Problema limitarii spatiului de adrese. - Dirijarea fara clase intre domenii(cidr- Classless Inter Domain Routing) - Protocolul IPv6

Transcription

1 Problema limitarii spatiului de adrese - Dirijarea fara clase intre domenii(cidr- Classless Inter Domain Routing) - Protocolul IPv6

2 Protocolul CIDR Epuizarea spatiului de adrese. Organizarea spatiului de adrese pe clase iroseste un mare numar dintre acestea. O retea de clasa A are alocate aprox adrese, iar o retea de clasa C are 256 de adrese. Deci clasa A ofera prea multe adrese iar clasa C prea putine. Aparent clasa B de adrese ar raspunde cel mai bine necesitatii de a economisi spatiul de adrese alocate. O retea de clasa B are alocat un spatiu de de adrese. In realitate, o retea clasa B este mult mai mare decit necesitatile unei organizatii. Studiile efectuate au aratat ca mai mult de jumatate dintre retelele de clasa B au mai putin de 50 de gazde. O retea de clasa C ar fi fost suficienta pentru aceste organizatii, dar acestea au considerat ca in viitor numarul de gazde din retea va creste si implicit numarul de adrese IP necesare.

3 Adresare IP fara clase. Conform acestei metode, adresele IP nu sunt împărńite în clase, acestea fiind alocate in blocuri de adrese, în funcńie de necesităńile de la momentul respectiv. Restrictii. Ptr. a simplifica manipularea adreselor, autorităńile care adm. Internet-ul au impus restrictii asupra blocurilor de adrese IP fără clasă: 1. Adresele dintr-un bloc trebuie să fie contigue( una după alta în ordine lexicografică în reprez. binară). 2. Numărul de adrese dintr-un bloc trebuie să fie o putere a lui Prima adresă trebuie să fie divizibilă cu numărul de adrese. Exemplu. Figura următoare prezintă un bloc de adrese, atât in notańie binară cât şi zecimală. Numărul de adr. alocate este de 16.

4 Obs. ca restric. cerute sunt respectate: - Adresele sunt contigue; fiecare adresă se obńine din cea anterioară adunând cifra binară 1. - Numărul de adrese este o putere a lui 2(16 = 2 4 ); - Pentru convertirea adresei IP într-un număr zecimal se aplică urm. regulă: se consideră numerele zecimale ale adresei IP ca cifre în baza 256; unei adrese de forma x.y.z.t îi corespunde numărul x y z t În exemplul considerat, adresei (prima adresă), îi corespunde 205x x x x256 0 = 3,440,387,360, care impartit la 16 da215,024,210

5 Definirea blocului de adrese Un bloc de adrese se definşte cunoscând o adresă a blocului şi masca. Masca este un număr reprezentat pe 32 de biti in care cei n cei mai din stânga bińi sunt 1, iar ceilalńi 32-n biti cei mai din dreapta sunt 0. În notańia CIDR un bloc de adrese poate fi definit complet cu notańia x.y.z.t/n, in care x.y.z.t defineste una dintre adresele blocului si/n defineste masca. Astfel se definesc: prima şi ultima adresa şi numărul de adrese. Prima adresă a blocului poate fi găsită setind cei 32-n biti cei mai din dreapta cu 0, in reprez. binară. Ultima adresă a blocului poate fi găsită setind cei 32-n biti cei mai din dreapta cu 1, in reprez. binară.

6 Exemplu. Unei organiz. i se alocă un bloc de adrese si cunoaştem că una dintre adrese este /28. Prima dintre adrese din bloc se obńine astfel: - Reprezentarea binară a adresei date este Dacă setăm cei32-28 bińi cei mai din dreapta cu 0, obńinem sau , în reprez. zec. Ultima adresă a blocului în binar se obtine setând ultimii 4 bińi (32-28=4) cu 1, şi se obńine: adică , în reprez. zec. Numărul adreselor este:2 32-n = =2 4 =16. Obs. că am obń. blocul de adrese din figura anterioară.

7 Adresa reńelei. Când o organizańie primeşte un bloc de adrese, aceasta poate aloca adresele gazdelor conectate la Internet. Prima adresă din blocul alocat este adresa reńelei. Ea este utilizată de rutere pt. a directiona mesajele transmise către organizatia respectivă. Figura urm. arată o organizatie căreia i s-a alocat un bloc de 16 adrese. ReŃeaua organizatiei este conectată la Internet printr-un ruter. Ruterul are 2 adrese. Una aparńine blocului alocat; alta aparńine reńelei care este la o altă interfată a ruterului. Vom apela a doua adresă cu x.y.z.t/n deoarece nu se cunoaşte nimic despre reńeaua ce este conectată la cealaltă interfată. Toate mesajele destinate ptr. adrese din blocul alocat organizatiei ( până la ) sunt transmise la o adresa de forma x.y.z.t/n.

8

9 Organizarea ierarhică a adreselor IP fără clasă Fiecare adresă de forma din cadrul unui bloc poate fi considerată ca o structură ierarhică pe două niveluri: În cadrul unei adrese de forma x.y.z.t/n : - cei mai din stânga n biti (prefixul) definesc reńeaua; - cei mai din dreapta 32-n bińi (sufixul) definesc gazda. Prefixul este comun tuturor adreselor din reńea; sufixul se schimbă de la o gazdă la alta. Ierarhia pe trei niveluri: SubreŃele În cadrul unei organizatii căreia i s-a acordat un bloc de adrese se pot crea subreńele. Din exterior, blocul respectiv de adrese este vazut ca o singură entitate. Toate mesajele sunt transmise la adresa ruterului ce conectează organizatia la restul Internet-ului; ruterul dirijează mesajele către subreńeaua corespunzătoare. Fiecare subreńea are alocat un sub-bloc de adrese. Organizatia are propria mască; la rândul lor, subreńelele au propriile lor măşti.

10 Exemplu. Presupunem că unei organizatii îi este alocat blocul definit de /26, care conńine 64 de adrese. OrganizaŃia are trei birouri, cărora le sunt alocate subblocuri de câte32, 16 şi16 adrese. Putem găsi măştile fiecărei subreńele astfel: 1. Presupunem că masca pentru prima subreńea este n1, atunci:2 32- n1 =32, de unde rezultă căn1= Presupunem că masca pentru a II-a subreńea esten2, atunci: n2 =16, de unde rezultă căn2= Presupunem că masca pentru a III-a subreńea este n3, atunci:2 32- n2 =16, de unde rezultă căn3=28. Rezultă că ptr. subreńele avem măştile 27, 28, 28, pentru organizatie fiind 26. Figura urm. arată o configuratie relativă la acest scenariu.

11

12 Coresp. adresei /26 putem obńine prima şi ultima adresă a blocului alocat. Adresa se scrie în binar: Prin înlocuirea ultimilor 6 bińi cu zerouri, obńinem că prima adresă din bloc, care coincide cu adresa dată. Pentru a afla ultima adresă a blocului, înlocuim ultimii 6 bińi cu 1 şi obń.: care scrisă în zecimal este: Presupunem că subreńelei 1 îi este alocat sub-blocul format din primele 32 de adrese; presupunem că îl definim prin /27 Adresa IP (binar) este: Adresa IP a subreńelei (prima adresă din sub-bloc) este: ( în zecimal) Ultima adresă IP din sub-bloc este: ( în zecimal)

13 Presupunem că subreńelei 2 îi este alocat sub-blocul format din următoarele 16 adrese, adresa /28 ne poate furniza adresa subreńelei, dacă folosim masca /28; adresa (în binar) este: Prima adresă a sub-blocului (adresa subreńelei-în binar) este: ( în zecimal). Ultima adresă IP din sub-bloc este: ( în zecimal). Presupunem că subreńelei 3 îi este alocat sub-blocul format din următoarele 16 adrese; adresa /28 ne poate furniza adresa subreńelei, dacă folosim masca /28; adresa (în binar) este: Adresa subreńelei (în binar) este: ( în zecimal). Ultima adresă IP din sub-bloc este: ( în zecimal). Observăm că am obńinut configuratia din figura ant.

14 Ierarhie pe mai multe niveluri. Structura de adresare fără clase, nu limitează numărul de niveluri ierarhice. O organizańie care primeşte un bloc de adrese, il poate poate împărńi în sub-blocuri, in functie de structura sa (de exemplu, împărńirea pe departamente). Fiecare sub-block de adrese, se poate, la rândul lui împarti în subblocuri mai mici, şi aşa mai departe. Un exemplu în acest sens este ilustrat de un ISP (Internet Service Provider). Un ISP-ul nańional poate împărńi un bloc a în blocuri mai mici şi atribuit fiecare dintre ele la un ISP regional. Un ISP-ul regional poate diviza blocul primit de la ISP-ul nańional în blocuri mai mici şi atribui fiecare la un ISP local. Un ISP local poate diviza blocul primit de la un ISP regional în blocuri mai mici şi atribuit fiecare la o organizare diferită. In cele din urmă, o organizańie poate diviza blocul primit şi să facă mai multe subreńele din el. La nivel mondial exista o organizańie ICAN (Internet Corporation for Assigned Names and Addresses) care alocă adrese IP către ISPuri.

15 Exemplu. Unui ISP i se acordă un bloc de adrese, incepind cu /16 ( adrese). ISP-ul are nevoie sa distribuie aceste adrese la trei grupuri de clienńi, după cum urmează: A. Primul grup are 64 de clienti şi fiecare are nevoie de 256 de adrese. B. Al doilea grup are 128 de clienti şi fiecare are nevoie de 128 de adrese. C. Al treilea grup are 128 de clienti şi fiecare are nevoie de 64 de adrese. Se proiectează sub-blocuri şi se afla cât de multe adrese sunt încă disponibile după aceste alocări. Grup 1. Pt. acest grup, fiecare client client are nevoie de 256 adrese. Aceasta inseamna ca sunt necesari 8 (log 2 256) biti ptr. a defini fiecare gazda. Lg. prefixului este 32-8 =24. Adresele sunt: Client 1: / /24 Client 2: / /24... Client 64: / /24 Total = 64X256=16,384

16 Grup 2. Pt. acest grup, fiecare client client are nevoie de 128 adrese. Aceasta inseamna ca sunt necesari 7 (log 2 256) biti ptr. a defini fiecare gazda. Lg. prefixului este 32-7 =25. Adresele sunt: Client 1: / /25 Client 2: / /25... Client 128: / /25 Total = 128 X 128 = Grup 3. Pt. acest grup, fiecare client client are nevoie de 64 adrese. Aceasta inseamna ca sunt necesari 6 (log 2 64) biti ptr. a defini fiecare gazda. Lg. prefixului este 32-6 =26. Adresele sunt: Client 1: / /26 Client 2: / /26... Client 128: / /26 Total = 128 X 64 =8192 Numarul adreselor alocate ISP-ului: Numarul adreselor alocate de ISP: Numarul adreselor disponibile:

17 Alocarea de adrese IP bazată pe împărńirea pe zone. Lumea a fost impartita in patru zone si fiecareia i-a fost alocata o portiune din spatiul de adrese. Alocarea a fost urmatoarea: - Adresele de la la sunt pentru Europa. - Adresele de la la sunt pentru America de Nord - Adresele de la la sunt pentru America Centrala si de Sud - Adresele de la la sunt pentru Asia Astfel, fiecarei regiuni i s-au dat aproape32 de milioane de adrese pentru alocare; alte aproximativ320 milioane de adrese, de la la fiind pastrate ca rezerva. Avantajul acestei alocari este ca acum orice router dintr-o zona care primeste un pachet adresat unei alte zone stie sa il transmita catre o anumita iesire standard. De exemplu, orice router din afara Europei care primeste un pachet cu o adresa de destinatie de forma 194.x.y.z sau195.x.y.z, poate sa-l transmita portii europene standard. De fapt32 de milioane de adrese sunt comprimate intr-o singura intrare a tabelei de dirijare.

18 Fiecare intrare din tabela de dirijare contine adresa de inceput si o masca pe 32 de biti. Cind soseste un pachet, este extrasa adresa IP de destinatie. Apoi se face o cautare secventiala in tabela astfel: se face operatia AND cu masca respectiva; daca se obtine o adresa coresp. intrarii resp. se transm. catre router-ul care corespunde adresei respective. Exemplu: Sa presup. ca Univ. Cambridge are nevoie de 2048 de adrese si are atribuite adresele de la pina la , impreuna cu masca Univ. Oxford cere 4096 adrese si i se aloca adrese de la pina la , impreuna cu masca Univ. Edinburgh are nevoie de 1024 de adrese si are atribuite adresele de la pina la , impreuna cu masca Tabelele de dirijare din toata Europa sunt actualizate cu trei intrari, fiecare continind o adresa de baza si o masca. In reprezentare binara, aceste intrari sunt:

19 Adresa Masca

20 Sa consideram ca soseste un pachet cu adresa de destinatie , care in reprezentare binara este Mai intii, se face operatia AND cu masca de la Cambridge, adica: Se obtine o adresa care nu se potriveste cu adresa de baza de la Cambridge. Se efectueaza aceeasi operatie cu masca de la Oxford, adica Se obtine o adresa care se potriveste cu adresa de baza de la Oxford, asa ca pachetul este transmis routerului de la Oxford.

21 Protocolul IPv6 Obiective majore: - Sa suporte miliarde de gazde, chiar cu alocare ineficienta a spatiului de adrese; - sa reduca dimensiunea tabelelor de dirijare; - sa simplifice protocolul, pentru a permite routerelor sa proceseze pachetele mai rapid; - sa asigure un nivel mai ridicat de securitate; - sa acorde o mai mare atentie tipului de serviciu, in special pentru datele in timp real; - sa ajute trimiterea multipla prin permiterea specificarii de domenii; - sa creeze conditiile pentru ca o gazda sa poata migra fara schimbarea adresei sale; - sa permita evolutia protocolului in viitor; - sa permita coexistenta noului si vechiului protocol. Lungimea adresei IPv6 este de 16 octeti. Impartirea spatiului de adrese este prezentata in tab urm.

22 SpaŃiul de adrese IP este împărńit aşa cum este prezentat în tabelul anterior. Adresele care încep cu 8 zerouri sunt rezervate pentru adresele IPv4. Sunt admise două variante diferenńiabile prin următorii 15 octeńi. Aceste variante se referă la modul în care pachetele IPv6 vor fi transmise prin infrastructuri ale reńelelor care încă mai funcńionează pe baza protocolului IPv4. Folosirea de prefixe separate pentru adresele bazate pe furnizor şi pentru cele pe bază geografică, este un compromis între două concepńii diferite asupra viitorului Internet-ului. Adresele bazate pe furnizor au sens dacă se ia în considerańie faptul că în viitor vor exista un număr de companii care oferă servicii Internet pentru clienńi(de exemplu, comp. care oferă servicii telefonice). Fiecare din aceste companii va primi o parte din spańiul de adrese. Primii 5 bińi care urmează prefixului 010 sunt folosińi pentru a indica la care registratură să fie căutat furnizorul. În prezent funcńionează 3 registraturi: ptr. Europa, America de Nord şi Asia; ulterior mai pot fi adăugate încă 29 de registraturi.

23 Prefix(bin.) Utilizare Prefix(binar) Utilizare Rezer.(include IPv4) 101 Neatribuite Neatribuite 110 Neatribuite Adrese OSI NSAP 1110 Neatribuite Adr.IPX Novell Neatribuite Neatribuite Neatribuite Neatribuite Neatribuite 0001 Neatribuite Neatribuite 001 Neatribuite Adrese de leg. de uz local 010 Adrese bazate pe furnizor Adrese de site de uz local 011 Neatribuite Trimitere multipla (multicast) 100 Adrese pe baza geografica

24 La nivelul fiecărei registraturi, se împart următorii 15 octeńi, după cum consideră fiecare de cuviinńă. Se pot considera două variante: - să se folosească un număr de furnizor reprezentat pe 3 octeńi, ceea ce înseamnă că pot exista aproape 16 milioane de furnizori; - să se folosească 1 octet pentru a indica furnizorii nańionali şi a permite acestora să facă alocarea în continuare. Eventual, pot fi introduse niveluri suplimentare de ierarhizare. Modelul geografic este la fel ca Internet-ul actual, în care furnizorii nu joacă un rol important. În acest fel, IPv6 poate trata ambele tipuri de adresă. Adresele de uz local pentru legături şi site-uri au numai o semnificańie locală. Ele pot fi refolosite fără conflict în fiecare organizańie, dar nu pot fi propagate în altă organizańie. Ele sunt potrivite pentru organizańiile care folosesc ziduri de protecńie pentru a se proteja de restul Internet-ului. În cadrul adreselor de transmitere multiplă, după prefix urmează un câmp indicator de 4 bińi, un câmp domeniu de 4 bińi şi un identificator de grup de 112 bińi.

25 Unul dintre bińii indicatori face distincńie dintre grupurile permanente şi cele temporare. Câmpul domeniu permite ca o trimitere multiplă să fie limitată la o anumită legătură (site, organizańie etc.). În plus fańă de transmiterea unică(unicast sau point-to-point) şi multiplă(multicast), IPv6 suportă un nou tip de transmitere: trimitere către oricine(anycast). Şi acest tip de transmitere presupune că destinańia este un grup de adrese, dar în loc să se livreze pachetul către toate adresele, se livrează către prima întâlnită. De exemplu, un client care doreşte să contacteze un grup de servere de fişiere care cooperează între ele, poate folosi transmiterea anycast pentru a ajunge la cel mai apropiat server, fără să trebuiască să ştie care este acesta.

26 Scrierea adreselor IPv6. Pentru scrierea adreselor pe 16 octeńi se foloseşte o nouă notańie. Sunt scrise ca opt grupuri de câte patru cifre hexazecimale, cu semnul : între grupuri. Deoarece multe adrese vor avea multe zerouri în interiorul lor, sunt permise regulile: -zerourile de la începutul unui grup pot fi omise; -unul sau mai multe grupuri de zerouri pot fi înlocuite de o pereche de semne : Exemplu: Adresa 8000:0000:0000:0000:0123:4567:89AB:CDEF se poate scrie 8000::123:4567:89AB:CDEF Adresele IPv4 pot fi scrise ca o pereche de semne : urmate de scrierea cunoscută. Exemplu: Adresa IPv se scrie ca o adresă IPv6 :: Exemplu:Translatarea unei adrese din forma scurtata in forma lungă. Se considera adresa 0:15::1:12:1213. Scriem forma generala a unei adr. IPv6 si sub ea, grupurile de cifre de la stinga, respectiv dreapta car. :: xxxx:xxxx:xxxx:xxxx:xxxx:xxxx:xxxx:xxxx 0: 15: 1: 12:1213 Dupa compl. cu grupurile de zerouri,coresp. portiunilor necompletatate, se obńine adresa : 0000:0015:0000:0000:0000:0001:0012:1213

27 Antetul principal TCPv6 Versiune (4 bińi) este 6 pentru IPv6 şi 4 pentru IPv4; este utilizat deoarece se presupune că cele două protocoale vor exista pentu o perioadă de timp şi permite routerelor care lucrează sub protocolul IPv6 să examineze acest câmp pentru a decide ce tip de pachete examinează. Prioritate (4 bińi) este folosit pentru a distinge între pachetele ale căror surse pot fi controlate ca flux şi acelea care nu pot fi controlate. - Valorile cuprinse între 0 şi 7 sunt pentru transmisii care pot fi încetinite în cazul aparińiei unor evenimente de congestie. - Valorile cuprinse între 8 şi 15 sunt pentru trafic în timp real, a cărui rată de transmisie este constantă, chiar dacă toate pachetele sunt pierdute. În ultima categorie intră mesajele audio şi video. În cadrul fiecărui grup, pachetele cu număr mic sunt mai puńin importante decât cele cu număr mare. Standardul IPv6 propune folosirea lui 1 pentru ştiri, 4 pentru FTP 6 pentru conexiuni Telnet. Dacă un pachet de ştiri întârzie câteva sec. nu este o probl., spre deosebire de o conexiune de tip Telnet.

28 Eticheta fluxului (24 bińi) va fi folosit pentru a permite unei surse şi unei destinańii să stabilească o conexiune virtuală cu proprietăńi şi cerinńe particulare. De exemplu, un şir de pachete trimis de un proces de pe o anumită gazdă sursă către un proces de pe o anumită gazdă destinańie, poate avea cerinńe de întârziere stricte şi din acest motiv necesită capacitate de transmisie rezervată. Fluxul poate fi stabilit în avans şi poate primi un identificator. Ca efect, fluxurile încearcă să combine transmiterea de datagrame(udp) cu transmiterea de pachete folosind un circuit virtual(tcp). Lungimea informańiei utile (16 bińi) spune câńi octeńi urmează după cei 40 de octeńi ai antetului. Antetul următor (16 bińi) specifică ce antet de extensie(dacă există) va urma. Dacă acest antet este ultimul antet IP, câmpul Antetul următor spune cărui tip de protocol(tcp, UDP) i se va transmite pachetul. Despre această nońiune vom discuta imediat. Limita salturilor (8 bińi) este similar câmpului TTL al protocolului IPv4. Adresă sursă şi adresă destinańie sunt reprezentate pe câte 16 octeńi.

29 Antete de extensie. Au fost introduse deoarece trebuie specificate anumite informańii suplimentare, specifice unui anumit pachet. Există 6 tipuri de astfel de antete; fiecare este opńional, dar dacă sunt prezente mai multe, ele trebuie să apară imediat după antetul fix. Unele antete au format fix, altele conńin un număr variabil de câmpuri de lungime variabilă. Fiecare element este codificat ca un triplet (Tip,Lungime,Valoare). - Tipul este un câmp de 1 octet care specifică ce opńiune este aceasta. Primii 2 bińi comunică routerelor, care nu ştiu să proceseze opńiunea, ce trebuie să facă în acest caz. Variantele sunt: sărirea opńiunii, eliminarea pachetului, eliminarea pachetului şi transmiterea unui mesaj de eroare. - Lungimea este un câmp de 1 octet şi indică ce lungime are câmpul valoare(de la 0 la 255 octeńi). - Valoarea este orice informańie cerută, de cel mult255 de octeńi.

30 Antetul salt-după-salt este folosit pentru informańii care trebuie examinate de toate ruterele de pe o anumită cale. Până acum a fost definită o singură opńiune: suportul pentru pachete de date care depăşesc 64K. Ca şi toate antetele de extensie, acesta începe cu un octet care spune ce tip de antet este următorul. Urmează un octet care conńine lungimea antetului salt-dupa-salt în octeńi, excluzând primii 8 octeńi, care sunt obligatorii. Urmează 2 octeńi care conńin un cod ce indică faptul că această opńiune defineşte dimensiunea datagramei şi aceasta va fi reprezentată pe 4 octeńi. Ultimii 4 octeńi, conńin dimensiunea datagramei. Dimensiuni mai mici de 65536(64K) nu sunt permise şi au ca rezultat eliminarea pachetelui de către primul router, care va trimite înapoi un mesaj ICMP de eroare. Datagramele care folosesc acest antet de extensie sunt numite jumbograme. Ele sunt utilizate de aplicańiile super-calculatoarelor care trebuie să transfere blocuri de date de dimensiuni foarte mari.

31 Antetul de dirijare menńionează unul sau două routere care trebuie să fie vizitate în calea spre destinańie. Sunt disponibile 2 posibilităńi: - dirijarea strictă(este furnizată întreaga cale); - dirijarea aproximativă(sunt furnizate numai anumite routere) Formatul antetului de extensie de dirijare: - primii 4 octeńi conńin conńin 4 întregi reprezentańi pe câte 1 octet fiecare, cu semnificańia: tipul următorului antet, tipul de dirijare (de obicei 0), numărul de adrese prezente în antet (de la 1 la 24) şi indicele următoarei adrese de vizitat. ConŃinutul ultimului octet porneşte de la 0 şi este incrementat pentru fiecare adresă (router) vizitat. - un octet de rezervă; - o hartă de bińi pentru fiecare din cele 24 de adrese IPv6 potenńiale care urmează; aceşti bińi spun dacă fiecare adresă trebuie să fie vizitată direct după cea precedentă (dirijare strictă pe baza sursei) sau dacă pot interveni şi alte routere pe parcurs (dirijare aproximativă pe baza sursei).

32 Antetul fragment tratează fragmentarea într-un mod similar cu cel al IPv4. Antetul conńine identificatorul datagramei, numărul de fragment şi un bit care spune dacă mai urmează fragmente. În IPv6, spre deosebire de IPv4 numai gazda sursă poate fragmenta un pachet. Această modificare simplifică activitatea routere-lor şi permite ca dirijarea să se facă mai rapid. Aşa cum am menńionat anterior, dacă un router primeşte un pachet de dimensiune prea mare, îl va distruge şi va trimite un pachet ICMP către gazda sursă a pachetului; pe baza acestei informańii, gazda sursă fragmentează pachetul în bucăńi mai mici, pe care le transmite ca pachete individuale. Antetul de autentificare oferă un mecanism prin care receptorul unui mesaj verifică identitatea celui care l-a transmis. IPv4 nu oferă un astfel de mecanism, problema fiind rezolvată de alte protocoale specializate. Pentru a înńelege acest mecanism, sunt necesare cunoştinńe de securitatea datelor în reńele de calculatoare; aceste nońiuni le vom studia în continuare.