Cercetarea în psihoterapie o abordare fenomenologică: IPA. Procesul terapeutic la confluenţa între lumea trăită a clientului şi cea a terapeutului

Transcription

1 Cercetarea în psihoterapie o abordare fenomenologică: IPA Procesul terapeutic la confluenţa între lumea trăită a clientului şi cea a terapeutului Dr. Dan Florin Stănescu, SNSPA București 6 Mai 2011

2 Ce este IPA? analiza interpretativ fenomenologică (IPA) este o abordare calitativă relativ recentă dezvoltată special în cadrul psihologiei (Smith, Flowers şi Larkin, 2010) IPA încearcă să înţeleagă experienţa trăită şi modul în care participanţii dau sens experienţelor lor IPA este preocupată în principal de sensurile pe care le au aceste experienţe pentru participanţi (Larkin, Watts şi Clifton, 2006) IPA este fenomenologică în sensul că doreşte să exploreze percepţia personală a unui individ privind un eveniment sau stare, spre deosebire de încercarea de a produce o înregistrare obiectivă a evenimentului sau stării în sine

3 Abordarea idiografică cercetarea IPA în general, are în vedere nivelul idiografic (Lamiell, 1998; Windelband, 1998) un studiu IPA implică o analiză extrem de intensivă şi detaliată a relatărilor produse de un număr relativ mic de participanţi (chiar un caz singular) este preocupată de analiza detaliată a cazului chiar ca scop în sine, înainte de a trece la analize detaliate similare ale altor cazuri abordarea idiografică nu exclude generalizările dar propune o modalitate diferită de a face aceste generalizări (Harre,1979)

4 Planificarea unui studiu IPA Alegeţi o temă de care sunteţi realmente interesat abordarea calitativă este mare consumatoare de timp, necesită implicare şi efort susţinut Identificaţi posibilii participanţi Treceţi în revistă literatura de specialitate deşi în IPA întrebarea de cercetare nu este derivată (direct) din teorie; această etapă facilitează identificarea unor goluri pe care le puteţi umple cu studiul vostru Întrebarea de cercetare se concentrează asupra modului în care participanţii înţeleg experienţa trăită şi modul în care aceştia dau sens experienţelor lor într-un anumit context Deschise / Închise Explorative / Explicative De proces / De rezultat Înţelegere / Cauze Cum anume oamenii în situaţia x înţeleg procesul y?

5 Exemple de research questions How do gay men think about sex and sexuality? (Flowers, Smith, Sheeran şi Beail, 1997) How does a woman s sense of identity change during the transition to motherhood? (Smith, 1999) How do people in the early stage of Alzheimer s disease perceive and manage the impact of their sense of self? (Clare, 2003) How do homeless people describe the impact on their identity? (Riggs şi Coyle, 2002) How do people diagnosed with MS think about the experience of exercise? (Borkoles, Nicholls, Bell, Butterly şi Polman, 2008)

6 Participanţii Participanţii sunt aleşi astfel încât să poată oferi un conţinut cât mai bogat referitor la o anumită experienţă particulară Ei reprezintă mai degrabă o perspectivă decât o populaţie Cercetările IPA se desfăşoară cu un număr redus de participanţi (de multe ori un singur caz) Analiza detaliată a transcripturilor necesită foarte mult timp Problema calităţii (şi nu cea a cantităţii) este importantă în IPA Recomandarea generală este ca un studiu IPA să se concentreze pe 3-6 participanţi

7 Colectarea informaţiilor Strangerea de informaţii cu un conţinut cât mai bogat (la persoana întâi) Cea mai eficientă metodă este interviul în profunzime facilitează ventilarea de gânduri, trăiri, sentimente, elaborarea de poveşti (cu propriile lor cuvinte) Implică oferirea de spaţiu, oportunitatea participanţilor de a spune povestea lor, de a vorbi liber şi de a reflecta asupra întregii situaţii Interviurile unu-la-unu (inclusiv şedinţele individuale de terapie) permit stabilirea de rapport, şi crează acel spaţiu protectiv care facilitează acest tip de discuţie De multe ori se ajunge la research question tangenţial, în mod natural Este recomandat însă să utilizăm un ghid de interviu cu 7-10 întrebări care facilitează elicitarea de răspunsuri în directă legatură cu problematica studiată

8 Analiza datelor Este un proces iterativ şi inductiv (Smith, 2007) Analiza linie cu linie a afirmaţiilor / răspunsurilor experienţiale, ale semnificaţiilor, preocupărilor şi înţelesurilor fiecărui participant şi notarea primelor impresii (Larkin, Watts şi Clifton, 2006) Identificarea temelor emergente în materialul experienţial, evidenţierea divergenţelor şi convergenţelor, de obicei pentru un singur caz şi apoi pentru restul cazurilor (Eatough şi Smith, 2008) Elaborarea unui dialog între cercetător, datele obţinute şi propriul nivel de cunoştinţe (psihologice) referitor la semnificaţiile pe care le au acestea pentru participanţi, în acel context specific (Larkin et. al., 2006) Elaborarea unei structuri, un cadru (gestalt) care să ilustreze relaţiile dintre teme Utilizarea supervizării, colaborării sau auditului extern pentru a testa coerenţa/plauzabilitatea interpretărilor Elaborarea unei poveşti coerente utilizând extrase, care poartă cititorul de-a lungul interpretărilor elaborate, de obicei temă cu temă Reflectarea asupra propriilor percepţii, conceptualizări şi procese (Smith, 2007)

9 Analiza datelor - pasi Citiţi şi recitiţi După transcrierea înregistrărilor este recomandat să lecturaţi tot transcriptul Puteti totodată să notaţi (separat) propriile impresii/obervaţii Lecturarea repetată permite apariţia/dezvoltarea unei structuri generale şi permite analistului să înţeleagă modul în care povestea se leagă Notările iniţiale Primul nivel de analiză este cel mai detaliat şi necesită un mare consum de timp Asigură creşterea familiarizării cu textul şi, în plus, facilitează identificarea anumitor modalităţi specifice în care participantul vorbeşte, înţelege şi gândeşte cu privire la un anumit aspect

10 Analiza datelor Elaborarea temelor emergente Căutarea conexiunilor dintre teme Trecerea către cazul următor Căutarea de pattern-uri Audit Elaborarea poveştii Reflectare

11 Cum scriem un studiu IPA? Titlul Succint, să conţină esenţa studiului, să facă referinţă la metodologia utilizată Abstractul Cum e să fii singur. O analiză interpretativ fenomenologică Definiţi întrebarea de cercetare/problema şi argumentaţi de ce este importantă Introduceţi problematica generală ce cercetare Descrieţi participanţii Prezentaţi modalitatea de colectare şi analiză a datelor Sumarizaţi rezultatele obţinute Explicaţi ce credeţi că reprezintă acestea şi faceţi legătura cu alte cercetări sau cu practica

12 Cum scriem un studiu IPA? Introducere Explicaţi la ce se referă cercetarea voastră De ce este importantă Utilizaţi resurse bibliografice pentru a elabora o imagine asupra stării actuale a problematicii abordate Identificaţi/alegeţi un aspect specific asupra căruia vă veţi concentra studiul Explicaţi de de aţi ales IPA şi argumentaţi Finalizaţi introducerea cu un paragraf care va conţine întrebarea de cercetare

13 Cum scriem un studiu IPA? Metodologie Prezentaţi modalitatea de selecţie a participanţilor şi cum a fost obţinut consimţământul Descrieţi participanţii Explicaţi cum aţi elaborat grila de interviu sau cum aţi colectat informaţiile relevante Prezentaţi modalitatea de înregistrare şi transcriere a datelor Explicaţi secvenţa/paşii urmaţi în analiză

14 Cum scriem un studiu IPA? Discuţii Analiza rezultatelor obţinute este foarte specifică, în sensul în care sunt utilizate exact cuvintele spuse de participanţi verbatim Urmează punerea rezultatelor obţinute într-un context mai larg Un dialog între lucrurile evidenţiate de cercetarea noastră şi ceea ce există în literatură Este o oportunitate de a evalua tot ceea ce am făcut până în acest moment Ce am învăţat în urma procesului Ce aş face diferit acum Care sunt punctele tari şi cele slabe ale cercetării Care sunt implicaţiile pentru practică Ce sugestii pot fi făcute în ceea ce priveşte cercetările viitoare

15 Concluzii Abordarea de tip fenomenologic este importantă deoarece ea readuce în prim planul cercetărilor din domeniul psihologiei/psihoterapiei individul real cu experienţele şi perspectivele sale, cu propriile înţelesuri şi semnificaţii (Nightingale şi Cromby, 1999) Componenta fenomenologică a IPA oferă o hartă a preocupărilor, grijilor şi a perspectivei asupra lumii, asa cum este ea trăită/experienţiată de către participanţi (ex. Cum a fost înţeles acest fenomen/aspect de această persoană?) Componenta interpretativă a IPA contextualizează aceste afirmaţii şi încearcă să le ofere o anumită semnificaţie într-un cadru conceptual psihologic (ex. Ce semnificaţie are pentru această persoană, în acest context?) Rezultatul final al unei cercetări IPA reprezintă un new insight în ceea ce priveşte problematica studiată, la prima mână, bazat pe informaţiile oferite de participanţii angajaţi direct în respectivul fenomen (Smith, Flowers şi Larkin, 2009)

16 Vă mulţumesc pentru atenţie!