BULETIN INFORMATIV nr. 4 ERASMUS PLUS EUROPE FOR INCLUSION

Transcription

1 BULETIN INFORMATIV nr. 4 ERASMUS PLUS Responsabili: Diana Chițu, Bogdana Blaga Tazlău, Neamț Iunie 2016

2 În intervalul desfășurăm proiectul Erasmus Plus parteneriate strategice în domeniul școlar, proiecte între școli, acțiunea KA2: IT02 KA _5 Europe for Inclusion. Acest buletin informativ conține date despre: 1. Studiu comparativ între diferite sisteme școlare în legătură cu incluziunea 2. Analiza nivelului de incluziune în școlile partenere în Proiectul Erasmus+ Europe for Inclusion 3. Planul Anual de Incluziune 4. Activitate de predare învățare formare: Franța 5. Activitate de predare învățare formare: Portugalia

3 1. Studiu comparativ între diferite sisteme școlare în legătură cu incluziunea Acest studiu a fost realizat de Comitetul Științific Transnațional după ce școlile partenere au completat modelul stabilit în timpul primei întâlniri transnaționale care a fost organizată de Școala Gimnazială I.I. Mironescu Tazlău în martie Tabelul comun are forma: Țara Legi Plan personalizat Italia Franța Letonia Lituania Polonia Portugalia România Turcia Personal auxiliar Profesori specializați Specialiști Predare individualizată Școli / clase speciale Nr elevi pe clasă Obs. Proprii școlii Analiza efectuată este utilă pentru a face o comparație între școlile partenere în proiect în ceea ce privește nevoile speciale în toate țările implicate. Acest document va fi parte din prima secțiune a produsului final (intellectual output) în care vom descrie cadrul proiectului, adică analizele gândite și realizate pentru obținerea unei mai bune cunoașteri a punctelor de plecare proprii și ale partenerilor. Studiul prezintă pe secțiuni și țări legile care protejează copiii și tinerii cu nevoi speciale, informații despre Planurile Didactice Personalizate, cadre didactice / nedidactice din școli și rolul acestora în depășirea barierelor în calea învățării la elevii cu nevoi speciale, existența școlilor / claselor speciale, numărul elevilor cu nevoi speciale din clase și trăsături specifice fiecărei țări.

4 2. Analiza nivelului de incluziune în școlile partenere în Proiectul Erasmus+ Europe for Inclusion (O2) Incluziunea este un subiect important în țările și școlile europene. Făcând parte din comunitatea europeană și parteneri în proiectul Erasmus+, ne-am propus să studiem acest subiect. O abordare incluzivă în școli implică schimbări importante și, pentru a analiza nivelul de incluziune din școlile noastre, parteneriatul a folosit drept cadru de referință kitul QUADIS pentru autoanaliza școlilor, elaborat de grupul regional de cercetaredin Lombardia, Italia, pentru creșterea calității pedagogice în legătură cu procesul de incluziune. Chestionarele QUADIS cercetează întreaga muncă depusă în școală, pe trei secțiuni: didactic - educativă (CUM dezvoltă școala potențialul și controlează procesul de învățre), organizativă (CUM se organiează școala pentru a conduce și susține procesul de incluziune) și cutural profesională (CUM realizează școala procesul de incluziune, atât în interiorul, cât și în exteriorul ei). Instrumentele, reelaborate de Comitetul Științific Transnațional, se adresează directorilor, cadrelor didactice, personalului didactic auxiliar și nedidactic, elevilor, părinților. Broșura, ca produs final al proiectului, este o colecție de chestionare pentru toți partenerii și răspunsurile colectate și interpretate de echipa de implementare poloneză. Sumarul comentariilor finale: În fiecare școală parteneră, elevii sunt conștienți că unii colegi au nevoi educaționale speciale și că au nevoie de atenție specială. În trei școli (Italia, Franța, Portugalia) sunt elevi străini. Unii elev au răspuns că își doresc activități interșcolare deoarece aceasta implică o șansă în plus de integrare, împărtășirea ideilor și experiențelor, precum și prieteni noi. Mjoritatea sunt în favoarea activităților extracurriculare. Părinții sunt implicați în viața școlară de către cadrele didactice. Părinții știu cui să se adreseze dacă apar probleme. Părerea lor este luată în seamă în momentul alcătuirii Planului Didactic Personalizat. Părinții chestionați au răspuns că în școală elevii dobândesc competențe utile în viață și că atât școala, cât și autoritățile locale se implică activ în favoarea procesului de incluziune. Cadrele didactice sunt conștiente de faptul că unii elevi au dificultăți de învățare. În majoritatea școlilor partenere sunt pregătite materiale speciale pentru elvii cu dificutăți de învățare și se folosește Planul Didactic Personalizat. De asemenea, managementul școlilor este apreciat ca fiind favorabil procesului de incluziune. În școlile partenere din Polonia, Portugalia, România și Turcia nu există personal angajat ca asistent educațional, în școala din Lituania, acest segment este reprezentat de două persoane. În școlile partenere unde acest segment este prezent, asistenții educaționali nu sunt implicați direct în alegerea metodelor și instrumentelor didactice și, deși există o strânsă colaborare între ei și cadrele didactice, nu participă la sesiuni de training. Personalul nedidactic este angajat în toate școlile partenere,

5 dar nu participă direct la procesul educațional, nu este implicat în managementul elevilor, dar este conștient de existența elevilor cu nevoi educaționale speciale. 3. Planul Anual de Incluziune (O9) Acest document reprezintă o încercare de a standardiza condițiile de incluziune în școlile partenere în proiectul Erasmus+, Europe for incusion. Este necesar să știm diferențele din spațiul comun european între diagnoză, măsuri și condițiile de învățare. Scopul final este găsirea unei mai bune metode comune de a depăși problemele pe care le implică existența nevoilor educaționale speciale. A proiecta o școală incluzivă înseamnă ca partenerii implicați în proiect să pună în practică procese și acțiuni de incluziune, adică să treacă de la analiza nevoilor la planificare multilevel și, pentru a putea face posibil acest lucru, trebuie să elaboreze metode, strategii și instrumente. Partenerii in proiectul Europe for Inclusion au propus, pentru aceasta, elaborarea Planului Anual de Incluziune și a Planului Didactic Personalizat. Planul Anual de Incluziune este o propunere de plan anual bazat pe date colectate care se referă la toți elevii cu nevoie educaționale speciale. PAI pune în evidență obiective pentru creșterea nivelului de incluziune pentru următorul an școlar (aspecte didactice, organizative și manageriale). Planul Didactic Personalizat reprezintă un instrument de planificare didactică și educativă, elaborat să garanteze învățarea în cazul elevilor cu nevoi educaționale speciale. 4. Activitate de predare învățare formare: Franța Al treilea eveniment de predare învățare formare s-a desfășurat în perioada 6 12 decembrie 2015 și a fost organizat de partenerul francez în Cenon, Franța. Școala noastră a fost reprezentată de cinci cadre didactice: Angelica Iftimia Florean, Monalisa Violeta Lupu, Florinela Claudia Dogariu, Mihaela Nicoleta Gavril și Diana Elena Chițu. Cursul Teaching allophone students a avut ca temă integrarea elevilor alofoni în școala franceză și oferirea de modele și soluții în lucrul cu elevii cu cerințe educative speciale. Am fost primite cu căldură în școala franceză. Ne-am bucurat de prezența dlui Michel Beylot, consul onorific al României la Bordeaux cu care am discutat despre

6 țările noastre, sistemele școlare, teme de incluziune. În școala parteneră am avut ocazia să observăm atât aspecte similare, cât și diferite în legătură cu organizarea și lucrul efectiv cu elevii, am vizitat clasele, am discutat cu profesorii și elevii. Ne-au fost arătate, pe lângă săile de casă, atelierele unde elevii învață diferite abilități practice (construcții, grădinărit, alimentație). Programul a fost structurat ținând cont în special de latura practică a lucrurilor, de aplicarea aspectelor teoretice în acțiunile întreprinse. Una dintre activitățile de debut a evenimentului de predare învățare formare desfășurat în Cenon s-a intitulat As a non-speaking French person și a fost pregătită în așa fel încât să ne ofere posibilitatea de a înțelege pe deplin ce simte un elev alofon la începutul vieții lui într-o țară străină, într-un mediu nou, într-un colectiv pe care încă nu îl cunoaște, între persoane a căror limbă nu o stăpânește pe deplin sau aproape deloc. Am fost împărțiți în grupuri

7 mixte și, însoțiți de doi elevi francezi, am desfășurat o acțiune de orientare în oraș, în cadrul căreia a trebuit să comunicăm în franceză, să ne orientăm cu ajutorul harții, să solicităm în limba franceză informații de la trecători și să răspundem la un chestionar în legătură cu diferite locuri pe care trebuia să le localizăm. astfel de familii, am vazut tipuri de teste aplicate copiilor alofoni înainte de a se alege școala pe care o vor frecventa, precum și diferite modele de documente pe baza cărora se face recomandarea pentru școala de urmat, am beneficiat de o sesiune de învățare practică a limbii franceze pentru străini. Întâlnirile de predare învățare formare au fost conduse de Sylvain Trias, profesor în cadrul College Jean Jaures și În cadrul vizitei la CASNAV, Centre Academique pour la Scolarisation des Eleves Allophones Nouvellement Arrivees et des Enfants Issus de Familles Itinerantes et de Voyageurs, unde unul dintre profesorii din școala franceză parteneră este formator, ni s-au explicat procedurile urmate de familiile străine care se mută în zona Bordeaux în vederea înscrierii copiilor lor la școală și integrarea acestora în colectivele de elevi, am asistat la două interviuri susținute de formator la CASNAV. Activitățile de predare învățare formare din Cenon au fost gandite astfel încât, după parcurgerea acestora, să putem răspunde la cel puțin șapte întrebări cheie: 1. Știu ce este un elev alofon? 2. Știu cum sunt determinate și verificate abilitățile unui elev alofon atunci când sosește în țară? 3. Știu cum este preluat elevul alofon de către școală? 4. Cunosc primele acțiuni de urmat de către școală când avem în clasă un elev alofon? 5. Știu cum se predă unui elev alofon limba folosită în școală? 6. Știu cum se evaluează abilitățile dobândite de către un elev alofon la disciplina pe care o predau? 7. Știu pe ce abilități să mă axez pentru a decide unde trebuie să ajungă un elev alofon în următorul an școlar?

8 În afara întâlnirilor teoretice, s-au desfășurat sesiuni practice, unde profesorii europeni au asistat sau fost implicați direct în activități la clasă. Orele au fost variate (Franceză, Istorie, Activități practice alimentație, construcții). S-au observat lucrul efectiv cu elevii, metode și tehnici de abordare a integrării elevilor alofoni, învățarea prin cooperare, aplicarea noțiunilor teoretice în practică. De subliniat este faptul că integrarea elevilor alofoni în colectivele din școala franceză parteneră este una reală, putându-se nota faptul că noțiunile teoretice care ne-au fost prezentate la curs au găsit aplicație în orele la care am participat (elevii alofoni sunt ajutați să citească, să folosească dicționarele, să verifice corectitudinea informațiilor găsite, să se exprime, să înțeleagă sarcinile de lucru, să învețe limbajul școlar necesar). Se urmărește finalitatea practică în ceea ce se învață. Cadrele didactice folosesc mimica feței și gestica pentru a ajuta elevii, atmosfera este una relaxată, de încurajare, confort și înțelegere. Nu se fac diferențieri, toți copiii sunt implicați în activitățile propuse, se urmărește progresul, se alocă timp special pentru elevii cu cerințe educaționale speciale. 5. Activitate de predare învățare formare: Portugalia Al patrulea eveniment de predare învățare formarea avut loc în perioada 2 6 mai 2016 și a fost organizat de partenerul portughez din Coimbra. Școala noastră a fost reprezentată de șase cadre didactice: Angelica Iftimia Florean, Daniela Manolachi, Elena Carmen Ionescu, Daniela Vadana, Diana Elena Chitu și Ioan Septimiu Florean. Activitățile de predare formare învățare au avut ca temă Knots and Loops in Communication - Dealing with complex communication needs. Evenimentul a debutat cu deschiderea oficială, o ceremonie de bun venit organizată la școala parteneră. Ne-am bucurat de prezența responsabilului educației de la Consiliul Local și a reprezentantului local al Ministerului Educației.

9 A avut loc și un moment de prezentare a școlii Agrupamento de Escolas Coimbra Sul. Am vizitat trei dintre școlile componente ale Agrupamento de Escolas Coimbra Sul (Bairro Norton de Matos, Arreiro și Dra Alice Gouveia), am discutat cu elevii și cadrele didactice, am avut ocazia să vedem cum lucrează partenerii portughezi cu elevii. Am participat la sesiuni de predare învățare formare conduse de un formator specializat în comunicare, dr. Joao Pedro Morujao Canossa Dias. Cursanții români consideră că în timpul evenimentului de predare învățare formare s-au specializat în principal în domeniul comunicării: proces, elemente constituente, bariere în calea comunicării și metode de depășire a acestora, metode alternative de comunicare, comunicare augumentativă.

10 De asemenea, au dobândit noi competențe în lucrul cu elevi cu nevoi speciale. Un moment important în cadrul acestui eveniment a fost vizitarea centrului din Școala Dra Alice Gouveia unde elevi cu nevoi speciale participă la activități pregătite pentru ei de cadre specializate, folosind materiale și programe specifice, unele dintre ele fiind realizate în școală. Am încercat noi înșine aceste materiale și programe, iar la finalul activității am realizat împreună cu partenerii o transpunere în semne a unei povești, înțelegând mai bine cum lucrează elevii cu probleme speciale. Am fost implicați în activități organizate de cadrele didactice cu elevii de la Școlile Bairro Norton de Mato, Arreiro și Dra Alice Gouveia. De asemenea, am participat la lecții practice și workshop-uri (gătit, arte, mobilitate adaptată, grădinărit). Am asistat la o sesiune specială în care elevi cu autism erau învățați să se descurce în gospodărie (călcat, gătit). Am vizionat o punere în scenă a unei piese de teatru în care actorii erau elevi cu nevoi speciale, precum și un spectacol la Conservatorio de Musica de Coimbra, în care elevi cu probleme ne-au demonstrat că își pot depăși barierele dacă sunt ajutați. Impactul participării la acest eveniment de predare învățare formare este semnificativ și obiectivele propuse au fost atinse. Pe lângă întâlnirile cu caracter teoretic, am desfășurat sesiuni practice, unde, alături de ceilalți profesori europeni, am observat și experimentat activități pregătite de cadrele didactice din Coimbra, Portugalia cu scopul de a vedea cum pot fi depășite barierele în calea învățării. Au urmat discuții despre experiențele de predare și învățare ale partenerilor în sesiuni deschise.

11

12 Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație (comunicare) reflectă numai punctul de vedere a autorului și Comisia nu este responsabilă pentru eventuala utilizare informațiilor pe care le conține.