ROLUL CUNOAŞTERII ÎN TRANSFORMAREA SOCIETĂŢII INDUSTRIALE ŞI RELANSAREA PROGRESULUI ECONOMIC

Transcription

1 ROLUL CUNOAŞTERII ÎN TRANSFORMAREA SOCIETĂŢII INDUSTRIALE ŞI RELANSAREA PROGRESULUI ECONOMIC THE KNOWLEDGE ROLE IN TRANSFORMING THE INDUSTRIAL SOCIETY AND RE-LAUNCHING OF THE ECONOMICAL PROGRESS Lect. Univ. drd. ing. ec. Marius Eremia VLAICU POPA Universitatea CONSTANTIN BRÂNCUŞI din Tg. Jiu Lect. Univ. dr. ec. Ioana CATRINA Universitatea TITU MAIORESCU Bucureşti (Filiala Tg. Jiu) Lecturer drd. Eng. ec. Marius Eremia VLAICU POPA CONSTANTIN BRÂNCUŞI University of Tg. Jiu Lecturer PhD ec. Ioana CATRINA TITU MAIORESCU University Bucharest (Tg. Jiu branch) Abstract: After the events from 1989, the evolution of Romanian economy is continuing to be confronted with the jump from one command economy to a market functional one and the alteration of industrial society, developed until then on socialist centered principals, in a cognitive society. The adaptation to radical alterations that are producing in national economy is very difficult, beside the natural endurance to changes, this greeting endurance because baseless perceptions of the concepts that generate the new society, that of knowledge. Within this paper are presented new elements regarding the organization as a model of knowledge system and its role in industrial society transformation and economical progress restarting. Abstract: After the events from 1989, the evolution of Romanian economy is continuing to be confronted with the jump from one command economy to a market functional one and the alteration of industrial society, developed until then on socialist centered principals, in a cognitive society. The adaptation to radical alterations that are producing in national economy is very difficult, beside the natural endurance to changes, this greeting endurance because baseless perceptions of the concepts that generate the new society, that of knowledge. Within this paper are presented new elements regarding the organization as a model of knowledge system and its role in industrial society transformation and economical progress restarting. 319

2 Organizaţia ca model de sistem bazat pe managementul cunoaşterii Din punct de vedere al supravieţuirii mediului actual economic, extrem de competitiv şi rapid variabil, organizaţia este supusă unui câmp de forţe active cărora trebuie să le facă faţă (fig. 1.) The organization as a model based on the knowledge management From the actual economical medium survival point of view, which is extremely competitive and quick variable, the organization is subdued to an active forces field on which it must face to (fig. 1.) Creşterea complexităţii Pretenţii mari de competenţă Aşteptări tot mai mari ale angajaţilor Globalizarea ORGANIZAŢIA Aşteptări tot mai mari ale finanţatorilor Creşterea dinamică Inovare obligatorie Creşterea complexităţi Aşteptări tot mai mari ale clienţilor Fig. 1. Câmpul de forţe active la care e expusă organizaţia The complexity increase Higher competence finicality Higher expectations from the employees Globalization THE ORGANIZATION Higher expectations from the financers Dynamic increase Compulsory innovation Complexity increase Higher expectations from the clients Fig. 1. The active force camp to which is exposed the organization Noile cerinţe puse în faţa organizaţiilor, pe lângă aspectul de a fi direcţionate în baza unui management eficient, au generat crearea şi implementarea unui sistem integrat care să corespundă relevanţelor mediului de afaceri, astfel The new requirements asked to the organizations, about being pointed to a efficient management, has generated the creation and implementation of a integrated system which corresponds to the relevance of the business 320

3 încât, repertoriul comportamentului lor să se regăsească, în cele mai multe dintre situaţii, în apanajul mediului, atât prin varietatea proprie a produselor şi serviciilor realizate, cât şi prin ameliorarea varietăţii acestuia [1, 4]. Totodată, variaţia continuă a mediului de afaceri, aflat într-o continuă transformare şi dezvoltare, implică o nouă abordare a organizaţiei în ceea ce priveşte utilizarea cunoaşterii ca resursă. Prin urmare, pentru funcţionarea eficientă a unei organizaţii, trebuie avut în vedere, că, pe lângă aspectul minimizării costului unei tranzacţii, producerea de performanţe să se bazeze pe cunoaştere, adică organizaţia trebuie să producă servicii în cadrul cărora diferiţi purtători de cunoştinţe să-şi poată integra cunoaşterea proprie (individuală) şi împreună să producă performanţele. Conform acestui model de management, limitele unei organizaţii rezultă din îmbinarea sistemului de cunoaştere cu cel de scopuri (fig. 2). environment, so the repertory of their behavior to be found, in the most situations, in the environment privilege, by its own accomplished products and services variety and by improving of its variety. Concomitantly, the continuous variation of the business environment, being in a continuous transformation and development, involves a new approach of organization regarding the using of knowledge as a resource. As a result, for an efficient operation of an organization it must be considered that besides the aspect of minimize the transaction costs, the production of performances which be laid on knowledge, meaning that the organization must produce services in which different knowledge bearers integrate its own (individual) knowledge and together to produce the performance. Due to this management model, the limits of an organization results from mixing the knowledge system with the goal one (fig. 2). Individuale Implicite Tehnice Cognitive Procedurale Din experienţă Modele mentale Scheme, imagini Cunoştinţe Organizaţionale Explicite Implicite Tehnice Cognitive Declarative Statice Cauzale Procedurale Din experienţă Modele mentale Scheme, imagini Explicite Declarative Statice Cauzale Fig. 2. Tipuri de cunoştinţe care stau la baza procesului cunoaşterii 321

4 Individual Implicit Technical Cognitive Procedural From experience Mental models Schemes, imagins Knowledge Organizational Explicit Implicit Technical Cognitive Declarative Static Causative Procedural From experience Mental models Schemes, imagins Explicit Declarative Static Causative Fig. 2. Knowledge types which consists the knowledge basis În acest caz, succesul unei organizaţii/ întreprinderi la obţinerea performanţelor cerute de economia de piaţă, este necesar să se bazeze pe transferul de cunoştinţe, ca sarcină prioritară a managementului cunoaşterii, cunoaşterea, ca resursă a organizaţiei, trebuind să fie componentă a sistemului de conducere, ca temă şi domeniu de răspundere. Un sistem bazat pe cunoaştere are o serie de caracteristici definitorii, anume: - realizează schimburi cu mediul său în limitele capacităţilor sale de percepţie, recepţie, acumulare şi dezvoltare, fiind un sistem relativ deschis sau relativ închis; - se manifestă prin procesul de învăţare în mod dinamic, schimbându-şi structura sa internă ca urmare a percepţiilor din afară; - poate fi determinist şi probabilistic; - poate fi autoorganizat, dar numai până la un anumit grad determinat de cunoaştere. Optimizarea procesului de supravieţuire al organizaţiei depinde de reuşita procesului de învăţare în întreaga organizaţie, prin prelucrarea şi In this case, the success of an organization/enterprise in obtaining the performances required by the market economy is imperative to be based on knowledge transfer as a organization resource, having to be a component of the leading system, as theme and accountability domain. A system based on knowledge has a series of definite characteristics, as follows: - Accomplishes trades with its environment, limited by its perception, reception, accumulation and development capacities, being a system relatively open or close; - Is manifested by the learning process in a dynamic way, changing its internal structure as a succession of outside perceptions; - Can be determinist and probabilistic; - Can be self-organized, but only to a certain rate, determined by knowledge. The optimization of the surviving process of the organization depends of the success of the learning process in entire organization, by processing and settling the received data, resulting 322

5 fixarea informaţiilor primite, rezultând noi cunoştinţe, utile pentru crearea şi dezvoltarea de noi procese, produse şi servicii. Următoarele elemente stau la baza percepţiei informaţiilor, învăţării şi dezvoltării: - ideile noi şi experienţa lucrătorilor din organizaţie/ întreprindere; - recepţia de noi cunoştinţe în rezervorul colectiv al cunoaşterii; - translaţia noilor cunoştinţe într-o formă adaptabilă de lucru; - instituţionalizarea noilor cunoştinţe în baza internă de cunoaştere organizaţională; - înglobarea noilor cunoştinţe sub forma unei noi cunoaşteri de acţionare în viitor a lucrătorilor; - verificarea practică a noilor cunoştinţe de către fiecare lucrător în noul proces de perfecţionare, în cadrul funcţionării continue a cercului de reguli. În ansamblu, un model de sistem bazat pe cunoaştere este un sistem adaptiv cu posibilităţi pentru organizaţia care interceptează şi prelucrează informaţiile să-şi valorifice posibilităţile de supravieţuire. new knowledge, useful for creating and developing of new processes, products and logistics. The following elements are at the base of data perception, learning and develop: - New ideas and the employees experience; - Reception of new knowledge in the collective reservoir of knowledge; - Translation of the new knowledge in an adaptable working form; - Institutionalization of the new knowledge in the internal base of organizational knowledge; - Involving of the new knowledge within the shape of new knowledge of action in the future; - Practical verification of the new knowledge by every worker in the new improvement process, within the frame of continuous function of the rule circle. On the whole, a system model based on knowledge is an adaptive system with possibilities for the organization which intercepts and processes the information to capitalize its survival possibilities. Instrumente de construcţie, dezvoltare şi implementare a cunoaşterii Managementul cunoaşterii are ca obiectiv, într-o primă etapă, să îndepărteze barierele ce se interpun în ciclul de viaţă al produselor/serviciilor, iar într-o următoare etapă să construiască o bază de utilizare a cunoştinţelor existente [3]. Această construcţie poate fi realizată cu ajutorul a trei instrumente, anume: - Mind Mapping; - existenţa propunerilor; - circulaţia cunoaşterii. Mind Mapping, reprezintă instrumentul prin care se cultivă prezentarea cunoaşterii în organizaţie. Obiectivul său este schiţarea unui plan de situaţie a cunoaşterii pentru întreaga organizaţie şi aducerea cunoaşterii existente (cunoaşterea colectivă şi organizaţională) în baza de cunoaştere Knowledge construction, development and implementing instruments The knowledge management have as an objective, in a first stage, to remove the barriers which intercourse in the life cycle of the products/logistics, and in a next stage, to build a utilization base of the existent knowledge [3]. This construction can be accomplished with the help of three instruments, namely: - Mind Mapping; - Proposal existence; - The knowledge circulation. Mind Mapping, represents the instrument with is improved the presentation of the knowledge in the organization. Its objective is drawing a knowledge situation plan for entire organization and bringing the existent knowledge (collective and organizational knowledge) into the 323

6 accesibilă (fig.3). accessible knowledge base. (fig.3). În etapele următoare ale Mind Mapping-ului se dezvoltă gradul de detaliere pentru domeniile organizaţiei, pe grupe, până la locul de muncă. Existenţa propunerilor, are ca obiectiv stimularea participării membrilor organizaţiei/întreprinderii la îmbunătăţirea performanţelor acesteia. Această formă este în general cunoscută ea putând fi denumită clasică. În forma nouă ea este asociată cu procesul de prelucrare a informaţiilor (învăţare), căutându-se depăşirea egocentrismului şi stimularea procesului colectiv. Circulaţia cunoaşterii, este o modalitate aplicată în general în organizaţii, având rolul de a aplica o componentă de retribuire a cunoştinţelor, în funcţie de utilizarea şi dezvoltarea potenţialului propriu de cunoaştere. În perioada următoare de funcţionare a organizaţiei, aceasta va conduce la formarea unei pieţe a cunoaşterii. În acest caz, fiecare lucrător va putea face o ofertă relevantă de cunoaştere care poate fi comercializată. Prin urmare, rezultă un stimulent ca lucrătorul să-şi dorească In the next stages of the Mind Mapping is developed the particularization rate for the organization domain, on groups to the working place. The existence of proposals has as objective the stimulation of participation of the organization/enterprise members to improve its performances. This form is generally know, although could be called as classic. In the new form it is associated with the process of analyzing the data (learning), searching the outrunning of the egoism and stimulation of the collective process. The knowledge circulation is a modality applied generally in organizations, having the role to apply a component of retribution the knowledge, due to its usage and development of its own knowledge potential. In the next organization operation period, this will form a knowledge market. In this case, every worker will be able to make a relevant knowledge offer which could be capitalized. Results a stimulant that the worker will want the using in the organization of a big part of his knowledge. As a component of solving complex 324

7 utilizarea în organizaţie a unei părţi cât mai mari din cunoaşterea sa. Ca şi componentă a rezolvării de probleme complexe cu care se confruntă organizaţia din punct de vedere al participării sale la crearea de produse şi/sau servicii competitive pentru relansarea progresului economic, dezvoltarea de cunoaştere nouă poate fi generată în interiorul organizaţiei, în baza structurilor stabilite şi a ceea ce se dispune sub formă de cunoaştere individuală, colectivă şi organizaţională [3,4]. Ca în orice domeniu de dezvoltare, şi în acest caz există o serie de bariere în dezvoltarea noii cunoaşteri. Managementul cunoaşterii înlătură aceste bariere şi dezvoltă procesul de generare a cunoaşterii, apelând la instrumente ca: proiecte de învăţare, ateliere de învăţare şi laboratoare de învăţare. Pentru a nu se pierde sau a nu-şi diminua capacitatea, cunoştinţele generate trebuie memorate, ştiut fiind însă faptul că, în general, organizaţiile au capacităţi limitate de memorare. Criteriile care stau la baza memorării cunoaşterii într-o organizaţie sunt: tipul cunoaşterii organizaţionale; dimensiunea stabilităţii necesare; disponibilitatea în timp; gradul dorit de standardizare; riscul de pierdere; dimensiunea dorită pentru dezvoltarea în continuare a organizaţiei; intensitatea de folosire a cunoştinţelor. Memorarea cunoaşterii într-o organizaţie se poate face prin intermediul a trei sisteme: - sisteme naturale (oamenii, grupurile, comunităţile ); - sisteme artificiale (bănci de date, sisteme expert, reţele neuronale); - sisteme culturale ( rutine arhetipuri, cultura organizaţională). problems which the organization is confronting with from the point of view of his participation in creating products and/or competitive logistics for re-launching the economic progress, the developing of new knowledge can be generated from inside the organization, in the base of the established structures and of what is disposed as individual, collective and organizational knowledge [3,4]. As right as in any development domain, in this case exists a series of barriers in developing new knowledge. The knowledge management removes those barriers and develops the process of generating the knowledge, referring to instruments as: learning projects, learning workshops and learning laboratories. To not loose or diminish its capacities, the generated knowledge must be memorized, being known that, generally, the organizations have limited memory capacity. The criteria that are the base of knowledge memorization in an organization are: The type of the organizational knowledge; The dimension of the required stability; Time availability; The standard rate; Loosing risk; The desired dimension for a continuous organization development; The knowledge usage intensity. The knowledge memorization in an organization can be made by using three systems: - Natural systems (people, groups, communities); - Artificial systems (data banks, expert systems, neuronal systems); - Cultural systems (archetype routines, organizational culture). Once assimilated/memorized, the knowledge will be used / implemented in the 325

8 O dată asimilată / memorată, cunoaşterea va fi utilizată / implementată în cadrul organizaţiei prin transferul cunoştinţelor către utilizatori, adică către membrii organizaţiei. Implementarea unui transfer al cunoaşterii se poate face direct ( instruire continuă, cercuri ale calităţii, parteneriat ) sau indirect ( rotirea posturilor, reproiectarea posturilor, socializarea). Ultimul pas din ciclul de viaţă al cunoaşterii îl reprezintă transformarea acesteia în acţiune. El se poate realiza în trei forme : comunicare, acţiuni/ fapte şi hotărâri. Un asemenea model de proces, ca funcţii ale managementului cunoaşterii (acumularea/ memorarea, generarea, transferul şi utilizarea cunoaşterii) care închid cercul de reguli, se prezintă în figura 4. organization by transferring the knowledge to the users, the organization members. The implementing of a knowledge transfer can be make directly (continuous training, quality circles, partnership) or indirectly (jobs rotation, job s redesign, socialization). The last step in the knowledge life cycle is represented by its transformation into action. That can be done in three forms: communication, actions/deeds and decisions. A process model, as functions of the knowledge management (accumulation/memorization, generate, transfer and using of the knowledge) which close the rule circle, is presented in fig

9 Ca efect al comportamentului organizaţional, cunoaşterea organizaţiei se finalizează în procese / servicii, care se transformă în resurse financiare, iar cheltuielile pentru cunoaşterea organizaţională trebuie să se regăsească în produse inovative şi pieţe. În final, utilizarea cunoaşterii într-o organizaţie se materializează printr-o situaţie economică bună, ca rezultat al unei cunoaşteri în acţiune. CONCLUZII Într-o economie de piaţă, organizaţia e concepută şi înţeleasă ca o organizaţie As a effect of the organizational behavior, the organization knowledge is finalized in processes/logistics, which transforms in financial resources, and the expenses for the organizational knowledge must be found in innovative products and markets [3, 4]. Finally, the usage of knowledge in an organization is materialized through a good economic situation, as a result of some action knowledge. CONCLUSIONS In a market economy, the organization is conceived and understands as a learning organization, which is based 327

10 care învaţă, care are la bază un model de sistem bazat pe cunoaştere, iar acest sistem este făcut să funcţioneze prin tehnologii inteligente menite să asigure o inteligenţă organizaţională la nivel cât mai ridicat. Ca obiectiv de creştere a inteligenţei organizaţionale, managementul cunoaşterii nu poate fi implementat la nivelul unei organizaţii după o schemă fixă, el putând doar dezvolta un model structurat de sistem bazat pe patru paliere de susţinere: generarea, memorarea/acumularea, transferul şi utilizarea cunoştinţelor. Această construcţie necesită o multitudine de modele, care se constituie în metode şi instrumente. Chiar dacă în prezent tranziţia spre transformarea întreprinderilor, institutelor, societăţilor comerciale, centrelor în organizaţii bazate pe cunoaştere se menţine ca o raritate, contextul global se transformă foarte rapid. Acest lucru ar trebui să dea de gândit, el semnalând că timpul de reflexie, înţelegere, încercare şi perfecţionare a devenit deja foarte scurt. BIBLIOGRAFIE 1. Frank, D. The importance of knowledge management for BMW. ICED 99, vol.i, Munchen, Hasler, R., Androschin, C. Restrukturierung von Entwicklungs und Konstruktionsprozessen. VDI- Jahrbuch, Ruger, M., Ohehausen, P. Wissenmanagement-der Erfolgsfaktor der Zukunft. VDI Konstruktion, nr.3, x x x Managementul Cunoaşterii, al Proiectului Ştiinţific şi al Inovării.Suport de instruire, Ed.Sudura, Timişoara,2003. system model based on knowledge, and this system is made to operate by intelligent technologies which are meant to ensure an organizational intelligence at a higher level. As a objective of increasing the organizational intelligence, the knowledge management cannot be implemented at a organization level by a fixed scheme, being possible only to develop a model structured on four sustaining floors: generating, memorizing/accumulating, transfer and using the knowledge. This construction requires a lot of models, which consists in methods and instruments. Even that in present the transition to enterprises, institutes, commercial societies, centers in organizations based on knowledge transformation is maintaining as scarcity, the global context is transforming very quick. This should be a problem, signaling that the reflection, understanding, effort and improving time already became short. BIBLIOGRAPHY 5. Frank, D. The importance of knowledge management for BMW. ICED 99, vol.i, Munchen, Hasler, R., Androschin, C. Restrukturierung von Entwicklungs und Konstruktionsprozessen. VDI-Jahrbuch, Ruger, M., Ohehausen, P. Wissenmanagement-der Erfolgsfaktor der Zukunft. VDI Konstruktion, nr.3, x x x Managementul Cunoaşterii, al Proiectului Ştiinţific şi al Inovării. Suport de instruire, Ed. Sudura, Timişoara,