Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 4/2016 Toma Andreea Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, Master Fiscalitate, anul II andre.ttoma@yahoo.com Coordonatorul lucrării Prof.univ.dr. Câmpeanu Emilia Rezumat. Lucrarea are ca scop prezentarea caracteristicilor sistemului de impozitare a veniturilor aplicat în Canada de la nivelul căruia se extrag exemple de bună practică ce pot fi applicate şi la nivelul ţării noastre. Astfel, printr-o detaliere a acestor tehnici se doreşte sublinierea particularităţilor sistemului folosit drept referinţă. Cuvinte-cheie: venit impozabil, sistem de impunere, Clasificare JEL: H24. Clasificare REL: 13Z. 1.Introducere La nivel mondial, s-a simțit nevoia unei cooperări între state în urma daunelor provocate de către al doilea razboi mondial. Astfel, s-au înființat organizații ce aveau ca scop dezvoltarea statelor prin compararea experiențelor economice și politice în vederea găsirii unor soluții pentru probleme cu care se confruntau. Printre aceste organizații internaționale este OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică). Statele membre ale acestei organizații funcționează pe baza principiului democrației și al economiei de piețe libere. Una dintre țările membre OECD este Canada, ce prezintă un sistem economic diferit față de cel european, pe care această lucrare își propune să-l analizeze prin compararea celui canadian cu sistemul din România. Prin urmare, studiul tezei vizează două aspecte principale importante: ce asemănări și deosebiri există între sistemul de impunere canadian și cel din România? Care ar fi ariile asupra cărora s-ar putea aplica măsuri de îmbunătățire a sistemului de impunere din România în vederea dezvoltării economice pe termen lung? Așadar, lucrarea este axată pe prezentarea cazului Canadei prin indicarea tipurilor de venituri impozabile (capitolul 1), a sistemelor și cotele de impozitare (capitolul 2). Studii de caz privind impunerea veniturilor rezidenților sunt descrise în capitolul 3, concluzionând cu recomandări ce vizează posibilitatea transpunerii la nivel național a unor bune practice identificate la nivelul Canadei.
Toma Andreea 2.Tipologia veniturilor impozabile: Canada vs. România Principala sursă de formare a veniturilor unui stat o reprezintă impozitele, motiv pentu care randamentul acestora trebuie să fie ridicat. Totodată, impozitele sunt utilizate ca pârghii pentru orientarea activității economice pe anumite obiective. De exemplu, stabilirea unor impozite cu cote diferențiate poate avea în vedere stimularea investițiilor în anumite domenii, a exportului sau a producției. De asemenea, prin intermediul impozitelor, statul redistribuie o parte din produsul intern brut între grupuri sociale și indivizi, între persoane fizice și cele jurdice. 1 2.1.Venituri din activități independente Veniturile din activități independente cuprind acele venituri ce sunt realizate din următoarele surse: a) venituri din activități de natură comercială, ce implică producția sau prestarea de servicii, precum și practicarea unei meserii; b) venituri din exercitarea unei profesii libere, cum ar fi profesii medicale, avocat, notar, auditor financiar, arhitect; c) venituri din drepturi de proprietate intelectuală, ce provin din brevete de invenție, mostre, mărci de fabrică, drepturi de autor și altele, pentru care nu există obligația înregistrării fiscale (în România se aplică o deductibilitate de 20% din venitul brut, iar în Canada se aplică o deducere în limita a minimul dintre $1,000 și 20% din venitul obținut 2 ). 2.2.Venituri din salarii Această categorie de venituri reprezintă cu precădere o remunerație în urma desfășurării unei activități dependente de către o persoană fizică într-o relație de angajare. De mentionat este faptul că la fel ca în România, sistemul din Canada utilizează anumite criterii în vederea aplicării unor beneficii la calculul venitului net al unui contribuabil din această categorie de venit, precum: provincia, salariul soțului/soției, numărul de copii, cu precizarea că în Canada nu se acordă tichete de masă. 2.3.Venituri din cedarea folosinței bunurilor Veniturile din cedarea folosinței bunurilor sunt acele sume ce provin din închirieri sau subînchirieri de bunuri mobile sau imobile, precum și veniturile din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal. 3 În cazul închirierii unei locuințe, proprietarul poate de asemenea să beneficieze de anumite deduceri, cum ar fi: dobânzile ipotecare (dar nu principalul), impozitele pe proprietate, costurile de utilitate, asigurarea locuinței, costurile de întreținere, de publicitate, precum și alte taxe de administrare a proprietății. Aspectele care diferă în termeni de închiriere sunt legate de perioada de închiriere și serviciile incluse în această activitate. Dacă în România, spațiul de închiriere depășește numărul de 5 camere, atunci proprietarul va fi considerat că desfășoară activitate economică 1 Dan Moraru, Cristina Voinea, Mihai Nedelcu (2005), Finanțe Publice, Ed. Economică 2 Canada Revenue Agency, Employed artists http://www.cra-arc.gc.ca/tx/ndvdls/tpcs/ncm-tx/rtrn/cmpltng/ddctns/lns206-236/229/rtsts/menu-eng.html 3 L. Țâțu, C Șerbănescu, D. Ștefan (2013), Fiscalitate, De la lege la practică, Ed. A VIII-a, Ed. C.H. Beck
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 4/2016 independentă și prin urmare va fi impozitat ca atare, pe când în Canada, există alte reguli ce determină impozitarea acestor venituri 4. Prima regulă este numărul de zile și anume dacă o proprietate este închiriată sub 14 zile pe an, venitul obținut este neimpozabil, iar dacă se depășesc două săptămâni devine impozabil. A doua regulă vizează aspecte mai complexe, cum ar fi serviciile oferite: mic dejun, curăţenie, ce plasează activitatea de închiriere la nivel de afacere, și veniturile obținute sunt luate în calcul la impozitul pe profit. 2.4.Venituri din investiții Categoria veniturilor din investiții cuprinde următoarele: venituri impozabile din dobânzi, venituri din dividende, câștiguri din transferul titlurilor de valoare, venituri din activitatea de vânzare cumpărare și venituri din lichidarea unei persoane juridice. A) Dobânzi în cadrul veniturilor din dobânzi se include acele venituri aferente depozitelor la termen sau împrumuturilor acordăte. B) Dividende reprezentând orice distribuire realizată de o persoană juridică în favoarea acționarilor din profitul anual al unei societăți. C) Câștiguri din transferul titulurilor de valoare D) Activitatea de vânzare cumpărare venituri ce reies din diferențele de curs favorabile în urma operațiunii de vânzare-cumpărare. E) Lichidarea unei persoane juridice cutantumul excedentului distribuțiilor în bani sau în natură peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare. Această categorie de venituri prezintă de asemenea particularități la nivelul fiecărui stat. Prin urmare, în România sunt impozabile conform cotei de impunere în vigoare, cu precizarea ca pentru veniturile obținute dintr-un stat din Uniunea Europeană în situația îndeplinirii cumulative a unor condiții pot fi considerate neimpozabile, iar în Canada, veniturile din investiții sunt impozitate diferit față de celelalte categorii de venit. Veniturile din câștiguri de capital se impozitează doar 50% din cuantumul total încă din 1972, crescând la un procent de 75% în 1990, și revenind la procentul inițial un an mai tarziu 5. Totodată, pentru impozitarea veniturilor din dividende, sistemul canadian aplică anumite procente în funcție de criterii de eligibilitate, pe care le voi prezenta mai detaliat în capitolul următor. 2.5.Venituri din pensii Sumele primite ca pensii de la fondurile înființate din contribuțiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative și cele finanțate de la bugetul de stat reprezintă venituri impozabile. Acesta este calculat prin scăderea contribuțiilor sociale și a unui cuantum reprezentând suma neimpozabilă, din venitul din pensie, beneficii de care au parte atât contribuabili din România cât și din Canada, evident fiind o diferență la cuantumul neimpozabil. La nivelul anului 2015, vârsta standard de pensionare în România 6 era 65 de ani pentru bărbați, respectiv 63 pentru femei, pe când în Canada 7, era 65 de ani pentru ambele sexe. 4 Government of Canada, Income tax Act (1985), c. 1 (5 th Supp.) 5 Carter E. George, Peter Diekmeyer, Richard Foot (2007), Taxation http://www.thecanadianencyclopedia.ca/en/article/taxation/ 6 Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în M.Of. nr. 444/2015 7 Wolters Kluwer (2015), Canadian Master Tax Guide 70 th Edition
Toma Andreea 2.6.Venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură Veniturile obținute din valorificarea produselor agricole, fie prin cultivarea si/sau exploatarea acestora sau creșterea animalelor reprezintă venituri impozabile. Condițiile de impozitare a acestor venituri prezintă particularități în cele două state analizate. În timp ce în România activitatea agricolă pune accentul pe cantitate (fie prin mărimea ariei cultivate, numărul de animale etc), sistemul canadian aplică numite reguli, și anume: reprezintă venit impozabil din activitate agricolă dacă se dovedește că proprietatea pe care se desfășoară acest tip de activitate este destul de largă pentru a întreține activități agricole, dacă venitul obținut nu depășește celelalte venituri realizate de contribuabil, dacă se realizează investiții în acest sens. Contrat acestor condiții, se consideră venit aferent impozitului pe profit. 8 2.7.Venituri din jocuri de noroc, premii Această categorie de venituri se divide în premii, ce cuprind toate veniturile din concursuri, cu excepția celor obținute de sportivi cu ocazia campionatelor mondiale, europene și a jocurilor olimpice, precum și cele obținute în cadrul competițiilor interne și internaționale, și în venituri din jocuri de noroc, ce se referă la câștigurile realizate ca urmare a participării la jocuri de noroc. În această situație, există anumite particularități atât în România cât și în Canada. Veniturile obține din jocuri de noroc și/sau premii sunt impozabile în statul român cu precizarea că există un barem de impunere în cazul în care venitul brut obținut depășește un anumit plafon conform Codului fiscal, pe când în Canada, veniturile din această categorie sunt neimpozabile. Mai multe informații referitoare la grilele de impozitare se vor regăsi în capitolul urmator. 2.8.Venituri din transferul proprietăților imobiliare În vederea stabilirii venitului impozabil din transferul proprietăților imobiliare se aplică anumite criterii de incadrare a valorii proprietății, în vederea aplicării cotei corespunzătoare. În cazul României, în plus față de cota de impunere aplicată în funcție de valoarea proprietății, se ia în considerare și un alt factor, perioada de deținere, mai mică sau mai mare de 3 ani, conform Codului fiscal. 2.Analiza sistemelor de impunere a veniturilor În practica fiscală se utilizează diverse metode, tehnici de impunere și percepere, care diferă în funcție de natura impozitului sau a taxei, de statutul juridic al plătitorului, de tipul obiectului impozabil, de instrumentele folosite, precum și de necesitatea alimentării bugetului de stat cu venituri bugetare. Una din laturile importante ale procesului fiscal este impunerea, ce presupune identificarea tuturor categoriile de persoane fizice sau juridice care obțin sau realizează un anumit obiect impozabil, precum și determinarea corectă a cuantumului acestora. 9 Prin urmare, lucrarea își propune să analizeze tipurile de sisteme de impunere ce se practică în Canada comparativ cu România. 8 Tax planning guide (2015), Farming businesses http://www.taxplanningguide.ca/tax-planning-guide/section-1-businesses/farming-businesses/ 9 Vintila Georgeta (2002), Fiscalitate, Ed. Economica
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 4/2016 În România, începând cu 1 ianuarie 2005, impozitarea veniturilor s-a realizat în sistem separat, impozitul astfel stabilit fiind final. Spre deosebire de România, sistemul fiscal canadian funcționează prin sistemul de impunere globală 10 și este divizat în trei categorii diferite de guvern. Acestea sunt: federal, provincial sau teritorial și municipal. Fiecare dintre acestea este responsabilă pentru colectarea anumitor impozite, reprezentând principala lor sursa de venit. În vederea obținerii unei imagini complexe asupra sistemului fiscal, lucrarea își propune să analizeze tipurile de cote de impunere pe o perioada de 7 ani, începând cu 2010 până în prezent pentru ambele state, Canada, respectiv România. Tariful de impunere, denumit și cota de impunere, reprezintă cuantumul unitar al impozitului în raport cu baza sa de calcul. Cota de impozit se poate stabili sub diferite forme, și anume fie ca procent, fie ca o sumă fixă. Cu ajutorul acestora se calculează cuantumul fiecărui impozit. În Canada, de mai bine de un secol, impozitul este calculat prin aplicarea unei cote procentuale progresive, în timp ce în România, venitul este impozitat cu o cotă fixă. Evident, de-a lungul timpului, ambele state au suferit modificări privind țăriful de impunere, însă cu siguranță trendul general este ușor descendent în privința statului canadian, cu câteva excepții, iar România începând cu anul 2005, se remarcă un nivel constant, păstrat până în prezent. Desigur, există anumiți factori atât interni, cat și externi ce au avut impact asupra acestui aspect fiscal. Prin urmare, ce tip de cotă de impunere este cea mai bună? Analizând contextul istoric în care se regăsea România, precum și țările vecine, după anii `90, țările eliberate de sub regimul comunist au adoptat cu timpul sistemul de impunere printr-o cotă fixă. 11 Acest lucru a determinat o creștere economică, creând o reacție în lanț între țările din estul Europei conform datelor furnizate de IMF. 12 Mai mult decât atât, adoptarea unei cote unice de impunere a atras fluxuri de investiții străine, a facilitat diminuarea complexității gestionării impozitelor de către contribuabili sau plătitori și a permis reducerea fenomenului de evaziune fiscală. Pe de altă parte, Canada nu era atât afectată de astfel de factori, nici din punct de vedere geografic și nici politic. Sistemul de impunere canadian prin aplicărea cotelor progresive s-a remarcat încă din 1917 13, fiind utilizat până în prezent. Unul dintre principiile pe care se bazează acest sistem este acela că indivizii ar trebui impozitați după capacitatea lor de a plăti, în funcție de cuantumul lor de venit. Deși, la început, prin aplicarea unor cote progresive asupra veniturilor se considera o descurajare privind investițiile, în același timp, cu cât veniturile erau mai mari, cu atât existau mai mari deduceri. Astfel, cu timpul, guvernul canadian a transformat multe dintre aceste deduceri în credite fiscale. Prin urmare, nu există cea mai bună cota de impunere, deoarece tariful de impunere exprimă orientarea politicii fiscale a fiecarui stat, prin mărimea sau forma în care este aplicat și este adoptat în funcție de condițiile atmosferice fiscale din statul respectiv. În ceea ce privește statul român, care până în anul 2005 sistemul de impunere era similar cu cel canadian, a adoptat o cota de impunere fixă de 16% pentru toate categoriile de venituri, cu câteva excepții. Statul canadian este format din doisprezece provincii plus capitala Quebec, ce prezintă câteva particularități față de celelalte provincii. Totodată, acest sistem de impunere presupune 10 Paying Taxes (2014), A comparison of tax systems în 189 economies worldwide 11 Chris Edwards (2008), Global tax revolution: The rise of tax competition and the battle to defend it, Ed. Cato Institute 12 International Monetary Fund (2008), World economic outlook database, www.imf.org/external/pubs/ft//weodata/2007/02/weodata/index.aspx 13 Carter E. George, Peter Diekmeyer (2007), Taxation http://www.thecanadianencyclopedia.ca/en/article/taxation/
Toma Andreea cote de impozit diferite în funcție de categoria de venit. De mentionat este faptul că, un contribuabil va suporta atât impunerea la nivel federal, cât și provincial, respectiv local ceea ce creează impresia unei imense presiuni fiscale. Însă, să fie oare acest factor o povară fiscală pentru contribuabilii din Canada? Deși aparent raspunsul ar putea fi unul afirmativ, practica ar putea să contrazică acest lucru. Paragrafele ce urmează ilustrează cotele efective de impozitare a fiecarei categorii de venit prezentată în capitolul anterior pentru a contura imaginea impozitării veniturilor unui contribuabil din România, respectiv din Canada. Începând cu veniturile din activități independente, acestea se impozitează cu o cotă de 16% în România, iar în Canada se vor aplică cotele de impunere prezentate în tabelul 1 privind cotele de impunere aferente veniturilor impozabile (2010-2016), ce implică impozitarea la nivel federal și provincial. De asemenea, există două sisteme/metode de impozitare: în sistem real și pe norma de venit în România, respectiv metoda accrual și metoda cash în Canada. Veniturile din salarii se încadrează în aceleasi cote de impunere prezentate mai sus, cu mențiunea ca diferentele ce constau între cele două state se referă la avantajele impozabile și deducerile de care beneficiază salariații, urmând să prezint exemple elocvente în capitolul următor la studiile de caz. În ceea ce privește închirierea, respectiv veniturile din cedarea folosinței bunurilor cele două state aplică reguli destul de diferite. În România, veniturile rezultate din derularea unui număr mai mare de 5 contracte într-un an fiscal 14 se încadrează la venituri din activități independente, urmând să se impoziteze conform reglementărilor specifice acestei categorii. De asemenea, veniturile obținute de către un proprietar din închirierea în scop turistic a mai mult de 5 camere se aplică aceeași mențiune de sus. Impozitul datorat pentru venitul obținut din cedarea folosinței bunurilor suportă tot o cotă de 16%. între timp, sistemul canadian include acest tip de venit în grilă de impozitare prezentată în tabelul 1, dacă nu se depășește criteriul temporar, și anume închirierea a mai mult de două săptămâni pe an a proprietății respective, și dacă nu se ofera suplimentar servicii de curățare, mentenanță, mic dejun, caz în care se consideră profit și se impozitează ca atare. Tabel 1 Prezentarea cotelor de impunere aferente veniturilor impozabile (2010-2016) An / 12 provincii Țara România Federale Provinciale 2010 2011 2012 2013 < $40,970... 15% $40,970 - $81,941.... 22% $81,941 - $127,021.. 26% > $127,021... 29% < $41,544...... 15% $41,544 - $83,088....... 22% $83,088 - $128,800..... 26% > $128,800... 29% < $42,707........ 15% $42,707 - $85,414.... 22% $85,414 - $132,406..... 26% > $132,406... 29% < $43,561...... 15% $43,561 - $87,123.... 22% $87,123 - $135,054..... 26% > $135,054...... 29% 5.06% - 21% 5.06% - 21% 5.06% - 21% 5.06% - 21% 15 * 16% 14 Legea 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în M.Of. nr. 817/2015 15 *In provincia Alberta s-a aplicat cota fixă standard de 10%.
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 4/2016 2014 < $43,953........ 15% $43,953 - $87,907.... 22% $87,907 - $136,270.. 26% 5.06% - 21%* > $136,270... 29% 2015 < $44,701..... 15% $44,701 - $89,401.... 22% $89,401 - $138,586.. 26% 5.06% - 25.75%* > $138,586... 29% 2016 < $45,282... 15% $45,282 - $90,563..... 20.5% $90,563 - $140,388... 26% $140,388 -$200,000.. 29% > $200,000... 33% 5.06% - 25.75% Sursa: prelucrare proprie a datelor preluate din publicațiile Deloitte, Personal Income Tax Table. Veniturile din investiții reprezintă cea mai aparte categorie de venit. Dacă în România cota de impunere aferentă acestor venituri este de 16% conform Codului fiscal în vigoare, cât și în perioada supusă analizei respectiv 2010 2016, fie că este vorba de venituri sub formă de dividende, de dobânzi (aferente depozitelor, conturilor curente sau la vedere, împrumuturilor) sau câștiguri determinate din transferul valorilor mobiliare, toate se supun aceleiași cote standard, în Canada lucrurile tind să fie mai mult decât un tarif de impunere. Pe lângă faptul că veniturile din câștiguri de capital sunt impozitate doar 50% din cuantumul total, există un criteriu de eligibilitate aplicat exclusiv asupra veniturilor din dividende în urma căruia se aplică cote de impunere, diferite și mai mici de cele menționate anterior în tabel. Astfel, în funcție de tipul societății care emite dividende, dividendul este eligibil, în sensul că este emis de o societate publică sau neeligibil, în cazul societăților private sau microintreprinderilor. Cotele de impunere sunt prezentate în tabelul de mai jos. Venit impozabil Tabel 2 Cote de impunere a veniturilor din dividende (2010 2016) 2016 2015/2014 2013/2012 2011 2010 Dividende D D D D Eligibil Neeligibil E N E N E N E N < $45,282 0.0% 5.2% 0.0% 4.7% 0.0% 2.1% -2.0% 2.1% -4.3% 2.1% $45,282 - $90,563 7.6% 11.7% 9.6% 13.0% 9.6% 10.8% 7.9% 10.8% 5.8% 10.8% $90,563 - $140,388 $140,388 - $200,000 15.2% 18.1% 15.2% 17.7% 15.2% 15.8% 13.5% 15.8% 11.6% 15.8% 19.3% 21.6% 19.3% 21.2% 19.3% 19.6% 17.7% 19.6% 15.9% 19.6% > $200,000 24.8% 26.3% Sursa: prelucrare proprie. Tabel 3 Cote de impunere a veniturilor din câștiguri de capital (2010 2016) Venit impozabil Cota de impunere < $45,282 7.5% $45,282 - $90,563 10.3% $90,563 - $140,388 13.0%
Toma Andreea $140,388 - $200,000 14.5% > $200,000 16.5% Sursa: prelucrare proprie. În plus, în sistemul canadian există conceptul de credit fiscal pentru dividende ce permite unei persoane fizice sau juridice să-și deducă din venitul impozabil, atât la nivel federal, cât și provicial, de aceea uneori cota de impunere ar putea fi de fapt negativă. Acestă situație va fi mai atent analizată în următorul capitol, la studiile de caz. Tabel 4 Cote aferente creditelor fiscale pentru dividende (2010 2016) An 2010 2011 2012/13 2014 2015/16 Taxa federală 17.97% 16.44% 15.02% 15.02% 15.02% Taxa provincială 16 AB 10.00% 10.00% 10.00% 10.00% 10.00% BC 10.83% 10.31% 10.00% 10.00% 10.00% MB 11.00% 11.00% 8.00% 8.00% 8.00% NB 12.00% 12.00% 12.00% 12.00% 12.00% NL 11.00% 11.00% 11.00% 5.40% 5.40% NS 8.85% 8.85% 8.85% 8.85% 8.85% NT 11.32% 11.50% 11.50% 11.50% 11.50% NU 6.11% 5.82% 5.51% 5.51% 5.51% ON 6.40% 6.40% 6.40% 10.00% 10.00% PE 10.50% 10.50% 10.50% 10.50% 10.50% QC 11.90% 11.90% 11.90% 11.90% 11.90% SK 11.00% 11.00% 11.00% 11.00% 11.00% YT 10.83% 15.08% 15.08% 15.08% 15.00% Sursa:prelucrare proprie. Următoarea categorie de venituri prezintă similitudini între cele două state analize în sensul că există un cuantum neimpozabil ce se scade din venitul final impozabil. Prin urmare, venitul din pensii se calculează prin deducerea din acesta a contribuției individuale de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit legii și a sumei neimpozabile, care la nivelul anului 2016, conform reglementărilor în vigoare este de 1,050 lei în România. În Canada, această sumă neimpozabilă se calculează in funcție de anumiti factori, completând un formular electronic 17 specific acestui tip de venit, cuatumul final fiind limita minimă între $2,000 (echivalentul a unui cuantum de aprox. 6,000 lei) și suma calculată efectiv. Veniturile din activitatea agricolă prezintă limite de neimpozitare atât în România, cât și în Canada. Conform Codului fiscal din România, atât cel valabil până în anul 2015, cât și cel în vigoare, veniturile realizate din exploatarea şi valorificarea masei lemnoase sunt 16 17 Federal Worksheet (2015), Line 314 http://www.cra-arc.gc.ca/e/pbg/tf/5000-d1/5000-d1-15e.pdf
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 4/2016 venituri neimpozabile dacă nu depășesc maximum 20 mc/an din pădurile pe care contribuabilii le au în proprietate. De asemenea, tot venituri neimpozabile sunt cele realizate din exploatarea produselor vegetale în funcție de suprafață, între 0.2 ha și 2 ha, respectiv numărul de capete de animale/familii, între 2 și 100. Impozitarea acestei categorii de venituri se realizează în sistem real pentru silvicultură și piscicultură, iar pentru celelalte activități agricole pe bază de sistem real, cu o cotă standard de 16%. Veniturile neimpozabile în Canada sunt calculate în funcție de cuantumul de venit, de investițiile realizate pentru productivitatea agricolă, de timpul investit. Considerând acești factori, veniturile din activități agricole sunt supuse unei investigări de către Canada Revenue Agency (CRA) 18 care stabilește dacă activitatea întreprinsă este un hobby, de la nu se așteaptă profit, prin urmare este neimpozabil sau este o afacere, și urmează a se impozita profitul obținut. Un alt tip de venituri ce este complet neimpozabil în Canada, dar impozabilă în România o reprezintă veniturile din jocuri de noroc și premii. Desigur, există un anumit cuatum neimpozabil si în România, respectiv 600 lei, însă peste acest venit se impozitează cu o cotă de 16% pentru veniturile din premii, iar pentru cele obținute din jocuri de noroc, până la 12 februarie 2015 se impozitau cu 25%, ulterior aplicându-se un barem de impunere pe tranșe de venit, prezentat în tabelul de mai jos 19. Tabel 5 Barem de impunere a veniturilor din jocuri de noroc în România (2016) Tranşe de venit brut Impozit - lei - - lei - până la 66.750, inclusiv 1% peste 66.750-445.000, inclusiv 667,5 + 16% pentru ceea ce depăşeşte suma de 66.750 peste 445.000 61.187,5 + 25% pentru ceea ce depăşeşte suma de 445.000 Sursa: Legea 227/2015 privind Codul fiscal, publicata în M.Of. nr. 817/2015. Ultima categorie de venituri o reprezintă veniturile din transferul proprietăților imobiliare. Conform prevederilor legale din statul român 20, acestea se impozitează în funcție de perioada de la care a fost dobândită proprietatea respectivă. Astfel, pentru construcţii cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru terenuri fără construcţii, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv se va aplică o cotă de 3% până la valoarea de 200.000 lei, respectiv peste 200.000 lei, o cota de 2% calculată la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei. Dacă imobilele au fost dobândite la o perioadă mai mare de 3 ani, impozitarea se va calcula cu o cotă de 2% până la valoarea de 200.000 lei, respectiv peste 200.000 lei, 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei. De asemenea, există venituri neimpozabile reprezentate de dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donaţie între rude şi afini până la gradul al IIIlea inclusiv, precum şi între soţi sau în temeiului unor legi speciale. De menționat este faptul că transferul dreptului de proprietate prin moștenire nu este o operațiune impozabilă atât în România cât și în Canada, cu condiția în statul român ca această să fie finalizată în maxim 2 ani de la data decesului autorului succesiuni. În caz contrar, moștenitorii vor datora un impozit calculat cu o cotă de 1% din valorea masei succesorale. O situație similară se regăsește și în cazul Canadei, în sensul ca impozitarea se realizează aplicând o cota de 1% până la valoarea de $200,000 (echivalentul a unei sume de aprox 600,000 lei), pentru valori peste $200,000 dar până în $2,000,000 (echivalentul a unei sume de aprox. 6,000,000 lei) cu o cotă de 2%, iar peste un transfer cu o valore ce depășește 18 Canada Revenue Agency, Farming Income (2015) http://www.cra-arc.gc.ca/e/pub/tg/t4003/t4003- e.html#p161_8770 19 Legea 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în M.Of. nr. 817/2015 1 Legea 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în M.Of. nr. 817/2015
Toma Andreea cuantumul din intervalul superior anterior se va impozita cu 3% din această, cote valabile pe toată perioada analizată, respectiv 2010 2016. 21 3.Studii de caz În vederea determinării venitului impozabil se iau în considerare toate veniturile realizate de contribuabil pe durata unui a calendaristic. În general, pentru fiecare categorie de venit se calculează un venit net prin scăderea din venitul brut a unor deduceri personale de bază sau suplimentare, această sumă fiind stabilită în funcție de situația proprie a fiecărui contribuabil. Acest capitol își propune să prezinte comparativ impozitarea unor categorii de venit în Canada și România pentru a surprinde diferențe și similitudini între cele două sisteme de impunere. Impozitarea veniturilor rezidenților În abordarea veniturilor impozabile realizate de rezidenți, prezentul subcapitol va urmări impozitarea contribuabilor ce obțin venituri din investiții, din jocuri de noroc și premii, din salarii. În general, în ceea ce privește impozitarea veniturilor din investiții, statele încearcă să aplice cote de impunere ai mici sau diverse reguli/legi în special pentru dividende și câștiguri din capital. Unul dintre motive este că aceste venituri sunt deja impozitate la nivel de societate. Prin urmare, fără prezența unor legi speciale, veniturile din dividende și câștiguri de capital ar putea suferi o dublă impozitare, spre deosebire de salarii sau venituri din dobânzi care sunt deductibile la nivel de societate. În același timp, se ia în considerare aspecte ce vizează competiția fiscală internațională. Dacă statele ar impozita veniturile din investiții la același nivel cu salariile, cu siguranță baza impozabilă ar scădea dramatic. Un exemplu elocvent este Irlanda 22, care în anul 1998 a redus cota de impozitare a câștigurilor din capital de la 40% la jumătate, ceea ce s-a reflectat printro creștere masivă a veniturilor impozabile de acest tip. Această categorie de venit, precum am precizat în capitolul anterior, prezintă câteva particularități interesante în Canada, în sensul că pentru veniturile din dividende există și cota de impunere negativă. Pentru a explica acest lucru, voi prezenta următorul exemplu. În anul 2013, compania XYZ din Ontario distribuie dividende eligibile în valoare de $100, la care se aplică o cotă de 38% 23 aferentă anului 2013. Scopul acestei cote este să estimeze cât ar fi fost suma înainte de aplicarea impozitului pe profit. În acest caz, va fi $138. Impozitul datorat ar fi fost calculat astfel: Impozit datorat la nivel federal: 15% * 138 = $20.07 Impozit datorat la nivel provincial: 5.05% * 138 = $6.97 Total impozit datorat: $27.67 Pentru ca impozitarea să nu reprezinte o povară fiscală mare, statul a introdus credite fiscale pentru dividende. Credit fiscal la nivel federal: 15.02% * 138 = $20.73 Credit fiscal la nivel provincial: 6.4% * 138 = $8.83 Total credit fiscal: $29.56 Prin urmare, dacă din impozitul datorat se scade valorea creditului fiscal, respectiv $27.67 - $29.56, se obține un rezultat negativ de $1.89, precum este reprezentat și în tabelul 21 Wolters Kluwer (2015), Canadian Master Tax Guide 70 th Edition 22 OECD (Noiembrie 2006), Taxation of capital gains of individuals 23 Canadian tax and financial information, Enhanced Dividend tax credit rates from 2007 to 2016 http://www.taxtips.ca/dtc/enhanceddtc/enhanceddtcrates.htm
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 4/2016 de mai jos. De fapt, de fiecare dată când creditul fiscal este mai mare decât impozitul datorat, se va obține o cotă negativă. Tabel 6 Cotele de impozitare a veniturilor pentru provincia Ontario (2013) Cota de impozitare Venit Câștiguri de Dividende Dividende (federală impozabil capital eligibile neeligibile + provincială) < $39,020 20.05% 10.03% -1.89% 2.77% $39,020 - $42,707 24.15% 12.08% 3.77% 7.90% $42,707 - $68,719 31.15% 15.58% 13.43% 16.65% $68,719 - $78,043 32.98% 16.49% 14.19% 17.81% $78,043 - $80,963 35.39% 17.70% 17.52% 20.82% $80,963 - $85,414 39.41% 19.70% 19.88% 23.82% $85,414 - $132,406 43.41% 21.70% 25.40% 28.82% $132,406 - $500,000 46.41% 23.20% 29.54% 32.57% > $500,000 47.97% 23.98% 31.69% 34.52% Sursa:prelucrare proprie. De precizat este faptul că dividendele neeligibile, provenite de la companii private sau microintreprinderi beneficiază de credite fiscale mult mai mici, deoarece acestora li se aplică oricum cote de impozitare mai mici 24. Totodată, la nivelul anului 2012, firma de consultanță financiară BMO Nesbitt Burns 25 din Canada a publicat un studiu conform căruia dacă un contribuabil ar fi realizat venituri doar din dividende, într-un cuantum până în $50,000, impozitul final de plată ar fi egal cu 0. Astfel, ipoteza pleacă de la un venit din dividende de $47,888, care actualizat cu cota de 38%, ajunge la un venit impozabil de $66,085. Calculele din spatele acestui studiu sunt prezentate în tabelul de mai jos. Tabel 7 Impozitarea veniturilor din dividende în provincia Ontario (2012) Grila de impozitare Venit impozabil Impozit Cota de impunere -CAD- -CAD- -CADpână în 42,707 15% 42,707 6,406 între 42,707 și 85,414 22% 23,378 26 5,143 Credit fiscal personal 27 (1,623) 24 GE Solutions (2014), Eligible vs ineligible dividends, http://www.ge-solutions.ca/what-are-eligible-andineligible-dividends.html 25 John Heinzl (2012), Eligible Dividends, https://nesbittburns.bmo.com/getimage.asp?content_id=68395 26 $66,085 $42,707 = $23,378 27 Canadian Tax and Financial information, http://www.taxtips.ca/nrcredits/nrcredits2012tax.htm
Toma Andreea Credit fiscal dividende 15.02% 66,085 (9,926) Total 0 până în 39,020 5.05% 39,020 1,971 între 39,020 și 78,043 9.15% 27,065 2,476 Credit fiscal personal (475) Credit fiscal dividende 6.40% 66,085 (4,229) Total (257) Impozit final de plată 0 Sursa:prelucrare proprie. În România, lucrurile sunt mai simple de atât. Veniturile din dividende sunt impozitate cu o cotă de 16%, până în anul 2016, când această se micșorează la 5% pentru dividendele distribuite după data de 1 ianuarie. Un alt studiu de caz vizează veniturile din jocuri de noroc, care precum am prezentat anterior sunt neimpozabile în Canada și impozabile în România. Cu toate acestea, există câteva cazuri când Canada Revenue Agency (CRA) poate considera că aceste câștiguri ar putea fi impozitate. În anul 2006, un partener de la firma de consultanță în administrarea afacerilor Kemp Harvey Goodison 28 a publicat un articol conform căruia Curtea de Justitie trebuia să decidă dacă reclamații desfășurau o afacere bazată pe câștiguri din jocuri la loterie. Aparent, activitatea se desfășura din anul 1992, atât în Ontario cât și în Quebec. Reclamanții, frații Leblanc, pariau în jur de $200,000 și $300,000 pe săptămână, având un câștig estimat între 10 și 13 milioane de dolari pe an. Deși aceștia sustineau ca veniturile obține sunt neimpozabile conform articolului 40(2)(f) din Income Tax Act, statul a adus următoarele argumente: reclamanții nu aveau alt job, cu alte cuvinte nu aveau alte surse de venit; pariurile se desfășurau în două provincii; utilizau un computer pentru a le genera combinații de numere; achiziționau un număr masiv de bilete; cereau discounturi loteriilor pentru achiziționarea acestor bilete și în plus, cu cât câștigau mai mult cu atât pariu mai mult. Prin urmare, toata activitatea se desfășura conform unui sistem bine organizat ceea ce putea să fie considerată drept o afacere, și profitul astfel obținut să fie impozitat ca atare. Cu toate acestea, datorită riscurilor mari de a pierde, contravenea ipotezei existenței unui sistem organizat, și astfel curtea a decis ca veniturile obținute sunt neimpozabile. Industria gambling-ului în România contribuie anual cu sute de milioane de euro la bugetul de stat, fiind una dintre cele mai fiscalizate activități economice din țară, dar și cu cel mai ridicat nivelul de taxare din domeniul jocurilor de noroc din Europa. în plus, există și taxe specifice acestui domeniu, respectiv taxa de licență și taxa de autorizare care se achită anticipat începerii activității. Conform unui articol publicat de Rombet, Asociația Organizatorilor de Jocuri de Noroc 29, nivelul taxelor de licență este cuprins 25,000 lei pe an, în cazul jocurilor de tip slot-machine, și 400,000 lei pe an pentru casinourile live. La acestea se adaugă taxele pentru autorizația de exploatare, cuprinse între 8.000 lei anual, în cazul sloturilor, și 250,000 lei/an/masă de joc, la casinourilor live. În ceea ce privește casele de pariuri și jocurile de tip bingo, este prevăzut un nivel minim al taxelor de autorizare, cuprins între 250,000 și 500,000 lei anual, respectiv 5% din venitul anual realizat de fiecare operator. Similar celorlalte activități economice, organizatorii de jocuri de noroc plătesc trimestrial impozitul pe profit de 16%, cu excepția casinourilor live și pariurilor sportive, unde acest 28 Don Goodison, CFP, FCGA (2007), Lottery winnings http://www.cga-canada.org/enca/aboutcgacanada/cgamagazine/2007/may-jun/pages/ca_2007_05-06_prof_taxforum.aspx 29 ROMBET (2014), Jocurile de noroc din România http://www.rombet.com/uploads/comunicat-rombet-la-ora-exacta-in-gambling-2014.pdf
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 4/2016 impozit nu poate fi mai mic de 5% din venitul realizat. Pe lângă aceste aspecte, toți organizatorii de jocuri de noroc sunt obligați să rețină și să vireze bugetului de stat un impozit de 25% pe câștigurile jucătorilor ce depășesc 600 lei/zi/organizator. De asemenea, Rombet, Asociația Organizatorilor de Jocuri de Noroc, a realizat un studiu comparativ la nivel european, pentru a facilita informații constructive privind legislația din România ce vizează acest tip de venit. Astfel, cercetarea la nivel european realizată de asociația menționată și de agenția de consultanță Media Pozitiv, a identificat cele mai bune practici pentru piața jocurilor de noroc din România, după o analiză ce curpinde regulile și legislațiile din 13 state membre UE. Cercetarea recomanda adoptarea unei legislații prin care să se renunțe la impozitarea câștigurilor jucătorilor, aliniindu-se astfel legislației din peste 21 țări ale UE care exceptează aceste venituri de la impunere. În exemplificarea cat mai elocventă a impozitării venitului din salarii, se va lua în considerare același nivel de venit în cele două state, și anume suma de 34,167 lei pe lună, ceea ce înseamnă 410,000 lei pe an, realizata în anul 2015, de către un contribuabil necasatorit, în vârstă de 30 de ani. Calculele următoare vor ilustra mai întâi cum anume se impozitează acest venit în Canada, apoi în România. Venit brut realizat: 410,000 lei Contribuția la planul de pensii facultative (RRSP 30 ): 74,436 lei 18% din venitul realizat anul anterior sau 74,436 lei 31 Venit impozabil: 410,000 74,436 = 335,564 lei Contribuția la planul de pensii facultative reprezintă o deducere de care contribuabilul beneficiază înainte de aplicarea grilei de impozitare. De asemenea, de menționat este faptul că această grilă de impozitare se aplică la venitul anual realizat. Prima impunere se realizează la nivel federal, prin cote de impunere progresive, urmată de creditul fiscal federal acordat. Tabel 8 Calcularea impozitului datorat la nivel federal Grila de impozitare - Lei - Venit impozabil - Lei - Cota de impunere Impozit - Lei - < 133,468 133,468 15% 20,020 133,468-266,934 133,466 22% 29,363 266,934-413,790 68,630 26% 17,844 > 413,790 0 29% 0 335,564 Total impozit federal 67,227 Sursa: prelucrare proprie. 30 Canada Revenue Agency, RRSP/PRPP deduction limit http://www.cra-arc.gc.ca/tx/ndvdls/tpcs/rrsp-reer/cntrbtng/cntrbtng-eng.html#whtddctnlmt 31 Suma este echivalentul a $24,930, calculată la cursul mediu BNR din 2015, 1 CAD = 2.9858 RON
Toma Andreea Statul canadian acordă următoarele credite fiscale federale 32, de care contribuabilul poate beneficia: - Deducere personală de bază, reprezentată de o sumă fixă: 33,820 lei; - Deducere aferentă veniturilor realizate de soțul/soția: în cazul în care soțul/soția realizează venituri sub cuantumul de 33,820 lei, contribuabilul care realizează veniturile mai mari își poate deduce suma până la care se atinge acest plafon. Spre exemplu, dacă soțul realizează 1,000 lei, soția își poate deduce 32,820 lei; - Deducere aferentă veniturilor realizate peste vârsta de 65 de ani: 21,000 lei, pentru persoanele cu un venit peste 35,466 lei și până în 82,353 lei; - Deducere pentru persoanele cu dezabilități: 23,585 lei; - Deducere pentru persoanele cu dezabilități în întreținere cu vârsta sub 18 ani: 13,756 lei, pentru cheltuieli mai mari de 8,059 lei și până în 21,814 lei; - Deducere pentru persoanele în întreținere cu vârsta peste 65 de ani: 13,759 lei, dacă acestea au venituri peste 46,982 lei și până în 60,740 lei; - Deducerea cheltuielor medicale: minimul dintre 3% din venitul realizat sau 6,593 lei se scade din cuantumul cheltuielor respective, suma rezultată fiind deducerea finală; - Deduceri aferente cheltuielor cu adopția: maxim 45,548 lei pe copil; - Deduceri aferente studiilor, atât costul programului școlar, cât și cheltuielile cu cărțile necesare; - Deducere aferentă angajării: 3,422 lei. Totodată, în creditul fiscal se includ și contribuția la asigurarea de somaj 33 (pe care nu o plătesc angajații care dețin mai mult de 40% din acțiunile companiei), asigurarea de pensii 34, existănd un plafon maxim anual de care se beneficiază, și pe care l-am inclus în calculul acestui studiu de caz. Având în vedere ca minimul de cheltuieli medicale 35 care ar putea crea un beneficiu pentru contribuabil este de 6,593 lei, am inclus în calculul pentru creditul fiscal un cuantum de 10,000 ei ce includ: cheltuieli stomatologice, aer condiționat, cheltuieli oftalmologice, proteze, medicamente, terapie. În plus, dacă un contribuabil realizează donații 36 în decursul unui an, poate avea beneficii suplimentare, respectiv 15% până în 597 lei și 29% peste ce depășește această sumă. În acest studiu, am presupus o donație totală de 3,000 lei pe an, ce se adună după aplicarea cotei federale de 15% din totalul deducerilor, suma obținută fiind creditul fiscal total, ilustrat în tabelul de mai jos. Tabel 9 Calcularea creditului fiscal federal Deducere Valoare - lei- Deducere personală de bază 33,820 Asigurare de șomaj (EI) 2,780 Asigurare de pensii 7,405 32 Canadian Tax and Financial Information (2015), Personal Tax Credits - Base Amounts http://www.taxtips.ca/nrcredits/tax-credits-2015-base.htm 33 Canada Revenue Agency, Federal EI premium rates and maximums, http://www.cra-arc.gc.ca/tx/bsnss/tpcs/pyrll/clcltng/ei/cnt-chrt-pf-eng.html 34 Canada Revenue Agency, CPP contribution rates, maximums and exemptions http://www.cra-arc.gc.ca/tx/bsnss/tpcs/pyrll/clcltng/cpp-rpc/cnt-chrt-pf-eng.html 35 Canada Revenue Agency, Eligible medical expenses http://www.cra-arc.gc.ca/medical/#mdcl_xpns 36 Canada Revenue Agency, Charitable donation tax credit rates http://www.cra-arc.gc.ca/chrts-gvng/dnrs/svngs/clmng1b3-eng.html
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 4/2016 Credit fiscal de muncă 3,422 Cheltuieli medicale 3,407 Subtotal 50,833 Donații caritabile 782 Total credit fiscal 8,407 Sursa: prelucrare proprie. În ceea ce privește impozitarea la nivel provincial, din cele 12 provincii, am ales Alberta pentru exemplificare, având o grilă de impozitare și cotele aferente la un nivel mediu. Tabel 10 Calcularea impozitului datorat la nivel provincial Grila de impozitare - lei - Venit impozabil - lei - Cota de impunere Impozit - lei - < 373,225 335,564 10.00% 33,556 373,225-447,870-10.50% - 447,870-597,160-10.80% - 597,160-895,740-11.00% - > 895,740-11.25% - 335,564 Total impozit provincial 33,556 Sursa: prelucrare proprie. Stabilirea creditului fiscal provincial se realizează similar celui federal, cu precizarea că tariful provicial aplicat la creditul fiscal este de 10%. Tabel 11 Calcularea creditului fiscal provincial Deduceri Valoare - lei - Deducere personală de bază 54,383 Asigurare de șomaj (EI) 2,780 Asigurare de pensii 7,405 Cheltuieli medicale 7,647 Subtotal 72,215 Donatii caritabile 561 Total credit fiscal 7,783 Sursa: prelucrare proprie Tabel 12. Calcularea impozitului final de plată Impozit/credit fiscal/provincial Valoare - lei - Total impozit federal 67,227 Total credit fiscal 8,407 Total impozit federal de plată 58,819 Total impozit provincial 33,556 Total credit fiscal 7,783 Total impozit provincial de plată 25,774 Total impozit de plată 84,593 Sursa: prelucrare proprie. Prin urmare, la un venit impozabil de 335,564 lei din care se scade impozitul de plată de 84,593 lei, contribuabilul obține un venit net de 250,971 lei.
Toma Andreea În cazul României, impozitarea se realizează cu o cota unică de 16%, existănd de asemenea deduceri de care salariatul poate beneficia. Venit brut realizat: 410,000 lei Contribuții sociale obligatorii: 67,650 lei contribuţia individuală de asigurări sociale: 10.5% * 410,000 = 43,050 lei contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate: 5.5% * 410,000 = 22,550 lei contribuţia individuală de asigurări pentru şomaj: 0.5% * 410,000 = 2,050 lei Beneficii acordate: 5,865 lei cotizația sindicală 37 : 1% * 410,000 = 41,000 lei deducerea personală: 0 lei (deoarece venitul lunar realizat depășește plafonul maxim de 3,000 lei) contribuția la fondurile de pensii facultative 38 : 1,765 lei Venit impozabil: 410,000 67,650 5,865 = 336,485 lei Impozit de plată: 16% * 336,485= 53,838 lei Venit net: 282,647 lei Beneficii acordate: 5,865 lei Venit net final: 288,512 lei Așadar, la un venit realizat de 410,000 lei, contribuabilul va suporta un o impunere de 25.21% în Canada și de 16% în România. Practic, venitul net lunar va fi de 24,043 lei în statul român, și 20,914 lei dacă ar fi impozitat în celălalt stat. De remarcat este faptul că diferența între cele două state nu este foarte mare, deși venitul impozabil este supus a două sisteme de impunere total diferite și povara fiscală cu siguranță este în Canada, datorita dublei impozitări la nivel federal, respectiv local, însă această presiunea această scade odată cu creditele fiscale acordate. 4.Concluzii Deciziile unui stat în materie de impozitare reprezintă unul dintre cei mai importanți factori în dezvoltarea economica a acestuia. De aceea, impozitele trebuie să aiba un caracter dinamic, care se conturează prin frecvența schimbărilor la nivel legislativ ce reflectă evoluția permanentă a suportului economic și politic a impozitului. Mai mult decât atât, statele trebuie să țină pasul și cu dezvoltarea tehnologică, ce permite calcularea și completarea în format electronic a diverselor formulare și declarații fiscale. Astfel, se creează o relație direct proporțională între contribuabil și organul fiscal. În acest sens, cu cât este mai accesibil și facil de completat o declarație fiscală, cu atât este mai deschis un contribuabil de a-și declara toate veniturile. Acesta este cazul statului canadian, care în ciuda cotei procentuale progresive, a formularelor fiscale numeroase, a legislației relativ interpretabile în materie de criterii de eligibilitate, este un sistem bine organizat și motivant pentru plătitorii de impozite și taxe prin creditele fiscale acordate și nu numai. Spre deosebire de acesta, în România, deși lucrurile sunt puțin mai simple privind sistemul de impunere, se poate lua o întorsătură mai complicată când vine vorba de timpul acordăt complețării, de înțelegerea legislației stufoase, de frecvența documentelor ce trebuie depuse, care nu compensează prin beneficiile unui contribuabil. 37 Legea 62/2011 privind Dialogul social, publicata în M. Of. nr. 322/2011 38 Plafonul maxim de care se poate beneficia anul este de 400 conform Legii 271/2003, echivalentul a 1,765 lei, calculat la cursul mediu BNR din 2015, 1 EUR = 4.4123 RON
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 4/2016 Așadar, concluzia acestei lucrări apare ca o recomandare în linii mari pentru sistemul de impozitare din România prin comparațiile realizate la nivel de venit cu impunerea în statul canadian. Bibliografie Canada Revenue Agency, Charitable donation tax credit rates. [online] la adresa http://www.cra-arc.gc.ca/chrts-gvng/dnrs/svngs/clmng1b3-eng.html Canada Revenue Agency, CPP contribuțion rates, maximums and exemptions. [online] la adresa http://www.cra-arc.gc.ca/tx/bsnss/tpcs/pyrll/clcltng/cpp-rpc/cnt-chrt-pf-eng.html Canada Revenue Agency, Eligible medical expenses. [online] la adresa http://www.craarc.gc.ca/medical/#mdcl_xpns Canada Revenue Agency, Employed artists. [online] la adresa http://www.craarc.gc.ca/tx/ndvdls/tpcs/ncm-tx/rtrn/cmpltng/ddctns/lns206-236/229/rtsts/menueng.html Canada Revenue Agency, Farming Income. [online] la adresa http://www.craarc.gc.ca/e/pub/tg/t4003/t4003-e.html#p161_8770 Canada Revenue Agency, Federal EI premium rates and maximums. [online] la adresa http://www.cra-arc.gc.ca/tx/bsnss/tpcs/pyrll/clcltng/ei/cnt-chrt-pf-eng.html Canada Revenue Agency, RRSP/PRPP deduction limit. [online] la adresa http://www.craarc.gc.ca/tx/ndvdls/tpcs/rrsp-reer/cntrbtng/cntrbtng-eng.html Canadian Tax and Financial Information (2007 2016), Enhanced dividend tax credit. [online] la adresa http://www.taxtips.ca/dtc/enhanceddtc/enhanceddtcrates.htm Canadian tax and financial information (2012), Tax credit Amounts. [online] la adresa http://www.taxtips.ca/nrcredits/nrcredits2012tax.htm Canadian Tax and Financial Information (2015), Personal Tax Credits - Base Amounts. [online] la adresa http://www.taxtips.ca/nrcredits/tax-credits-2015-base.htm Carter E. George, Peter Diekmeyer, Richard Foot (2007), Taxation. [online] la adresa http://www.thecanadianencyclopedia.ca/en/article/taxation/ Chris, E. (2008), Global tax revolution: The rise of tax competition and the battle to defend it, Editura Cato Institute Deloitte, Canadian tax rates archives (2012 2016), Personal Income Tax Table. [online] la adresa http://www2.deloitte.com/ca/en/pages/tax/articles/canadian-tax-ratesarchive.html Don Goodison, CFP, FCGA (2007), Lottery winnings. [online] la adresa http://www.cgacanada.org/en-ca/aboutcgacanada/cgamagazine/2007/ May- Jun/Pages/ca_2007_05-06_prof_taxforum.aspx GE Solutions (2014), Eligible vs ineligible dividends. [online] la adresa http://www.gesolutions.ca/what-are-eligible-and-ineligible-dividends.html Government of Canada, Income tax Act (1985), c. 1 (5 th Supp.) International Monetary Fund (2008), World economic outlook database. [online] la adresa www.imf.org/external/pubs/ft//weodata/2007/02/weodata/index.aspx John Heinzl (2012), Eligible Dividends. [online] la adresa https://nesbittburns.bmo.com/getimage.asp?content_id=68395 Legea 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în M.Of. nr. 817/2015 Legea 62/2011 privind Dialogul social, publicataă în M. Of. nr. 322/2011 Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în M.Of. nr. 444/2015 Moraru, D., Voinea, C., Nedelcu, M. (2005), Finanțe Publice, Editura Economică