Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Plan sectorial: ADER 2020 Obiectivul general al ofertei(acronim): CCFSS Numărul /codul proiectului

Transcription

1 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Plan sectorial: ADER 2020 Obiectivul general al ofertei(acronim): CCFSS Numărul /codul proiectului ADER Denumirea Contractorului : Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Industrializarea şi Marketingul Produselor Horticole ICDIMPH Horting Persoana de contact (Directorul proiect): VINTILA Marian Denumirea proiectului Anul începerii proiectului Codul fiscal al Contractorului RO Date contact (Tel/Fax, e mail):tel Fax , ihorting@yahoo.com; marian.vintila57@yahoo.com Dezvoltarea de tehnici și metode specifice de uscare şi deshidratare, depozitare şi stocare a produselor horticole în vederea menţinerii calităţii şi creşterii competitivităţii fermelor de semi subzistenţă Anul finalizării Durata (luni):36 proiectului PARTENERI: SCDL Buzău și SCDP Voinești

2 PROTOCOLULUI EXPERIMENTAL ȘI VARIANTELE EXPERIMENTALE Cercetările efectuate până în prezent conform Planului de realizare se referă în principal la influența cultivarelor, a metodelor și condițiilor de uscare-deshidratare și depozitare-stocare asupra calității și duratei de menținere a calității unor specii de fructe și legume (caise, mere, prune, ardei, ceapă uscată și morcov), considerate ca reprezentative pentru activitatea fermelor de semi-subzistență pomicole și legumicole. Experiențele s-au desfășurat atât în condiții de laborator cât și de microproducție pentru certificarea rezultatelor, având în vedere necesitatea transferului tehnologic la nivelul fermelor de semsubzistență sau la alți operatori economici interesați din domeniu. Schema generală de organizare a experiențelor din cadrul proiectului, cuprinde un număr de72de variante experimentale. Factorii experimentali care stau la baza acestei schemei sunt : 2 operațiuni tehnologice post-recoltă (uscare-deshidratare și păstrare-stocare); 6 specii de fructe și legume; 3 cultivare din fiecare specie (în funcție de sortimentul cultivat) și 2 condiții / faze de lucru (laborator și microproducție). Determinările și observațiile efectuate la variantele experimentale se referă la : - evaluări organoleptice (aspect, gust, fermitate); -evoluția fermității structo-texturale (penetrometric); - nivelului pierderilor de masă și al deprecierilor calitative; - evoluția unor componente chimice (SU solubilă, aciditate titrabilă, zahăr total, vitamina C); - monitorizarea factorilor tehnologici de uscare-deshidratate și păstrare-stocare (temperatură, umiditate relativă).

3 Soiurilor utilizate șl modul de pregătire al experiențelor pentru depozitare și stocare Varianta Soi Condiții de depozitare V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8 V Mediu ambiant (20 22 C) Refrigerare (10 12 C) Cond.frigorifice (3 5 C) Mediu ambiant (20 22 C) Refrigerare (10 12 C) Cond.frigorifice (3 5 C) Mediu ambiant (20 22 C) Refrigerare (10 12 C) Cond.frigorifice (3 5 C)

4 REZULTATE PRIVIND DEPOZITAREA ȘI STOCAREA CAISELOR Condițiile termice de păstrare sunt determinante pentru durata de menținere a calitații caiselor. Caisele au putut fi astfel păstrate cel mult 5 zile ȋn condiții de mediu ambiant, cu pierderi totale medii de 46,77%, maxim 15 zile ȋn condiții de refrigerare cu pierderi totale medii de 55,42% şi 20 de zile ȋn condiții frigorifice cu pierderi totale medii de 50,79%. Perioada optimă de menținereacalității caiselor a fost ȋnsă de 3 zile ȋn condiții de mediu ambiant, 10 zile ȋn spații refrigerate şi 15 zile ȋn cele frigorifice. La temperatura de C, cel mai rezistent s-a dovedit a fi soiul Cea mai bună de Ungaria cu pierderi totale de 52,73% după 15 zile de păstrare. Frigul a avut un efect benefic asupra caiselor din soiul Mari de Cenad, care ȋn general, în ciuda valorilor destul de ridicate ale pierderilor, şi-au menținut mai bine aspectul şi sănătatea un timp ȋndelungat (15 zile). Fermitatea în toate variantele experimentale de păstrare fructele au prezentat o scădere a fermității pulpei, prin creșterea adâncimii de penetrare cu 28,07-71,24% față de valoarea inițială. Evoluția fermității caiselor pe durata păstrării a fost ȋnsă foarte diferită de la un soi la altul. Deși soiurile Royal și Mari de Cenad au avut inițial valori penetrometrice apropiate, fermitatea fructelor pe durata păstrării a evoluat diferit. In toate condițiile de păstrare aceasta s-a redus mai mult la caisele soiului Mari de Cenad și maipuțin la cele aparținând soiului Royal. Conținutul cel mai scăzut de substanță uscată solubilă, zahăr totalși vitamină C, l-a avut soiului Royal, ȋn timpce soiul Mari de Cenad a prezentat conținutul cel mai ridicat de SU, aciditate, zahăr totalși vitamina C. Conținutul de S.U. a crescut ȋn general la toate soiurile și în toate condițiile de păstrare, cu excepția caiselor din soiul Cea mai buna de Ungaria păstrate la 3-5 C (V9), la care a avut loc o scădere cu 0,3 % a conținutului de substanță uscată. Aciditatea fructelor a crescut ȋn general după recoltare la variantele de păstrare la temperatura mediului înconjurător și s-a redus la toate soiurile păstrate în condiții de refrigerare și frigorifice. Conținutul de zahăr total a înregistrat o tendință crescătoare la toate soiurile de caise și în toate condițiile de păstrate, cu excepția soiului Cea mai buna de Ungaria păstrat în condiții frigorifice.

5 REZULTATE PRIVIND DEPOZITAREA ȘI STOCAREA MERELOR Durata de menținere a calității merelor a fost de 90 zile ȋn condițiile mediului ambiant, 120 de zile ȋn spații refrigerate şi 180 de zile ȋn condiții frigorifice, cu pierderi totale medii de 32,2%; 21,06% si respectiv 19,83%. Performanța merelor din soiul Golden delicious de a se situa pe primul loc ȋnprivințamenținerii calității ȋntoate cele trei condiții depozitare, s-a datorat în principal susceptibilității mai reduse a fructelor la deprecierile cauzate de boli ȋn condițiile anului 2012 și 2013, desi pierderile de masă au fost mai mari decât la celelalte soiuri studiate. La polul opus s-au situat merele din soiul Jonathan pentru condițiile de păstrare în mediul ambiant și refrigerare și cele din soiul Idarted pentru condiții frigorifice, procentul cel mai ridicat de pierderi prin stricare având rolul hotărâtor în poziționarea soiurilor respective. Inițial merele au avut un conținut de 14,0-17,0% substanță uscată, 0,50-0,78 aciditate titrabilă şi 10,17-10,70% zahăr total,ȋn funcție de soi. Fructele soiului Golden delicious au avut conținutul cel mai ridicat de substanță uscată solubilăşi zahăr total, iar conținutul în aciditate titrabilă a fost mai crescut la soiul Idared.

6 REZULTATE PRIVIND DEPOZITAREA ȘI STOCAREA PRUNELOR Mediu ambiant Refrigerare Cond.frigorifice Denumire soi Pierderi (%) Pierderi (%) Pierderi (%) de masă stricare totale de masă stricare totale de masă stricare totale Anna Späth 5,10 8,02 13,12 5,74 3,60 9,34 4,40 0 4,40 Vinete de Italia 6,15 12,50 18,65 9,11 7,61 16,72 5,89 0 5,89 Tuleu gras 6,68 30,41 37,09 10,29 12,53 22,82 7,56 7,59 15,15 Medie 5,98 16,97 22,95 8,38 7,91 16,29 5,95 2,53 8,48 Durata de păstrare 10 zile 20 zile 30 zile În condițiile mediului ambiant, durata de menținere a calității prunelor este de maximum 10 zile. Soiul Anna Späth a ȋnregistrat valoarea cea mai redusă de pierderi totale (13,12%), ȋn timp ce soiul Tuleu gras a prezentat 37,09% pierderi de masă şi prin stricare. Soiul Anna Späth s-a dovedit a avea o rezistență mai bună la păstrare decât celelalte soiuri studiate. Sensibilitatea soiului Tuleu gras s-a manifestat atât prin pierderile de masă cele mai ridicate, care au determinat zbârcirea fructelor, cât mai ales prin proporția foarte mare de fructe depreciate (30,41%). Ȋn spațiile refrigerate prunele au fost păstrate 20 de zile cu pierderi de masă de 5,74-10,29% şi pierderi prin stricare de 3,60-12,53, iar cel mai rezistent s-a dovedit a fi tot soiul Anna Späth. Ȋn condiții frigorifice, nivelul pierderilor de masă afostdupă 30 de zile de păstrare de 4,40-7,56 %, iar cel al pierderilor prin stricare de 0-7,5%, ȋn funcție de soi, cumulând pierderi totale medii de 8,48%. La temperatura de 3-5 C prunele s-au comportat ȋn general foarte bine, soiurile Anna Späth şi Vinete de Italia având cele mai mici pierderi de masă şifără să prezinte pierderi prin stricare. Prunele soiului Tuleu gras au avut ȋnsă ȋn aceleaşi condiții de păstrare pierderi totale de 15,15%, valoare de cca. trei ori mai mare decât a celorlalte soiuri studiate.

7 REZULTATE PRIVIND DEPOZITAREA ȘI STOCAREA ARDEILOR Durata de depozitare a fost de 5 zile în mediul ambiant, 10 zile in mediu refrigerat și 20 zile în condiții frigorifice. Evoluția pe durata păstrării a principalelor componente chimice din ardei a fost diferită de la o variantă experimentală la alta. Ȋn general la ardei, conținutul de S.U. nu prezintă modificări prea mari pe durata păstrării acestora. Totuşi conținutul de S.U. a crescut mai mult la ardeii păstrați ȋn condiții de refrigerare. În condiții frigorifice conținutul de S.U. se menține ridicat, dar nivelul de zahăr total se reduce mult față de cel inițial. Aciditatea ardeilor a prezentat atât uşoare creşteri cât şi scăderi ȋn funcție de soi şi condițiile de păstrare. Nivelul de aciditate titrabilă s-a menținut ridicat ȋn special la soiurile Galben superior şi Splendens, prezentând valori de 0,31-0,33%, respectiv 0,22-0,33%, ȋn funcție de condițiile de păstrare. La soiul Bianca la care aciditatea inițială aardeilorestededouă ori mai scăzută,variațiile pe durata păstrării au fost cuprinse ȋntre 0,11-0,14% ȋn funcție de condițiile de păstrare. Evoluția conținutului de zahăr total a fost diferită ȋn funcție de soi şi condițiile de păstrare. Ȋn general conținutul de zahăr a avut o tendință descrescătoarepeduratapăstrării ardeilor, cu excepția variantelor V2 (Galben superior) şi V8 (Bianca) la depozitarea ȋn condiții de refrigerare când au fost depăşite valorile inițiale. Cele mai consistente reduceri ale conținutului de zahăr total au avut loc la ardeii păstrați ȋn condiții frigorifice, valorile obținute fiind cu 0,5-3,67% mai mici decât cele inițiale, ȋn funcție de soi. Cantitatea de vitamina C din ardei s-a redus pe durata păstrării la toate soiurile, dar ȋn diferite proporții ȋn funcție de condițiile de păstrare. Scăderea cea mai accentuată s-a produs la ardeii păstrați ȋn condițiile mediului ambiant. Conținutul inițial s-a diminuat astfel cu 33,19 mg/100g la soiul Galben superior (V1), 51,39 mg/100g la soiul Splendens ( V4) şi 77,38 mg/100g la soiul Bianca (V7). Pierderile cele mai reduse de vitamina C au avut loc la ardeii păstrați ȋn condiții de refrigerare, valorile ȋnregistrate după 10 zile de menținere la temperatura de C fiind mai mici cu 10,7mg/100g la soiul Galben superior (V2), 27,12 mg/100g la soiul Splendens (V5) şi 42,78 mg/100g la soiul Bianca (V8). Evoluția conținutului de vitamina C indică faptul că ardeii răspund cel mai bine la temperaturi de refrigerare de C la care ȋşi mențin cel mai bine aspectul şi compoziția chimică.

8 REZULTATE PRIVIND DEPOZITAREA ȘI STOCAREA LA CEAPĂ Durata maximă de păstrare a cepei uscate a fost de zile în condiții naturale (în funcție de soi), 180 zile în condiții de refrigerare și 210 zile în condiții frigorifice, cu pierderi totale medii de 12,17%, 22,35%, respectiv 27,02 %. Pierderile prin stricare cele mai mici s-au inregistrat la ceapa din soiul Daytona de 0-3,1% în funcție de condițiile și durata de păstrare, iar cele mai mari la soiul Countach de 5,6 22,2%, tot în funcție de condițiile șiduratadepăstrare. Evoluția principalelor componente chimice a fost diferită de la o variantă experimentală la alta. Conținutul de S.U. a avut la toate soiurile o tendință de scădere în special la ceapa păstrată în condițiile mediului ambiant. Ȋn condiții de refrigerare Soiul Daytona, considerat ca cel mai sănătos (cu pierderile cele mai mici prin stricare), a prezentat o scădere a conținutului de S.U la păstrarea în condiții de refrigerare și frigorifice, în paralel cu reducerea conținutului de zahărtotal. Aciditatea cepei a prezentat atât uşoare creşteri cât şi scăderi ȋn funcție de soi şi condițiile de păstrare. Ȋn general ceapa și-a menținut conținutul inițial de aciditate în condițiile mediului ambiant și cele frigorifice și a prezentat ușoare reduceri în condiții de refrigerare, valorile cele mai mici fiind înregistrate la soirile Daytona și Countach păstrate în condițiile respective.

9 REZULTATE PRIVIND DEPOZITAREA ȘI STOCAREA MORCOVILOR Durata de menținere a calității morcovilor a fost de 60 de zile ȋn condițiile mediului ambiant, 90 de zile ȋn spații refrigerate şi 150 de zile ȋn condiții frigorifice. Pierderile totale medii au fost foarte mari (37,33-55,17%) în funcție de condițiile și durata de păstrare, pierderile de masă având cea mai mare pondere. Proporția morcovilor deshidratați în timpul păstrării a fost ridicată variind în medie între 11,73% și 21,34 în funcție de condițiile și durata de păstrare. Pierderi mai reduse au fost înregistrate la soiurile Floride și Astral în diferite condiții de păstrare. La introducerea în depozit, morcovii au avut un conținut de 9,7-10,2% substanță uscată, 0,09-0,11% aciditate titrabilă şi 3,90-5,59% zahăr total,ȋn funcție de soi. Morcovii din soiul Astral au avut conținutul cel mai ridicat de substanță uscată solubilăşi zahărtotal,ȋn timp ce morcovii soiului Floride au inregistrat conținutul cel mai redus de S.U. și zahărtotal. Evoluția în timpul păstrării a principalelor componente chimice a fost diferită de la o variantă experimentală la alta. Conținutul de S.U. a crescut în timpul păstrării la toate soiurile și aproape în toate condițiile de depozitare. Aciditatea morcovilor a crescut constant pe durata depozitării la toate soiurile și în toate condițiile. Conținutul de zahăr total s-a menținut în general la valori ridicate la toate soiurile și condițiile de păstrare, cu unele diferențe între variante. Conținutul în zahăr total a avut o tendință generala crescătoare în condițiile mediului ambiant și cele frigorifice de păstrare și alta descrescătoare pentru morcovii păstrați în condiții de refrigerare. Cele mai bune rezultate de menținere a calității morcovilor au fost obținute la soiul Floride păstrat în condițiile mediului ambiant și frigorifice și soiul Astral păstrat în condiții de refrigerare. Condițiile frigorifice prelungesc durata de păstrare a morcovilor, problema menținerii calității fiind legată în principal de pierderile de masăși gradul de deshidratare.

10 VARIANTA 1 Utilizarea unui uscător de mică capacitate pretabil a fi utilizat în gospodări individuale și înnumăr mai mare sau de capacitate mai mare în ferme de semisubzistență. Uscătorul utilizat în experimentări, permite realizarea unei temperaturi maxime de 70 0 C. METODELE UTILIZATE LA USCARE DESHIDRATARE VARIANTA 2 Utilizarea unei instalații de deshidratare a legumelor și fructelor la presiune atmosferică în curent de aer cald. Instalația are o capacitate de kg/sarjă și utilizează ca agent de deshidratare (uscare) aerul cald. Sistemul de comandă și control, permite măsurarea și programare automată sau manuală a parametrilor de lucru: temperatura (măsurabilă în patru puncte din incinta); umiditate; viteza aerului. Calculatorul de proces al uscătorului este prevăzut cu o interfață de conectare la PC pentru achiziția de date. Uscarea se realizează în tăvi dispuse pe un cărucior cu capacitate de maxim 20 tăvi.

11 Pe parcursul experiențelor s-a avut in vedere modul de variație ai următorilor factori: temperatura aerului și umiditatea relativă a aerului cald, în instalația de deshidratare. Modul de variaţie al temperaturilor şi umidităţii aerului în incinta uscătorului, în faza tranzitorie până la atingerea temperaturii de regim sunt prezentate în graficele alăturate

12 Tehnologiile de uscare-deshidratare au fost definitivate în cadrul proiectului și sunt acoperitoare prin operațiile componente și parametrii tehnologici, pentru întreg spectru de material biologic studiat. Colectivul de cercetare a considerat oportun la nivelul fazei din 2013, proiectarea și realizarea unui uscător solar, care poate fi accesibil ca investiție în cadrul fermelor de semisubzistență, din punct de vedere al costurilor pe care le necesită construirea sa, respective o valoare de cca lei, dar și utilității acestuia pentru crșterea valorii adăugate și a diversificării gamei sortimentale de produse. Rehidratare caise

13 REZULTATE 1. Depozitare şi stocare a produselor horticole - S-au stabilit duratele optime de depozitare și stocare a cultivarelor analizate, cu precizarea factorilor tehnologici necesari menținerii calității pe filiera producător consumator ; - Realizarea de module tehnologice de depozitare și stocare în condiții de refrigerare și frig, adaptabile la nivelul fermelor de semisubzistență precum și adaptarea acestora pentru asociații și cooperative de producători. 2. Uscare deshidratare produselor horticole - S-au stabilit parametrii de management al procesului de uscare deshidratare, respectiv a temperaturii optime și a timpului de menținere în cazul de uscătorului de mică capacitate precum și temperatură, umiditate, viteză a aerului și timp de deshidratare în cazul instalației industriale; - Elaborarea tehnologiilor de utilizare a uscătorlui solar, în ferme de semisubzistență legumicole și pomicole, ținând cont de condițiile climatice de amplasre a acestora; - Realizarea de module tehnologice de uscare - deshidratare, adaptabile la nivelul fermelor de semisubzistență precum și adaptarea acestora pentru asociații și cooperative de producători.

14 TRANSFER TEHNOLOGIC Rezultatele proiectului constitue suportul tehnico-economic (tehnologie dotări) necesar realizării studiilor de fezabilitate, pentru accesarea fondurilor europene în perioada , de către fermierii sau operatorii economici din domeniul horticol (producție procesare) prin: 1. Realizarea de module tehnologice specifice de uscare şi deshidratare, stocare şi depozitare a legumelor, respectiv a fructelor din producția proprie. pentru fermele de semisubzistență sau pentru alți operatori economici din domeniu horticol; 2. Realizarea a două proiecte cadru (unul pentru legume și unul pentru fructe) implementabile în fermele de semisubzistență ce vor putea fi adaptate funcție de caracteristicile solicitantului; 3. Acordarea de asistență tehnică pentru realizarea uscătorului solar în cadrul fermelor de semisubzistență cu cheltuieli minime.

15 RECUNOAȘTERE INTERNĂ ȘI INTERNAȚIONALĂ Elaborarea și suținerea de lucrări științifice la simpozioane interne și internaționale pentru creșterea vizibilătății cercetărilor și cercetătorilor participanți la realizarea proiectului ADER Vintilă M Design and performance evaluation of a solar convection dryer for drying fruits and vegetables 42 nd Symposium "Actual Tasks on Agricultural Engineering", Opatija, Croatia, 2014 ISSN , pag Thomson Reuters: Conference Proceedings Citation Index and ISTP, CAB International -Agricultural Engineering Abstracts, Cambridge Scientific Abstracts - Conference Papers Index, InterDok. Vintilă M. Bogoescu M., Angela Mohora - Studies on Dehydration of Plums Acta Horticulturae, nr.981/2013 pg. 685 Proc. II nd Balkan Symposium on Fruit Growing Pitești România Vintilă M. - Technical aspects concerning the quality preservation in fresh and dehydration of apricots Scientific Papers, Series B. Horticulture, vol. LVII, pg USAMV Bucuresti Vintilă M., Mohora Angela, Moise Daniela Studies on dehydration of onion- Scientific Papers Series Management, Economic Engineering in Agriculture and Rural Development Vol.12, Issue4, 2012 Print ISSN , CD ISSN-L , E-ISSN USAMV 2012

16 Va multumesc pentru atentie!