Informal learning, Problem based learning and ICT learning support in European SMEs

Transcription

1 Informal learning, Problem based learning and ICT learning support in European SMEs Un raport cu privire la modul in care învățarea bazată pe problemă și TIC pot sprijini IMM-urile din Europa. June 2015 Un raport elaborat de echipa proiectului Arhimede ca parte a Proiectului Erasmus +

2 Rezultate Intelectuale 1-3: învățarea informală, invatarea bazata pe rezolvarea problemelor și utilizarea TIC pentru învățarea în IMM-urile europene Raportul pentru proiectul Arhimede Proiectul Archimedes are la bază programul Erasmus Plus 2014 Autori: Emma O'Brien, Liz Carroll Colaboratori: Ileana Hamburg, Daiva Jonuskiene, Aiste Cepaitiene, Helena Caiado, Maria Vieira, Mario Teixeira, Ana Maria Mogosan, Gabriel Vladut, Con Sheahan.

3 Contents Mulțumiri Introducere Prezentare Generala Descrierea regiunii Obiectivele Raportului Intelectual Istoric Pregătirea profesionala in IMM-uri Învățarea Informala Concluzii si recomandări- Învățarea Formala Probleme comune în IMM-uri Învățare bazata pe rezolvarea problemei Obiective si caracteristici Abordări PBL Rolul facilitatorului Provocările PBL TIC pentru invatare Metodologia de cercetare Constatări Sondaje Introducere Abordări in învățarea informală Utilizări ale învățării informale Avantajele învățării informale și utilizarea instrumentelor informatice Probleme cu punerea in aplicare a învățării informale Principalele probleme care apar în companii De ce apar aceste probleme și modul în care acestea sunt depășite TIC în IMM-uri Utilizarea TIC în IMM-uri Focus Grup Introducere Abordările învățării informale Ce funcționează bine? Probleme cu punerea în aplicare a învățării informale Ce elemente ar trebui sa contina o solutie ideala de invatare pentru IMM-uri Probleme comune în IMM-uri Provocările și cunoștințele necesare pentru a depăși aceste probleme Folosirea TIC pentru invatare in IMM-uri Rezumat Studii de caz Studiu de caz al unui angajat într-o companie portugheză Studiu de caz al unui angajat într-o companie germană Studiu de caz al unui angajat într-o companie românească Studiu de caz al unui angajat într-o companie lituaniana Studiu de caz al unui angajat într-o companie irlandeză Rezumat Proiecte similare anterioare Proiecte cu învățarea informala Învățarea prin rezolvarea problemei Formarea TIC in IMM-uri... 87

4 Revizuirea proiectului: Impactul asupra lui Arhimede Concluzii și recomandări Învățarea bazată pe problemă pentru IMM-uri O soluție de învățare pentru IMM-uri Construirea unei culturi a învățării Încurajarea cursantului să ia inițiativa Învățare continuă contextualizata Învățarea bazata pe rezolvarea problemei la locul de munca Cerințele TIC Referinte... 63

5

6 Mulțumiri Echipa Archimede ar dori să mulțumească Comisiei Europene pentru finanțarea acordata, care face posibila aceasta cercetare și de asemenea tuturor celor 340 IMM-uri care au participat la această cercetare.

7 1. Introducere 1.1 Prezentare Generala Archimede este un proiect ERASMUS care vizează investigarea utilizării conceptului de învățare bazata pe problematizare la IMM-uri. Se realizează faptul ca IMM-urile necesita o învățare rapida intr-un timp scurt petrecut departe de locul de munca. Învățareatradițională a fost mai apreciata fata de abordările informale. Archimede analizează cum sa impulsioneze aceste metode de învățare informala folosind PBL pentru a oferi IMM-urilor o abordare care produce un impact semnificativ pentru întreprinderile mici. Scopul Raporturilor Intelectuale 1-3 este de a dezvolta un raport care prezinta abordările si problemele cu care se confrunta IMM-urile in practicile lor de învățare, in special in ceea a ce priveșteînvățarea Informala, Învățarea bazata pe problematizare si ICT- tehnologia informației si comunicării in învățare. Acesta va detalia aceste practici in IMM-urile din întreaga Europa. Această activitate va fi utilizată pentru a obține o înțelegere a învățării informale (inclusive mentoring), învățarea bazata pe problematizare (PBL) și tehnologia informației si comunicării (TIC) în procesul de învățare în IMM-uri și modul în care este folosit. Acesta va oferi o examinare aprofundată a acestor practici în țările partenere prin sondaje, focus grupuri și studii de caz. Studiul a fost realizat în perioada februarie - mai Descrierea regiunii În 2012 peste 99% din companiile europene erau IMM-uri, 90% din companii au fost microîntreprinderi cu mai puțin de 10 angajați (Comisia Europeană, 2013). În prezent, cel mai mare sector de afaceri pentru IMM-uri este comerțul en-gros și cu amănuntul (28%), urmate de Știință și Tehnologie (17,5%), construcții (15,5%), industria prelucrătoare (10%) și hoteluri si restaurante (8,5%). (Comisia Europeană 2013) În ceea ce privește ocuparea forței de muncă în IMM-uri, cifrele sunt similare. Hotelurile si restaurantele reprezintă cel mai mare sector pentru ocuparea forței de muncă în IMM-uri (46%), urmată de industria prelucrătoare (44%), Administrație și suport (17,5%) și construcții (14%). IMM-urile au atât o rotație de personal mai mare decât companiile mari, dar si o frecventa mai mare de creare de locuri de muncă și distrugere. (Banca Centrală 2012) În 2008, Europa a intrat într-o perioadă de criză financiară cu o grava recesiune, o creștere bruscă în măsurile de austeritate stricte și șomaj. Ulterior, băncile au impus reglementări financiare stricte; acest lucru a afectat întreprinderile mici, care sunt în mare măsură dependente de credite pe termen scurt pentru a le permite să supraviețuiască. Acest lucru a dus la o scădere de 0,7% a numărului de IMM-uri în Europa (Comisia Europeană 2013); Cu toate acestea, această cifră variază semnificativ între țări. De exemplu, în Irlanda, în 2009, închiderea IMM-urilor a depășit înființarea celor noi cu 56%. În timp ce rata de supraviețuire a IMM-urilor a scăzut, rata de pierdere a locurilor de 4

8 munca la firme a crescut în această perioadă. (Banca Centrală, 2012). După cum se poate observa în literatura de specialitate instruirea are capacitatea de a îmbunătăți rata de supraviețuire a IMM-urilor, oferindu-le abilități de adaptare la schimbare. 1.3 Obiectivele Raportului Intelectual 1-3 Principalele obiective ale pachetului de lucru IO1 sunt de a identifica: Abordarea actuala a învățării informale în IMM-uri. Cum este utilizata învățarea informală în IMM-uri Beneficii și probleme ale acestor abordări în IMM-uri. Cum TIC este utilizat pentru a sprijini învățarea informală. Un scenariu ideal pentru învățarea informală în IMM-uri Obiectivele pachetului de lucru IO2 sunt: O analiză a literaturii modelelor PBL O analiză a proiectelor actuale și anterioare cu PBL Un studiu al modului în care problemele sunt identificate și abordate de IMM-uri și a modului în care acestea au succes Schițarea unui scenariu de succes pentru PBL în IMM-uri Raport privind PBL și recomandări în privința modului in care poate fi aplicat Obiectivele pachetului de lucru pentru IO3 sunt: revizuirea proiectelor anterioare în cauză ce utilizează TIC pentru sprijinirea învățării informale revizuirea proiectelor anterioare în cauză ce utilizează TIC pentru sprijinirea PBL Identificarea instrumentelor folosite în IMM-uri pentru învățarea informală și colaborare de a identifica daca au succes și de ce / sau de ce nu de a explora și evalua instrumentele in curs de dezvoltare care ar putea fi folosite pentru a sprijini învățarea informală și PBL-ul în IMM-uri de a recomanda o serie de instrumente pentru platforma TIC de a elabora un caiet de sarcini pentru platforma TIC O serie de întrebări au fost conturate pentru a permite proiectului realizarea obiectivelor de cercetare de mai sus. Identificarea abordărilor actuale ale învățării informale în IMM-uri o Ce metode de învățare informală sunt utilizate în IMM-uri? o Cum este învățarea informală implementat in IMM-uri? Cum este folosita invatarea informala o în ce scop este învățarea informală utilizată în IMM-uri? o Are succes în satisfacerea cerințelor IMM-urilor? o Ce abilități dezvoltă învățarea informală? o Are învățarea informala dezvoltate abilitățile necesare pentru ca IMM-urile sa reușeasca? Identificarea beneficiilor și problemelor pentru aceste abordări o Ce beneficii ofera invatarea informala IMM-urilor? o Care sunt limitele în adoptarea învățării informale în IMM-uri 5

9 Care sunt problemele comune cu care se confruntă IMM-urile? Cum sunt aceste probleme abordate in companii? Sunt metodele de rezolvare a problemelor de succes? Ce invataminte se trag în timpul procesului de rezolvare a problemelor? Cum poate fi PBL aliniat la cerințele IMM-urilor? Ce proiecte mai vechi sunt implicate în utilizarea TIC pentru sprijinirea învățarii informale? o Anul, obiectivele principale ale proiectului și partenerii o Un rezumat al instrumentelor TIC utilizate în țările partenere pentru a sprijini învățarea informală Ce proiecte mai vechi sunt implicate în utilizarea TIC pentru sprijinirea PBL? o Anul, obiectivele principale ale proiectului și partenerii o Un rezumat al instrumentelor TIC utilizate în țările partenere pentru a sprijini PBL Ce instrumente sunt folosite în IMM-uri pentru învățarea informală și colaborare? o Care instrumente sunt deja în uz în IMM-uri? o Ce doresc IMM-urile să foloseasca și care sunt cerințele tehnice și de calificare? Sunt instrumentele folosite de succes și de ce /sau de ce nu? o Ce instrumente s-au dovedit a fi de succes în cadrul învățării informale- și a celei bazate pe rezolvarea problemei o Ce aspecte susțin în deosebi instrumentele TIC în procesul de învățare informală? Care sunt instrumentele în curs de dezvoltare care ar putea fi folosite pentru a sprijini învățarea informală și PBL în IMM-uri? o Care sunt instrumentele în curs de dezvoltare potrivite pentru IMM-uri? o Cum pot aceste instrumente fi măsurate pentru a fi adecvate? Care sunt cele mai potrivita serie de instrumente pentru platforma TIC? o Colectarea celor mai potrivite instrumente care pot fi furnizate de platforma TIC Care este caietul de sarcini/cerintele pentru platforma TIC? 6

10 2. Istoric Mulți observatori din partea organizațiilor comunitare de cercetare, de afaceri și de guvern au subliniat importanța formării angajaților pentru îmbunătățirea productivității si care reprezintă un avantaj competitiv. O mare parte din cercetare a fost efectuata pentru a stabili modul in care prin formare se poate realiza un avantaj competitiv, cum ar fi creșterea productivității, calității si rezultatelor financiare. (Ashton și Felstead, 1995; Holzer ș.a., 1993; Barron și colab, 1999; Conti, 2004, Konrad și Mangell; Stainer, 1997; Filiatrault și colab, 1996;. Negru și Lynch, 1996) Literatura de management sugerează că avantajul competitiv construit pe cunoștințe și abilități este mai puțin vizibil pentru concurenți și, prin urmare, mai dificil de imitat, oferind astfel o bază pentru un avantaj mai robust. (Comisia Europeană, 2003a). Cu toate acestea, în multe cazuri, IMM-urile sunt lente in efectuarea instruirii formale în ciuda faptului că aceasta a fost dovedit menținerea productivității angajaților dar si îmbunătățirea avantajului competitiv al unei companii (Ashton și Felstead, 1995). Stone (2010) a raportat că, în medie, 36% din IMM-uri nu au nici o activitate de instruire formală. Printre principalele motive pentru acest lucru sunt: Lipsa de timp. lipsa de finanțare (costuri). lipsa de planificare. Lipsa de cursuri relevante. (Comisia Europeană, 2003a; Nottingham Trent University, Bariere in formarea profesionala în întreprinderile mici și mijlocii, 2002; Storey si Westhead, 1996; Hankinson): 2.1 Pregătirea profesionala in IMM-uri Formarea poate fi clasificata în funcție de metodele folosite in formala sau informala. Ambele metode de formare pot fi benefice pentru un cursant dacă este folosit în mod corespunzător. Învățarea formală implică "învățare individuala si dobândita, cunoștințe verticale sau propoziționale în instituțiile de învățământ" (Malcolm, Hodkinson și Cooley, 2003). Învățarea Formală este denumita așa deoarece este o metodă "planificata" de pregătire iar procesul de învățare este atent construit. Se mod tradițional constă dintr-un profesor, o curricula si o sală de clasă. Metodele de instruire formale includ: (Garavan, 1995; Wynn, 1992): 1.Programe de formare interne- Aceasta presupune predarea într-o sală de clasă pentru un grup de angajați a unor cunoștințe necesare organizației respective. Materialul poate fi adaptat pentru departamente individuale. 2. Programele de formare externa - Acest lucru implică cursarea unor angajați de la diferite companii a unei anumite abilitați necesare în cadrul organizațiilor lor. Materialul este generic și nu diferă în funcție de individ, nu este contextualizate pentru fiecare companiei. Cu toate acestea, permite organizațiilor să dobândească noi competențe. 7 P a g e

11 3. Educație asistata de calculator / e-learning in cazul acestui tip de învățare materialul de instruire este prezentat pe un calculator sau prin intermediul unei rețele folosind teorii educaționale de sunet. De obicei, un curs generic este dezvoltat pentru un public larg. În mod tradițional formarea și dezvoltarea IMM-urilor a fost limitata la abordări informale, cum ar fi mentorat, coaching, învățare auto-dirijată și formarea la locul de muncă. Invățarea informală reprezinta peste 75% din persoanele "și companiile implicate in procesele de învățare. (Hamburg, 2012) Angajații din IMM-urile sunt de așteptat să fie flexibili in adoptarea de noi roluri și sarcini in timp ce societatea își schimbă direcția; compania, și, prin urmare dezvoltarea abilităților, este de multe ori reactivă. Este prevăzută o mica Instruire formală. Învățarea informală este mai atractiva pentru IMM-uri, pentru că are costuri mai mici, poate fi ușor integrata în societate și poate fi adaptata la nevoile organizației (Hill și Steward 2000; Curren et al 1997). În plus, de multe ori IMM-urile se concentrează pe termen scurt, deoarece acestea funcționează într-un mediu de afaceri nesigur. Instruirea formală nu produce un profit imediat, astfel că este neatractiv pentru întreprinderile mici. În plus, acesta este de natură generică și de multe ori companiilor este greu să integreze competențele dobândite în mediul lor de lucru. Din punct de vedere al angajatorului, Stone a subliniat faptul că "formarea informală este preferata de angajatori mai mici, pentru ca poate fi adaptata la nevoile lor și a efectuata la momente potrivite". In plus, Euaert et al (2000) a subliniat că formarea informală este mai relevanta pentru dezvoltarea competențelor profesionale decât instruire formala pentru ca de multe ori aceasta nu oferă oportunități de a pune teoria în practică. (Kok, 2011; Admiraal, 2009) 2.2 Învățarea Informala Învățarea informală a existat mulți ani la rând, mai multe meserii calificate au fost dezvoltate prin învățare informală de la "Masters". Învățarea informală se referă la situațiile în care o combinație a procesului, locația, scopul și conținutul instruirii sunt determinate de către lucrător, care poate sa fie sau nu conștient că a avut loc un eveniment de instruire. În plus, în măsura în care lucrătorul determină procesul, locația, scopul și conținutul de instruire, și este conștient de faptul că a avut loc instruirea, eticheta de învățare informala poate varia foarte mult de la o situație la alta." (Carliner 2012, p. 5 ) Învățarea informală presupune "Învățarea prin practica zi cu zi, cunoașterea pe orizontală, medii non educaționale" (Malcolm, Hodkinson și Cooley, 2003). Este implicita, neintenționată și nestructurata. (Eratut, 2004) Doyle și colaboratorii au efectuat cercetări în ceea ce privește abordările învățării informale în IMM-uri și a constatat că mulți angajați au subliniat rolul învățării din încercări si greșeli. Armstrong (1992) a examinat învățările predominante utilizate în companii (la nivelul angajatului) și a constatat că experiența din trecut a fost folosit de 95% dintre intervievați. Din literatura de specialitate principalele metode de învățare informală sunt (Garavan, 1995; Moorby, 1992; Bell, 1992, Carliner, 2012; Doyle 2004) 1. Coaching - Acest lucru implică îndrumare unu la unu de către un superior pentru a ajuta un angajat să își dezvolte abilitățile necesare de care are nevoie la locul de munca. 8 P a g e

12 2. Mentoring - Acest lucru implică îndrumarea de către un angajat cu experiență în calitate de consilier a celor cu mai puțină experiență pentru a-i ajuta sa devina experți în îndeplinirea sarcinilor la locul de munca. 3. Formarea la locul de munca Aceasta formare este predominanta in rândul IMMurilor (Kotey 2007), si implică în primul rând demonstrarea noilor competențe si apoi aplicarea practica a acestora de către angajați sub supravegherea unui superior. 4. Manuale de utilizare - Scopul acestui material este de a ajuta angajații sa-si reamintească informații care au fost prezentate în timpul procesului de instruire. 5. Învață la prânz Potrivit mai multor studii, formarea de locul de muncă este de departe cel mai favorizat de IMM-uri (Koty și Folker 2007; Kotey și Slade, 2005). În plus, activitatea de formare structurata crește în corelație cu dimensiunea companiei. Avantaje Dezavantaje responsabilizarea cursantului - Lipsa de calități și de practici poate fi cursantul este responsabil pentru propria lui învățare și poate face propriile alegeri cu privire la ceea ce doreste sa învețe si dezvoltata - de multe ori persoane care au dezvoltat obiceiuri proaste sau comportamente le vor transmite si celorlalți angajați. De ce nu asemenea, deoarece nu există nici o relevantă - conținutul este relevant pentru companie și persoana acreditare, calitatea instruirii poate fi pusă la îndoială bazat pe probleme - conținutul este netransferabile - deoarece este foarte aplicabil și va oferi o rentabilitate contextualizata imediată companiei aplicarea imediată - ceea ce este învățat este aplicat imediat De multe ori nu se distinge ca un proces de învățare sau ca un eveniment de instruire - așa cum este atât de bine integrat in munca. slab definit fără direcție poate reduce încrederea cursantului și moralul nu se dezvolta noi competențe ci este folosit pentru a învață competențe existente. Tabelul 1: Avantajele și dezavantajele învățării informale Atât învățarea informală cat și formală oferă o metodă eficientă de formare a personalului. Cu toate acestea, învățarea informală trebuie să fie susținută de educația formală sau să aibă obiective clare (Ellstrom, 2001). Aceasta îmbunătățește capacitatea de a asimila învățarea informală la locul de muncă (Svensson, Ellstrom și Aberg, 2004). Învățarea formală oferă cursantului competențe de bază pentru a le permite să efectueze învățarea informală, prin urmare, acestea se completează reciproc. În plus, Conlon (2004) a subliniat că folosirea numai a învățării informale poate conduce un angajat sa se simta abandonat si pierdut, reducând încrederea acestuia. Ca urmare Brooks 1989 a identificat nevoia ca învățarea informală să fie susținută și sa aibă obiective clare. Admiraal (2009) a argumentat in favoarea "mai multă atenție pentru procesele învățării informale în cadrul organizațiilor care vizează problemele de învățare care contează cu adevărat....rezultatele învățării par să ia mai multe rădăcini.... Muncitorii învață atunci când simt nevoia (așa-numita formare la timp) ". 9 P a g e

13 2.3. Concluzii si recomandări- Învățarea Formala Literatura de specialitate evidențiază beneficiile învățării informale oferite companiilor. Există o cercetare semnificativă a învățării informale în context organizațional. Aceasta identifică în special motivele pentru care IMM-urile aleg învățarea informală ca o metodă de antrenament, beneficiile și dezavantajele unei astfel de invatarii și diferitele învățării informale adoptate în companii. Unele studii empirice s-au referit la metodele și abordările învățării în companii. Cu toate acestea, nu există pic de cercetare referitoare la scopul folosirii IMM-urilor a învățarii informale și ce abilități de învățare informală sunt utilizate pentru dezvoltare. Puține studii empirice s-au concentrat pe abordările învățării informale și în ce scopuri acestea sunt utilizate. Aceste cercetării trebuie să fie efectuate în aceste zone pentru a determina competențele care sunt esențiale pentru succesul IMM-urilor și modul în care învățarea informală poate oferi aceste abilități. În plus, trebuie efectuate cercetări suplimentare referitoare la ceea ce IMM-urile doresc de la soluția de învățare. Această cercetare va permite ca proiectul să asigure cadrul, durata și platforma aliniate la cerințele IMM-urilor europene. În plus, cercetătorii au subliniat importanța alinierii învățării informale la obiective sau rezultate și furnizarea competențelor de bază cursanților pentru a învăța informal. Astfel, este important să se identifice dacă IMM-urile aliniază învățarea informală la strategia organizațiilor, dacă măsoară și dacă recompensează și dacă da, cum se face acest lucru. Acest lucru va permite proiectului să impulsioneze cele mai bune practici. Ca urmare, este necesar să se dezvolte un cadru care să impulsioneze beneficiile formarii actuale și a practicilor educaționale pentru a depăși dezavantajele formarii informale, dezvoltarea unui cadru care este transferabil, recunoscut ca un eveniment de învățare și care îmbunătățește calitatea învățării, fiind in același timp eficient, in timp util și relevant pentru nevoile companiilor Probleme comune în IMM-uri Cercetările referitoare la problemele comune cu care se confruntă IMM-urile sunt limitate. Mai multă cercetare a fost îndreptată către probleme organizatorice care apar, si care au fost clasificate în strategii sau operaționale, tehnice sau de personal. (Blake și Mouton, 1964, Drucker, 1954). Problemele depind adesea de cunoștințele personalului, aptitudinile și experiența, precum și motivația lor. (Jones-Evans, 1996). Huang (1999) a realizat un studiu la 973 de firme referitor la problemele comune cu care acestea se confruntă. El a folosit un cadru folosit de către Terptra și Olson (1993) si care clasifică problemele bazate pe zone funcționale într-o companie. Principalele departamente au fost cele financiare interne și externe, marketing, managementul operațiunilor, departamentul dezvoltare de produs, management general, managementul resurselor umane, structura organizatorică, departamentul de proiectare și departamentul juridic (cum ar fi drepturile de autor etc.). El a descoperit că cele mai frecvente probleme cu care se confruntă IMM-urile sunt in vânzări si marketing (cercetare de piață și promovare), HR Management (training și dezvoltare) și Management General (planificare și management aptitudini). Cu toate acestea, studiul a fost realizat în 1999 și este de așteptat ca lucrurile să se fi schimbat semnificativ de atunci. În plus, cercetarea s-a bazat pe cercetarea cantitativă și nu a dat nici o concluzie de ce IMM-urile au avut aceste probleme. Dodge și colaboratorii 10 P a g e

14 (1994) au folosit o abordare interesantă, care determinp o decizie luată de un angajat / o companie, a urmărit înapoi până la motivul care a determinat ca decizia să fie luată. IMM-urile sunt deosebit de vulnerabile la impactul schimbărilor de mediu, deoarece acestea nu au resursele necesare pentru a absorbi aceste efecte. Problemele pot însemna de multe ori "reușește sau eșuează" pentru companie. (Carter, 1990) Dodge (1994), pe baza cercetării realizată cu 645 companii, clasifică problemele IMM-urile bazând-se pe ciclul lor de viață și intensitatea concurenței din mediul lor. Principalele domenii în care au avut probleme au fost contactarea clienților și marketing. Din nou, acest studiu a fost efectuat în anii 1990 și a fost cantitativ. Timp de douăzeci de ani nu a existat nici o cercetare mai profundă cantitativ și calitativă făcută asupra problemelor cu care IMM-urile se confruntă. Este necesar să se obțină o înțelegere a problemelor curente a IMM-urilor, modul în care acestea sunt provocate, dar și modul în care acestea pot fi extinse în scopuri de învățare Învățare bazata pe rezolvarea problemei Învățare bazată pe rezolvarea problemei (PBL) este o abordare constructivă a învățării, care a fost utilizată pe scară largă și promovată în învățământul superior. Acesta este utilizată în special în învățământul medical și cel de asistență medicală. Ea se bazează pe învățarea experiențială susținută de Dewey (1916). Învățarea experiențială este utilizată pe scară largă în cadrul IMM-urilor (Armstrong, 1992). Jonassen (2011) a declarat că metoda tradițională de educație este pentru a însuși conținutul și apoi să prezinte o problemă din care se învață. Cu toate acestea, cu PBL, elevul întâmpină o problemă și apoi construiește cunoștințele relevante pentru a aborda problema. Învățarea bazata pe rezolvarea problemei (PBL) este o abordare a procesului de învățare centrat pe cursant, în care un profesor facilitează activitatea de ghidare a cursantului ca într-un proces de anchetă. Astfel, profesorul joacă rolul unui mentor. Este cunoscut faptul că afectează în mod pozitiv rezultatele învățării și dezvoltă abilitățile care sunt critice la locul de muncă de astăzi, și anume rezolvarea problemelor, gândirea logică, gândire creativă. (Sendag 2009) Într-un context organizațional, cursantul identifică o problemă în organizare și oficializează un proiect pentru a identifica o soluție (sau un număr de soluții) la această problemă (Bell, 2010). Acesta oferă o serie de beneficii pentru IMM-uri (Bell, 2010; Walters și Sirotak, 2011): Rentabilitate imediată a investiției. Cost scăzut. Formare la locul de muncă, astfel că învățarea este foarte contextualizată și setată. Este practică și este legată de nevoile IMM-urilor dar și de susținerea avantajelor competitive ale organizației. Încurajează inovația și gândirea independentă. O mai bună înțelegere a unui subiect din cauza învățării active dar și implicarea în crearea materialului Crește motivația de a învăța, dezvoltându-se astfel cultura învățării dezvoltă abilitățile în gândirea critică, leadership, comunicare, rezolvarea problemelor 11 P a g e

15 Până în prezent, nici o cercetare nu a fost efectuată pentru adoptarea învățării bazate pe Rezolvarea Problemelor in cadrul IMM-urilor. Facilitarea învățării bazate pe muncă este un proiect danez care a examinat utilizarea PBL în formarea profesorilor. (Rokkjær et al, 2009) Saatci (2008) a explorat utilizarea PBL la un curs de comunicare de afaceri interculturală, dar cu toate acestea a fost limitat în introducerea în cadrul IMM-urilor în curriculum-ul educației formale prin parteneriat cu acestea cu privire la proiectele din lumea reală. Un grup de cercetători de la Institutul de studii de viitor din Austria a examinat mai mult problemele de e-learning cu care se confruntă IMM-urile cu e-learningul decât cu învățarea bazată pe rezolvarea problemei. Proiectul realizat de Henley ENsel Management College a subliniat faptul că "interacțiunea socială permite co-construcția de cunoștințe, care promovează angajarea cursanților în activitatea de învățare bazate pe munca si învățarea bazata pe probleme " (Stewart și Alexander 2006) în IMM-uri, dar nu a examinat Conceptul de PBL în IMM-uri sau un model respectiv cadru pentru punerea în aplicare a acesteia. Proiectul Straturi de învățare (Atwell, 2013) se concentrează în prezent pe tehnologii pentru a sprijini învățarea informală în cadrul IMM-urilor, dintre care PBL este un singur fir. Similar cu Saatci (2008) ei folosesc PBL "de a implica grupuri de studenți (de la calculatoare sau afaceri în TIC) care sunt adesea obligați să realizeze un proiect real în colaborare cu o companie de-a lungul unui semestru Obiective si caracteristici Există un decalaj semnificativ în cercetarea referitoare la utilizarea PBL într-un context organizațional (inițiată de un IMM și efectuată la locul de muncă). Acest decalaj exista în ciuda faptului că obiectivele PBL îndeplinesc în mare măsură cerințele IMM-urilor, identificate în IO1. Hmelo Silver 2004 a declarat ca obiectivele PBL-ului au fost: Dezvoltarea unei baze de cunoștințe flexibile - o mare varietate de aptitudini au fost considerate importante de către IMM-urile din Io1. PBL are capacitatea de a permite cursantului de a identifica abilitățile de care are nevoie dar și capacitatea de a-si dezvolta aceste abilități. Dezvoltarea abilităților de rezolvare eficienta a problemelor - Soluționarea eficientă a problemelor a fost identificată ca fiind o abilitate cheie în IMM-uri; PBL ajută la dezvoltarea acestor aptitudini. Dezvoltare auto-direcționată, abilități de învățare pe tot parcursul vieții - încurajarea inițiativei angajaților din IMM-uri a fost văzută ca o cerință de învățare în Io1. În plus, scăderea sau menținerea entuziasmului post învățare a fost identificat ca fiind un aspect esențial. PBL are capacitatea de a dezvolta inițiativa, abordarea continuă, învățarea prin autoîncurajare și să reflecte cu privire la cum învățarea poate fi aplicată în situații viitoare. Să fie colaboratori eficienți competentele de echipă și abilitățile centrate pe client au fost identificate ca fiind importante în Io1. Datorită naturii colaborative a PBL aceste competențe sunt dezvoltate de-a lungul procesului de învățare sa fie motivat intrinsec să învețe - Acest obiectiv va reduce scăderea și rezistența la învățare experimentate de IMM-uri (în special asociată cu personal mai vechi ) și încurajează învățarea continuă 12 P a g e

16 2.7. Abordări PBL Există mai multe abordări pentru PBL. Barrow a dezvoltat o taxonomie PBL (1986), Jonassen (1997) a dezvoltat o serie de măsuri pentru PBL, metoda Maastricht 7 Jump, care este adesea folosită ca un ghid pentru facilitatori și cursanți. Toate aceste abordări constau in cinci etape similare: Pasul 1 - Identificarea și clarificarea termenilor necunoscuți prezentați în scenariul problemei. Prin acest lucru se asigură că problema este bine înțeleasă Pasul 2 - Definirea problemei în privința a ceea ce trebuie să se înțeleagă Pasul 3 - "Brainstorming". Aici cursanții identifică soluții sau ipoteze pe baza cunoștințelor anterioare posibile; cursanții se bazează pe cunoștințele celorlalți și identifică domenii de cunoștințe incomplete. Pasul 4 - Revizuirea pașilor 2 și 3 și asigură explicații fezabile Pasul 5 formularea obiectivelor de învățare; grupul ajunge la un consens asupra obiectivelor de învățare; tutorele se asigură că obiectivele de învățare sunt focalizate, realizabile, cuprinzătoare, și adecvate. Pasul 6 - studiu privat (toți cursanții adună informații cu privire la fiecare obiectiv de învățare). Pasul 7 Grupul împărtășește rezultatele studiului privat (cursanții își identifică resursele de învățare și împărtășesc rezultatele lor); tutorele verifică învățarea și chiar poate evalua grupul. În cadrul procesului de mai sus, există o serie de roluri (Woods, 2003) Tutorele sau Facilitatorul - al cărui rol este de a ghida procesul de învățare și de a se asigura că grupul rămâne concentrat și își atinge obiectivele de învățare Secretarul - al cărui rol este de a înregistra perspectivele grupului și de a menține înregistrările la zi Președintele - al cărui rol este de a conduce procesul PBL, încurajând toți membrii să participe și să mențină dinamica constructivă a grupului Membrii grupului - al cărui rol este de a participa activ la procesul PBL, sugerează soluții, efectuează studiu individual și împărtășesc constatările cu grupul Rolul facilitatorului Așa cum am menționat anterior, procesul PBL este ghidat de un facilitator. Rolul facilitatorului este cea a unui mentor care încurajează cursantul să-si justifice gândirea și sa si-o exprime prin chestionare corespunzătoare (Hmelo Silver 2003). În conformitate cu social-constructivistul Vygotsky, tutorele din PBL construiește procesul și retrage eșafodul de-a lungul timpului. Jonassen (2011) a identificat diferite abordări schele la PBL în funcție de tipurile de probleme PBL. El a susținut că procesul PBL depinde de tipul problemei și că diferite abordări trebuie să fie utilizat în funcție de problema. Jonassen a declarat că au existat opt tipuri de probleme: Probleme Poveste - în acest caz este prezentat un scenariu iar elevul trebuie să aplice conținutul pentru a rezolva problema. De multe ori rezultatul final este cunoscut. Sunt frecvente la sfârșitul manualelor. 13 P a g e

17 Utilizarea regulii / Inducerea regulii se folosește în cazul în care există un rezultat cunoscut dar exista mai multe moduri diferite de rezolvare. De exemplu, crearea unui set de conturi. Luarea deciziilor in acest caz cursanți trebuie sa decidăasupra unei soluții dintr-un număr de diferite alternative. De exemplu, pentru a crește numărul de clienții o companie ar trebui să exporte către o altă țară, sa crească activitățile de marketing sau sa reducă prețurile. Aceasta problema este complexă și depinde de o serie de factori. Rezolvarea problemelor - acest lucru înseamnă evidențierea greșelilor cu un sistem sau cu o abordare și identifica o soluție. Performanță strategică - aceasta este o problemă complexă care poate necesita o serie de abordări pentru a rezolva o problemă globală. De exemplu, pentru a îmbunătăți fluxul de numerar o companie poate sa aibă nevoie să folosească previziuni pentru a reduce stocul, sa colaboreze cu clienții pentru a îmbunătăți previziunea și de a negocia cu furnizorii în ceea ce privește condițiile de creditare. Probleme de politici - acestea sunt în mare parte la nivel național sau internațional și constau din mai multe opinii diferite probleme de concepție sunt asociate cu modul de a proiecta un produs, o afacere sau un proces in cadrul unei companii. Dilemele - acestea sunt probleme în care nu există nici o soluție pentru a satisface toate părțile implicate. Un scenariu de genul "al naibii dacă faci și al naibii dacă nu ". Există mai multe parți implicate și mai multe perspective. Jonassen (2011) sugerează un număr de abordări eșafod în funcție de tipul de probleme utilizate pentru PBL si anume: Codificare analogica -Identificarea "similitudini structurale" între problemele. Pentru a face acest lucru facilitatorul oferă cursantului una sau mai multe probleme similare sau diferite și solicită cursantului să atragă comparații între cele două pentru a forma o bază pentru procesul PBL Raționament ocazional -Înțelegerea cauzelor problemei și relațiilor dintre acestea. Acest lucru poate fi realizat prin încurajarea cursantului să schițeze diagrama de problemele pe care le rezolva. Chestionarea - Întrebări către cursant pentru a-l încuraja să se gândească în mod alternativ. Acestea încurajează cursantul să rostească clar cum a îndeplinit activitatea, care sunt activitățileurmătoare, modul în care acestea vor fi efectuate și de ce. (Jonassen 2011) Argumentarea - Necesită ca cursantul sa construiască argumente pentru a justifica deciziile luate. Acest lucru permite cursantuluisa reflecte asupra deciziei luate și ii permite să susțină aceste decizii într-o manieră robustă. Modelarea încurajează cursantul să identifice componentele problemei și relația dintre acestea si sa asiste la identificarea unei soluții. În plus, el sugerează următoarea schemă de instruire pentru a sprijini eșafodul exemple lucrate - de cum să rezolve problemele Studii de caz a unei probleme care a fost experimentate și cum a fost abordata experiențele anterioare - povești despre cum au fost soluționate probleme similare perspective alternative - povești ale diferitelor perspective ale unei probleme Simulări - "PBL se bazează pe practica și cursanții trebuie să practice rezolvarea problemelor si nu sa învețe despre rezolvarea problemelor". Simulările sunt medii care permit cursanților să manipuleze componentele unei probleme. 14 P a g e

18 Tipul Problemei Componenta cazului Eșafod cognitiv Povesti Probleme, Exemple, Analogii Analogic, cauzal, chestionare, argumentare, modelare Utilizarea / Exemple, Probleme, Analogii Analogic, cauzal, chestionare Inducerea regulii Luarea deciziilor Rezolvarea problemelor Probleme de politici Probleme de concepție Dilemele Problema, studiu de caz, experiența anterioara, perspective alternative Problema, experiența anterioara Cauzal, argumentare, modelare(construcția unui scenariu) Cauzal, argumentare, modelare Analogic, chestionare, argumentare, modelare Cauzal, argumentare, studiu de caz, Problema, experiența anterioara, perspective alternative Problema, experiența anterioara, perspective alternative modelare studiu de caz, perspective alternative Argumentare Figura 1: Tipuri de problema și abordările esafod Jonassen (2011) a specificat următoarele abordări eșafod pentru diferite tipuri de probleme. În plus, multe dintre aceste abordări eșafod încurajează cursantul să reflecte asupra învățării și deciziilor luate dar și de ce le-a aplicat. Hmelo a identificat faptul că reflecția a fost cheia de-a lungul procesului PBL, cu scopul de a obține în mod corespunzător obiectivele învățării. În scopul de a proiecta un mediu PBL pentru IMM-uri, este important să se identifice problemele comune care există pentru a sprijini procesul de învățare în mod adecvat. Io2 iși propune să identifice acest lucru Provocările PBL În ciuda beneficiilor raportate de PBL, aceasta nu vine fără limitele sale. Hmelo Silver (2004) a subliniat faptul că PBL ar putea fi dificil pentru cursanții care nu pot înțelege conceptul de meta cunoaștere și reflecție și de aceea eșafodul este un element cheie în sprijinirea cursanților pentru a depăși această problemă. Hung et al (2003) a subliniat faptul că perioada de tranziție de la învățământul tradițional la PBL este deosebit de dificilă pentru cursanții din stadiile inițiale. Jost et al (1997) a constatat că aceasta se întâmplă din cauza incertitudinii cu privire la rolurile lor, ceea ce a și fost așteptat dar și din cauza absenței unui cadru predefinit (Fiddler și Knoll, 1995). Cu toate acestea, multe studii au descoperit că aceste probleme ușurează adaptarea cursanților la PBL. Hung et al (2003) sugerează că pentru a ușura această tranziție, profesorii ar trebui să informeze cursanții despre procesul PBL și să ofere fragmente din experiența PBL. Astfel, Arhimede își propune să dezvolte materiale de învățare pentru a informa cursanții din fiecare etapă a procesului de PBL și ceea ce se cere de la ei. În plus, se va oferi cursantului o bibliotecă de proiecte PBL similare întreprinse pentru a trece cursantul prin proces, acest lucru se va face sub formă de studii de caz, probleme rezolvate și probleme similare rezolvate în moduri alternative. 15 P a g e

19 Barrows (2002) a explorat conceptul de PBL distribuit (DPBL) argumentând că aceasta ar putea oferi beneficii imense care să permită elevilor din diferite culturi contexte și medii de a colabora în mod similar cu lumea reală. Cu toate acestea, el a găsit lipsa de tehnologie o barieră în calea DPBL. Arhimede își propune să abordeze această lacună prin dezvoltarea unei platforme TIC PBL. După cum puteți vedea din cercetare o cantitate semnificativă de muncă a fost efectuat în PBL, procesul PBL, diferitele categorii de probleme și cum să le eșafodeze. In functie de locul de muncă abordarea PBL variază de la mediul academic asa cum problema nu va fi predefinita pentru cursant. Va fi responsabilitatea cursantului de a defini o problemă relevantă pentru compania lor și să identifice materialul relevant de învățare si să-l abordeze. Astfel, învățarea este foarte auto-regizată și compania controlată. Succesul PBL este în mare măsură dependentă de orientarea mentorului. Facilitatorii trebuie să fie educați cu privire la procesul PBL și rolul lor. În plus, pentru expertiza tehnică IMM-urile nu pot fi întotdeauna in-house și ar putea avea nevoie de impulsionare de la experți externi, prin rețele și comunități TIC pentru invatare Progresele în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor au modificat dramatic modul în care își desfășoară munca și modul în care elevii sunt implicați în activitățile și procesele de învățare. Tehnologiile Web 2.0 oferă o nouă paradigmă de predare și învățare într-un mod în care atât profesorii cât și studenții au roluri de co-constructori de învățare în aceste medii (Baran, 2013). Creșterea rapidă a cercetării în domeniul tehnologiilor, cum ar fi instrumentele de social media au trezit un interes în domeniul educației; câteva exemple de domenii specifice de cercetare sunt "utilizarea învățământului, practica pedagogică a profesorilor, și îngrijorarea în legătură cu factorii de încredere și confidențialitate (Mage, Wellens, si Hooloey, 2009). În ceea ce privește internetul, termenul de social media este de multe ori interschimbabil cu Web 2.0 și software-ul social (Dabbagh & Kitsantas, 2012). Social media permite utilizatorilor să facă schimb de informații și să colaboreze între ele pentru a crea conținutul web și să-l folosească. Aceasta se referă la activitățile utilizatorilor, la practici și la comportamentele care apar prin mass-media prin intermediul schimbului de informații, cunoștințe și opinii (Safko & Brake, 2009). Aceste tehnologii facilitează creativitatea, schimbul de informații și colaborarea dintre utilizatori (Clough, 2010). Social media pune mare accent pe schimb, pe participare precum și pe colaborarea proceselor și activităților (Lucas Moreira & 2009). Social media, rețelele sociale și comunitățile sociale oferă o nouă formă de colaborare și comunicare pentru utilizatorii (Ebner, Lienhardt, RoHS, și Meyer, 2010). Utilizarea acestor instrumente facilitează și sprijină dezvoltarea comunităților și a rețelelor în care pot apărea învățarea ocazională sau auto-dirijată rezultată din conexiunile și interacțiunile membrilor (Lucas Moreira & 2009). In general, colaborarea, interacțiunea socială și participarea generează construirea principalelor instrumente pentru software-ul social (Lucas Moreira & 2009). Cercetătorii au oferit multe tehnologii și aplicații tipice care suporta Web 2.0. Clough (2010, p.1) afirmă că "Web 2.0 nu este o singura colecție de 16 P a g e

20 aplicații sau tehnologii". Mai precis, social media implică site-uri de retele sociale, site-uri de partajare video, wiki, bloguri, servicii de abonament, și folksonomies (Madge et al., 2009). Referindu-ne la IMM-uri, ele pot folosi mai multe instrumente TIC gratuit sau redus, care ar putea sprijini învățarea în companii la diferite niveluri, de exemplu, software-ul de cartografiere pentru a explora cerințele, ideile și etapele de punere în aplicare practică sau pentru planificarea proiectelor. Moodle este o soluție populară de open source software pentru învățare avansată. Moodle este ușor de instalat pe server-ul companiei, dar este de asemenea posibil să se utilizeze un furnizor de Moodle pentru ca taxele sa fie mai mici. Moodle poate fi extins cu servicii sociale, cum ar fi forumuri mass-media, wiki-urile, baze de date și glosare pentru managementul colaborativ al cunoștințelor, teste pentru a testa cunoștințele. Moodle poate fi de asemenea, folosit pentru dezvoltarea unei grup de practică pentru o companie sau o rețea profesională. Conferințele Desktop sunt deschise pentru toată lumea și pot economisi timp și bani, de exemplu, prin utilizarea serviciilor de telefonie pe internet - Skype. În literatura de specialitate, TIC, Web 2.0 și software-ul social sunt adesea legate de învățarea informală (Kahnwald, 2009). Social media permite participanților să se conecteze într-o gamă diversă de locuri și medii sociale, oferă sprijin pentru diferite tipuri de învățare și pot fi folosite pentru a promova procesele de învățării informale și experiențe colective PBL. Tabelul de mai jos prezintă instrumentele social media care pot fi utilizate într-o companie: Categori Instrumente Social Media Retele Sociale Facebook, Bebo, LinkedIn, Friendster, MySpace, MOLI, Plaxo, Ning, Orkut Publicați Blogger, Constant Contact, Joomla, Knol, SlideShare, Wikia, Wikipedia, WordPress Audio itunes, PodBean, Podcast.net, Rhapsody Video Google Video, YouTube, Metacafe, Brightcove, Hulu, Viddler Microblogging Twitter, Twitxr, Plurk Distribuție in direct BlogTalkRadio, Live 365, TalkShoe, Justin.tv, SHOUTcast Lumi Virtuale Active Worlds, Kaneva, Second Life, There, ViOS Jocuri EverQuest, 4x4 Evolution, Entropia Universe, World of Warcraft Aplicații pentru productivitate Survey Monkey, Yahoo!, Google Docs, Google Gmail, AOL, Acteva, etc. Consorții FriendFeed, igoogle, My Yahoo!, Reddit, Yelp, Digg, etc. RSS RSS 2.0, PingShot, FeedBurner, Atom Căutare Google Search, Yahoo! Search, EveryZing, Ice Rocket, MetaTube, etc. Mobil airg, AOL Mobile, CallWave, Jumbuck, etc. Interpersonale Acrobat Connect, AOL Instant Messenger, Skype, Go To Meeting, etc. 17 P a g e

21 Tabelul 1: Clasificarea instrumentelor sursa pentru Social Media : Mevlana International Journal of Education (MIJE), 3 (4): 109, Dez După cum puteți vedea, există o cantitate semnificativă de instrumente TIC disponibile pentru educație. IMM-urile consideră că este dificil să navigheze prin toate informațiile disponibile cu privire la aceste instrumente. De asemenea, ei de multe ori nu au o expertiză internă în domeniul TIC și deci este mai puțin probabil să utilizeze instrumentele TIC dedicate învățării, adesea ei folosesc instrumente TIC generale în scopul învățării. 18 P a g e

22 3. Metodologia de cercetare Cercetările efectuate vor avea ca scop concentrarea pe IMM-urile reprezentative din Europa, în special pe microîntreprinderile bazate pe servicii, distribuție, construcții și sectorul financiar dar și modul în care învățarea se desfășoară în aceste societăți. Aceasta va examina cele mai bune practici din aceste companii, provocările cu care se confruntă in procesul de învățare dar și de a examina modul în care acestea sunt depășite. Mai mult PBL a fost în mod tradițional livrat domenii subiective. Pentru a determina cum să fie livrat PBL într-o zonă care nu este axată pe o disciplină specifică proiectului trebuie să stabilească dacă IMM-urile se confruntă cu probleme similare. Aceasta va examina problemele comune cu care se confruntă IMM-urilor pentru a identifica dacă PBL poate fi livrat într-o manieră orientată pe subiect. În plus, se vor identifica barierele cu care se confruntă în abordarea acestor provocări. Aceasta va determina modul în care TIC este utilizat în aceste companii și modul în care poate fi folosit pentru a susține un mediu de învățare bazat pe problemă. Cercetarea va oferi o contribuție majoră asupra modului cum să construiască un mediu de învățare pentru IMM-uri și asupra elementelor principale care ar trebui să existe pentru a se asigura că acesta are succes prin folosirea celor mai bune practici dar și respectarea cerințelor IMM-urilor. Metode mixte de cercetare vor fi folosite pentru a achiziționa date de la IMM-uri privind învățarea informală, PBL și utilizarea TIC. Se vor folosi trei abordări: Chestionar. Acest lucru va capta practicile generale ale unui număr mare de IMM-uri reprezentative din sectoarele de afaceri din toată Europa și va avea ca scop de a identifica: 1. abordările comune de învățare în IMM-uri, scopul acestor abordări de învățare, a aptitudinilor necesare în aceste companii și modul în care învățarea le poate aborda. 2. provocările comune cu care se confruntă IMM-urile, motivele acestor provocări, modul in care aceste provocări sunt abordate în prezent și cunoștințele necesare pentru a le depăși. 3. accesibilitate TIC în IMM-uri, utilizările TIC și tipurile de TIC utilizate în scopuri de învățare. Acest lucru va permite proiectului să 4. determine cât de fezabilă este implementarea unei platforme TIC pentru organizarea PBL. Se va identifica dacă TIC este utilizat în prezent în scopuri de învățare, astfel încât proiectul să poată mobiliza practicile existente. Focus grupuri În timp ce sondajul va aduna o imagine de ansamblu asupra abordărilor comune de învățare în IMM-uri, inclusiv beneficiile și provocările cu care se confruntă. Focus grupul va folosi datele pentru a obține înțelegerea în profunzime a rezultatelor sondajului cu privire la cele mai bune practici în procesul de învățare, provocările cu care se confruntă IMM-urile, elementele unei soluții de învățare ideală pentru IMM-uri, precum TIC este utilizat în scopuri de învățare și cerințele soluției de învățare TIC pentru IMM-uri. Unul dintre focus grupuri a fost ales în timpul interviurilor ca fiind echipa care a dorit să câștige la un consens de opinii pentru IMM-uri mai degrabă decât opinii individuale. Studiu de caz 19 P a g e

23 Acest lucru va avea ca scop obținerea unor observații referitoare la modalitatea de învățare informală desfășurată în IMM-uri. Se va urmări un angajat în cadrul unei organizații și căile de învățare întreprinse. Un studiu de caz a fost ales pentru a ne permite să examinăm dacă rezultatele grupurilor de studiu și focus grupurilor au fost aplicate în lumea reală și modalitatea în care acestea au fost aplicate. De asemenea, studiul de caz va examina problemele tipice cu care se confruntă angajatul și măsurile întreprinse pentru a rezolva problema, inclusiv barierele cu care se confruntă. Analiza proiect Acest lucru va avea ca scop înțelegerea a ce tipuri de cercetări au fost efectuate până în prezent în ceea ce privește modul în care TIC este utilizat în IMM-uri pentru învățare, a ce tipuri de cercetări au fost efectuate în zona PBL și a modului în care TIC a fost utilizat până în prezent pentru punerea în aplicare a PBL. Prin utilizarea mai multor surse de date va crește fiabilitatea rezultatelor. În plus, au fost luate o serie de măsuri pentru a asigura fiabilitatea datelor și valabilitate: Întrebări chestionar întrebările s-au bazat pe studii și descoperiri similare din literatura de specialitate. În plus, fiecare încercare a fost făcută pentru a se asigura că întrebările sondajului sunt aliniate cu întrebările cercetării identificate în metodologia de cercetare. În plus, un pilot a fost realizat cu 6 IMM-uri, înainte de difuzarea studiului. Focus grupuri - O analiză preliminară a chestionarului a fost realizată înainte de focus grupuri. Aceasta a permis cercetătorului să obțină o înțelegere comună de metode de învățare și provocările cu care se confruntă IMM-urile, astfel încât grupul să se concentreze pe aceste. Au fost identificate pentru discuții următoarele: Ce funcționează învățării informale Ce nu funcționează (de ce / de ce nu) Ce elemente doriți soluția ideală de învățare să conțină Care sunt problemele comune confruntă IMM-urile Ce cunoștințe aveți nevoie pentru a aborda aceste Ce probleme aveți în depășirea acestor utilizarea TIC pentru învățare Aceasta a permis cercetătorului pentru a obține o înțelegere în profunzime a beneficiilor și provocările învățării informale în IMM-uri, precum și provocările comune și cum să se proiecteze o soluție de învățare pentru a depăși acestea. Încrederea a fost stabilită prin asigurarea că facilitatorul nu a influențat discuția în orice fel, ei au fost responsabili pentru a se asigura că fiecare participant a dat avizul lor cu privire la diferitele elemente de discuții. Observatorul a înregistrat note de focus grup cere doar pentru confirmarea anumitor puncte făcute de participanți. Studii de caz - sursele de dovezi au fost analizate în conformitate cu teme legate de problema de cercetare pachetul de lucru. În plus, informațiile au fost colectate de la mai multe surse de dovezi, inclusiv documentare formare, documentare și interviuri companie. 20 P a g e