ADAPTAREA ROMANEASCA A SCALEI DE EXAMINARE COGNITIVA ADDENBROOKE: ANALIZA INFLUENTEI VARIABILELOR SOCIO- DEMOGRAFICE

Transcription

1 ORIGINAL ARTICLES ADAPTAREA ROMANEASCA A SCALEI DE EXAMINARE COGNITIVA ADDENBROOKE: ANALIZA INFLUENTEI VARIABILELOR SOCIO- DEMOGRAFICE Cristina Popescu, Maria Moglan, Roxana Dinu, Nicoleta Popa, Raluca F. Scripcã, Cristina Sandu, Raluca Mitran, Alexandra Humã, Cristina Ilie, Mihaela Constantinescu, Cristina Duduman, Amalia Mocanu, Andrei Lazãr, Ioana Spanache, Alexandra Bârjoveanu, Oana N. Rus, Calin Catalina, Bogdan Rusu, Ana Giurgiucã, Elena Dobricã, Catalina Tudose Abstract: Background: Romanian adaptation of the Adnbrooke Cognitive Examination-Revised (R-ACE-R) was validated in a previous study (1). Objectives: The influence of socio-mographic variables on the R-ACE-R scores was analyzed in orr to rive preliminary normative values Methods: In a group of 217 healthy people of both genrs, ranging in age from 50 to 86 years and in education from 7to 20 years, the relationships between each socio-mographic variable and R-ACE-R total scores were analyzed. The effects of the all sociomographic variables on the R-ACE-R total scores were evaluated by analysis of variance. Results: There were no significant differences in R-ACE-R total scores pending on the sex of subjects. Statistically significant bivariat and partial correlation coefficients between subjects' age and education level and their R- ACE-R scores were found. The inpennt effects of age and education on the total R-ACE-R scores were statistically significant in the analysis of variance. Conclusions: Taking into account the influence of sociomographic variables on the R-ACE-R scores, preliminary normative values for R-ACE-R differentiated by age and education level were rived. Key words: neurocognitive examination, middle-age and elrly adults, sex, age, education, normative values. INTRODUCERE Scala examinare cognitivã Adnbrooke a fost elaboratã la începutul ceniului trecut pentru a fi folositã ca instrument screening pentru menþã. Specialiºti la Universitatea din Cambridge ºi la Spitalul Adnbrooke din Marea Britanie ºi-au propus sã elaboreze o probã neurocognitivã relativ scurtã ºi stul simplã care sã poatã fi aplicatã ºi la patul bolnavului. Rezumat: Contex: Scala britanicã examinare cognitivã Adnbrooke a fost adaptatã pe populaþia romaneascã (R- ACE-R) ºi calitãþile psihometrice ale acestei versiuni au fost prezentate într-un articol anterior (1) Obiectiv: S-au analizat relaþiile dintre scorurile R-ACE-R ºi variabilele socio-mografice în verea rivãrii unor valori normative diferenþiate. Metoda: S-au analizat relaþiile dintre fiecare variabilã socio-mograficã ºi scorurile R-ACE-R. pe un grup 217 adulþi sãnãtoºi, bãrbaþi ºi femei, cu vârsta cuprinsã între 50 ºi 86 ºi cu un nivel variind între 7 ºi 20. Contribuþiile celor trei variabile sociomografice la explicarea varianþei scorurilor R-ACE-R au fost evaluate prin analiza varianþã. Rezultate : Scorurile globale R-ACE-R. nu s-au diferenþiat semnificativ în funcþie sexul subiecþilor. i corelaþie dintre scorurile R-ACE-R ºi vârsta subiecþilor sau nivelul lor au avut valori semnificative statistic. In analiza varianþã numai vârsta ºi nivelul au avut efecte inpennte semnificative asupra scorurilor globale ale R-ACE-R. Concluzii: Având în vere variaþia scorurile R-ACE-R în funcþie vârsta subiecþilor ºi nivelul lor, s- au rivat valori normative preliminare diferenþiate în funcþie aceste variabile socio-mografice. Cuvinte cheie: examinare neurocognitivã, adulþi vârstã medie ºi vârstnici,,sex, vârstã, nivel, valori normative. Autorii au plecat la analiza limitelor Mini Mental State Examination (MMSE) (2), instrumentul cel mai frecvent utilizat pentru screeningul menþei, ºi l-au completat cu o serie probe. Bak ºi Mioshi (3) au menþionat acele limite ale MMSE-ului care au fost avute în vere la elaborarea Scalei Adnbrooke. Prima variantã a scalei a fost validatã în 2000 (ACE) (4), au urmat câteva revizuiri ºi forma finalã Adnbrooke Cognitive Examination- Revised (ACE-R) 1 Senior Researcher, Clinical Hospital of Psychiatry "Prof. Dr. Al. Obregia ", Bucharest, contact: cristinapac2004@yahoo.com 2 Senior Lecturer, University of Medicine "Carol Davila", Bucharest 3 MD Psychiatry, Clinical Hospital of Psychiatry "Prof. Dr. Al. Obregia ", Bucharest 4 Resint Psychiatry, Clinical Hospital of Psychiatry "Prof. Dr. Al. Obregia ", Bucharest 5 Resint Geriatrics and Gerontology, National Institute of Geriatrics and Gerontology "Ana Aslan", Bucharest 6 Assistant Professor, University "Spiru Haret" University, Bucharest 7 Psychologist, the Romanian Alzheimer's Society 8 Nurse, Clinical Hospital of Psychiatry "Prof. Dr. Al. Obregia ", Bucharest Received March 05, 2012, Revised April 09, 2012, Accepted April 30,

2 Cristina Popescu, Maria Moglan, Roxana Dinu, Nicoleta Popa, Raluca F. Scripcã, Cristina Sandu, Raluca Mitran, Alexandra Humã, Cristina Ilie, Mihaela Constantinescu, Cristina Duduman, Amalia Mocanu, Andrei Lazãr, Ioana Spanache, Alexandra Bârjoveanu, Oana N. Rus, Calin Catalina, Bogdan Rusu, Ana Giurgiucã, Elena Dobricã, Catalina Tudose:Adaptarea romaneasca a scalei examinare cognitiva adnbrooke: analiza influentei variabilelor socio-mografice a fost validatã în 2006 (5). Scala examinare cognitivã Adnbrooke inclu toþi itemii din MMSE; acestora adãugându-li-se probe prin care sã se poatã aprofunda evalurea unor domenii neurocognitive ja avute în vere în MMSEmemoria, limbajul, praxia constructivã- sau care sã permitã extinrea aspectelor neucognitive investigate prin inclurea unor probe vizuo-perceptive ºi fluenþã verbalã. ACE-R cuprin 26 probe prin care se evalueazã cinci domenii neurocognitive: atenþie ºi orientare, memorie, fluenþã verbalã, limbaj, funcþii vizuospaþiale. Se rivã subscoruri pentru fiecare dintre cele cinci domenii ºi un scor global obþinut prin însumarea subscorurilor (valoare maximã 100). Studiile validare ale Scalei Adnbrooke au evinþiat un indice sensibilitate pentru menþã mai ridicat ºi o valoarea predictivã mai bunã comparativ cu MMSE-ul (4, 6, 7, 8). Intr-o cercetare asupra calitãþilor psihometrice ale ACE-R, Mioshi ºi colab.(5) au raportat diferenþe clare între valorile scorurilor globale corespunzãtoare grupurilor formate din bolnavi cu menþã, cu tulburare cognitivã uºoarã ºi vârstnici cu funcþionare cognitivã normalã, cele trei grupuri fiind comparabile în privinþa vârstei ºi nivelului. Scala s-a dovedit a fi un instrument valid screening pentru menþã. A fost probatã ºi sensibilitatea scalei pentru tulburãrile cognitive incipiente. Pe baza scorurilor ºi subscorurilor scalei s-a estimat probabilitatea conversie la tulburarea cognitivã uºoarã la menþã (5, 6, 9). Scala a fost adaptatã ºi validatã în mai multe þãri, printre care: Germania (10), Franþa (6), Spania (9), Israel (11), Argentina (12), India (13). ACE-R a fost adaptatã ºi pe populaþia româneascã. Analiza calitãþilor psihometrice ale acestei versiuni a evinþiat filitatea ei ridicatã (coeficient alpha=0,89), validitatea ei discriminativã ºi concurentã (1). Scorurile globale ale bolnavilor cu menþã, ale celor cu tulburare cognitivã uºoarã ºi ale vârstnicilor cu funcþionare cognitivã normalã au fost semnificativ diferite, subiecþii din cele trei grupuri fiind apariaþi în privinþa vârstei ºi nivelului. Au existat diferenþe semnificative între mediile grupurilor pe toate cele cinci subscoruri. Procentul clasificãrilor corecte ale subiecþilor pe baza scorului discriminant a fost ridicat (peste 96%). Scorul global ºi subscorurile pe cele cinci domenii neurocognitive au avut corelaþii ridicate cu evaluarea clinicã globalã a gradului clin cognitiv ºi funcþional. S-au evinþiat corelaþii semnificative statistic între scorurile R-ACE-R ºi rezultatele înregistrate la câteva teste neurocognitive prin care s-au evaluat memoria verbalã ºi neverbalã, funcþiile executive. Ne-am propus sã analizãm relaþiile dintre scorurile variantei româneºti a scalei R-ACE-R ºi unele variabile socio-mografice în verea rivãrii unor valori normative preliminare. SUBIEC? I?I METODE Scala a fost aplicatã pe un grup 217 persoane fãrã tulburãri cognitive. Acestea au acceptat sã participe la realizarea studiului dupã ce li s-a explicat scopul acestuia 56 ºi au fost asiguraþi cã se va pãstra confinþialitatea datelor. Grupul a inclus: persoane care lucrau în cadrul instituþiilor, ru ale acestora, aparþinãtori ai pacienþilor, persoane rezinte în comunitate. Au fost selectaþi subiecþi cu vârsta 50, absolvenþi a cel puþin 7 clase care: 1. nu au avut ficite senzoriale sau motorii importante; 2. nu au prezentat tulburãri neurologice, psihiatrice sau somatice care ar fi putut sã afecteze funcþionarea cognitivã; 3. nu avuseserã dificultãþi semnificative pregãtire ºcolarã. Au fost incluse numai persoanele pentru care s- au putut obþine informaþii directe (observaþii/colaborare profesionalã, interviu, examinare psihologicã) ºi/sau indirecte (relatãri ale colegilor, cunoºtinþelor, rulor, etc.) pe baza cãrora sã se poatã exclu prezenþa unor tulburãri cognitive. Au fost excluse persoanele ale cãror scoruri la evaluarea prin: - MMSE au fost mai mici cât valoarea medianã normalã corespunzãtoare vârstei ºi nivelului lor ; - proba învãþare-auditiv verbalã Rey au fost inferioare valorilor normative corespunzãtoare vârstei ºi nivelului lor cu mai mult 0,5 viaþii standard. Procedura Persoanele au fost informate asupra scopului studiului ºi au primit asigurãri privind pãstrarea confinþialitãþii datelor obþinute pe parcursul examinãrii. Prin interviu s-au obþinut informaþii privind antecentele patologice, problemele actuale sãnãtate, funcþionarea cognitivã, particularitãþile funcþionãrii profesionale, familiale, sociale. Subiecþilor li s-a aplicat proba învãþare auditiv-verbalã Rey (14); scorurile obþinute la cele cinci reproduceri imediate, la reproducerea ºi la recunoaºterea întârziatã (dupã 30 minute) au fost raportate la valorile normative corespunzãtoare vârstei ºi pregãtirii subiecþilor, excluzându-se subiecþii ale cãror rezultate au fost inferioare valorilor medii referinþã cu mai mult 0,5 viaþii standard. Observaþiile fãcute pe parcursul interviului ºi a examinãrii neuropsihologice au completat informaþiile referitoare la funcþionarea cognitivã. Pentru prelucrarea datelor s-a folosit Statistical Package for Social Sciences 12.0) (15). REZULTATE Caracteristicile socio-mografice ale lotului Articolul prezintã rezultatele obþinute pe un lot 217 persoane, majoritatea fiind sex feminin (67,7%). Vârsta subiecþilor a fost variat între 50 ºi 86 ani; valoarea medie fiind 64,67±8,46 ani, iar mediana 65 ani; jumãtate dintre subiecþi au avut între 58 ºi 71 ani. Numãrul a variat între 7 ºi 20, cu o medie 14,47± 2,47 ºi o mediana 16. Circa o treime dintre subiecþi (34,6%) absolviserã liceul sau o ºcoalã postlicealã, iar mai mult jumãtate (59,4%) aveau studii universitare sau post-universitare. Principalele caracteristici ale subiecþilor grupaþi pe ca vârstã sunt prezentate în tabelul 1.

3 Romanian Journal of Psychiatry, vol. XIV, No.2, Tabelul 1. Caracteristicile lotului pe grupe vârstã Numãr Sex;nr.bãrbaþi 17/49 27/61 21/33 5/4 /nr.femei Vârsta; m 54,83 (2,98) 64,72 (2,82) 73,54 (2,81) 83,22 (2,22) Numãr ; m MMSE; m 14,68 (1,96) 29,41 ( 0,91) 14,59 (2,22) 29,13 (1,01) 14,07 (3,02) 28,81 (1,2) 14,22 4,24) 29,33 (0,71) In toate cele patru grupuri valoarea medie a anilor a fost circa 14 ani. Ponrea bãrbaþilor a fost mai mare numai în grupul restrâns al persoanelor peste 80. Media scorurilor MMSE a avut o valoare apropiatã limita maximã 29,15±1,04; în conformitate cu criteriile selecþie, toate persoanele au avut scoruri cel puþin egale cu valoarea normativã medianacorespunzãtoare vârstei ºi nivelului lor. Relaþia dintre scorurile R-ACE-R ºi variabilele sociomografice Nu au existat diferenþieri clare ale scorurilor globale R-ACE-R în funcþie sexul subiecþilor; valoarea medie a fost uºor mai mare - 94,96±3,22 - în grupul bãrbaþi comparativ cu cea înregistratã în grupul femei - 93,62±3,91-, fãrã ca diferenþa sã fie semnificativã statistic (F=3,31, p=0,07). Scorul global ºi toate subscorurile ACE-R au corelat semnificativ (p 0,001) cu nivelul (tabelul 2). Pearson parþialã Scor global 0,487 0,4918, Subscoruri Atenþie Memorie Fluenþã Limbaj Vizuospaþial 0,216 0,2123 p=0,002 0,333 0,3326 0,275 0,2709 0,325 0,3245 0,289 0,2856 Tabelul 2. Corelaþiile dintre nivelul ºi scorurile R-ACE-R Relaþia directã dintre scorurile R-ACE-R ºi nivelul s-a menþinut ºi dupã ce s-a controlat efectul vârstei, toþi coeficienþii parþialã având valori semnificative statistic (tabelul 2). i dintre vârstã ºi scorurile R-ACE-R au avut valori relativ mai mici cât cele înregistrate în cazul nivelului (tabelul 3). Valorile lor au pãºit pragul semnificaþiei statistice pentru scorul global (p<0,0001), subscorurile memorie () ºi fluenþã verbalã (p<0,002) (tabelul 3). Relaþia inversã dintre vârstã ºi subscorul pentru funcþii vizuo-spaþiale a fost slabã (r= - 0,16, p=0,018). Controlarea efectului nivelului nu a adus modificãri importante ale covarianþei dintre scorurile R- ACE-R ºi vârstã, valorile coeficienþilor parþialã fiind apropiate cele ale coeficienþilor Pearson corespunzãtori (tabelul 3). Pentru a se analiza contribuþia pe care cele trei variabilelor socio-mografice au avut-o la explicarea varianþei scorurilor R-ACE-R s-au realizat analize varianþã ale scorului total ºi ale subscorurilor.c e l e t r e i variabile socio-mografice, consirate împreunã, au avut un efect semnificativ asupra i scorului total R- ACE-R (F=2,116, p.<0,0001) (tabelul 4). Pearson parþialã Scor global R- ACE-R -0,268 p<0, , Subscoruri R-ACE-R Atenþie Memorie Fluenþã Limbaj Vizuospaþial -0,093-0,264-0,21-0,015-0,161 NS p<0,002 NS p<0,018-0,084 NS -0,263-0,2050 p=0,002 0,0015 NS Tabelul 3.Corelaþiile dintre vârsta subiecþilor ºi scorurile R-ACE-R Efectele variabilelor socio-mografice Testul F P Efectul global 2,116.<0,0001 Efectul vârstei ,001 Efectul nivelului educaþional ,033 Efectul sexului NS -0,1534 p= 0,024 Tabel 4. Rezultatele analizei varianþa a scorului global R-ACE-R NS nesemnificativ statistic Numai vârsta (F=2,317, p=0,001) ºi nivelul (F=1,073, p=0,033) au avut efecte inpennte semnificative asupra varianþei scorului total. Nici unul dintre efectele interacþiune ale variabilelor sociomografice nu a fost semnificativ statistic. Vârsta, nivelul ºi sexul, consirate în ansamblu, au explicat proporþii semnificative din varianþa subscorurilor memorie (F=1,869, p=0,002) ºi limbaj (F=1,845, p=0,002). Vârsta (F=3,082, p.<0,0001) ºi nivelul (F=2,009, p=0,038) au avut contribuþii inpennte semnificative la explicarea varianþei subscorului memorie. Numai vârsta (F=2, p=0,006) a avut o contribuþie inpenntã semnificativã la explicarea varianþei subscorului limbaj. Valori normative preliminare pentru scorurile globale ale scalei R-ACE-R Evinþierea i scorurilor R-ACE-R în funcþie vârsta subiecþilor ºi nivelul lor a impus diferenþierea valorilor normative în raport cu aceste variabile. S-au finit trei grupuri vârstã: ; ºi peste 70 ºi trei niveluri :11-12 ani; ani, peste 16 ani; numãrul mic subiecþi peste 80 ºi a celor care aveau mai puþin 11 nu a permis finirea unor subgrupuri distincte. Valorile normative preliminare sunt prezentate în tabelul 5. 57

4 Cristina Popescu, Maria Moglan, Roxana Dinu, Nicoleta Popa, Raluca F. Scripcã, Cristina Sandu, Raluca Mitran, Alexandra Humã, Cristina Ilie, Mihaela Constantinescu, Cristina Duduman, Amalia Mocanu, Andrei Lazãr, Ioana Spanache, Alexandra Bârjoveanu, Oana N. Rus, Calin Catalina, Bogdan Rusu, Ana Giurgiucã, Elena Dobricã, Catalina Tudose:Adaptarea romaneasca a scalei examinare cognitiva adnbrooke: analiza influentei variabilelor socio-mografice Vârsta între 50 ºi 59 Numãr Limite Medie±a.s. 91,89±3,64 94,36±3,04 96,3±2,53 Mediana 92, Vârsta între 60 ºi 69 ani Numãr Limite Medie±a.s. 93±2,14 95±2,65 95,62±2,88 Mediana Vârsta? 70 ani Numãr Limite Medie±a.s. 92,4±3,53 92,43±1,9 93,28±3,17 Mediana 89,5 92, Tabelul 5. Valori normative pentru R-ACE-R DISCU? II In cadrul grupului investigat a existat o stul largã a vârstei - la 50 la 86 - ºi a nivelului educaþional - la 7 la 20. Femeile au predominat, reprezentând circa douã treimi. Performanþele neurocognitive ale bãrbaþilor ºi cele ale femeilor evaluate pe versiunea româneascã a formei revizuite a Scalei evaluare cognitivã Adnbrooke au fost asemnãtoare.. Intr-un studiu recent Chan ºi colab.(16) nu au evinþiat nici ei diferenþe semnificative între bãrbaþi ºi femei atunci când au evaluat funcþiile neurocognitive ºi semnele neurologice uºoare într-un grup vârstnici sãnãtoºi. Spre osebire Van Hooren ºi colab.(17), care au raportat rezultate mai bune într-un grup femei care fuseserã evaluate pe scale diverse, în lotul investigat în aceastã cercetare nu au apãrut diferenþieri clare în funcþie sexul subiecþilor; bãrbaþii au avut scoruri globale uºor mai mari la evaluarea neurocognitivã, diferenþa fiind însã micã, lipsitã semnificaþie statisticã. Atât vârsta, cât ºi nivelul au contribuit semnificativ la explicarea varianþei evaluãrilor globale ale funcþionãrii neurocognitive pe Scala Adnbrooke. Inpennt vârsta subiecþilor, nivelul a influenþat variaþia fiecãreia dintre evaluãrile celor cinci domenii ale funcþionãrii neurocognitive: atenþie, memorie, fluenþã verbalã, limbaj, funcþii vizuospaþiale. Iinfluenþa achiziþiilor intelectuale timpurii asupra funcþionãrii cognitive la senescenþã a fost subliniatã în mai multe studii (1, 19, 20, 21, 22). Rezultatele obþinute în unele cercetãri au evinþiat faptul cã persoanele cu realizãri acamice importante au prezentat un risc mai scãzut zvoltare a menþei, chiar atunci când modificãrile patofiziologice specifice bolii Alzheimer au fost stul pregnante la nivel cerebral (23, 24). S-a sugerat existenþa unei relaþii între rata clinului cognitiv ºi importanþa realizãrilor acamice timpurii ale persoanei (25). Rolul rezervei cognitive în molarea funcþionãrii neurocognive a vârstnicului aflat în faza preclinicã a menþei tip Alzheimer este recunoscut în noile criterii diagnostice pentru faza preclinicã a menþei Alzheimer (26). Variaþia în funcþie nivelul educaþional a scorurilor scalei Adnbrookke a fost menþionatã ºi în alte studii realizate pe grupuri populaþionale din diferite þãri, precum Spania (9), India (27, 28), Australia (29). Intr-un grup populaþional indian subiecþii cu mai mult 12 ani au avut scoruri medii pânã la douã ori mai mari cât cele ale persoanel or neºcolarizate (27). In toate aceste cercetãri s-a subliniat necesitatea diferenþierii valorilor normative ale scalei în funcþie nivelul. Grupul britanic pe care s-a realizat validarea versiunii revizuite a Scalei Adnbrooke a fost omogen din punct vere educaþional; media anilor în cele trei grupuri vârstã a variat foarte puþin: la 12,2 la 12,9 ani. Nu a existat practic o a nivelului ºi nu s-a pus problema analizãrii influenþei acestei variabile asupra scorurilor scalei (5). Existenþa unei asemenea variaþii în grupul vârstnici evaluaþi în cadrul acestui studiu a impus diferenþierea valorilor normative pentru scala R-ACE-R în funcþie nivelul. Vârsta, inpennt nivelul, a influenþat variaþia scorului global R-ACE-R, precum ºi variaþia evaluãrilor memoriei, limbajului ºi, într-o mãsurã relativ mai micã, a funcþiilor vizuo-spaþiale. Imbãtrânirea normalã se caracterizeazã din punct vere cognitiv printr-o afectare diferenþiatã a variatelor domenii (30). In general vocabularul, cunoºtinþele culturã generalã pot sã se menþinã pânã la vârste înaintate, în timp ce clinul memoriei ºi al funcþiilor executive începe sã se manifeste la adultul vârstã medie ºi continuã apoi pe tot parcursul vieþii cu rate diferite la un individ la altul (29). Van Hooren ºi colab. (17) au raportat o stul a largã în funcþie vârstã a performanþelor vârstnicilor normali la probele memorie verbalã, funcþii executive, fluenþã verbalã ºi la cele care evaluau viteza prelucrare a informaþiilor. Variaþia în funcþie vârstã a subscorului limbaj al R-ACE-R poate sã fie legatã particularitãþile scalei Adnbrook. Secþiunea limbaj cuprin pe lângã probele obiºnuite lexie, grafie, înþelegere comenzi, pronunþare ºi o probã numire a unor obiecte sau fiinþe; unii dintre itemii acesteia au un grad dificultate relativ mai ridicat. Proba permite surprinrea dificultãþilor incipiente regãsire promptã a informaþiei semantice. Ponrea pe care rezultatul la proba numire o are în subscorul limbaj este stul importantã (circa 40%). Sensibilitatea relativ mai ridicatã 58

5 Romanian Journal of Psychiatry, vol. XIV, No.2, 2012 a acestei probe pentru disfuncþiile uºoare poate sã explice corelaþia dintre vârsta cronologicã ºi subscorul limbaj al R-ACE-R. Tinând seama variaþia scorurilor globale ale R-ACE-R în raport cu vârsta ºi cu nivelul, s-au rivat valori normative diferenþiate în funcþie aceste variabile. Numãrul subiecþilor cu studii elementare ºi al celor peste 80 a fost încã prea mic pentru a se putea constitui subgrupuri distincte. Valorile normative prezentate in acest articol au un caracter preliminar. Stabilitatea valorilor medii va trebui sã fie analizatã pe mãsura selecþionãrii unor noi subiecþi. Este necesar sã se continue examinarea pe alte grupuri vârstnici cu o funcþionare cognitivã normalã în verea finirii unor valori normative diferenþiate, utile pentru practica clinicã. BIBLIOGRAFIE 1. Popescu C, Tudose C, Niculescu R et al. O adaptare românescã a Scalei examinare cognitivã Adnbrooke. Revista Românã Psihiatrie 2009;3(11): Folstein MF, Folstein SE, McHugh PR. Mini Mental State: a practical method for grading the mental state of patients for clinicians.journal of Psychiatric Research1975;12: Bak TH, Mioshi E. A cognitive bedsi assessment beyond the MMSE: the Adnbrooke's Cognitive Examination.Practical Neurology 2007;7: Mathuranath PS, Nestor PJ, Berrios GE, Rakowicz W, Hodges JR. A brief cognitive test battery to differentiate Alzheimer's disease and frontotemporal mentia. Neurology 2000;55: Mioshi E, Dawson K, Mitchell J, Arnold R, Hodges JR. The Adnbrooke's Cognitive Examination Revised (ACE-R): A brief cognitive test battery for mentia screening. International Journal of Geriatric Psychiatry 2006;21: Bier JC, Donckels V, Van Eyll E et. al. The French Adnbrooke's Cognitive Examination is effective in tecting mentia in a Frenchspeaking population.dementia and Geriatric Cognitive Disorrs 2005;19: Jeyapaul P, Kerwick S. Adnbrooke's Cognitive Examination as a better discriminator of cognitive impairment than Mini Mental State Examination, in patients with mentia.international Psychogeriatrics 2008;20(3): Dudas RB, Berrios GE, Hodges JR. The Adnbrooke's Cognitive examination (ACE) in the differential diagnosis of early organic mentias versus affective disorr.american Journal of Psychiatry 2005;13(3): Garcia-Caballero A, Garcia- Lado I, Gonzalez-Hermida J et al. Validation of the Spanish version of the Adnbrooke's Cognitive Examination in a rural community in Spain.International Journal of Geriatric Psychiatry 2006;21(3): Alexopoulos P, Greim B, Nadler K et al. Validation of the Adnbrooke's cognitive examination for tecting early Alzheimer's disease and mild vascular mentia in a German population.dementia and Geriatric Cognitive Disorrs 2006;22: Newman J.P. Brief assessment of cognitive mental status in Hebrew: Adnbrooke's Cognitive Examination. Israel Medical Association Journal 2005;7: Sarasola D, Lujan-Calcagno M, Sabe L et al. Validity of the Spanish version of the Adnbrooke's Cognitive Examination for the diagnosis of mentia and to differentiate Alzheimer's disease and frontotemporal mentia. Revue of Neurology 2005;41: Mathuranath RS, Hodges JR, Mathew R et al. Adaptation of the ACE for a Malayalam speaking population in southern India. International Journal of Geriatric Psychiatry 2004;19(12): Rey A. L'examen clinique en psychologie. Press Universitaire France, *** SPSS Base, 12.0, SPSS Inc, Chan R, Xu T, Li Hui-Jie et al. Neurological abnormalities and neurocognitive functions in healthy elr people: A structural equation moling analysis. Behavioral and Brain Functions 2011; 7: van Hooren SA, Valentin AM, Bosma H et al. Cognitive functioning in healthy olr adults aged 64-81: a cohort study into the effects of age, sex, and education. Neuropsychology, Development and Cognition and Aging, Neuropsychology, Cognition 2007;14(1): Rodgers B, Henrson AS, Korten A et al. Occupation type as a predictor of cognitive cline and mentia in old age. Age and Ageing 1998; 27( 4): Albert MS. How does education affect cognitive function? Ann. Epimiol 1995: Schmand B, Smit JH, Geerlings MI, Linboom J. The effects of intelligence and education on the velopment of mentia. A test of the brain reserve hypothesis. Psychological Medicine 1997;27: Le Carret N, Auriacombe S, Letenneur L et al. Influence of education on the pattern of cognitive terioration in AD patients: the cognitive reserve hypothesis. Brain and Cognition 2005;57(2): Fritsch T, Smyth KA, McClendon MJ et al. Associations between mentia/mild cognitive impairment and cognitive performance and activity levels in youth. Journal of American Geriatriatric Society 2005;3(7): Snowdon DA. Aging and Alzheimer's disease: lessons from the Nun study. The Gerontologist 1997;37(2): Snowdon DA, Kemper SJ, Mortimer JA et al. Linguistic ability in early life and cognitive function and Alzheimer's disease in late life (Findings from the Nun Study). JAMA 1996;275: Schmand B, Smit J, Linboom J et al. Low education is a genuine risk factor for accelerated memory cline and mentia. Journal of Clinical Epimiology 1997;50(9): Sperling RA, Aisen PS, Beckett LA et al. Toward fining the preclinical stages of Alzheimer's disease: Recommendations from the National Institute on Aging and the Alzheimer's Association workgroup, Alzheimer's and Dementia 2011;1: Newman JP.Mini Mental Status Examination and the Adnbrooke's Cognitive Examination: Effect of education and norms for a multicultural population. Neurology 2007;55(2): Mathuranath PS, Cherian JP, Mathew R, George A, Alexanr A, Sarma SP. Mini Mental State Examination and the Adnbrooke's Cognitive Examination: Effect of education and norms for a multicultural population.neurology India 2007;55(2): Komadina NC, Terpening Z, Huang Y, Halliday GM, Naismith SL, Lewis SJ. Utility and limitations of Adnbrooke's Cognitive Examination-Revised for tecting mild cognitive impairment in Parkinson's disease.dementia and Geriatric Cognitive Disorrs 2011;31(5): Gunstad J, Paul RH, Brickman AM et al. Patterns of cognitive performance in middle-aged and olr adults: A cluster analytic examination.journal of Geriatric Psychiatry and Neurology 2006;19(19): Cercetarea nu a fost finanþatã. Nu existã implicaþii financiare cu organizaþii sau persoane care au un interes financiar sau care se aflã într-un conflict interese cu subiectul sau cu materialele din lucrare. Declaraþie privind drepturile autor Lucrarea nu a fost trimisã spre publicare niciunei alte publicaþii ºi ea nu a fost publicatã în altã revistã în întregime sau intr-o formã similarã. Lucrarea nu conþine date, informaþii spre pacienþi sau alte materiale care au fost ja publicate, au apãrut on-line sau au fost trimise spre publicare. Autorii au participat la selecþia ºi examinarea subiecþilor, la analiza ºi la interpretarea datelor, la proiectarea articolului ºi au aprobat versiunea trimisã spre publicare. Declaraþie asupra consiraþiilor etice Subiecþilor li s-a explicat scopul studiului ºi au fost asiguraþi cã se va asigura confinþialitatea rezultatelor. Fiecare subiect ºi-a dat consimþãmântul informat pentru participarea la realizarea studiului. Declaratie asupra conflictelor interese Studiul nu a fost finanþat. Participarea la realizarea acestui studiu nu a fost retribuitã. Nu au existat nici un fel implicaþii financiare din partea unor organizaþii sau persoane care ar putea avea un interes financiar sau care s- ar afla într-un conflict interese cu subiectul sau cu materialele discutate în manuscris. Nu a existat nici un interes financiar legat manuscris. *** 59