STUDIU PRIVIND PRINCIPALELE IMPOZITE ŞI TAXE DE LA POPULAŢIE ÎN ROMÂNIA Paul ZAI consilier, Ministerul Administraţiei şi Internelor This study strives to present the principal taxes that citizen are paying. Taxes in the context of this paper include building tax, land tax and car tax. This paper presents the evolution of these taxes during 2003-2005. Different indicators regarding these taxes are presented and analyzed. The conclusion of this research is that property tax has to be evaluated at the market value. Transylvanian Review of Administrative Sciences, 19/2007, pp. 126-133 Lucrarea Studiu privind principalele impozite şi taxe de la populaţie în România, încearcă să prezinte comparativ evoluţia principalelor impozite şi taxe la nivelul judeţelor din România pe durata de 3 ani. Studiul este realizat pe baza datelor puse la dispoziţie de către Ministerul Finanţelor, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Institutul Naţional de Statistică, precum şi prin analizarea bugetului. Analiza principalelor impozite şi taxe la nivelul judeţelor din România este efectuată prin calculul indicilor cu bază fixă, indicilor cu bază în lanţ, gradului de realizare, ponderii din venituri total, din venituri proprii, din impozite şi taxe de la populaţie, minimul, maximul, media pe ţară a principalelor impozite şi taxe locale, raportarea principalelor impozite şi taxe de la persoane fizice şi juridice la populaţie, suprafaţa, P.I.B. şi actualizarea unor venituri la inflaţie. Cercetarea se va axa pe studiul principalelor impozite şi taxe de la populaţie şi evoluţia acestora între anii 2003-2005. Analiza tratează totalul Impozitelor şi taxelor de la populaţie, (a căror componente principale sunt: impozitul pe clădiri de la persoane fizice, impozitul pe teren de la persoane fizice, taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de persoane fizice). IMPOZITELE ŞI TAXELE DE LA POPULAŢIE se includ în categoria impozitelor directe. Studiind sumele absolute ale impozitelor şi taxelor de la populaţie constatăm faptul că acestea au o evoluţie crescătoare de la 595.042.643 mii lei în anul 2003 126
la 766.543.278 mii lei în anul 2005. Evoluţia crescătoare a veniturilor obţinute din totalul impozitelor şi taxelor de la populaţie din România în perioada 2003-2005 este determinată creşterea semnificativă în această perioadă a bazei de impunere, a numărului clădirilor, creşterea continuă a numărului mijloacelor de transport şi datorită faptului că multe terenuri au trecut în această perioadă Grafic 1 1,000,000,000 800,000,000 600,000,000 400,000,000 200,000,000 din proprietatea statului în proprietatea unor persoane fizice. Trebuie să amintim aici faptul că populaţia României în 2006 era de 21.632.698 locuitori, numărul total de autovehicule înmatriculate de 3,47 milioane, în timp ce numărul locuinţelor în fază de proiect la nivelul anului 2003 erau de 4.592.078, numărul locuinţelor în derulare de 2.740.090. În perioada 1990-2003 au fost realizate 881.917 locuinţe, iar numărul total al locuinţelor realizate până în trimestrul II 2006 erau în rural de 3.611, iar în urban de 3.378. Tabel 1 Denumirea Indicatorilor(mii lei) Total impozite si taxe de la populatie 595.042.643 679.032.703 766.543.278 Total impozite si taxe de la populatie actualizate 650.381.608,36 737.429.515,57 770.375.994,39 la inflaţie DIFERENŢA 55.338.965,36 58.396.812,57 6.167.283,61 Judetul Cluj 24.095.389 27.220.398 31.066.909 JudetulL Constanţa 26.531.027 30.693.572 32.301.043 Judetul Timiş 24.020.144 28.573.291 30.628.723 JudetulL Prahova 22.803.760 27.271.632 31.706.860... Judetul Giurgiu 5.744.212 6.789.697 7.824.305 Judetul Covasna 5.618.197 6.535.502 7.323.720 Judetul Tulcea 5.483.121 6.141.916 6.905.275 0 Impozite si taxe de la populatie Total ITP Total ITPac tualiz ate Grafic 2 Impozite si taxe de la populatie 35,000,000 30,000,000 25,000,000 20,000,000 15,000,000 10,000,000 5,000,000 0 CJ CT TM PH GR CV TL 127
Impozitul şi taxele locale au fost reglementate prin Legea nr. 27/1994 modificată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 64/1998 şi abrogată de Ordonanţa 36/2002. Ordonanţa 36/2003 a fost abrogată de Noul Cod Fiscal Legea 571/2003 modificată de H.G. 44/2004, H.G. 1514/2006 şi H.G. 1861/2006. Legea dă posibilitatea consiliilor locale să stabilească aceste impozite în funcţie de condiţiile concrete din teritoriu. Aceste impozite începând cu anul 1999 au fost indexate cu indicele inflaţiei. Hotărârile de guvern apărute în legătură cu aceste impozite şi taxe locale în perioada studiată vor fi amintite în momentul în care vom studia fiecare impozit în parte. Modificările amintite dădeau posibilitatea consiliilor locale până în anul 2003 să majoreze sau să diminueze cu până la 50% impozitele şi taxele locale, în anul 2004 pentru 2005 cu 20%, în anul 2005 pentru 2006 nelimitat, urmând ca în anul 2006 pentru 2007 să se revină la 20%. Legea numărul 571/2003 precizează la Art.284 (10) faptul că Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor, precum şi alte taxe prevăzute la art.282 şi 283 se reduc cu 50%, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea unor facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, republicată, cu modificările ulterioare, pentru persoanele fizice care domiciliază şi trăiesc în localităţile precizate 1. Vom observa faptul că în zonele menţionate mai sus impozitele încasate vor fi mai reduse tocmai din acest motiv. În continuare dacă analizăm taxele şi impozitele de la populaţie actualizate la rata inflaţiei constatăm faptul că aceste impozite şi taxe cresc de la 650.381.608,36 mii lei în anul 2003 la 770.375.994,39 mii lei în anul 2005. Diferenţa cea mai mare între impozitele şi taxele de la populaţie actualizate la inflaţie şi cele neactualizate la inflaţie apare în anul 2004, aceasta fiind de 58.396.812,57 mii lei, iar cea mai mică diferenţă în 2005 de 6.167.283,61 mii lei. Ponderea impozitului pe teren de la persoane fizice în totalul impozitelor şi taxelor de la populaţie este în creştere de la 21,3% în 2003 la 22,8% în 2005, iar ponderea taxelor asupra mijloacelor de transport deţinute de persoanele fizice în totalul impozitelor şi taxelor de la populaţie creşte de la 21,3% în 2003 la 22,8% în 2005. Ponderea impozitului pe clădiri de la persoane fizice în totalul impozitelor şi taxelor de la populaţie este de peste 56% în fiecare an. Ponderea impozitelor şi taxelor de la populaţie în total venituri este în scădere în perioada analizată de la 4,55% în 2003 la 3,93% în 2005, deci ponderea acestora în totalul veniturilor este mică. Dacă vorbim de procentul impozitelor şi taxelor de la populaţie în venituri proprii situaţia este interesantă deoarece acest procent scade de la 21,8% în 2003 la 8,81% în 2005. Acesta scădere de 13% a fost determinată de schimbarea structurii bugetului. Creşterea încasărilor impozitelor şi taxele de la populaţie în 2004 faţă de 2003 este de 1,14 ori, iar în 2005 faţă de 2003 acestea cresc de 1,29 ori. De la un an la altul încasările înregistrează creşteri, în anul 2004 faţă de 2003 de 1,14 ori, pentru ca în anul 2005 faţă de 2004 să apară creşteri de 1,13 ori. Gradul de realizare a diferitelor venituri a fost calculat atât raportând încasările la Grafic 3 20,000,000 15,000,000 10,000,000 5,000,000 0 Impozite si taxe de la pop. media pe judete 1 Legea numărul 571/2003 precizează la Art.284 (10) 128
prevederile iniţiale, cât şi raportând încasările la prevederi definitive. Gradul de realizare la care ne vom referi va fi cel obţinut prin raportarea încasărilor la prevederile iniţiale. Referitor la gradul de realizare, întâlnim şi aici depăşiri faţă de plan. Astfel în anul 2004, gradul de realizare este de 138.12%, gradul de realizare cel mai mic înregistrându-se în 2003 (87,04%), în timp ce în 2005 acesta este 110,76%. Tabel 2 Denumirea Indicatorilor (%) Impozite si taxe de la populatie/capita 27,51 31,39 35,43 Impozite si taxe de la populatie/suprafata agrcola 40,45 46,16 52,10 Impozite si taxe de la populatie/p.i.b. 3128,64 3570,25 4030,37 Impozitele şi taxele de la populaţie per capita cresc de la 27,51 mii lei în 2003 la 35, 43 mii lei în 2005. Astfel rezultă faptul că românii plătesc per capita în sume absolute în anul 2005 impozite şi taxe de la populaţie de 35,43 mii lei. Impozitele şi taxele de la populaţie per suprafaţă agricolă au crescut de la 40,45 mii lei/suprafaţă agricolă în anul 2003 la 52,10 mii lei/suprafaţă agricolă în anul 2005. Dacă ne referim la impozitele şi taxele de la populaţie per P.I.B., acest indicator creşte de asemenea în perioada analizată. Ce este interesant în cazul celor trei indicatori este faptul că creşterea anului 2005 faţă de 2003 este aceiaşi în cazul celor trei indicatori, de aproximativ 1,3 ori. Tabel 3 Denumire indicator(mii lei) Impozite si taxe de la populatie Media pe judete Medie 2003-2005 Diferenţă pe ţară 2005-2003 14.167.682 16.167.445 18.251.030 16.195.386 171.500.635 Precizăm în continuare că pentru fiecare impozit am calculat valoarea maximă, minimă şi media, pe fiecare an. Astfel putem observa cu uşurinţă în care dintre judeţele analizate aceste impozite au prezentat valorile cele mai ridicate, pe intervalul 2003-2005. Totodată, pentru fiecare impozit pe ţară am calculat diferenţa 2005-2003, arătând cu cât s-a modificat încasările din fiecare impozit pe perioada analizată. De asemenea am calculat valoarea maximă, minimă şi media înregistrată de încasările dintr-un anumit impozit, pe perioada 2003-2005. După cum se poate observa din Tabelul 3 media impozitelor şi taxelor de la populaţie pe judeţele din România creşte de la 14.167.682 mii lei în 2003 la 18.251.030 mii lei în anul 2005, în timp ce media în perioada 2003-2005 este 16.195.386 mii lei. Diferenţa calculată între încasările impozitelor şi taxelor de la populaţie în 2005 şi încasările din 2003 este de 171.500.635 mii lei. Judeţul care are cele mai ridicate sume colectate din impozite şi taxe de la populaţie este Constanţa (32.301.043), urmat de Prahova (31.706.860), Cluj (31.066.909) şi Timiş (30.628.723), Dacă studiem numărul populaţiei din fiecare judeţ amintit mai sus putem spune faptul ca acesta este un factor care plasează aceste judeţe pe locurile fruntaşe. Astfel judeţul Constanţa are o populaţie de 734.381 locuitori, judeţul Prahova 831.185 locuitori, judeţul Timiş cu o populaţie de 714.079 şi judeţul Cluj cu o populaţie de 683.550 locuitori. Dacă comparăm judeţul care colectează cele mai mari impozite şi taxe de la populaţie (Constanţa), cu judeţul care colectează cele mai mici sume (Tulcea) observăm faptul că judeţul Constanţa colectează impozite şi taxe de la populaţie de 4,67 ori mai mult decât judeţul Tulcea. 129
Judeţul autoritatea administraţiei locale Program 2005 Realizat cumulat de la începutul anului Procent realizare (col 2/col 1 x 100) Total general, din care 123.139.137 75.810.320 61,56 Consiliul Judeţean Constanţa 4.775.000 3.357.851 70,32 Total municipii, din care 72.731.444 52.741.143 72,51 Constanţa 51.862.000 43.106.109 83,12 Mangalia 14.381.500 6.382.941 44,38 Medgidia 6.487.944 3.252.093 50,13 Total oraşe 25.312.115 11.795.787 46,60 Total comune 20.320.579 7.915.539 38,95 Sursa Consiliul Judeţean Constanţa (mii lei) (Tabel 4) Principalele bugete care influenţează în cea mai mare măsură impozitele şi taxele de la populaţie sunt cele ale oraşelor Constanţa, Medgidia, Mangalia, Hârşova. După cum se vede şi din Tabelul 4 bugetul Constanţei este cel care are ponderea principală, motiv pentru care ne vom referi mai în detaliu la acest buget. IMPOZITE SI TAXE DE LA Tabel 5 POPULATIE (mii lei) Constanţa 134.400.000 174.200.000 131.067.000 Cluj-Napoca 168.030.000 187.750.000 181.984.060 Timisoara 145.616.422 173.169.349 179.472.074 Ploieşti 101.072.000 103.230.710 13.700.000 Dacă studiem mai atent tabelul numărul 5 observăm faptul că la majoritatea oraşelor importante ale judeţelor se situează în top. Cele mai ridicate sume sunt în 2003, cu excepţia Timişoarei care este singurul municipiu din cele prezentate în tabelul 5 în care aceste impozite şi taxe de la populaţie cresc între 2003-2005 iar cel mai înalt venit colectat din Impozite şi taxe de la populaţie apare în 2004. Unul din motivele pentru care sumele colectate în 2005 sunt mai reduse este şi limita de 20% impusă în creşterea impozitelor şi taxelor locale, faţă de 50% în 2003. Acest motiv determină şi creşterea mai redusă pe fiecare judeţ în parte în 2005 faţă de 2004, în comparaţie cu creşterea din 2004 faţă de 2003. Trebuie să evidenţiem faptul că judeţele aflate în top, cu nivelul cel mai ridicat al veniturilor obţinute din impozite şi taxe, sunt centre economice puternice, cu influenţiază puternic economia românească. Din analiza taxelor şi impozitelor de la populaţie putem observa că în anul 2003, judeţul Olt se află pe primul loc în ceea ce priveşte procentul taxelor şi impozitelor de la populaţie în totalul veniturilor proprii (32%), urmat apoi de judeţele Sălaj cu 31% şi Mureş cu 29%. În anul 2004 procentul acestor impozite în totalul veniturilor proprii nu mai este atât de ridicat, scăzând la 15% în judeţele: Vaslui, Tulcea, Sibiu, Harghita. Acestea sunt urmate de: Maramureş, Neamţ, Olt, Dîmboviţa cu un procent de 14%. Judeţul Olt se află în anul 2005 pe primul loc în ceea ce priveşte proporţia veniturilor din taxele şi impozitele de la populaţie în totalul veniturilor proprii ale judeţului (16%), pe locul doi urmează judeţul Teleorman cu un procent de 15%. În ceea ce priveşte evoluţia taxelor şi impozitelor de la populaţie în perioada 2003-2005 putem observa următoarele: În anul 2004 faţă de anul 2003, veniturile din impozitele şi taxele de la populaţie au crescut cu 26% în judeţul Botoşani, cu 25% în judeţele Buzău şi Ialomiţa şi cu doar 22% în judeţul Arad. Cea 130
mai semnificativă creştere a acestor venituri a avut loc în anul 2005 faţă de anul 2004 în judeţul Ilfov cu 47%, urmează apoi în anul 2005, judeţele Neamţ cu 30% şi Arad cu 29%. Impozitul pe clădirile deţinute de persoanele fizice tinde să fie progresiv, cu cote ce cresc odată cu creşterea numărului de clădiri avute în proprietate. Pentru determinarea valorilor impozabile se aplică coeficienţii de corecţie potrivit rangului localităţii şi zonei în care se află locuinţa respectivă. Menţionăm în continuare faptul că Impozitele pe clădiri de la persoane fizice cresc de la 353.984.444 mii lei în 2003 la 439.300.602 mii lei în 2005. Interesant este faptul că creşterea din 2004 faţă de 2003 este de 2,7 ori. Această creştere este determinată de creşterea numărului de clădiri deţinute de persoane juridice, creşterea numărului de firme private în perioada analizată. PONDERI IMPOZITE PE CLADIRI Tabel 8 (%) Impozitul pe cladiri de la persoane fizice din VT 1 2,71 2,50 2,26 Impozitul pe cladiri de la persoane fizice din VP 2 12,97 5,37 5,05 Impozitul pe cladiri de la persoane fizice din ITP 3 59,49 58,63 57,31 Putem remarca faptul că ponderea impozitului pe clădiri de la persoane fizice din Impozite şi taxe de la populaţie descreşte în perioada analizată de la 59,49% la 57,31%. În continuare este important de urmărit ponderea impozitului pe clădiri de la persoane juridice care scade de la 18,78% în 2003 la 8,36% în 2004. Cauza scăderii ponderii acestui impozit în venituri proprii este cea de structură a veniturilor proprii. Pe de altă parte, observăm că veniturile din Impozitul pe clădiri de la persoane fizice au crescut în anul 2005 faţă de 2004 de 1,10 ori. Raportat la anul 2003 se poate observa că în anul 2005 a avut loc cea mai mare creştere a veniturilor totale (de 1,24 ori), iar în anul 2004 cea mai mică (de 1,12 ori). Dacă urmărim impozitul pe clădiri per capita observăm faptul că acesta are un parcurs ascendent de la 16,36 mii lei în 2003 la 20,31 mii lei în 2005. De asemenea dacă studiem Impozitul pe clădiri de la persoane fizice per PIB putem spune faptul că şi acesta suferă o creştere în perioada analizată de la 214,38 mii lei la 266,05 mii lei. MEDIA IMPOZITULOR PE CLADIRI Tabel 9 (mii lei) Impozitul pe cladiri de la persoane fizice 8.428.225 9.479.547 10.459.538 Tabelul 9 prezintă evoluţia mediilor impozitelor pe clădiri la persoane fizice în perioada 2003-2005. În ceea ce priveşte gradul de realizare a impozitului pe clădiri de la persoane fizice, acesta este de 85% în anul 2003 şi 2004, iar în anul 2005 acesta ajunge la 87%. Taxa asupra mijloacelor de transport este de asemenea foarte importantă în ceea ce priveşte veniturile unităţilor administrativ-teritoriale. Această taxă reprezintă însă un procent destul de nesemnificativ în totalul veniturilor proprii; după cum putem observa acest procent este sub 2% în anul 2003 urmând ca în următorii ani acest procent să continue să scadă. Covasna este judeţul care în anul 2003 are un procentaj al taxei asupra mijloacelor de transport în totalul veniturilor proprii de 2%, iar în 2004 şi 2005 judeţul Vrancea are cel mai ridicat procent în acest sens. Un alt impozit important pentru bugetele locale îl constituie impozitul pe teren de la persoane fizice. Şi acesta are un procent nesemnificativ în totalul veniturilor proprii (sub 5%). În ceea ce 1 VT - Venituri total 2 VP - Venituri proprii 3 ITP - Impozite şi taxe de la populaţie 131
priveşte ponderea impozitului pe teren în totalul veniturilor din impozitele şi taxele de la populaţie aceasta este mai mare decât ponderea taxei asupra mijloacelor de transport. În anul 2003 judeţul cu cel mai mare procent este Teleorman 34%, urmat de Călăraşi cu 33%. Este un fenomen normal având în vedere faptul că aceste judeţe sunt preponderent agricole. În Cluj, în anul 2003 procentul veniturilor din impozitul pe teren de la persoane fizice în totalul veniturilor şi taxelor de la populaţie este de 17%, în timp ce judeţul Caraş-Severin înregistrează cel mai mic procent în anul 2003 de 12%. Se poate observa faptul că judeţul Cluj nu se bazează neapărat pe această sursă de venit. Din analiza efectuată asupra principalelor impozite şi taxe locale la nivelul judeţelor din România, în perioada 2003-2005, se poate observa că principala problemă este întărirea autonomiei funcţionale şi financiare a României. Autonomia funcţională este bazată pe o reală autonomie financiară şi presupune finanţarea acţiunilor bugetelor locale exclusiv pe seama veniturilor proprii. Trebuie delegate competenţe împreună cu resursele aferente pentru finanţarea acestora. În perioada 2005-2006 procesul de descentralizare a trecut printr-o etapă de reorganizare. Cadrul legislativ a fost complet înnoit, astfel încât deficienţele semnalate mai sus să nu se repete. Noua legecadru a descentralizării, Legea nr. 195/2006, stabileşte principii, reguli şi criterii clare şi universalvalabile pentru transferul unor noi competenţe către autorităţile administraţiei publice locale sau optimizarea serviciilor deja descentralizate. De asemenea, statuează o nouă tipologie şi structură a competenţelor exercitate în prezent de autorităţile administraţiei publice locale, divizându-le în competenţe exclusive, partajate şi delegate. Legea finanţelor publice locale, Legea nr. 273/2006, îmbunătăţeşte sistemul de echilibrare a bugetelor locale, astfel încât să elimine influenţa politică în alocarea fondurilor şi să suplimenteze resurselor comunităţilor locale sărace. Pentru buna funcţionare a instituţiilor şi a activităţilor finanţate de la buget consider că s-ar impune aplicarea următoarelor măsuri: crearea unei baze de date complexe care să asigure posibilitatea urmăririi unitare, în profunzime a achitării tuturor obligaţiilor pe care contribuabilii le au faţă de bugetul local; identificarea de noi surse de venituri la bugetul local şi valorificarea acestora prin introducerea de noi taxe locale; elaborarea de către fiecare instituţie din bugetul local a unor studii de prognoză cu privire la: perspectivele de dezvoltare ale instituţiei, în corelaţie cu dezvoltarea economică la nivel general şi local; necesităţile reale ale instituţiilor ce decurg din programul de dezvoltare şi variantele de propuneri pentru acoperirea acestora; impactul social al activităţii instituţiei şi a eventualelor modificări aduse în activitatea unităţii respective datorită programului prognozat pentru perioada următoare. utilizarea eficientă a fondurilor aflate la dispoziţia acestora, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de trai. România trebuie să facă paşi înainte în ceea ce priveşte modernizarea impozitului pe proprietate (clădiri şi terenuri). Soluţia la această problemă poate fi trecerea la impozitarea în funcţie de valoarea reală pe piaţă a proprietăţilor. Bibliografie 1. Drăcea M., Berceanu D., Sichigea N., Ciurezu T. Finanţe publice, Editura Universitaria, Craiova 1999 2. Hoanţă N. Economie şi finanţe publice, Editura Polirom, Iaşi- 2000 3. Manolescu Gh. Buget, abordare economică şi financiară, Editura Economică, Bucureşti, 1997 4. Matei Gh. Finanţe publice, Editura Universitaria, Craiova, 1998 5. Minea M. Ş., Iordăchescu E., Georceanu A. M., Dreptul Finanţelor Publice, Editura Accent, Cluj -Napoca, 2002 6. Moşneanu T. Buget şi trezorerie publică, Editura Du Style, Bucureşti, 2000 7. Talpoş I. Finanţele României - Editura Sedona Timişoara 1995 132
8. Tulai C. Fiscalitate comparată şi armonizări fiscale, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005 9. Văcărel I., Anghelache G., Bistriceanu Gh. D., Moşneanu T., Bercea F., Bodnar M., Georgescu F. Finanţe Publice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2001 10. Zaharia Vasile Finanţe Publice, Editura George Bariţiu, Cluj Napoca, 2002 11. Fisher R.C., State and Local Pubic Finance, Scott Foreman and Company, Glenview, 1988 12. Rubin I., The Politics of Public Budgeting: Getting and Spending, Borrowing and Balancing, 1997 13. Gaudemet P-M., Molinier J., Finances publiques, tome I: Budget/Tresor, 6e ed., Montchretien, 1992 14. Bird R.M., Vaillacourt, F., Fiscal Decentralization in Developing Countries, Cambridge Press, 1998 15. Buletinul Statistic al Judeţelor- Institutul Naţional de Statistică 133