Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 1/2003 Codreanu Roxana Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, anul III Academia de Studii Economice din Bucureşti roxana_vyo@yahoo.com Coordonatorul lucrării Prof. univ. dr. Moșteanu Tatiana Rezumat. În contextul deficitului bugetar, acesta se afla în creștere și necesitatea de a restabili creșterea economică, fără a compromite stabilitatea financiară și sustenabilitatea fiscală pe termen lung, guvernele ar trebui să întreprindă măsuri severe care sa se axeze in principal asupra cheltuielilor dar si asupra veniturilor. Aceasta lucrare are scopul de a prezenta care sunt interventiile guvernamentale in economie, si efectele sale bazandu-se pe o ancheta asupra unor constatari din literatura de specialitate, si o evaluare succinta a situatiei in care se afla Romania in aceasta perioada de criza economica. Cuvinte - cheie: Deficit bugetar; efect de evictiune; consolidare fiscala; veniturile bugetului general consolidat; cheltuielile bugetului general consolidat. Clasificare JEL: H63. Clasificare REL: 8Z; 13Z. 1. Introducere Deficitul bugetar a devenit un fenomen caracteristic al lumii contemporane. Un deficit bugetar mare poate provoca o creştere a ratei inflaţiei, dificultăţi la achitarea datoriilor externe, o criză valutară dar şi alte fenomene nedorite ce influenţeazã negativ procesul de stabilizare macroeconomică şi respectiv progresul economic. Sarcinile principale ale României în condiţiile economice actuale cuprind efectuarea unor schimbări de structură, stabilirea echilibrului bugetar şi creşterea economică. Problema deficitului bugetar vizează nu doar aspectele politice,dar şi cele sociale, precum redistribuirea echitabilă a bunurilor sociale şi a distribuirii resurselor între generaţii. Instrumentul în care îşi găsesc reflectarea toate resursele financiare publice şi cheltuielile publice îl constituie bugetul general consolidat.acesta cuprinde ansamblul bugetelor care reflectă fluxurile de venituri şi de cheltuieli ale sectorului public. Scoala clasica de finante considera ca deficitul bugetar are un impact negativ asupra economiei, si il privea ca fiind pe un pericol pentru un stat ( aceasta este o situatie in care statul devine insolvabil si nu-si mai poate onora obligatiile) si acesta contribuie la intretinerea inflatiei deoarece statul face cheltuieli mari care sunt neproductive punand in circulatie bani suplimentari fara ca pe piata sa apara bunuri si servicii si din aceasta cauza apare inflatia. Efectele negative care sunt produse de deficitul bugetar cuprinde un nivel scazut al investitiilor si un nivel ridicat al ratelor dobanzii, ulterior acesta a fost transpus de catre literatura de specialitate in efect de evictiune (crowding out). Acest efect apare in momentul in care se modifica nivelul dobanzilor. Deoarece deficitul reprezinta in fapt o economisire publica negativa, se micsoreaza nivelul national al economiilor. 432
Codreanu Roxana Conform autorilor William Jack Baumol, si Alan Stuart Blinder acestia sunt de părere că efectul de crowding out este rareori atât de puternic încât să anuleze întregul efect expansionist al chetuielilor publice, un stimul economic net rămânând. 1 2. Deficitul bugetar al Romaniei in perioada 2010-2012 Singurul buget corect este un buget echilibrat. Adam Smith (1776) 2.1. Deficitul bugetar - concept Dezechilibrul financiar public este rezultatul cererii prea mari de resurse financiare publice, comparativ cu fondurile ce pot fii constituite la nivelul statului. Prin urmare, pentru a se exprima valoric acest decalaj, cel mai frecvent se utilizează termenul de deficit bugetar. Deficitul bugetar este opusul surplusului bugetar care are loc atunci când veniturile fiscale depăşesc cheltuielile publice.deficitul care se bazează pe diferenţa dintre suma cheltuielilor publice ocazionate cu plaţile prin transferuri şi cele pentru cumpărare de bunuri si servicii publice şi suma veniturilor fiscale este considerată deficit primar. Dacă la deficitul primar se adaugă plăţile de dobânzi aferente împrumutului de stat înscrise în buget sub formă de cheltuială publică, se obţine deficitul total. 2 Deficitul bugetului general consolidat exprimă dezechilibrul existent la nivelul bugetelor componente ale sistemului bugetar, agregate şi consolidate care formează un intreg. Deficitul bugetar se determină prin diferenţa între veniturile şi cheltuielile bugetului general consolidat. Dacă aceasta diferenţă este una pozitivă atunci vorbim de surplus/excedent al bugetului general consolidat. În legea bugetului de stat se stabilesc volumul veniturilor şi structura acestora pe capitole şi subcapitole, volumul cheltuielilor pe destinaţii şi pe ordonatori principali de credite pentru bugetul de stat, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor pentru şomaj, volumul creditelor externe, volumul fondurilor externe nerambursabile, precum şi volumul sumelor alocate din veniturile proprii pentru anul următor. 2.2. Metode de măsurare a deficitului bugetar În Romania, pentru măsurarea dezechilibrului financiar public se folosesc metode diferite, în funcţie de care se identifică un anumit tip de deficit bugetar. In continuare prezint urmatoarele tipuri de deficite bugetare. Deficitul bugetului general consolidat exprimă dezechilibrul existent la nivelul bugetelor componente ale sistemului bugetar consolidate şi agregate pentru a putea forma un întreg.. Deficitul/surplusul conventional se calculează ca diferenţă dintre încasările şi plăţile efective, şi reprezintă necesarul de finanţare a deficitului public. Pentru măsurarea acestui tip de dezechilibru public veniturile nu includ împrumuturile interne şi externe. Deficitul/surplusul primar este definit ca diferenţă între veniturile curente şi cheltuielile bugetare nedestinate plăţii dobânzilor la datoria publică. Acesta exclude din deficitul conventional cheltuielile care reprezintă dobânzile la datoria publica. Deficitul/surplusul operaţional include deficitul primar precum şi dobânda reală plătita în contul datoriei publice interne. 1 William Jack Baumol,Alan Stuart Blinder, Economics: Principles and Policy 2 Nicolae Hoanţă, Economie şi finanţe publice, edit. Polirom 2000, Iaşi, pag 234 433
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 1/2003 Deficitul/surplusul structural se înregistrează atunci când apare, pe termen lung,imposibilitatea veniturilor bugetare de a finanţa cheltuielile bugetare şi exclude din surplusul convenţional încasarile din privatizare. 2.3. Cauzele apariţiei deficitului bugetar În ţările dezvoltate sau care sunt în curs de dezvoltare, în urma creşterii mai rapide a cheltuielilor publice decât a veniturilor publice, bugetele se întocmesc şi se încheie tot mai frecvent cu deficit. "Acesta poate fi planificat şi utilizat ca instrument de conducere şi administrare macroeconomică, datorită efectului multiplicator. Acceptarea unei cote determinate de cheltuieli care devansează veniturile publice, adică acceptarea unui deficit controlat, este un mijloc important de intervenţie a managementului guvernamental, pentru reglarea activităţii economice." Cauze generale:creşterea continuă a cheltuielilor cu rambursarea datoriei publice,creşterea cheltuielilor publice pentru înarmare a fost adesea una dintre cauzele care au dus la depăşirea veniturilor publice de către cheltuielile publice,creşterea cheltuielilor cu întreţinerea aparatelor guvernamentale. Cauzele specifice ţărilor slab dezvoltate sunt mari cheltuieli pentru aparatul administrativ. 2.4. Măsuri În scopul reducerii costurilor bugetare cu finanţarea deficitului bugetar de stat şi a refinanţării datoriei publice, Ministerul Finanţelor Publice, întreprinde o serie de măsuri: 1.Acordarea de împrumuturi pentru răscumpararea la scadenţă a titlurilor de stat emise. Titlurile de stat răscumparate la scadenţă din disponibilităţile contului current general al Trezoreriei Statului se efectuează dacă pentru refinanţarea datoriei publice scadente nu s-au contractat împrumuturi pe piaţa interbancară şi se face prin procedură bilaterală sau prin licitaţie. Răscumpararea titlurilor de stat înainte de scadenţă are în vedere următoarele elemente: valoarea unitara de răscumpararea a titlurilor de stat la data tranzacţiei (VA), valoarea unitara nominală (VN) şi randamentul oferit de titlul de stat până la scadenţă, care se determină astfel: Unde: VN= valoarea unitara nominal, VA= valoarea unitara de rascumparare a titlurilor de stat la data tranzactiei; n = numarul de zile pana la scadenta, 360 sau 365, in functie de baza de calcul a prospectului de emisiune. 2. Efectuarea de cumpărături reversibile repo care presupune cumpărarea de către Ministerul Finanţelor Publice a unor titluri de stat pentru tranzacţionare de la intermediari autorizaţi, cu angajamentul acestora de a le răscumpara la o data ulterioara şi la un preţ stabilit la data încheierii tranzacţiei. Se au în vedere la asemenea tranzacţii următoarele elemente:valoarea nominală a titlurilor de stat; valoarea unitară de vânzare a titlurilor de stat la data tranzacţiei; rata dobânzii ce va fii plătită de vânzătorul iniţial la răscumpararea titlurilor de stat care se stabileşte ori prin licitaţie ori prin procedura bilaterală. Valoarea de de răscumparare se obţine astfel: 434
Codreanu Roxana Unde : d = rata dobânzii, n = numărul de zile 3.Efectuarea unor plasamente prin operaţiuni specifice la societăţi bancare sau alte instituţii garantate cu titluri de stat deţinute în portofoliul lor, în proporţie de cel puţin 120% faţă de volumul împrumutului şi dobânda cuvenită. 3 Legea privind finanţele publice precizează faptul că gestionarea resurselor financiare publice se realizează printr-un sistem unitar de bugete. Bugetul de stat exprimă relaţiile economice în formă bănească ce iau naştere în procesul repartiţiei produsului intern brut, în conformitate cu obiectivele de politică economică socială şi financiară ale fiecărei perioade. Aceste relaţii au dublu sens: pe de o parte, ca relaţii prin care se mobilizează resursele băneşti iar pe de altă parte ca relaţii de repartizare a acestor resurse. 4 Relaţiile de mobilizare a resurselor sunt relaţii de repartiţie a PIB în favoarea statului prin intermediul impozitelor, taxelor şi contribuţiilor, al prelevărilor din venituri şi atragerile de disponibilităţi temporar libere prin împrumuturile de stat intern. Servicii publice generale Figura 1. Mobilizarea şi repartizarea resurselor din buget Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională Cheltuieli social culturale Societăţi comerciale Servicii de dezvoltare publică, locuinţe, mediu şi ape Acţiuni economice Alte acţiuni DESTINAŢIA VENITURILOR STATULUI VENITURILE STATULUI Regii publice Alte categ. de agenţi economici Instituţii publice Transferuri din bugetul de stat Împrumuturi acordate Populaţie Străinătate Configurarea proiectului de buget pe anul 2009 şi perspective în 2010-2012 are în vedere consolidarea stabilităţii şi transparenţei politicii fiscal bugetare, creşterea calităţii cheltuielilor publice, acestea fiind definite de câteva coordonate majore: Formularea unui buget al stabilităţii; Un buget modern de factură europeană construit pe politici şi priorităţi, configurat pe programe şi proiecte, care să asigure îndeplinirea angajamentelor determinate de aderarea României la UE; 3 Gabriela Anghelache şi Pavel Belean, Trezoreria statului Organizarea, funcţionarea şi sistemul contabil, edit. Economică, Bucureşti 2004, pag 159 4 I. Văcărel, Gh. Bistriceanu, G. Anghelache - Finanţe publice ediţia a IV-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 2004, pag. 500 435
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 1/2003 Un buget multiannual pentru a permite continuitatea politicilor publice deja finanţate în anii anteriori. Elementele cheie ale politicii fiscal-bugetare pe anul 2010 sunt concentrate pe: Deţinerea în continuare a unui rol de macrostabilizare economică Stabilitatea taxelor şi impozitelor, consolidare fiscal, pentru asigurarea unui mediu economic stabil Stabilitatea, sustenabilitatea, finanţarea sectoarelor fundamentale pentru o creştere economică durabilă şi adresarea riscurilor macroeconomice, reprezintă pilonii principali pe baza cărora s-a construit cadrul bugetar pe termen mediu.. 5 Tabel 1. Veniturile, cheltuielile şi deficitul bugetului general consolidat Veniturile, cheltuielile si deficitul bugetului general consolidat %PIB Indicatori 2010 2011 2012 Venituri 32.8 32.7 33.0 Cheltuieli 39.4 37 35.5 Deficit -6.8-4.4-3.0 Sursa: Ministerul Finanţelor Publice Figura 2 Veniturile, cheltuielile şi deficitul bugetului general consolidat în 2010-2012 Conform graficului de mai sus, care cuprinde indicatorii bugetari sintetici, se poate observa o uşoară creştere a veniturilor şi o scădere a cheltuielilor ceea ce determină modificări la nivelul deficitului bugetar. În perioada 2010-2012 veniturile bugetare au înregistrat ponderi în PIB care s-au situat în jurul a 33% în timp ce cheltuielile au înregistrat ponderi în PIB din ce în ce mai mici situate între 39.4%-35.5%. Dacă în perioada 2004 2007 România a respectat cu stricteţe criteriul deficitului bugetar menţinându-l sub plafonul de 3% din PIB, începând cu anul 2008 şi până în 2012 ponderea deficitului bugetar în PIB a cunoscut un derapaj semnificativ, depăşind cu mult pragul admis de 3% din PIB. 5 www.cdep.ro 436
Codreanu Roxana Reducerea deficitului bugetar nu este un scop în sine ci un mijloc de stimulare a activităţii economice, prin faptul că statul are astfel o nevoie mai redusă de finanţare a deficitului, permiţând băncilor să crească nivelul creditării pentru firmele din sectorul privat. Reducerea deficitului bugetar după 2008 a fost necesară, dar mijloacele alese în perioada 2010-2011 au implicat costuri sociale dureroase şi au influenţat negativ potenţialul de creştere economică. 6 Ajustarea ţintei de deficit cât era prevăzut iniţial pentru anul 2010 a fost determinată de: revizuirea în produsului intern brut; strângerea veniturilor bugetare a fost mai micâ decât se aştepta datorită redresării economice sub aşteptări; creşterea evaziunii fiscale; presiunile care se menţin pe partea de cheltuieli curente în special pentru transferuri sociale, pensii şi bunuri şi servicii, care au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a cheltuielilor pentru investiţii 7 2.5. Analiza veniturilor bugetului de stat în perioada 2010-2012 Constituirea veniturilor bugetare se face ţinând seama de impozitele, taxele,contribuţiile şi toate celelalte vărsăminte prelevate de la persoanele fizice şi/sau juridice. Astfel, veniturile menţionate în bugetul de stat cuprind veniturile curente (venituri fiscale şi nefiscale), veniturile din capital şi încasările din rambursarea împrumuturilor acordate. Componentele veniturilor bugetare: venituri curente,venituri din capital, incasări din rambursarea împrumuturilor acordate În categoria veniturilor bugetare conform legii bugetare şi a Codului Fiscal întâlnim veniturile fiscale ce cuprind impozite directe şi impozite indirecte, precum impozitul pe profit, impozitul pe salarii şi pe venit, impozite şi taxe pe proprietate, alte impozite directe, contribuţiile pentru pensia suplimentară şi pentru persoanele cu handicap, taxa pe valoare adăugată, accizele, taxele vamale şi alte impozite indirecte.în categoria veniturilor bugetare potrivit aceloraşi reglementări în vigoare întâlnim şi veniturile nefiscale care cuprind veniturile din proprietate şi veniturile din vânzări de bunuri si servicii. Potrivit realizărilor veniturilor bugetului general consolidat aferente anilor 2010-2012,am creat o reprezentare grafică a evoluţiei principalelor venituri bugetare ale acestei perioade. Tabel 2.Veniturile bugetului general consolidat pe tipuri de venit -mil lei- 2010 realizări 2011 realizări 2012 realizări Total din care 168675 18192 193698 Impozit pe profit 10115 10309 10827 Impozit pe venit 17957 19076 20881 Impozite şi taxe pe proprietate 3802 3976 4059 Taxa pe valoarea adaugată 39246 47917 50517 Accize 17312 19105 20270 Impozit pe comerţul exterior 574 674 707 Alte venituri fiscale 45704 50638 51649 Contribuţii de asigurări sociale 19821 18563 18758 6 www.mfin.ro 7 Strategia fiscal bugetara pe perioada 2011-2013 437
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 1/2003 Venituri nefiscale 685 769 660 Venituri din capital 4054 766 365 Donaţii 168675 18192 193698 Sursa: Ministerul Finanţelor Publice Figura 3. Evoluţia veniturilor bugetului general consolidat în perioada 2010-2012 Veniturile din impozitul pe profit, pe venit, impozite şi taxe pe proprietat, TVA, accizele şi impozitul pe comerţul exterior au un trend crescător. Incasările din impozitul pe venit au totalizat 19,1 mld.lei, în creştere cu 6,2% faţă de anul precedent, datorită majorării numărului de salariaţi şi a câştigului salarial mediu brut, încasările din impozitul pe venit se vor menţine la 3,3%-3,4% din PIB în 2010-2012. Evoluţia impozitului pe profit este influenţată de evoluţia activităţii economice în anumite sectoare de activitate, precum şi de costurile de finanţare ale agenţilor economici. Acesta va ajunge la 2,1% din PIB în anul 2013. Pe termen mediu încasările din TVA vor ajunge la un nivel de 7,9-7,8% din PIB în linie cu evoluţia consumului. Creşterea încasărilor la accize in 2012 cu 10,4% faţă de anul anterior s-a datorat majorării nivelului accizei la unele produse, pe orizontul de referinţă ponderea accizelor în PIB este de 3,2%-3,1% din PIB. Evoluţia moderată a câştigului salarial mediu brut pe termen mediu şi implementarea graduală a pilonului II de pensii va conduce la diminuarea ponderii contribuţiilor la asigurările sociale în PIB până în anul 2013 faţă de nivelul înregistrat în anul 2008. Pe orizontul de referinţă ponderea acestora se situează la 9,0% - 8,2% din PIB. 8 Veniturile nefiscale au scăzut in 2012 faţă de anul precedent cu 6,3% 8 www.mfin.ro 438
Codreanu Roxana Indicatori Tabel 3. Evoluţia componentelor veniturilor bugetului de stat în anul 2011 comparativ cu anul 2010 şi 2012 comparativ cu 2011 Creştere/ scădere în valoare absolută în 2011 faţă de 2010 (mil lei) Creştere/ scădere în valoare relativă în 2011 faţă de 2010 (%) Creştere/ scădere în valoare absolută în 2012 faţă de 2011 (mil lei) Creştere/ scădere în valoare relativă în 2012 faţă de 2011 (%) Impozit pe profit 194 1.917943% 518 5.0247356% Impozit pe venit 1119 6.231553% 1805 9.4621513% Impozite şi taxe pe proprietate 174 4.5765386% 83 2.0875251% Taxa pe valoarea adaugată 8671 22.093971% 2600 5.426049% Accize 1793 10.356977% 1165 6.0978801% Impozit pe comerţul exterior 100 17.421602% 33 4.8961424% Contribuţii de asigurări sociale 4934 10.7955% 1011 1.9965243% Venituri nefiscale -1258-6.3468038% 195 1.0504767% Venituri din capital 84 12.262773% -109-14.174252% Donaţii -3288-81.10508% -401-52.349869% Comparativ cu anul 2010, din tabelul de mai sus se poate observa că trendul veniturilor bugetare în anul 2011 a fost de creştere, cuprinzând atât veniturile fiscale cât şi pe cele nefiscale, precum şi veniturile din capital şi donaţiile, cea mai însemnată scădere înregistrându-se în cadrul donaţiilor -3288 (-81.10508%) şi veniturilor nefiscale -1258 (- 6.3468038%). Cu toate acestea au fost înregistrate şi creşteri, respectiv impozitul pe venit a crescut cu 6.231553%, impozitul şi taxele pe proprietate au crescut cu 4.5765386%,iar nivelul accizelor a crescut cu 10.356977%. În anul 2011 au avut loc creşteri semnificative faţă de anul 2010, ponderea cea mai mare deţinand-o taxa pe valoarea adaugată care a crescut cu 2600mil.lei (5.426049%)iar cea mai mică pondere având-o donaţiile(-52.349869%). 2.6. Analiza cheltuielilor bugetului de stat în perioada 2010-2012 Constituirea cheltuielilor bugetare se face ţinând seama de toate ieşirile, deci de toate alocaţiile pentru învăţământ, pentru sănătate, pentru cultură, pentru asistenţă socială, ajutoarele de şomaj, pensiile, alocaţiile pentru armată, pentru ordine publică care derivă din posibilităţile pe care le are bugetul, în funcţie de intrări, de capital şi de încasările din rambursarea împrumuturilor acordate. În categoria cheltuielilor bugetare aferente sectoarelor naţionale, respectiv autorităţile publice, apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, învăţământ, sănătate, cultură, religie şi acţiuni privind activitatea sportivă şi de tineret. Componentele cheltuielilor bugetare: Cheltuieli curente, cheltuieli de capital,imprumuturi acordate,rambursari de credite, plăţi de dobânzi, comisioane la credite. Anul 2010 marchează o ajustare abruptă a cheltuielilor de personal pentru a putea acomoda, într-un deficit mai mic, o creştere cu circa 43,7% în valoare nominală a dobânzilor la datoria publică. Pe termen mediu, efectul măsurilor de reducere a cheltuielilor de personal, a subvenţiilor şi a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, coroborat cu reforma sistemului public de pensii, conduce la o majorare cu 14,8% a cheltuielilor totale în valoare absolută ceea ce reprezintă de fapt o reducere cu aproximativ 4 puncte procentuale a ponderii acestora în PIB faţă de anul 2010. 439
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 1/2003 Tabel.4 Cheltuielile bugetului general consolidat 2010 2011 2012 mil lei % din PIB % din Total mil lei % din PIB % din Total mil lei % din PIB % din Total CHELTUIELI TOTALE 202.282,0 39,4 100,0 205.818,5 37,0 100,0 207.922,1 35,5 100,0 Cheltuieli curente 183.270,2 35,7 90,6 183.630,9 33,0 89,2 189.274,3 32,3 91,0 Cheltuieli de personal 42.836,9 8,3 21,2 38.422,7 6,9 18,7 40.798,8 7,0 19,6 Bunuri şi servicii 29.567,9 5,8 14,6 31.767,4 5,7 15,4 34.443,9 5,9 16,6 Dobânzi 7.274,3 1,4 3,6 8.882,4 1,6 4,3 10.710,8 1,8 5,2 Subvenţii 6.734,5 1,3 3,3 6.406,6 1,2 3,1 6.121,7 1,0 2,9 Transferuri - Total 95.059,7 18,5 47,0 96.040,7 17,3 46,7 95.585,0 16,3 46,0 Cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă 1.796,9 0,3 0,9 2.111,2 0,4 1,0 1.614,0 0,3 0,8 Cheltuieli de capital 19.439,8 3,8 9,6 22.678,7 4,1 11,0 19.304,9 3,3 9,3 Operaţiuni financiare 219,2 0,0 0,1 Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent -647,2-0,1-0,3-491,1-0,1-0,2-657,1-0,1-0,3 Sursa: Date prelucrate de autor Potrivit realizărilor cheltuielilor bugetului general consolidat aferente anilor 2010-2012,am creat o reprezentare grafică (figura 4) a evoluţiei principalelor cheltuieli bugetare ale acestei perioade. Figura 4. Evoluţia cheltuielilor bugetare în 2010-2012 Cheltuielile bugetului general consolidat pentru anii 2010 şi 2011 au fost în valoare de 202.282,0 milioane lei, respectiv 205.818,5 milioane lei (39,4% din PIB, respectiv 37,0 % din PIB), înregistrându-se o creştere nominală de 5640,1 milioane lei faţă de anul 2010. Pe categorii, ponderea în produsul intern brut a principalelor cheltuieli a evoluat astfel: 440
Codreanu Roxana Scăderea accentuată a ponderii cheltuielilor de personal în produsul intern brut la 7 % în anul 2012 de la 8,3% în anul 2010 a fost un element esenţial în procesul de dezinflaţie. Cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au redus cu 0,1 puncte procentuale în anul 2011, respectiv au crescut cu 0,1 puncte procentuale în anul 2012 faţă de cele înregistrate în anul 2010, ca urmare a măsurilor de reducere a volumului cheltuielilor bugetare aprobate prin Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr.61/2012 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2012. Dobânzile s-au majorat faţă de anul 2010 cu 0,2 puncte procentuale în anul 2011 şi cu 0,4 puncte procentuale în anul 2012 ca urmare a funcţionării stabilizatorilor automaţi dar şi a creşterii stocului de datorie publică şi a dobânzilor. Ponderea subvenţiilor s-a redus progresiv de la 1,3% din PIB în anul 2010, la 1,0% din PIB în anul 2012. Fluctuaţia ponderii cheltuielilor de capital de la 3,8% din PIB în anul 2010 ajungând la 4,1% din PIB în anul 2011 ca mai apoi să scadă la 3,3% din PIB în anul 2012. Tabel 5. Evoluţia componentelor cheltuielilor bugetului de stat în anul 2011 comparativ cu anul 2010 şi 2012 comparativ cu 2011 Indicatori Crestere/ scadere in valoare absoluta in 2011 fata de 2010 (mil lei) Crestere/ scadere in valoare relativa in 2011 fata de 2010 (%) Sursa: Elaborat de autor in baza datelor furnizate de Ministerul Finanţelor Publice Comparativ cu anul 2010, in anul 2011 cea mai semnificativă creştere a fost a cheltuielilor de capital care au crescut cu 3.238,9 milioane lei faţă de cele din perioada precedentă, urmate de bunuri si serivii cu 7,4388103% si cea mai semnificativa descrestere a fost realizata de subventii cu -4,8689583%. 3. Deficitul bugetar- previziuni pentru anii 2013-2015 Crestere/ scadere in valoare absoluta in 2012 fata de 2011 (mil lei) Crestere/ scadere in valoare relativa in 2012 fata de 2011 (%) Cheltuieli de personal -4414.2-10.304667% 2376.1 6.1841047% Bunuri şi servicii 2199.5 7.4388103% 2676.5 8.4253039% Dobânzi 1608.1 22.106594% 1828.4 20.58452% Subvenţii -327.9-4.8689583% -284.9-4.4469765% Transferuri - Total 981.0 1.031983059-455.7-0.4744863% Cheltuieli aferente programelor cu finanţare rambursabilă 314.3 17.49123% -497.2-23.550587% Cheltuieli de capital 3238.9 16.661179% -3373.8-14.876514% Operaţiuni financiare -219.2-100% 0 0 Plăţi efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent 156.1-24.119283% -166.0 33.801669% In anul 2013 cresterea economica este estimata conservator la 1,6%, pentru a reduce riscul in cazul unor turbulente pe pietele internationale a unei rectificari bugetare negative. Pentru stimularea cresterii economice se au in vedere urmatoarele masuri: 441
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 1/2003 Cresterea veniturilor disponibile a populatiei prin indexarea pensiilor cu 4 %, cresterea salariului minim de la 750 de lei pana la 800 de lei de la 1 iunie 2013; Crearea de noi locuri de munca, sunt prevazute 55.000 de locuri de munca. In urma acestor masuri rezulta 2,9 miliarde de lei din care 1,8 miliarde lei sunt allocate pentru cresterea cheltuielilor de investitii si 1,1 miliarde au fost folosite pentru reducerea deficitului bugetar estimat pentru anul 2013. Măsurile de consolidare fiscală avute în vedere începând cu mai 2012 şi continuând în perioada 2013-2015 vor viza o nouă abordare. Pe partea de venituri, se va urmări: cresterea gradului de colectare a taxelor si impozitelor, masuri de ajustare a sistemului de impunere fiscal pentru sectorul resurselor naturale, cresterea nivelului de accizare. Pe partea de cheltuieli, se va urmări, ca obiectiv fundamental creşterea eficienţei acestora, concentrarea pe rezultate si calitate a alocarilor bugetare. Pentru orizontul de timp 2013-2015 vor fi urmărite, ca obiective specifice: revenirea TVA la nivelul de 19%, păstrarea plafonului de 16% şi introducerea impozitului diferenţiat pe venitul salarial cu deductibilităţi fiscale: cote de 8%, 12% şi 16%, ce vor fi stabilite pe grile de venit, reducerea la jumătate a numărului de taxe parafiscale. 3.1. Analiza veniturilor bugetului general consolidat Atât impozitul pe profit cât şi impozitul pe venit, accizele şi taxa pe valoarea adăugată sunt estimate în creştere in anul 2015 fata de anul 2013. Contribuţiile de asigurări sociale sunt estimate ca au dinamică nominală pozitivă de circa 12,4%, contribuind astfel în mod semnificativ la tendinţa generală a veniturilor bugetare. Cea mai mare pondere în veniturile bugetului general consolidat o deţine Bugetul de stat, urmat de Bugetele locale şi Bugetul asigurărilor sociale de stat. Proiecţia veniturilor bugetului general consolidat s-a realizat pe baza indicatorilor macroeconomici estimaţi in perioada 2013-2015. In anul 2013, veniturile bugetare sunt estimate la 33,6 % din PIB, datorită creşterii economice, precum şi datorită creşterii gradului de absorbţie a fondurilor europene. Tabel 6. Veniturile bugetului general consolidat în perioada 2013-2015 -mil lei- 2013 estimari 2014 estimari 2015 estimari Total din care 209.285 223.769 235.757 Impozit pe profit 11.722 12.344 13.082 Impozit pe venit 23.146 24.649 26.102 Impozite si taxe pe proprietate 4.494 4.666 4.911 Taxa pe valoarea adaugata 52.949 55.864 59.136 Accize 22.363 23.645 24.938 Impozit pe comertul exterior 742 786 828 Contributii de asigurari sociale 54.355 58.200 61.061 Venituri nefiscale 19.427 21.631 22.597 Venituri din capital 687 731 769 Donatii 630 338 176 Sursa: Ministerul Finantelor Publice 442
Codreanu Roxana Estimarea veniturilor bugetare va avea în vedere în anul 2015 atingerea unui nivel al deficitului bugetar de 1,8% din PIB, faţă de 2,1% din PIB pentru anul 2013, prognozat în funcţie de ceilalţi indicatori macroeconomici, evoluţia cadrului macroeconomic fiind influenţată de evoluţiile din zona euro. Potrivit datelor furnizate de către Ministerul de Finanţe se poate realiza o reprezentare grafică prin care să se ilustreze evoluţia veniturilor bugetului general consolidat in perioada 2013-2015 Figura 5. Evoluţia indicatorilor veniturilor bugetului general consolidat în perioada 2013-2015 Cele mai mari ponderi înregistrate le au contribuţiile sociale ( 8,7-8,8% din PIB ), TVA (8,5 % din PIB) accize (3,6 % din PIB). Daca economia inregistreaza o crestere, randamentul fiscal al impozitelor din taxa pe valoare adaugata si accize este mai ridicat. Accizele sunt estimate la 3,6% din PIB în funcţie de creşterea cursului de schimb la accize, creşterea reală şi impactul creşterii accizelor la motorină, ţigări şi bere. 3.2 Analiza cheltuielilor bugetului general consolidat Pe termen mediu, cheltuielile bugetare vor fi direcţionate cu prioritate către finanţarea sectoarelor ce constituie baza creşterii economice durabile, şi anume: invăţămant, sănătate, cercetare-dezvoltare, infrastructură, protecţie socială şi nu in ultimul rand dezvoltarea agriculturii. Ponderea în PIB a cheltuielilor bugetare totale se realizeaza pe termen mediu la valoarea de 35,7%. Tabel 7. Cheltuielile bugetului general consolidat in perioada 2013-2015 -mil.lei- 2013 estimari % PIB 2014 estimari % PIB 2015 estimari Total din care 222679 6 235957 248604 % PIB Cheltuieli de personal 46154 7,4 48663 7,4 49941 7,2 Bunuri si servicii 37253 6 36461 5,5 38964 5,6 443
Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 1/2003 Dobanzi 11383 1,8 12218 1,9 12592 1,8 Subventii 523 0,8 5801 0,9 5783 0,8 Asistenta sociala 69979 11,2 73927 11,2 7655 11 Alte transferuri 15725 2,5 16139 2,4 15945 2,3 Cheltuieli de investitii 36955 5,9 42748 6,5 4883 7 Sursa:Ministerul Finantelor Publice Cheltuielile bugetului general consolidat pentru anii 2013 şi 2015 sunt estimate la 222679 milioane lei, respectiv 248604milioane lei, inregistrandu-se o creştere nominală de 25.925, milioane lei faţă de anul 2015. Figura 6. Evolutia cheltuielilor bugetului general consolidat pe clasificatia economica in perioada 2013-2015 Cheltuielile cu dobanzile se situeaza la 1,8 % din PIB în anul 2013 şi se mentin la 1,8% din PIB în anul 2015, avand o evolutie constanta. Diminuarea subventiilor la 0,8 % din PIB în anul 2015 faţă de 1,1 % din PIB în anul 2012, ceea ce arată diminuarea intervenţiei statului în economie şi intensificarea acţiunii regulilor economiei de piaţă. Cheltuielile cu bunurile şi serviciile ajung în anul 2015 la 5,6 % din PIB, faţă de 6% din PIB in anul 2013, pe întreg orizontul de prognoză avand un trend descrescător. Acestea vor reprezenta 36,9 miliarde lei in anul 2013, in crestere cu 2 miliarde lei fata de anul 2012 si o pondere in PIB în anul 2015 de 7,01%. Cheltuielile cu salariile se vor încadra între 7,4-7,2 % din PIB şi va avea un trend descrescător fiind corelată mai bine cu evoluţia productivităţii muncii. Concluzii Deficitul bugetar este un fenomen financiar, cu care de-a lungul istoriei s-au confruntat absolut toate ţările lumii. Cel mai utilizat indicator de măsurare a deficitului îl costituie soldul bugetar convenţional. Acesta reprezintă totatlitatea resurselor utilizate de stat pentru a finanţa acele părţi ale cheltuielilor ce au rămas neacoperite de veniturile guvernamentale. În ceea ce priveşte investiţiile în capitalul fizic şi uman acestea pot să extindă productivitatea muncii, ceea ce va duce la o creştere a veniturilor. Totuşi, deşi investiţiile sunt o sursă de creştere economică, acestea nu pot garanta o creştere rapidă. 444
Codreanu Roxana Ca şi exemplu principal avem cazul României în timpul comunismului, perioadă în care s-au regăsit rate înalte de creştere a formării capitalului şi o creştere rapidă a ratei de şcolarizare a populaţiei. Totuşi acestea nu au condus la o creştere a performanţei economice, cauzând în final căderea sistemului. Propunerile mele privind reducerea deficitului bugetar sunt: suprataxarea produselor de lux, impozitarea câştigurilor din tranzacţiile imobiliare în scopuri comerciale, eliminarea risipei în cheltuirea banului public, creșterea eficienței investițiilor, reducere de cheltuieli, prin instituirea unei reguli de a nu permite angajarea de noi cheltuieli fără aprobarea bugetelor, stoparea alocărilor pe criterii politice. Bibliografie Anghelache Gabriela, Pavel Belean, Trezoreria Statului. Organizarea, funcţionarea şi sistemul contabil, Editura Economică, Bucureşti 2004, pag 159 Baumol William Jack, Blinder Alan Stuart, Economics: Principles and Policy Guvernul României, Programul de convergenţă al Romaniei 2009 2012, elaborat de Ministerul Finanţelor Publice pe baza Regulamentului C.E. Nr.1055/2005 şi aprobat de către Parlamentul Romaniei Guvernul României, Programul de convergenţă al României 2009 2012, elaborat de Ministerul Finanţelor Publice pe baza Regulamentului C.E. Nr.1055/2005 şi aprobat de cătreparlamentul României Guvernul României, Strategia fiscal bugetara pe perioada 2011-2013 Hoanţă Nicolae, Economie şi finanţe publice, Editura Polirom, Iaşi, 2000. Moşteanu Tatiana și colectiv, Buget şi Trezorerie Publică, Editia a-iii-a revizuită, Editura Universitară, 2008, pag 172 Susanu Monica, Finanţe Publice, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti,2004, pag 212 Văcărel Iulian și colectiv, Finanţe publice ediţia a IV-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 2004, pag. 500 Văcărel Iulian și colectiv, Finanţe Publice, Editia a VI- a, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., 2007, pag 615-617 Ordonanta de urgenta cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2012 Legea nr.286/2010 a bugetului de stat pe anul 2011 Legea nr. 18 din 26 februarie 2009 Lege a bugetului de stat pe anul 2009, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 121 din 27 februarie 2009 www.mfin.ro Ministerul Finantelor Publice www.cdep.ro Camera Deputatilor www.insse.ro Institutul National de Statistica www.bnr.ro 445