"Studii privind unele caracteristici fizico-chimice şi biologice ale apei utilizată în ferme piscicole din Transilvania"

Transcription

1 UNIVERSITATEA DE ŞTNłE AGRICLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ NAPCA SCALA DCTRALĂ FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ Ing. HEGEDUS IULIANA CRISTINA REZUMAT AL TEZEI DE DCTRAT "Studii privind unele caracteristici fizico-chimice şi biologice ale apei utilizată în ferme piscicole din Transilvania" "Studies on some physical-chemical and biological characteristics of water used in fish farms in Transylvania" Conducător ştiinńific Prof.univ. dr. CRNEL MAN Cluj Napoca 2010

2 CUPRINS 1. Introducere Capitolul 1. Apele naturale caracterizare generală Indicatori de calitate a apei Caracterizarea igienică a reńelei hidrologice din România LegislaŃia apelor utilizate în piscultură Capitolul 2. Apa-mediul de viańă al peştilor. Caracteristicile apei şi importanńa lor în piscicultură Caracteristicile mecanice şi fizice ale apei şi importanńa lor în piscicultură Caracteristicile organoleptice ale apei Caracteristicile chimice ale apei şi importanńa lor în piscicultură Indicatori a regimului de oxigen Indicatori a regimului nutrienńi Indicatori ai capacităńii de tamponare a apei Capitolul 3. Biologia apelor naturale, relańii cu însuşirile fizico-chimice ale apei Biocenoze si indicatori biologici pentru diferite clase de calitate ale apelor naturale de suprafańă Indicatori pentru substanńele anorganice din ape... Capitolul 4. Calitatea apei şi bunăstarea peştilor crescuńi în ape naturale 4.1. Ce se ştie despre bunăstarea peştilor Evaluarea bunăstării la peşti RelaŃii între calitatea apei şi bunăstarea peştilor... pag pag Partea a -a Cercetări proprii Capitolul 5. Prezentarea generală a lacurilor luate în studiu condińiile meteor climatice ale zonei şi obiectivele cercetării Prezentarea generală a lacurilor luate în studiu 5.2. CondiŃiile meteoroclimatice ale zonei pe perioada cercetărilor biectivele principale ale cercetarii Colaborări în realizarea tezei Capitolul 6. Studiul caracteristicilor fizico-chimice ale apei şi influenńa lor asupra vieńii acvatice Scopul cercetării MotivaŃia în alegerea parametrilor Material şi metodă Rezultate şi discuńii

3 6.4.1.Caracteristici fizice: Temperatura apei Caracteristici chimice Caracterizarea globală a apelor din punct de vedere a parametrilor indicatori ai eutrofizării şi exprimarea acestora prin QWI (Water Index Quality) Concluzii parńiale. 135 Capitolul 7. Cercetări privind evoluńia indicatorilor fizico-chimici ai apei ce influenńează productivitatea naturală a bazinelor de creştere a Cyprinidaelor Material şi metoda Rezultate şi discuńii EvoluŃia indicatorilor fizici Temperatura apei TransparenŃa EvoluŃia indicatorilor regim de oxigen EvoluŃia parametrului oxigen dizolvat CC (oxidabilitate) Concluzii parńiale Indicatori ai capacităńii de tamponare a apei ph-ul apei Alcalinitatea Duritate totală Concluzii parńiale EvoluŃia indicatorilor regim nutrienńi EvoluŃia parametrului N-N EvoluŃia parametrului N-N EvoluŃia parametrului P-P Concluzii parńiale EvoluŃia cationilor majori calciu (Ca 2+ ) şi magneziu (Mg 2+ ) Concluzii parńiale Aprecierea globală a apei prin analiza WQI (Water Quality Index) raportat la exigenńele rdinului 161/ Material şi metodă Rezultate şi discuńii Concluzii parńiale Capitolul 8. Monitorizarea şi evaluarea fitoplanctonului în relańie cu calitatea fizico-chimică a apei Material şi metodă Rezultate şi discuńii Caracterizarea apei în funcńie de indicii de saprobitate Concluzii parńiale

4 8.4. Caracterizarea ecologică a speciilor algale Concluzii parńiale 313 Capitolul 9. Evaluarea productivităńii biologice a lacurilor studiate în funcńie de caracteristicile apei şi determinarea producńiei de peşte Estimarea productivităńii piscicole naturale a bazinelor piscicole în funcńie de caracteristicile fizico-chimice ale apei 9.2. ProducŃia piscicolă şi factorii de influenńă Concluzii parńiale Capitolul 10. bservańii privind impactul unor însuşiri ale apei asupra bunăstării şi patologiei peştilor din iazurile şi bazinele luate în studiu Material şi metodă Rezultate şi discuńii Concluzii parńiale Capitol 11. Concluzii generale Bibliografie Rezumatul tezei de doctorat Summary of Doctoral Thesis CNTENT 1. Introduction... 9 Chapter 1. Natural waters- General characterization Water quality indicators Characterization of Romania hygiene hydrological network The law of water using in aquaculture Chapter 2. Water Environment of fish life, Water features and their importance in fish farming Mechanical and physical characteristics of water and their importance in fish farming rganoleptic characteristic of water Chemical characteristic of water and and their importance in fish farming Indicators of oxygen regime Indicators of nutrient regime Indicators buffering capacity of water Chapter 3. Biology of natural waters. Relations with physical-chemical characteristics of water Biocoenosis and biological indicators of quality for different classes of natural surface water Indicators for inorganic substances from waters... Chapter 4. The water quality and fish welfare kept at natural waters 42 pag pag What about fish welfare

5 4.2. Assessment in fish welfare The relation between water quality and fish welfare Second part - wn research Chapter 5. verview of the lakes studied climate weather conditions and objectives of the research area verview of the lakes studied Weather and climate conditions during the research area The main objective of research Cooperation in achieving Thesis.. Chapter 6. Study of physical chemical characteristic of water and their influence about aquatic life Research goal 6.2. Motivation in choosing parameters Material and methods 6.4. Result and discussion Water temperature Chemical characteristics Global characterization of water from point of view of the parameters and indicators who show the eutrophication, expressed by WQI (Water Quality Index) Partial conclusion Chapter 7. Research on the physical and chemical indicators who influencing the water productivity in growth natural pond at Cyprinidae species Material and methods 7.2. Result and discussion Dinamics of physical indicators Water temperature Transparency Dinamics of oxygen regim indicators Dinamics of oxygen dissolved parameter CC (chemical oxygen consumer) Partial conclusion Indicators buffery capacity of water Water ph Alcalinity Totall hardness Partial conclusion Dinamics of nutrients regime Dinamics of N-N 3 parameter Dinamics of N-N 2 parameter Dinamics of P-P 4 parameter

6 Partial conclusion Dinamics of calcium and magnesium Partial conclusion Comprehensive assessment of water by analysis WQI (Water Quality Index) report 161/2006 rder Requirements Materials and methods Results and discussion Partial conclusions Chapter 8. Phytoplanktonic monitoring and evaluation in relation to water quality physical and chemical Material and methods 8.2. Results and discussion Characterization of water by index saprobic Conclusions partial Ecological characterization of algae species Partial conclusions Chapter 9. Biological productivity evaluation of ponds studied by determining features of water and fish production Fish productivity estimation of natural ponds by physical chemical characteristics of water Fishery production and the influence factors Partial conclusions Chapter 10. bservations on the impact of welfare and the properties of water in fish pathology studied ponds and lakes Material and methods Results and discussion Partial conclusions Chapter 11. General conclusions References... Summary of Doctoral Thesis

7 INTRDUCERE Apa în natură prezintă o importanńă deosebită datorită multiplelor roluri pe care le îndeplineşte şi a numeroaselor domenii în care este întrebuinńată. Mai presus de toate însă, apa reprezintă cel mai important şi de neînlocuit habitat şi mediu de viańă a organismelor acvatice. Pentru că, peştii sunt total dependenńi de apa în care trăiesc, înńelegerea calităńii apei din punct de vedere fizico-chimic este crucială pentru succesul în domeniul pisciculturii, apa fiind întotdeauna factorul limitativ în obńinerea producńiei de peşte. De ce trebuie testat ph-ul? Ce se petrece cu oxigenul din apa unui bazin, lac, heleşteu, de ce creşte şi descreşte? Ce rol joacă temperatura aerului asupra apei? Cum influenńează evoluńia celorlalńi indicatori pe parcursul unui an? Când se întâlnesc cantităńi mari de azotińi, amoniac? De ce este necesar să avem cunoştinńe legate de alcalinitatea şi duritatea apei, care este cantitatea de gunoi de grajd ce o pot utiliza pentru îngrăşarea bazinului? Când introduc amendamente în apă? Cum influenńează apa sănătatea peştilor? Care este starea lacurilor folosite în scopul pescuitului sportiv sau a bazinelor ce fac parte din circuitul fermelor piscicole? Sunt câteva din întrebările la care s-a căutat şi găsit un răspuns prin cercetările noastre efectuate inter şi multidisciplinar!. Lucrarea este structurată în: 1. Partea de cercetare bibliografică cu capitolele: Capitolul 1. Apele naturale caracterizare generală Capitolul 2. Apa-mediul de viańă al peştilor. Caracteristicile apei şi importanńa lor în piscicultură. Capitolul 3. Biologia apelor naturale, relańii cu însuşirile fizico-chimice ale apei Capitolul 4. Calitatea apei şi bunăstarea peştilor crescuńi în ape naturale 2. Partea a -a de cercetări proprii: Capitolul 5. Prezentarea generală a lacurilor luate în studiu; condińiile meteoro climatice ale zonei si obiectivele cercetarii Capitolul 6. Studiul caracteristicilor fizico-chimice ale apei şi influenńa lor asupra vieńii acvatice 7

8 Capitolul 7. Cercetări privind evoluńia indicatorilor fizico-chimici ai apei ce influenńează productivitatea naturală a bazinelor de creştere a Cyprinidaelor Capitolul 8. Monitorizarea şi evaluarea fitoplanctonului în relańie cu calitatea fizicochimică a apei Capitolul 9. Evaluarea productivităńii biologice a lacurilor studiate în funcńie de caracteristicile apei şi determinarea producńiei de peşte Capitolul 10. bservańii privind impactul unor însuşiri ale apei asupra bunăstării şi patologiei peştilor din iazurile şi bazinele luate în studiu 11. Concluzii generale Bibliografie BIECTIVELE PRINCIPALE ALE CERCETAR Scopul lucrării constă în evaluarea, analizarea temporară şi spańială a parametrilor fizico-chimici şi biologici a apelor piscicole în raport cu evoluńia sezonieră şi multianuală, precum şi impactul lor asupra ecosistemului acvatic. Evaluarea nivelului de troficitate a bazinelor în funcńie de parametrii fizicochimici studiańi şi prezenńa fitoplanctonului care în mod direct este afectat de modificările survenite în starea chimică a apei. biectivele ce fac parte integrantă studiului au constat în: 1. Aprecierea calităńii apei din punct de vedere a : Indicatorilor fizici : temperatura şi transparenńa apei ; indicatorilor chimici : indicatorilor regim de oxigen: oxigen dizolvat, CC (consum chimic de oxigen), ai capacităńii de tamponare a apei: ph-ul apei, alcalinitatea, duritate totală, evolutia indicatorilor regim nutrienńi : N-N 3, P-P 4, şi a parametrului N-N 2, evoluńia cationilor majori Ca 2+ şi Mg 2 2. Stabilirea statutului trofic al ecosistemelor acvatice studiate şi evaluarea gradului de eutrofizare din perspectiva analizelor fizico-chimice efectuate. Caracterizarea globală a apelor din punct de vedere a parametrilor indicatori ai eutrofizării apelor şi exprimarea acestora prin QWI (Water Index Quality), 8

9 Aprecierea globală a apei raportată la exigenńele rdinului 161/ Evaluarea biologică a bazinelor studiate şi fenomenele sezoniere în viańa fitoplanctonului 4. Analizarea productivităńii biologice a bazinelor studiate din cadrul fermele piscicole; legătura dintre procesele de acumulare a substanńei organice cu factorii abiotici şi biotici a mediului, 5. AcŃiunea concomitentă şi reciprocă a factorilor biotici şi abiotici ai mediului acvatic care acńionează asupra integrităńii stării de sănătate a speciilor de peşti ce populează bazinele. Prima parte a studiului a constat în evaluarea gradului de impurificare a apei din lacuri în care activitatea de bază o constituie pescuitul sportiv. S-au luat în studiu principalii indicatori ce definesc gradul de trofie, arată treptele în procesele de eutrofizare, clasele de calitate, pe baza cărora s-a elaborat cartarea şi definirea calităńii apei, utilizând ca metodă pentru prima dată pe plan nańional : metoda punctelor sau Indexul de Calitate a Apei. Perioada de timp a desfăşurării studiului: 2004 şi 2005, perioadă în care s-au întreprins câte două campanii lunare de prelevare a probelor de apă. Punctajele acordate fiecărui parametru luat în studiu s-a bazat pe valorile obńinute şi comparate cu valorile de referinńă care atestă gradul de bunăstare a peştilor. In sprijinul definirii claselor de calitate şi a gradului de eutrofizare a lacurilor, valorile medii sezonale şi anuale au fost comparate cu cele ale rdinului 161/2006. In partea a doua a tezei s-au sistematizat rezultatele obńinute pe o perioadă de 2 ani consecutivi , vizând succesiunile sezonale, anuale şi multianuale a parametrilor fizico-chimici ce fac parte integrantă din calculul productivităńii naturale a bazinelor piscicole incluse în circuitul fermelor de creştere şi comercializare a Cyprinidaelor, în care s-au umărit un număr de 12 parametrii, numărul prelevărilor lunare a fost de 4 în cazul bazinelor B4, B9, BA şi 2 prelevări pentru BS; dinamica diversităńii fitoplanctonice, care alături de 9

10 parametrii fizico-chimici studiańi întregesc imaginea de ansamblu asupra condińiilor reale existente la nivelul ecosistemelor acvatice studiate, a modificărilor permanente ce au loc în cadrul proceselor fizico - chimice şi care conduc la modificări în structura biotei acvatice. Pe baza analizei fizico chimice, biologice a fost posibilă obńinerea de informańii referitoare la calitatea apei în fiecare lună, sezon, an de studiu, obńinerea de informańii utile asupra capacităńii bazinului de a produce peşte în condińii reale şi a producńiei nete de peşte realizat. MATERIAL ŞI METDE In monitorizarea subsistemelor lacuri s-a Ńinut cont de metodologia de lucru prevăzută în: Ghidul general pentru tehnicile de prelevare SR-IS /1998, Ghid de prelevare a apelor din lacuri naturale şi artificiale SR-IS /2000, stabilindu-se mai multe secńiuni, mijloc lac, sursă aprovizionare, evacuare (probă amestec), pe profilul suprafańă. In vederea evaluării şi analizării cât mai corecte a rezultatelor prelevarea şi recoltarea probelor s-a realizat de două ori pe lună în anii de studiu 2004 şi 2005, pe parcursul întregului an biologic (Martie ctombrie); activitatea de monitorizare a calităńii apelor din lacuri s-a concretizat prin aprecierea acesteia în raport cu: Indicatori fizici, regimul termic: temperatura ca factor reglator al activităńii hidrobionńilor şi variabilitatea sezonieră. Indicatorii regimului de oxigen: oxigen dizolvat, CCMn (consumul chimic de oxigen prin metoda cu permanganat de potasiu sau oxidabilitatea) Indicatori ai reacńiei active a mediului, a stării de acidifiere a apei: ph Parametrii pe bază de azot : N-NH 3, N-N 2, N-N 3, Parametrii: temperatura, oxigen dizolvat (metoda electrochimică cu sondă: SR EN 25814/1999) şi ph au fost determinate in situ în momentul recoltării probelor în zona trofogenă cm sub oglinda apei. 10

11 CeilalŃi parametrii urmărińi au fost analizańi în primele 4 ore după recoltare în laboratorul disciplinei de Igienă utilizându-se metodele de referinńă corespunzătoare cu cerinńele actuale: spectrofotometric pentru determinarea elementelor pe bază de azot: N-NH 3 ; N-N 2 (STAS /71, spectrofotometrică), N-N 3 (metoda spectrofotometrică cu 2-6-dimetilfenol SR 7890/1), determinarea consumului chimic de oxigen CCMn prin metoda STAS 9887/74, a durităńii totale folosind metoda cu EDTA, STAS 3026/76. In interpretarea rezultatelor fizico-chimice şi pentru atestarea relevanńei practice a rezultatelor s-au stabilit câteva convenńii în tratarea datelor după autori din literatura de specialitate : valori care atestă gradul de bunăstare a peştilor, gradul de periculozitate, afectare a celorlalńi parametrii mediali, pe baza cărora s-a stabilit starea chimică după metoda punctelor- WQI, determinarea stadiului trofic şi a procesului de eutrofizare a lacurilor după parametrii studiańi în acord cu rdinul 161/2006, unde indicatorii monitorizańi au fost încadrańi într-unul din cele 5 stări ecologice după gradul de trofie: ultroligotrof, oligotrof, mezotrof, eutrof şi hipertrof. De asemenea prelucrarea statistică a datelor s-a realizat prin statistica descriptivă, distribuńia rezultatelor din setul de date prin metoda grafică, comparări prin aplicarea testelor statistice asupra datelor obńinute/sezoane, anual cu limitele de referinńă, corelańia existentă între diferińi parametrii, comparare spańială şi temporară a variabilelor luate în studiu. Statistica simplă descriptivă pentru valorile obńinute s-a realizat prin calcularea mediei, medianei, deviańia standard pentru fiecare din parametrii incluşi în studiu. Datele statistice au fost analizate utilizând programul Microsft EXCEL iar pentru compararea datelor a diferenńelor şi corelańiilor între diferite probe s-au utilizat programele GraphPad şi Instat+: folosind ca metode: t test pentru probele independente luându-se P<0.05 ca fiind nivelul de semnificańe în cazul în care valorile s-au înscris într-o curbă Gaussiană, testul non parametric Kruskal Wallis s-a utilizat în cazurile în care valorile obńinute nu s-au potrivit cu 11

12 presupunerea unei distribuńii normale (TT, 1988; CAMBELL 1989, ATLAS ŞI BARTA 1993, ARDELEAN MARIN, 2006). RelaŃiile dintre diferitele variabile (parametrii) implicate în studiu s-a evidenńiat prin utilizarea corelańiei Pearson sau Sperman (interpretare după CHEN 1988), rigin7 a fost programul de bază pentru reprezentarea grafică a rezultatelor iar prelucrarea imaginilor s-a realizat pe baza programului PhotoBase. CAPITLUL 6. STUDIUL CARACTERISTICILR FIZIC- CHIMICE ALE APEI ŞI INFLUENłA LR ASUPRA VIEł ACVATICE Scopul capitolului: Caracterizarea stării chimice, concept nou, promovat de Directiva Cadru, care până în momentul de fańă se aplică doar în evaluarea calităńii apelor din bazinele hidrologice, în actualul studiu aplicat la nivel de bazine piscicole. Estimarea WQI (Water Quality Index) pe baza parametrilor studiańi şi determinarea în paralel a gradului de troficitate a bazinelor; ConcordanŃa dintre valorile obńinute în vederea aprecierii calităńii apelor piscicole din prisma celor două metode aplicate. Evaluarea calităńii apei s-a bazat pe analiza şi prelucrarea datelor statistice sezonale luând în considerare principalul aspect: monitorizarea acelor compuşi care prin depăşirea limitelor de referinńă reprezintă poluanńi ai apelor în 4 lacuri piscicole din Transilvania care au ca şi obiectiv principal pescuitul sportiv. Pe baza acestui considerent s-au luat în discuńie indicatorii considerańi reprezentativi: dintre cei fizici: temperatura şi chimici: (ph, oxigen dizolvat, oxidabilitate (CCMn), N-NH 3, N-N 2, N- N 3 ); evaluarea calităńii apei a fost întocmită pe baza clasificării elaborate şi regăsite în rdinul 161/2006 "Normativul privind clasificarea calităńii apelor de suprafańă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă", stabilindu-se starea chimică pe 12

13 baza standardelor de calitate şi a gradului de troficitate corespunzător celor 5 stări ecologice: ultraoligotrof, oligotrof, mezotrof, eutrof, hipertrof. S-a încercat în premieră nańională caracterizarea globală a calităńii apei în lacuri folosite în piscicultură, prin utilizarea metodei punctelor, utilizând Indexul CalităŃii Apei (Water Quality Index). Pe baza valorilor parametrilor studiańi şi a comparării acestora cu standardul de acceptabilitate impus condińiile de bunăstare speciilor crescute, în calcul s-a Ńinut cont de prioritatea parametrului urmărit. REZULTATE ŞI DISCUł Dintre parametrii fizici: temperatura îşi pune amprenta definitorie asupra fenomenelor interbazice care se petrec la nivel de lac. In acest sens, evoluńia generală a bazinelor studiate legate de acest parametru este general valabilă după cum se poate remarca din graficul centralizator (1). T apa (grade Celsius) M M A A M M I I Iu liul A A S S N N T apa (grade Celsius) M M A A M M I I IulIul A A S S N N T apa (grade Celsius) M M A A M M I I Iul Iul A A S S N N T apa (grade Celsius) an (year) 2004 B -- M M A A M M I I Iu liul A A S S N N T apa (grade Celsius) an (year )2005 B -- M M A A M M I I IulIul A A S S N N T apa (grade Celsius) an (year )2004 C -- M M A A M M I I Iul Iul A A S S N N T apa (grade Celsius) an ( year)2005 C -- M M A A M M I I Iu liul A A S S N N T apa (grade Celsius) an (year) 2004 M -- M M A A M M I I IulIul A A S S N N an ( year )2005 M an ( year)2004 T a n (y e a r) T Fig 1. Evolutia temperaturii apei în lacurile studiate B,C,M,T The study of water temperature evolution during in lake B,C,M,T Regăsim aceleaşi valori scăzute în sezonul de primăvară: ±9.1 0 C- B; 4.63± C - C; 13.68± C- M; uşor mai scăzute în cazul lacului T: 11.13± C (2004) ±9.1 0 C- B; 14.63± C - C; 13.68± C- M; 11.13± C-T; cu maxime în sezonul estival: 23.43± ± C - B, 23.48±

14 24.23± C C; 24.98± C 26.03± C M, 21.60± ± C lac T, ceea ce conduce la obńinerea unor diferenńe extrem de semnificative (***P<0.001) între sezoanele primăvară-vară şi distinct semnificative (**P<0.01) între vara-toamnă (13.93 ± ± C- B, 14.75± ± C -C, 15.35± ± C- M, 12.58± ± C- T. Regimul termic al lacurilor studiate este strict influenńat de temperatura aerului, variază odată cu acesta imprimând apei aceleaş ritm de creştere sau descreştere a temperaturii, fenomen influenńat de capacitatea calorică a apei mică : cal/cm 2 lac B, 70.7 cal/cm 2 lac C, 87.5 cal/cm 2 lac M, 38.7 cal/cm 2 lact. Din punct de vedere al stratificării termice şi după clasificarea lui E. HUTCHINSN (1957), lacurile studiate fac parte din grupa lacurilor holomictice, iar după stratificańia termică sunt lacuri dimictice. ReacŃia apei (ph-ul ) joacă un rol important, indirect, prin scăderea sau creşterea toxicităńii compuşilor intermediari pe bază de azot şi nu numai. Rezultatele obńinute exprimate prin mediile anuale: 7.75± ±0.90 unit.ph lac B; 7.57± ±1.02 unit ph lac C; 7.77± ±0.77 unit.ph M; 7.78± ±1.01 unit ph lac T; încadrează apa în categoria apelor neutre slab alcaline, bune pentru viańa acvatică. Pe parcursul unui an biologic, diferenńe foarte semnificative ( *** P<0.001) se constată între sezonul de vară raportat la sezoanele primăvară şi toamnă, diferenńe semnificative ( * P<0.5) între sezoanele de primăvară-toamnă. xigenul dizolvat este parametrul de prim rang, de importanńa crucială la nivelul ecosistemelor acvatice fiind gazul care ca şi în cazul ecosistemului terestru menńine şi întreńine viańa. EvoluŃia oxigenului dizolvat prezintă o curbă sinuoasă după cum observăm din figura 2. Valori bune ale parametrului 2 întâlnim în sezonul de primăvară indiferent de an sau lac luat în studiu: anul 2004: 7.86± 1.38 mg/l 2 solvit B, 8.21±1.65 mg/l 2 solvit C, 8.31±1.34 mg/l 2 solvit -M şi 8.20±1.23 mg/l 2 solvit T; anul 2005 prezintă valori similare: 8.26± 1.06 mg/l 2 solvit B, 8.61±1.14 mg/l 2 solvit C, 8.88±1.23 mg/l 2 solvit -M şi 8.60±1.30 mg/l 2 solvit T. 14

15 Atât în 2004 cât şi 2005 oxigenul dizolvat prezintă aceeaşi scădere ortogradă sezonală odată cu încălzirea maselor de apă (5.66± ± lac, B, 5.05 ± ± lac C, 5.80± ±0.98 lac M 5.17± ±0.78 mg/l 2 solvit-lac T ); cu toate acestea nu se constată depăşiri ale limitei oxigenetice, considerată a fi 4 mg/l 2 dizolvat pentru speciile predominante: crap. Toamna se constată o revenire a parametrului prin creşterea cantităńii de oxigen dizolvat, fapt determinat de creşterea gradului de solubilitate a acestui parametru în paralel cu scăderea valorilor de temperatură. Parametrii temperatură-oxigen dizolvat se găsesc într-o relańie invers proporńională coeficientul de corelańie rezultat atestă sub aspectul valorilor obńinute corelańia puternic negativă: valorile coeficientului fiind foarte apropiate: r = (-0.84)- (-0.89) (tabel 1), ceea ce atestă faptul că : gradul de solubilitate a oxigenului solvit este stric legat de indicatorul temperatură, fapt confirmat şi de lucrările altor autori (DAVID HEDLEY, 1998) Tabel 1 Stabilirea gradului de corelańie dintre parametrii temperatura apei -oxigen dizolvat Establish the correlation degree between water temperature and dissolved oxygen parameters Lacuri şi ani Lake and years Nr probe Nr samples (r) r 2 P Lac B 2004 (Lake B 2004) < foarte semnificativ (extremely significant) Lac B 2005 (Lake B 2005) < foarte semnificativ (extremely significant) Lac C 2004 (Lake C 2004) < foarte semnificativ (extremely significant) Lac C 2005 (Lake C 2005) foarte de semnificativ (very significant) Lac M 2004 (Lake M 2004) < foarte semnificativ (extremely significant) Lac M 2005 (Lake M 2005) < foarte semnificativ (extremely significant) Lac T 2004 (Lake T 2004) < foarte semnificativ (extremely significant) Lac T 2005 (Lake T 2005) < foarte semnificativ (extremely significant) DistribuŃia pe anotimpuri a valorilor la parametru CCMn arată influenńa mare pe care temperatura apei şi oxigenul dizolvat îl exercită asupra ratei de descompunere a materiei organice. Se evidenńiază diferenńe între mediile sezonale după cum urmează: diferenńe foarte semnificative pentru pragul de ( *** P<0.001) se remarcă între sezonul de primăvară (fig. 2): 17.79± ±4.69 mg KMn 4 /l- lac B; ± ± 3.56 mg KMn 4 /l lac C; 18.6± ±3.02 mg KMn 4 /l lac M ; 17.90± ±4.55 mg KMn 4 /l- lac T, raportat la restul sezoanelor la nivelul tuturor lacurilor. 15

16 Rata de descompunere a materiei organice este strict dependentă de valorile de temperatură; sezonul de vară caracterizându-se prin accelerarea degradării în condińiile unui deficit mare de oxigen: 29.45± ±3.15 mg KMn4/l-B, 27.89± ±4.9 mg KMn4/l C; 33.25± ±3.38 mg KMn4/l M; 40.04± ±4.01 mg KMn4/l-T. Fig. 2. Evolutia mediilor sezonale a parametrilor 2 dizolvat-oxidabilitate CCMn: lacuri B,C,M,T, Evolution of season averange at 2 dissolved and CCMn parameters: lake: B,C,M,T, Intre parametrii CCMn şi cantitatea de oxigen dizolvat se exercită o corelańie puternic negativă la nivelul tuturor lacurilor şi ani de studiu: r = (-0.61)- (0.84), fenomen cât se poate de normal în raport cu consumul de oxigen pe care microorganismele îl necesită în vederea descompunerii materiei organice, oxigen pe care îl consumă din apă (tabel 2) Tabel 2 Stabilirea gradului de corelańie dintre parametrii CC -oxigen dizolvat Establish the correlation degree between organic matter and dissolved oxygen parameters Lacuri şi ani Lakes and years Lac B 2004 (Lake B 2004) Lac B 2005 (Lake B 2005) Lac C 2004 (Lake C 2004) Lac C 2005 (Lake C 2005) Lac M 2004 (Lake M 2004) Lac M 2005 (Lake M 2005) Lac T 2004 (Lake T 2004) Lac T 2005 (Lake T 2005) Nr probe Nr samples (r) r P < foarte semnificativ (extremely significant) =0.0002, foarte semnificativ (extremely significant) = foarte semnificativ (extremely significant) = foarte semnificativ (extremely significant) = foarte semnificativ (extremely significant) = foarte semnificativ (extremely significant) = foarte semnificativ (very significant) < foarte (extremely significant)

17 Raportul dintre cei doi indicatori reprezintă o altă metodă de exprimare a gradului de eutrofizare a lacurilor, implementată fiind la nivelul AgenŃiei NaŃionale a Apelor. Din graficele 3 şi 4, observăm amplitudinea acestui raport pe parcursul unui an biologic, unde valorile cele mai bune sunt întâlnite în sezonul de primăvară : % (B-2004) % (B-2005); % (C-2004) % Fig.3 EvoluŃia raportului CC/ 2 dizolvat, lacurile B şi C Evolution report CC/ dissolved oxigen in B and C lake, (C-2005); % (M-2004) % (M-2005); % (T- 2004) % (T-2005). Datele atestă stadiul mezotrof a bazinelor, cu deprecierea consecutivă creşterii valorilor de temperatură şi amplificarea fenomenelor de degradare a materiei organice în sezonul de vară când stadiul de troficitate tinde spre eutrof: % (B-2004) % (B-2005); % (C-2004) % (C-2005); % (M 2004); % (T-2004) % (T-2005). Aceeaşi tendinńă se menńine şi în sezonul de toamnă la nivelul lacului B (2005), ultima lună a anului caracterizându-se prin valori ce urcă uşor peste treapta de 30% ( %); lacul C (2004) tendinńă de apreciere pozitivă a gradului de troficitate corespunzător stadiului mezotrof: 31.20% şi mezotrof/eutrof în anul 2004 pentru lacul B: 20.23% şi 26.69%.(lac C -2005). 17

18 Fig. 4. EvoluŃia raportului CC/ 2 dizolvat, lacurile M şi T Evolution report CC/ dissolved oxigen in M and T lake, scădere a capacităńii de mineralizare a materiei organice şi începutul de acumulare a materiei organice nedegradată se remarcă pe tot parcursul lunilor de toamnă în cazul lacului M: %, la fel ca şi în cazul lacului T în ambii ani de studiu. Indicatorii hidrochimici analizańi (N-NH 3, N-N 2, N-N 3 ) prin rezultatele obńinute se încadrează în ecartul valorilor minime şi maxime, specific apelor de folosinńă piscicolă, cu următoarele excepńii : la indicatorul N-NH 3, primăvara se 0,4 5 0,4 2 0,3 9 0,3 6 0,3 3 0,3 0 0,2 7 0,2 4 0,2 1 0,1 8 0,1 5 N-NH3 (mg/l) a n (y e a rs ) B M M A A M M In In Il Il A A S S 0,5 1 0,4 8 0,4 5 0,4 2 0,3 9 0,3 6 0,3 3 0,3 0 0,2 7 0,2 4 N-NH3 (mg/l) a n (y e a rs ) B M M A A M M In In Il Il A A S S 0,3 2 0,3 0 0,2 8 0,2 6 0,2 4 0,2 2 0,2 0 0,1 8 0,1 6 0,1 4 0,1 2 N-NH3 (mg/l) a n (y e a rs ) C M M A A M M In In Il Il A A S S 0,3 9 0,3 6 0,3 3 0,3 0 0,2 7 0,2 4 0,2 1 0,1 8 0,1 5 0,1 2 N-NH3 (mg/l) a n (y e a rs ) C M M A A M M In In Il Il A A S S 0,2 1 0,2 0 0,1 9 0,1 8 0,1 7 0,1 6 0,1 5 0,1 4 0,1 3 0,1 2 0,1 1 0,1 0 0,0 9 N-NH3 (mg/l) a n (y e a rs ) M M M A A M M In In Il Il A A S S 0,2 4 0,2 2 0,2 0 0,1 8 0,1 6 0,1 4 0,1 2 0,1 0 0,0 8 N-NH3 (mg/l) a n (y e a rs ) M M M A A M M In In Il Il A A S S 0,4 2 0,4 0 0,3 8 0,3 6 0,3 4 0,3 2 0,3 0 0,2 8 0,2 6 0,2 4 0,2 2 0,2 0 0,1 8 N-NH3 (mg/l) a n (y e a rs ) T M M A A M M In In Il Il A A S S 0,5 7 0,5 4 0,5 1 0,4 8 0,4 5 0,4 2 0,3 9 0,3 6 0,3 3 0,3 0 0,2 7 0,2 4 0,2 1 N-NH3 (mg/l) a n (y e a rs ) T M M A A M M In In Il Il A A S S Fig 4. Evolutia valorilor individuale ale parametrului N-NH 3 în perioada , lacuri B,C,M,T The evolution of individual value at N-NH 3 parameter during , B,C,M,T lake 18

19 defineşte ca fiind sezonul cel mai puternic afectat după cum remarcăm din figura 4: anul 2004: 0.34±0.06 mg/l NH 3 - B, 0.22±0.05 mg/l NH 3- M, 0.15±0.02 mg/l NH 3 şi 0.31±0.06 mg/l NH 3 ; anul 2005: 0.45± 0.05 mg/l N-NH 3 B; 0.48± 0.05 mg/l N-NH 3 C; 0.19± 0.02 mg/l N-NH 3 M şi 0.43± 0.07 mg/l N-NH 3 T. Comparând mediile anuale pe cei doi ani de studiu la parametrul N-N 2 nu se constată modificări în cadrul acestui parametru văzut din prisma rezultatelor obńinute la nivel de lacuri (figura 5) : B- 0.17± 0.05 mg/l N-N 2 ; 0.18± 0.05 mg/l N-N 2 C, 0.16± 0.04 mg/l N-N 2 M ceea ce arată un fenomen natural, normal, încet de eutrofizare. ExcepŃie întâlnim în cazul lacului T, unde mediile 0,32 0,30 0,28 0,26 0,24 0,22 0,20 0,18 0,16 0,14 0,12 0,10 0,08 0,06 0,270 0,255 0,240 0,225 0,210 0,195 0,180 0,165 0,150 0,135 0,120 0,105 0,090 mg/l N-N2 mg/l N-N2 an (year) 2004 B M M A A M M In In Il Il A A S an (year)2005 C M M A A M M In In Il Il A A S S N N S N N 0,32 0,30 0,28 0,26 0,24 0,22 0,20 0,18 0,16 0,14 0,12 0,10 0,08 0,06 0,32 0,30 0,28 0,26 0,24 0,22 0,20 0,18 0,16 0,14 0,12 0,10 0,08 0,06 0,04 0,02 mg/l N-N2 mg/l N-N2 an (year)2005 B M M A A M M In In Il Il A A S an (year)2004 M S N N M M A A M M In In Il Il A A S S N N 0,25 0,24 0,23 0,22 0,21 0,20 0,19 0,18 0,17 0,16 0,15 0,14 0,13 0,12 0,11 0,10 0,09 0,08 0,32 0,30 0,28 0,26 0,24 0,22 0,20 0,18 0,16 0,14 0,12 0,10 0,08 mg/l N-N2 an (year)2004 C M M A A M M In In Il Il A A S mg/l N-N2 an (year)2005 M S N N M M A A M M In In Il Il A A S S N 0,42 0,40 0,38 0,36 0,34 0,32 0,30 0,28 0,26 0,24 0,22 0,20 0,18 0,16 mg/l N-N2 an (year)2004 T M M A A M M In In Il Il A A S S N N 0,420 0,405 0,390 0,375 0,360 0,345 0,330 0,315 0,300 0,285 0,270 0,255 mg/l N-N2 an (year)2005 T M M A A M M In In Il Il A A S S N N Fig 5. Evolutia valorilor individuale ale parametrului N-N 2 în perioada , lacuri B,C,M,T The evolution of individual value at N-N 2 parameter during , B,C,M,T lake celor doi ani de studiu sunt de : 0.34± ± 0.06 mg/l N-N 2, de unde rezultă influenńa şi impactul evident a factorului antropic. Rezultatele şi evoluńia indicatorului N-N 3 relevă faptul că: între valorile medii anuale pe cei doi ani de studiu nu se observă diferenńe semnificative din punct de vedere statistic: 3.49 ± ±1.55 mg/l N-N 3 -B; 3.09± ± 1.07 mg/l N-N 3 --C; 4.01 ± ±1.79 mg/l N-N 3 -M; 6.85± ±2.02 mg/l N- N 3, valorile încadrându-se în limitele protective vieńii acvatice. 19

20 CARACTERIZAREA GLBALĂ A APELR DIN PUNCT DE VEDERE AL PARAMETRILR INDICATRI AI EUTRFIZĂR ŞI EXPRIMAREA ACESTRA PRIN QWI (WATER INDEX QUALITY) Prin rezultatele obńinute s-a urmărit caracterizarea globală a apelor în funcńie de parametrii care indică fenomenul de eutrofizare (oxigen dizolvat, oxidabilitatea CCMn, N-NH 3, N-N 2, N-N 3 ) şi exprimarea acestora prin metoda punctelor - QWI (Water Index Quality), precum şi analizarea datelor în raport cu rdinul 161/2006, în vederea stabilirii clasei şi a gradului de eutrofizare a lacurilor. De ce aceste elemente? Perturbarea reacńiei apei conduce la un lanń de modificări în chimismul apei, aşadar participă direct şi indirect, influenńând starea mediului acvatic. xigenul solvit, reprezintă elementul de susńinere a vieńii acvatice. Prin oxidabilitatea apei se explică reducerea cantităńi de oxigen solvit precum şi îmbogăńirea apei cu diferite substanńe a căror efect contribuie la instalarea sau intensificarea fenomenului de eutrofizare. Elementele pe bază de azot, în special formele intermediare N-N 2 şi N- NH 3 denotă impurificarea apei dacă acestea depăşesc anumite limite şi în plus sunt toxice pentru peşti. Din punct de vedere a valorilor obńinute şi exprimate în conformitate cu rdinul 161/2006, per ansamblu perioadă , apa se încadrează în clasa de calitate ( , B; 2005C; M şi clasa de calitate M ( ) şi C Indexul calităńii apei (Water quality index) ajută la estimarea calităńii globale a apelor în raport cu gradul bunăstare a peştilor. Pe baza punctelor obńinute (fig.6), în urma comparării mediilor sezonale cu cele care atestă standardul de acceptabilitate impus condińiile de bunăstare speciilor crescute se constată: calitate bună a apei pentru lacurile: B: puncte; C: puncte, M: puncte, calitate medie: lac T puncte şi calitate nesatisfăcătoare în anul 2005: puncte. Cele două metode de apreciere a stării chimice a apei, relevă aspecte asemănătoare, o apă de clasa a -a, I-a de calitate, grad mezotrof fiind considerată o apă bună pentru creşterea speciilor de Cyprinidae în raport cu valorile de referinńă ce exprimă gradul de bunăstare a acestora. 20

21 Parametru B 2004 B 2005 C 2004 C 2005 M 2004 M 2005 T 2004 T 2005 (Parameter) P V T P V T P V T P V T P V T P V T P V T P V T ph CC mg/l N-N3 N- N2 N- NH3 Media regim nutrienti Mean MEDIA TTALA Fig. 6. EvoluŃia parametrilor chimici şi interpretarea lor în funcńie de WQI (Water Intex Quality) The chemical parameters evolution and interpretation after water Index Quality Legendă: : calitate excelentă 71-90: calitate bună 51-70: calitate medie 26-50: apă rea 0-25:calitate necorespunzătoare

22 CAPITL 7. CERCETĂRI PRIVIND EVLUłIA INDICATRILR FIZIC-CHIMICI AI APEI CE INFLUENłEAZĂ PRDUCTIVITATEA NATURALĂ A BAZINELR DE CREŞTERE A CYPRINIDAELR Scopul urmărit Evaluarea temporară şi spańială a trendului în creştere sau descreştere a acelor parametrii fizico-chimici implicańi în fenomenul de eutrofizare, includerea apei în clase de calitate utilizând ca metode: Indexul CalităŃii Apei (cartarea apei în funcńie de starea chimică sezonală şi anuală) obńinerea claselor de calitate şi a gradelor de eutrofizare pe baza rdinului 161/2006. Sistematizarea rezultatelor obńinute pe o perioadă de 2 ani consecutivi ( ), vizând succesiunile sezonale, anuale a parametrilor fizicochimici; evaluarea nivelului de troficitate în funcńie de cantitatea de nutrienńi şi a parametrilor implicańi în estimarea productivităńii biologice şi a producńiei obńinute în bazinelor studiate, cu valoare aplicativă la nivelul bazinelor de creştere a speciilor de Cyprinidae ce fac parte din circuitul fermelor piscicole. Noutatea ştiinńifică a capitolului constă din obńinerea datelor despre starea ecosistemului acvatic în condińiile schimbării proprietarului acestuia. REZULTATE ŞI DISCUł Indicatorii fizici urmărińi au fost: temperatura şi transparenńa apei Temperatura apei. Valorile anuale obńinute pe parcursul desfăşurării studiului , reflectă condińia medie a apei din punct de vedere a parametrului: 17.70± ± C (B4), 18.69± ± C (B9), 19.03± ± C (BA), 18.82± ± C (BS). Mediile sezonale denotǎ paralelismul dintre evoluńia temperaturii aerului cu cea la nivel de apă, dinamica parametrului având aceeaşi amplitudine a valorilor similară cu cea dictată de temperatura aerului după cum remarcăm din figura 7: primăvara: temperatura apei: 9.96± C ± C (B4), 11.20± C ± C (B9), 11.70± ±2.59 (BA), 11.63±

23 11.06±1.060C (BS), valori sub cele de formare a anticorpilor necesari pentru ca peştele să facă fańă agresiunii agenńilor patogeni sau invazionali; vara cele mai Fig.7. Evolutia sezonala a parametrilor fizici temperature/transparent B4,B9,BA si BS Dinamics physical water: temperature/transparency, pnd B4, B9 BA and BS ridicate: 24.3± 0.680C ±2.380C (B4), 25.33±0.410C ±1.250C (B9) 26.63± ±4.81 (BA), 26.40± ±2.33 (BS), apropiate de valorile optime, toamna se comportă ca un sezon de tranzińie: 19.43± 3.920C 18.78±3.920C (B4), 19.96±3.460C ± 1.440C (B9), 18.63± ±3.61(BA), 18.19± ±3.42(BS). DistribuŃia în plan orizontal a temperaturii apei reliefează existenńa unor diferenńe foarte semnificative (*** P<0.001) între sezoanele primăvară vară atât în anul 2006 cât şi TransparenŃa apei are un caracter sezonal modificările survenite fiind dependente de variabilitatea naturală şi schimbările meteorologice cu implicańii semnificative asupra productivităńii naturale. Din rezultatele obńinute pe parcursul anilor : 41.74± ±9.89 B4, ± ± 6.0 B9, 34.90± ±1.40 BA, ±

24 34.43± 3.08 cm BS valorile indică condińii bune în vederea creşterii speciilor de Cyprinidae, aceste fiind foarte apropiate de transparenńa Secchi ideală pentru bazinele piscicole tratate corespunzător, care permite obńinerea unei productivităńi naturale medii şi ridicate. EVLUłIA INDICATRILR CHIMICI Pornind de la întrebarea " Care este cantitatea de oxigen dizolvat necesar organismelor acvatice?" s-a constatat ca răspunsul nu este uşor de dat deoarece cantitatea oxigenului dizolvat este în strictă dependenńă cu o serie de alńi factori: temperatura apei, poluanńii prezenńi, încărcătura organică. Rezultatele obńinute arată (fig. 8): cantitatea maximă a oxigenului solvit corespunde sezonului de primăvară 7.71± ±1.58 mg/l 2 (B4), 7.52± ±1.34 mg/l 2 (B9), 7.77± ±1.09 mg/l 2 (BA), 7.17± ±1.23 mg/l 2 (BS), care coincid cu valori de temperatură scăzute şi solubilitate ridicată a oxigenului dizolvat. In perioada de vară se constată cea mai drastică scădere a valorilor: 5.43±0.38 mg/ l 2 - B4, 5.33±0.55 mg/ l 2 B9, 5.35±0.74 mg/ l 2 BA, 5.06±0.2 mg/ l 2 BS-2006 şi: 5.56±0.37 mg/ l 2 - B4, 5.19±0.36mg/ l 2 B9, 5.35±0.7 mg/ l 2 BA, 4.93±01.1 mg/ l 2 BS-2007, rezultat al proceselor de descompunere a substanńelor organice de origine autohtonă, proces amplificat de intensificarea fenomenului de încălzire a apei. Salturile termice şi pragurile cantităńii de oxigen solvit, atestă acńiunea de reciprocitate a celor doi parametrii asupra apei şi relańia inversă dintre aceştia, care exprimat prin coeficienńii de corelańie arată legătura puternic negativă între cei doi, după cum se constată din tabelul 3 : r= (-0.82) - r=( -0.93) Tabel 3 Stabilirea gradului de corelańie dintre parametrii temperatura apei- 2 dizolvat Establish the correlation degree between water temperature - xigen dissolved parameters Temperatura apei 2 dizolvat Nr probe (r) r 2 P Water temperature- 2 dissolved Nr samples Bazin (Pond ) < foarte semnificativ (extremely significant) Bazin (Pond ) < foarte semnificativ (extremely significant) Bazin (Pond ) < foarte semnificativ (extremely significant) Bazin (Pond ) < foarte semnificativ (extremely significant) Bazin A 2006(PondA 2006) < foarte semnificativ (extremely significant Bazin A 2007(PondA 2007) < foarte semnificativ (extremely significant Bazin S 2006 (Pond S 2006) < foarte semnificativ (extremely significant Bazin s 2007 (Pond S 2007) < foarte semnificativ (extremely significant 24

25 Din rezultatele obńinute la parametrul oxidabilitate (CCMn) în perioada , după cum constatăm şi din reprezentarea grafică (fig.8): etapele de descompunere a materiei organice, prezintă o curbă Gaussiană, îmbogăńirea apei în materie organică fiind maximă în sezonul estival: 8.74± ±0.8 mg /l 2 (B4), 8.18± ±0.88 mg /l 2 (B9), 7.44± ±0.36 mg /l 2 Fig.8. Evolutia sezoniera a parametrilor oxygen dizolvat/cc, bazin: B4, B9, BA, BS, / Season dynamics of dissolved oxygen/cc, pond B4,B9,BA,BS, (BA), 10.46± ±0.55 mg /l 2 (BS) ceea ce denotă degradarea calităńii apei şi intensificarea consumului de oxigen necesar dezvoltării descompunătorilor primari, iar toamna este sezonul " intermediar ": 8.46± ±0.5 mg /l 2 (B4), 7.79± ±0.5 mg /l 2 (B9), 7.0± ±0.95 mg/l 2 (BA), 9.63± ±2.36 mg /l 2 (BS). Intre valorile medii sezonale primăvară-vară, şi primăvară-toamnă se obńin diferenńe foarte semnificative: (*** P<0.001), excepńie, bazinul BS, unde diferenńele dintre sezoane: primăvară-toamnă 2007 sunt distinct semnificative (**P<0.01). 25

26 Gradul de troficitate a bazinelor în funcńie de mediile anuale obńinute: B ±1.78 (2006)-)7.02±1.42 mg 2 /l. (2007), B9: 7.80±3.26 (2006)- 7.80±3.26 mg 2 /l (2007), BA: 6.53±1.14 mg 2 /l (2006)- 7.61±1.87 (2007), BS: 8.17±2.50 (2006)- 8.58±3.05 (2007) indică caracterul mezotrof al apei precum şi pretabilitatea acesteia în vederea creşterii crapului şi a altor specii ce nu prezintă sensibilitate crescută la variańiile sezoniere din punct de vedere al acestui parametru. Intre parametrii CC/oxigen dizolvat se constată o corelańie puternic negativă (tabel 4), r= (-0.97)- ( -0.87), de unde, se deduce rolul important al oxigenului în apă în vederea descompunerii materiei organice, descompuneri aerobe mai rapide în sezonul cu valori mari ale oxigenului dizolvat şi reducerea treptată a acestora în momentul în care valoarea oxigenului din apă scade. Tabel 4 Stabilirea gradului de corelańie dintre parametrii CC- 2 dizolvat Establish the correlation degree between CC-oxygen dissolved parameters 2 - CC Nr probe (r) r 2 P Nr samples Bazin (Pond ) < foarte semnificativ (extremely significant) Bazin (Pond ) < foarte semnificativ (extremely significant) Bazin (Pond ) < foarte semnificativ (extremely significant) Bazin (Pond ) < foarte semnificativ (extremely significant Bazin A 2006(PondA 2006) < foarte semnificativ (extremely significant) Bazin A 2007(PondA 2007) < foarte semnificativ (extremely significant) Bazin S 2006 (Pond S 2006) < foarte semnificativ (extremely significant Bazin S 2007 (Pond S 2007) < foarte semnificativ (extremely significant Se constată un paralelism între creşterea valorilor de temperatură în pătura trofogenă odată cu înaintarea spre sezonul de vară concomitent cu creşterea cantităńii de materie organică în descompunere în perioade similare, ceea ce conduce la stabilirea unei relańii pozitive foarte puternice între cei doi indicatori (tabel 5) r = Tabel 5 Stabilirea gradului de corelańie dintre parametrii CC-temperatura apei Establish the correlation degree between CC-water temperature parameters CC-TEMPERATURA Nr probe (r) r 2 P Nr samples Bazin (Pond ) < foarte semnificativ (extremely significant) Bazin (Pond ) < foarte semnificativ (extremely significant) Bazin (Pond ) < foarte semnificativ (extremely significant) Bazin (Pond ) < foarte semnificativ (extremely significant) Bazin A 2006(Pond A 2006) < foarte semnificativ (extremely significant) Bazin A 2007(Pond A 2007) < foarte semnificativ (extremely significant) Bazin S 2006 (Pond S 2006) , foarte semnificativ (extremely significant) Bazin s 2007 (Pond S 2007) , foarte semnificativ (extremely significant) 26

27 Indicatori ai capacitatii de tamponare a apei au fost studiańi în raport cu variabilele: ph, alcalinitate şi duritate ph-ul apei Din datele obńinute la reacńia apei (ph) şi evoluńia sezonieră în perioada (grafic 8) rezultă că : dinamica parametrului urmează un curs ascendent în primele două anotimpuri, vara mediile obńinute fiind caracteristice unei ape slab alcaline sau alcaline: 7.6± ±0.4 unit.ph (B4), 7.93± ±0.2 unit.ph. (B9), 8.27± ±0.80 unit.ph. BA, 7.84± ±0.47 unit ph (BS), fańă de valorile medii de început a anului biologic care atestă un caracter neutru uşor acid sau neutru a apei : 6.89± ± 0.55 (B4), 6.97± ± 0.3 (B9), 6.80± ± 0.33 (BA), 7.02± ± 0.39 unit.ph (BS), ceea ce conduce la obńinerea unor diferenńe foarte semnificative Fig. 8. Mediile sezonale ale parametrilor ph, alcalinitate,duritate obńinute în perioada , bazine B4, B9,BA şi BS/ The season average at ph, alcalinity, totally hardness parameters obtained in , B4,B9,BA, BS pond (***P<0.001) între sezoanele: primăvară-vară BA ( ), distinct semnificative (**P<0.01):B4-2007, B9 (2006), BS-2006 şi semnificative (*P<0.05) între sezoanele primăvară-toamnă: B9 (2006), BA (2007), BS (2006). Mediile anuale imprimă acelaş caracter neutru uşor alcalin apei: 7.30± ±0.58 unit.ph (B4), 7.44± ±0.38 unit.ph. (B9), 7.66± ±0.86 unit.ph. BA,7.52± ±0.36 unit ph (BS). 27

28 Apa bazinelor studiate prezintă o reacńie neutră, uşor alcalină dacă se face referire la valoarea medie pe ani de studiu, şi o reacńie alcalină în sezonul estival când valorile acestui parametru se găsesc într-o creştere progresivă. Prin monitorizarea parametrilor ph- CC şi în urma rezultatelor obńinute (tabel 6), observăm legătura strânsă dintre cei doi indicatori, exprimat printr-o corelańie pozitivă foarte puternică, ceea ce demonstrează încă odată faptul că degradarea materie organice conduce la modificări în chimismul apei cu afectarea parametrului ph în special în sezonul estival: r= CC- ph Tabel 6 Stabilirea gradului de corelańie dintre parametrii Establish the correlation degree between ph- CC parameters Nr probe Nr samples (r) r 2 P Bazin (Pond ) < foarte semnificativ (extremely significant) Bazin (Pond ) < foarte semnificativ (extremely significant) Bazin (Pond ) < foarte semnificativ (extremely significant) Bazin (Pond ) foarte semnificativ (extremely significant) Bazin A 2006(PondA 2006) < foarte semnificativ (extremely significant) Bazin A 2007 (PondA 2007) < foarte semnificativ (extremely significant) Bazin S 2006 (Pond S 2006) , foarte semnificativ (extremely significant) Bazin s 2007 (Pond S 2007) , foarte semnificativ (extremely significant) Regimul termic al apei este influenńat de valorile temperaturii aerului pe de o parte, şi adâncimea redusă a bazinelor pe de altă parte, care, conduc la intensificarea proceselor de degradare a materiei organice, consum ridicat al C 2 necesar procesului de fotosinteză a plantelor şi fitoplanctonului ziua, precum şi reducerea gradului de oxigenare a apei, procese în urma cărora se constată creştere a valorilor ph. Tabel 7 Stabilirea gradului de corelańie dintre parametrii ph - temperatura Establish the correlation degree between ph water temperature parameters ph temperatura Nr probe Nr samples (r) r 2 P Bazin B (Pond ) < foarte semnificativ (extremely significant) Bazin (Pond ) < foarte semnificativ (extremely significant) Bazin (Pond ) < foarte semnificativ (extremely significant) Bazin (Pond ) < foarte semnificativ (extremely significant) Bazin A 2006(Pond A 2006) < foarte semnificativ (extremely significant) Bazin A 2007(Pond A 2007) < foarte semnificativ (extremely significant) Bazin S 2006 (Pond S 2006) , semnificativ (significant) Bazin S 2007 (Pond S 2007) < foarte semnificativ (extremely significant) La nivelul tuturor bazinelor studiate se constată o relańie extrem de strânsă între parametrii CC-temperatură (tabel 7): r= r=0.95 de unde se desprinde următoarea concluzie: cu cât valorile celor doi parametrii cresc proporńional pe parcursul anului biologic, cu atît coeficientul de corelańie dintre 28

29 cei doi este mai puternic; ceea ce atestă indirect reducerea capacităńii de tamponare a apei. Rezultatele supravegherii calităńii apei din punct de vedere a parametrului duritate după cum este demonstrat grafic în fig. 8, şi mediile sezonale obńinute susńine faptul că: este un parametru cu stabilitate mare pe parcursul unui an; bazinele încadrându-se în funcńie de mediile anuale obńinute în: apă cu duritate moderat dură B4: 13.44± ± germane, duritate moderată: 8.31± ± germane (B9), 7.95± ± germane (BA) şi apă cu duritate mică 7.49± ± germane bazinul BS. Valorile mai scăzute din timpul verii: 13.15± ± germane (B4), 8.09± ± germane (B9), 7.83± ± germane (BA), 7.10± ± germane (BS) comparativ cu celelalte sezoane indică prezenńa diferenńelor distinct semnificative : vară - primăvară(** P<0.01), vară toamnă (** P<0.01). Intre primăvară şi toamnă nu s-au obńinut diferenńe semnificative ( P>0.05), din punct de vedere statistic. Din valorile obńinute la parametrul alcalinitate în anii de studiu rezerva alcalină a apei este asigurată pentru bazinele: B4-3.10± ± 0.38 mg HCl/l, B9-2.25± ±0.19 mg HCl/l, BA: 2.26± ±0.48 mg HCl/l, ceea ce indică capacitatea apei de a opune rezistenńă fańă de tendinńa de acidifiere din timpul nopńii, sau a fenomenului de decalcifiere biologică din timpul verii, mai puńin la nivelul bazinului BS unde această rezervă este mică 1.24± ±0.19 mg HCl/l după cum am constatat şi evidenńiat grafic (fig.8). EVLUłIA INDICATRILR REGIM NUTRIENłI Interesul monitorizării indicatorilor pe bază de azot rezidă din faptul că: pe de o parte reprezintă nutrienńii necesari pentru dezvoltarea producătorilor primari, dar, participă în acelaş timp la fenomenul de eutrofizare, depreciere a calităńii apei. Prin amplitudinea oscilańiilor sezoniere precum şi a valorile obńinute, parametrul N-N 3,, serveşte ca indicator a procesului de eutrofizare a bazinelor. Prezintă o variańie sezonieră clară cu obńinerea unor valori mai ridicate în sezoanele de primăvară: 7.61± ±0.66 mg/l N-N 3 (B4), 7.9±

30 5.95±1.89 mg/l N-N 3 (B9), 9.91± ±1.29 mg/l N-N 3 (BA), 8.16± ±2.29 mg/l N- 3 (BS); şi toamnă: 7.7± ±1.6 mg/l N-N 3 (B4), 4.3± ±1.13 mg/l N-N 3 (B9), 10.62± ±1.74 mg/l N-N 3 (BA), 5.60± ±1.2 mg/l N-N 3 (BS), când, se observă tendinńa de refacere treptată a rezervelor de N-N 3. Din figura 9 remarcăm faptul că: topul mediilor sezonale din perioada studiată nu depăşeşte limita admisă creşterii crapului: 15 mg/l N-N 3. Caracterizarea apei după gradul de troficitate şi a valorilor obńinute în zona fotică intră în categoria apelor mezotrofe: 6.29± ±1.58 mg/l N-N 3 (B4), 6.20± ±1.91 mg/l N-N 3 (B9), 7.97± ±2.4 mg/l N-N 3 (BA), 5.53± ±2.44 mg/l N-N 3 (BS), ceea ce atestă o calitate medie a apei, care de cele mai multe ori se apropie de parametrii prevăzuńi pentru apa de clasa a I-a. Fig. 9. Evolutia mediilor sezonele a indicatorilor regim nutrienti N-N 3, P-P 4 şi a parametrului N-N 2 / The season mean evolution at N-N 3, P-P 4 and N-N 2 parameters EvoluŃia parametrului N-N 2. Mediile sezonale obńinute pe parcursul celor doi ani de studiu în sezoanele primăvara: 0.16± ±0.5 mg/l N-N 2 (B9), 0.12± ±0.05 mg/l N-N 2 (B4), 0.28± ±0.08 mg/l N-N 2 (BA), 0.16± ±0.30mg/l N-N 2 (BS); toamnă: 0.08± ±0.006 mg/l N-N 2 (B9), 0.09± ±0.03 mg/l N-N 2 (B4), 0.27± ±0.07 mg/l N-N 2 (BA), 0.16± ±0.39 mg/l N-N 2 (BS) indică o apă de clasă inferioară: (clasa a I-a şi a IV-a de calitate). 30