎN IMM-URI
INOVAREA, CERCETAREA ŞI PROGRESUL TEHNOLOGIC ÎN IMM-URI Şef lucr. dr. ing. Mihaela ŞTEŢ Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, Centrul Universitar Nord Baia Mare REZUMAT. În condiţiile unei dezvoltări
More informationMods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir. Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip
Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip 26/07/2015 Download mods euro truck simulator 2 harta Harta Romaniei pentru Euro Truck Simulator
More informationPropunere de DIRECTIVĂ A CONSILIULUI
COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 19.12.2017 COM(2017) 783 final 2017/0349 (CNS) Propunere de DIRECTIVĂ A CONSILIULUI de modificare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată,
More informationORIZONT /3/2014. Cadrul european de referință, domenii de interes, mod de abordare. Întotdeauna alături de dumneavoastră!
ORIZONT 2020 Cadrul european de referință, domenii de interes, mod de abordare Eveniment organizat de Ministerul Educației Naționale, Asociația Centrul de Dezvoltare Arad, Universitatea Vasile Goldiș Primaria
More informationStrategia Regionala Transfrontaliera pentru Inovare: povestea a doua regiuni, o singura strategie: pentru a apropia industria de cercetare si inovare
Strategia Regionala Transfrontaliera pentru Inovare: povestea a doua regiuni, o singura strategie: pentru a apropia industria de cercetare si inovare Strategia Regionala Transfrontaliera pentru Inovare
More informationPoluarea în dreptul internaţional. The environment's pollution reflected by international law
Poluarea în dreptul internaţional The environment's pollution reflected by international law Lect.univ.dr. Mihai Floroiu Abstract The importance of the environment issue is paramount for the evolution
More informationArticolul 20 din CCCT: O provocare pentru Uniunea Europeană
Articolul 20 din CCCT: O provocare pentru Uniunea Europeană FCTC Article 20 The Parties undertake to develop and promote national research and to coordinate research programmes at the regional and international
More informationIntensitatea tehnologică a exporturilor în anul 2012
Intensitatea tehnologică a exporturilor în anul 2012 Analiza i evoluţiei în timp a comerţului exterior conform intensităţii tehnologice prezintă o importanţă deosebită deoarece reflectă evoluţia calitativă
More informationCONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTULUI ÎN INDUSTRIA AUTOMOTIVE
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA Școala Doctorală de Studii Inginerești Ing. Daniel TIUC CONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTULUI ÎN INDUSTRIA AUTOMOTIVE Teză destinată obținerii titlului
More informationUpdate firmware aparat foto
Update firmware aparat foto Mulţumim că aţi ales un produs Nikon. Acest ghid descrie cum să efectuaţi acest update de firmware. Dacă nu aveţi încredere că puteţi realiza acest update cu succes, acesta
More informationVIRTUAL INSTRUMENTATION IN THE DRIVE SUBSYSTEM MONITORING OF A MOBIL ROBOT WITH GESTURE COMMANDS
BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi Tomul LIV (LVIII), Fasc. 3-4, 2008 Secţia AUTOMATICĂ şi CALCULATOARE VIRTUAL INSTRUMENTATION IN THE
More informationStrategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon
Proiect cofinanţat din Fondul European pentru Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică 2007 2013 România Programul privind schimbările climatice și o creștere economică verde,
More informationMETODE FIZICE DE MĂSURĂ ŞI CONTROL NEDISTRUCTIV. Inspecţia vizuală este, de departe, cea mai utilizată MCN, fiind de obicei primul pas într-o
Cuprins: 1. Introducere 2. Inspecţia vizuală 6. Testarea ultrasonică 7. Radiografia 3. Metoda lichidului penetrant 4. Inspecţia cu particule magnetice 5. Testarea folosind curenţii Eddy 1 Inspecţia vizuală
More informationPreţul mediu de închidere a pieţei [RON/MWh] Cota pieţei [%]
Piaţa pentru Ziua Următoare - mai 217 Participanţi înregistraţi la PZU: 356 Număr de participanţi activi [participanţi/lună]: 264 Număr mediu de participanţi activi [participanţi/zi]: 247 Preţ mediu [lei/mwh]:
More informationNume şi Apelativ prenume Adresa Număr telefon Tip cont Dobânda Monetar iniţial final
Enunt si descriere aplicatie. Se presupune ca o organizatie (firma, banca, etc.) trebuie sa trimita scrisori prin posta unui numar (n=500, 900,...) foarte mare de clienti pe care sa -i informeze cu diverse
More informationACTA TECHNICA NAPOCENSIS
273 TECHNICAL UNIVERSITY OF CLUJ-NAPOCA ACTA TECHNICA NAPOCENSIS Series: Applied Mathematics, Mechanics, and Engineering Vol. 58, Issue II, June, 2015 SOUND POLLUTION EVALUATION IN INDUSTRAL ACTIVITY Lavinia
More informationREZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT intitulată CERCETĂRI PRIVIND ASIGURAREA PERFORMANŢEI SUSTENABILE ÎN TRANSPORTUL DE MĂRFURI, ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII AFACERILOR Conducător ştiinţific: Prof. univ. dr. Marieta
More informationStudiul ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forță de Muncă România
Studiul ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forță de Muncă România 3 17 Perspectivele angajării de forță de muncă în România Studiul ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forță
More informationFIŞĂ DE INFORMARE NR. 33 SCHIMBĂRILE CLIMATICE ŞI ROLUL AGRICULTURII PENTRU COMBATEREA EFECTELOR ACESTORA
FIŞĂ DE INFORMARE NR. 33 SCHIMBĂRILE CLIMATICE ŞI ROLUL AGRICULTURII PENTRU COMBATEREA EFECTELOR ACESTORA AGR 1 ENV 11 1. ADAPTARE ŞI ATENUARE - DOUĂ PRINCIPII COMPLEMENTARE Agricultura necesită o dublă
More informationProf. dr. ing. Doina BANCIU, Director General - ICI București BIBLIO International Conference, Brașov, 2 4 June
Prof. dr. ing. Doina BANCIU, Director General - ICI București BIBLIO 2011 - International Conference, Brașov, 2 4 June STRATEGII EUROPENE PENTRU SOCIETATEA INFORMA ȚIONALĂ (AGENDA DIGITALĂ 2020) Conferința
More informationCOMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR
COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 6.10.2010 COM(2010) 546 final COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR Inițiativă emblematică
More informationCOMUNICAȚII INFORMATIZARE
COMUNICAȚII INFORMATIZARE 120 Migrare servicii telefonie la Vodafone S-a asigurat suportul tehnic și s-a colaborat cu echipele Vodafone la portarea numerelor UPT și migrarea infrastructuri: 1200 linii
More information