Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor Consultările dintre oficiali ai Ministerului Economiei şi reprezentanţi ai Industriei autovehiculelor de transport rutier au avut loc pe 19 aprilie 2013, la sediul ministerului, în vederea elaborării unui Document de Politică Industrială, care va sta la baza Strategiei de Competitivitate a României pentru perioada 2014-2020. Principalele teme de interes ale întâlnirii au fost legate de legislaţia în domeniul auto, fiscalitate, investiţii, finanţare, fonduri europene şi piaţa muncii. O sinteză a consultărilor şi contextul economic în ceea ce priveşte industria auto românească și europeană este prezentată în cele ce urmează. Context European Industria auto europeana ocupa locul 4 intre industriile manufacturiere, privind valoarea adaugata. Industria auto genereaza 8.9% din valoarea adaugata a industriilor manufacturiere si angajeaza 7.24% din personal. C29 Valoare adaugata Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor si semiremorcilor 100.0 Nr. angajati 291 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier 63.8 46.2 292 Productia de caroserii pentru autovehicule; fabricarea de remorci si semiremorci 32.6 46.5 293 Productia de piese si accesorii pentru autovehicule si pentru motoare de autovehicule 4.7 7.3 100. 0 Dintre cele trei subramuri, productia de componente genereaza o valoare adaugata/angajat semnificativ mai redusa. Din cele 20,5mii de companii, doar 5.85% sunt companii mari, insa acestea angajeaza 81.66% din angajatii industriei auto. Tot firmele mari inregistreaza cea mai buna productivitate a muncii. Dintre tarile UE, Germania realizeaza aproape jumatate din valoarea adaugata a industriei. Cel mai ridicat grad de specializare il are insa Cehia, cu o pondere a industriei auto in valoarea adaugata a sectorului nefinanciar de 6.3%. Dintre fostele tari comuniste, Ungaria are cele mai bune performante. Valoarea adaugata/angajat se apropie de 70% din media UE, iar indicatorul ajustat cu costurile salariale este dublu fata de media UE.
In Romania, industria auto genereaza cea mai mare valoare adaugata (2010) dintre industriile manufacturiere, insa comparatia cu tarile UE privind valoarea adaugata/angajat ne plaseaza pe penultimul loc, dupa Bulgaria, cu doar 20.25% din media UE si 15% din performantele Germaniei. Urmatoarele clasate sunt tarile baltice cu peste 36% din media UE privind VAB/angajat. C29 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor si semiremorcilor,2010 Nr. Tara Nr. companii Nr. angajati Cifra de afaceri Valoare Adaugata Costuri totale cu angajatii Valoare adaugata/ angajat Valoare adaugata/ 1EUR costuri salariale (mii) milioane EUR EUR EUR 1 Austria 0.3 29.0 11,826.7 2,621.1 1,585.0 90,426.4 1.65 2 Germany 2.9 749.5 325,873.6 66,839.4 47,996.1 89,179.1 1.39 United 2.8 136.3 53,997.6 11,453.6 5,739.8 84,043.4 3 Kingdom 2.00 4 Netherlands 0.8 20.0 6,551.3 1,596.7 945.7 79,946.9 1.69 5 Belgium 0.5 35.0 16,862.8 2,679.0 1,824.5 76,619.5 1.47 6 Sweden 1.1 66.5 21,954.6 4,940.8 3,743.8 74,346.9 1.32 7 Denmark 0.2 4.4 954.4 312.7 234.8 71,084.3 1.33 EU-27 20.5 2,171.8 740,587 141,063 95,269 64,952 1.48 8 France 2.0 224.6 99,082.1 14,029.4 12,210.0 62,458.9 1.15 9 Italy 2.3 170.7 53,392.8 10,456.7 6,691.5 61,248.1 1.56 10 Spain 2.0 140.9 51,110.3 8,110.7 5,792.7 57,559.8 1.40 11 Finland 0.3 6.6 1,188.3 335.5 253.3 51,073.2 1.32 12 Ireland 0.1 2.9 570.6 131.8 103.5 45,401.3 1.27 13 Hungary 0.5 65.2 13,730.9 2,862.2 967.8 43,930.4 2.96 14 Slovenia 0.1 12.9 2,894.7 481.0 278.4 37,353.4 1.73 Czech 1.4 140.4 27,685.2 5,213.2 2,458.1 37,140.3 15 Republic 2.12 16 Portugal 0.5 29.7 5,956.8 1,060.6 644.9 35,678.0 1.64 17 Slovakia 0.2 51.1 13,371.3 1,599.5 778.4 31,312.4 2.05 18 Greece (1) 0.3 4.2 279.0 126.5 97.0 30,335.7 1.30 19 Poland 1.4 148.7 24,519.8 4,409.9 1,880.1 29,653.2 2.35 20 Cyprus 0.1 0.2 14.2 5.9 4.1 27,570.1 1.44 21 Estonia 0.0 3.0 266.0 78.5 39.8 25,890.5 1.97 22 Latvia 0.0 1.0 77.1 23.9 11.8 24,165.8 2.03 23 Lithuania 0.0 1.3 107.5 31.0 12.1 23,938.2 2.56 24 Romania 0.4 116.6 7,767.7 1,533.3 899.0 13,151.1 1.71 % UE-27 2.09% 5.37% 1.05% 1.09% 0.94% 20.25% 115% 25 Bulgaria 0.1 10.2 401.2 80.7 49.1 7,939.8 1.64 26 Luxembourg 0.0 : : : : Sursa: Eurostat (online data code: sbs_na_ind_r2), prelucrari Ministerul Economiei (1) 2009
Analizand valoarea adaugata raportata la costurile salariale se remarca faptul ca salariile mici nu sunt o conditie obligatorie pentru o productivitate a muncii optima. Pentru un angajat roman se inregistreaza in medie costuri salariale anuale de 7.7mii EUR, adica 16% din costurile cu un angajat olandez sau 51% din costurile cu un angajat maghiar. Pentru fiecare 1 EUR costuri salariale industria maghiara genereaza 2.96EUR valoare adaugata, iar cea olandeza un nivel comparabil cu Romania (1.69EUR, fata de 1.71EUR in Romania). Marjele brute ale companiilor europene sunt in medie de 6,2%, insa situatia este foarte diferita de la tara la tara. In Romania acest indicator atinge 8,2%, iar in Ungaria 13,8%. Industria românească Cu o valoare adaugata de peste 1.5mld.EUR, industria auto a avut in 2011 cea mai mare pondere in industria manufacturiera romaneasca. Desi, fata de majoritatea tarilor UE, performantele industriei auto romanesti sunt inca modeste in termeni de productivitate a muncii, tendinta este de crestere a capacitatilor de productie si a complexitatii productiei locale. Industria auto este un sector de importanţă naţională, prin numărul de salariaţi şi prin cifra de afaceri, cu localizări în toate zonele ţării şi cu un mare potenţial de dezvoltare. 2009 2010 2011 Cifra de afaceri total -mil.euro 8100 10330 11140 Cifra de afaceri componente mil euro 5409 6930 7640 Nr. personal producţie şi distribuţie 120989 131074 150000 În urma evoluţiilor din ultimii 7-8 ani industria auto din România a devenit o industrie cu multiple şi solide conexiuni europene, în special în sectorul fabricaţiei de automobile, dar şi în cel de componente auto. Vectorul de dezvoltare principal a fost programul Renault pentru România. Se aşteaptă efecte similare de la programul Ford.
Asociaţia Constructorilor de Automobile din Romania ACAROM reprezintă interesele a 144 societăţi industriale care fabrică automobile, componente şi materiale pentru automobile. În sectorul auto funcţionează: două uzine de fabricaţie automobile la Piteşti - Renault şi la Craiova - Ford; uzină de fabricaţie organe mecanice (motoare şi cutii de viteze) la Piteşti; uzină de fabricaţie organe mecanice (motoare) la Craiova; o reţea naţională de peste 500 furnizori de componente, dintre care o parte însemnată sunt filiale ale unor firme internaţionale cu înalt nivel tehnologic. Cu titlu de exemplu: componente electronice si de motoare, suspensii, scaune, cablaje, air bag-uri, centuri de siguranţă, anvelope, cutii de viteză, motoare, radiatoare, baterii, rulmenţi, piese din material plastic, s.a.m.d. numeroase centre de competenţă auto în universităţile tehnice pe care le dorim mai apropiate de necesităţile sectorului auto; activităţi de cercetare-dezvoltare autoturime si componente. La companiile din sectorul auto activează peste 8.500 de ingineri ce activează în proiectare-cercetare-dezvoltare Analizând structura cifrei de afaceri în industria auto trebuie remarcată ponderea, pentru mulţi neaşteptat de mare, pe care o are subsectorul fabricaţiei de componente auto (71,7 % în anul 2011). Structura subsectorului fabricaţiei de ansambluri şi componente auto îmbrăca o largă varietate de profiluri tehnologice. În prezent este în dezvoltare şi reţeaua de producători de componente pentru Ford. Recent Daimler AG a anuntat o investitie de 300mil. EUR la Sebes. Noua fabrica va produce cutii de viteza pentru autoturismele Mercedes-Benz. De asemenea, o altă direcţie de acţiune este concepţia vehiculelor care să permită reciclarea lor în proporţie de peste 95%. Clustere şi poli de competitivitate : POL AUTO Muntenia Mioveni AUTOMOTIVEST Timişoara AUTOMOTIVE Sud Vest Pole Craiova
Sinteza consultărilor a. Cadrul institutional Analizarea posibilitatii de constituire a unui grup de lucru inter-institutional permanent pentru industria auto, care sa asigure un format de dialog constant si structurat intre administratie si industrie, in considerarea importantei si caracterului strategic al industriei auto in cadrul economiei Romaniei precum si la nivel european si global. Un astfel de format de dialog institutional ar facilita cunoasterea si intelegerea directa si reciproca a realitatilor, constrangerilor si oportunitatilor specifice la nivelul fiecaruia dintre parteneri; ar permite evaluarea avizata a necesitatilor de reglementare, simplificare sau aliniere a masurilor cu impact asupra industriei auto, in raport de interesul comun de dezvoltare continua a acestei industrii in Romania; ar constitui o platforma de interactiune pentru validarea unei strategii si viziuni nationale privind viitorul industriei auto ca pilon de competitivitate economica. Pregatirea unei strategii nationale pe termen mediu si lung (2014-2020) in domeniul auto cu obiective clare si masuri de aplicat in scopul atragerii de noi investitii si al mentinerii / dezvoltarii unitatilor existente Creșterea responsabilității Instituției Prefectului sau a altei instituții prin care sa poata oferi suport investitorilor in transmiterea către instituțiile administrației centrale a problemelor ridicate către acestea si care sa poata oferi consultanta pentru o mai buna intelegere a proceselor existente Imbunatatirea dialogului dintre reprezentantii guvernului si comunitatea de afaceri, cu accent pe termen scurt pe legislatia ce va stabili regionalizarea Romaniei. Participarea ministrilor sau reprezentanti ai ministerelor de resort la intalniri cu investitorii / reprezentanti ai companiilor multinationale, pentru a evita experienta pierderii / plecarii unor mari jucatori internationali interesati sa dezvolte afaceri in Romania Comunicarea - desemnarea unei surse unice si sigure de informatie destinata clarificarii tuturor problemelor legate de o competitie, program sau activitate cu finanțare națională sau din surse comunitare ori internaționale b. Cadrul administrativ nivel central si local Includerea în grupul de lucru inter-institutional permanent pentru industria auto a reprezentantilor administratiei locale din teritoriile (localitati, judete) cu prezenta la nivelul industriei auto, care au atributii de coordonare a serviciilor publice locale si/sau descentralizate. O astfel de participare ar asigura, intre altele, uniformitatea interpretarii si aplicarii masurilor la nivel local. Imbunatatirea modalitatilor de raportare in mediul on-line (platforme stabile care sa fie usor de utilizat). Propunerea vizează transmiterea raportărilor către toate autoritățile publice Reducerea raportarilor Institutului National de Statistica. Scăderea poverii administrative în ceea ce privește raportarea datelor statistice Comportamentul guvernamental să fie stabil si predictibil Imbunatatirea fluxului informational intre institutiile publice pentru evitarea transmiterii acelorasi informatii catre doua sau mai multe autoritati. Imbunatatirea standardelor de calitate a serviciilor administratiei publice.
c. Cadrul legislativ Cadrul legislativ general Incorporarea in legislatia nationala a unor solutii de reglementare deja consacrate in acte normative europene, care sa asigure uniformitatea si continuitatea reglementarilor din Romania cu cele din restul spatiului european in domenii precum procedurile vamale, procedurile de export, cerintele de raportare fiscala si vamala online, regimul si durata de arhivare a documentelor etc. O astfel de abordare ar reprezenta o manifestare concreta de sprijin pentru companiile din industria auto, cu arie de activitate multinationala. Creșterea coerenței procesului de reglementare, care sa confere predictibilitate (inclusiv datele de intrare in vigoare a reglementarilor). Realizarea evaluarilor de impact de inalta calitate si complete in stadiile initiale ale dezvoltarii politicilor, iar acestea ar trebui sa insoteasca toate propunerile legislative, constituind o parte cheie a dezbaterii politicilor si permitand luarea in cunostinta de cauza a deciziilor, pe baza faptelor. Creşterea gradului de predictibilitate în ceea ce priveşte strategiile sectoriale ale autoritătilor pe termen mediu şi lung. Corelarea datelor de implementare cu data intrarii in vigoare a reglementarii. Armonizarea legislatiei muncii si protectiei mediului din Romania cu directivele UE, prin emiterea de norme de aplicare concrete, fara ambiguitati; Stabilirea unui tratament egal intre companii si organele fiscale Adoptarea si implementarea unui set de masuri care sa asigure in aceeasi masura beneficii, predictibilitate si competitivitate la nivelul UE; Simplificarea legislatiei achizitiilor publice in cazurile in care furnizorul detine un patent tehnologic. Cresterea transparenței cadrului de contractare in sistemul de achiziții publice Imbunatatirea procesului de consultare dintre autoritățile statului și comunitatea de afaceri pentru revizuirea atât a proiectelor de legi, cât și a implementării legislației existente. Stabilitatea cadrului legislativ in toate domeniile. Legislatie specifica industriei auto Mentinerea prevederilor actuale privind protectia desenelor si modelelor aplicabila pieselor vizibile pentru autovehicule Simplificarea legislatiei in domeniul auto, evitarea suprareglementarii pentru noile acte normatove, urmarindu-se neutralitatea din punct de vedere tehnologic si al competitivitatii Maximizarea convergenței între diversele politici publice care adopta reglementari privind competitivitatea, protectia mediului si siguranta rutiera.
Implicarea inca din stadiile initiale in pregatirea propunerilor pe linia politicilor industriale a tuturor partilor interesate, tinandu-se cont de posibile impacturi incrucisate (si uneori chiar contradictii) intre diferitele reglementari ce au impact asupra industriei auto. Crearea unui cadrul legislativ care sa permita accesul la fonduri europene pentru proiecte de siguranta rutiera (ameliorarea comportamentului vehiculului, ameliorarea infrastructurii rutiere, campanii de informare si educatie atit publice cit si private). Sincronizarea perioadei de introducere a unor noi cerințe in cazul in care devin obligatorii pentru tipurile existente de vehicule, cu stadiul ciclului de productie al vehiculului, sistemului sau componentei respective. Luarea in considerare a potentialelor efecte ale noilor cerinte asupra pieselor in momentul implementării noilor reglementari Legislatia muncii Rediscutarea proiectului de Ordonanta de Urgenta pentru modificarea Legii nr. 62/2011- Legea dialogului social; Continuarea procesului de flexibilizare a legislatiei muncii (Codul muncii, Legea nr.62/2011), pentru stimularea crearii de noi locuri de munca. Drepturi de proprietate intelectuala Promovarea de catre Ministerul Economiei impreuna cu Mininisterul Educatiei & Cercetarii a unei noi legi a Inventiilor de Serviciu (initiator este OSIM), in conformitate cu interesele companiilor, pentru a fi adoptata de catre Parlamentul Romaniei in 2013. d. Cadrul economico-financiar Fiscalitate Reducerea si simplificarea fiscalitatii Definirea transparenta a criteriilor de incadrare a companiilor in categoria celor cu risc fiscal in vederea recuperarilor de TVA Dezbaterea publica a spetelor in cadrul ANAF pentru a nu exista interpretari diferite de la o echipa la alta ; Dezvoltarea si predictibilitatea cadrului general fiscal si a legislatiei secundare. Simplificarea procedurilor vamale prin reducerea documentatiei Imbunatatirea/flexibilizarea/ stimularea utilizarii de catre angajatorii privati a schemelor de facilitati fiscale in ceea ce priveste angajarea absolventilor/somerilor, inclusiv prin posibilitatea crearii de parteneriate intre universitati si angajatori; Imbunatatirea predictibilitatii si sigurantei companiilor prin cooperarea dintre autoritatile fiscale si vamale in ceea ce priveste stabilirea preturilor de transfer.
Extinderea mecanismul scutirii de plata impozitului de 16% pe salariu de la activitatile IT la toate activitatile de R&D /inginerie. Reducerea nivelului contributiilor de asigurari sociale in vederea incurajarii crearii de noi locuri de munca. Stabilitatea legislatiei fiscale(de exemplu: in domeniul impozit pe profit, impozit venit nerezidenti, tratament leasing) Relaxare fiscala(de exemplu: impozitarea sumelor acordate ca diurna angajatilor) Imbunatatirea mecanismelor actuale, in special pentru adoptarea stimulentelor fiscale directe si stimulente locale pentru reducerea cheltuielilor. Simplificarea controalelor vamale in ceea ce priveste activitatea de import-export pentru materie prima/produs finit; Simplificarea procedurii de plata a TVA la import; Amânarea procedurii de la plata taxelor vamale pe o perioada limitata de timp. La nivel european (in special in tarile occidentale) amanarea platii taxelor vamale este o practica uzuala. O asemenea prevedere permite importatorilor sa plateasca taxele vamale dupa ce bunurile sunt vandute, beneficiind astfel de optimizarea fluxului de numerar. Modificarea art. 2 din Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 2086/2010 si al Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului nr. 4504/2010 pentru aprobarea Normelor privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la determinarea profitului impozabil cu urmatoarele precizari: stimulentele fiscale se acorda pentru activitatile de cercetare-dezvoltare care conduc la obtinerea de rezultate ale cercetarii, valorificabile de catre contribuabili, in scopul cresterii veniturilor. Fonduri UE Coordonarea in vederea reducerii birocratiei si obtinerii unei eficiente sporite intre entitatile care deservesc evaluarea, monitorizarea, verificarea financiara si relatia cu expertii tehnici si financiari contractati in cadrul proiectelor cu finantare europeana. Nemodificarea specificatiilor din ghidurile competitiilor din momentul inceperii acestora pana la finalizarea contractelor incheiate Reducerea duratei evaluarii dosarelor de solicitare finantare prin fonduri europene Crearea unui spatiu unic on-line pentru raportare si pentru depunerea diverselor notificari si adrese in cadrul proiectelor cu finantare nerambursabila Simplificarea documentelor financiar-contabile care se depun la o cerere de rambursare si preluarea modelului european unde documentele suport depuse sunt foarte putine. Pe modelul european auditul efectuat beneficiarului de autoritati este suficient si nu este nevoie de depunerea in copie a tututor documentelor rezultate din implementarea proiectelor. Eliminarea prevederilor care limiteaza accesul la finantari din fonduri europene al companiilor care au mai participat la acelasi tip de proiect cu finantare nerambursabila. Regandirea indicatorilor impusi pentru accesarea fondurilor europene, in special ai celor privind crearea de locuri de munca suplimentare care nu sunt necesare, precum si adaptarea acestora la situatia de actuală de criză
Modificarea HG 407/2007 in vederea reflectarii salariilor reale ale angajatilor din sectorul privat in cadrul contractelor pe fonduri europene si eliminarea obligativitatii de acordare de titluri stiintifice beneficiarilor pentru ridicarea limitei superioare eligibile a cheltuielilor cu salariile. De exemplu, se poate utiliza ca evaluare a cheltuielilor pe persoana indicatorul cost rate. Titlurile stiintifice in Romania sunt acordate dupa o lege aplicabila modelului de organizare a institutiilor publice. Introducerea in cadrul cheltuielilor eligibile din cadrul finantarilor europene a noi cheltuieli absolut necesare desfasurarii activitatii: chirie cladire, inchirierea de licente Windows si a programelor software pentru cercetare dezvoltare. Alte teme legate de cadrul economico-financiar Mentinerea si imbunatatirea accesului companiilor din industria auto la mecanismele de finantare si facilitatile de investitii prevazute in schemele de ajutor de stat si legislatia fiscala Dezvoltarea si eficientizarea mecanismului ajutorului de stat in vederea dezvoltarii activitatilor economice Mentinerea programului RABLA si adaptarea sa la schimbarile din piata. Dezvoltarea unui program de stimulente pe linia emisiilor de CO 2. Stimulentele financiare ar trebui sa fie neutre din punct de vedere tehnologic si sa evite alterarea competitiei, favorizarea unei tehnologii sau crearea de efecte de mediu contraproductive, instituind in schimb criteriile bazate pe performanta de mediu obiectiva. In Romania, o initiativa similara este taxa de prima inmatriculare care, in forma sa actuala, poate fi inca amendata. Cresterea transparentei functionarului de stat in relatia cu companiile; Corelarea subventiilor cu cele acordate in alte tari in mediul concurential pentru obtinerea unor costuri performante si protejarea produselor locale e. Inovare Stimularea si sprijinirea parteneriatelor public-private in ceea ce priveste cercetarea stiintifica in domeniul industrial Dezvoltarea de unitati de cercetare-dezvoltare pe langa cele de productie. Dezvoltarea de noi produse si îmbunătăţirea celor existente in scopul cresterii eficientei. Dezvoltarea / modernizarea liniilor de productie pentru produse noi / performante. Atragerea constantă a fondurilor pentru inovare de către centrele de cercetare si dezvoltare. Companiile care opereaza cu tehnologii de varf in domeniul auto sunt interesate de problema inovării. Renunţarea la cerinţa majoritaţii programelor de inovare din Romania, potrivit căreia inovarea trebuie sa aiba ca obiect produse ce se fabrica pe teritoriul ţării. f. Resurse umane
Sprijinirea si incurajarea parteneriatelor dintre institutiile publice de invatamant si angajatorii privati, in scopul angajarii absolventilor acestora Cresterea autonomiei institutiilor de ocupare a fortei de munca in ceea ce priveste crearea de parteneriate cu angajatorii privati in vederea stimularii nivelului de pregatire profesional vs. gradul de ocupare a fortei de munca, specific mediului industrial Crearea unui grup de lucru intre Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Economiei si ANCS in vederea luării de masuri pentru ameliorarea pregătirii profesionale. Dezvoltarea sectorului de resurse umane : achizitionarea de echipamente de instruire in domeniul masinilor unelte (masini CNC, simulatoare CNC, roboti industriali, echipamente de masurare de precizie) Initierea unor cursuri pentru formare profesionala pentru industria auto (programare, operare echipamente automate, tehnici de automatizare cu PLC, diagnosticare defectelor ). Necesitatea revizuirii programelor de studii (curriculei scolare/universitare), tinand cont de cerintele mediului industrial si de progresele din domeniul tehnologiilor de varf; Necesitatea revizuirii materialului didactic in vederea plierii pe cerintele angajatorilor Dotarea eficienta a laboratoarelor si centrelor de formare profesionala pentru a facilita accesul studentilor si elevilor la aplicatii tehnice si tehnologice moderne ; Dezvoltarea sistemului educational in domenii cheie unde companiile internationale se confrunta cu problemele legate de lipsa specialistilor (ex : Operatori / reglori pentru masini unelte cu comanda numerica, roboţi industriali, masini de masurat automate CMM cu practica scolara in domeniu). Îmbunătăţirea in ceea ce priveste calitatea, cantitatea si setul de competente dezvoltate de sistemul educational din Romania in anumite domenii profesionale (ex: reducerea numarului de scoli profesionale, etc.) Calificare profesională la un nivel superior a personalului necesar unui centru de Cercetare si Dezvoltare in domeniul proiectarii pentru industria auto. Aceasta calificare înaltă trebuie susţinută de universitatile din Romania si incurajata de mediul economic prin masuri specifice. Facilitarea crearii de locuri de munca in domeniul tehnologiilor de varf cu valoare adaugata mare, atractive investitional. Sprijinirea concomitenta a universitatilor romanesti si a mediului economic in vederea promovarii ingineriei in domeniul Automotive reprezinta o prioritate stringenta Cresterea gradului de transparenta si imbunatatirea accesarii finantarii nerambursabile din cadrul Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, inclusiv prin eligibilitatea intreprinderilor mari. Revizuirea programelor edicationale, conform cerintelor pietei de munca. Companiile investesc resurse financiare si timp pentru acoperirea lacunelor in pregatirea absolventilor de studii universitare. Imbunatatirea gradului de pregatire profesionala al elevilor/studentilor/somerilor/fortei de munca active, prin contactul nemijlocit si familiarizarea cu aspectele direct productive; Sprijinirea crearii de parteneriate intre Universitati si angajatori (ex. Programe de Master) pentru educarea/formarea absolventilor, cu finantare europeana.
Includerea in curricula Universitatilor tehnice - cursuri de soft skills precum: modul de Comunicare, Public Presentation Skills, Resurse Umane (in special pe modul recrutare/ intocmire CV, abilitati de prezentare in cadrul unui interviu) Elaborarea unui cadru legislativ care sa sprijine si sa incurajeze practica in randul elevilor si a studentilor Dezvoltarea de programe in parteneriat cu angajatorii privati pentru facilitarea tranzitiei şi a insertiei profesionale a absolventilor si somerilor pe piata muncii: Infiintarea de scoli internationale si in alte centre urbane de mari dimensiuni in afara de Bucuresti. Acest tip de institutie o consideram importanta pentru asigurarea confortului familiilor angajatilor care trebuie sa se relocheze pentru perioade lungi de timp. g. Informare UE Informarea privind politicile si reglementarile la nivel european este de regula accesibila. Informarea in privinţa implementarii politicilor si normelor UE in Romania este strict necesară, intrucat implementarea la timp si conforma a acestor politici si norme comunitare asigura uniformitatea si continuitatea de reglementare in intreg spatiul european. Realizarea unui dialog eficient intre administratie si industrie in etapa de proiect a reglementarilor europene, unde elementele specifice prezentate de industrie pot sprijini intelegerea efectelor viitoarelor reglementari la nivelul industriei auto din Romania. Emiterea de buletine informative bianuale cu privire la politicile UE din domeniul industrial/automotive si al Resurselor Umane Imbunatatirea comunicarii si implementarii in Romania a initiativelor legislative UE. Schimbarile legislative pot fi implementate eficient cu sprijinul reprezentantilor acestei industrii. Comunicarea poate fi facuta la nivel de workshop-uri, conferinte bianuale sau simpozioane pe tema unor evenimente specifice, dar si cu ajutorul unui portal online dedicat evolutiilor din domeniul auto. Emiterea unui ghid care sa cuprinda : * norme specifice de aplicare a programelor/schemelor de calificare a fortei de munca din domeniul industrial/automotive tarile vest-europene (Germania, Franta, etc.)- ca si best practice ; * gradul de compatibilitate vs. programe finantare din fonduri UE (utilizate de tari precum Franta, Germania, etc.) aplicabile si in Romania atat domeniul tehnic/industrial cat si in domeniul resurselor umane ; * exemple de scheme/programe de finantare a proiectelor apartinand domeniului dezvoltarii Resurselor Umane, cat si tehnic din tarile vest-europene vs. Romania si anume : dezvoltarea unei analize in oglinda a programelor din domeniul resurse umane/tehnic - finantate/eligibile pentru finantare din fonduri UE, programe apartinand tarilor vest- europene, vs. gradul de aplicabilitate/compatibilitate a finantarii din fonduri UE a unor proiecte similare resurse umane/tehnice in Romania, cat si implementarea de noi programe in Romania vs. best practice din tarile vest-europene Armonizarea legislatiei romanesti cu cea europeana ar da posibilitatea unei eficientizari a functionarii administrative a companiei ceea ce ar duce la costuri de functionare mai mici si la posibilitatea cresterii atractivitatii spatiului romanesc pentru afacerile corporatiilor europene.
h. Teme diverse Cresterea competitivitatii prin : -asigurarea unei infrastructuri rutiere si feroviare adecvate, care sa sustina ritmul si dinamica productivitatii din aceasta industrie - mentinerea prevederilor actuale privind protectia desenelor si modelelor aplicabila pieselor vizibile pentru autovehicule - mentinerea prevederilor actuale privind relatiile de munca si dialog social - mentinerea si imbuntatirea accesului companiilor din industria auto la mecanismele de finantare si facilitatile de investitii prevazute in schemele de ajutor de stat si legislatia fiscala - sustinerea unor politici si solutii de reglementare la nivel european compatibile cu interesul de dezvoltare continua a industriei auto in Romania si Europa - sprijinirea cercetarii in domeniul industrial, crearea de centre de cercetare in principalele poluri industriale ale tarii; Imbunatatirea calitatii utilitatilor si serviciilor furnizate de catre companiile locale: - energia electrica (sunt fluctuatii, caderi, socuri care produc pierderi in productie) - starea drumurilor in principal in sezonul de iarna Susţinerea creării de locuri de munca in domeniul proiectarii circuitelor integrate. Acest domeniu nu este incurajat suficient pentru ca investitiile straine sa creeze o piata consistenta la nivelul locurilor de munca in domeniu. Încurajarea creării de noi locuri de muncă prin stimulente fiscale, precum cele acordate domeniului IT Defiscalizarea si/sau crearea de politici fiscale care sa stimuleze crearea de locuri de munca si investitiile in Romania.