Studiu privind transparența raportărilor primăriilor de municipiu și oraș din România

Studiu privind transparența raportărilor primăriilor de municipiu și oraș din România Realizat de KPMG în România și Academia de Studii Economice din București

Cuvânt înainte KPMG în România 4 Cuvânt înainte ASE București 5 Rezumat 6 Necesitatea studiului 9 Obiective principale 10

Analiza rezultatelor studiului 11 Metodologia de cercetare 22 Echipa 24 Despre KPMG în România 24 Despre ASE București 25

4 Studiu privind transparența raportărilor primăriilor de municipiu și oraș din România Cuvânt înainte KPMG în România Șerban Toader Senior Partner KPMG Romania Suntem încântați să prezentăm acest nou studiu realizat în colaborare cu Academia de Studii Economice din București, ce reflectă angajamentul nostru comun de a contribui la dezbaterea cu privire la transparența raportărilor primăriilor de municipiu și de oraș din România, precum și la promovarea unei mai bune înțelegeri a practicilor de contabilitate ale acestor entități, având în vedere rolul important pe care acestea îl au în gestionarea resurselor publice. Ne-am propus în mod special să răspundem întrebărilor privind gradul de transparență a proceselor decizionale și de raportare ale primăriilor, nivelul de cunoaștere și aplicare a Standardelor Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (engl. International Public Sector Accounting Standards IPSAS ) de către personalul acestor entități, precum și beneficiile, provocările și implicațiile potențialei aplicări a acestor standarde în cadrul entităților publice din România. Ca parte a aderării la principiile Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă (engl. Open Government Partnership ), Guvernul României și-a luat angajamentul de a facilita accesul cetățenilor la datele deschise (engl. open data) și de a stimula participarea acestora la procesul decizional. În linie cu acest angajament, studiul nostru a evidențiat o susținere puternică pentru sporirea transparenței și pentru implementarea IPSAS la nivelul entităților sectorului public din România. Rezultatele acestui studiu reflectă parcurgerea primilor pași în direcția prioritizării aspectelor legate de raportarea financiară și contabilitatea entităților din sectorul public în România. Guvernul și organizațiile din sectorul public s-au confruntat în perioadele recente cu schimbări complexe și provocări fără precedent, care au atras o atenție sporită din partea opiniei publice și au generat implicit nevoia de mai multă transparență. În același timp, devine tot mai clară necesitatea implementării unor modele riguroase de guvernanță, responsabilitate și performanță. KPMG în România își propune să conducă dezbaterile pe această temă și să susțină Guvernul și entitățile din sectorul public pe parcursul acestui proces complex și ambițios. Acest studiu are scopul de a promova o mai bună înțelegere a practicilor contabile ale primăriilor.

Studiu privind transparența raportărilor primăriilor de municipiu și oraș din România 5 Cuvânt înainte Academia de Studii Economice din București, România Pavel Năstase Prof.univ.dr, Rector ASE KPMG Professor Academia de Studii Economice din București are deosebita plăcere să colaboreze din nou cu KPMG în România pentru realizarea acestui studiu, care reprezintă cel mai recent efort al celor două entități de a intensifica cercetarea orientată spre practică în România. În cursul anului 2011, KPMG în România și ASE au semnat un parteneriat care a pus bazele unei colaborări pe termen lung între cele două instituții, în beneficiul personalului propriu, al studenților și al comunității locale în general. În cadrul acestui parteneriat, ASE și KPMG în România au avut ocazia să deruleze împreună o serie de proiecte care au inclus cercetări comune, organizarea de evenimente științifice, precum și diferite acțiuni în beneficiul studenților. Îmbunătățirea sistemelor de guvernanță și responsabilitate corporativă sunt esențiale pentru supraviețuirea organizațiilor orientate spre profit, acestea fiind un subiect principal în cercetarea academică la nivel mondial. În ultimul timp însă, atât guvernele, agențiile guvernamentale și non-guvernamentale cât și cercetătorii au devenit interesați de aceste procese în contextul entităților publice, acestea având ca scop îmbunătățirea serviciilor oferite către public și o mai bună gestionare a entităților respective. Concepte precum Noul Management Public (engl. New Public Management), Noua Guvernare Publică (engl. New Public Governance) și Standardele Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public au devenit subiecte principale în discursurile academice și mediatice recente. În particular, Standardele Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public au devenit un cadru de referință pentru entitățile publice la nivel mondial. Cercetările efectuate pe această temă au indicat atât creșterea comparabilității informațiilor prezentate și sporirea responsabilității și eficacității instituțiilor publice ca urmare a aplicării acestor standarde, cât și provocările potențiale ridicate de implementarea lor, cum ar fi complexitatea anumitor subiecte sau dificultăți în selectarea tratamentelor adecvate pentru unele tranzacții și evenimente. În contextul discuțiilor cu privire la dezvoltarea Standardelor Europene de Contabilitate pentru Sectorul Public, aplicarea IPSAS prezintă o importanță deosebită pentru țara noastră, constituind un punct principal de interes pentru România.

6 Studiu privind transparența raportărilor primăriilor de municipiu și oraș din România Rezumat În noiembrie 2013, KPMG în România și Academia de Studii Economice din București au realizat un studiu care s-a adresat unui număr de 318 primării de municipiu si oraș din întreaga țară. În cadrul studiului, au fost obținute 74 de răspunsuri utilizabile, reprezentând o rată de răspuns de 23,3%. Prin acest studiu, ne-am propus să contribuim la o mai bună înțelegere a practicilor contabile ale primăriilor, având în vedere în special rolul pe care acestea îl au în gestionarea resurselor publice. În ultimul timp, raportările instituțiilor publice din întreaga lume au ajuns în atenția opiniei publice iar la nivel mondial au fost inițiate demersuri în sensul creșterii responsabilității și transparenței cu privire la aceste raportări.

Studiu privind transparența raportărilor primăriilor de municipiu și oraș din România 7 63% dintre respondenți reprezintă entități ce au între 50 și 249 de angajați și cheltuiesc anual între 5 și 50 de milioane de EURO 95% dintre respondenți consideră că este important și foarte important să consulte cetățenii în privința acțiunilor lor 50% din personalul primăriilor de municipiu și oraș din România este bine sau foarte bine pregătit cu privire la IPSAS 84% dintre respondenți consideră că aplicarea IPSAS este de natură să îmbunătățească comparabilitatea și transparența raportărilor publice și, totodată, va crește gradul de responsabilitate a entităților cu privire la gestiunea costurilor și performanța financiară 74% dintre respondenți consideră că aplicarea IPSAS va duce la creșterea relevanței și transparenței raportărilor instituțiilor lor.

8 Studiu privind transparența raportărilor primăriilor de municipiu și oraș din România 95% dintre entitățile incluse în studiu consideră că este important sau foarte important să consulte cetățenii în privința acțiunilor lor. Există un sprijin puternic pentru creșterea transparenței raportării primăriilor de municipiu si oraș din România. 49% dintre entitățile respondente au desemnat o persoană responsabilă cu identificarea datelor ce trebuie afișate pe site-urile proprii conform cerințelor Parteneriatului privind datele publice deschise semnat de Guvernul României, și doar 45% dintre acestea au identificat seturile de documente adecvate disponibile pentru a fi prezentate în format deschis. În plus, 62% dintre respondenți consideră că publicarea indicatorilor non-financiari ar contribui la o mai bună înțelegere a raportărilor cu privire la performanța instituțiilor lor. De asemenea, 95% dintre entitățile analizate consideră că este important sau foarte important să se consulte cu cetățenii în legătură cu acțiunile lor. Noi reguli de transparență și calitate în achizițiile publice România este în proces de reducere a decalajelor cu privire la dezvoltarea infrastructurii (în special căi rutiere și feroviare, dar și utilități), sănătate și educație. De asemenea, România promovează activ dezvoltarea regională și urbană, ar putea beneficia de o strategie îmbunătățită în domeniul energiei și înregistrează progrese în ceea ce privește restructurarea capacității de administrare guvernamentală și consolidarea instituțiilor statului. În acest sens, un rol esențial îl vor avea și inițiativele municipalităților de promovare a proiectelor de modernizare prin absorbția fondurilor europene la nivel local și regional. Potențialul pentru astfel de proiecte este semnificativ, având în vedere volumul important al fondurilor structurale și de coeziune alocate României până în 2020. Absorbția fondurilor europene va fi una dintre cele mai mari provocări pentru sectorul public în perioada următoare, având în vedere că guvernul și autoritățile în general încep să fie judecate după criterii de eficiență economică, transparență și performanță durabilă în îmbunătățirea serviciilor publice. Achizițiile publice rămân instrumente complexe, de anvergură și care angajează resurse multiple sistemul va fi reformat în baza noilor directive europene, iar criteriul prețului cel mai scăzut va fi eliminat in favoarea selecției bazate pe valoarea sustenabilă a proiectelor. Această evoluție va fi o soluție eficientă de implementare a unor proiecte de interes public, a căror dezvoltare nu ar fi posibilă fără experiența, capacitatea investițională și asistența tehnică din sectorul privat. Din perspectiva participanților la achizițiile publice, sunt importante transparența procedurilor și a dialogului cu autoritățile publice, stabilitatea cadrului legislativ și a dezvoltării economice, eficiența procesului competitiv, precum și o selecție avizată a proiectelor, pe criterii calitative de oportunitate și sustenabilitate. Există un sprijin puternic la nivelul primăriilor de municipiu si oraș din România pentru aplicarea Standardelor Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public. Doar unul din doi respondenți consideră că personalul entității din care face parte este bine sau foarte bine pregătit în ceea ce privește IPSAS, dar respondenții favorizează organizarea de programe de pregătire pentru angajați în acest domeniu. Majoritatea (66%) sunt dispuși să participe la astfel de programe și să apeleze la consultanță și materiale emise de autoritățile de reglementare în acest demers, iar 74% consideră că aplicarea IPSAS va spori în mare sau foarte mare măsură relevanța și transparența raportărilor entităților pe care le reprezintă. Nici unul din respondenți nu consideră că IPSAS nu ar îmbunătăți sistemul de raportare curent al instituției în care lucrează. Au fost identificate o serie de beneficii și provocări legate de aplicarea Standardelor Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public. Respondenții consideră că o posibilă aplicare a IPSAS va conduce (în această ordine) la creșterea încrederii și transparenței cu privire la raportările entității, la sporirea responsabilității cu privire la costuri și performanța financiară și creșterea comparabilității. Ca principale provocări au fost menționate (în această ordine) dificultăți în înțelegerea și aplicarea anumitor concepte din cadrul IPSAS, selectarea tratamentelor adecvate pentru reflectarea anumitor tranzacții și evenimente, diferențele existente între IPSAS și reglementările naționale și costurile de formare a personalului implicat în aplicarea IPSAS.

Studiu privind transparența raportărilor primăriilor de municipiu și oraș din România 9 Necesitatea studiului Cercetarea academică și practică cu privire la contabilitatea în sectorul public s-a concentrat în principal pe țările anglo-saxone. În cadrul țărilor mai puțin dezvoltate, și în particular în țările din Europa Centrală și de Est, nu există o înțelegere aprofundată a practicilor existente. Cu toate acestea, îmbunătățirea contabilității publice este de natură să conducă la o mai bună alocare a resurselor și la creșterea transparenței procesului decizional în sectorul public, cu atât mai importante în țări cu resurse economice și financiare insuficiente cum sunt țările emergente. Studiile cu privire la evoluția contabilității publice în țările mai puțin deschise spre implementarea standardelor internaționale pot fi utile pentru practicieni, cadre universitare, studenți, publicul larg și, nu în ultimul rând, pentru agențiile de finanțare internaționale interesate în consolidarea unor practici solide în aceste economii. Pentru o profesie contabilă care are scopul de a servi interesul public, acestea sunt considerente solide pentru inițierea unor cercetări, iar studiul de față reprezintă un astfel de demers. Primăriile de municipiu si oraș sunt instituții ce au un rol fundamental în gestionarea fondurilor publice, și în consecință fac (sau ar trebui să facă) obiectul unei atenții sporite din partea opiniei publice. Aderarea României la Uniunea Europeană a deschis calea către atragerea de fonduri publice europene. Responsabilitatea și performanța în gestionarea acestor fonduri sunt condiții cruciale atât pentru asigurarea accesului la fonduri în viitor, cât și pentru cheltuirea fondurilor contractate în maniera intenționată. Lipsa de transparenţă, eficienţă şi responsabilitate la nivelul administraţiilor publice locale poate reprezenta un risc important pentru economie, iar o transparenţă mai mare ar putea să fie o modalitate de a evita în viitor insolvenţele în sectorul public.

10 Studiu privind transparența raportărilor primăriilor de municipiu și oraș din România Obiective principale Obiectivul principal al acestui studiu a fost investigarea proceselor de raportare financiară ale primăriilor de municipiu și oraș din România. Cele mai importante aspecte studiate au fost transparența raportărilor, precum și beneficiile, provocările și implicațiile unei potențiale aplicări a Standardelor Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public în România. În mod specific, intenționăm să răspundem următoarelor întrebări: 1 2 3 4 Cât de transparente sunt procesele decizionale și de raportare ale primăriilor de municipiu si oraș din România? Care este nivelul de cunoaștere a IPSAS de către personalul primăriilor de municipiu și oraș din România și cum este asigurată pregătirea în acest domeniu? Care sunt beneficiile și provocările percepute ale unei posibile aplicări a IPSAS de către primăriile de municipiu și oraș din România? Care este percepția cu privire la implicațiile generale ale unei posibile aplicări a IPSAS de către primăriile de municipiu și oraș din România?

Studiu privind transparența raportărilor primăriilor de municipiu și oraș din România 11 Primăriile de municipiu și oraș sunt instituții ce au un rol fundamental în gestionarea fondurilor publice și fac, sau ar trebui să facă, în consecință, obiectul unei atenții sporite din partea opiniei publice. Analiza rezultatelor Transparența raportărilor publice ale primăriilor de municipiu si oraș din România În 2011, Guvernul României a aderat la principiile Parteneriatului pentru o guvernare deschisă, și astfel s-a angajat în promovarea transparenței, combaterea corupției și utilizarea noilor tehnologii pentru a consolida actul de guvernare și dialogul cu cetățenii (http://www.opengovpartnership.org /country/romania). Cele mai importante măsuri ale Planului național de acțiune pentru 2012-2014 includ: 1 2 3 Creșterea accesului public la datele deschise; Îmbunătățirea furnizării de servicii publice în format electronic (e-guvernare); Creșterea participării cetățenilor în procesul decizional.

12 Studiu privind transparența raportărilor primăriilor de municipiu și oraș din România Inițiativa Guvernului României răspunde de asemenea semnalului puternic dat de Comisia Europeană în decembrie 2011 prin prezentarea pachetului de măsuri privind datele deschise. Pachetul conține un comunicat al Comisiei adresat Parlamentului European, Consiliului European, Comitetului European Economic și Social și Comitetului Regiunilor numit Datele deschise - un motor pentru inovație, creștere și guvernanță transparentă, conform căruia deschiderea datelor publice va stimula participarea cetățenilor în viață politică și socială și va contribui și la promovarea altor zone de interes precum protecția mediului înconjurător. Un număr de 71 din cele 72 de primării de municipiu si oraș incluse în eșantionul nostru respectă cerințele de publicare pe site-ul propriu a tuturor informațiilor cu privire la raportul de activitate al entității, documentele referitoare la transparența decizională, achizițiile publice, fundamentarea politicilor bugetare și bugetul cheltuielilor publice. De asemenea 95% din entitățile din eșantionul nostru consideră că este important sau foarte important să se consulte cu cetățenii cu privire la acțiunile lor (o medie de 1,61 pe o scală Likert de 5 puncte, unde 1 este foarte important și 5 cel mai puțin important). Importanța consultării cetățenilor în procesul decizional al instituțiilor publice 4% 1% Importantă 49% Foarte importantă 46% Extremely Foarte importantă Importantă Somewhat Oarecum importantă Remotely Nu foarte importantă Cu toate acestea, numai una din două entități din cadrul studiului nostru au desemnat o persoană responsabilă cu publicarea informațiilor în cadrul Parteneriatului privind datele publice deschise, și doar 45% dintre acestea au identificat setul de documente corespunzătoare disponibile pentru a fi publicate în format deschis. Restul de peste 50% dintre respondenți fie nu sunt familiarizați cu termenii Parteneriatului, fie nu știu cum să răspundă acestei întrebări, fie declară că în cadrul entității pe care o reprezintă nu a fost desemnată o persoană cu această responsabilitate. Aceste constatări relevă existența oportunităților de îmbunătățire a transparenței entităților publice din România. De asemenea, constatările noastre pot indica o lipsă a presiunii publice pentru aceste entități de a publica astfel de informații pe site-urile proprii. Există o persoană în cadrul instituției dumneavoastră care are responsabilitatea publicării informațiilor deschise? Nu sunt familiarizat cu Parteneriatul 12% Nu știu 14% Nu 26% Da 49%

62% dintre respondenții noștri consideră că publicarea indicatorilor de performanță non-financiari ar contribui la o mai bună înțelegere a performanței instituțiilor lor. Includerea de indicatori non-financiari în raportările entităților publice dintre respondenți au desemnat o persoană pentru a dezvălui date în cadrul parteneriatului privind datele publice deschise ( Open Data ) dintre respondenți au identificat setul de documente disponibile pentru a fi afișat în format deschis Indicatorii de performanță non-financiari au devenit obiectul unei atenții sporite în ultima vreme, atât în instituțiile publice cât și în cele private. Cei mai mulți din respondenții noștri (62%) consideră că publicarea acestor indicatori ar contribui la o mai bună înțelegere a performanței instituțiilor lor. dintre respondenți consideră că publicarea acestor indicatori ar contribui la o mai bună înțelegere a raportării performanței intituţiilor lor 22% 16% 62% Da Nu Nu știu

14 Studiu privind transparența raportărilor primăriilor de municipiu și oraș din România Standardele Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public Standardele Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS) asigură consecvența raportării financiare și îmbunătățesc calitatea, comparabilitatea, oportunitatea și transparența informațiilor financiare ale sectorului public la nivel internațional. Deși avantajele incontestabile ale adoptării IPSAS sunt recunoscute, de exemplu promovarea transparenței financiare, creșterea eficienței managementului și a procesului decizional ca rezultat al unor informații mai bune, o monitorizare mai bună și un control mai eficient al cheltuielilor, acești factori sunt atenuați de complexitatea IPSAS, de particularitățile sectorului public din fiecare țară, costurile adiționale și resursele financiare deficitare pentru asigurarea logisticii și dezvoltării resurselor umane sau implicațiile politice, care restricționează adoptarea lor pe scară largă la nivel internațional. La nivelul Uniunii Europene doar 15 state membre au corelat contabilitatea entităților din sectorul public cu IPSAS, fie prin dezvoltarea unor reglementări naționale bazate pe sau în conformitate cu IPSAS, fie prin referire la IPSAS și utilizarea acestora în diferite segmente ale administrației sectorului public. Interesant este că nici un stat membru nu a adoptat în întregime IPSAS ca sistem contabil pentru sectorul public. Rezultatele consultării publice cu privire la relevanța IPSAS pentru statele membre ale UE efectuate de Eurostat (2012) au subliniat dificultatea aplicării IPSAS în forma curentă la nivelul tuturor statelor membre, precum și faptul că IPSAS reprezintă o referință relevantă pentru constituirea sistemului contabil unificat pentru sectorul public la nivel european. În acest context, Comisia Europeană are în vedere dezvoltarea propriilor reglementări contabile, denumite Standardele Europene de Contabilitate pentru Sectorul Public (engl. European Public Sector Accounting Standards - EPSAS ) care se așteaptă să răspundă nevoilor specifice ale sectorului public din cadrul statelor membre UE. În România, ideea implementării IPSAS a prins contur în 2005, odată cu adoptarea recomandărilor formulate de Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială cu privire la contabilitatea entităților publice. Modificările aduse contabilității sectorului public în acest context au avut în vedere adoptarea anumitor elemente ale reglementărilor contabile existente la nivel internațional (IPSAS). Chiar dacă reglementările contabile naționale pentru sectorul public (Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1917/2005, cu completările și modificările ulterioare) nu face în mod explicit referire la IPSAS, acestea încorporează parțial anumite elemente specifice din cadrul următoarelor IPSAS: IPSAS 1 Prezentarea situațiilor financiare, IPSAS 2 Situația fluxurilor de numerar,

Studiu privind transparența raportărilor primăriilor de municipiu și oraș din România 15 La nivelul Uniunii Europene doar 15 state membre au corelat contabilitatea entităților din sectorul public cu IPSAS. IPSAS 4 Efectul variației cursurilor de schimb valutar, IPSAS 5 Costurile îndatorării, IPSAS 9 Venituri din operațiuni care reprezintă un schimb, IPSAS 12 Stocuri, IPSAS 17 Imobilizări corporale, IPSAS 19 Provizioane, datorii și active contingente, IPSAS 23 Venituri din tranzacțiile care nu reprezintă un schimb (taxe și transferuri), IPSAS 24 Prezentarea informațiilor bugetare în situațiile financiare. Elementele fundamentale ale IPSAS, respectiv contabilitatea de angajamente, conceptele, structura situațiilor financiare, tratamente contabile, raționamentul profesional, deși incomplete într-o anumită măsură, au fost adoptate prin menținerea unor concepte din sistemul anterior de contabilitate publică. În plus, terminologia incongruentă generată de utilizarea unor traduceri diferite pentru același conținut și supra-reglementarea continuă să afecteze relevanța, oportunitatea și transparența raportării financiare în sectorul public. În prezent, atenția autorităților naționale de reglementare este concentrată pe problemele tehnice legate de contabilitatea sectorului public (Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 2021/2013 dezvoltă contabilitatea analitică prin adăugarea următoarelor elemente la conturile sintetice: cod sector, sursă de finanțare și clasificație venituri, clasificație funcțională cheltuieli și clasificație economică cheltuieli) și se axează în principal pe întocmirea și raportarea balanțelor de verificare ale tuturor entităților din acest sector către Ministerul Finanțelor Publice într-o modalitate consecventă. Cunoașterea Standardelor Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public Specialiștii incluși în eșantionul nostru nu par a fi foarte familiarizați cu IPSAS. Am avut în vedere aici răspunsuri ale unor persoane care ocupă funcții precum contabil șef, inspector de specialitate sau director economic (47 de răspunsuri în total). Acest fapt se corelează cu răspunsurile care indică alocarea unor resurse limitate pentru creșterea nivelului de cunoaștere și înțelegere a IPSAS de către personalul entităților incluse în studiu. Când au fost întrebați de ce nu au fost alocate resurse pentru instruirea în domeniul IPSAS în cadrul instituției lor, unii respondenți au indicat spre exemplu că Acestea nu sunt încă aplicabile pentru instituțiile din România, Nu au fost popularizate, sau Nu am avut un buget alocat. Gradul de cunoaștere a IPSAS în rândul respondenților 6% 36% 34% 24% Foarte familiar Familiar Oarecum familiar Deloc familiar

50% din respondenți consideră că personalul din cadrul entității pe care o reprezintă este bine sau foarte bine pregătit cu privire la IPSAS 81% dintre respondenți au alocat materiale de instruire cu privire la IPSAS 5% dintre respondenții studiului nostru consideră că înțelegerea conceptelor IPSAS are o importanță scăzută sau foarte scăzută. Unul din doi respondenți consideră că personalul din cadrul entității pe care o reprezintă este bine sau foarte bine pregătit din punct de vedere IPSAS (o medie de 2,81 pe o scală Likert cu 5 puncte, unde 1 înseamnă foarte bine pregătit și 5 deloc pregătit). Având în vedere că IPSAS au influențat sistemul de contabilitate publică românească încă din 2005, și că unele concepte și tratamente IPSAS sunt încorporate în reglementările naționale aplicabile, acest procent relativ scăzut ar putea fi privit cu scepticism. Cu toate acestea, considerăm că sunt necesare în continuare progrese semnificative în acest sens, pe măsura ce aceste standarde vor deveni din ce în ce mai utilizate și acceptate în întreaga lume. Gradul de cunoaștere a IPSAS în rândul angajaților 30% 8% 12% 1% 49% Very Foarte goodridicat Ridicat Low Scăzut Very Foarte low scăzut Not Deloc at all

Studiu privind transparența raportărilor primăriilor de municipiu și oraș din România 17 66% dintre respondenți doresc să participe la programe de pregătire cu privire la IPSAS. Cea mai mare parte a personalul entităților cuprinse în studiul nostru a participat la evenimente profesionale și la sesiuni de pregătire în scopul familiarizării cu IPSAS. Am observat că doar într-o mică măsură materialele relevante au fost distribuite personalului. Această resursă s-ar putea dovedi extrem de utilă, cu atât mai mult cu cât documentația relevantă și actualizată ar fi putea fi utilizată de un grup mai mare de angajați și nu numai de cei care participă la evenimentele specifice. Resurse alocate pentru pregătirea în domeniul IPSAS 72% 59% 81% Da Nu 28% 41% 19% Organizarea de sesiuni de instruire Participarea la evenimente dedicate Distribuirea de materiale Respondenții noștri sunt dispuși să ofere personalului cursuri de instruire cu privire la IPSAS. De asemenea, cei mai mulți dintre ei (66%) își exprimă disponibilitatea de a participa la sesiuni de instruire în domeniul IPSAS, ceea ce, având în vedere gradul de încărcare din cadrul instituțiilor publice din România, semnalează dorința acestora de a își actualiza cunoștințele cu privire la IPSAS. Exprimăm în acest context suportul nostru pentru alocarea resurselor necesare în scopul diseminării cunoștințelor cu privire la IPSAS în cadrul primăriilor de municipiu și de oraș din România. Resurse necesare pentru îmbunătățirea cunoștințelor privind IPSAS Consultanță 34% Îndrumări emise de autoritățile de reglementare 30% Cursuri 49% 0 20 40 60

18 Studiu privind transparența raportărilor primăriilor de municipiu și oraș din România Respondenții consideră că aplicarea IPSAS în entitățile publice din România va conduce în primul rând la îmbunătățirea credibilității și transparenței raportărilor. Beneficii ale aplicării IPSAS Creșterea încrederii în informațiile raportate Creșterea transparenței 1,66 1,69 Sporirea responsabilității cu privire la costuri și performanța financiară Îmbunătățirea comparabilității informațiilor raportate 1,82 1,88 Medie 1 - foarte important 5 - putin important Beneficii și provocări legate de implementarea Standardelor de Contabilitate Internaționale pentru Sectorul Public Respondenții noștri consideră că aplicarea potențială a IPSAS în entitățile publice din România va conduce în primul rând la creșterea credibilității și transparenței raportărilor, în timp ce sporirea responsabilității cu privire la costuri și performanța financiară și îmbunătățirea comparabilității raportărilor sunt văzute că beneficii mai puțin importante. Cu toate acestea, în percepția respondenților toate beneficiile mai sus menționate sunt importante sau foarte importante (toate au o medie sub 2). Astfel, mai mult de 84% din respondenți au atribuit note de 1 (foarte important) și 2 (important) tuturor acestor beneficii.

Studiu privind transparența raportărilor primăriilor de municipiu și oraș din România 19 Provocări ale aplicării IPSAS Costuri de pregătire a personalului Diferențele existente între reglementările naționale și IPSAS Selectarea tratamentului IPSAS corespunzător pentru anumite evenimente Înțelegerea conceptelor IPSAS 26% 19% 30% 35% 46% 38% 50% 50% 24% 21% 14% 10% 11% 11% 4% 3% 1% 3% 3% 1% Foarte important Important Neutru Puțin important Foarte puțin important Cei mai mulți dintre respondenți consideră că înțelegerea anumitor concepte IPSAS și selectarea tratamentului IPSAS adecvat pentru anumite evenimente (35% și respectiv 30%) sunt cele mai importante provocări ale aplicării IPSAS în România. Majoritatea respondenților consideră că diferențele existente între IPSAS și standardele naționale și costurile de pregătire sunt percepute ca fiind provocări cel puțin importante pentru implementarea IPSAS în instituțiile lor..

20 Studiu privind transparența raportărilor primăriilor de municipiu și oraș din România Implicațiile aplicării Standardelor Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public În general, IPSAS sunt percepute ca fiind de natură să aducă o schimbare pozitivă în sistemul de raportare al entităților incluse în studiu. Marea majoritate a respondenților (74%) consideră că aplicarea IPSAS este de natură să sporească într-o mare sau foarte mare măsură relevanța și transparența raportărilor instituțiilor pe care le reprezintă. Considerăm această constatare a fi foarte încurajatoare în ceea ce privește îmbunătățirea viitoare a raportărilor entităților publice din România. Mai puțin de 1% din respondenți consideră că IPSAS nu va duce la o creștere a relevanței și transparenței raportărilor primăriilor de municipiu și oraș, și nici unul din respondenți nu consideră că acestea nu vor duce la îmbunătățirea sistemului de raportare curent al instituțiilor în care lucrează. Impactul perceput al aplicării IPSAS asupra sistemului de raportare curent 59% 57% 15% 15% 9% 11% 15% 18% 1% 0% În TO foarte A VERY mare HIGH TO A HIGH EXTENT TO A SMALL EXTENT În TO foarte A VERY mică SMALL măsură EXTENT În mare măsură În mică măsură măsură EXTENT IPSAS va crește relevanța și transparența raportării publice IPSAS va genera schimbări în sistemul curent de raportare a instituției Nu WILL va NOT genera GENERATE o schimbare CHANGE

Studiu privind transparența raportărilor primăriilor de municipiu și oraș din România 21 Concluzii Doar 50% Din personalul primăriilor de municipiu și oraș din România este bine și foarte bine pregătit în ceea ce privește IPSAS. 2/3 19% din respondenți au folosit materiale specializate pentru a își îmbunătăți cunoștințele privind IPSAS Doar Două treimi din respondenți doresc să participe la sesiuni de pregătire în domeniul IPSAS. În lumina acestor constatări, ASE ia notă de importanța sporită a IPSAS pentru profesia contabilă din România și își propune să își asume un rol mai activ în instruirea profesioniștilor actuali și viitori cu privire la aceste standarde. Acest studiu reprezintă primul nostru demers de investigare a practicilor de raportare a entităților publice din România. Odată cu potențiala implementare a IPSAS și creșterea importanței fondurilor europene în sectorul public românesc, percepem un context oportun pentru ameliorarea practicilor de raportare ale instituțiilor din sectorul public, fundamentale pentru economia noastră emergentă.

22 Studiu privind transparența raportărilor primăriilor de municipiu și oraș din România Metodologia de cercetare Am trimis acest chestionar prin fax către toate cele 219 primării de oraș și 99 primării de municipiu. Distribuția răspunsurilor primite de la cele două tipuri de instituții aproximează distribuția instituțiilor de acest fel din România. Acest studiu a fost realizat printr-un sondaj pe bază de chestionar distribuit prin fax pe parcursul unei săptămâni începând cu data de 26 noiembrie 2013. Chestionarul, ce cuprinde 21 de întrebări (4 referitoare la respondent, 4 referitoare la instituție și 13 întrebări specifice de cercetare) a fost distribuit către toate primăriile de municipiu și oraș din România, considerând că aceste entități au mai multe oportunități de a accesa resurse precum pregătire profesională, fonduri și informații decât alte instituții similare de nivel inferior, cum ar fi primăriile de comună. Chestionarul a fost transmis către toate cele 219 primării de oraș și 99 de primării de municipiu prezente pe website-urile dedicate precum http://judeteonline.ro/primarii și http:// www.ghidulprimariilor.ro la data 20 noiembrie 2013. Au fost primite 78 de răspunsuri în total, dintre care 74 utilizabile, reprezentând o rată totală de răspuns de 23,3%. Am utilizat 47 de răspunsuri de la primăriile de oraș (21,5% din totalul primăriilor de oraș din România) și 27 de răspunsuri de la primăriile de municipiu (27,3% din totalul primăriilor de municipiu din România). Distribuția răspunsurilor celor două tipuri de instituții se apropie de distribuția instituțiilor de acest fel din România. Distribuția răspunsurilor istribution of în responses funcție per de entity tipul type entității Orașe 47 Municipii 27 0 10 20 30 40 50

Studiu privind transparența raportărilor primăriilor de municipiu și oraș din România 23 Respondenții noștri au o mare experiență în contabilitate. 38% dintre respondenți au peste 50 de ani și mai mult de o treime au peste 40 de ani. Cei mai mulți dintre respondenți (59%) au între 10 și 25 de ani de experiență în contabilitate, în timp ce 30% dintre ei au mai puțin de 10 ani experiență. 41% dintre respondenți ocupă poziția de contabil șef, în timp ce restul ocupă poziții precum director financiar, consilier, administrator sau inspector de specialitate. Numărul de angajați din instituția respondentă 19% < 63% 18% 10-49 de angajați 50-249 de angajați > 250 de angajați Majoritatea entităților în care lucrează respondenții noștri au între 50 și 249 de angajați (63%), restul fiind egal distribuite între categoriile 10-49 angajați și respectiv peste 250 angajați. Nici unul din respondenții noștri nu lucrează în entități cu mai puțin de 10 angajați, aspect ce este în concordanță cu tipologia de instituție țintită în cadrul studiului nostru (primării de oraș și municipiu). Respondenții lucrează în entități care au în general un nivel mediu anual al cheltuielilor între 5 și 50 de milioane euro (63%), iar 90% dintre aceștia lucrează în entități care au un nivel mediu anual al cheltuielilor mai mare de 5 milioane euro. Răspunsurile utilizate în cadrul studiului sunt distribuite uniform din punct de vedere geografic, acoperind toate regiunile țării. Cheltuielile anuale ale instituției 64% 5% 5% 26% <0.5 MIL. EUR 0.5-5 MIL EUR 5-50 MIL. EUR >50 MIL EUR Dispersia geografică a instituțiilor 15% 1% 12% Nord-Est 16% 20% Sud-Est Sud Sud-Vest 8% 14% 14% Vest Nord-Vest Centru Bucuresti - Ilfov

24 Studiu privind transparența raportărilor primăriilor de municipiu și oraș din România Despre KPMG în România KPMG a intrat pe piața din România în 1994. De atunci, KPMG România a crescut atât ca număr de locații cât și ca număr de personal profesional. În 1994 compania avea 10 angajați. Astăzi, 20 de ani mai târziu, avem cinci birouri: în București, Timișoara, Constanța, Iași, Cluj și peste 650 de profesioniști. KPMG oferă servicii de Audit, Asistență Fiscală și Consultanță în Afaceri pentru a susține organizațiile în gestionarea riscului și a performanței într-un mediu de afaceri din ce în ce mai dinamic și provocator. Asistăm firmele și organizațiile în îndeplinirea cerințelor de reglementare și le ajutăm să se dezvolte, adăugând valoare afacerilor acestora. Dispunem de personal specializat, cu abilități multiple, și suntem flexibili - ne adaptăm serviciile și dezvoltăm servicii noi pentru a răspunde necesităților clienților noștri pe măsură ce condițiile de piață evoluează. Echipa de Consultanţă Contabilă a KPMG România are o vastă experiență practică în dezvoltarea și implementarea de metodologii și modele contabile pentru sectorul financiar-bancar și poate oferi asistență contabilă de specialitate. Asistența oferită de noi poate acoperi următoarele arii: Asistenţă în procesul de tranziţie la IFRS (implementare ca bază a contabilității); Compilare şi asistenţă tehnică la întocmirea situaţiilor financiare individuale şi consolidate; Elaborarea metodologiilor, politicilor şi procedurilor contabile; Consultanţă cu privire la tratamentul contabil pentru tranzacţii şi evenimente specifice, inclusiv a fuziunilor şi achiziţiilor; Furnizarea de programe de pregătire profesională în domeniul contabil sau financiar; Asistenţă în organizarea/ reorganizarea funcţiei financiare; Analiza impactului schimbărilor reglementărilor contabile în ceea ce priveşte sistemele și procesele financiare; Asistență în implementarea modificărilor în sistemele și procesele financiare cu scopul de a respecta cerințele IFRS; Asistență Fonduri Europene și Ajutor de Stat; Consultanță Achiziții Publice, Concesiuni și PPP; Consultanță financiară, fiscală și juridică pentru Sectorul Public. Echipa Echipa KPMG în România Echipa ASE Şerban Toader, Senior Partner Angela Manolache, Director Consultanță Clemente Kiss, Senior Manager, Audit Cătălin Albu, Prof.univ.dr., KPMG Fellow Pavel Năstase, Prof.univ.dr., KPMG Professor Aurelia Ştefănescu, Prof.univ.dr. Mulțumim următorilor studenți ai ASE pentru implicarea lor în colectarea datelor: Elena Luminiţa Eremia Alina Cristina Floriţă Florina Cristina Ghiţă

Studiu privind transparența raportărilor primăriilor de municipiu și oraș din România 25 Despre Academia de Studii Economice din București, România Înființată prin Decret Regal în data de 6 aprilie 1913 sub numele de Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale, Academia de Studii Economice din București (ASE) a sărbătorit în 2013 un secol de existență. Prin eforturile și dedicarea personalului său academic și administrativ, precum și a studenților săi, ASE este în prezent o universitate de cercetare intensivă, acreditată instituțional de ARACIS (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior), care a acordat universității noastre un grad de încredere ridicat. Această clasificare ne onorează și ne încurajează să dezvoltăm programe și strategii de management universitar care să ne permită să punem în valoare tradiția și prestigiul de care dispunem astfel încât să ne numărăm printre cele mai competitive universități la nivel internațional. ASE are în prezent aproximativ 22.000 de studenți la toate nivelele de studiu (licență, masterat și doctorat). În cei peste 100 de ani de existență, ASE a format mai mult de 300.000 de specialiști, care se mândresc cu faptul că au studiat în cadrul universității noastre. Sub motto-ul său Excelență prin unitate și diversitate, ASE urmărește în permanență valorificarea diversității și catalizarea competențelor spre obiective comune. Cu o rețea extinsă de instituții naționale și internaționale cu care cooperează, ASE este lider în oferirea de programe academice de înaltă calitate pentru studenții săi și a unui mediu de lucru inovator și stimulativ pentru personalul său. Contact Pentru mai multe informații despre acest studiu, vă rugăm să contactați echipa KPMG în România și ASE. Cătălin Albu, Prof.univ.dr., Profesor de Contabilitate, ASE București, și KPMG Fellow E: catalin.albu@cig.ase.ro Angela Manolache, Director Consultanță, KPMG în România E: amanolache@kpmg.com Clemente Kiss, Senior Manager Audit, KPMG în România E: clementekiss@kpmg.com

26 Studiu privind transparența raportărilor primăriilor de municipiu și oraș din România Acest sondaj are scopul de a promova o mai bună înțelegere a practicilor de contabilitate publică ale primăriilor de municipiu și oraș, având în vedere rolul important pe care acestea îl joacă în gestionarea resurselor publice. Respondenții din cadrul studiului consideră că aplicarea IPSAS în România va conduce la îmbunătățirea credibilității și transparenței raportării, sporirea responsabilităților cu privire la costuri și performanță financiară și îmbunătățirea comparabilității raportărilor entităților.

Studiu privind transparența raportărilor primăriilor de municipiu și oraș din România 27 Serviciile noastre Asistenţă în procesul de tranziţie la IFRS (implementare ca bază a contabilității); Compilare şi asistenţă tehnică la întocmirea situaţiilor financiare individuale şi consolidate; Elaborarea metodologiilor, politicilor şi procedurilor contabile; Consultanţă cu privire la tratamentul contabil pentru tranzacţii şi evenimente specifice, inclusiv a fuziunilor şi achiziţiilor; Furnizarea de programe de pregătire profesională în domeniul contabil sau financiar; Asistenţă în organizarea/ reorganizarea funcţiei financiare; Analiza impactului schimbărilor reglementărilor contabile în ceea ce priveşte sistemele și procesele financiare; Asistență în implementarea modificărilor în sistemele și procesele financiare cu scopul de a respecta cerințele IFRS; Asistență Fonduri Europene și Ajutor de Stat; Consultanță Achiziții Publice, Concesiuni și PPP; Consultanță financiară, fiscală și juridică pentru Sectorul Public.

KPMG in Romania București Victoria Business Park DN1, Șos București Ploiești, nr. 69-71 Sector 1, Bucuresti 013685 Tel: +40 (741) 800 800 +40 (372) 377 800 Fax: +40 (741) 800 700 +40 (372) 377 700 Email: kpmgro@kpmg.ro Web: www.kpmg.ro Academia de Studii Economice București Piața Romană, nr. 6, Sector 1, București, 010374 Tel: +40 (021) 319 1900 Web: www.ase.ro Toate informaţiile prezentate au un caracter general şi nu sunt destinate a se adresa condiţiilor specifice unei anumite persoane fizice sau juridice. Deşi încercăm să furnizăm informaţii corecte şi de actualitate, nu există nici o garanţie că aceste informaţii vor fi corecte la data la care sunt primite sau că vor continua să rămână corecte în viitor. Nu trebuie sa se acţioneze pe baza acestor informaţii fără o asistenţă profesională competentă în urma unei analize atente a circumstanţelor specifice unei anumite situaţii de fapt. KPMG, logoul KPMG si cutting through complexity sunt mărci înregistrate ale KPMG International Cooperative ( KPMG International ), o entitate elveţiană. 2014 KPMG România S.R.L., o societate cu răspundere limitată de drept român, membră a reţelei de firme independente KPMG afiliate la KPMG International Cooperative ( KPMG International ), o entitate elveţiană. Toate drepturile rezervate. Tipărit în România.