ASPECTE CONTROVERSATE PRIVIND MIJLOACELE DE PROBĂ

Transcription

1 ASPECTE CONTROVERSATE PRIVIND MIJLOACELE DE PROBĂ - Metodele speciale de supraveghere - Procuror Nelu Ciobanu Procuror Viorel Cerbu

2 ASPECTE GENERALE Reglementare mai clară, accesibilă și previzibilă, conformă cu jurisprudența CEDO Abordare legislativă unitară și structurată Aspecte controversate din practica judiciară și din doctrină Precizări privind metodele speciale de supraveghere tehnică Abordare de ordin practic și cronologică a problemelor

3 1. OBIECTUL MANDATULUI DE SUPRAVEGHERE TEHNICĂ (I) Orice persoană (cu restricții privind raportul avocat-persoană asistată sau reprezentată și raportul avocat-suspect sau inculpat) Un număr de telefon în rețele fixe sau mobile (abonament sau cartelă pre-pay, inclusiv în roaming) identificate după numărul abonatului (rețele fixe) sau după codul IMSI (rețele mobile) Un telefon mobil (terminal mobil identificat după codul IMEI) Comunicațiile radio sau efectuate prin alt mijloc de comunicare (cordless, fax, telex, etc.)

4 1. OBIECTUL MANDATULUI DE SUPRAVEGHERE TEHNICĂ (II) Comunicațiile de voce, mesaje SMS (Short Message Service) sau MMS (Multimedia Messaging Service), comunicațiile efectuate prin sisteme și aplicații informatice ( , Facebook, Messenger, Skype, WatsApp, Viber, etc.) Un sistem informatic și de comunicații (inclusiv telefon mobil SMART), un terminal al acestuia sau o stație de lucru (computer) identificată după adresa IP statică sau dinamică (Internet Protocol Address)

5 2. UTILIZAREA METODELOR SPECIALE DE SUPRAVEGHERE Interceptarea comunicațiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanță este utilizată în cazul în care sunt vizate comunicările purtate în mod mijlocit, prin intermediul telefonului sau al altor mijloace de comunicare la distanță Când conversațiile sunt purtate în mod direct, nemijlocit (discuții ambientale) procedeul probatoriu folosit va fi supravegherea video sau audio și nu interceptarea comunicațiilor

6 3. ORGANE DE PUNERE ÎN EXECUTARE Procurorul, personal Organele de cercetare penală: Poliția judiciară Organele de cercetare penală speciale Lucrători specializați din cadrul poliției: Direcția Națională Anticorupție Serviciul tehnic Departamentul de Informații și Protecție Internă Direcția de Combatere a Criminalității Organizate Direcția Generală Anticorupție Direcția Operațiuni Speciale Alte organe specializate ale statului: SRI (Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor) DGIA din cadrul MApN

7 ALEGEREA ORGANELOR DE PUNERE ÎN EXECUTARE Competenţa organelor de cercetare penală cât priveşte cauza respectivă Competenţa conferită prin legile de organizare şi funcţionare celorlalte organe Competenţa, inclusiv cea teritorială, a diferitelor structuri organizatorice din cadrul acestor organe Posibilităţile tehnice ale acestora, mijloacele, echipamentele şi specialiştii de care dispun Elementele care ţin de natura şi caracteristicile cauzei penale respective

8 4. MIJLOCUL DE PROBĂ (I) 2 opinii privind mijlocul de probă în cazul supravegherii tehnice: M. Udroiu - procesele verbale: sunt singurele enumerate în art. 97, alin. (2) N. Volonciu - înregistrările comunicărilor/convorbirilor, la care se adaugă procesele verbale ca instrumentum : înregistrările efectuate de părți sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terții orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege - art. 139, alin. (3) lipsa înregistrărilor din lista mijloacelor de probă constituie o simplă omisiune

9 4. MIJLOCUL DE PROBĂ (II) Opinie legiuitorul a exclus în mod expres înregistrările, iar mijlocul de probă îl constituie procesul verbal, sau, în anumite situații, înregistrările Art. 143, alin. (2) - o copie a suportului se atașează, în plic sigilat, la procesul verbal în care se consemnează fiecare activitate de supraveghere tehnică înregistrările (suportul) fac parte integrantă din procesul verbal, care conform legii reprezintă mijloc de probă situația de la art. 139, alin. (3) este una specială - înregistrările efectuate de părți sau de alte persoane și oricare alte înregistrări nu sunt rezultatul unor activități de supraveghere tehnică ale organelor de urmărire penală și nu sunt atașate unor procese verbale

10 4. MIJLOCUL DE PROBĂ (II) Opinie legiuitorul a exclus în mod expres înregistrările, iar mijlocul de probă îl constituie procesul verbal, sau, în anumite situații, înregistrările pentru a putea fi folosite în cadrul procesului penal, era necesar ca aceste tipuri de înregistrări să fie declarate în mod expres ca fiind mijloace de probă procesele verbale (inclusiv cele de redare a convorbirilor) nu sunt singura modalitate de materializare a rezultatelor supravegherii în mijloace de probă rezultatele supravegherii video, audio sau prin fotografiere pot fi materializate și în planșe foto, care constituie, prin ele însele, mijloace de probă (fotografii), conform art. 97, alin. (2), lit. E), dar care, în acest caz, se atașează la procesul verbal în care sunt consemnate rezultatele activităților de supraveghere tehnică

11 5. DURATA SUPRAVEGHERII ÎN SPAȚII PUBLICE (I) Art. 144, alin. (3) - durata totală a măsurilor de supraveghere tehnică, cu privire la aceeaşi persoană şi aceeaşi faptă, nu poate depăşi, în aceeaşi cauză, 6 luni, cu excepția măsurii de supraveghere video, audio sau prin fotografiere în spații private, care nu poate depăşi 120 de zile Textul se referă în mod exclusiv la spațiile private, prin urmare, măsura supravegherii audio, video sau prin fotografiere în spații publice poate avea durata totală comună celorlalte măsuri de supraveghere tehnică, adică durata de 6 luni

12 5. DURATA SUPRAVEGHERII ÎN SPAȚII PUBLICE (II) Singurele texte, în afara art. 144, unde se face vorbire despre spații private sunt art. 140, alin. (2) și (5), lit. h) unde, referitor la conținutul cererii formulată de procuror și al încheierii judecătorului se arată acestea trebuie să conțină în cazul măsurii supravegherii video, audio sau prin fotografiere în spații private, mențiunea privind încuviințarea solicitării ca organele de urmărire penală să pătrundă în spații private pentru a activa sau dezactiva mijloacele tehnice ce urmează a fi folosite pentru executarea măsurii supravegherii tehnice Apreciem că atunci când se referă la supravegherea video, audio sau prin fotografiere în spații private legiuitorul are în vedere numai supravegherea efectuată utilizând mijloacele tehnice care au fost activate sau dezactivate în urma pătrunderii organelor de urmărire penală în respectivele spații private

13 5. DURATA SUPRAVEGHERII ÎN SPAȚII PUBLICE Întrucât legea prevede durate maxime diferite, modalitatea de supraveghere (în spații private și/sau publice) va trebui totdeauna menționată ca atare în cuprinsul mandatului de supraveghere tehnică Când organele de urmărire penală trebuie să pătrundă în spații private pentru a activa sau dezactiva mijloacele tehnice folosite, încuviințarea necesară va fi solicitată și, după acordare, menționată ca atare în cuprinsul mandatului de supraveghere tehnică

14 6. PRELUNGIREA MANDATULUI DE SUPRAVEGHERE TEHNICĂ (I) Conform art. 91 1, alin. (4) din Cpp din 1968, autorizația putea fi reînnoită înainte sau după expirarea celei anterioare Actualul Cod face vorbire de prelungirea mandatului de supraveghere tehnică (art. 144)

15 6. PRELUNGIREA MANDATULUI DE SUPRAVEGHERE TEHNICĂ (II) Modificarea terminologică produce următoarele consecințe: pentru a putea fi dispusă prelungirea supravegherii tehnice este necesar să nu fi expirat durata mandatului de supraveghere tehnică anterior în cazul în care durata mandatului de supraveghere tehnică anterior a expirat deja, iar durata maximă legală a măsurii nu a fost încă atinsă, procurorul poate solicita emiterea unui nou mandat și nu prelungirea celui vechi, ale cărui efecte au încetat deja

16 7. MODUL DE CALCUL AL TERMENELOR Termenele care au ca obiect luarea, prelungirea sau durata maximă a măsurilor de supraveghere tehnică, fiind măsuri restrictive de drepturi întrucât aduc atingere unor drepturi, cum ar fi cel la corespondență și la viață privată Sunt termene substanțiale, care, spre deosebire de cele procedurale, se calculează conform prevederilor art. 271 din Cpp Ora sau ziua de la care începe termenul și cea la care se sfârșește termenul intră în durata acestuia (termenul se calculează pe ore, respectiv, pe zile pline)

17 8. OBLIGAȚIA PROCURORULUI DE A SESIZA JDL (I) Art. 141, alin. (3) când autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică este efectuată de către procuror, acesta are obligația de sesiza, în termen de cel mult 24 ore, JDL, în vederea confirmării măsurii Fiind o obligație, sesizarea JDL trebuie făcută și în ipoteza când din activitățile de supraveghere tehnică autorizate de procuror nu au rezultat probe cu privire la pregătirea sau săvârșirea unor infracțiuni JDL nu se va pronunța asupra eficacității măsurilor de supraveghere tehnică, ci asupra legalității și temeiniciei ordonanței procurorului (poate fi confirmată și o măsură nu s-au obținut probe)

18 8. OBLIGAȚIA PROCURORULUI DE A SESIZA JDL (II) O dată cu solicitarea de confirmare a măsurii autorizării sau separat de aceasta, procurorul poate solicita JDL luarea, pentru o perioadă de cel mult 30 zile, a măsurii supravegherii tehnice Solicitarea procurorului poate fi făcută și măsura de supraveghere poate fi dispusă de către JDL competent și în situația în care acesta a infirmat măsura luată de către procuror, spre exemplu atunci când nu a existat urgență, nefiind întrunită condiția prevăzută de art. 141, alin. (1), lit. a) din Cpp

19 Art. 139, alin. (4) din Cpp: 9. SUPRAVEGHEREA TEHNICĂ A AVOCATULUI (I) raportul dintre avocat și persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârșește ori pregătește săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute la art. 139, alin. (2) dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activitățile de supraveghere tehnică au vizat și raporturile dintre avocat și suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele obținute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de către procuror

20 9. SUPRAVEGHEREA TEHNICĂ A AVOCATULUI (II) pentru a fi dispusă supravegherea raportului dintre avocat și persoana care o asistă este necesară îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de art. 139, alin. (1) din Cpp Condiția privind existența unei suspiciuni rezonabile este înlocuită cu cerința existenței datelor cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute expres și limitativ de lege

21 9. SUPRAVEGHEREA TEHNICĂ A AVOCATULUI (III) Textul privindu-l pe avocat este mai restrictiv decât cel general, în sensul că cerința existenței datelor, şi nu a unei suspiciuni rezonabile presupune un mai mare grad de certitudine și un aspect mai concret al informațiilor existente cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni de către avocat M. Udroiu - supravegherea tehnică nu se poate dispune pentru a fi descoperite aceste date, ci ele trebuie să existe la momentul în care se dispune procedeul probatoriu

22 9. SUPRAVEGHEREA TEHNICĂ A AVOCATULUI (IV) Indiferent de datele existente, nu se poate dispune în nicio situație, supravegherea tehnică a raportului dintre avocat și suspectul sau inculpatul pe care acesta îl apără În ipoteza în care s-a dispus supravegherea raportului avocat - persoana pe care o asistă/reprezintă, iar pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activitățile au vizat și raporturile dintre avocat și suspectul ori inculpatul pe care îl apără, probele astfel obținute se exclud și nu pot fi utilizate nici în cadrul acelei cauze penale și nici în cadrul unei alte cauze penale

23 apără, pe de altă parte. Autorii consideră că, în condiţiile în care secretul profesional al avocatului este de ordine publică, fiind opozabil tuturor participanţilor l este reprezentată, excluderea probelor obţinute în acest mod ar trebui dispusă în toate cazurile în care au fost supravegheate raporturi ale avocatului cu cel că [1] I. Neagu, M. Damaschin, Tratat de procedură penală. Partea generală, Editura Universul Juridic, București, 2014, pag. 494 Opinie (I. Neagu) 9. SUPRAVEGHEREA TEHNICĂ A AVOCATULUI (V) În cuprinsul art. 139, alin. (4) există unele omisiuni ale legiuitorului evidențiindu-se terminologia diferită utilizată Secretul profesional al avocatului este de ordine publică, fiind opozabil tuturor participanților la procesul penal, iar excluderea probelor obținute în acest mod ar trebui dispusă în toate cazurile în care au fost supravegheate raporturi ale avocatului cu cel căruia îi acordă asistență juridică sau pe care îl reprezintă, indiferent de calitatea procesuală

24 apără, pe de altă parte. Autorii consideră că, în condiţiile în care secretul profesional al avocatului este de ordine publică, fiind opozabil tuturor participanţilor l este reprezentată, excluderea probelor obţinute în acest mod ar trebui dispusă în toate cazurile în care au fost supravegheate raporturi ale avocatului cu cel că [1] I. Neagu, M. Damaschin, Tratat de procedură penală. Partea generală, Editura Universul Juridic, București, 2014, pag. 494 JURISPRUDENȚA CEDO: 9. SUPRAVEGHEREA TEHNICĂ A AVOCATULUI (VI) Cauza Klass şi alții contra Germaniei - în noțiunile de corespondență şi de viață privată sunt incluse şi comunicațiile telefonice, fie că sunt efectuate de la domiciliul unei persoane, fie că sunt efectuate din localuri profesionale (cum ar fi sediile cabinetelor de avocatură) Cauzele Niemietz contra Germaniei şi Kopp contra Elveției - termenul de domiciliu poate include şi cabinetul unui membru al unei profesii liberale

25 [1] I. Neagu, M. Damaschin, Tratat de procedură penală. Partea generală, Editura Universul Juridic, București, 2014, pag. 494 JURISPRUDENȚA CEDO: 9. SUPRAVEGHEREA TEHNICĂ A AVOCATULUI (VII) Cauza S. contra Elveției este exclusă înregistrarea convorbirilor purtate de o persoană privată de libertate cu avocatul său ales Art. 89, alin. (2) din Cpp - persoana reținută sau arestată are dreptul să ia contact cu avocatul, asigurându-i-se confidențialitatea comunicărilor, cu respectarea măsurilor necesare de supraveghere vizuală, de pază şi securitate, fără să fie interceptată sau înregistrată convorbirea dintre ei (probele se exclud) Interdicția este mai largă, cuprinde şi raportul dintre avocat şi alte persoane care sunt reținute sau arestate, cum ar fi persoanele supuse măsurii arestării provizorii în vederea extrădării

26 apără, pe de altă parte. Autorii consideră că, în condiţiile în care secretul profesional al avocatului este de ordine publică, fiind opozabil tuturor participanţilor l este reprezentată, excluderea probelor obţinute în acest mod ar trebui dispusă în toate cazurile în care au fost supravegheate raporturi ale avocatului cu cel că [1] I. Neagu, M. Damaschin, Tratat de procedură penală. Partea generală, Editura Universul Juridic, București, 2014, pag. 494 JURISPRUDENȚA CEDO: 9. SUPRAVEGHEREA TEHNICĂ A AVOCATULUI (IX) Cauza Campbell contra Regatului Unit - citirea corespondenței unui deținut destinată unui avocat sau provenind de la acesta nu ar trebui autorizată decât în cazuri excepționale, dacă autoritățile pot crede că prin conținutul scrisorii se amenință securitatea instituției sau a altora sau îmbracă un caracter de delict într-o altă manieră Cauza Andre şi alții contra Franței - Convenția nu interzice impunerea pentru avocați a unor obligații susceptibile de a privi relațiile cu clienții lor, în special în cazul constatării existenței unor indicii plauzibile de participare a avocatului la săvârşirea unui infracțiuni sau în cadrul luptei contra unor anumite practici, cum ar fi cele de spălare a banilor

27 apără, pe de altă parte. Autorii consideră că, în condiţiile în care secretul profesional al avocatului este de ordine publică, fiind opozabil tuturor participanţilor l este reprezentată, excluderea probelor obţinute în acest mod ar trebui dispusă în toate cazurile în care au fost supravegheate raporturi ale avocatului cu cel că [1] I. Neagu, M. Damaschin, Tratat de procedură penală. Partea generală, Editura Universul Juridic, București, 2014, pag. 494 JURISPRUDENȚA CEDO: 9. SUPRAVEGHEREA TEHNICĂ A AVOCATULUI (X) Cauzele Kopp contra Elveției şi Kruslin contra Franței ca principiu, Curtea admite ingerințele în viața privată, cu condiția ca legislația internă să indice cu claritate întinderea şi modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților naționale în acest domeniu Cauza S. şi Marper contra Regatului Unit - în contextul interceptărilor telefonice este esențială stabilirea unor reguli clare şi detaliate, în special în ceea ce priveşte durata, păstrarea, utilizarea, accesul terților, procedurile de păstrare a integrității şi confidențialității datelor obținute şi procedurile de distrugere a acestora, de aşa manieră încât justițiabilii să dispună de suficiente garanții împotriva riscului de abuz şi a arbitrariului

28 apără, pe de altă parte. Autorii consideră că, în condiţiile în care secretul profesional al avocatului este de ordine publică, fiind opozabil tuturor participanţilor l este reprezentată, excluderea probelor obţinute în acest mod ar trebui dispusă în toate cazurile în care au fost supravegheate raporturi ale avocatului cu cel că [1] I. Neagu, M. Damaschin, Tratat de procedură penală. Partea generală, Editura Universul Juridic, București, 2014, pag SUPRAVEGHEREA TEHNICĂ A AVOCATULUI (XI) Opinie - excluderea probelor nu operează în toate cazurile în care au fost supravegheate raporturi ale avocatului cu persoana căreia îi acordă asistență sau pe care o reprezintă, ci numai în cazul supravegherii raportului dintre avocat şi suspect sau inculpat sau al raportului avocat persoană reținută sau arestată Deosebirea de formulare între cele două teze ale art. 139, alin. (4) nu constituie o simplă omisiune a legiuitorului

29 apără, pe de altă parte. Autorii consideră că, în condiţiile în care secretul profesional al avocatului este de ordine publică, fiind opozabil tuturor participanţilor l este reprezentată, excluderea probelor obţinute în acest mod ar trebui dispusă în toate cazurile în care au fost supravegheate raporturi ale avocatului cu cel că [1] I. Neagu, M. Damaschin, Tratat de procedură penală. Partea generală, Editura Universul Juridic, București, 2014, pag SUPRAVEGHEREA TEHNICĂ A AVOCATULUI (XII) Cpp oferă suficiente garanții în materie, care, în cazul supravegherii relației avocatpersoană asistată/reprezentată sunt suplimentate de cerința existenței datelor privind pregătirea/săvârşirea uneia dintre infracțiunile prev. de art. 139, alin. (2) Aceeași concluzie rezultă indubitabil din interpretarea literală a textului, în condițiile în care legea procesual penală este de strictă interpretare Art. 147, alin. (2) - în situația în care există date că avocatul săvârșește sau pregătește săvârșirea unor infracțiuni dintre cele prev. la art. 139, alin. (2), poate fi dispusă, în condițiile legii, reținerea, predarea și percheziționarea corespondenței sau a trimiterilor poștale trimise ori primite inclusiv în raporturile dintre avocat și suspect sau inculpat

30 apără, pe de altă parte. Autorii consideră că, în condiţiile în care secretul profesional al avocatului este de ordine publică, fiind opozabil tuturor participanţilor l este reprezentată, excluderea probelor obţinute în acest mod ar trebui dispusă în toate cazurile în care au fost supravegheate raporturi ale avocatului cu cel că [1] I. Neagu, M. Damaschin, Tratat de procedură penală. Partea generală, Editura Universul Juridic, București, 2014, pag OBȚINEREA DATELOR PRIVIND TRANZACȚIILE FINANCIARE/SITUAȚIA FINANCIARĂ (I) Art. 138, alin. (9) - operațiunile prin care se asigură cunoaşterea conținutului tranzacțiilor financiare şi al altor operațiuni efectuate sau care urmează să fie efectuate prin intermediul unei instituții de credit/altei entități financiare, precum şi obținerea de la o instituție de credit/altă entitate financiară de înscrisuri ori informații aflate în posesia acesteia referitoare la tranzacțiile sau operațiunile unei persoane Art comunicarea datelor privind existența şi conținutul conturilor şi a altor situații financiare ale unei persoane, în cazul în care există indicii temeinice cu privire la săvârşirea unei infracțiuni şi există temeiuri pentru a se crede că datele solicitate constituie probe

31 10. OBȚINEREA DATELOR PRIVIND TRANZACȚIILE FINANCIARE/SITUAȚIA FINANCIARĂ (II) Obținerea datelor privind tranzacțiile financiare este o metodă specială de supraveghere, în timp ce obținerea datelor privind situația financiară a unei persoane este o metodă specială de cercetare Procedeul obținerii datelor privind tranzacțiile financiare permite o ingerință mai mare în viața privată, motiv pentru care și condițiile de dispunere sunt mai restrictive, măsura putând fi dispusă doar cu privire la infracțiunile limitativ prevăzute de art. 139, alin. (2) din Cpp, și nu cu privire la orice infracțiune, așa cum poate fi dispusă cealaltă metodă

32 10. OBȚINEREA DATELOR PRIVIND TRANZACȚIILE FINANCIARE/SITUAȚIA FINANCIARĂ (III) Obținerea datelor privind situația financiară se poate dispune doar față de suspect sau inculpat, în timp ce una dintre condițiile cumulative care trebuie îndeplinită în cazul obținerii datelor privind tranzacțiile financiare este aceea a începerii urmăririi penale în cauză (față de faptă), neexistând cerința ca persoana față de care se dispune să aibă o anumită calitate procesuală Existența condiției suplimentare (la suspect sau inculpat) este justificată de împrejurarea că procedeul probatoriu poate fi folosit cu privire la orice infracțiune și nu doar în cazul unor infracțiuni de o anumită gravitate

33 10. OBȚINEREA DATELOR PRIVIND TRANZACȚIILE FINANCIARE/SITUAȚIA FINANCIARĂ (IV) 2 opinii privind obiectul cele două procedee probatorii: A. Uzlău - datele privind situația financiară a unei persoane se referă la datele pentru o perioadă trecută, spre deosebire de metoda de supraveghere, care presupune cunoașterea conținutului tranzacțiilor financiare/al altor operațiuni efectuate și care urmează să fie efectuate M. Udroiu - datele privind situația financiară se referă doar la datele privind existența și conținutul conturilor și a altor situații financiare ale unei persoane la momentul solicitării, nu și a conținutului tranzacțiilor financiare și al altor operațiuni efectuate în trecut sau care urmează să fie efectuate în viitor

34 10. OBȚINEREA DATELOR PRIVIND TRANZACȚIILE FINANCIARE/SITUAȚIA FINANCIARĂ (V) Opinie - metoda specială de cercetare poate avea în vedere nu numai datele actuale, ci și pe cele din trecut privind existența şi conținutul conturilor şi a altor situații financiare Trebuie operată distincția privind natura metodei: obținerea datelor privind tranzacțiile financiare este o metodă specială de supraveghere, iar obținerea datelor privind situația financiară este o metodă specială de cercetare Fiind o metodă de supraveghere, obținerea datelor privind tranzacțiile financiare poate privi atât operațiuni din trecut, cât și din viitor; argument de text din definiția legală - operațiuni efectuate sau care urmează să fie efectuate.

35 10. OBȚINEREA DATELOR PRIVIND TRANZACȚIILE FINANCIARE/SITUAȚIA FINANCIARĂ (VI) Deosebirea esențială este de ordin terminologic, privind obiectul celor două metode: tranzacții financiare se referă la convenții prin care se transmit anumite drepturi cu privire la sume de bani, se fac schimburi financiare situația financiară privește datele existente la un moment dat, situația fiind un document în care se prezintă o stare de lucruri tranzacții financiare se referă la operațiuni financiare, la acțiunile titularului unui cont aflate în dinamica lor și include obținerea de înscrisuri ori informații situația financiară este o radiografie ce are ca obiect doar existența şi conținutul conturilor și altor situații financiare

36 10. OBȚINEREA DATELOR PRIVIND TRANZACȚIILE FINANCIARE/SITUAȚIA FINANCIARĂ (VII) Prin metoda obținerii datelor privind situația financiară a unei persoane pot fi obținute, de la instituții de credit sau alte entități financiare, cum ar fi băncile comerciale sau organizațiile cooperatiste de credit, următoarele date: date privind existența, tipul și soldul unui cont extrase de cont situații financiare privind activitatea unei persoane juridice, cum ar fi bilanțul sau contul de profit și de pierdere

37 10. OBȚINEREA DATELOR PRIVIND TRANZACȚIILE FINANCIARE/SITUAȚIA FINANCIARĂ (VIII) Prin metoda obținerii datelor privind tranzacțiile financiare pot fi obținute: datele de identificare a conturilor - natura şi tipul conturilor, numerele conturilor rulajele, persoanele împuternicite, situația financiară a conturilor date privind creditele contractate şi situația rambursării lor date privind cardurile de debit sau de credit active/inactive informații privind serviciul de internet banking si modalitatea de logare înscrisuri, cum ar fi contractele de credit și anexele acestora, documentele în baza cărora s-au deschis/inchis conturile, ordinele de plată ori fişele specimenelor de semnatură ale titularilor de conturi sau împuterniciților

38 11. ACCESUL ÎNTR-UN SISTEM INFORMATIC ȘI PERCHEZIȚIA INFORMATICĂ (I) Art. 138, alin. (3) - accesul la un sistem informatic constă în pătrunderea într-un sistem informatic sau mijloc de stocare a datelor informatice fie direct, fie de la distanţă, prin intermediul unor programe specializate ori prin intermediul unei reţele, în scopul de a identifica probe Art. 168, alin. (1) - percheziția informatică este un procedeu probatoriu, care, constă în activitățile de cercetare, descoperire, identificare şi strângere a probelor stocate într-un sistem informatic sau suport de stocare a datelor informatice, realizate prin intermediul unor mijloace tehnice şi proceduri adecvate, de natură să asigure integritatea informaţiilor conţinute de acestea

39 11. ACCESUL ÎNTR-UN SISTEM INFORMATIC ȘI PERCHEZIȚIA INFORMATICĂ (II) Deosebirea esențială dintre cele două metode este dată de natura și, implicit, de scopul utilizării acestora accesul la un sistem informatic constituie o metodă specială de supraveghere, iar percheziția informatică este o metodă de cercetare accesului la un sistem informatic oferă acces la resursele sistemului informatic la un anumit moment, dar permite și supravegherea acestuia pe viitor, în timp ce percheziția informatică permite doar cercetarea resurselor sistemului informatic la momentul efectuării percheziției informatice.

40 Alte deosebiri: 11. ACCESUL ÎNTR-UN SISTEM INFORMATIC ȘI PERCHEZIȚIA INFORMATICĂ (III) accesul la un sistem informatic permite o monitorizare pasivă a sistemului, în condiții de confidențialitate, fără știrea titularului sau utilizatorului, pe când percheziția informatică poate fi efectuată, potrivit art. 168, alin. (11) numai în prezența suspectului sau inculpatului accesul la un sistem informatic se dispune pentru a identifica probe, în timp ce percheziția informatică este dispusă pentru descoperirea, identificarea și strângerea probelor

41 12. OBȚINEREA DATELOR GENERATE SAU PRELUCRATE (I) La data de CJUE a pronunțat hotărârea preliminară în cauzele conexate C-293/12 (Digital Rights Ireland) și c-594/12 (Seilinger și alții), prin care a invalidat Directiva 2006/24/CE privind reținerea datelor generate sau prelucrate de către furnizorii de rețele și servicii de comunicații electronice destinate publicului și de modificare a Directivei 2002/58/CE Directiva nu instituie criterii suficiente pentru a asigura principiul proporționalității ingerinței statului în exercițiul drepturilor privind respectarea vieții private și de familie și protecția datelor cu caracter personal din Carta drepturilor fundamentale a UE, lăsând astfel în marja de apreciere a statelor posibilitatea de a institui măsuri interne care, la rândul lor, să contravină Cartei

42 12. OBȚINEREA DATELOR GENERATE SAU PRELUCRATE (II) În România directiva a fost transpusă prin Legea nr. 82/2012 privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații de comunicații electronice destinate publicului Prin Decizia nr. 440 din Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile legii sunt neconstituționale, dar și că prevederile art. 152 din Cpp sunt constituționale (considerentele hotărârii CJUE sunt aplicabile și legii)

43 12. OBȚINEREA DATELOR GENERATE SAU PRELUCRATE (III) Art. 147, alin. (4) din Constituția României - de la data publicării în MO, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor S-a pus problema dacă, după publicarea deciziei, datele de natura celor care făceau obiectul Legii nr. 82/2012 și care fac obiectul art. 152 din Cpp mai sunt accesibile organelor de urmărire penală Într-o notă de studiu, întocmită la nivelul PÎCCJ, înainte de publicarea deciziei CC, s-a emis opinia potrivit căreia accesul la aceste probe va fi posibil și în continuare, dar exclusiv după procedura prevăzută de art. 152 din Cpp

44 12. OBȚINEREA DATELOR GENERATE SAU PRELUCRATE (IV) Considerentele Hotărârii nr. 440/2014 din 8 iulie 2014 a CC: până la adoptarea de către Parlament a unei noi legi privind reținerea datelor, care să respecte prevederile și exigentele constituționale, așa cum au fost relevate în prezenta decizie, organele judiciare și organele de stat cu atribuții în domeniul siguranței naționale nu mai au acces la datele care au fost reținute și stocate deja în baza Directivei 2006/24/CE si a Legii nr. 82/2012 este evident că, în condițiile inexistenței unei legi care să reglementeze procedura reținerii si stocării datelor, art. 152 din Codul de procedura penala rămâne fără aplicabilitate practică, dar această împrejurare nu se constituie într-un viciu de neconstituționalitate, textul urmând a deveni incident imediat ce este adoptată o noua lege referitoare la reținerea datelor

45 12. OBȚINEREA DATELOR GENERATE SAU PRELUCRATE (V) Conform jurisprudenței constante a Curții, puterea de lucru judecat ce însoțeşte actele jurisdicționale, deci şi deciziile CC, se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta, ambele fiind general obligatorii (Deciziile nr. 1/1195, 1415/2000, 414/2010 și 415/2010) Opinie - până la adoptarea unui nou act normativ care să reglementeze procedura reținerii si stocării datelor, acestea nu pot fi obținute de către organele de urmărire penală, procedura prevăzută la art. 152 din Codul de procedură penală fiind inaplicabilă în lipsa acestui act normativ

46 13. TRANSMITEREA DOSARULUI CĂTRE JDL (I) Art. 140, alin. (2) - în cazul cererii formulate de pentru dispunerea unei măsuri de supraveghere tehnică, procurorul trebuie să înainteze dosarul judecătorului de drepturi și libertăți Art. 140, alin. (2) - în cazurile în care procurorul sesizează judecătorul de drepturi și libertăți (...), în vederea soluționării propunerilor ori cererilor formulate în cursul urmăririi penale, va înainta copii numerotate și certificate de grefa parchetului de pe actele dosarului ori numai de pe cele care au legătură cu cererea sau propunerea formulată

47 13. TRANSMITEREA DOSARULUI CĂTRE JDL (II) Opinie rezultată din interpretarea sistematică a textelor: în cazul în care procurorul sesizează JDL cu o cerere de emitere a unui mandat de supraveghere tehnică va înainta judecătorului copii numerotate și certificate ale dosarului, și nu originalul acestuia pe care îl păstrează, în vederea continuării urmăririi penale procurorul nu are obligația de a înainta copii ale tuturor actelor aflate la dosar, ci numai copii numerotate și certificate ale actelor care au legătură cu cererea sau cu propunerea formulată

48 14. SOLUȚIA DISPUSĂ CÂND JDL NU ESTE COMPETENT (I) Opinie (A. Uzlău): În ipoteza în care judecătorul nu este competent să soluționeze cererea de emitere a mandatului de supraveghere tehnică, acesta nu își declină competența, ci va pronunța tot o soluție de respingere a cererii formulată de procuror, soluție care este de natură să contribuie la păstrarea caracterului confidențial al metodelor de supraveghere solicitate

49 14. SOLUȚIA DISPUSĂ CÂND JDL NU ESTE COMPETENT (II) Textele în materie din Cpp nu prevăd obligația generală a instanței de a dispune declinarea de competență, ci această obligație rezultă fie în mod implicit din normele generale privind competența, fie în mod explicit din cele privind competența în cazul ivirii unor incidente procedurale, cum ar fi schimbarea calității inculpatului, a încadrării juridice sau a calificării dată faptei Procedura de soluționare a cererii procurorului este o procedură specială, singurele soluții care pot fi dispuse de către JDL sunt fie admiterea cererii procurorului, fie respingerea, atunci când apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru emiterea mandatului Respingerea cererii permite și o soluționare mai operativă a acesteia, în condițiile în care, după respingere, procurorul care a formulat cererea poate, într-un timp mult mai scurt, să se adreseze cu o nouă cerere către JDL de la instanța competentă conform legii

50 15. LIMITELE AMÂNĂRII INFORMĂRII PERSOANEI SUPRAVEGHEATE (I) Art. 145, alin. (1) și (2) - după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în cel mult 10 zile, pe fiecare subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privința sa, iar după momentul informării, persoana supravegheată are dreptul de a lua cunoștință, la cerere, de conținutul proceselor verbale în care sunt consemnate activitățile de supraveghere tehnică, precum și de conținutul convorbirilor, comunicărilor sau conversațiilor ori al imaginilor, prin ascultarea sau vizionarea acestora Art. 145, alin. (4) - procurorul poate să amâne motivat efectuarea informării sau a prezentării suporturilor, până cel mai târziu până la terminarea urmăririi penale sau până la clasarea cauzei, dacă aceasta ar putea conduce la: perturbarea sau periclitarea bunei desfăşurări a urmăririi penale în cauză punerea în pericol a siguranței victimei, a martorilor sau a membrilor familiilor acestora dificultăți în supravegherea tehnică asupra altor persoane implicate în cauză

51 15. LIMITELE AMÂNĂRII INFORMĂRII PERSOANEI SUPRAVEGHEATE (II) Opinie (N. Volonciu): momentul amânării motivate a informării persoanei supravegheate sau chiar al prezentării suporturilor ar putea, practic, să se situeze la întocmirea rechizitoriului sau a ordonanței de clasare a cauzei, ipoteza în care reglementarea este de natură să îngrădească exercitarea drepturilor procesuale ale suspectului sau inculpatului

52 15. LIMITELE AMÂNĂRII INFORMĂRII PERSOANEI SUPRAVEGHEATE (III) Opinie: Problema este una reală, deoarece în practică procurorul poate să amâne motivat efectuarea informării sau a prezentării suporturilor până, cel mai târziu, la terminarea urmăririi penale sau până la clasarea cauzei Amânarea motivată a informării și a prezentării suporturilor trebuie dispusă de procuror numai înăuntrul termenului de 10 zile de la încetarea măsurii de supraveghere, termen în care procurorul poate opta, în funcție de cerințele urmăririi penale, fie pentru informarea persoanei supravegheate (cu sau fără amânarea prezentării suporturilor), fie pentru amânarea motivată a informării În ambele cazuri, amânarea poate fi dispusă până la o anumită dată sau, în mod generic, până la terminarea urmăririi penale sau până la clasarea cauzei ori renunțarea la urmărirea penală

53 15. LIMITELE AMÂNĂRII INFORMĂRII PERSOANEI SUPRAVEGHEATE (IV) Dreptul părților și al subiecților procesuali principali de a studia procesele verbale și de a obține fotocopii ale acestora este inclus în dreptul de a consulta dosarul Dreptul părților și al subiecților procesuali penali de a asculta/viziona suporturile nu este inclus stricto sensu în dreptul de a consulta dosarul, ci constituie un drept distinct, reglementat ca atare în cuprinsul art. 145, alin. (2) din Cpp

54 15. LIMITELE AMÂNĂRII INFORMĂRII PERSOANEI SUPRAVEGHEATE (V) Utilizarea metodelor speciale de supraveghere sau de cercetare constituie una dintre situațiile în care avocatul suspectului sau inculpatului nu are dreptul să asiste în cursul urmăririi penale (art. 92, alin. (1)), iar restricționarea dreptului de a consulta dosarul este reglementată distinct în art. 94, alin. (4), aceasta putând fi dispusă, după propunerea în mișcare a acțiunii penale, pentru cel mult 10 zile Sfera persoanelor titulare ale dreptului prevăzut de art. 145, alin. (2) este mai largă decât a celor care au dreptul de a consulta dosarul, fiind vorba nu numai de părți și de subiecții procesuali principali, ci de oricare altă persoană care a fost supravegheată

55 15. LIMITELE AMÂNĂRII INFORMĂRII PERSOANEI SUPRAVEGHEATE (VI) Opinie: dacă procurorul amână motivat efectuarea informării, la expirarea termenului pentru care s-a dispus amânarea sau la dispariția motivului pentru care s-a dispus amânarea, procurorul trebuie să informeze de îndată (și nu în termenul de 10 zile prevăzut de art. 145, alin. (1)) persoana supravegheată, după care să-i lase acesteia la dispoziție cele 20 zile, înainte de trimiterea în judecată, clasarea sau renunțarea la urmărire penală, pentru a putea formula cererea de luare la cunoștință a proceselor verbale și/sau de ascultare/vizionare a suporturilor dacă procurorul a efectuat informarea, dar a amânat numai ascultarea/vizionarea suporturilor, atunci, înainte de trimiterea în judecată, clasarea sau renunțarea la urmărire penală, trebuie să-l cheme pe suspect sau pe inculpat și să-i asigure accesul la înregistrări, de îndată termenul pentru care a fost dispusă amânare a expirat

56