TRANSPUNEREA DECIZIEI-CADRU PRIVIND MANDATUL EUROPEAN DE ARESTARE ÎN LEGISLAŢIA ROMÂNĂ THE TRANSPOSITION OF THE FRAME-DECISION REGARDING THE EUROPEAN WARRANT OF ARREST IN THE ROMANIAN LAW Ina Raluca TOMESCU * Iulian PÎNIŞOARĂ ** Ina Raluca TOMESCU *** Iulian PÎNIŞOARĂ **** Abstract: The European warrant of arrest represents a genuine revolution in what regards the procedure of persons extradition and surrender who get round the criminal accusation, lawsuit or the execution of a punishment. If the simplification of the extradition procedures was an objective of the European Union member states regarding the way in which this simplification should be realised, the positions of the member states were different. Cuvinte cheie: The European warrant of arrest; The extradition procedures; European Union. Multă vreme, principala formă de cooperare judiciară internaţională în materie penală, unanim recunoscută, dar cu anumite restricţii, a fost extrădarea 1. Deşi iniţial, cooperarea judiciară s-a realizat doar în baza unor convenţii bilaterale încheiate între diferite state, în cele mai multe cazuri principalul criteriu fiind cel geografic (în special vecinătatea), ulterior, odată cu conştientizarea pericolului reprezentat de crima organizată, atât pentru securitatea individuală a cetăţenilor, cât şi pentru securitatea instituţiilor statale, statele lumii au găsit noi forme de cooperare, în special la nivel regional. Adoptarea de către Consiliul Europei, la mijlocul secolului trecut, a Convenţiei Astract: The European warrant of arrest represents a genuine revolution in what regards the procedure of persons extradition and surrender who get round the criminal accusation, lawsuit or the execution of a punishment. If the simplification of the extradition procedures was an objective of the European Union member states regarding the way in which this simplification should be realised, the positions of the member states were different. Key words: The European warrant of arrest; The extradition procedures; European Union. For a long time, the main form of international, judicial cooperation in penal matter, unanimous recognized, but with some restrictions, was extradition 19. Although initially, the judicial cooperation was realized through bilateral conventions concluded between different states, the main criteria being the geographic one (especially vicinity) subsequently, once with the acknowledgement of the danger represented by the organized crime both for the security of the citizens and for the state institutions the world s states found new forms of cooperation especially at regional level. The adoption by the European Council, in the middle of the last century, of the European Convention of extradition, completed and successively modified by * Facultatea de Relaţii Internaţionale, Drept şi Ştiinţe Administrative, Universitatea Constantin Brâncuşi din Tg-Jiu ** Facultatea de Relaţii Internaţionale, Drept şi Ştiinţe Administrative, Universitatea Constantin Brâncuşi din Tg-Jiu *** Faculty of International Relations, Law and Administrative Sciences Constantin Brâncuşi University of Tg-Jiu **** Faculty of International Relations, Law and Administrative Sciences Constantin Brâncuşi University of Tg-Jiu 163
europene de extrădare, completată şi modificată succesiv prin două protocoale adiţionale, a contribuit din plin la prevenirea şi combaterea criminalităţii transnaţionale, cu toate formele grave de manifestare ale acesteia, respectiv terorismul, traficul de armament şi muniţie, traficul de droguri, de carne vie etc. Instituirea Uniunii Europene şi, ulterior, a spaţiului Schengen a creat noi posibilităţi de acţiune elementelor infractoare şi, implicit, creşterea criminalităţii 2, posibilităţi accentuate de mărirea teritoriului de acţiune prin aderarea de noi state membre. Pe acest fond, care a determinat creşterea criminalităţii, obiectivul Uniunii Europene de a deveni un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, a părut a fi în pericol 3. Experienţa acumulată în decursul timpului, în activitatea complexă de cooperare judiciară internaţională în materie penală prin aplicarea prevederilor Convenţiei europene de extrădare, a dovedit unele greutăţi, în special de ordin administrativ, care în principal conduceau la scăderea operativităţii înfăptuirii actului de justiţie 4. Soluţia care s-a găsit a fost aceea de instituire a unei noi proceduri de predare a infractorilor între statele membre, procedură care să simplifice întreaga activitate, de aşa manieră încât toţi cei care au săvârşit infracţiuni în spaţiul Uniunii Europene să fie identificaţi şi predaţi statelor pe teritoriul cărora au săvârşit faptele, în vederea judecării şi condamnării lor într-un timp cât mai scurt. În doctrină, s-a apreciat că, în esenţă, pasul spre mandatul european de arestare a fost făcut prin termenii concluziilor de după întâlnirea de la Tampere: procedura formală a extrădării ar trebui să fie suprimată între statele membre, pentru persoanele care au tendinţa de a scăpa de răspunderea în faţa justiţiei, după ce au făcut obiectul unei condamnări definitive, şi înlocuită de un simplu transfer al persoanei 5. În scopul reglementării aspectelor negative constatate în executarea prevederilor Convenţiei europene de extrădare, la nivelul means of two additional protocols, fully contributed to the prevention and the rebuttal of the transnational criminality, with all its severe forms of manifestation, as terrorism, gunrunning, drugs traffic and human beings traffic. The founding of the European Union and, later, of the Schengen space created new possibilities of action for the delinquent elements and, implicitly, the escalation of the criminality 20, accentuated possibilities for the enlargement of the territory of action through the adhesion of the new member states. Do to this background, which determined the escalation of criminality, the objective of the European Union to become a space of liberty, security and justice, seemed to be in danger 21. The experience cumulated in time, during the complex activity of international, judicial cooperation in penal matter by implementing the provisions of the European convention of extradition, was faced with some problems, mainly administrative ones, which lead to the diminishing of the efficiency of the act of justice 22. The solution which was found was to institute new procedures of surrender the offenders between the member states, procedure which will simplify the whole activity, so all persons who commit offences in the European Union s space to be identified and surrendered to the states on which territory they committed the deeds, in order to be tried and convicted as soon as possible. In the doctrine was specified that, in essence, the step towards the European warrant was made by the terms of the conclusions resulted from the Tampere meeting: the formal procedure of extradition should be suppressed by the member states for the persons who have the tendency to elude justice, after they were the subject of a permanent conviction and replaced by a simple transfer of the person 23. Given the above, in order to cover the negative aspects found in the execution of 164
Uniunii Europene s-a adoptat Decizia-cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre 6. In relaţia cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, procedura de extrădare reglementată de tratatele internaţionale în materie este înlocuită cu cea de predare în baza unui mandat european de arestare 7. Importanţa acestui instrument internaţional rezultă chiar din elementele de noutate pe care le aduce în procedura predării infractorilor între statele membre, prin simplificarea şi operativitatea cu care se realizează cooperarea judiciară în interiorul Uniunii Europene. Principalele noutăţi aduse prin adoptarea Deciziei-cadru menţionate se referă la: - lărgirea sferei de aplicabilitate prin includerea unor noi genuri de infracţiuni de o gravitate sporită; - renunţarea la procedura verificării dublei încriminări în cazul acestor grupe de infracţiuni; - simplificarea procedurilor de predare; - creşterea operativităţii prin scurtarea termenelor de predare; - simplificarea etapei administrative; - posibilitatea colaborării directe între instituţiile judiciare; - predarea propriilor cetăţeni; - obligativitatea respectării prevederilor Deciziei-cadru de către toate statele membre etc. Adoptarea Deciziei-cadru la nivelul Uniunii Europene face inaplicabile prevederile Convenţiei europene de extrădare între statele membre. Practic, la nivelul Uniunii Europene, Convenţia europeană de extrădare este înlocuită de mandatul european de arestare. Consecventă obligaţiilor asumate în complexul proces de prevenire şi combatere a criminalităţii transfrontaliere, România, încă din anul 2004, în calitatea sa de viitor membru al Uniunii Europene 8, a adoptat the European Convention on Extradition, the European Union adopted the Framework Decision. 2002/584/JHA of June 13, 2002 on the European arrest warrant and surrender procedures between Member States 24. In the connection to the other member states of the European Union, the extradition procedure controlled by the international treaties from this area is replaced by the rendition procedure based on an european arrest warrant 25. The importance of this international instrument results even from the elements of originality brought by the procedure of surrender the offenders between the member states through the simplification and the promptness with which is made the judicial cooperation in the boundaries of the European Union. The main novelties brought by the endorsing of the frame Decision refers to: - the enlargement of the sphere of applicability to include new types of offences of a greater gravity; - the renunciation to the procedure of verifying the double incrimination in the case of these groups of offences; - the simplification of the procedures of surrender; - the increase of the efficiency through the shortening of the terms of surrender; - the simplification of the administrative stage; - the possibility of a direct collaboration between the judicial institutions; - the surrender of their own citizens; - the obligation to respect the previsions of the frame Decision by all the member states. The adopting of the frame Decision at the European Union level makes the previsions of European Convention of extradition inapplicable between the member states. Practically, at the level of the European Union, the European Convention of extradition is replaced by the European 165
Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, act normativ prin care s-au transpus în legislaţia internă prevederile Deciziei-cadru menţionate mai sus. Ulterior, actul normativ în cauză a fost modificat succesiv prin mai multe acte normative, ultima modificare şi completare survenind prin adoptarea Legii nr. 222/2008 9. Legea română a desemnat ca autorităţi judiciare emitente toate instanţele judecătoreşti, ca autorităţi judiciare de executare curţile de apel, ca autoritate centrală Ministerul Justiţiei, iar ca autorităţi primitoare parchetele de pe lângă curţile de apel (acestea din urmă fiind desemnate prin ultima modificare, adusă Legii nr. 302/2004 prin Legea nr. 222/2008). În ceea ce priveşte domeniul de aplicare al mandatului european de arestare 10, în legea română Decizia-cadru nr. 584/JAI/2002 a fost transpusă prin dispoziţiile art. 81 şi 85. Articolul 81 reglementează obiectul şi condiţiile emiterii unui mandat european de arestare de către Autorităţile române competente. Astfel, potrivit formei actuale a acestui articol, (1) în situaţia prevăzută la art. 66 1 alin. (1), se emite un mandat european de arestare ori de câte ori nu a intervenit, potrivit legii române, prescripţia răspunderii penale sau a executării pedepsei ori amnistia şi graţierea, şi este îndeplinită, după caz, una dintre următoarele condiţii: a) pedeapsa prevăzută de lege este de cel puţin un an, dacă arestarea şi predarea se solicită în vederea exercitării urmăririi penale ori a judecăţii; b) pedeapsa sau măsura de siguranţă privativă de libertate aplicată este de cel puţin 4 luni, dacă arestarea şi predarea se solicită în vederea executării pedepsei sau a măsurii de siguranţă privative de libertate". Regulile de difuzare şi de transmitere a mandatelor europene de arestare emise de Autorităţile judiciare române sunt stabilite de art. 82 - art. 83 din Legea nr. 302/2004. Transmiterea poate fi efectuată prin orice mijloc care lasă o urmă scrisă permiţând warrant. Consistent to the obligations assumed in the complex process of prevention and struggle against the trans-frontier criminality, Romania, since 2004, as future member of the European Union 26, adopted the Law nr. 302/2004 regarding the international, judicial cooperation in penal matter, normative act in which were transposed, in the internal legislation, the provisions of the frame Decision mentioned above. Subsequently, the normative act was successively modified through many normative acts, the last modification and completion being made by the adopting of the Law nr. 222/2008 27. In what regards the field of application of the European warrant of arrest 28, in the Romanian Law the frame Decision nr. 584/JAI/2002 was transposed through the dispositions art. 81 and 85. Article 81 regulates the object and the conditions of releasing an European warrant of arrest by the competent Romanian Authorities. Thus, according to the present form of this article, (1) in the situation stipulated by the art. 66 paragraph (1) is emitted an European warrant of arrest when the prescription of the penal responsibility or the execution of the punishment or the amnesty or the reprieve was not applied, according to the Romanian law and is completed one of the following conditions: a) The punishment foreseen by the law is at least of a year, if the arrest and the punishment is demanded to exercise the penal pursuit or trial; b) The punishment or the safety measure depriving of liberty applied is of at least 4 moths, if the arrest and the surrender is demanded for the execution of the punishment or for the safety measure depriving of liberty. The rules of release and transmission of the European warrants of arrest emitted by the Romanian judicial authorities are settled by the art. 82 art. 83 from the Law nr. 302/2004. The transmission can be made by any mean which provided a written prove 166
autorităţii judiciare de executare să verifice autenticitatea. Legea română instituie mai multe căi alternative de comunicare, încurajând în măsura posibilului contactul direct între autorităţile judiciare române emitente şi cele de executare din alte state membre, putând fi însă utilizată şi transmiterea prin Ministerul Justiţiei şi Organizaţia Internaţională de Poliţie Criminală (Interpol). Mandatul european de arestare se transmite în copie şi Ministerului Justiţiei, în conformitate cu dispoziţiile art. 83 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 222/2008. Pentru a identifica autoritatea de executare competentă, autorităţile române emitente pot folosi Atlasul disponibil pe siteul Reţelei Judiciare Europene 11 sau pot apela la punctele de contact ale României pentru R.J.E. sau la punctele de contact pentru R.J.E. din statul membru de executare 12. În cazul în care mandatul european de arestare a fost emis în vederea urmăririi penale sau judecării persoanei solicitate instanţa română emitentă are posibilitatea ca, până la pronunţarea unei hotărâri de către autoritatea de executare pe procedura de predare, să solicite autorităţii de executare audierea persoanei solicitate, în condiţiile art. 19 din Decizia-cadru sau predarea temporară a persoanei solicitate. Din punct de vedere practic, aceasta se impune în vederea efectuării unor acte care au caracter urgent ori efectuarea unor acte care necesită prezenţa persoanei solicitate ori pentru preîntâmpina amânarea repetată a cauzei. Preluarea trebuie, cu excepţia cazului de forţă majoră sau dintr-un motiv legal de amânare a acesteia, să se facă în termen de 10 zile de la data hotărârii definitive a autorităţii judiciare străine care o autorizează, depăşirea acestui termen putând conduce la punerea în libertate a persoanei solicitate. În caz de forţă majoră sau din motive independente, autoritatea română competentă pentru preluare are obligaţia de a informa neîntârziat autoritatea străină asupra cazului care face allowing to the judicial authorities to verify its authenticity. The Romanian law has many alternative means of communication, encouraging as much as possible the direct contact between the issuing Romanian judicial authorities and the ones from the other member states, being also used the transmission through Interpol. The European warrant of arrest is transmitted in copy to the Minister of Justice according to the dispositions art. 83 paragraph (6) from the Law 302/2004 as it was modified by Law nr. 222/2008. In order to identify the competent authority of fulfilling, the emitting Romanian authorities can use the Atlas available on the site of the European Judicial Network 29 or can call the contact points of Romania for R.J.E. or the contact points for R.J.E. from the member state of execution 30. In the case in which the European warrant of arrest was emitted for the penal pursuit or the trial of a person, the Romanian emitting instance has the possibility that, until the pronouncing of a resolution by the authority of execution on the procedure of surrender, ask that authority the examination of that person, according to the art. 19 from the frame Decision or the temporary surrender of that person. From practical point of view, this situation is necessary for the acts which are urgent or for the acts which necessitate the presence of the person or to avoid the repeated postponing of the cause. The taking over must be made in 10 days from the date of the foreign judicial authority final decision, with the exception of special cases or if there is a legal motif to postpone it, the over fulfillment of this term could lead to the release of that person. In special occasions or for other independent reasons, the competent Romanian authority for taking over has the obligation to inform the foreign authority on the case, which renders the taking over impossible, and in this case the taking over should be executed until the expiration of another 10 days term. The obligatory reasons of major 167
imposibilă preluarea, urmând ca preluarea să fie efectuată cel mai târziu până la expirarea unui alt termen de 10 zile. Motivele obligatorii de neexecutare a unui mandat european de arestare, prevăzute la art. 3 din Decizia-cadru, au fost transpuse şi în legea română [art. 88 alin. (1)]: a) când, din informaţiile de care dispune, reiese că persoana urmărită a fost judecată definitiv pentru aceleaşi fapte de către un stat membru, altul decât statul emitent, cu condiţia ca, în cazul condamnării, sancţiunea să fi fost executată ori să fie în acel moment în curs de executare sau executarea să fie prescrisă, pedeapsa să fi fost graţiată ori infracţiunea să fi fost amnistiată sau să fi intervenit o altă cauză care împiedică executarea, potrivit legii statului de condamnare; b) când infracţiunea pe care se bazează mandatul european de arestare este acoperită de amnistie în România, dacă autorităţile române au, potrivit legii române, competenţa de a urmări acea infracţiune; c) când persoana care este supusă mandatului european de arestare nu răspunde penal, datorită vârstei sale, pentru faptele pe care se bazează mandatul de arestare în conformitate cu legea română. În litera şi spiritul Deciziei-cadru, potrivit legii române, simpla deţinere a cetăţeniei române de către persoana solicitată nu constituie un motiv de refuz al predării. Cu toate acestea, atunci când mandatul european de arestare a fost emis în scopul urmăririi penale, instanţa poate subordona predarea condiţiei ca persoana solicitată să fie trimisă în România pentru a executa pedeapsa pronunţată eventual împotriva sa, iar atunci când mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării pedepsei poate fi refuzată predarea numai dacă pedeapsa pronunţată este compatibilă cu legislaţia română şi autorităţile române competente se angajează să dispună executarea în România a acestei pedepse. O completare foarte benefică pentru clarificarea modalităţii juridice şi practice prin care se realizează executarea pedepsei în România în necessity belonging to a European warrant of arrest provided in art. 3 from the frame Decision were also transposed in the Romanian law (art. 88 paragraph 1): a) when, from the information it disposes, results that the pursued person was definitively judged for the same deeds by a state member, other than the remittent state, with the condition that in case of the conviction, the sanction be executed or to be, in that moment in execution or the execution to be prescribed, the punishment of being pardoned or the offence of being amnesty or to intervene another cause which stops the execution, according to the law of the state of conviction; b) when the offence on which the European warrant is based is under the protection of the amnesty in Romania, if the Romanian authorities have, according to the Romanian law, the competence to institute proceedings against that offence; c) when the person submitted to the European warrant does not answers criminal, due to his age, for the deeds on which the warrant is based according to the Romanian law. In the boundaries and the spirit of the frame Decision, according to the Romanian law, the simple tenure of Romanian citizenship by a person does not constitute a reason of denial for the surrender. In spite all these, when the European warrant of arrest was emitted for the proceedings in criminal matters the instance can subordinate the surrender to the condition that that person to be send in Romania to execute the punishment pronounced eventually against him. When the European warrant of arrest was emitted for the punishment s execution, the surrender can be refused only if the pronounced punishment is compatible with the Romanian legislation and the competent Romanian authorities guarantee to do the execution of this punishment in Romania. A very good completion to clarify the judicial and practical ways in which is realized the execution of the punishment in Romania in 168
situaţia neexecutării unui mandat european de arestare în ipoteza prevăzută la art. 88 alin. (2) lit. c 1 a fost adusă prin Legea nr. 222/2008 13, respectiv noile alineate (3) şi (4) ale art. 88. În ceea ce priveşte procedura de emitere a mandatelor europene de arestare, pe lângă modificările aduse art. 81 alin. (1), prin noul alineat (2) al aceluiaşi articol, se elimină o problemă care a determinat o practică neunitară legată de judecătorul competent să emită mandatul european de arestare. Potrivit noii redactări a art. 81 alin. (2): Mandatul european de arestare este emis, în faza de urmărire penală, de către judecătorul delegat de preşedintele instanţei căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond, iar în faza de judecată şi de executare de către judecătorul delegat de preşedintele primei instanţe ori de cel al instanţei de executare, în următoarele situaţii: - la sesizarea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală a persoanei solicitate, dacă arestarea şi predarea se solicită în vederea efectuării urmăririi penale; - la sesizarea instanţei care a dispus asupra luării măsurii arestării preventive a inculpatului ori care a hotărât cu privire la măsurile de siguranţă, după caz, ori a organului la care se află spre executare mandatul, dacă arestarea şi predarea se solicită în vederea judecăţii ori executării pedepsei închisorii sau a unei măsuri de siguranţă privative delibertate." De asemenea, prin următoarele alineate nou introduse ale aceluiaşi articol 81 se tranşează definitiv o problemă ce apăruse în practica judiciară: este necesară sau nu o încheiere pentru a dispune emiterea unui mandat european de arestare? Acum, alin. (3) şi (4) ale art. 81 prevăd: (3) Judecătorul competent verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) şi procedează, după caz, astfel: a) emite mandatul european de arestare şi supraveghează luarea măsurilor pentru transmiterea acestuia, potrivit dispoziţiilor art. 82 şi 83; în cazul în care the situation of the failure to act of a European warrant in the hypostasis provided in the art. 88 paragraph (2) p.c was brought by the Law nr. 222/2008 31, paragraphs (3) and (4). In what regards the procedure of issuing the European warrants of arrest, is eliminated a problem which determined a fragmented practice related to the judge who is entitled to emit the European warrant of arrest. According to the new form of the art. 81 paragraph (2): The European warrant of arrest is emitted, during the phase of proceedings in criminal matters, by the judge commissioned by the president of the instance which has to judge that cause and during the trial and execution phase by the judge commissioned by the president of the first instance or of the execution instance, in the following conditions: - at the introduction of the prosecutor who does and surveys the proceedings in criminal matters of a person, if the arrest and the surrender are demanded for these reasons; - at the writ of summons which decided that the accused is remanded in custody or which decided the safety measures, according to the case, or the body which must execute the warrant, if the arrest and surrender are demanded for judgment or the execution of the prison punishment or of a safety measure abridgement of liberty. Also, in the new paragraphs newly introduced of the same article 81 is definitely clarified a problem which appeared in the judicial practice: is an ending for the emitting of an European warrant of arrest necessary or not? Now, the paragraph (3) and (4) of the art. 81 stipulate: (3) The competent judge verifies the fulfillment of the conditions stipulated in paragraph (1) and proceeds, by case, in this way: a) Emits the European warrant of arrest and supervises taking measures for its transmission, according to the dispositions art. 82 and 83; if the person is placed on the territory of the European Union member 169
persoana este localizată pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, dispune traducerea mandatului european de arestare, în termen de 24 de ore, potrivit alin. (6); b) constată, prin încheiere motivată, că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1) pentru a emite un mandat european de arestare. Încheierea poate fi atacată cu recurs de procuror, în termen de 3 zile de la comunicare. Recursul se judecă de instanţa superioară, în termen de 3 zile de la înregistrarea cauzei, iar în caz de admitere a acestuia, prima instanţă este obligată să emită un mandat european de arestare. În ceea ce priveşte procedura de executare a mandatului european de arestare, pentru a elimina inconvenientul reprezentat de situaţiile în care curţile de apel, autorităţi judiciare de executare, fiind sesizate direct de autorităţile judiciare emitente străine cu un mandat european de arestare constituia dosar, fixau termen de judecată, ca în cele din urmă să se constate că persoana solicitată nu se mai află pe teritoriul României, precum şi, în general, pentru a facilita procedura de executare a mandatului european de arestare, au fost introduse noi articole - 88 1-88 3 care reglementează o serie de proceduri prealabile, care cresc rolul procurorului în procedura de executare a mandatelor europene de arestare, ţinând în acelaşi timp seama de imperativul respectării drepturilor fundamentale ale omului, noua procedură astfel introdusă fiind în spiritul altor legislaţii naţionale de transpunere a Deciziei-cadru. În acelaşi sens este şi desemnarea parchetelor de pe lângă curţile de apel ca autorităţi primitoare ale mandatelor europene de arestare [art. 78 alin. (2 1 )]. Legea română garantează persoanei solicitate, aşa cum a statuat constant şi Curtea Constituţională, toate drepturile procesuale 14, aceasta în condiţiile în care persoana solicitată are o calitate procesuală diferită de cea a învinuitului sau inculpatului din procedura penală internă, esenţial fiind ca în procedura penală din statul emitent să se respecte dreptul la un proces echitabil 15, pentru că acolo, în state, decides the translation of the European warrant of arrest, in 24 hours, according to paragraph (6); b) Finds that, by reasoned ending, the conditions stipulated in paragraph (1) are not fulfilled in order to emit a European warrant of arrest. In what regards the procedure of implementation of the European warrant of arrest, to eliminate the inconvenient represented by the situation in which the courts, judicial authorities of implementation, being directly applied by the foreign emitting judicial authorities with a European warrant of arrest which constituted a case, fixed a trial term. The result was the observation that that person was not found on the territory of Romania and this trial term facilitated the procedure of implementation of the European warrant of arrest. So, new articles were introduced 88-88 which regulates a series of previous procedures, which enhance the role of the prosecutor in the procedure of implementation of the European warrant of arrest, keeping in mind the imperative of respect the fundamental human rights. This newly introduced procedure respects other national legislation of applying the frame Decision. In this regard, must be mentioned the appointment of the prosecutor s offices near the courts of appeal as authorities which can use the European warrant of arrest (art. 78 paragraph (2)). The Romanian law guarantees to a person, as the Constitutional Court stated, all the procedural rights 32, if that person has a procedural quality different from the defendant one from the internal penal procedure, being essential that in the penal procedure of the emitting state to be respected the right to a correct trial 33, because there, in the emitting state, that person has the status of suspect or accused. All the procedural guaranties previous assured are maintained and even strengthen by the Law nr. 222/2008, an example in this regard being the new article 90. The person 170
statul emitent, persoana solicitată are calitatea de suspect sau acuzat. Toate garanţiile procesuale asigurate anterior sunt menţinute şi chiar întărite prin Legea nr. 222/2008, un exemplu în acest sens fiind noul articol 90. Persoana solicitată are (cu excepţia situaţiei în care consimte la predare) dreptul de recurs atât împotriva încheierii prin care se dispune arestarea, cât şi împotriva hotărârii de predare, în termenele prevăzute de art. 94 16. Având în vedere imperativul respectării termenelor foarte scurte de executare a unui mandat european de arestare, ţinând seama că uneori aceste termene nu puteau fi respectate ca urmare a ridicării unor excepţii de neconstituţionalitate vădit netemeinice doar în scopul tergiversării procedurii, s-a introdus un nou articol 93, care prevede că judecarea excepţiei se face în termen de cel mult 45 de zile de la sesizarea Curţii Constituţionale. O altă problemă care este soluţionată prin Legea nr. 222/2008 este cea legată de necesitatea sau nu a emiterii unui mandat de arestare intern atunci când se dispune arestarea în baza unui mandat european de arestare, ca titlu pentru depunerea în arest, precum şi, în caz afirmativ, momentul de la care acesta este pus în executare în cazul predării amânate. Soluţiile date de legiuitorul român prin Legea nr. 222/2008 [art. 90 alin. (13) şi, respectiv, art. 94 alin. (3)], sunt, în opinia noastră, cele corecte, pentru că mandatul european de arestare care este o decizie judiciară sui generis care înlocuieşte cererea clasică de extrădare, dar care, în ciuda denumirii simbolic alese de legiuitorul european, nu are natura juridică a unui mandat de arestare, pentru că autoritatea judiciară din statul emitent nu ordonă, şi nici nu ar putea să o facă, arestarea persoanei, ci, aşa cum reiese neîndoielnic din chiar primul paragraf al formularului mandatului european de arestare solicită autorităţii judiciare de executare arestarea şi predarea persoanei solicitate, pe baza principiului recunoaşterii reciproce a hotărârilor. Aceasta nu exclude ca în unele state, precum Ungaria, să se echivaleze has (with the exception of the situation in which agrees with the surrender) the right to appeal both against the closing on which the arrest was made and against the decision to surrender, in the terms stipulated by art. 94 34. Taking into consideration the imperative of respecting the very short terms of implementation of an European warrant of arrest and considering the fact that some time these terms could not be respected as a result of the advance of unconstitutional exceptions, clearly without base only for the purpose of delaying the procedure, a new 93 article was introduced which stipulates that the trial of the implementation will be made in term of 45 days from the notice of the Constitutional Court. Another problem which must be solved by the Law 222/2008 is the one related to the necessity to emit an internal warrant of arrest when the arrest is made on the basis of an European warrant of arrest, as title for the arrest, as for the moment it was instituted in the case of the delayed surrender. The solutions gave by the Romanian law, Law nr. 222/2008 (art. 90 paragraph (13) and art. 94 paragraph (3)) are in our opinion, the correct one because the European warrant of arrest which is a judicial decision sui generis which replace the classic demand of extradition, but which, in spite of the symbolic name chosen by the European lawyer does not have the judicial nature of a warrant of arrest, because the judicial authority from the emitting state does not orders, and could not do it, the arrest of the person, but, as results from the first paragraph of the European warrant of arrest demands to the judicial authority of implementation the arrest and the surrender of the person on the basis of the mutual recognition principle of decisions. This does not exclude that in some states as Hungary, the equivalence of the European warrant of arrest with the internal warrant, but for this is necessary a corresponding procedural implementation in the internal law. By the Law 222/2008 clarified a series of other aspects as the institution which 171
mandatul european de arestare cu mandatul intern, dar pentru aceasta este nevoie de o prevedere procedurală corespunzătoare în dreptul intern. Prin Legea nr. 222/2008 s-au clarificat şi o serie de alte aspecte, precum instituţia care asigură preluarea/predarea (specificânduse că în cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative serviciul competent este Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională), acurateţea art. 100 şi 102, referitoare la regula specialităţii şi predarea ulterioară, precum şi situaţia mandatelor multiple [art. 99 alin. (3 1 )]. Aşadar, adoptarea Deciziei-cadru la nivelul Uniunii Europene, face inaplicabile prevederile Convenţiei europene de extrădare între statele membre. Practic, la nivelul Uniunii Europene, Convenţia europeană de extrădare este înlocuită de mandatul european de arestare. Cu toate acestea, la nivelul Europei, Convenţia europeană de extrădare rămâne în vigoare fiind aplicabilă în două situaţii distincte şi anume: - atunci când se impune extrădarea unei persoane între două state, din care unul este membru al Uniunii Europene, iar celălalt stat nu are această calitate, indiferent de poziţia acestora (respectiv de stat solicitant sau stat solicitat); - atunci când se impune extrădarea între două state ale Europei, care nu sunt membre ale Uniunii Europene 17. Cu alte cuvinte România, prin organele sale judiciare abilitate, va pune obligatoriu în aplicare prevederile Decizieicadru (şi ale legii speciale), atunci când solicită predarea unei persoane de către un stat membru al Uniunii Europene, sau când un asemenea stat solicită predarea unei persoane aflate pe teritoriul ţării. În aceleaşi condiţii, România va aplica prevederile Convenţiei europene de extrădare, atunci când solicită predarea unei persoane aflate pe teritoriul unui stat al Europei, care însă nu face parte din Uniunea Europeană, sau atunci când un stat din Europa, care nu face assures the taking over/the surrender (specifying that in the Ministry of Internal Affairs and Administrative Reform the competent service is the International Center for Police Cooperation), art. 100 and 102, referring to the multiple warrants. So, the adopting of the frame Decision at the European Union level, makes the provisions of the European Convention of extradition inapplicable between the member states. Practically, at the level of the European Union, the European Convention of extradition is replaced by the European warrant of arrest. In spite all these, at Europe level, the European Convention of extradition remains valid being applied in two distinct situations namely: - When the extradition of a person between two states is imposed, of which one is member of European Union and the other state does not have this quality, indifferent of their position. - When the extradition between two European states is imposed which are not members of the European Union 35. In other words Romania, through its designed judicial organs, will obligatory apply the stipulations of the frame Decision (and those of the special law) when is demanded the surrender of a person by a member state of the European Union, or when such state demands the surrender of a person found on the state s territory. In the same conditions, Romania will apply the stipulations of the European Convention of extradition when is demanded the surrender of a person found on the territory of an European state which is not part of the European Union, or when a state from Europe which is not part of the European Union demands the surrender of a person which is found on the territory of Romania 36 (respecting the conditions imposed by the Romanian law and by the European Convention of extradition). 172
parte din Uniunea Europeană, solicită predarea unei persoane care se află pe teritoriul României 18 (cu respectarea condiţiilor impuse de legea română şi de Convenţia europeană de extrădare). 1 În literatura de specialitate s-au evidenţiat diferite exprimări ale definiţiei extrădării, deosebirile dintre acestea izvorând din faptul că la formularea lor nu au fost luate în considerare aceleaşi elemente ca trăsături esenţiale determinante. Pentru detalii, a se vedea, E. G. Simionescu, Cauze de nepedepsire sau de reducere a pedepsei în materia combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri, Conferinţa Ştiinţifică Internaţională Economie şi globalizare, ECO-TREND 2006, ediţia a III-a, Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu, 24-25 nov. 2006, Universitaria Publishing House, Craiova, 2007. 2 I.C. Rujan, Criminologie, Ed. Academica Brâncuşi, Târgu-Jiu, 2009, pp. 15-29. 3 A. Boroi, I. Rusu, Cooperarea judiciară internaţională în materie penală, Ed. CH Beck, Bucureşti, 2008, p. 300. 4 Introducerea unor cauze de nepedepsire ori de reducere a pedepsei în materia combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri, de neaplicare sau de amânare a aplicării pedepsei, în legea specială s-a impus cu necesitate 4, în condiţiile în care modalităţile concrete de pregătire ori săvârşire a infracţiunilor îmbracă forme tot mai diversificate, faţă de care posibilităţile de descoperire tot mai anevoioase. Pentru detalii, a se vedea, E. G. Simionescu, op. cit, 2007. 5 G. Stroe, Mandatul de arestare european. Dreptul românesc în condiţiile post-aderării la Uniunea Europeană, vol. V, Institutul de Cercetări Juridice, Ed. Dacoromână TDC, Bucureşti, 2007, p. 281. 6 Publicată în JOCE L190/2002, p. 1. 7 E. G. Simionescu, Procedura rejudecării cauzei după extrădare, Conferinţa Internaţională Dezvoltare regională şi multiculturalitate în Uniunea Europeană, Universitatea Dimitrie Cantemir, Târgu-Mureş, 26-27 oct. 2007, vol. I, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2007, pp. 139-150. 8 Vz. L. M. Trocan, Quelques considérations sur la Loi no. 298/2008 par rapport aux prévoyances constitutionnelles de la Roumanie et aux documents internationaux de garantie et de protection des droits de l homme, Proceedings Of The 1-St International Scientific Conference The Role And Place Of Law In A Society Based On Knowledge", Organized By Faculty Of Juridical Sciences, Constantin Brâncuşi University Of Târgu-Jiu, Romania In Partnership With Faculty Of Law, Masaryk University Of Brno, Czech Republic, Brno, Academica Brâncuşi Publisher, Târgu- Jiu, 2009, p. 585. 9 I. Rusu, Mandatul european de arestare, în urma modificărilor aduse de Legea nr. 222/2008, în CDP nr. 1/2009, p. 48. 10 M. R. O. Curelar, Dicționar juridic Englez-Român, Ed. Academica Brâncuși, Tg-Jiu, 2011, p. 37. 11 http://www.ejn-crimjust.europa.eu/eaw_atlas.aspx 12 http://www.ejn-crimjust.europa.eu/contact_points.aspx 13 Legea nr. 222/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 758 din 10.11.2008. 14 Pentru detalii, L. M. Trocan, The evolution of human rights in Romania, Proceedings of International Conference Days of Law, 2010, Faculty of Law, Masaryk University, Brno, The Czech Republic, http://www.law.muni.cz/sborniky/dny_prava_2010/files/prispevky/11_evropa/laura%20magdalena_troca N_(4718).pdf 15 L. M. Trocan, Garantarea dreptului la apărare în lumina dispoziţiilor tratatelor internaţionale specializate în materia drepturilor omului şi jurisprudenţei CEDO, Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Tg-Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, nr. 4/2010, p.111-128. 16 Florin Răzvan Radu, Cooperarea judiciară internaţională şi europeană în materie penală îndrumar pentru practicieni, Wolters Kluwer, Bucureşti, 2009, p. 151-152. 17 I. Rusu, op. cit., p. 49. 18 E. G. Simionescu, Teritorialitatea legii penale, The 28-th Annual Congress of the American Romanien Academy of Arts and Science (ARA), Polytechnic International Press, Montreal, 3-8 iun. 2003, Proceedings volume I, pp. 91-94. 19 The specialised literature highlights different expressions of the rendition definition, the differences between these ones arising from the fact that in their formulation some factors were not taken into account as determinant essential features. For details, see E. G. Simionescu, Cauze de nepedepsire sau de reducere a pedepsei în materia combaterii 173
traficului şi consumului ilicit de droguri, Conferinţa Ştiinţifică Internaţională Economie şi globalizare, ECO- TREND 2006, Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu, Universitaria Publishing House, Craiova, 2007. 20 I.C. Rujan, Criminologie, Ed. Academica Brâncuși, Târgu-Jiu, 2009, pp. 15-29. 21 A. Boroi, I. Rusu, Cooperarea judiciară internaţională în materie penală, Ed. CH Beck, Bucureşti, 2008, p. 300. 22 Introduction of cases of punishment or penalty reduction for combating illicit drug trafficking and consumption, of non application or postponement of penalty, in the special law it was imposed by necessity 22, given that the practical ways of preparing or committing crimes dress increasingly diversified forms and the possibilities of discovery are more difficult. For details, see, E. G. Simionescu, op. cit, 2007. 23 G. Stroe, Mandatul de arestare european. Dreptul românesc în condiţiile post-aderării la Uniunea Europeană, vol. V, Institutul de Cercetări Juridice, Ed. Dacoromână TDC, Bucureşti, 2007, p. 281. 24 JOCE L190/2002, p. 1. 25 E. G. Simionescu, Procedura rejudecării cauzei după extrădare, Conferinţa Internaţională Dezvoltare regională şi multiculturalitate în Uniunea Europeană, Universitatea Dimitrie Cantemir, Târgu-Mureş, 26-27 oct. 2007, vol. I, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2007, pp. 139-150. 26 Also see L. M. Trocan, Quelques considérations sur la Loi no. 298/2008 par rapport aux prévoyances constitutionnelles de la Roumanie et aux documents internationaux de garantie et de protection des droits de l homme, Proceedings Of The 1-St International Scientific Conference The Role And Place Of Law In A Society Based On Knowledge", Organized By Faculty Of Juridical Sciences, Constantin Brâncuşi University Of Târgu-Jiu, Romania In Partnership With Faculty Of Law, Masaryk University Of Brno, Czech Republic, Brno, Academica Brâncuşi Publisher, Târgu-Jiu, 2009, p. 585. 27 I. Rusu, Mandatul european de arestare, în urma modificărilor aduse de Legea nr. 222/2008, în CDP nr. 1/2009, p. 48. 28 M. R. O. Curelar, Dicționar juridic Englez-Român, Ed. Academica Brâncuşi, Tg-Jiu, 2011, p. 37. 29 http://www.ejn-crimjust.europa.eu/eaw_atlas.aspx 30 http://www.ejn-crimjust.europa.eu/contact_points.aspx 31 Law no. 222/2008 amending and supplementing Law no. 302/2004 on international judicial cooperation in criminal matters was published in the Official Gazette, Part I no. 758 of 10.11.2008. 32 For details, L. M. Trocan, The evolution of human rights in Romania, Proceedings of International Conference Days of Law, 2010, Faculty of Law, Masaryk University, Brno, The Czech Republic, http://www.law.muni.cz/sborniky/dny_prava_2010/files/prispevky/11_evropa/laura%20magdalena_troca N_(4718).pdf 33 L. M. Trocan, Garantarea dreptului la apărare în lumina dispoziţiilor tratatelor internaţionale specializate în materia drepturilor omului şi jurisprudenţei CEDO, Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Tg-Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, nr. 4/2010, p.111-128. 34 Florin Răzvan Radu, Cooperarea judiciară internaţională şi europeană în materie penală îndrumar pentru practicieni, Wolters Kluwer, Bucureşti, 2009, p. 151-152. 35 I. Rusu, op. cit., p. 49. 36 E. G. Simionescu, Teritorialitatea legii penale, The 28-th Annual Congress of the American Romanien Academy of Arts and Science (ARA), Polytechnic International Press, Montreal, 3-8 iun. 2003, Proceedings volume I, pp. 91-94. 174