RAPORT FINAL PRIVIND IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI SAPARD ÎN ROMÂNIA

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU PROGRAMUL SAPARD RAPORT FINAL PRIVIND IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI SAPARD ÎN ROMÂNIA ROMÂNIA Iunie, 2010

CUPRINS CAPITOLUL I - REZUMAT ADMINISTRATIV ----------------------------------------------------------------- 6 CAPITOLUL II - INTRODUCERE -------------------------------------------------------------------------------- 15 CAPITOLUL III - INFORMAŢII OPERAŢIONALE ---------------------------------------------------------- 20 3.1 Schimbări în condiţiile generale ale României şi impactul acestora asupra implementării Programului SAPARD ----------------------------------------------------------------------------------------------- 20 3.2 Informaţii privind complementaritatea cu alte fonduri comunitare -------------------------------------- 42 CAPITOLUL IV - MANAGEMENTUL ŞI ADMINISTRAREA PROGRAMULUI ----------------------- 43 4.1 Activităţile Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD ------------------------------ 46 4.2 Modificări ale Programului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală -------------------- 49 4.3 Schimbări majore în managementul şi monitorizarea Programului SAPARD --------------------- 60 4.4 Utilizarea asistenţei tehnice ------------------------------------------------------------------------------------ 61 4.5 Implicarea autorităţilor locale şi a structurilor instituţiilor publice centrale din teritoriu în implementarea Programului --------------------------------------------------------------------------------------- 71 4.6 Asigurarea publicităţii Programului SAPARD în România -------------------------------------------- 73 4.7 Date care să demonstreze că fondurile comunitare nu s-au suprapus cu fondurile deja disponibile -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 84 4.8 Acţiunile întreprinse în scopul soluţionării problemelor identificate în implementarea Programului SAPARD ---------------------------------------------------------------------------------------------- 89 CAPITOLUL V - REZULTATELE CONTROALELOR EFECTUATE ------------------------------------ 106 5.1 Modificări în sistemul de control introduse în timpul perioadei de programare şi informaţii cu privire la momentul în care Comisia a fost informată asupra acestora ------------------------------ 106 5.2 Misiuni de control efectuate de Direcţia Control şi Antifraudă în perioada 2000-2009. Tipuri şi număr de controale efectuate. ------------------------------------------------------------------------- 106 5.3 Lista neregularităţilor detectate şi comunicate către OLAF, precum şi debitele constituite ---- 119 5.4 Misiuni de audit ------------------------------------------------------------------------------------------------- 121 5.4.1. Stadiul implementării recomandărilor Comisiei Europene ca urmare a misiunilor de audit ---- 121 5.4.2. Misiuni de audit efectuate de către Direcţia Audit Intern din cadrul APDRP --------------------- 123 2

CAPITOLUL VI - IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI -------------------------------------------------- 158 6.1 Implementarea financiară ------------------------------------------------------------------------------------- 158 6.1.1. Situaţia tuturor cheltuielilor programate, angajate şi plătite pentru întreg programul şi întreaga perioadă de programare ---------------------------------------------------------------------------------- 158 6.1.2. Aspecte generale legate de monitorizarea acreditării Programului SAPARD în anul 2009 ----- 160 6.1.3. Declaraţii de cheltuieli şi cereri de plată la Comisia Europeană - 2009 ----------------------------- 162 6.1.4. Plăţi de la Fondul Naţional către Agenţia SAPARD --------------------------------------------------- 164 6.1.5. Dobânda acumulată ------------------------------------------------------------------------------------------ 164 6.1.6. Debite prescrise în conformitate cu art. 14 (2.8) din Secţiunea A a anexei MAFA ---------------- 165 6.1.7. Deciziile de lichidare a conturilor şi de lichidare referitoare la conformitate ---------------------- 166 6.2 Implementarea măsurilor Programului SAPARD ------------------------------------------------------- 167 6.2.1. Sinteza stadiului implementării Programului SAPARD ----------------------------------------------- 167 6.2.2. Descriere cantitativă şi calificativă bazată pe indicatorii de rezultat --------------------------------- 170 6.2.3. Analiza progreselor înregistrate în implementarea măsurilor SAPARD. Evaluarea măsurii în care obiectivele Programului au fost atinse la nivel de program, măsură şi submăsură pentru perioada de implementare. ------------------------------------------------------------------------------------------ 171 6.2.4. Evaluarea impactului economic, social şi de mediu al Programului la diferite nivele ------------ 236 6.2.5. Principalele recomandări rezultate în urma evaluării intermediare a Programului SAPARD şi punctul de vedere al autorităţilor române --------------------------------------------------------------------- 238 CAPITOLUL VII - COORDONAREA PROGRAMULUI SAPARD CU ALTE INSTRUMENTE FINANCIARE DE SPRIJIN INTERNAŢIONAL -------------------------------------------------------------- 267 7.1 Cadru general ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 267 7. 2 Asistenţa acordată prin Programul PHARE în perioada 2000-2009 -------------------------------- 268 7. 3 Alte instrumente financiare ---------------------------------------------------------------------------------- 280 7.3.1. Proiectul de dezvoltare rurală a Munţilor Apuseni finanţat prin FIDA ----------------------------- 280 7.3.2. Proiecte finanţate prin Banca Mondială ------------------------------------------------------------------ 280 CAPITOLUL VIII - EXPERIENŢA CÂŞTIGATĂ DIN IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI SAPARD --------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 283 3

Acronime aprox. aproximativ AFA Acord Anual de Finanţare AM Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD ANCA Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă ANIF - Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare ANPA Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură ANSVSA - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor APDRP Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit APIA Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură BEI Banca Europeană de Investiţii BIRD Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare buc. bucăţi cca. circa CE Comunitatea Europeană CM Comitetul de Monitorizare CMM Comitetul Mixt de Monitorizare Comitet STAR Comitetul pentru Structuri Agricole şi Rurale CRPDRP Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit DADR Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală DAI Direcţia de Audit Intern DAPI Direcţia Audit Public Intern DC Direcţia Coordonare DCA Direcţia de Control şi Antifraudă DG Agri Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Comisia Europeană DGDR AM PNDR Direcţia Generală Dezvoltare Rurală Autoritate de Management pentru PNDR DLAF Departamentul pentru Luptă Antifraudă DNA Direcţia Naţională Anticorupţie DPP Direcţia Plăţi Proiecte DSC Direcţia Selectare Contractare DST Drept Special de Tragere DSVSA Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală FEGA Fondul European de Garantare Agricolă FEOGA Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă FIDA Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă FN Fondul Naţional ha. hectar HG Hotărârea Guvernului hl. hectolitru IC Centrul de Informare IFN Instituţii Financiare Non-bancare 4

ISPA Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-aderare kg. kilogram lit. litera MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale MAFA Acord Multi-Anual de Finanţare MAI Ministerul Administraţiei şi Internelor MFP - Ministerul Finanţelor Publice mil. milion mld. miliard MM Ministerul Mediului MO Monitorul Oficial MS Ministerul Sănătăţii MTI Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii nr. număr OJCA Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă OJPDRP Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit OUG Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului pct. punct PHARE Polonia şi Ungaria, Asistenţă pentru Dezvoltare Economică PIB Produsul Intern Brut PNADR Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală PNDR Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 POP Programul Operaţional pentru Pescuit RNAF Responsabilul Naţional cu Autorizarea Finanţării SAPARD Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală STD Serviciul Tehnic Delegat UE Uniunea Europeană UMP Unitatea de Management al Proiectului USD Dolar SUA t.- tonă 5

CAPITOLUL I REZUMAT ADMINISTRATIV În conformitate cu prevederile art. 8, Secţiunea B din Anexa la Acordul Multianual de Finanţare între Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene (MAFA), semnat la Bruxelles, în data de 2 februarie 2001 (Acord ratificat prin Legea nr. 316/2001 publicată în M.O. nr. 362/2001), România are obligaţia de a întocmi şi transmite Comisiei Europene, până la data de 30 iunie 2010, Raportul final de implementare a Programului SAPARD pentru perioada 2000-2009. Raportul final de implementare prezintă datele aferente întregii perioade 2000-2009, precum şi distinct datele aferente anului 2009. Raportul final este elaborat în conformitate cu Ghidul Comisiei Europene privind elaborarea Programului anual de implementare a Programului SAPARD pentru anul 2009 şi raportul final SAPARD transmis prin adresa nr. 178456 din data de 23.04.2010. În ceea ce priveşte acoperirea geografică menţionăm că Programul SAPARD este un program naţional fiind implementat pe întreg teritoriul României. Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală - SAPARD reprezintă o contribuţie financiară a Comunităţii Europene (CE), pentru perioada de preaderare, stabilită prin Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1268/1999 din 21 iunie 1999, privind sprijinul Comunităţii pentru măsurile de pre-aderare în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, în ţările candidate din centrul şi estul Europei. Schimbări în condiţiile generale ale României şi impactul acestora asupra implementării Programului SAPARD Referitor la evoluţia macro-economică şi caracteristicele structurale ale economiei romaneşti, se constată că între anii 2002-2008, economia românească a înregistrat o importantă creştere economică, dezinflaţia şi scăderea ratei şomajului înregistrată la Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă confirmând progresele realizate spre o dezvoltare economică durabilă. Produsul intern brut (PIB) a înregistrat o creştere semnificativă în perioada 2000-2008, atingând valoarea de 514.654,0 milioane lei în 2008. În anul 2009, PIB-ul a scăzut la o valoare de 491.273,7 milioane lei. Rata medie anuală a inflaţiei a înregistrat o scădere în perioada 2000-2007. În anul 2009, aceasta era de 5,59%, faţă de 7,85% cât s-a înregistrat în anul 2008. În perioada 2002-2008 s-a observat o scădere continuă a ratei şomajului înregistrată la agenţiile de ocupare a forţei de muncă, comparativ cu anul 2009 când aceasta a început să crească, ajungând la 6,8% faţă de 5,8% în anul 2008. 6

În ceea ce priveşte evoluţia producţiei ramurii agriculturii faţă de anul precedent, se observă creşteri în anii 2001 (+22,7%), 2003 (+7,5%), 2004 (+18,1%), 2006 (+2,9%), precum şi în anul 2008 (+21,2%). La data de 1 iulie 2009, populaţia României era de 21,47 milioane locuitori, populaţia rurală reprezentând 44,9% din populaţia ţării. Valorile negative ale sporului natural conjugate cu cele ale soldului migraţiei externe au făcut ca populaţia României să se reducă continuu (-34,483 mii locuitori în perioada 1 iulie 2008-1 iulie 2009; - 965,246 mii locuitori 1 iulie 2000-1 iulie 2009). Managementul şi administrarea Programului Cadrul instituţional de implementare a Programului SAPARD a fost reglementat de Acordul Multianual de Finanţare (MAFA), organismele din România care au atribuţii în managementul şi implementarea Programului fiind următoarele: Agenţia SAPARD; Fondul Naţional; Autoritatea de Management; Organismul de Certificare. Pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului Special de Preaderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Guvernul României a adoptat, la 14 septembrie 2000, Ordonanţa de urgenţă nr. 142/2000, aprobată prin Legea nr. 309/2001, care reglementează înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD, unitate în subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, organizată la nivel central şi la nivel regional (8 birouri regionale corespunzătoare celor 8 regiuni de dezvoltare a ţării). În anul 2006, în baza OUG 13/ 2006 Agenţia SAPARD s-a reorganizat, prin reorganizarea acesteia înfiinţându-se Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Conform prevederilor articolului 2, Secţiunea A din Legea nr. 316/2001 pentru ratificarea Acordului Multianual de Finanţare (MAFA), Fondul Naţional reprezintă organismul numit de România şi aflat sub responsabilitatea Responsabilului Naţional cu Autorizarea Finanţării, care acţionează în calitate de Autoritate Competentă pentru Programul SAPARD. Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD a funcţionat în cadrul Ministerului Integrării Europene, fiind preluată de Ministerul Finanţelor Publice, iar ulterior de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Această funcţie este îndeplinită de Direcţia Generală Dezvoltare Rurală care are atribuţiile de Autoritate de Management pentru Programul SAPARD şi de Autoritate de Management pentru Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală. Funcţia de Organism de certificare este îndeplinită de către Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi a României. Principalele demersuri şi decizii promovate de Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD atât în cursul procesului de pregătire a acreditării, cât şi după acreditare, au fost următoarele: încheierea, ratificarea şi notificarea Acordurilor de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţii Europene; 7

constituirea Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD (Decizia nr. 271/2001 a Primului Ministru) şi organizarea reuniunilor Comitetului de Monitorizare, cu modificările şi completările ulterioare; elaborarea rapoartelor anuale privind implementarea Programului SAPARD; acordarea de sprijin instituţional pentru definitivarea structurii organizatorice, asigurarea sediului şi dotărilor corespunzătoare pentru APDRP; derularea procedurilor specifice pentru acreditarea măsurilor cuprinse în PNADR; îmbunătăţirea publicităţii Programului; prezentarea propunerilor legate de modificarea Programului în vederea aprobării de către Comitetul STAR, precum şi a propunerilor de modificare a tabelului financiar din PNADR; organizarea în cooperare cu Comisia Europeană a evaluării ex-ante, intermediare şi ex-post a Programului; sesizarea organismelor implicate asupra priorităţilor de acţiune în plan legislativ şi instituţional; alte demersuri instituţionale şi legislative impuse de atingerea obiectivelor specifice Programului SAPARD şi pentru eficientizarea activităţilor. În perioada 2000-2009, Autoritatea de Management a organizat şaptesprezece reuniuni ale Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD. Principalele decizii adoptate în cadrul celor şaptesprezece reuniuni ale Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD sunt: modificarea şi completarea structurii şi nivelului de reprezentare în Comitetul de Monitorizare pentru Programul SAPARD prin includerea de noi membri; modificarea Regulamentului Intern de Organizare şi Funcţionare a Comitetului de Monitorizare, în scopul creşterii eficienţei activităţilor Comitetului, fiind prevăzută o nouă procedură pentru adoptarea minutelor reuniunilor; constituirea grupurilor de lucru consultative pe măsuri, incluzând şi partenerii economici şi sociali, în scopul informării permanente a reprezentanţilor asociaţiilor profesionale şi a partenerilor economici şi sociali cu privire la modificările măsurilor SAPARD, la cele mai frecvente probleme întâmpinate în aplicarea măsurilor, precum şi la progresul implementării măsurilor; modificarea PNADR, respectiv a tabelelor financiare realocări în cadrul măsurilor; modificarea fişelor tehnice ale măsurilor Programului; aprobarea rapoartelor anuale de implementare a Programului SAPARD în România; aprobarea Planurilor de Acţiune pentru implementarea măsurii 4.2 Asistenţă tehnică şi al Planurilor de acţiune privind absorbţia fondurilor SAPARD. Modificările Programului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală au fost aprobate prin Deciziile Comisiei Europene din data de 11.07.2002, 27.05.2003, 01.08.2003, 17.09.2004, 04.07.2005, 11.04.2006, 05.07.2006 şi 27.12.2006. Dintre acestea, cinci au privit modificarea tabelului financiar al PNADR, respectiv Deciziile Comisiei Europene din data de 11.07.2002, 17.09.2004, 04.07.2005, 11.04.2006 şi 27.12.2006. Ultima propunere de modificare a tabelului financiar a fost aprobată în cadrul Comitetului STAR din data de 20 decembrie 2006 prin Decizia Comisiei Europene din 27 decembrie 2006, care modifică Decizia C(2000) 3742/12 decembrie 2000 privind aprobarea Programului SAPARD în România. 8

Prezentarea principalelor modificări în managementul şi monitorizarea Programului SAPARD Principalele modificări în managementul Programului au constat în mutarea Autorităţii de Management pentru Programul SAPARD din cadrul Ministerului Integrării Europene la Ministerul Finanţelor Publice, iar ulterior la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, precum şi în înfiinţarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit prin reorganizarea Agenţiei SAPARD. În ceea ce priveşte principalele modificări ale sistemului de monitorizare pe parcursul perioadei de programare acestea au constat în aprobarea noilor tabele cu indicatori pentru monitorizarea în mod distinct a proiectelor calamitate din cadrul măsurilor 1.1, 2.1, 3.1 şi 3.4. De asemenea, o dată cu modificarea organigramei de funcţionare a APDRP, colectarea indicatorilor şi transmiterea tabelelor de monitorizare de la nivel regional la nivel central nu se mai efectuează de către expertul IT din cadrul compartimentului Implementare Program, ci de către un expert din cadrul Serviciului Evaluare, Contractare. De la începutul Programului SAPARD APDRP a transmis serviciilor Responsabilului Naţional cu Autorizarea Finanţării/ Autoritatea de Certificare şi Plată un număr de 122 de instrucţiuni de modificare a procedurilor, toate fiind transmise la CE de către RNAF pentru examinare/informare. De asemenea, RNAF a transmis un număr de 23 de instrucţiuni pentru modificarea procedurilor Fondului Naţional. Utilizarea asistenţei tehnice Până la sfârşitul anului 2008, prin măsura 4.2 Asistenţă tehnică au fost aprobate 10 proiecte în valoare 5.839,98 mii lei, reprezentând 1,54 mil. Euro. Prin proiectele aprobate s-a asigurat asistenţă tehnică pentru întâlnirile Comitetului de Monitorizare (1 proiect), seminarii naţionale (2 proiecte), informare şi campanii publicitare (2 proiecte), realizarea de studii pregătitoare pentru alte măsuri (2 proiecte), crearea bazei de date cu preţuri de referinţă (1 proiect) şi realizarea evaluării intermediare a Programului (2 proiecte). Până la 31 decembrie 2008 au fost finalizate toate proiectele finanţate prin această măsură, fiind autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 5.214,57 mii lei, reprezentând 1,42 milioane Euro. În ceea ce priveşte măsura 4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale, până la sfârşitul anului 2008, au fost aprobate 5 proiecte în valoare 13.287,55 mii lei reprezentând 3,65 mil. Euro, toate aceste proiecte fiind contractate în decursul anului 2005. Prin proiectele aprobate s-a asigurat îmbunătăţirea pregătirii profesionale pentru practici de producţie, pregătirea şefilor de exploataţii agricole şi silvice în domeniile economic, tehnic şi juridic, diversificarea sau reconversia diferitelor activităţi în spaţiul rural, procesarea şi marketingul produselor agricole şi piscicole în conformitate cu tehnologiile specifice, protecţia mediului şi înfiinţarea grupurilor de producători şi pentru promovarea obiectivelor, principiilor şi modalităţii de funcţionare a acestora, precum şi pregătirea membrilor grupurilor de producători recunoscute, în vederea îmbunătăţirii activităţii acestora. 9

Până la 31 decembrie 2008 au fost finalizate toate proiectele finanţate prin această măsură, fiind autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 10.521,61 mii lei, reprezentând 3,03 milioane Euro. Implicarea autorităţilor locale şi a structurilor instituţiilor publice centrale din teritoriu în implementarea Programului Pentru îndeplinirea obiectivelor Programului şi asigurarea unei informări eficiente a potenţialilor beneficiari un rol determinant l-au avut autorităţile locale şi structurile descentralizate ale instituţiilor publice centrale implicate în implementarea Programului. Astfel, pentru asigurarea transparenţei instituţionale între organismele centrale şi cele locale şi/sau regionale au fost intensificate acţiunile autorităţilor de la nivel central şi din teritoriu, existând o preocupare permanentă pentru eficientizarea comunicării instituţionale cu publicul ţintă al Programului. Prefecturile, consiliile locale, primăriile din localităţile rurale, pe de-o parte, şi Birourile Regionale de Implementare a Programului SAPARD, Direcţiile pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală din subordinea MAPDR, precum şi Oficiile Judeţene de Consultanţă Agricolă, pe de altă parte, şi-au intensificat, activităţile de informare şi sprijinire a potenţialilor beneficiari ai Programului. Implicarea autorităţilor locale în implementarea Programului SAPARD a fost realizată, în principal, prin participarea acestora în campania de publicitate şi în alte campanii de informare. Activităţile referitoare la promovarea Programului SAPARD au urmărit trei direcţii principale: 1. Elaborarea şi diseminarea materialelor informative (pliante, broşuri, prezentări); 2. Participarea la diferite seminarii, simpozioane şi târguri; 3. Activităţi de informare prin intermediul mass-media, firme de consultanţă, instituţii şi organisme cu profil agricol şi agro-alimentar. Date care să demonstreze că fondurile comunitare nu s-au suprapus cu fondurile deja disponibile Conform prevederilor art. 3 Complementaritatea şi asistenţa tehnică din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1268/1999 privind ajutorul financiar al Comunităţii destinat măsurilor de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală în ţările candidate din centrul şi estul Europei, în perioada de preaderare, acţiunea Comunităţii completează acţiunile naţionale corespunzătoare sau contribuie la acestea. Faţă de aceste prevederi, Guvernul României promovează o politică de sprijin a producătorilor agricoli. Din bugetul anului 2009, pentru sprijinirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal şi animalier în baza programelor de susţinere financiară promovate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, a fost alocată suma de 2.543.791.885 lei. Acţiunile întreprinse în scopul soluţionării problemelor identificate în implementarea Programului SAPARD În scopul soluţionării problemelor identificate în implementarea Programului au fost întreprinse următoarele acţiuni şi măsuri: măsuri privind asigurarea personalului necesar; măsuri de pregătire a personalului; măsuri privind cadrul legislativ în perioada 2000-2009; 10

acţiuni vizând îmbunătăţirea procedurilor; decizii privind îmbunătăţirea capacităţii de implementare a Programului SAPARD; acţiuni întreprinse de Serviciul IT în scopul soluţionării problemelor identificate în implementarea Programului; măsuri privind baza materială SAPARD 2000-2009; acţiunile întreprinse de către Direcţia Control şi Antifraudă în scopul soluţionării problemelor identificate în implementarea Programului SAPARD. Misiuni de control efectuate de Direcţia Control şi Antifraudă în perioada 2000-2009 Direcţia Control şi Antifraudă (DCA), aflată în subordinea directă a directorului general al APDRP, efectuează, conform procedurilor acreditate, verificări tehnice şi financiare ale proiectelor privind conformitatea, eligibilitatea, selecţia, achiziţiile, plăţile, menţinerea eligibilităţii proiectelor pe perioada de monitorizare de 5 ani de la ultima plată dar şi controlul intern, în scopul prevenirii fraudei şi asigurării utilizării corespunzătoare a fondurilor, cu respectarea cerinţelor de calitate impuse prin proiect. Principalele activităţi de control au constat în: I. Verificarea proiectelor în perioada de implementare şi execuţie; II. Verificarea proiectelor după ultima plată (verificare ex-post). Misiuni de audit În perioada 2000-2009 au fost efectuate următoarele misiuni de audit de către reprezentanţii Comisiei Europene: Cu privire la închiderea conturilor Agenţiei SAPARD conform art. 12, Secţiunea A din MAFA: - în perioada 28 iunie - 2 iulie 2004 pentru anul 2004 cu privire la Măsura 1.1; - în perioada 24-28 octombrie 2005 pentru anul 2005 cu privire la Măsurile 1.1, 2.1, 3.1 şi 3.4; - în perioada 18-22 septembrie 2006 pentru anul 2006 cu privire la Măsurile 1.1 şi 2.1; - în perioada 17-21.09.2007 pentru anul 2007 cu privire la măsurile 1.1, 2.1 şi 3.1; - în perioada 08-12.09.2008 pentru anul 2008 cu privire la Măsurile 1.2, 3.1, 3.3 şi 3.5; - în perioada 23-27.11.2009 pentru anul 2009, având ca obiect verificarea sistemului de gestionare şi control şi dacă cheltuielile efectuate în cadrul Programului SAPARD respectă dispoziţiile legislaţiei UE; Cu privire la verificarea respectării criteriilor de acreditare conform cerinţelor MAFA în perioada 03-13.06.2008. Misiunile de audit din perioada 2003-2009 ale Direcţiei de Audit Intern din cadrul APDRP sunt prezentate detaliat în raport. Implementarea Programului La data de 31 iulie 2007, România a încetat procesul de semnare a contractelor cu beneficiarii finali ai Programului SAPARD, iar suma totală contractată a fost în valoare de 1.131.853.787,75 Euro, aferentă unui număr de 4.746 de contracte semnate. La 31 decembrie 2009, valoarea totală contractată a fost de 1.023.409.304,60 Euro, pentru un număr de 4.451 proiecte, scăzând cu 9.58% faţă de valoarea contractată şi cu 6,22% faţă de numărul de proiecte aprobate, datorită rezilierii anumitor proiecte. 11

În perioada implementării Programului, România a primit din partea Comisiei Europene suma de 1.016.769.500,52 Euro din care, suma de 75.074.955,00 Euro reprezintă valoarea celor două avansuri primite în 2002 şi 2004, şi suma de 941.694.545,52 Euro care reprezintă rambursări aferente declaraţiilor de cheltuieli şi cererilor de plată transmise la CE. Dobânda acumulată la data de 31.12.2009 este în sumă de 2.900.294,10 Euro (suma acumulată în anul 2009 a fost de 812.669,83 Euro). De asemenea, dobânda totală acumulată în contul Euro SAPARD la data de 31.05.2010 este în sumă de 3.281.410,88 Euro. Prin urmare, suma care trebuie rambursată CE este de 3.281.410,88 Euro. Implementarea măsurilor Programului SAPARD Pentru cele 10 măsuri acreditate din cadrul Programului SAPARD, în cursul anului 2009 s-a continuat implementarea proiectelor contractate, efectuându-se un număr de 472 tranşe de plată către beneficiarii Programului SAPARD, cu o valoare totală de 69,272 milioane euro. Astfel, la finalul anului 2009 valoarea totală a angajamentelor financiare prin Programul SAPARD se ridica la 1.354,929 milioane euro, rezultând un grad de acoperire de sută la sută a AFA pentru anii 2000-2005 inclusiv, şi de 32,04% pentru AFA 2006. În ceea ce priveşte consumul fondurilor alocate, la finalul anului 2009 valoarea totală a plăţilor efectuate către beneficiarii Programului SAPARD se cifrează la 1.348,016 milioane euro, rezultând un grad de consum de 100% pentru AFA 2000 2005 inclusiv şi de 29,22% pentru AFA 2006. Până la data de 31 decembrie 2009, au fost aprobate 4.316 proiecte cu o valoare publică de 1.279,214 milioane Euro, pe măsurile de investiţii, din care 10,57% reprezintă contracte pe măsura 1.1, 0,46% reprezintă contracte pe măsura 1.2, 17,70% reprezintă contracte pe măsura 2.1, 44,11% reprezintă proiectele contractate pe măsura 3.1, 0,07% reprezintă proiectele contractate pe măsura 3.2, 0,02% reprezintă proiectele contractate pe măsura 3.3, 24,44% reprezintă proiectele contractate pe măsura 3.4, respectiv, 2,62% sunt proiectele contractate pe măsura 3.5. Valoarea publică contractată aferentă contractelor pe măsura 1.1 a fost de 331,350 mil. Euro, reprezentând 25,90% din totalul angajamentelor APDRP. Pe măsura 1.2, valoarea publică contractată a fost de 33,698 mil. Euro, respectiv 2,63% din totalul angajamentelor APDRP, pe măsura 2.1, valoarea publică contractată a fost de 561,250 mil. Euro, respectiv 43,87% din totalul angajamentelor, pe măsura 3.1, valoarea publică contractată a fost de 223,405 mil. Euro, respectiv 17,46% din totalul angajamentelor APDRP, pe măsura 3.2 valoarea publică contractată a fost de 0,075 mil. Euro, respectiv 0,01% din totalul angajamentelor, pe măsura 3.3 valoarea publică contractată a fost de 0,014 mil. Euro, respectiv 0,001% din totalul angajamentelor, pe măsura 3.4 valoarea publică contractată a fost de 66,336 mil. Euro, respectiv 5,19% din totalul angajamentelor, iar pe măsura 3.5, valoarea publică contractată a fost de 63,086 mil. Euro, respectiv 4,93% din totalul angajamentelor APDRP. De asemenea, până la data de 31 decembrie 2009, au fost aprobate 120 proiecte calamitate cu o valoare publică de 71,439 milioane Euro, pe măsurile de investiţii, din care 2,50% reprezintă contracte pe măsura 1.1, 69,17% reprezintă contracte pe măsura 2.1, 25,83% reprezintă contracte pe măsura 3.1, respectiv, 2,50% sunt proiectele contractate pe măsura 3.4. 12

Valoarea publică contractată aferentă contractelor calamitate pe măsura 1.1 a fost de 6,057 mil. Euro, reprezentând 8,48% din totalul angajamentelor APDRP. Pe măsura 2.1, valoarea publică contractată a fost de 57,817 mil. Euro, respectiv 80,93% din totalul angajamentelor APDRP, pe măsura 3.1, valoarea publică contractată a fost de 7,133 mil. Euro, respectiv 9,98% din totalul angajamentelor, iar pe măsura 3.4, valoarea publică contractată a fost de 0,432 mil. Euro, respectiv 0,60% din totalul angajamentelor APDRP. Până la data de 31 decembrie 2009, valoarea proiectelor plătite pe măsuri a fost de 1.348,016 mil. Euro, respectiv 69,272 mil. Euro în anul 2009, din care: 351,024 mil. Euro pentru măsura 1.1, respectiv 10,342 mil. Euro în anul 2009. Valoarea plăţilor efectuate în anul 2009 evidenţiază o creştere cu 3% comparativ cu valoarea proiectelor plătite până la 31 decembrie 2008; din totalul plăţilor efectuate pentru măsura 1.1, 5,861 mil. Euro reprezintă valoarea plăţilor efectuate pentru proiectele calamitate; 29,355 mil. Euro pentru măsura 1.2, respectiv 11,502 mil. Euro în anul 2009. Valoarea plăţilor efectuate în anul 2009 evidenţiază o creştere cu 64% comparativ cu valoarea proiectelor plătite până la 31 decembrie 2008; 600,301 mil. Euro pentru măsura 2.1, respectiv 21,554 mil. Euro în anul 2009. Valoarea plăţilor efectuate în anul 2009 evidenţiază o creştere cu 4% comparativ cu valoarea proiectelor plătite până la 31 decembrie 2008; din totalul plăţilor efectuate pentru măsura 2.1, 56,719 mil. Euro reprezintă valoarea plăţilor efectuate pentru proiectele calamitate; 236,840 mil. Euro pentru măsura 3.1, respectiv 7,427 mil. Euro în anul 2009. Valoarea plăţilor efectuate în anul 2009 evidenţiază o creştere cu 3% comparativ cu valoarea proiectelor plătite până la 31 decembrie 2008; din totalul plăţilor efectuate pentru măsura 3.1, 7,525 mil. Euro reprezintă valoarea plăţilor efectuate pentru proiectele calamitate; 0,057 mil. Euro pentru măsura 3.2, respectiv 0,028 mil. Euro în anul 2009. Valoarea plăţilor efectuate în anul 2009 evidenţiază o creştere cu 95% comparativ cu valoarea proiectelor plătite până la 31 decembrie 2008; 0,191 mil. Euro pentru măsura 3.3, respectiv 0,004 mil. Euro în anul 2009. Valoarea plăţilor efectuate în anul 2009 evidenţiază o creştere cu 2% comparativ cu valoarea proiectelor plătite până la 31 decembrie 2008. 68,196 mil. Euro pentru măsura 3.4, respectiv 3,364 mil. Euro în anul 2009. Valoarea plăţilor efectuate în anul 2009 reflectă o creştere cu 5% comparativ cu valoarea proiectelor plătite până la 31 decembrie 2008; din totalul plăţilor efectuate pentru măsura 3.4, 0,444 mil. Euro reprezintă valoarea plăţilor efectuate pentru proiectele calamitate; 57,599 mil. Euro pentru măsura 3.5, respectiv 15,052 mil. Euro în anul 2009. Valoarea plăţilor efectuate în anul 2009 evidenţiază o creştere cu 35% comparativ cu valoarea proiectelor plătite până la 31 decembrie 2008; Valoarea plăţilor efectuate pentru măsura 4.1, este de 3,028 mil. Euro; Valoarea plăţilor efectuate pentru măsura 4.2, este de 1,424 mil. Euro. Până la 31 decembrie 2009, au fost finalizate 4.374 proiecte, din care 450 proiecte pe măsura 1.1, din care 3 proiecte finalizate fiind calamitate, 19 proiecte pe măsura 1.2, 843 proiecte pe măsura 2.1, din care 83 proiecte finalizate fiind calamitate, 1.916 proiecte pe măsura 3.1, din care 31 proiecte finalizate fiind calamitate, 1.018 proiecte pe măsura 3.4 din care 3 proiecte finalizate fiind calamitate, 113 proiecte pe măsura 3.5, 5 proiecte pe măsura 4.1, iar pe măsura 4.2 s-au finalizat 10 proiecte. 13

Din totalul de 4.374 proiecte, în cursul anului 2009, a fost finalizat un număr de 409 proiecte, din care: 20 proiecte pe măsura 1.1, 13 proiecte pe măsura 1.2, 94 proiecte pe măsura 2.1, 109 proiecte pe măsura 3.1, 116 proiecte pe măsura 3.4, 57 proiecte pe măsura 3.5. Evaluarea impactului economic, social şi de mediu al Programului la diferite nivele Evaluarea preliminară a rezultatelor implementării şi a atingerii obiectivelor stabilite pentru măsurile SAPARD este prezentată în capitolul 6. O analiză cantitativă şi calitativă a efectelor implementării progreselor din punct de vedere socio-econonic şi de mediu va fi disponibilă la finalizarea Raportului evaluării ex-post a Programului SAPARD. Concluziile recomandărilor evaluării intermediare a Programului SAPARD şi recomandările luate în considerare în implementarea programelor post-aderare Actualizarea Evaluării Intermediare a Programului SAPARD pentru perioada 2000-2005 a fost realizată de un evaluator independent, consorţiul Agrotec incluzând Kvistgaard Consult/DDH Consulting în asociaţie cu un număr de experţi locali şi internaţionali, în perioada 27 octombrie 2005 28 februarie 2006. Aceasta s-a realizat prin intermediul unui proiect finanţat din măsura 4.2 Asistenţă tehnică, proiect care s-a finalizat cu un Raport supus analizei Comitetului de Monitorizare şi înaintat Comisiei Europene în data de 5 mai 2006, împreună cu poziţia Autorităţii de Management şi a Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit cu privire la concluziile şi recomandările formulate de evaluator. Coordonarea Programului SAPARD cu alte instrumente financiare de sprijin internaţional Pentru coordonarea Programului cu alte instrumente financiare şi în vederea evitării suprapunerilor şi asigurării transparenţei utilizării instrumentelor cu finanţare internaţională, România a creat structurile necesare pentru asigurarea coordonării, informării şi monitorizării asistenţei financiare internaţionale. În ceea ce priveşte asistenţa tehnică furnizată prin Programul PHARE, în perioada 2000-2009, personalul Direcţiei Generale de Audit Intern şi al Fondului Naţional din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, precum şi personalul Curţii de Conturi a României implicaţi în implementarea Programului SAPARD au beneficiat de asistenţă tehnică. În ceea ce priveşte asistenţa tehnică furnizată prin Programul PHARE, în perioada 2000-2009 Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a beneficiat de numeroase proiecte. Totodată, prin intermediul altor instrumente financiare de sprijin internaţional sunt finanţate următoarele proiecte: Proiectul de dezvoltare rurală a Munţilor Apuseni finanţat prin FIDA; Proiectul privind Reabilitarea şi Reforma Sectorului de Irigaţii finanţat prin BIRD; Proiectul de Dezvoltare Rurală finanţat prin Banca Mondială; Proiectul de finanţare rurală; Proiectul Modernizarea Sistemului de Informare şi Cunoaştere în Agricultură (MAKIS) finanţat prin Banca Mondială. Experienţa câştigată din implementarea Programului SAPARD Lecţiile învăţate din implementarea Programului SAPARD în special în ceea ce privesc dificultăţile de punere în aplicare au fost luate în considerare în elaborarea noului program. 14

CAPITOLUL II INTRODUCERE În conformitate cu prevederile art. 8, Secţiunea B din Anexa la Acordul Multianual de Finanţare între Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene (MAFA), semnat la Bruxelles, în data de 2 februarie 2001 (Acord ratificat prin Legea nr. 316/2001 publicată în M.O. nr. 362/2001), România are obligaţia de a întocmi şi transmite Comisiei Europene, până la data de 30 iunie 2010, Raportul final de implementare a Programului SAPARD pentru perioada 2000-2009. Raportul final de implementare prezintă datele aferente întregii perioade 2000-2009, precum şi distinct datele aferente anului 2009. Anterior înaintării Comisiei Europene, Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD, în colaborare cu instituţiile implicate în implementarea Programului, a elaborat raportul pe care îl supune, pentru analiză şi aprobare, membrilor Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD. Până în prezent, România a elaborat şase rapoarte anuale de implementare a Programului SAPARD, primul dintre acestea acoperind perioada de implementare 1 august 2002 31 decembrie 2003, al doilea: 1 ianuarie 2004 31 decembrie 2004, al treilea: 1 ianuarie 2005 31 decembrie 2005, al patrulea: 1 ianuarie 2006 31 decembrie 2006, al cincilea 1 ianuarie 2007 31 decembrie 2007, iar al şaselea 1 ianuarie 2008 31 decembrie 2008. Raportul Final de implementare a Programului SAPARD în România acoperă perioada de implementare 2000-2009 şi, conform dispoziţiilor art. 8, pct. 5, Secţiunea B din Anexa la MAFA, cuprinde informaţii referitoare la: schimbările intervenite în condiţiile generale cu relevanţă în implementarea Programului, în special, principalele tendinţe socio-economice, schimbări ale politicilor naţionale, regionale sau sectoriale şi, dacă este cazul, implicaţiile acestora în consecvenţa asistenţei SAPARD cu cea provenind din alte instrumente financiare ale Comunităţii; stadiul implementării priorităţilor şi măsurilor cu privire la atingerea obiectivelor Programului, ceea ce permite o cuantificare a indicatorilor fizici şi a indicatorilor de rezultat, precum şi a impactului Programului; etapele parcurse de Autoritatea de Management, de APDRP (fosta Agenţie SAPARD), dacă este cazul, şi de Comitetul de Monitorizare în vederea asistării asigurării calităţii şi eficienţei implementării; etapele parcurse în vederea asigurării coordonării întregii asistenţe comunitare pentru perioada de pre-aderare; tabelele financiare care prezintă o detaliere a cheltuielilor pe măsuri şi, dacă este cazul, pe submăsuri. 15

Raportul final este elaborat în conformitate cu Ghidul Comisiei Europene privind elaborarea Raportului anual de implementare a Programului SAPARD pentru anul 2009 şi raportul final SAPARD transmis prin adresa nr. 178456 din data de 23.04.2010. Implementarea Programului SAPARD în România Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală - SAPARD reprezintă o contribuţie financiară a Comunităţii Europene (CE), pentru perioada de preaderare, stabilită prin Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1268/1999 din 21 iunie 1999, privind sprijinul Comunităţii pentru măsurile de pre-aderare în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, în ţările candidate din centrul şi estul Europei. În ceea ce priveşte acoperirea geografică menţionăm că Programul SAPARD este un program naţional fiind implementat pe întreg teritoriul României. Conform prevederilor art. 1(2) din Regulamentul (CE) nr. 1268/1999, sprijinul acordat de Comunitate pentru perioada 2000 2006 a vizat acţiuni menite să contribuie la realizarea următoarelor obiective generale: implementarea acquis-ului comunitar privind Politica Agricolă Comună şi politicile conexe; soluţionarea problemelor prioritare şi specifice pentru adaptarea durabilă a sectorului agricol şi a zonelor rurale din statele candidate. Rolul Programului SAPARD a fost acela de a crea cadrul necesar implementării unei agriculturi performante şi unei dezvoltări durabile a zonelor rurale în statele candidate. Programul SAPARD a favorizat preluarea acquis-ului comunitar şi adaptarea progresivă a mecanismelor de piaţă la principiile care guvernează Politica Agricolă Comună. În acelaşi timp, Programul SAPARD a acordat statelor candidate responsabilităţi depline în ceea ce priveşte gestionarea proiectelor de investiţii, începând cu etapa de selectare şi până la efectuarea plăţilor, în vederea acumulării de experienţă în implementarea normelor şi practicilor UE şi pentru gestionarea corespunzătoare a fondurilor post-aderare. Prin Decizia Comisiei (CE) nr. 595 /1999, în baza unor criterii reprezentative pentru toate ţările candidate (suprafaţa agricolă, populaţia ocupată în agricultură, produsul intern brut, situaţia teritorială specială, zone defavorizate), au fost stabilite alocările anuale indicative acordate statelor aplicante, iar în cazul României contribuţia financiară comunitară a reprezentat aproximativ 151 milioane Euro/an (preţuri/1999). La baza implementării Programului SAPARD în România s-a aflat Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (PNADR) elaborat de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) şi aprobat prin Decizia (CE) nr. 3742/2000 din 12 decembrie 2000. Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a fost adoptat prin Legea nr. 157 din septembrie 2000 privind Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală aferent Programului SAPARD pentru cofinanţarea acestuia de la bugetul de stat. 16

PNADR a clasificat priorităţile României privind dezvoltarea durabilă a zonelor rurale pe patru axe: Prioritatea 1: Îmbunătăţirea accesului la pieţe şi competitivitatea produselor agricole prelucrate; Prioritatea 2: Îmbunătăţirea infrastructurilor de dezvoltare rurală şi agricultură; Prioritatea 3: Dezvoltarea economiei rurale; Prioritatea 4: Dezvoltarea resurselor umane. În România, aceste axe prioritare au fost susţinute prin 10 măsuri (dintr-un total de 15 prevăzute în Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1268/1999) considerate de autorităţile române ca fiind relevante pentru priorităţile de dezvoltare rurală, după cum urmează: Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi Măsura 1.1 piscicole ; Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, Măsura 1.2 veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor ; Măsura 2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale ; Măsura 3.1 Investiţii în exploataţiile agricole ; Măsura 3.2 Constituirea grupurilor de producători ; Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să Măsura 3.3 menţină peisajul rural ; Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează Măsura 3.4 activităţi multiple şi venituri alternative ; Măsura 3.5 Silvicultură ; Măsura 4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale ; Măsura 4.2 Asistenţă tehnică. Implementarea acestor măsuri din PNADR a debutat la data de 31 iulie 2002, Comisia Europeană adoptând Decizia (CE) nr. 638/2002, prin care a conferit autorităţilor de resort din România, managementul asistenţei SAPARD pentru primele trei măsuri, respectiv, măsura 1.1 Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole ; măsura 2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale şi măsura 4.2 Asistenţă tehnică. La data de 5 decembrie 2003, Comisia Europeană a emis Decizia (CE) nr. 846/2003 de conferire a managementului asistenţei financiare SAPARD pentru încă trei măsuri şi anume: măsura 3.1 Investiţii în exploataţiile agricole ; măsura 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative şi măsura 4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale. În cursul anului 2006, au fost acreditate ultimele patru măsuri din PNADR 1, respectiv 1.2 Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor, 3.2 Constituirea 1 În urma consultării părţii comunitare, autorităţile române au decis să nu mai implementeze măsura 2.2, MAPDR propunând completarea măsurii 2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale cu o nouă submăsură Infrastructură pentru prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor. 17

grupurilor de producători, 3.3 Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural şi 3.5 Silvicultură, ulterior transmiterii către Comisia Europeană, în 30.01.2006, a versiunii finale a manualului de proceduri pentru implementarea acestora. Decizia (CE) nr. 298/2006 de conferire a managementului asistenţei pentru măsurile menţionate anterior a fost adoptată în data de 20 aprilie 2006. Pentru definirea regulilor şi a condiţiilor de management a Programului SAPARD în România, Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene au semnat la Bruxelles, la 2 februarie 2001, Acordul Multianual de Finanţare SAPARD (MAFA). Acest acord a fost ratificat prin Legea nr. 316/2001 (M.O. nr. 362/5 iulie 2001). În conformitate cu prevederile MAFA, angajamentul financiar al Comunităţii Europene, precum şi perioada de valabilitate a acestui angajament, sunt stabilite anual, în Acordurile Anuale de Finanţare. În acest sens, au fost încheiate între Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, Acordurile Anuale de Finanţare (AFA), aferente anilor 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005 şi 2006, astfel: AFA 2000 semnat la 27 februarie 2001 şi ratificat prin Legea nr. 317/2001, publicată în M.O. nr. 338/26.06.2001 care a prevăzut o contribuţie financiară de 153.214.194 Euro; AFA 2001 semnat la 30 ianuarie 2002 şi ratificat prin Legea nr. 416/2002, publicată în M.O. nr. 508/15.07.2002 care a prevăzut o contribuţie financiară de 156.328.303 Euro; AFA 2002 semnat la 1 aprilie 2003 şi ratificat prin O.U.G. nr. 26/2003, publicată în M.O. nr. 283/23.04.2003 care a prevăzut o contribuţie financiară de 160.630.119 Euro; AFA 2003 semnat la 31 iulie 2003 şi ratificat prin Legea nr. 496/2003, publicată în M.O. nr. 843/26.11.2003 care a prevăzut o contribuţie financiară de 162.223.385 Euro. Acest acord a fost modificat prin AFA 2003/II semnat la 24 decembrie 2004 şi ratificat prin Legea nr. 258/2005 publicată în M.O. nr. 861/23.09.2005 care a prevăzut creşterea contribuţiei financiare a Comunităţii Europene la 163.339.076 Euro; AFA 2004 semnat la 12 mai 2005 şi ratificat prin Legea nr. 265/2005 publicată în M.O. 920/14.10.2005 care a prevăzut o contribuţie financiară de 157.640.000 Euro. AFA 2004 a introdus în Acordul Multianual de Finanţare prevederile din Regulamentul Consiliului nr. 2008/2004 privind noile limite cu privire la ratele de ajutor, stabilind că, în privinţa investiţiilor în proiecte, cu excepţia celor de infrastructură care nu generau venit net substanţial, cumularea ajutorului public acordat din toate sursele nu putea depăşi 50% din totalul costurilor eligibile. Acest Acord a fost modificat prin AFA 2004/II semnat la 7 iulie 2005 şi ratificat prin Legea nr. 25/2006 publicată în M.O. nr. 205/06.03.2006 care prevedea creşterea contribuţiei financiare a CE, pentru anul 2004, la 158.690.000 Euro. AFA 2005 semnat la 29 decembrie 2005 la Bucureşti şi la 3 ianuarie 2006, la Bruxelles, care a prevăzut o contribuţie financiară de 175.210.000 Euro. Modificările aduse Acordului Multianual de Finanţare prin AFA 2005 s-au referit la modificarea regulilor financiare privind achiziţiile publice, în concordanţă cu noul Regulament Financiar în vigoare în Comunitatea Europeană, precum şi la introducerea unor reguli specifice de reducere a cofinanţării comunitare pentru cazurile în care perioada dintre primirea documentelor justificative cerute pentru executarea plăţii de către Agenţia SAPARD şi emiterea ordinului de plată depăşeşte trei luni. De asemenea, prin AFA 2005 s-a prevăzut obligativitatea utilizării de către România a sistemului de 18

raportare contabil şi financiar conform standardelor internaţionale de contabilitate şi audit acceptate. Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene au semnat în data de 31 octombrie 2006, la Bucureşti şi, respectiv la Bruxelles, Acordul Anual de Finanţare 2006 (AFA 2006). A fost ratificată prin Legea nr. 66/2007 publicată în M.O. nr. 228/03.04.2007. AFA 2006 a intrat în vigoare la data de 12 aprilie 2007, dată la care Comisia Europeană a primit notificarea oficială privind ratificarea Acordului de către România. Prevederile cuprinse în AFA 2006 s-au referit atât la stabilirea angajamentului financiar al Comunităţii pentru România, pentru anul 2006, cât şi la modificarea Acordului Multianual de Finanţare şi a Acordurilor Anuale de Finanţare pentru anii 2000-2005. Astfel, contribuţia anuală maximă acordată României pentru anul 2006 a fost de 192.374.000 Euro. Acordul a prevăzut, de asemenea, prelungirea termenului limită de valabilitate a angajamentelor financiare stabilite prin Acordurile Anuale de Finanţare 2003, 2004 şi 2005, până la 31 decembrie 2007 pentru AFA 2003 şi 2004, şi respectiv, până la 31 decembrie 2008, pentru AFA 2005. Totodată, AFA 2006 conţinea o prevedere care a fost introdusă şi în art. 3 al Acordurilor Anuale de Finanţare 2000-2005 conform căreia nici un contract care implică fonduri comunitare aferente AFA 2000-2006 nu va fi încheiat de către APDRP cu vreun beneficiar după data la care România începe încheierea de contracte prin FEADR. AFA 2006 prevedea şi modificarea Acordului Multianual de Finanţare, atât prin introducerea unor noi dispoziţii referitoare la Secţiunea A, B şi F din Anexa la Acordul Multianual de Finanţare, cât şi prin adăugarea unei noi Secţiuni H, care avea ca scop stabilirea regulilor privind accesul la asistenţa externă din partea Comunităţii. Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene au semnat în data de 4 decembrie 2008, la Bucureşti şi, respectiv la Bruxelles, Acordul dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, în numele Comunităţii Europene, pentru modificarea Acordului Anual de Finanţare 2006. Acesta a fost ratificat prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 213/2008 (M.O. nr. 842/15.12.2008) şi aprobat prin Legea nr. 82/2009 publicată în M.O. nr. 230/08.04.2009. AFA 2006/II a intrat în vigoare la data de 13 ianuarie 2009, dată la care Comisia Europeană a transmis notificarea oficială privind îndeplinirea tuturor formalităţilor necesare pentru ratificarea Acordului. Prin acest acord s-a prelungit termenul de valabilitate a angajamentului financiar al Comunităţii până la 31 decembrie 2009, permiţând astfel, evitarea dezangajării fondurilor alocate României prin Programul SAPARD pentru anul 2006. 19

CAPITOLUL III INFORMAŢII OPERAŢIONALE 3.1 Schimbări în condiţiile generale ale României şi impactul acestora asupra implementării Programului SAPARD Cadrul instituţional şi politic din România În perioada 2000-2009 au avut loc alegeri prezidenţiale în anii 2000, 2004 şi 2009. În urma alegerilor prezidenţiale şi parlamentare din 28 noiembrie 2004 s-au produs anumite schimbări la nivelul instituţiilor publice. Având în vedere că în cursul lunii decembrie 2004 a fost învestit noul Guvern, în perioada care a urmat au fost făcute o serie de restructurări la nivelul administraţiei publice centrale şi locale. În acest sens, în luna martie 2005, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a fost supus unei reorganizări, în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 155/2005, publicată în M.O. nr. 211/14.03.2005. De asemenea, în anul 2007, prin OUG nr. 24/2007 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale (M.O. nr. 247/12.04.2007) a fost modificată structura şi componenţa Guvernului României. Astfel, în luna aprilie 2007, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a fost supus unei reorganizări, în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 385/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, publicată în M.O. nr. 282/27.04.2007. În urma alegerilor parlamentare din data de 30 noiembrie 2008 a fost modificată structura şi componenţa Guvernului României, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale (M.O. nr. 882/24.12.2008). În acest sens, la începutul anului 2009, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a fost supus unei reorganizări, în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 8/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, publicată în Monitorul Oficial nr. 38/21.01.2009. Modificarea structurii şi componenţei Guvernului a presupus, după caz, reorganizarea, comasarea, preluarea activităţii şi a structurilor specializate pe diverse domenii sau încetarea activităţii anumitor structuri. 20

Caracteristicile structurale ale economiei din România şi evoluţia macro-economică Între anii 2002-2008, economia românească a înregistrat o importantă creştere economică, dezinflaţia şi scăderea ratei şomajului înregistrată la Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă confirmând progresele realizate spre o dezvoltare economică durabilă. Produsul intern brut (PIB) a înregistrat o creştere semnificativă în perioada 2000-2008, atingând valoarea de 514.654,0 milioane lei în 2008. În anul 2009, PIB-ul a scăzut la o valoare de 491.273,7 milioane lei. Rata medie anuală a inflaţiei a înregistrat o scădere în perioada 2000-2007. În anul 2009, aceasta era de 5,59%, faţă de 7,85% cât s-a înregistrat în anul 2008. În perioada 2002-2008 s-a observat o scădere continuă a ratei şomajului înregistrată la agenţiile de ocupare a forţei de muncă, comparativ cu anul 2009 când aceasta a început să crească, ajungând la 6,8% faţă de 5,8% în anul 2008. Pe ansamblul gospodăriilor, în anul 2008, veniturile totale 2, în termeni nominali, au fost de 731,53 lei lunar pe o persoană, în creştere cu 153,82 lei faţă de anul 2007. De asemenea, s-au înregistrat creşteri ale veniturilor gospodăriilor de agricultori, acestea au fost mai mari cu 92,05 lei comparativ cu anul 2007. În cadrul producţiei ramurii agriculturii, în perioada 2000-2009, ponderea cea mai mare o deţine producţia vegetală. În ceea ce priveşte evoluţia producţiei ramurii agriculturii faţă de anul precedent, se observă creşteri în anii 2001 (+22,7%), 2003 (+7,5%), 2004 (+18,1%), 2006 (+2,9%), precum şi în anul 2008 (+21,2%). La producţia animală în anul 2009 se constată o creştere de 7,6%, iar la producţia vegetală de 42,0% faţă de anul precedent. Procesul de denominare a monedei naţionale a fost declanşat odată cu trecerea în 2005 şi a devenit efectiv de la 1 iulie, potrivit strategiei elaborate de Banca Naţională şi aprobată prin Lege în 2004. La data de 1 iulie 2005, moneda naţională a României, leul, a fost denominată astfel încât 10.000 lei vechi au fost preschimbaţi pentru 1 leu nou. Principalii indicatori macroeconomici aferenţi perioadei 2000-2009 sunt prezentaţi în Tabelul 3.1. 2 Cuprind veniturile din salarii, agricultură, activităţi neagricole independente, prestaţii sociale, proprietate, vânzări de active din patrimoniul gospodăriei şi alte venituri băneşti, precum şi veniturile în natură (evaluate în lei). 21

Principalii indicatori macroeconomici pentru perioada 2000 2009 Tabelul 3.1 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 1) 2009 2) Venitul naţional brut - mil. lei preţuri curente 80.309,2 117.053,9 150.414,2 192.856,3 237.001,8 280.463,8 333.114,5 401.081,4 499.678,5 Produsul intern brut - mil. lei preţuri curente 80.984,6 117.945,8 152.017,0 197.427,6 247.368,0 288.954,6 344.650,6 416.006,8 514.654,0 491.273,7 Produsul intern brut - în % faţă de anul precedent 102,4 105,7 105,1 105,2 108,5 104,2 107,9 106,3 107,3 92,9 Valoarea adăugată brută - mil. lei preţuri curente 72.736,4 106.120.0 136.922,3 175.640,9 220.931,3 255.232,7 304.269,8 368.356,3 458.489,4 441.935,4 Agricultură, vânat şi silvicultură; pescuit şi piscicultură 8.773,4 15.641,6 17.289,3 22.847,5 31.055,0 24.291,8 26.861,9 23.992,2 34.448,2 30.768,0 Industrie, inclusiv energie 21.107,0 31.247,4 41.095,5 48.778,1 61.627,2 71.731,2 84.556,0 101.148,0 117.995,7 116.474,8 Construcţii 3.892,5 6.237,3 8.648,8 11.318,4 14.649,0 18.865,2 25.547,8 37.923,8 54.538,2 48.386,4 Comerţ; repararea automobilelor şi articolelor casnice; hoteluri şi restaurante; transporturi şi telecomunicaţii Activităţi financiare; imobiliare, închirieri şi servicii pentru întreprinderi 17.279,5 23.960,8 30.128,5 40.096,3 50.980,5 62.566,8 76.432,6 94.375,8 112.892,1 104.292,5 11.946,6 16.023,4 21.572,8 24.299,4 30.426,1 38.189,9 45.694,1 57.006,0 71.881,5 74.133.4 Alte activităţi de servicii 9.737,4 13.009,5 18.187,4 28.301,2 32.193,5 39.587,8 45.177,4 53.910,5 66.733,7 67.880,3 Valoarea adăugată brută - în % faţă de anul precedent 102,7 105,9 105,0 105,1 108,5 103,6 107,8 106,9 107,6 93,5 Agricultură, vânat şi silvicultură; pescuit şi piscicultură 81,6 128,2 93,1 105,0 118,6 82,8 103,4 84,7 121,9 99,6 Industrie, inclusiv energie 105,8 104,8 105,5 104,4 107,6 102,6 107,2 105,4 101,9 95,7 Construcţii 104,3 111,3 108,8 107,0 109,4 111,2 123,4 133,9 126,1 86,4 Comerţ; repararea automobilelor şi articolelor casnice; hoteluri şi restaurante; transporturi şi telecomunicaţii Activităţi financiare; imobiliare, închirieri şi servicii pentru întreprinderi 104,1 103,9 105,4 110,2 111,0 111,6 113.2 110,3 108,1 88,8 109,3 101,0 110,8 100,3 109,6 110,2 111,9 107,2 105,2 94,2 Alte activităţi de servicii 109,0 95,3 108,2 103,1 97,0 103,1 92,0 101,5 100,7 99,7 Agricultură, vânat şi silvicultură; pescuit şi piscicultură - % în PIB 10,8 13,3 11,4 11,6 12,6 8,4 7,8 5,8 6,7 6,3 Exportul de bunuri şi servicii - în % faţă de anul precedent 123,2 111,9 117,1 109,3 114,1 107,6 110,4 107,8 108,7 94,5 Importul de bunuri şi servicii - în % faţă de anul precedent 127,5 118,7 112,3 116,5 122,1 116,0 122,6 127,3 107,8 79,4 Rata medie anuală a inflaţiei - % 45,7 34,5 22,5 15,3 11,9 9 6,56 4,84 7,85 5,59 *Sursa: Institutul Naţional de Statistică al României 1) Date semidefinitive. 2) Date provizorii. 22

Agricultura şi dezvoltarea rurală: datele de bază (anii 2000-2009) Tabel 3.2 Indicatori 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 1) 2009 2) Producţia ramurii agricole milioane lei preţuri curente Total 16.071 27.843 31.585 40.412 55.314 46.540 50.650 47.700 66.994 60.352 Vegetală 9.910 17.482 18.084 25.919 38.097 27.959 31.327 28.723 45.742 36.394 Animală 5.962 10.045 13.139 14.118 16.825 18.186 18.849 18.292 20.536 23.266 Servicii agricole 199 316 362 375 392 395 474 685 716 692 Indicii producţiei ramurii agricole (anul precedent = 100) - % Total 85,2 122,7 96,5 107,5 118,1 86,9 102,4 82,3 121,2 98,9 vegetală 79,2 135,3 88,7 110,0 126,8 82,5 102,2 71,3 140,9 98,9 animală 96,7 102,1 110,2 104,6 102,9 96,9 102,4 99,4 91,4 99,0 servicii agricole bovine total vaci, juninci şi bivoliţe porcine total scroafe de prăsilă ovine şi caprine total cabaline total păsări total păsări ouătoare familii de albine - mii familii 73,6 114,0 91,1 84,7 86,4 86,0 107,0 132,5 90,9 93,2 Evoluţia efectivelor de animale, păsări şi familii de albine - mii capete 3) 2.870 2.800 2.878 2.897 2.808 2.862 2.934 2.819 2.684 2.503 1.775 1.746 1.759 1.757 1.756 1.812 1.810 1.732 1.639 1.528 4.797 4.447 5.058 5.146 6.495 6.622 6.815 6.565 6.174 5.893 323 334 362 335 426 495 520 442 376 359 8.195 7.776 7.945 8.125 8.086 8.298 8.406 9.334 9.780 10.385 865 860 879 897 840 834 805 862 820 781 70.076 71.413 77.379 76.616 87.014 86.552 84.991 82.036 84.373 83.631 40.760 42.156 44.667 44.122 51.889 49.725 50.278 45.208 45.529 39.834 649 745 781 840 888 888 891 982 998 1.106 *Sursa: Institutul Naţional de Statistică al României 1) Date semidefinitive. 2) Date provizorii. 3) Efectivele de animale, păsări şi familii de albine sunt la 1 decembrie în anii 2004, 2005, 2006, 2007, 2008 şi 2009 şi la 31 decembrie pentru perioada 2000-2003. 23

Evoluţia demografică şi caracteristicile populaţiei din România La data de 1 iulie 2009, populaţia României era de 21,47 milioane locuitori, populaţia rurală reprezentând 44,9% din populaţia ţării. Valorile negative ale sporului natural conjugate cu cele ale soldului migraţiei externe au făcut ca populaţia României să se reducă continuu (-34,483 mii locuitori în perioada 1 iulie 2008-1 iulie 2009; - 965,246 mii locuitori 1 iulie 2000-1 iulie 2009). În perioada 2000-2009 populaţia din mediul rural a scăzut cu 544,164 mii locuitori, iar cea din mediul urban cu 421,082 mii locuitori. În anul 2009, scăderea s-a realizat în principal pe seama reducerii populaţiei din mediul rural (-22,671 mii persoane faţă de 2008). Scăderea din mediul rural a afectat mai mult populaţia feminină decât populaţia masculină. În mod similar şi densitatea medie s-a diminuat uşor comparativ cu anul 2008, ajungând în 2009 la 90,1 locuitori/km 2 (46,5 loc/km 2 în rural); de asemenea, această reducere poate fi observată şi comparativ cu anul 2000 când densitatea medie a fost de 94,1 locuitori/km 2 (47,9 loc/km 2 în rural). Structura pe vârste a populaţiei confirmă continuarea lentă, dar sigură a procesului de îmbătrânire demografică, cu valori mai accentuate în mediul rural. Populaţia feminină este mai îmbătrânită decât cea masculină, îndeosebi în mediul rural. Vârsta medie a populaţiei, cu valori mai mari la populaţia feminină, a crescut comparativ cu anul 2008, în ambele medii, precum şi comparativ cu anul 2000. (Tabelul 3.3). În privinţa nivelului de educaţie în trimestrul III 2009, 60,8% din populaţia de 15 ani şi peste are cel puţin un nivel de instruire mediu (52,1% sunt absolvenţi ai formei de învăţământ mediu şi 10,02% ai învăţământului superior), iar 37,7% din populaţia de 15 ani şi peste are un nivel scăzut de educaţie. Există diferenţe între structura pe niveluri de educaţie a populaţiei din mediul urban şi din rural. Astfel, se constată o mai mare concentrare a populaţiei de 15 ani şi peste cu un nivel ridicat de educaţie în mediul urban (77,4% din persoane au studii medii sau superioare) faţă de mediul rural, unde predomină populaţia cu un nivel scăzut de educaţie (56,7% au studii primare, gimnaziale sau nu au absolvit nici o şcoală). Cea mai accentuată diferenţiere se constată în cazul absolvenţilor învăţământului superior, a căror pondere este de aproximativ 7 ori mai mare în urban decât în rural. 24

Populaţia şi densitatea Populaţia la 1 Iulie 1) (număr) Tabel 3.3 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 România 22.435.205 22.408.393 21.794.793 21.733.556 21.673.328 21.623.849 21.584.365 21.537.563 21.504.442 21.469.959 Rural - date absolute 10.190.607 10.164645 10.186.058 10.133.399 9.777.730 9.743.952 9.670.427 9.659.904 9.669.114 9.646.443 - % 45,4 45,4 46,7 46,6 45,1 45,1 44,8 44,8 44,9 44,9 Densitatea (loc/km 2 ) 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 România - % 94,1 94,0 91,4 91,2 90,9 90,7 90,5 90,3 90,4 90,1 Rural - % 47,9 47,8 47,9 47,7 47,1 47,0 46,6 46,5 46,6 46,5 1) Date calculate pe baza Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 18 martie 2002. Structura populaţiei pe grupe de vârstă România 0-14 ani 15-64 ani 65 ani şi peste din care: Rural 0-14 ani 15-64 ani 65 ani şi peste 2000 18,3 68,4 13,3 19,7 62,7 17,6 2001 17,8 68,6 13,6 19,6 62,4 18,0 2002 17,3 68,6 14,0 19,2 62,8 18,0 2003 16,7 69,0 14,3 18,7 63,0 18,3 2004 16,1 69,4 14,5 18,3 63,2 18,5 2005 15,6 69,6 14,8 17,8 63,4 18,8 2006 15,4 69,8 14,8 17,7 63,6 18,7 2007 15,3 69,9 14,8 17,4 63,9 18,7 2008 15,2 69,9 14,9 17,4 64,0 18,6 2009 15,1 70,0 14,9 17,0 64,4 18,6 25

Vârsta medie a 2000 2001 2002 populaţiei Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin România 37,2 35,9 38,4 37,4 36,1 38,7 37,8 36,4 39,1 Rural 38,6 37,0 40,2 38,7 37,1 40,3 38,9 37,3 40,5 Vârsta medie a 2003 2004 2005 populaţiei Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin România 38,1 36,7 39,4 38,3 36,9 39,7 38,6 37,1 39,9 Rural 39,0 37,4 40,7 39,3 37,6 40,9 39,4 37,7 41,0 Vârsta medie a 2006 2007 2008 2009 populaţiei Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin România 38,8 37,3 40,1 39,0 37,6 40,4 39,2 37,8 40,7 39,5 38,0 40,9 Rural 39,6 37,9 41,2 39,8 38,1 41,4 39,9 38,3 41,6 40,1 38,4 41,7 26

Politica agricolă şi de dezvoltare rurală în România 2001-2004 Anul 2000 a marcat începutul deceniului integrării, caracterizat de reforme menite să pregătească intrarea României în Uniunea Europeană (adoptarea acquis-ului comunitar), obţinerea statutului de economie de piaţă şi sprijinirea exploataţiilor comerciale. Pentru aceasta, s-au acordat diferite forme de sprijin pentru îmbunătăţirea dotării tehnice a exploataţiilor, susţinerea producţiei marfă şi a procurării de input-uri. În sectorul vegetal: În această perioadă s-au implementat programe pentru îmbunătăţirea dotării tehnice a agriculturii, astfel: program de achiziţionare tractoare, maşini agricole, utilaje, echipamente, prin susţinerea cu 45%-55% din preţul de achiziţie; program de achiziţionare instalaţii de irigat, prin susţinerea cu 50%-70% din preţul de achiziţie; În anul 2001 s-a acordat un sprijin direct de 1 milion ROL/ha pentru: grâu, orz, orzoaică şi rapiţă pentru ulei însămânţate în toamna anului 2000; sfecla de zahăr şi furajeră, grâu de primăvară, floarea soarelui, porumb, orzoaică de primăvară, ovăz, culturi furajere noi înfiinţate, sorg, soia, fasole, cartofi, legume de câmp, sere, plante medicinale şi aromatice, in şi cânepă, însămânţate/plantate în primăvară anului 2001; s-a acordat un sprijin direct al statului în perioada 2003-2004 de 2 milioane ROL/ha pentru exploataţiile cu teren arabil de până la 5 ha, sprijin majorat pentru suprafeţele însămânţate în toamna anului 2004 la 2,5 milioane ROL/ha; s-a subvenţionat producţia marfă pentru cereale, oleaginoase, legume fructe, struguri, cartofi, sfeclă de zahăr; s-a acordat gratuit, în anul 2003, un ajutor în îngrăşăminte chimice micilor producători agricoli care au în proprietate şi lucrează teren arabil în extravilan, în suprafaţă totală de până la 2,5 ha (un sac de îngrăşăminte de 50 kg pentru fiecare ha); au fost acordate despăgubiri pentru calamităţi naturale la culturile de grâu, orz, orzoaică şi rapiţă afectate de îngheţ şi secetă în anii 2003-2004; s-au acordat subvenţii pentru prima de asigurare la grâu, floarea soarelui, soia, sfeclă de zahăr, vii, livezi; s-a acordat ajutor financiar pentru seminţe şi material săditor; s-a susţinut programul strategic fitosanitar, pentru efectuarea tratamentelor fitosanitare de combatere a bolilor şi dăunătorilor la culturile de importanţă naţională. În zootehnie s-a desfăşurat din anul 2002 Programul pentru achiziţionarea de animale de reproducţie, creştere şi îngrăşare, din speciile taurine şi porcine şi procurarea de utilaje noi specifice activităţilor din zootehnie; s-a subvenţionat producţia marfă agricolă livrată pentru procesare: producţia de carne, oua, miere; s-a susţinut producţia de lapte, activitatea de reproducţie şi patrimoniul genetic; s-au subvenţionat primele de asigurare la efectivele de bovine. 27

Alte forme de sprijin În anul 2003 a demarat Programul de creştere a competitivităţii produselor agroalimentare prin care s-a acordat agenţilor economici până la 75% (dar nu mai mult de 50 mii euro/proiect) din cheltuielile efectuate pentru: implementarea şi certificarea sistemelor de management al calităţii şi/sau a sistemelor de management de mediu; dotarea şi/sau modernizarea laboratoarelor de testare şi etalonare, precum şi acreditarea acestora, după caz; înregistrarea şi protejarea pe piaţă externă a mărcilor, a brevetelor de invenţie, a desenelor şi modelelor industriale româneşti. Primirea documentaţiei pentru accesarea sprijinului s-a desfăşurat până la finele anului 2009. 2005-2006 În perioada 2005-2006 alocarea eficientă a resurselor bugetare pentru sprijinirea producătorilor agricoli, ca măsură a Programului de Guvernare 2005-2008, a urmat strategia Politicii Agricole Comune privind plăţile directe. S-a acordat sprijin direct producătorilor, prin prime şi subvenţii, în vederea creşterii cantitative şi calitative a producţiei agricole şi s-a elaborat cadrul legal pentru modul de implementare, condiţiile specifice şi criteriile de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal. În sectorul vegetal: în 2005 s-a acordat un sprijin de 1,5 milioane ROL/ha pentru suprafeţele ce s-au înfiinţat în primăvara anului 2005, sub forma de bonuri valorice pentru procurarea de seminţe, îngrăşăminte şi pesticide; în toamna anului 2005 s-a acordat un sprijin financiar, pentru înfiinţarea culturilor de toamnă, în valoare de 1,75 milioane ROL/ha, pentru suprafeţe de până la 5 ha, sub formă de bonuri valorice; în 2005 s-a acordat pentru înfiinţarea culturilor de primăvară o subvenţie de 5000 ROL/litrul de motorina, iar pentru efectuarea lucrărilor agricole mecanizate de înfiinţare şi întreţinere a unor culturi agricole ce s-au însămânţat în primăvara anului 2006, s-a acordat producătorilor agricoli un sprijin financiar de 0,7 lei/litru pentru achiziţionarea de motorină; a fost sprijinită financiar înfiinţarea culturilor din toamna anului 2006, în cuantum de 150 lei/ha, sub forma de bonuri valorice pentru achiziţionarea de seminţe şi/sau îngrăşăminte şi/sau pesticide; s-a acordat sprijin direct producătorilor agricoli în sectorul vegetal în anul 2006, prin bonuri valorice (în etapa I) şi numerar (în etapa II) pe suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr, soia, plante textile, orez, plante medicinale şi aromatice, hamei, legume de câmp şi cartofi timpurii, legume de solarii, plantaţii de pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni, viţă de vie din soiuri nobile şi culturi ecologice (soia, floarea soarelui, plante medicinale şi aromatice, pomi, arbuşti fructiferi şi căpşuni, legume), diferenţiat pe culturi; pentru lucrările de înfiinţare a culturilor în anul 2006 s-a acordat producătorilor agricoli un sprijin financiar de 1 leu/ litru pentru achiziţionarea de motorină şi/sau biodiesel. Au beneficiat de sprijin culturile înfiinţate în toamnă şi culturile de 28

primăvară care nu au fost prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2006 privind sprijinul direct al statului acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal în anul 2006. Despăgubiri la calamităţi: declararea stării de calamitate naturală în agricultură pentru culturile însămânţate în toamna anului 2004 şi în primăvara anului 2005, ca urmare a inundaţiilor din perioada aprilie-septembrie în 41 judeţe şi municipiul Bucureşti. Au fost acordate despăgubiri pentru culturile de grâu de toamnă şi primăvară, orz, orzoaică de toamnă şi primăvară, rapiţă de toamnă şi primăvară, porumb boabe, floarea soarelui, soia, sfeclă de zahăr, cartofi, culturi furajere, legume de câmp, viţă de vie şi pomi fructiferi. declararea stării de calamitate naturală în agricultură pentru culturile însămânţate în toamna anului 2005 şi în primăvara anului 2006, ca urmare a inundaţiilor din judeţele situate de-a lungul Dunării la culturile de grâu de toamnă şi primăvară, orz, orzoaică de toamnă şi primăvară, rapiţă de toamnă şi primăvară, porumb boabe, floarea soarelui, soia, sfeclă de zahăr, cartofi, culturi furajere şi legume de câmp. declararea stării de calamitate pentru temperaturile excesiv de scăzute din perioada ianuarie-martie 2006 şi inundaţii din revărsări de râuri, ploi abundente şi de durata din perioada martie-iulie 2006 în toate judeţele tării, pentru culturile de grâu de toamnă şi primăvară, orz, orzoaică de toamnă şi primăvară, rapiţă de toamnă şi primăvară, porumb boabe, floarea soarelui, soia, sfeclă de zahăr, cartofi, culturi furajere şi legume de câmp afectate în procent de 100%. În horticultură, sprijinul specific a fost direcţionat pentru: înfiinţarea de plantaţii viticole; înfiinţarea plantaţiilor pomicole cu specii sămânţoase - măr, păr şi cu specii sâmburoase cais, piersic, prun, vişin, migdal şi nuc; înfiinţarea plantaţiilor de arbuşti fructiferi; funcţionarea grupurilor de producători pentru comercializarea legumelor şi fructelor; producătorii de legume de seră şi ciuperci de cultură în anul 2006; anumite cantităţi de legume (tomate, mazăre, fasole, ardei) şi fructe proaspete (mere pentru suc concentrat, prune, piersici, struguri de masă) destinate prelucrării industriale în 2006; producătorii de tutun, sprijin sub formă de primă de producţie, acordată în scopul creşterii producţiei şi a calităţii acestei culturi; acordarea de prime la exportul de vinuri. În anul 2005 s-a continuat Programul de achiziţionare tractoare şi maşini agricole şi s-a desfăşurat un program pentru achiziţionare de dotări specifice pentru zona de munte. În sectorul zootehnic: în anul 2005 a demarat un Program de susţinere financiară pentru materialul seminal congelat şi pentru azot lichid ; tot în anul 2005, producătorii agricoli au beneficiat de sprijinul direct al statului prin acordarea de subvenţii producătorilor agricoli din sectorul animalier, pentru creşterea producţiei animaliere şi piscicole, precum şi a efectivelor de animale; 29

în 2006 a fost iniţiat un program de susţinere financiară a cabalinelor aflate în patrimoniul genetic naţional; au fost finanţate cheltuieli pentru protejarea patrimoniului genetic al animalelor; începând din anul 2006, la specia bovină, sprijinul a fost orientat pentru încurajarea unor măsuri de îmbunătăţire a calităţii genetice, a producţiilor performante de lapte şi a producţiei de carne de vită, iar la specia porcine pentru încurajarea aplicării legislaţiei privind sistemul de clasificare a carcaselor EUROP, identic cu sistemul aplicat în ţările Uniunii Europene; pentru speciile ovine şi caprine, sprijinul acordat a fost acordat pentru creşterea dimensiunii exploataţiilor la un nivel durabil şi eficient; producătorii agricoli din zona montană, care deţin suprafeţe de pajişti, au beneficiat în anii 2006 şi 2007, de sprijin direct al statului pe suprafaţă, sub formă de bonuri valorice, în cadrul programului «Dezvoltarea durabilă a sectorului vegetal, a sectorului zootehnic şi piscicol, precum şi alte programe pe care Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale trebuie să le pună în aplicare» ; pentru a produce lapte conform normelor UE, au fost susţinute fermele familiale cu minim 3 vaci în vederea dotării lor cu aparate de muls, instalaţii pentru răcire şi stocarea laptelui (cuantum de 60% din preţul de achiziţie); s-a desfăşurat programul de conservare şi utilizare a populaţiilor de animale în stare critică, în pericol de dispariţie şi a celor vulnerabile. creditul pentru producţie a fost subvenţionat cu cotă procentuală între 5% şi 15 %, calculată din volumul creditelor acordate. Cercetarea agricolă Cu începere din anul 2006, în vederea consolidării strategiilor de guvernare şi a îmbunătăţirii politicilor agricole aferente acestora, s-a introdus în sistemul naţional de cercetare agricolă Planul Sectorial de CDI al MADR care se desfăşoară în intervalul 2006-2010. Fundamentarea obiectivelor planului sectorial s-a făcut în conformitate cu Legea nr. 290/2002 privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe lonescu-şişeşti", cu modificările şi completările ulterioare. Finanţarea planului sectorial s-a făcut decuplat de planurile naţionale de CDI finanţate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin Autoritatea Naţională de Cercetare Ştiinţifică. Analiza situaţiei la data aderării În sectorul vegetal, s-a înregistrat o scădere a suprafeţelor şi a producţiilor de cereale pentru boabe în anul 2006 faţă de anul 2001 cu 18,8%, respectiv 16,5 %. S-a înregistrat o creştere de cca. 5 ori a suprafeţei la orez şi de aproximativ 12 ori a producţiei totale la această cultură. La cultura de floarea soarelui a crescut suprafaţa cu 23%, iar producţia totală aproape s-a dublat. La cultura de rapiţă suprafaţa a crescut cu cca. 33% şi producţia totală cu aproximativ 72%. La cultura de soia suprafaţa şi producţia totală au crescut de cca. 4 ori, iar la sfecla de zahăr producţia totală a înregistrat o creştere de 30%. 30

În horticultură În anul 2006 faţă de anul 2001 suprafaţa cultivată cu legume a crescut cu circa 10 mii ha, iar producţia a avut o creştere de circa 7,5%. Suprafaţa cu pomi fructiferi a avut o uşoară scădere, iar producţia de fructe a scăzut cu circa 20%, cauza principala fiind îmbătrânirea plantaţiilor existente. În sectorul de creştere a animalelor s-a înregistrat o scădere a efectivelor totale de animale în anul 2006 faţă de anul 2000: bovine (-9%), suine (-8%), ovine (-9,5%), însă efectivele de păsări au crescut cu 24,5%, iar numărul de familii de albine a crescut cu 43,2%. În ciuda acestor scăderi, producţia totală de carne, exprimată în mii tone greutate în viu, a crescut în perioada 2000-2006 cu 4,2%. Pe specii, s-au înregistrat creşteri de 23% pentru carnea de pasăre, 16% pentru carnea de bovine şi de 1,8% pentru carnea de ovine/caprine. În aceeaşi perioadă, producţia de carne de porc a înregistrat o scădere de 9,8%. Producţia totală de lapte (inclusiv laptele destinat pentru consumul viţeilor) a crescut în perioada analizată cu 14% iar pentru lapte de vacă şi bivoliţă cu 12,0%. Producţia de ouă a crescut cu 37,5%, iar cea de ouă de găină cu 41%. Cantitatea de miere extrasă a crescut cu 77%. Balanţa comercială cu produse agroalimentare în perioada 2000-2006 a înregistrat un deficit de sold progresiv, astfel: Anul Export Import Sold 2000 367,9 1013,1-645,2 2001 483,9 1347,5-863,6 2002 459,3 1241,1-781,8 2003 497,9 1535,3-1037,4 2004 587,4 1649,2-1061,8 2005 673,3 2021,9-1348,6 2006 854,0 2424,8-1570,8 2007-2009 Anul 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, a marcat o epocă nouă în economia agricolă şi de dezvoltare rurală a ţării noastre. În acest context, România a trebuit să îşi adapteze rapid economia agricolă şi de dezvoltare rurală pentru a se putea integra în piaţa internă a Uniunii Europene şi a adopta în totalitate Politica Agricolă Comună (PAC). Aderarea la UE a reprezentat, probabil, cel mai puternic factor de presiune pentru reforma rapidă a agriculturii şi economiei rurale româneşti, dată fiind necesitatea integrării cu succes în economia rurală europeană. Modelul european de agricultură se bazează pe un sector competitiv, orientat spre piaţă, îndeplinind, totodată, şi alte funcţii publice, cum ar fi protejarea mediului înconjurător, oferirea unor aşezări rezidenţiale mai convenabile pentru populaţia din spaţiul rural, precum şi integrarea agriculturii cu mediul înconjurător şi cu silvicultura. Politica Agricolă Comună îşi deplasează accentul de la subvenţiile directe acordate agriculturii (pilonul I al PAC) spre dezvoltarea integrată a economiei rurale şi spre protejarea mediului înconjurător (pilonul II al PAC). 31

Economia rurală românească, dominată de agricultură în mare parte, era slab integrată în economia de piaţă. În contextul economiei de piaţă, de modul înţelegerii şi aplicării tehnicilor de marketing depinde bunăstarea cetăţenilor din zona rurală şi urbană, precum şi bunăstarea producătorilor agricoli. În aceasta perioadă a început acordarea plăţilor prin schema unică de plată pe suprafaţă precum şi a plăţilor naţionale directe complementare pentru culturi agricole şi animale. Sistemele de plată directă introduse au schimbat modelul de subvenţionare anterior, au introdus un mod de administrare şi control transparent şi au condus la responsabilizarea celor care lucrează terenul şi cresc animale fără cerinţele de gospodărire durabilă a resurselor. În sectorul vegetal s-au acordat: Plăţi SAPS pentru culturile amplasate pe teren arabil, eligibil SAPS: cereale (grâu comun, grâu dur, secară, orz, ovăz, porumb, sorg, orez, triticale, porumb dulce şi alte cereale), culturi proteice (mazăre, fasole de câmp, lupin dulce şi linte), plante industriale (floarea-soarelui, rapiţă, soia convenţională, in şi cânepă, tutun, in pentru ulei, plante medicinale, alte plante industriale), rădăcinoase (sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr), cartofi, legume proaspete, căpşuni, pepeni, flori şi plante ornamentale, plante de nutreţ, loturi semincere, alte culturi pe teren arabil, păşuni naturale, fâneţe, culturi permanente (pomi, vii), teren necultivat; Plăţi decuplate de producţie pentru culturile de: grâu şi secară, orz, orzoaică, ovăz, porumb şi sorg, orez, floarea soarelui, rapiţa, soia convenţională, leguminoase pentru boabe, cartofi, plante medicinale şi aromatice, legume de câmp şi solarii, legume de seră, sfeclă de zahăr, alte culturi arabile; Plăţi cuplate de producţie pentru in şi cânepă pentru fibra, hamei, tutun; scheme de plată pentru zahăr şi culturi energetice (floarea soarelui, rapiţă, soia şi porumb) destinate producţiei de biocombustibili. Având în vedere necesitatea reluării ciclului de producţie cu aplicarea tehnologiei specifice fiecărei culturi agricole şi lipsa resurselor financiare ale producătorilor agricoli, aceştia au beneficiat de un sprijin financiar de 1 leu/litru pentru achiziţionarea motorinei necesare înfiinţării culturilor din primăvară anului 2007. Producţia marfă a continuat să fie susţinută la sfecla de zahăr, orez, in şi cânepă pentru fibră şi soia. Urmare a secetei excesive din perioada toamna 2006 - vara 2007, s-a declarat starea de calamitate în toate judeţele tării şi s-au acordat despăgubiri pentru culturile de grâu, secară, triticale, orz, orzoaică, rapiţă pentru ulei, porumb şi floarea soarelui. În acest context a fost adoptată şi măsura subvenţionării costurilor achiziţionării de resurse materiale (motorină, seminţe, pesticide, îngrăşăminte), necesare înfiinţării culturilor agricole din toamna 2007, prin bonuri valorice. În 2008 s-a declarat starea de calamitate urmare a inundaţiilor din revărsări de râuri din perioada iulie-august 2008, în 7 judeţe din Moldova, 2 din Banat-Crişana şi 5 din Transilvania. S-au acordat despăgubiri pentru culturile de grâu, secară, triticale, orz, orzoaică, ovăz, rapiţă, porumb boabe, floarea soarelui, soia, sfecla de zahăr, mazăre boabe, muştar, legume de câmp, cartof, plante de nutreţ şi plante medicinale. 32

Pentru înfiinţarea culturilor din toamna 2008 s-a acordat sprijin de minimis de 200 lei/ha pentru o suprafaţă de minimum 1 ha, până la maximum 120 ha inclusiv, pe exploataţie. Tot în anul 2008 s-a acordat subvenţie pentru producţia marfă valorificată la culturile de orez, sfeclă de zahăr şi soia. În horticultură: În sectorul legume-fructe, sprijinul a fost direcţionat către funcţionarea grupurilor de producători recunoscute, implementarea sistemului de Bune Practici EUREPGAP, legume în sere şi ciuperci în spaţii climatizate. Pentru viticultori s-au alocat sume pentru autorizarea plantaţiilor viticole pentru producerea strugurilor de vin DOC, certificarea şi marcarea vinurilor cu denumire de origine controlată (DOC), efectuarea de tratamente fitosanitare în plantaţiile viticole cu soiuri nobile pentru struguri de masă şi vin, inclusiv pentru vinuri DOC şi pentru restructurarea şi reconversia plantaţiilor vitivinicole. Au beneficiat de asemenea de sprijin financiar producătorii de cartof pentru industrializare, de plante medicinale şi aromatice şi cei de flori, plante dendrologice şi ornamentale. S-a acordat producătorilor de seminţe şi material săditor un ajutor financiar pentru: cartof, material săditor pomicol şi viticol. În sectorul zootehnic, au fost stabilite plăţile naţionale directe complementare pentru bovine, ovine şi caprine înregistrate în evidenţele oficiale, s-a susţinut ameliorarea populaţiilor de animale, îmbunătăţirea calităţii produselor de origine animală producerea şi comercializarea produselor apicole. Susţinerea ameliorării populaţiilor de animale - programul a fost destinat îmbunătăţirii structurii genetice a populaţiilor de animale din speciile bovine, ovine, porcine şi păsări, în vederea consolidării unor exploataţii durabile şi viabile, pentru asigurarea necesarului de produse alimentare. Susţinerea îmbunătăţirii calităţii produselor de origine animală s-a referit la implementarea sistemului de clasificare a carcaselor de porc şi bovină, achiziţia de scrofiţe din ferme comerciale care provin din ferme de reproducţie în rasă pură sau hibridare, la prima fătare, susţinerea cărnii de pasăre pui broiler şi a producţiei de miere şi lapte. Pentru stimularea creşterii efectivelor de bovine în exploataţii şi a producţiei de carne şi de produse tradiţionale, au fost aprobate plăţi naţionale complementare directe pentru perioada 2007-2010. Au fost alocate sume importante pentru conservarea şi utilizarea resurselor genetice ale animalelor în stare critică şi în pericol de dispariţie, achiziţia materialului seminal congelat de taur şi a fost susţinut controlul oficial al producţiilor la bovine. Măsuri de intervenţie şi măsuri comerciale de piaţă în sectorul lapte şi produse lactate implementate conform reglementărilor privind Organizarea Comună de Piaţă: Intervenţia pentru unt, lapte praf degresat şi carne Stocarea privată pentru unt şi carne Laptele în şcoli Ajutor pentru fabricarea cazeinei şi cazeinatilor Ajutor pentru unt folosit de organizaţiile non profit 33

Ajutor pentru utilizarea laptelui praf în hrana animalelor Promovarea consumului de lapte şi produse lactate Licenţele şi taxele pentru importuri Restituţiile pentru export Alte forme de sprijin Asociaţiile din agricultură constituite conform OG nr.26/2000 au fost sprijinite pentru achitarea cotizaţiilor necesare şi a taxelor, pentru a participa la forurile internaţionale. Pe baza Legii creditului pentru producţie s-au stabilit granturile pentru creditele de producţie pe anul 2007 şi s-au acordat fonduri publice în valoare de 43 milioane lei. În sectorul fitosanitar s-a finanţat prin Programul SAPARD, măsura 1.2, proiectul: Achiziţia de echipamente (staţii de măsură şi staţii de recepţie) pentru completarea sistemului AGROEXPERT de supraveghere şi avertizare pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor din cele 42 unităţi fitosanitare, contract de finanţare nr. C1.20201684200002/13.07.2007 încheiat intre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Agenţia Naţională Fitosanitară în calitate de beneficiar şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit în calitate de autoritate contractantă; Suma totală eligibilă a contractului: 2 876 000,00 RON fără TVA; Obiectivul proiectului: Completarea echipamentelor sistemului Agroexpert de supraveghere şi avertizare agrometeorologică pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor, existente în cele 42 de unităţi fitosanitare cu un număr de 250 staţii de măsură şi 60 staţii de recepţie necesare pentru monitorizarea suprafeţelor pe care sunt înfiinţate culturile agricole din fiecare judeţ; Implementarea proiectului la nivel teritorial s-a desfăşurat/finalizat în conformitate cu termenele stabilite în Contractul de finanţare. În anul 2009 s-au continuat majoritatea formelor de sprijin acordate în anii 2007 şi 2008 pentru producătorii agricoli în vederea îndeplinirii prevederilor Programului de Guvernare pe perioada 2009-2012 privind creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei agricole şi asigurarea securităţii alimentare, astfel: Sprijin SAPS pentru culturile amplasate pe teren arabil, eligibil SAPS: cereale (grâu comun, grâu dur, secară, orz, ovăz, porumb, sorg, orez, triticale, porumb dulce şi alte cereale), culturi proteice (mazăre, fasole de câmp, lupin dulce şi linte), plante industriale (floarea-soarelui, rapiţă, soia convenţională, in şi cânepă, tutun, in pentru ulei, plante medicinale, alte plante industriale), rădăcinoase (sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr), cartofi, legume proaspete, căpşuni, pepeni, flori şi plante ornamentale, plante de nutreţ, loturi semincere, alte culturi pe teren arabil, păşuni naturale, fâneţe, culturi permanente (pomi, vii), teren necultivat. S-a acordat un avans, reprezentând 70% din sumele cuvenite din Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) aferente anului 2009. Plăţi naţionale complementare: Plăţi decuplate de producţie pentru culturile de: grâu şi secară, orz, orzoaică, ovăz, porumb şi sorg, orez, floarea soarelui, rapiţă, soia convenţională, leguminoase pentru boabe, cartofi, plante medicinale şi aromatice, legume de câmp şi solarii, legume de sera, sfeclă de zahăr, alte culturi arabile; Plăţi cuplate de producţie la: in şi cânepă pentru fibră, hamei şi tutun; Schema de plată separată pentru zahăr: pentru cultura de sfeclă de zahăr, destinată producţiei de zahăr. 34

Schema de plată pentru culturi energetice pentru culturile de floarea soarelui, rapiţă, soia şi porumb destinate producţiei de biocombustibili Subvenţionarea motorinei utilizate pentru lucrările mecanice de înfiinţare a culturilor agricole în anul 2009, în cuantum de 1 leu/litru; S-a acordat sprijin financiar producătorilor agricoli din sectoarele: legume-fructe, viticol, cultivarea cartofului, plante medicinale şi aromatice, flori, plante dendrologice şi ornamentale, astfel: 1) legume-fructe: implementarea Sistemului de Bune Practici EUREPGAP/GLOBALGAP funcţionarea grupurilor de producători recunoscute; legumele produse în serele încălzite; ciupercile de cultură în spaţii climatizate; legumele şi fructele destinate prelucrării industriale; achiziţionare ambalaje şi alte materiale necesare ambalării legumelor şi fructelor pentru livrare în stare proaspătă; cheltuieli de depozitare a produselor agricole; susţinerea energiei termice şi electrice pentru legume şi ciuperci realizate în sere şi solarii încălzite 35 % din valoarea (fără TVA) a facturii de energie termică şi/sau electrică şi/sau combustibili de orice tip. 2) sector viticol: autorizarea plantaţiilor viticole pentru producerea strugurilor de vin DOC; certificarea şi marcarea vinurilor cu denumire de origine controlată (DOC); tratamente fitosanitare în plantaţiile viticole cu soiuri nobile pentru struguri de masă şi vin, inclusiv pentru vinuri DOC. 3) producţia marfă la hamei şi cartof pentru industrializare, inclusiv depozitare cartof; 4) susţinerea producţiei de seminţe, plante întregi şi rădăcini la plante medicinale şi aromatice; 5) susţinerea producţiei de flori, plante dendrologice şi ornamentale, în câmp şi în sere. S-a creat cadrul legal pentru: Plăţi tranzitorii pe suprafaţă pentru tomate destinate procesării; Sprijin financiar pentru pierderi cauzate în pomicultură de îngheţul târziu de primăvară; S-a continuat plata ajutoarelor de minimis demarate în anul 2007 în sectoarele legumefructe şi agricultura ecologică (susţinere taxă inspecţie şi certificare ecologică, culturi teren arabil, păşuni şi fâneţe permanente în conversie, vii şi livezi, familii de albine certificate ecologic); S-au sprijinit financiar grupurile de producători recunoscute preliminar (sprijin pentru constituire şi pentru investiţii prevăzute în planul de recunoaştere) şi organizaţiile de producători în sectorul fructe şi legume (finanţarea unor măsuri ce duc la accesarea fondurilor comunitare specifice sectorului); S-a continuat sprijinul financiar pentru sectorul vitivinicol din fonduri comunitare pentru promovarea pe pieţe terţe, restructurarea şi reconversia podgoriilor, asigurarea recoltei, folosirea mustului de struguri concentrat, prima de defrişare; S-a acordat ajutor financiar pentru producţia internă de seminţe şi material săditor, certificate oficial, destinată pentru însămânţare sau plantare în campaniile agricole din 35

toamna anului 2008 şi primăvara anului 2009 pentru cartof, material săditor pomicol, arbuşti fructiferi, material săditor viticol; S-a susţinut executarea tratamentelor fitosanitare de interes naţional pentru combaterea agenţilor de dăunare. În zootehnie s-au acordat: Plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, pentru bovine, ovine şi caprine, prevăzute să fie achitate în două tranşe; Forme de sprijin pentru susţinerea ameliorării populaţiilor de animale şi îmbunătăţirea calităţii produselor de origine animală, astfel: 1) Susţinerea ameliorării populaţiilor de animale: conducerea registrelor genealogice pentru bovine, ovine şi caprine; efectuarea controlului oficial al performantelor de producţie la ovine şi caprine (lapte, lână, pielicele, carne); introducerea, la nivelul fermelor, a tehnicilor, biotehnologiilor şi practicilor moderne de reproducţie la speciile de animale, respectiv achiziţia de containere pentru conservarea materialului seminal congelat cu capacitate de peste 20 litri şi cu autonomie dinamica de peste 90 zile; susţinerea cheltuielilor de testare a masculilor de bovine, ovine şi caprine de reproducţie; efectuarea analizei calităţii produselor animaliere în vederea evaluării genetice a animalelor; elaborarea şi întreţinerea sistemului informatic, constituirea bazelor de date şi estimarea valorii de ameliorare a animalelor. 2) Susţinerea îmbunătăţirii calităţii produselor de origine animală: îmbunătăţirea calităţii producţiilor de carne prin susţinerea financiară a implementării sistemului de clasificare a carcaselor (carcase porcine E si U, carcase bovine); îmbunătăţirea calităţii şi a parametrilor de producţie în creşterea efectivelor prin susţinerea producţiilor de carne (scrofiţe din ferme comerciale care provin din ferme de reproducţie în rasa pură sau hibridare, la prima fătare, carne pasăre) şi ouă consum; îmbunătăţirea calităţii producţiei de miere prin susţinerea familiilor de albine; îmbunătăţirea calităţii şi igienei laptelui de vacă destinat procesării pentru atingerea standardelor de calitate din Uniunea Europeană, respectiv susţinerea laptelui livrat cu număr total de germeni (NTG) mai mic sau egal cu 100.000/ml şi un număr de celule somatice mai mic sau egal cu 400.000/ml. De asemenea, fondurile au fost direcţionate pentru: Susţinerea cheltuielilor pentru achiziţionarea materialului seminal congelat la bovine; Susţinerea efectuării controlului oficial al producţiilor la bovine; Susţinerea măsurilor pentru producerea şi comercializarea produselor apicole: preţ fără TVA pentru achiziţionare de medicamente în vederea combaterii virozei, pentru achiziţia de mătci, roi la pachet, roi pe faguri şi familii de albine; Finanţarea programelor de conservare şi utilizare a populaţiilor de animale în stare critică, în pericol de dispariţie şi a celor vulnerabile, pe specii şi rase; Au fost susţinute cheltuielile pentru neutralizarea deşeurilor de origine animală; 36

S-a acordat sprijin pentru achiziţionarea de masculi pentru reproducţie din speciile ovine şi/sau caprine; Au fost acordate despăgubiri animale epizootii; Alte forme de sprijin: S-a continuat susţinerea asociaţiilor din agricultura în vederea participării la organizaţiile constituite la nivelul Uniunii Europene. Acordarea unui grant în procent de 30% din valoarea creditelor agricole pentru producţie angajate de producătorii agricoli. În domeniul cercetării agricole: susţinerea planului sectorial de cercetare; investiţii şi dotări; finanţarea proiectelor prin schema competitivă de granturi. Planul sectorial al MADR a fost structurat pe 8 obiective generale (stabilite de către experţii direcţiilor generale şi direcţiilor de specialitate ale MADR), finanţându-se în sistem competiţional 64 de proiecte de CDI în valoare totală de 85.495.000,00 lei după cum urmează: Evaluarea potenţialului resurselor naturale 2 proiecte; Sisteme durabile şi performante cu impact poluant redus 10 proiecte; Managementul sectorului horticol - 5 proiecte; Tehnici performante în ameliorarea şi creşterea animalelor - 16 proiecte; Valorificarea resurselor agricole - 7 proiecte; Economie, organizare, management şi marketing în agricultură - 13 proiecte; Sisteme şi tehnologii performante pentru exploatarea durabilă a bioresurselor acvatice - 3 proiecte; Silvicultura şi gestionarea durabilă a pădurilor - 7 proiecte; Măsuri de implementare a acţiunilor din cadrul Planului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală - 1 proiect. Cadrul legislativ Pentru armonizarea legislaţiei naţionale cu cea comunitară, în ceea ce priveşte agricultura şi dezvoltarea rurală, în perioada 2000-2009, au fost elaborate şi adoptate o serie de acte normative, cele mai importante dintre acestea fiind următoarele: OUG nr. 142/2000, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului Special de Preaderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (M.O. nr. 471/28.09.2000); Legea nr. 317/2001 pentru ratificarea Acordului anual de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţii Europene cu privire la Programul special de aderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală în România, semnat la Bruxelles la 27 februarie 2001 (M.O. nr. 338/26.06.2001); Legea nr. 416/2002 pentru ratificarea Acordului anual de finanţare 2001 dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţii Europene cu privire la Programul special de aderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală, semnat la Bruxelles la 30 ianuarie 2002 (M.O. nr. 508/15.07.2002); Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 26/2003 pentru ratificarea Acordului anual de finanţare 2002 dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene cu privire 37

la Programul special de aderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală, semnat la Bucureşti şi la Bruxelles la 1 aprilie 2003 (M.O. nr. 283/23.04.2003); Legea nr. 496/2003 pentru ratificarea Acordului anual de finanţare 2003 dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene cu privire la Programul special de aderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală în România, semnat la Bruxelles şi, respectiv, la Bucureşti la 31 iulie 2003 (M.O. nr. 843/26.11.2003); Legea nr. 277/2004, privind constituirea recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor de producători pentru comercializarea produselor agricole, silvice şi piscicole (M.O. nr.580/30.06.2004); Legea muntelui nr. 347/14.07.2004, cu modificările şi completările ulterioare (M.O. nr. 670/26.07.2004); Hotărârea Guvernului nr. 1779/2004, privind elaborarea strategiei de dezvoltare durabilă a zonei montane (M.O. nr. 1024/05.11.2004); Legea nr. 435/25.10.2004 privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural (M.O. nr. 989/27.10.2004); Hotărârea Guvernului nr. 153/2004 privind aprobarea Fişei Tehnice a măsurii 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice pentru generarea de activităţi multiple şi venituri alternative din cadrul PNADR (M.O. nr. 155/23.02.2004); Hotărârea Guvernului nr. 711/2004 privind garantarea unor credite interne necesare desfăşurării măsurii 2.1 Dezvoltarea infrastructurii rurale a Programului SAPARD (M.O. nr. 445/18.05.2004), modificată prin HG nr. 893/2004 (MO nr. 533/14.06.2004) şi HG nr. 1251/2004 (M.O. nr. 764/20.08.2004); Legea nr. 530/25.11.2004 pentru completarea art. 2 din OUG nr. 142/2000, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului Special de Preaderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (M.O. nr. 1149/06.12.2004); Hotărârea Guvernului nr. 497/01.04.2004 privind stabilirea cadrului instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale (M.O. nr. 346/20.04.2004), modificată prin HG nr. 1179/2004 (M.O. nr. 690/30.07.2004) şi Hotărârea Guvernului nr. 2001/2004 (M.O. nr. 1144/03.12.2004); Ordinul MAPDR nr. 301/11.05.2004 privind nominalizarea responsabilului autorizat implicat în implementarea tehnică a Măsurii 4.2 Asistenţă tehnică a Programului SAPARD; Ordinul MAPDR nr. 409/2004 privind constituirea Comitetului de sprijin şi monitorizarea activităţii Agenţiei SAPARD; Ordinul nr. 641/09.09.2004 privind numirea preşedintelui Autorităţii de Management pentru Programul SAPARD; Legea nr. 258/2005 pentru ratificarea Acordului dintre România şi Comisia Comunităţilor Europene care modifică acordurile anuale de finanţare 2000, 2001, 2002, 2003 şi Acordul multianual de finanţare, semnat la Bruxelles şi, respectiv, la Bucureşti la 24 decembrie 2004 (M.O. nr. 861/23.09.2005); Legea nr. 265 din 5 octombrie 2005 pentru ratificarea Acordului anual de finanţare 2004 dintre România şi Comisia Comunităţilor Europene cu privire la Programul special de aderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală în România, semnat la Bruxelles şi, respectiv, la Bucureşti la 12 mai 2005 (M.O. nr. 920/14.10.2005); Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 103/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Industrie Alimentar şi Dezvoltare Rurală şi a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea 38

Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală (M.O. nr. 646/21.07.2005); Legea nr. 300/2005 privind instituirea sistemului de certificate de import şi de export pentru produse agricole (M.O. nr. 955/27.10.2005) transpune simplificat Regulamentul (CE) nr. 1291/2000 de stabilire a normelor comune de aplicare a sistemului de certificate de import şi export şi de certificate de fixare în avans pentru produsele agricole; Legea nr. 299/2005 privind instituirea sistemului de garanţii pentru importul şi exportul produselor agricole (MO nr. 956/27.10.2005) transpune simplificat Regulamentul (CEE) nr. 2220/1985 de stabilire a normelor detaliate comune de aplicare a sistemului de garanţii pentru produsele agricole şi Secţiunea a IV-a a Regulamentului (CE) nr. 1291/2000 de stabilire a normelor comune de aplicare a sistemului de certificate de import şi export şi de certificate de fixare în avans pentru produsele agricole; Ordonanţa Guvernului nr. 46/2005 privind accelerarea absorbţiei fondurilor SAPARD prin garantarea creditelor de cofinanţare cu activele achiziţionate în cadrul proiectelor SAPARD (M.O. nr. 755/18.08.2005); Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare (M.O. nr. 610/14.07.2005); Hotărârea Guvernului nr. 876/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare (M.O. nr. 739/15.08.2005); Legea nr. 231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură (M.O. nr. 608/13.07.2005); Hotărârea Guvernului nr. 934/2005 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură (M.O. nr. 784/29.08.2005); Hotărârea Guvernului nr. 668/2005 pentru aprobarea fişelor tehnice ale măsurilor 1.1 Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole, 1.2 Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor, 2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale, 3.1 Investiţii în exploataţiile agricole, 3.2 Constituirea grupurilor de producători, 3.3 Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural, 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative, 3.5 Silvicultura, 4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale şi 4.2 Asistenţă tehnică din Programul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală finanţat din fonduri SAPARD (M.O. nr. 727 bis/10.08.2005); Hotărârea Guvernului nr. 1512/2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005 (M.O. 1132/ 14.12.2005); Ordonanţa Guvernului nr. 37/2005 privind recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor de producători pentru comercializarea produselor agricole şi silvice (MO nr. 652/22.07.2005) aprobată prin Legea nr. 338/2005 (M.O. nr. 1098/06.12.2005); Ordinul comun al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi ministrului administraţiei şi internelor nr. 143/2005 privind definirea şi caracterizarea spaţiului rural (MO nr. 382/06.05.2005); Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 979/2005 pentru aprobarea Listei obiectivelor de investiţii şi a plafonului maxim al creditelor ce se acordă în anul 2005 în condiţiile Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură (M.O. nr. 876/29.09.2005); 39

Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 242/2005 privind funcţionarea serviciilor tehnice delegate de la nivelul Direcţiei Generale Dezvoltare Rurală, a Direcţiilor pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurala judeţene şi a Municipiului Bucureşti pentru implementarea tehnică a măsurii 3.2 Constituirea grupurilor de producători şi a măsurii 3.3 Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural din cadrul Programului SAPARD; Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 59/2006 privind asigurarea de la bugetul de stat a cofinanţării publice nerambursabile pentru proiectele de investiţii din cadrul Programului SAPARD (M.O. nr. 759 /11.09.2006); Legea nr. 25/2006 pentru ratificarea Acordului dintre România şi Comisia Comunităţilor Europene, în numele Comunităţii Europene, care modifică Acordul anual de finanţare 2004, semnat la Bruxelles şi respectiv, la Bucureşti la 7 iulie 2005 (M.O. nr. 205/ 06.03.2006); Legea nr. 283/2006 pentru ratificarea Acordului anual de finanţare 2005 dintre Guvernul României, în numele României, şi Comisia Comunităţilor Europene, semnat la Bucureşti la 29 decembrie 2005 şi, respectiv, la Bruxelles la 3 ianuarie 2006 (M.O. nr. 602/ 12.07.2006); Hotărârea Guvernului nr. 759/2006 pentru aprobarea fişelor tehnice ale măsurilor 1.1 Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole, 1.2 Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor, 2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale, 3.1 Investiţii în exploataţiile agricole, 3.2 Constituirea grupurilor de producători, 3.3 Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural, 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative, 3.5 Silvicultură, 4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale şi 4.2 Asistenţă tehnică din Programul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală finanţat din fonduri SAPARD (M.O. nr. 531/20.06.2006); Ordonanţa Guvernului nr. 10/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare, care a creat posibilitatea garantării creditelor pentru: Consiliile locale şi asociaţii ale consiliilor locale pentru proiecte de infrastructură rurală: tehnico - edilitară şi drumuri forestiere; Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare pentru infrastructura de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor; Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene pentru extinderea, modernizarea construcţiilor şi dotarea laboratoarelor şi pentru reţeaua informaţională naţională; persoane fizice şi juridice private pentru proiecte din domeniul silviculturii (M.O. nr. 83/30.01.2006); Ordonanţa Guvernului nr. 12/2006 pentru aprobarea măsurilor privind susţinerea finanţării documentaţiilor tehnice pentru proiectele din cadrul măsurii 2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale din Programul SAPARD care a creat posibilitatea elaborării, în regim de urgenţă, a studiilor de fezabilitate pentru drumuri, alimentări cu apă, reţele de canalizare din satele afectate de inundaţiile din anul 2005 şi a proiectelor tehnice pentru cele 24 de obiective de investiţii de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor(m.o. nr. 83/30.01.2006); Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), prin reorganizarea Agenţiei SAPARD care va asigura atât continuitatea pentru noul Program de Dezvoltare Rurală cât şi derularea Programului SAPARD (M.O. nr. 185/27.02.2006); 40

Ordinul nr. 100/2006 pentru aprobarea Listei obiectivelor de investiţii, criteriile tehnice de acordare, precum şi plafonul maxim al creditelor ce se acordă în anul 2006, în condiţiile Legii nr. 231/2006 privind stimularea investiţiilor în agricultură (M.O. nr. 185/27.02.2006); Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 120/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finanţării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare şi pre-finanţare alocate de la bugetul de stat (M.O. nr. 745/ 2.11.2007); Legea nr. 66/2007 pentru ratificarea Acordului anual de finanţare 2006 dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, în numele Comunităţii Europene, semnat la Bucureşti şi, respectiv, la Bruxelles la 31 octombrie 2006 (MO nr. 228/03.04.2007). Hotărârea Guvernului nr. 142/2007 pentru modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 59/2006 privind asigurarea de la bugetul de stat a cofinanţării publice nerambursabile pentru proiectele de investiţii din cadrul Programului SAPARD, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1644/2006 (M.O. nr. 122/ 19.02.2007); Hotărârea Guvernului nr. 177/2007 privind modificarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 759/2006 pentru aprobarea fişelor tehnice ale măsurilor din Programul naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală finanţat din fonduri SAPARD (M.O. nr. 171/12.03.2007); Hotărârea Guvernului nr. 725/2007 privind modificarea anexelor nr. 11, 12, 13 şi 14 la Hotărârea Guvernului nr. 759/2006 pentru aprobarea fişelor tehnice ale măsurilor din Programul naţional pentru agricultură şi dezvoltare rurală finanţat din fonduri SAPARD (M.O. nr. 465/11.07.2007); Ordonanţa Guvernului nr. 31/2007 privind reglementarea unor măsuri financiare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate prin Programul SAPARD (M.O. nr. 537/8.08.2007); Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 213/2008 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, în numele Comunităţii Europene, semnat la Bucureşti şi, respectiv, la Bruxelles la 4 decembrie 2008, pentru modificarea Acordului Anual de Finanţare 2006 dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, în numele Comunităţii Europene, semnat la Bucureşti şi, respectiv, la Bruxelles la 31 octombrie 2006 (M.O. nr. 842/15.12.2008); Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 65/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea activităţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (M.O. nr. 418/ 04.06.2008); Hotărârea Guvernului nr. 688/2008 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 876/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de către fondurile de garantare (M.O. nr. 493/02.07.2008); Ordonanţa Guvernului nr. 20/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător (M.O. nr. 613 /20.08.2008). 41

3.2 Informaţii privind complementaritatea cu alte fonduri comunitare România trebuie să asigure coordonarea asistenţei dintre SAPARD şi instrumentele de preaderare ISPA, PHARE şi asistenţa de la Banca Europeană de Investiţii (BEI), precum şi alte instrumente financiare internaţionale. Obiectivul general al Programului Phare a fost de a ajuta statele candidate să se pregătească în vederea aderării la Uniunea Europeană, sprijinul concentrându-se asupra priorităţilor care duc la îndeplinirea criteriilor de aderare de la Copenhaga, şi anume: stabilitatea instituţiilor care garantează democraţia, statul de drept, respectarea drepturilor omului şi protecţia minorităţilor; existenţa unei economii de piaţă funcţionale şi capacitatea de a face faţă presiunii concurenţiale şi forţelor pieţei din Uniunea Europeană; capacitatea de asumare a obligaţiilor de stat membru al Uniunii Europene. Programul s-a concentrat asupra a două aspecte: dezvoltarea instituţională, sprijinirea guvernelor ţărilor candidate în implementarea acquis-ului comunitar; investiţiile, sprijinirea ţărilor candidate în efortul de a-şi alinia activităţile industriale şi infrastructura pe baza standardelor UE, prin mobilizarea investiţiilor solicitate. Agenţia SAPARD a beneficiat de sprijin prin Programul PHARE prin mai multe proiecte de asistenţă tehnică, prezentate detaliat în capitolul 7 al acestui raport. Începând din anul 2000 Uniunea Europeană a demarat un amplu program de finanţare, denumit ISPA ( Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare ), prin care se acorda unui număr de 10 ţări (România, Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia) o sumă de 1 miliard euro anual pentru implementarea unor proiecte în domeniul mediului şi al transportului. Programul a fost creat cu scopul de a sprijini aceste ţări în aducerea infrastructurii de mediu şi a transportului la un asemenea nivel încât să corespundă cu cel al Uniunii Europene. Un alt proiect de care a beneficiat România este Proiectul de dezvoltare rurală a Munţilor Apuseni finanţat prin Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă (FIDA). De asemenea, s-au derulat şi proiecte finanţate prin Banca Mondială: Proiectul de Dezvoltare Rurală; Proiectul de Finanţare Rurală; Proiectul privind Reabilitarea şi Reforma Sectorului de Irigaţii. 42

CAPITOLUL IV MANAGEMENTUL ŞI ADMINISTRAREA PROGRAMULUI Cadrul instituţional de implementare a Programului SAPARD a fost reglementat de Acordul Multianual de Finanţare (MAFA), organismele din România care au atribuţii în managementul şi implementarea programului fiind următoarele: Agenţia SAPARD; Fondul Naţional; Autoritatea de Management; Organismul de Certificare. Pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului Special de Preaderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Guvernul României a adoptat, la 14 septembrie 2000, Ordonanţa de urgenţă nr. 142/2000 (M.O. nr. 471/28.09.2000) aprobată prin Legea nr. 309/2001, care reglementează înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD, unitate în subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, organizată la nivel central şi la nivel regional (8 birouri regionale corespunzătoare celor 8 regiuni de dezvoltare a ţării). Comisia Europeană a conferit autorităţilor de resort din România managementul asistenţei SAPARD prin adoptarea următoarelor decizii: Decizia (CE) nr. 638/2002 de conferire a managementului asistenţei financiare SAPARD pentru primele trei măsuri, respectiv măsura 1.1 Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole, măsura 2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale şi măsura 4.2 Asistenţă tehnică ; Decizia (CE) nr. 846/2003 de conferire a managementului asistenţei financiare SAPARD pentru măsura 3.1 Investiţii în exploataţiile agricole, măsura 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative şi măsura 4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale ; Decizia (CE) nr. 298/2006 de conferire a managementului asistenţei pentru măsurile respectiv 1.2 Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor, 3.2 Constituirea grupurilor de producători, 3.3 Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural şi 3.5 Silvicultură. În anul 2006, a fost adoptată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), prin reorganizarea Agenţiei SAPARD (M.O. nr. 185/27.02.2006) care prevedea înfiinţarea APDRP prin reorganizarea Agenţiei SAPARD, care s-a desfiinţat. Potrivit acestei ordonanţe APDRP preia atribuţiile ce decurg din funcţiile de implementare tehnică şi financiară ale Agenţiei SAPARD. 43

Totodată, structura nou înfiinţată urma să îndeplinească atribuţii legate de derularea fondurilor alocate României pentru dezvoltare rurală prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul European pentru Pescuit (FEP), funcţionând ca autoritate de plată. Prin actul normativ mai sus menţionat a fost definită şi structura instituţională a Agenţiei. Astfel, pe lângă preluarea integrală a personalului Agenţiei SAPARD, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi-a extins operaţiunile şi la nivel judeţean prin preluarea unui număr de 386 de posturi aferente serviciilor tehnice delegate din cadrul Direcţiilor judeţene pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. APDRP are în structură opt centre regionale de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit (CRPDRP), precum şi un oficiu de plăţi (OJPDRP) la nivelul fiecărui judeţ. În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, rolul de Fond Naţional pentru asistenţa naţională de pre-aderare, inclusiv SAPARD, îl are Autoritatea de Plată, direcţie generală în cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Aşa cum se menţionează la litera (a), articolul 2, Secţiunea A din Legea nr. 316/2001 pentru ratificarea Acordului Multianual de Finanţare (MAFA), Fondul Naţional reprezintă organismul numit de România şi aflat sub responsabilitatea Responsabilului Naţional cu Autorizarea Finanţării, care acţionează în calitate de Autoritate Competentă pentru Programul SAPARD. Autoritatea de Management, conform prevederilor Secţiunii B, Managementul, monitorizarea şi evaluarea programului, articolele 5-11 din Anexa la Acordul Multianual de Finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, are atribuţii privind monitorizarea, raportarea anuală şi finală, organizarea evaluării intermediare şi ex-post a Programului SAPARD, fiind organismul responsabil pentru eficienţa şi corectitudinea coordonării şi raportării, privind monitorizarea şi evaluarea Programului SAPARD. Autoritatea de Management este organismul autorizat care propunea Comisiei ajustarea Programului, după consultarea cu Agenţia SAPARD şi pe baza acordului membrilor Comitetului de Monitorizare. În perioada 2001 2004, Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD a funcţionat în cadrul Ministerului Integrării Europene conform Hotărârii Guvernului nr. 339/2001 (M.O. nr. 161/30.03.2001) pentru constituirea, în cadrul Ministerului Integrării Europene, a Autorităţii de Management pentru Programul SAPARD. În cursul anului 2004, prin măsurile de reorganizare a administraţiei publice centrale, Ministerul Finanţelor Publice a preluat în atribuţii coordonarea, raportarea, monitorizarea şi evaluarea Programului SAPARD, îndeplinind funcţia de Autoritate de Management pentru Programul SAPARD conform Hotărârii Guvernului nr. 1574/2003 (M.O. nr. 2/05.01.2004) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 403/23 martie 2004 (M.O. nr.275/30.03.2004). Tot în anul 2004, conform Hotărârii Guvernului nr. 409/23 martie 2004 (M.O. nr. 291/01.04.2004) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 1125/15 iulie 2004 (M.O. nr.697/03.08.2004) a fost organizat în cadrul Autorităţii de Management Program Operaţional 44

Sectorial pentru Agricultură, Dezvoltare Rurală şi Pescuit (AM POS ADRP), Serviciul de Management Program SAPARD format din 12 posturi. În baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 155/2005, publicată în M.O. nr. 211/14.03.2005 s-a constituit Direcţia Generală Dezvoltare Rurală care îndeplinea funcţia de Autoritate de Management pentru Programul SAPARD. Atribuţiile MAPDR în domeniul dezvoltării rurale stabilite prin H.G. nr. 155/2005 au fost modificate şi completate prin H.G. nr. 374/2005 (M.O. nr. 398/11.05.2005), care prevedea că DGDR îndeplineşte şi funcţia şi atribuţiile de Autoritate de Management pentru Programul SAPARD şi de Autoritate de Management pentru Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală. În perioada 2005-2009 au avut loc importante transformări organizatorice la nivelul MADR, şi implicit al DGDR, acestea vizând, în principal, crearea şi consolidarea construcţiei instituţionale pentru implementarea Politicii Agricole Comune şi absorbţia fondurilor comunitare. Astfel, Direcţia Generală Dezvoltare Rurală a fost reorganizată, îndeplinind, în prezent, atât funcţia şi atribuţiile de Autoritate de Management pentru Programul SAPARD, cât şi funcţia şi atribuţiile de Autoritate de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013. Conform funcţiilor sale specifice, Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD a acţionat atât în cursul procesului de pregătire a acreditării, cât şi după acreditare, exercitând demersuri şi promovând decizii în ceea ce priveşte: încheierea, ratificarea şi notificarea Acordurilor de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţii Europene; constituirea Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD (Decizia nr. 271/2001 a Primului Ministru cu modificările şi completările ulterioare) şi organizarea reuniunilor Comitetului de Monitorizare; elaborarea rapoartelor anuale privind implementarea Programului SAPARD; acordarea de sprijin instituţional pentru definitivarea structurii organizatorice, asigurarea sediului şi dotărilor corespunzătoare pentru APDRP; derularea procedurilor specifice pentru acreditarea măsurilor cuprinse în PNADR; îmbunătăţirea publicităţii Programului; prezentarea propunerilor legate de modificarea Programului în vederea aprobării de către Comitetul STAR, precum şi a propunerilor de modificare a tabelului financiar din PNADR; organizarea în cooperare cu Comisia Europeană a evaluării ex-ante, intermediare şi ex-post a Programului; sesizarea organismelor implicate asupra priorităţilor de acţiune în plan legislativ şi instituţional; alte demersuri instituţionale şi legislative impuse de atingerea obiectivelor specifice Programului SAPARD şi pentru eficientizarea activităţilor. Funcţia de Organism de certificare este îndeplinită de către Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi a României. Principalele atribuţii ale Organismului de Certificare sunt: atestarea conturilor, raportarea asupra sistemelor de management şi control şi verificarea elementelor de cofinanţare. 45

4.1 Activităţile Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD Ca structură, Comitetul de Monitorizare este un organism colectiv alcătuit din reprezentanţi ai ministerelor şi ai altor autorităţi publice, precum şi ai unor asociaţii profesionale sau organizaţii non-guvernamentale. În cadrul Comitetului participă, în calitate de observatori, şi oficiali ai Comisiei Europene. Funcţia de preşedinte al Comitetului de Monitorizare este îndeplinită de către ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, iar secretariatul Comitetului de Monitorizare este asigurat de către Serviciul Evaluare, Raportare din cadrul Direcţiei Generale Dezvoltare Rurală MADR. Comitetul de Monitorizare pentru Programul SAPARD a fost constituit prin Decizia Primului Ministru nr. 271 din data de 04 mai 2001. De la începutul funcţionării Comitetului şi până la data emiterii Deciziei nr. 87/21.04.2004, preşedintele Comitetului de Monitorizare a fost Ministrul Integrării Europene. Datorită transferului de responsabilităţi/competenţe privind Programul SAPARD, începând cu aprilie 2004, preşedintele Comitetului de Monitorizare a fost Ministrul Finanţelor Publice, conform Deciziei Primului Ministru nr. 87/21.04.2004. Din septembrie 2004, preşedintele Comitetului de Monitorizare este Ministrul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, conform Deciziei Primului Ministru nr.188/14.09.2004. Datorită necesităţii de a include noi membri, precum şi pentru actualizarea denumirii instituţiilor publice centrale componente datorată restructurării Guvernului, componenţa Comitetului de Monitorizare a suferit o serie de transformări, pe parcursul perioadei în care a funcţionat. Astfel, la începutul anului 2005, în urma reorganizării administraţiei publice centrale, structura şi nivelul de reprezentare a Comitetului de Monitorizare au suportat anumite modificări. În acest sens a fost adoptată Decizia Preşedintelui Comitetului de Monitorizare nr. 1/04.02.2005 pentru modificarea Deciziei Primului Ministru nr. 271/2001 privind constituirea Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD care prevedea includerea unui nou membru, şi anume reprezentantul Ministerului Sănătăţii. Astfel, la sfârşitul anului 2005, în structura Comitetului de Monitorizare erau 31 de membri cu drept de vot. În anul 2007, în vederea includerii în structura CM a noilor ministere rezultate în urma restructurării Guvernului a fost emisă o nouă Decizie nr. 1/72492/16.05.2007. Ultima decizie a fost adoptată în anul 2009. Comitetul de Monitorizare îşi desfăşoară activitatea pe baza unui regulament de organizare şi funcţionare, regulament care a fost adoptat în cadrul primei reuniuni a Comitetului din data de 28.11.2001. În perioada 2000-2009, Autoritatea de Management a organizat şaptesprezece reuniuni ale Comitetului de Monitorizare pentru Programul SAPARD, după cum urmează: prima reuniune 28.11.2001; a doua reuniune 17.04.2002; 46

a treia reuniune 17.12.2002; a patra reuniune 2.07.2003; a cincea reuniune 10.03.2004; a şasea reuniune 14.07.2004; a şaptea reuniune 28.10.2004; a opta reuniune 20.05.2005; a noua reuniune 10.11.2005; a zecea reuniune 17.03.2006; a unsprezecea reuniune a fost considerată aprobarea, de către membrii Comitetului de Monitorizare, în procedură scrisă a Raportului anual SAPARD 2005, a modificărilor măsurilor 1.1, 2.1, 3.1 şi 3.4 din PNADR şi a aplicării regulii de flexibilitate pentru măsura 1.1; a doisprezecea reuniune 28.11.2006; a treisprezecea reuniune a fost considerată aprobarea de către membrii Comitetului de Monitorizare, în procedură scrisă, a Raportului anual privind implementarea Programului SAPARD în România în anul 2006; a paisprezecea reuniune 8.11.2007 a cincisprezecea reuniune a fost considerată aprobarea, în procedură scrisă, a Raportului anual privind implementarea Programului SAPARD în România în anul 2007; a şaisprezecea reuniune 25.11.2008; a şaptesprezecea reuniune 09.07.2009. În cadrul acestor reuniuni au fost adoptate decizii cu privire la: modificarea şi completarea structurii şi nivelului de reprezentare în Comitetul de Monitorizare pentru Programul SAPARD prin includerea de noi membri; modificarea Regulamentului Intern de Organizare şi Funcţionare a Comitetului de Monitorizare, în scopul creşterii eficienţei activităţilor Comitetului, fiind prevăzută o nouă procedură pentru adoptarea minutelor reuniunilor; constituirea grupurilor de lucru consultative pe măsuri, incluzând şi partenerii economici şi sociali, în scopul informării permanente a reprezentanţilor asociaţiilor profesionale şi a partenerilor economici şi sociali cu privire la modificările măsurilor SAPARD, la cele mai frecvente probleme întâmpinate în aplicarea măsurilor, precum şi la progresul implementării măsurilor; modificarea PNADR, respectiv a tabelelor financiare realocări în cadrul măsurilor; modificarea fişelor tehnice ale măsurilor Programului; aprobarea rapoartelor anuale de implementare a Programului SAPARD în România; aprobarea Planurilor de Acţiune pentru implementarea măsurii 4.2 Asistenţă tehnică şi al Planurilor de acţiune privind absorbţia fondurilor SAPARD. De asemenea, au fost prezentate principalele aspecte privind: stadiul implementării măsurilor Programului SAPARD, progresele înregistrate în implementarea Programului SAPARD, stadiul măsurilor 4.1 şi 4.2, măsurile întreprinse în urma constatărilor din Raportul de Audit al Organismului de Certificare, pachetul legislativ adoptat în vederea facilitării accesului beneficiarilor la fondurile SAPARD, analiza implementării financiare a Programului SAPARD, inclusiv dobânda acumulată în contul Euro SAPARD, controalele efectuate şi modul de soluţionare a sesizărilor primite de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, evaluarea intermediară a Programului, informări privind ratificarea Acordurilor Anuale de Finanţare, regulile stabilite pentru închiderea Programului. 47

Autoritatea de Management a asigurat secretariatul întâlnirilor Comitetului, a transmis membrilor o serie de informări privind măsurile legislative adoptate în scopul accelerării absorbţiei fondurilor SAPARD şi a menţinut un contact permanent cu organismele reprezentate în cadrul Comitetului, în vederea identificării problemelor cu care acestea se confruntă. În ceea ce priveşte activitatea din 2009, în cadrul celei de-a şaptesprezecea reuniuni a Comitetului de Monitorizare din data de 9 iulie 2009 au fost prezentate aspecte referitoare la: analiza implementării financiare a Programului SAPARD, inclusiv dobânda acumulată în contul Euro SAPARD; problemele legate de absorbţia fondurilor SAPARD în 2008 şi 2009, inclusiv plăţile efectuate către beneficiarii finali; informarea asupra implementării Planului de Acţiune în vederea depăşirii punctelor slabe ale sistemului de management şi control al Programului SAPARD şi a previziunilor privind implementarea financiară până la sfârşitul anului 2009; raportul privind controalele efectuate şi modul de soluţionare a sesizărilor primite de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit; propunerile de modificare a tabelului financiar din PNADR; Raportul Anual de Implementare a Programului SAPARD pentru anul 2008. În cadrul acestei reuniuni, Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD a propus modificarea tabelului financiar din PNADR, respectiv realocarea sumei de 45 milioane Euro din contribuţia CE în cadrul măsurii 2.1 de la zone calamitate la zone necalamitate. În acest sens, faţă de ultima realocare aprobată de membrii CM SAPARD în data de 25 noiembrie 2008 Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD a propus realocarea sumei de 1,5 milioane Euro din contribuţia CE în cadrul măsurii 2.1 de la zone calamitate la zone necalamitate. Astfel, valoarea prevăzută în Decizia Comisiei Europene din 27 decembrie 2006 pentru măsura 2.1 zone necalamitate urma să crească de la 387.204.554 Euro la 433.704.554 Euro, iar la zone calamitate valoarea înregistra o reducere de la 137.604.545 Euro la 91.104.545 Euro, fără modificarea sumei alocate iniţial acestei măsuri, şi anume suma de 524,81 milioane Euro. În cadrul acestei reuniuni membrii Comitetului de Monitorizare au aprobat Raportul Anual de Implementare a Programului SAPARD pentru anul 2008. Totodată, au avut loc discuţii privind conţinutul Raportului Anual de Implementare a Programului SAPARD pentru anul 2008 în urma cărora reprezentanţii Comisiei Europene au solicitat completarea acestui document cu o serie de informaţii legate de motivele care au stat la baza rezilierii unui număr semnificativ de proiecte contractate de la momentul finalizării contractării în cadrul Programului SAPARD până la data Comitetului. În conformitate cu solicitările reprezentanţilor CE, versiunea consolidată a Raportului anual privind implementarea Programului SAPARD în anul 2009 a fost transmisă membrilor CM şi reprezentanţilor CE în data de 11 septembrie 2010. 48

4.2 Modificări ale Programului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Modificări ale fişelor tehnice ale măsurilor Fiecare amendare a Programului SAPARD a demarat cu discuţii consultative între Autoritatea de Management, Agenţia SAPARD (APDRP) şi reprezentanţii Comisiei Europene pentru a ajunge la un numitor comun cu privire la propunerea de modificare din Program. După aceste consultări reciproce, propunerile de amendare au fost supuse discuţiilor şi aprobării Comitetului de Monitorizare. Odată ce propunerea a fost aprobată formal de CM, aceasta era supusă analizei în cadrul serviciilor de specialitate ale Comisiei şi transmisă Comitetului STAR în vederea aprobării. După ce opinia Comitetului STAR era emisă, Comisia Europeană adopta decizia privind amendarea Programului. PNADR a fost modificat de opt ori, respectiv prin Deciziile Comisiei Europene din data de 11.07.2002, 27.05.2003, 01.08.2003, 17.09.2004, 04.07.2005, 11.04.2006, 05.07.2006 şi 27.12.2006. Pe plan intern, fişele tehnice ale măsurilor finanţate prin SAPARD cu modificările avizate de Comisie au fost aprobate prin următoarele Hotărâri ale Guvernului: nr. 535 din 8 mai 2003 pentru aprobarea fişelor tehnice ale măsurilor 1.1 "Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole", 2.1 "Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale", 3.1 "Investiţii în exploataţiile agricole", 4.1 "Îmbunătăţirea pregătirii profesionale" şi 4.2 "Asistenţă tehnică" din Programul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală finanţat prin SAPARD (M.O. 355 /26.05.2003); nr. 916 din 14 august 2003 privind alocările financiare pentru realizarea măsurilor prioritare aprobate prin Programul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, finanţate prin Programul SAPARD, şi sursele de finanţare a acestora (M.O. 593 /20.08.2003); nr. 153 din 12 februarie 2004 privind aprobarea Fişei tehnice a măsurii 3.4 "Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative" din Programul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală finanţat din fonduri SAPARD (M.O. 155 /23..02.2004); nr. 668/2005 pentru aprobarea fişelor tehnice ale măsurilor 1.1 Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole, 1.2 Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor, 2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale, 3.1 Investiţii în exploataţiile agricole, 3.2 Constituirea grupurilor de producători, 3.3 Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural, 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative, 3.5 Silvicultură, 4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale şi 4.2 Asistenţă tehnică din Programul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală finanţat din fonduri SAPARD (M.O. 727 bis/10.08.2005); 49

nr. 759 din 14 iunie 2006 pentru aprobarea fişelor tehnice ale măsurilor 1.1 "îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole", 1.2 "îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor", 2.1 "Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale", 3.1 "Investiţii în exploataţiile agricole", 3.2 "Constituirea grupurilor de producători", 3.3 "Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural", 3.4 "Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative", 3.5 "Silvicultura", 4.1 "Îmbunătăţirea pregătirii profesionale" şi 4.2 Asistenţă tehnică" din Programul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală finanţat din fonduri SAPARD (M.O. 531/20.06.2006). I. În cadrul reuniunilor Comitetului STAR din 26 iunie 2002 şi 9 aprilie 2003 au fost prezentate şi adoptate modificări şi completări aferente fişelor tehnice ale măsurilor 1.1 Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole, 2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale, 3.1 Investiţii în exploataţiile agricole, 4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale, şi respectiv 4.2 Asistenţă tehnică, după cum urmează: Măsura 1.1: completarea fişei tehnice a măsurii cu submăsura procesare in şi cânepă ; revizuirea documentelor justificative în acord cu legislaţia naţională. Măsura 2.1 introducerea noţiunii de drumuri rurale, în locul drumurilor comunale şi revizuirea documentelor justificative în acord cu legislaţia naţională. Măsura 3.1 reactualizarea textului iniţial al măsurii (elaborate în anul 2000) în acord cu legislaţia naţională a necesitat modificări ale fiecărui capitol. Măsura 4.1 extinderea ariei de aplicabilitate a măsurii pentru toate măsurile din Programul SAPARD; stabilirea responsabilităţii Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor (MAAP) pentru implementarea acestei măsuri. Măsura 4.2 precizarea activităţilor care sunt finanţate prin această măsură; stabilirea responsabilităţilor celor doi beneficiari ai măsurii Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD (MIE) şi MAAP. Aceste modificări au fost aprobate prin Deciziile din data de 11 iulie 2002 şi 27 mai 2003. II. În cadrul reuniunii Comitetului STAR din 23 iulie 2003, prin Decizia din data de 01 august 2003, au fost avizate modificările propuse pentru măsura 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative : 50

s-a inclus procesarea fructelor de pădure, arbuştilor fructiferi, plantelor aromatice, ciupercilor şi produselor piscicole la nivelul fermei, precum şi producţia şi procesarea melcilor şi broaştelor; s-au clarificat investiţiile eligibile realizate de către echipamentele agricole ; s-au clarificat tipurile de activităţi de turism rural şi meşteşugăreşti ; s-a adaptat definiţia viabilităţii, eligibilităţii şi scorării criteriilor, investiţiile eligibile şi documentele de sprijin anexate cererii de finanţare; s-au făcut anumite adaptări tehnice şi de tehnoredactare. III. În cadrul reuniunii Comitetului STAR din 20 iulie 2004, prin Decizia din data de 17 septembrie 2004, au primit aviz favorabil următoarele propuneri de modificare a PNADR prezentate de AM: modificările operate în fişa tehnică a măsurii 1.1: unităţile de procesare trebuie să fie în acord cu standardele UE, înlocuindu-se criteriul de selecţie privind prioritizarea investiţiilor de mediu cu cel de abatorizare; modificarea cofinanţării la sectorul cereale, de la 70% cofinanţare privată la 50%, cu excepţia acelor unităţi care sunt amplasate în porturi; includerea cooperativelor de consum în lista beneficiarilor eligibili; creşterea plafonului maxim al proiectelor de la 2 milioane de Euro la 4 milioane de Euro; limitarea la 10% din totalul măsurii a procentului în sectorul investiţiilor cerealelor; introducerea spaţiului rural nou definit în cadrul capitolului Acoperire geografică ; actualizarea anexelor 2 Situaţia capacităţilor de producţie în 2004 şi 3 Situaţia unităţilor care sunt în conformitate cu standardele UE. modificările operate în fişa tehnică a măsurii 2.1: modificarea dispoziţiilor financiare prin completarea cu utilizarea dobânzii în cadrul acestei măsuri şi monitorizarea acestei acţiuni de către Comisia Europeană şi Comitetul de Monitorizare (întreaga sumă a dobânzii provenită din contul Euro SAPARD pentru toată perioada de programare va fi cheltuită pentru proiectele din cadrul acestei măsuri conform prevederilor art. 10, alin.3,secţiunea A din MAFA); modificarea şi completarea acoperirii geografice pentru proiectele localizate în comunele care au devenit oraşe după încheierea contractului de finanţare; introducerea la condiţiile de finanţare a obligativităţii ca localitatea să fie cuprinsă în codul SIRUTA (Sistemul Informaţional Român al Unităţilor Teritorial Administrative) la momentul depunerii cererii de finanţare; o ultimă modificare în cadrul acestei măsuri se referă la sistemul administrativ de implementare datorită trecerii experţilor verificatori de la Ministerul Transporturilor Construcţiilor şi Turismului la Agenţia SAPARD. modificările operate în fişa tehnică a măsurii 3.1: completarea câmpului de acţiune la submăsura ferme de producţie vegetală cu echipamente pentru prelucrarea resturilor vegetale; 51

la condiţiile de eligibilitate s-a reformulat obligativitatea prevederii pregătirii profesionale ţinând cont că măsura 4.1 era în întârziere; completarea criteriilor specifice referitoare la soiurile de pomi fructiferi şi viţa de vie - soiurile de pomi fructiferi şi viţa de vie trebuie să fie înregistraţi în catalogul soiurilor din România aprobat pentru anul în curs prin ordin al Ministrului sau trebuie să fie înregistrate în cataloagele UE, să fie prevăzute în listele furnizorilor din UE şi materialul trebuie să corespundă condiţiilor de calitate din UE şi normelor naţionale; reformularea condiţiei privind achiziţia animalelor, menţionându-se doar rasele de bază şi cele care provin din acestea, fapt demonstrat prin pedigree sau prin certificat de origine şi productivitate. renunţarea la obligativitatea ca la finalizarea investiţiei, ferma să aibă o anumită dimensiune; scăderea limitei inferioare a valorii eligibile pentru un proiect de la 10.000 Euro la 5.000 Euro; pentru bugetul indicativ la submăsura Alte ferme vegetale şi de creştere a animalelor şi pasărilor s-a făcut menţiunea numai pentru produse destinate consumului uman ; introducerea spaţiilor atribuite spre folosinţă gratuită conform Ordonanţei Guvernului nr. 168/2001 ca să poată fi finanţate şi amenajate; introducerea la capitolul Acoperirea geografică a prevederilor privind redefinirea spaţiului rural; completarea anexei 3 zone de potenţial ca urmare a finalizării studiului elaborat în cadrul măsurii 4.2. Asistenta tehnică privind zonele de potenţial şi marja brută şi s-a renunţat la Anexa 4. modificările prezentate pentru măsura 3.4, cu excepţia modificărilor propuse pentru submăsura turism rural: în cadrul criteriilor de eligibilitate s-a introdus amplasarea proiectelor conform definirii spaţiului rural; reformularea obligativităţii dovedirii pregătirii profesionale ca urmare a întârzierii măsurii 4.1; precizarea făcută pentru activităţile de turism şi alte tipuri de investiţii, care se vor amplasa în zone economice mai puţin dezvoltate, dar cu potenţial turistic ridicat; completarea capitolului privind categoriile de beneficiari cu Cooperativele de consum şi Cooperativele meşteşugăreşti. Modificările PNADR iniţiate, în cursul anului 2005, de către Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD în urma consultărilor cu Comisia Europeană DG Agri şi pe baza aprobării Comitetului de Monitorizare au fost discutate şi avizate în reuniunile Comitetului STAR, din lunile februarie şi decembrie 2005. Modificările au avut în vedere stimularea şi încurajarea potenţialilor beneficiari ai Programului de a derula proiecte SAPARD pentru înfiinţarea şi dezvoltarea afacerilor în mediul rural şi aplicarea prevederilor art. 16 - Secţiunea A din MAFA privind Dezastrele naturale excepţionale (art. introdus prin AFA 2002 ratificat prin OUG nr. 26/2003). IV. În cadrul reuniunii Comitetului STAR din 23 februarie 2005, au primit aviz favorabil următoarele propuneri de modificare a PNADR prezentate de AM: 52

includerea în categoria beneficiarilor a societăţilor comerciale cu capital privat egal sau mai mare de 75%, făcând posibilă, astfel, şi participarea firmelor cu capital mixt, public şi privat la implementarea proiectelor SAPARD; majorarea valorii totale eligibile a proiectelor finanţate prin măsura 3.1 pentru fermele de creştere a animalelor şi pasărilor la 2.000.000 Euro, în următoarele condiţii: - pentru fermele care beneficiază de proiecte cu valoare mai mică sau egală cu 500.000 Euro, investiţia realizată cu fonduri SAPARD trebuie să fie în acord cu legislaţia sanitar-veterinară, fitosanitară, de igienă şi de bunăstare a animalelor şi de mediu a UE, iar ferma în totalitate, cu standardele naţionale; - pentru fermele care beneficiază de proiecte cu o valoare mai mare de 500.000 Euro, întreaga fermă trebuie să fie în acord cu legislaţia sanitar-veterinară, fitosanitară, de igienă şi de bunăstare a animalelor şi de mediu a UE; creşterea ajutorului financiar public pentru proiectele din cadrul măsurii 3.1, realizate de către tinerii fermierii (contribuţia publică, în acest caz ridicându-se la 55%), precum şi pentru proiectele din zonele montane (60% contribuţie publică). Pentru situaţia în care proiectul este realizat în zona montană de către un fermier în vârstă de până la 40 de ani, ajutorul financiar public ajunge la 65%; majorarea valorii totale eligibile la 500.000 Euro pentru proiectele de investiţii în acvacultură finanţate prin măsura 3.4. Modificările prezentate în luna februarie în Comitetul STAR au fost aprobate prin Decizia Comisiei din data de 4 iulie 2005. V. În cadrul celor două Comitete de Monitorizare din anul 2005, AM a prezentat mai multe propuneri de modificare a PNADR care au fost prezentate în reuniunea Comitetului STAR din 14 decembrie 2005, unde au primit aviz favorabil. Modificările din 2005, pot fi structurate în trei categorii, după cum urmează: 1. modificări ale măsurilor acreditate, respectiv, măsurile 1.1, 2.1, 3.1 şi 3.4, în scopul aplicării prevederilor art. 16 secţiunea A din MAFA privind dezastrele naturale excepţionale; 2. alte modificări ale măsurilor acreditate; 3. modificări necesare în vederea acreditării Agenţiei SAPARD pentru implementarea noilor măsuri. 1. Modificări ale măsurilor acreditate, respectiv, măsurile 1.1, 2.1, 3.1 şi 3.4, în scopul aplicării prevederilor art. 16 secţiunea A din MAFA privind dezastrele naturale excepţionale Autorităţile române au întreprins demersurile necesare în vederea aplicării, pentru proiectele situate în zonele afectate de inundaţiile grave din perioada aprilie-septembrie 2005, a prevederilor art. 16 pct. 1, pct. 1 (a) şi pct. 1 (b) Secţiunea A din MAFA. Este vorba despre: 53

1.creşterea ratei de cofinanţare comunitară de la 75% la 85% în cadrul măsurilor 1.1, 2.1 (cu excepţia sub-măsurii privind prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor), 3.1 şi 3.4 art. 16 pct. (1); 2.creşterea ratei de cofinanţare publică de la 50% la 75% în cadrul măsurilor destinate beneficiarilor privaţi, respectiv 1.1 (cu excepţia sectoarelor zahăr şi seminţe oleaginoase), 3.1 şi 3.4 art. 16, pct. 1 (a). Astfel, în cadrul măsurii 1.1 Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole, modificările avizate în Comitetul STAR au vizat: în satele cu grad de afectare mai mare de 30%, vor fi aplicate dispoziţiile art. 16 pct. 1 şi 16 pct. 1 (a) - Secţiunea A din MAFA, urmând să fie eligibile următoarele tipuri de investiţii: investiţii de modernizare pentru toţi beneficiarii acestei măsuri; investiţii noi doar pentru beneficiarii acestei măsuri care îndeplinesc criteriile de întreprindere mică şi mijlocie, în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare. în satele cu grad de afectare între 10% şi 30%, vor fi aplicate prevederile art.16 pct. 1 şi 16 pct. 1 (a) - Secţiunea A din MAFA, fiind eligibile investiţiile de modernizare pentru toţi beneficiarii acestei măsuri care prezintă un document care să ateste că au fost afectaţi de inundaţiile din perioada aprilie septembrie 2005. Documentul va fi emis de Comitetul local pentru situaţii de urgenţă 3 la nivel de comună. În cadrul măsurii 2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale, pentru satele cu grad de afectare mai mare de 5%, contribuţia financiară a CE a fost majorată la 85% din valoarea totală eligibilă a proiectelor, cu excepţia submăsurii de lucrări pentru prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor. Trebuie subliniat faptul că au avut prioritate proiectele eligibile, dar fără sursă de finanţare incluse pe lista de aşteptare a Agenţiei SAPARD. Pentru măsurile 3.1 Investiţii în exploataţiile agricole şi 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative, condiţiile stabilite pentru aplicarea art. 16 Secţiunea A din MAFA sunt identice, respectiv: în satele cu grad de afectare mai mare de 30%, vor fi aplicate dispoziţiile art. 16 pct. 1 şi 16 pct. 1 (a) - Secţiunea A din MAFA, fiind eligibile investiţiile de modernizare şi investiţiile noi pentru toţi beneficiarii acestei măsuri; în satele cu grad de afectare între 10% şi 30%, vor fi aplicate prevederile art. 16 pct. 1 şi 16 pct. 1 (a) - Secţiunea A din MAFA, fiind eligibile investiţiile de modernizare şi investiţiile noi pentru toţi beneficiarii acestei măsuri care prezintă un document care să ateste că au fost afectaţi de inundaţiile din perioada aprilie septembrie 2005. Documentul era emis de Comitetul local pentru situaţii de urgenţă la nivel de comună. Pentru a asigura cadrul legal necesar aplicării prevederilor art.16 - Secţiunea A din Acordul Multianual de Finanţare, autorităţile române au aprobat Hotărârea Guvernului nr. 1512/2005 3 Comitetul local pentru situaţii de urgenţă este constituit în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului - cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă (MO 885/28.09.2004). 54

pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie - septembrie 2005, care cuprinde, în anexă: lista localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie - septembrie 2005 care se declară zone calamitate (judeţe/comune/sate şi grad de afectare); lista proiectelor de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor care pot fi finanţate în cadrul măsurii 2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale din Programul SAPARD. Aplicarea acestor modificări a fost condiţionată de o decizie care să ateste că sunt îndeplinite condiţiile de ajutor în caz de dezastru prevăzute în cadrul Fondului Solidaritatea. O astfel de decizie a implicat, de asemenea, recunoaşterea îndeplinirii condiţiilor prevăzute în art. 16 privind determinarea cazului de dezastru natural excepţional. Mai trebuie precizat faptul că prevederile art. 16 pct. 1 şi 16, pct. 1 (a) privind creşterea ratei de cofinanţare comunitară şi a celei de cofinanţare publică se vor aplica proiectelor aprobate de către Agenţia SAPARD până la data de 30 iunie 2006. 2. Alte modificări ale măsurilor acreditate În cadrul măsurii 1.1 Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole, a fost mărit ajutorul financiar public pentru proiectele de investiţii pentru submăsura Seminţe oleaginoase, de la 30% la 50%, cu condiţia ca prin investiţia propusă să fie îmbunătăţite normele de protecţie a mediului. În cadrul măsurii 2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale, a fost introdusă submăsura Infrastructură pentru prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor, pentru un număr de 24 de proiecte de îmbunătăţiri funciare. Beneficiarul acestei submăsuri este Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare. În cadrul submăsurii, proiectele au cuprins următoarele categorii de lucrări: reabilitarea şi consolidarea malurilor şi digurilor din zonele afectate de inundaţii şi din cele cu risc la inundaţii. Lucrările au în vedere consolidarea digurilor de apărare a incintelor îndiguite, atât la Dunăre, cât şi pe râurile interioare şi, de asemenea, combaterea eroziunilor de mal în zona conductelor de aspiraţie şi/sau refulare ale staţiilor de pompare amplasate la Dunăre; menţinerea capacităţii de evacuare a apelor în exces din incintele îndiguite, prin reţeaua de canale; reabilitarea unor construcţii hidrotehnice din zonele afectate de inundaţii şi din cele cu risc la inundaţii. Lucrările au în vedere reabilitarea unor baraje cu rol de atenuare a viiturilor şi de protecţie a localităţilor şi terenurilor agricole din zona respectivă; plantaţii forestiere, constituite în zone de protecţie şi consolidare; regularizarea scurgerilor pe versanţi; stabilizarea terenurilor cu alunecări; eliminarea excesului de umiditate prin realizarea unor canale de coastă de colectare a precipitaţiilor şi conducerea acestora în emisarii naturali; amenajarea văilor şi ravenelor prin realizarea unor construcţii hidrotehnice adecvate. 55

La măsura 3.1 Investiţii în exploataţiile agricole au fost aduse următoarele modificări: renunţarea la enumerarea raselor de animale cu înaltă valoare genetică care se pot achiziţiona în cadrul măsurii şi introducerea următorului text: pentru popularea fermelor zootehnice, sunt eligibile animalele de reproducţie de rasă pură şi cele care provin din acestea, din ţările Uniunii Europene şi ţările candidate, care sunt însoţite de un certificat de origine şi valoare de ameliorare, eliberat în conformitate cu legislaţia ţării de origine ; creşterea numărului de vaci de lapte cu înaltă valoare genetică care pot fi achiziţionate de asociaţiile familiale, de la 15 la 20 de capete. Măsura 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative a fost completată cu o nouă submăsură, respectiv Procesarea, la nivelul fermei, a produselor tradiţionale atestate şi/sau ecologice certificate, cu condiţia ca minim 50% din materiile prime utilizate să provină din producţia proprie a beneficiarului. Prin această submăsură s-au putut realiza: construcţia sau modernizarea spaţiilor şi utilităţilor pentru procesarea, depozitarea, condiţionarea şi marketingul produselor tradiţionale şi/sau ecologice, lapte şi produse lactate, carne, produse din carne, peşte şi produse din peşte, fructe şi legume; achiziţionarea de echipamente şi instalaţii specifice pentru procesare; achiziţionarea de mijloace de transport specializate pentru transportul produselor alimentare a căror necesitate şi capacitate sunt demonstrate prin studiul de fezabilitate. 3. Modificări necesare în vederea acreditării Agenţiei SAPARD pentru implementarea noilor măsuri Fişa măsurii 3.2 Constituirea grupurilor de producători a fost completată cu grupurile de producători pentru achiziţia şi creşterea caprelor care au fost omise în versiunea în limba engleză, iar pentru categoriile mixte, în ambele versiuni, a fost explicitat modul de calcul al bazei materiale şi al valorii producţiei. La măsura 3.3 Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural au fost avizate următoarele modificări: completarea submăsurii Conservarea păşunilor şi fâneţelor montane cu cele din zonele sub-montane care acoperă cca. 1,6 mil. ha şi au înaltă valoare naturală. Zona Saschiz, judeţul Mureş a fost propusă ca proiect pilot; completarea zonelor pilot din cadrul submăsurilor Conservarea solului şi protecţia împotriva eroziunii şi Agricultură ecologică cu mai multe judeţe. la criterii de eligibilitate specifice, stabilirea pantei de 8% în loc de 10%. Aceste modificări ale Programului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală au fost aprobate prin Decizia Comisiei din data de 11 aprilie 2006. 56

Modificările PNADR iniţiate, în anul 2006, de către Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD în urma consultărilor cu Comisia Europeană DG Agri şi pe baza aprobării Comitetului de Monitorizare au fost discutate şi avizate în cadrul reuniunilor Comitetului STAR, din lunile iunie şi decembrie 2006. Modificările au avut în vedere stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD în perioada de sfârşit a implementării Programului, iar în a doua parte a anului 2006, reajustarea alocărilor financiare între măsuri în scopul închiderii Programului. VI. În cadrul reuniunii Comitetului STAR din 21-22 iunie 2006, au primit aviz favorabil următoarele propuneri de modificare a PNADR prezentate de AM: aprobarea prelungirii perioadei de aplicare a prevederii art. 16, Secţiunea A din MAFA, privind dezastrele naturale excepţionale pentru măsurile 1.1 Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole, 2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale, 3.1 Investiţii în exploataţii agricole şi 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative de la 30 iunie 2006 la 31 decembrie 2006 (data aprobării proiectului). Autoritatea de Management a solicitat această prelungire întrucât aplicarea prevederilor privind dezastrele naturale excepţionale pentru proiectele din cadrul măsurilor menţionate a fost aprobată de către Comisie în luna aprilie a anului 2006, prin Decizia din 11 aprilie, iar perioada rămasă pentru aprobarea proiectelor era extrem de scurtă (2 luni şi jumătate). aprobarea modificării fişei tehnice a măsurii 1.1 Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole Submăsura cereale, respectiv limitarea contribuţiei publice la 25,6 milioane Euro, numai pentru proiectele din cadrul unităţilor de procesare şi marketing, cu eliminarea acestei restricţii pentru proiectele de investiţii în capacităţi de depozitare. modificarea fişei tehnice a măsurii 3.1 Investiţii în exploataţii agricole, respectiv mărirea plafonului maxim eligibil pentru investiţiile în exploataţii viticole de la 500.000 Euro la 1 milion Euro. Modificările prezentate în luna iunie în Comitetul STAR au fost aprobate prin Decizia Comisiei C(2006) din 5 iulie 2006 privind modificarea Deciziei Comisiei C(2000) 3742 din 12 decembrie 2000 de aprobare a Programului SAPARD pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală pentru România. Modificări ale tabelului financiar din cadrul PNADR Tabelul financiar iniţial al Programului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a fost aprobat împreună cu Programul prin Decizia Comisiei Europene nr. 3742/2000 din 12 decembrie 2000. Pe parcursul perioadei de implementare a Programului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală s-a impus modificarea tabelului financiar în mai multe rânduri, respectiv prin Deciziile Comisiei Europene din data de 11.07.2002, 17.09.2004, 04.07.2005, 11.04.2006 şi 27.12.2006. 57

Prima modificare a tabelului financiar a fost aprobată în cadrul reuniunii Comitetului STAR din data de 26 iunie 2002. Această modificare a fost determinată de faptul că în perioada 2000-2002 au fost acreditate numai trei măsuri (1.1 Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole, 2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale şi 4.2 Asistenţă tehnică) şi a constat în realocarea fondurilor prevăzute pentru măsurile care nu s-au acreditat în 2002. Modificările tabelului financiar prezentate anterior au fost aprobate prin Decizia Comisiei din data de 11 iulie 2002. În cadrul reuniunii Comitetului STAR din data de 20 iulie 2004 au fost prezentate şi aprobate propunerile privind alocările financiare pentru măsurile din PNADR: includerea valorii aprobate pentru AFA 2003 (contribuţia Uniunii Europene 163.339.086 euro) şi reducerea alocaţiei financiare prevăzută pentru Asistenţa tehnică la dispoziţia Comisiei Europene la 1,050 mil. Euro pentru perioada 2004-2006. Cu sumele rezultate a fost suplimentată alocarea măsurii 2.1 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii rurale. Aceste modificări au fost aprobate prin Decizia Comisiei din data de 17 septembrie 2004. În cadrul Comitetului STAR din data de 23 februarie 2005 au primit aviz favorabil propunerile de realocare financiară între măsurile SAPARD, fiind adoptată Decizia Comisiei Europene din 04 iulie 2005. Astfel s-a aprobat creşterea alocărilor pentru următoarele măsuri: 1.1 (52.000.000 Euro), 2.1 (49.782.046 Euro), 3.1 (26.040.000 Euro), precum şi reducerea alocărilor la următoarele măsuri: 2.2 (17.527.000 Euro), 3.2 (9.754.982 Euro), 3.5 (22.500.000 Euro) şi 4.1 (45.000.000 Euro). În cadrul Comitetului STAR din data de 14 decembrie 2005 a fost avizată o altă modificare a tabelului financiar din PNADR, şi anume redistribuirea a 168,9 mil. Euro din contribuţia Uniunii Europene de la măsurile 2.2, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5, 4.1 şi 4.2 la măsura 2.1. Din această valoare, 40 mil. euro contribuţie publică (contribuţie CE şi buget naţional) sunt destinate investiţiilor în cadrul sub-măsurii Infrastructura pentru prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor. Suma alocată măsurii 2.1 a fost redusă de la următoarele măsuri: Măsura 2.2 Managementul resurselor de apă 15 mil. Euro; Măsura 3.2 Constituirea grupurilor de producători 7,7 mil. Euro; Măsura 3.3 Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural 19,2 mil. Euro; Măsura 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative 50 mil. Euro; Măsura 3.5 Silvicultură 65 mil. Euro; Măsura 4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale 10 mil. Euro; Măsura 4.2 Asistenţă tehnică 2 mil. Euro. Aceste modificări ale tabelului financiar din PNADR au fost aprobate prin Decizia Comisiei din data de 11 aprilie 2006. 58

Ca urmare a demersurilor întreprinse de AM, Comisia Europeană a aprobat aplicarea prevederilor art.16 Secţiunea A din MAFA privind dezastrele naturale excepţionale pentru măsurile 1.1, 2.1, 3.1 şi 3.4. Astfel, în decizia Comisiei Europene alocările financiare aferente acestor măsuri au fost menţionate separat, zone afectate de inundaţii (calamitate) şi zone neafectate de inundaţii (necalamitate), începând cu data de 11 aprilie 2006. Totodată, contribuţia Comisiei Europene aferentă anilor 2005 şi 2006 pentru măsurile 1.1, 2.1, 3.1 şi 3.4 în zonele afectate de inundaţii a crescut de la 75% la 85%, iar pentru zonele neafectate de inundaţii ale acestor măsuri şi pentru celelalte măsuri (1.2, 3.2, 3.3, 3.5) a rămas la 75%. Astfel, în cadrul Comitetului STAR din data de 20 decembrie 2006 au primit aviz favorabil propunerile de realocare financiară între măsurile SAPARD, fiind adoptată Decizia Comisiei Europene din 27 decembrie 2006, care modifică Decizia C(2000) 3742/12 decembrie 2000 privind aprobarea Programului SAPARD în România. Noul tabel financiar aprobat de către Comisia Europeană include următoarele realocări între măsuri: La măsura 1.1 Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole s-a realizat o suplimentare cu 41.968.346 Euro pentru proiecte ale unităţilor de procesare carne cu programe de restructurare aprobate, din listele B şi C ale ANSVSA agreate cu DG SANCO. Alocarea la măsura 1.2 Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor s-a diminuat cu 2.555.541 Euro. În cadrul măsurii 2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale, alocarea financiară a suferit o diminuare cu 30.453.696 Euro datorită faptului că proiectele pentru prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor, după elaborarea proiectelor tehnice au avut valori mai mici decât cele prevăzute iniţial. Cheltuielile pentru studiile de fezabilitate pentru proiectele de infrastructură tehnico-edilitară şi cele pentru proiectele tehnice ale obiectivelor de investiţii pentru prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor au fost suportate din bugetul naţional. Alocarea financiară pentru măsura 3.1 Investiţii în exploataţiile agricole a fost redusă cu 242.921 Euro. La măsura 3.2 Constituirea grupurilor de producători s-a diminuat alocarea cu 2.354.981 Euro datorită perioadei scurte de implementare, având în vedere că măsura a fost acreditată în aprilie 2006. Pentru măsura 3.3 Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural, s-a diminuat alocarea cu 10.780.760 Euro datorită perioadei scurte de implementare având în vedere că măsura a fost acreditată în aprilie 2006. Alocarea măsurii 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative a fost suplimentată cu 514.412 euro. Alocarea financiară a măsurii 3.5 Silvicultură a cunoscut o suplimentare cu 8.239.842 Euro pentru reîntregirea alocării financiare iniţiale şi pentru finanţarea unor proiecte de drumuri forestiere care au obţinut acelaşi punctaj de selecţie. Pentru măsurile 4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale şi 4.2 Asistenţă Tehnică, alocarea financiară a cunoscut o diminuare cu 2.824.826 Euro pentru măsura 4.1 şi respectiv 1.509.875 Euro, pentru măsura 4.2, datorită faptului că nu 59

mai există timpul fizic pentru implementarea tuturor proiectelor propuse în cadrul acestor măsuri. În cadrul celei de-a şaptesprezecea reuniuni a CM membrii CM au aprobat propunerea Autorităţii de Management pentru Programul SAPARD de realocare a sumei de 1,5 milioane Euro din contribuţia CE în cadrul măsurii 2.1 de la zone calamitate la zone necalamitate. Valoarea prevăzută în Decizia Comisiei Europene din 27 decembrie 2006 pentru măsura 2.1 zone necalamitate urma să crească de la 387.204.554 Euro la 433.704.554 Euro, iar la zone calamitate valoarea înregistra o reducere de la 137.604.545 Euro la 91.104.545 Euro, fără modificarea sumei alocate iniţial acestei măsuri, şi anume suma de 524,81 milioane Euro. În urma discuţiilor cu reprezentanţii Comisiei s-a stabilit că nu se impune modificarea tabelului financiar din PNADR deoarece realocările erau mai mici de 10% din fondurile alocate unei măsuri. În acest sens, ultimul plan financiar aplicabil pentru Programul SAPARD pentru România este cel aprobat prin Decizia Comisiei Europene din data de 27 decembrie 2006. (Anexa nr.1) 4.3 Schimbări majore în managementul şi monitorizarea Programului SAPARD Prezentarea principalelor modificări în managementul Programului SAPARD Funcţia de Autoritate de Management pentru Programul SAPARD a fost preluată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale în primăvara anului 2004, anterior AM a funcţionat în cadrul Ministerului Integrării Europene şi respectiv al Ministerului Finanţelor Publice. De asemenea, în anul 2006, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), Agenţia SAPARD s-a reorganizat, fiind înfiinţată astfel Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Potrivit acestei ordonanţe APDRP a preluat atribuţiile ce decurg din funcţiile de implementare tehnică şi financiară ale Agenţiei SAPARD. Prezentarea principalelor modificări ale sistemului de monitorizare pe parcursul perioadei de programare Pe parcursul implementării Programului SAPARD au fost aprobate noi tabele cu indicatori pentru o monitorizare în mod distinct a proiectelor calamitate din cadrul măsurilor 1.1, 2.1, 3.1 şi 3.4. De asemenea o dată cu modificarea organigramei de funcţionare a APDRP, colectarea indicatorilor şi transmiterea tabelelor de monitorizare de la nivel regional la nivel central nu se mai efectuează de către expertul IT din cadrul compartimentului Implementare Program, ci de către un expert din cadrul Serviciului Evaluare, Contractare. De la începutul Programului SAPARD APDRP a transmis serviciilor RNAF/ ACP un număr de 122 de instrucţiuni de modificare a procedurilor, toate fiind transmise la CE de către RNAF pentru examinare/informare. 60

De asemenea, RNAF a transmis un număr de 23 de instrucţiuni pentru modificarea procedurilor Fondului Naţional. Înaintea aprobării, RNAF a comunicat propunerile de modificare primite de la APDRP, către DAPI-MF, care a confirmat respectarea criteriilor de acreditare. În acest sens, pe parcursul anului 2009, APDRP a efectuat următoarele modificări de procedură cu privire la manualele de lucru: - Instrucţiunea nr. 119 - propunerea de modificare a procedurii de constatare a neregulilor şi recuperarea debitelor G 8 - IRD, aprobată de RNAF şi transmisă serviciilor CE prin adresa nr. 373791/30.06.2009; - Instrucţiunea no. 120, cu privire la îmbunătăţirea manualelor de procedură pentru Programul SAPARD, în conformitate cu Ordinul nr.123/31.03.2009, emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru argumentarea noii structuri şi a aprobării regulamentului de organizare şi funcţionare al APDRP, aprobată de RNAF şi transmisă serviciilor CE prin adresa nr. 372572/30.07.2009. Explicaţiile pentru noua structură şi a noului regulament de organizare şi funcţionare al APDRP au fost transmise la CE prin adresa nr. 372572/24.04.2009. - Instrucţiunea nr. 121, privind modificarea/completarea procedurilor de Relaţii Publice şi de Audit Intern, emisă de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, aprobată de RNAF şi transmisă serviciilor CE prin adresa nr. 375632/21.10.2009. În anul 2010, a fost transmisă serviciilor CE Instrucţiunea nr. 122, privind modificarea/completarea procedurilor manualului de Control şi Anti-Fraudă G9-CA aprobată de RNAF şi transmisă serviciilor CE prin adresa nr. 466357/26.04.2010 (versiunea în limba română) şi nr. 467748/26.05.2010 (versiunea în limba engleză). 4.4 Utilizarea asistenţei tehnice Măsura 4.2 Asistenţă tehnică din cadrul Programului SAPARD a trebuit să acopere asistenţa tehnică necesară pentru pregătirea şi implementarea tuturor măsurilor din Programul SAPARD. Obiectivul măsurii a fost de a asigura asistenţă tehnică conform priorităţilor de implementare, precum şi asistenţă în monitorizarea şi evaluarea Programului şi a eventualelor sale modificări ulterioare. Pentru realizarea acestui obiectiv general au trebuit realizate următoarele obiective specifice: asigurarea unui flux informaţional şi de promovare adecvat, informând publicul şi potenţialii beneficiari despre fondurile SAPARD; sprijinirea pregătirii măsurilor Programului şi creşterea eficienţei implementării acestora; sprijinirea activităţii Comitetului de Monitorizare, inclusiv reuniunile şi sprijinirea experţilor, sub-contractarea serviciilor specializate necesare pentru îndeplinirea obiectivelor operaţionale ale Comitetului de Monitorizare; furnizarea unui sprijin pentru activităţi specifice de monitorizare şi evaluare a Programului SAPARD şi ajustarea cadrului general şi a indicatorilor Programului; sprijinirea expertizelor externe, studiilor, vizitelor şi seminariilor necesare pentru implementarea cu succes a Programului SAPARD. 61

Conform prevederilor Ghidului Comisiei Europene pentru ţările candidate privind asistenţa tehnică în cadrul Programului SAPARD, toate proiectele şi activităţile ce urmau a fi finanţate din măsura 4.2 Asistenţă Tehnică, au fost aprobate de Preşedintele Comitetului de Monitorizare, fiind incluse în Planurile de Acţiune pentru Asistenţă Tehnică SAPARD aprobate în cadrul reuniunilor Comitetului de Monitorizare. În perioada 2000 2009, prin măsura de asistenţă tehnică s-au implementat următoarele proiecte: 1. Evaluarea pe Termen Mediu a Programului Special de Pre-Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Buget: 200.000 Euro Valoare Contract Cadru de Finanţare: 666.000 lei Valoare contract servicii: 198.500 Euro Evaluarea intermediară a avut rolul de a oferi o imagine asupra implementării Programului, de a contribui la îmbunătăţirea implementării şi de a facilita adoptarea unor decizii privind o eventuală reorientare a Programului. Contractul de servicii pentru evaluarea intermediară a Programului SAPARD în România a fost încheiat la data de 13 mai 2003 între Ministerul Integrării Europene, în calitate de Autoritate Contractantă, şi compania URS Corporation din Marea Britanie, în calitate de Contractor. Evaluarea intermediară a fost efectuată în două faze, dintre care prima a fost executată de URS Corporation, în timp ce finalizarea raportului final a fost încredinţată firmei Kvistgaard Consult ca subcontractant al URS Corporation. În conformitate cu Termenii de Referinţă, evaluatorul a elaborat şi a prezentat Autorităţii de Management un Raport Iniţial, două rapoarte intermediare de activitate şi proiectul Raportului Final. Acest ultim raport a fost supus spre analiză Comitetului de Monitorizare şi transmis Comisiei Europene. Comitetul de coordonare a analizat şi avizat rapoartele de activitate realizate de către evaluatorul independent (raportul iniţial, rapoartele intermediare şi raportul final). Ca urmare a comentariilor şi recomandărilor membrilor Comitetului de Coordonare a Evaluării, a fost definitivat Raportul Iniţial referitor la metodologia de lucru, şi acesta a fost aprobat de către Autoritatea de Management. În urma examinării proiectului Raportului Final şi ca o consecinţă a solicitării privind îmbunătăţirea calităţii raportului, exprimată atât de membrii Comitetului de Coordonare a Evaluării, cât şi de Comisia Europeană, Autoritatea de Management a solicitat evaluatorului întărirea echipei de evaluare şi extindere a activităţilor în vederea finalizării documentului, astfel încât să poată fi considerat cel puţin acceptabil. Având în vedere întârzierile apărute în derularea evaluării intermediare şi pentru finalizarea Raportului Final în timpul cel mai scurt, Autoritatea de Management a recomandat subcontractarea unui consultant cu o foarte bună experienţă în evaluarea programelor de agricultură şi dezvoltare rurală. Ca urmare a recomandării Autorităţii de Management, compania URS a subcontractat compania Kvistgaard Consult în vederea finalizării evaluării intermediare. 62

Raportul de evaluare intermediară a Programului SAPARD a fost transmis Autorităţii de Management în data de 22 martie 2004. Pe baza observaţiilor şi comentariilor Autorităţii de Management şi a membrilor Comitetului de Coordonare a Evaluării intermediare a Programului SAPARD, contractorul a elaborat versiunea finală a Raportului de evaluare, pe care l-a înaintat Autorităţii de Management, la data de 31 martie 2004. În data de 27.04.2004, Comitetul de Coordonare a aprobat Raportul privind evaluarea intermediară realizat pentru perioada de implementare a Programului SAPARD în România, raport care a fost transmis la Comisia Europeană în data de 17 mai 2004. 2. Campanie de Informare şi Publicitate pentru Programul SAPARD Buget: 199.000 Euro Valoare Contract Cadru de Finanţare: 709.972,3 Lei Valoare Contract de Servicii: 709.972,3 Lei Prin acest proiect, beneficiarul MADR, a implementat o campanie naţională de informare si comunicare, incluzând evenimente interactive (conferinţe la nivel regional si naţional), producerea şi diseminarea de materiale de promovare, mediatizarea Programului prin materiale de presă, TV. Prin acest proiect, beneficiarul MADR, a implementat o campanie naţională de informare şi comunicare. Au fost incluse în această campanie: - conferinţe la nivel regional şi naţional (o conferinţă naţională şi 7 conferinţe regionale); - producerea şi diseminarea de materiale de promovare (6.000 buc Broşura informare generală, 13.000 buc. afişe, 8.000 buc. Ghidul solicitantului pentru Măsura 3.1 şi Măsura 3.4, 8.000 buc. - CD-uri Cereri de finanţare aferente Măsurilor 3.1 si 3.4, 55 buc. - Display-uri portabile de interior) - mediatizarea Programului prin materiale de presă (10 materiale de presă/articole în ziare, reviste; un spot TV de 30 de secunde, film de prezentare a Programului SAPARD de 10 min., spot radio de 30 de secunde). 3. Studiu pentru Determinarea Zonelor de Potenţial, Zonelor Geografice şi Marjelor Brute Standard Unitare pentru proiectele din cadrul Măsurii 3.1 Investiţii în Exploataţii Agricole din Programul SAPARD Buget: 87.500 Euro Valoare Contract Cadru de Finanţare: 312.173,75 Lei Valoare Contract de Servicii: 312.000 Lei În cadrul proiectului s-au stabilit zonele de potenţial pe tipuri de culturi şi specii de animale şi păsări, zonele geografice prin delimitarea comunelor în trei categorii de relief principale şi a fost elaborată o metodologie privind marjele brute standard unitare. Prin acest studiu s-a realizat: Stabilirea criteriilor pentru desemnarea zonelor de potenţial (ridicat, mediu, scăzut) în funcţie de bazele de date şi metodologiile existente în domeniul climei, solului, panta terenului, gradul de dezvoltare a spaţiului rural; 63

Delimitarea zonelor de potenţial (ridicat, mediu, scăzut) pentru producţia vegetală (cultura mare, plante tehnice, legumicultura, vii, pomi, pajişti, fâneţe) şi creşterea animalelor (bovine, suine, ovine, cabaline, păsări); Încadrarea localităţilor rurale (comune) în cele trei zone de potenţial pentru producţia vegetală şi animală; Stabilirea criteriilor pentru principalele forme de relief: câmpie, deal şi munte; Delimitarea zonelor pentru fiecare formă principală de relief; Încadrarea localităţilor rurale (comune) în cele trei zone de relief; Lista localităţilor rurale din zona montană; pentru unităţile administrativ teritoriale (rurale) situate parţial în zona montană s-au specificat satele situate în arealul montan; Elaborarea unui caiet cuprinzând marjele brute standard unitare şi a aportului de ore muncă pentru producţia vegetală, creşterea animalelor în vederea realizării analizelor economico-financiare ale proiectelor pentru Măsura 3.1. 4. Fundamentarea Cerinţelor pentru Conţinutul Cursurilor de Formare a Adulţilor în cadrul Măsurii 4.1 SAPARD: Îmbunătăţirea Formării Profesionale Buget: 65.000 Euro Valoare Contract Cadru de Finanţare: 231.900,5 Lei Valoare Contract de Servicii: 195.000 Lei Proiectul a vizat pregătirea măsurii 4.1. În cadrul proiectului s-au stabilit tipurile de cursuri pe măsuri şi submăsuri SAPARD, standardele ocupaţionale privind pregătirea profesională pentru specializările necesare fiecărei masuri şi submăsuri, corelarea între criteriile de performanţă pentru competenţele profesionale şi tipurile de curs propuse. Prin acest studiu s-au definit obiectivele formării profesionale şi s-a stabilit: sistemul specific de formare profesională SAPARD; lista ocupaţiilor care fac obiectul formării profesionale; lista programelor/ modulelor de formare profesională şi conţinutul acestora; numărul de potenţiali cursanţi; cerinţele minime pe care trebuie să le îndeplinească furnizorii de formare profesională; scenarii posibile de implementare a măsurii 4.1; estimarea cheltuielilor cu formarea profesională. Rezultatele acestui studiu au fost utilizate de către MADR, beneficiarul măsurii 4.1, pentru elaborarea Fişelor Standard de Proiect şi a Termenilor de Referinţă pentru proiectele din cadrul măsurii 4.1. 5. Organizarea unui Seminar Naţional Dedicat Măsurii 4.1, Oportunităţilor de Pregătire a Adulţilor din Mediul Rural, Condiţiilor si Cadrului Instituţional şi Legal pentru Asigurarea Implementării ei Eficiente şi Impactului Pozitiv al Investiţiilor în Resurse Umane din Agricultură şi Spaţiul Rural Buget: 13.000 Euro; Valoare contractată: 53.554,8 Lei Proiectul şi-a propus promovarea la scară naţională a Măsurii 4.1 printr-o acţiune de informare, comunicare şi vizibilitate dedicate acestei măsuri şi oportunităţilor de formare a adulţilor din mediul rural. 64

6. Campania de Informare şi Publicitate pentru Programul SAPARD în România Buget: 600.000 Euro Valoare Contract Cadru de Finanţare: 2.446.320 lei Valoare Contract de Servicii: 2.425.872,8 lei Proiectul a avut ca obiectiv realizarea unei campanii naţionale integrate de comunicare şi informare. 7. Organizarea şi pregătirea întâlnirilor Comitetului de Monitorizare în anii 2005, 2006 şi 2007 Buget: 60.000 Euro Valoare Contract Cadru de Finanţare: 233.070 lei Valoare contract servicii: 195.000 lei În vederea creşterii eficienţei reuniunilor Comitetului de Monitorizare, proiectul a avut ca scop finanţarea cheltuielilor legate de pregătirea acestor reuniuni în anii 2005, 2006 şi 2007. 8. Actualizarea Evaluării pe Termen Mediu a Programului Special de Pre-Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Buget: 200.000 Euro Valoare Contract Cadru de Finanţare: 776.900 lei Valoare contract servicii: 198.500 Euro Proiectul şi-a propus evaluarea calităţii şi eficienţei implementării Programului SAPARD în scopul îmbunătăţirii acesteia şi dacă este cazul, al reorientării Programului. 9. Baza de date cu preţuri de referinţă pentru bunuri, lucrări şi servicii achiziţionate în cadrul proiectelor implementate prin Programul SAPARD Buget: 100.000 Euro Valoare Contract Cadru de Finanţare: 364.690 lei Valoare Contract de Servicii: 356.000 lei Prin realizarea unei baze de date cu preţuri de referinţă pentru bunuri, lucrări şi servicii s-a urmărit corelarea implementării Programului SAPARD cu principiile unui management financiar eficient şi economic, determinarea realistă a costurilor asumate în raport cu activităţile propuse prin proiect şi în consecinţă asigurarea unei mai bune protecţii în ceea ce priveşte modul în care sunt folosiţi banii publici din contribuţia UE şi din cea naţională. 10. Organizarea unui seminar naţional dedicat măsurii 3.5 Silvicultură din Programul SAPARD Buget: 13.000 Euro Valoare Contract Cadru de Finanţare: 45.399 lei Valoare Contract de Servicii: 44.491 lei 65

Proiectul şi-a propus maximizarea eficienţei şi impactului investiţiilor în domeniul silviculturii, crearea unui for de dezbatere privind aspecte specifice măsurii 3.5, care să cuprindă instituţiile şi organizaţiile relevante, cu atribuţii în implementarea măsurii, conştientizarea opiniei publice. Până la sfârşitul anului 2008, prin măsura de asistenţă tehnică au fost aprobate 10 proiecte în valoare 5.839,98 mii lei, reprezentând 1,54 mil. Euro. Până la 31 decembrie 2008 au fost finalizate toate proiectele finanţate prin această măsură, fiind autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 5.214,57 mii lei, reprezentând 1,42 milioane Euro. În aceeaşi perioadă au fost reziliate următoarele proiecte: 1. Elaborarea unor îndrumare practice pentru potenţialii beneficiari, pentru fiecare sub-măsură din Măsurile 3.1 şi 3.4 Buget: 70.000 Euro Proiectul a fost reziliat deoarece ofertantul declarat câştigător nu a prezentat documente justificative care să susţină elementele prezentate în oferta tehnică (diplome, certificate, atestate, etc.). 2. Ateliere de lucru privind prezentarea cerinţelor procedurale în elaborarea unui proiect finanţat prin măsura 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative a Programului SAPARD Buget estimativ: 80.000 Euro Proiectul a fost reziliat deoarece finanţarea acestuia nu a mai fost considerată fezabilă. 3. Îmbunătăţirea sistemului de monitorizare a Programului SAPARD Buget estimat: 50.000 Euro Contractul a fost reziliat deoarece nu au fost primite minim 3 oferte pentru a putea continua procedura de evaluare. 4. Ateliere de lucru privind prezentarea cerinţelor procedurale în elaborarea unui proiect finanţat prin măsura 3.1 Investiţii în exploataţiile agricole a Programului SAPARD Buget estimat: 80.000 Euro Proiectul a fost reziliat deoarece finanţarea acestuia nu a mai fost considerată fezabilă. 5. Tipărirea de autocolante pentru creşterea vizibilităţii Programului SAPARD Buget estimat: 30.000 Euro Contractul a fost reziliat în urma primirii notei SAPARD nr. 5726/02.02.2006 privind prevederile procedurale specifice Programului SAPARD. 66

6. Ateliere de lucru la nivelul zonelor pilot intitulat - Prezentarea cerinţelor procedurale pentru obţinerea finanţării prin măsura 3.3 Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural Buget estimat : 60.000 Euro Proiectul a fost reziliat deoarece finanţarea acestuia nu a mai fost considerată fezabilă. 7. Ateliere de lucru la nivelul fiecărei regiuni intitulate Prezentarea cerinţelor procedurale în elaborarea unui proiect finanţat prin măsura 3.5 Silvicultura a Programului SAPARD Buget estimat: 60.000 Euro Proiectul a fost reziliat deoarece finanţarea acestuia nu a mai fost considerată fezabilă. 8. Seminarii la nivelul fiecărei regiuni intitulate prezentarea cerinţelor procedurale în elaborarea unui proiect finanţat prin măsura 3.1 Investiţii în exploataţiile agricole a Programului SAPARD Buget estimat: 160.000 Euro Proiectul a fost reziliat deoarece nu a existat susţinere financiară din bugetul aferent anului 2005. 9. Seminarii la nivelul fiecărei regiuni intitulate prezentarea cerinţelor procedurale în elaborarea unui proiect finanţat prin măsura 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative a Programului SAPARD Buget estimat: 160.000 Euro Proiectul a fost reziliat deoarece nu a existat susţinere financiară din bugetul aferent anului 2005. Măsura 4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale Obiectivul măsurii 4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale a fost de a acorda asistenţă de specialitate pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor şi competenţelor profesionale pentru un management eficient al activităţilor din agricultură. Îmbunătăţirea pregătirii profesionale s-a adresat fermierilor şi altor persoane implicate în activităţi agricole, piscicole şi forestiere, precum şi în cazul conversiei acestora către activităţi non-agricole. Acest obiectiv a fost în conformitate cu art. 2 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1268/1999, cu art. 5 din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 2759/1999 şi cu prevederile capitolului III, titlul II din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1257/1999. Trebuie subliniat că, în cadrul măsurii 4.2 Asistenţă tehnică s-a finalizat un studiu pentru măsura 4.1 referitor la nevoile de formare profesională. Prin acest studiu s-au stabilit tipurile de cursuri pentru fiecare măsură şi submăsură, tematica cursurilor pe module, durata şi numărul de participanţi, în concordanţă cu competenţele prevăzute în standardele ocupaţionale. 67

1. Proiect: Pregătire profesională în agricultură Modulul I Pregătire profesională în managementul general al exploataţiei/societăţii comerciale pentru producţia vegetală şi pentru cea zootehnică, Modulul II - Pregătire profesională a fermierilor pentru producţia vegetală, Modulul III- Pregătire profesională a fermierilor pentru creşterea vacilor de lapte, Modulul IV Pregătire profesională pentru lucrătorii din gospodăriile agroturistice Buget: 967.950 Euro Valoare Contract Cadru de Finanţare: 3.693.406,8 lei Valoare contract de servicii: 966.130 Euro Rezultatele proiectului au fost următoarele: Modulul I - Pregătire profesională în managementul general al exploataţiei/societăţii comerciale pentru producţia vegetală şi pentru cea zootehnică: 4 acţiuni de pregătire organizate la nivel naţional 50 de cursanţi / acţiune au fost instruiţi 166 cursanţi Modulul II - Pregătire profesională a fermierilor pentru producţia vegetală 3 acţiuni de pregătire organizate la nivel regional 50 de cursanţi / acţiune au fost instruiţi 113 cursanţi Modulul III - Pregătire profesională a fermierilor pentru creşterea vacilor de lapte 3 acţiuni de pregătire organizate la nivel regional 50 de cursanţi / acţiune au fost instruiţi 151 cursanţi Modulul IV - Pregătire profesională pentru lucrătorii din gospodăriile agroturistice: 2 acţiuni de pregătire organizate la nivel regional 50 de cursanţi / acţiune au fost instruiţi 86 cursanţi În cadrul proiectului au fost instruiţi un număr de 516 cursanţi din 600 cât era prevăzut în contractul de servicii. Proiectul a fost finalizat în februarie 2007. 2. Proiect: Pregătire profesională pentru dezvoltarea competenţelor privind managementul prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole (incluzând managementul calităţii) Buget: 496.613 Euro Valoare Contract Cadru de Finanţare: 1.734.272 lei Valoare contract de servicii: 496.613 Euro Rezultatele proiectului au fost: Modulul I Managementul general în unităţile de prelucrare a produselor agricole şi piscicole: 4 acţiuni de pregătire organizate la nivel naţional 68

50 de cursanţi / acţiune au fost instruiţi 196 cursanţi Modulul II Marketingul şi managementul financiar-contabil în unităţile de prelucrare a produselor agricole şi piscicole: 3 acţiuni de pregătire organizate la nivel naţional 50 de cursanţi / acţiune au fost instruiţi 146 cursanţi. În cadrul proiectului au fost instruiţi un număr de 342 cursanţi din 350 cât era prevăzut în contractul de servicii. Proiectul a fost finalizat în februarie 2007. 3. Proiect: Pregătire profesională pentru dezvoltarea competenţelor privind metodele agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural Buget: 595.725 Euro Valoare Contract Cadru de Finanţare: 2.195.664 lei Valoare contract de servicii: 595.350 Euro Rezultatele proiectului au fost: Modulul I Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi peisajul rural: au fost implementate în bune condiţii 25 de seminarii (de câte 40 de ore), în 14 judeţe; au fost instruiţi un număr de 703 cursanţi, cu 128 de cursanţi mai mult decât numărul stipulat în contract - 575 de cursanţi; Proiectul a fost finalizat în decembrie 2007. 4. Proiect: Pregătire profesională pentru dezvoltarea competenţelor în domeniul producţiei vegetale şi creşterii animalelor Buget: 993.225 Euro Valoare Contract Cadru de Finanţare: 3.468.540 lei Valoare totală plătită în cadrul contractului de servicii: 804.907,75 Euro Rezultatele proiectului au fost: În cadrul Modulului I Creşterea animalelor şi cultura plantelor de câmp: 6 acţiuni de pregătire organizate la nivel naţional 50 de cursanţi / acţiune au fost instruiţi 407 cursanţi: În cadrul Modulului II Horticultura: 4 acţiuni de pregătire organizate la nivel naţional 50 de cursanţi / acţiune au fost instruiţi 240 cursanţi Proiectul a fost finalizat în decembrie 2007. 5. Proiectul: Pregătire profesională pentru dezvoltarea competenţelor în domeniul silviculturii Buget: 595.725 Euro Valoare Contract Cadru de Finanţare: 2.195.664 lei Valoare contract de servicii: 595.707 Euro 69

Rezultatele proiectului au fost: Modulul I Pregătire profesională în Managementul unităţii silvice administrative, de exploatare sau de prelucrare a pepinierelor: 2 acţiuni de pregătire organizate la nivel naţional 50 de cursanţi / acţiune au fost instruiţi 100 cursanţi Modulul II - Pregătire profesională în prelucrarea primară a lemnului: 2 acţiuni de pregătire organizate la nivel naţional 50 de cursanţi / acţiune au fost instruiţi 106 cursanţi; Modulul III - Pregătire profesională în pepiniere silvice (culturi forestiere): 2 acţiuni de pregătire organizate la nivel naţional 50 de cursanţi / acţiune au fost instruiţi 113 cursanţi Modulului IV - Pregătire profesională în exploatări şi drumuri forestiere: 2 acţiuni de pregătire organizate la nivel naţional 50 de cursanţi / acţiune au fost instruiţi 99 cursanţi. În cadrul proiectului au fost instruiţi un număr de 418 cursanţi din 400 cât era prevăzut în contractul de servicii. Proiectul s-a terminat în decembrie 2007. 6. Proiect: Pregătire profesională pentru dezvoltarea competenţelor privind dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative Buget: 595.725 Euro Valoare Contract Cadru de Finanţare: 2.080.391 lei Contractul cadru de finanţare a fost reziliat în octombrie 2006 deoarece timpul necesar contractării serviciilor era de 4-5 luni, iar contractarea proiectelor trebuia făcută până la 31.12.2006. 7. Proiect: Pregătire profesională privind managementul asociaţiilor pentru valorificarea şi marketingul produselor agricole, silvice şi piscicole Buget: 695.888 Euro Valoare Contract Cadru de Finanţare: 2.430.180 lei Contractul cadru de finanţare a fost reziliat în octombrie 2006 deoarece timpul necesar contractării serviciilor era de 4-5 luni, iar contractarea proiectelor trebuia făcută până la 31.12.2006. 70

În ceea ce priveşte această măsură, până la sfârşitul anului 2008, au fost aprobate 5 proiecte în valoare de 13.287,55 mii lei reprezentând 3,65 mil. Euro, toate aceste proiecte fiind contractate în decursul anului 2005. Până la 31 decembrie 2008 au fost finalizate toate proiectele finanţate prin această măsură, fiind autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 10.521,61 mii lei, reprezentând 3,03 milioane Euro. 4.5 Implicarea autorităţilor locale şi a structurilor instituţiilor publice centrale din teritoriu în implementarea Programului Pentru îndeplinirea obiectivelor Programului şi asigurarea unei informări eficiente a potenţialilor beneficiari un rol determinant l-au avut autorităţile locale şi structurile descentralizate ale instituţiilor publice centrale implicate în implementarea Programului. Astfel, pentru asigurarea transparenţei instituţionale între organismele centrale şi cele locale şi/sau regionale au fost intensificate acţiunile autorităţilor de la nivel central şi din teritoriu, existând o preocupare permanentă pentru eficientizarea comunicării instituţionale cu publicul ţintă al Programului. Prefecturile, consiliile locale, primăriile din localităţile rurale, pe de-o parte, şi Birourile Regionale de Implementare a Programului SAPARD, Direcţiile pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală din subordinea MAPDR, precum şi Oficiile Judeţene de Consultanţă Agricolă, pe de altă parte, şi-au intensificat, activităţile de informare şi sprijinire a potenţialilor beneficiari ai Programului, pe parcursul derulării Programului. Implicarea autorităţilor locale în implementarea Programului SAPARD a fost realizată, în principal, prin participarea acestora în campania de publicitate şi în alte campanii de informare. Birourile Regionale de Implementare a Programului SAPARD care au colaborat permanent cu autorităţile locale au urmărit ca la toate întâlnirile de informare din teritoriu să fie prezenţi şi reprezentanţi ai consiliilor locale pentru a deveni la rândul lor vectori de informare la nivelul comunelor pe care le administrau. În urma întâlnirilor, s-a evidenţiat faptul că reprezentanţii locali au manifestat interes şi pentru măsurile private ale Programului (1.1, 3.1 şi 3.4) din punctul de vedere al posibilităţilor de investiţii în mediul rural oferite de aceste măsuri. Pentru a stimula interesul autorităţilor locale de a participa la implementarea Programului au fost organizate permanent, sesiuni de informare şi training la care au participat potenţiali beneficiari, dar şi reprezentanţi ai consiliilor locale, atât în calitate de auditori, cât şi de lectori. Temele acestor sesiuni de informare care s-au desfăşurat în comunele şi statele din judeţele arondate birourilor regionale au constat în informarea concretă asupra oportunităţilor de finanţare, dar şi în prezentarea măsurilor încă neacreditate la acea dată. La toate întâlnirile au fost distribuite materiale informative şi de promovare (Ghidul Solicitantului, pliante, Broşură Îndrumar SAPARD, afişe). 71

În cadrul circuitului informaţional derulat în 1.012 de comune din România prin campania de informare şi publicitate 2005, finanţată prin măsura 4.2 Asistenţă tehnică a Programului SAPARD, autorităţile locale au fost implicate direct în sensul organizării întâlnirilor cu potenţialii beneficiari şi diseminării informaţiilor specifice SAPARD. În cursul anului 2005, autorităţile locale au avut o implicare activă în gestionarea problemelor apărute în urma inundaţiilor. În acest sens, trebuie menţionat că pentru identificarea localităţilor afectate de calamităţi şi a gradului de afectare a acestora, a existat o colaborare strânsă între nivelul central şi cel local. Astfel, prin intermediul Ministerului Administraţiei şi Internelor, Prefecturile din fiecare judeţ au fost responsabile de colectarea datelor privind localităţile rurale afectate de inundaţii. Pe baza raportărilor primarilor din satele şi comunele afectate, prefecturile au transmis la centru listele cu localităţile afectate pentru a fi incluse în Hotărârea Guvernului pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. Ţinând cont de condiţiile agriculturii româneşti şi de pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană, specialiştii consultanţi din cadrul ANCA, ai Oficiilor judeţene şi ai centrelor locale de consultanţă agricolă s-au implicat în promovarea şi sprijinirea producătorilor agricoli în accesarea fondurilor din Programul SAPARD prin completarea documentaţiei, obţinerea creditului de cofinanţare, avizelor şi actelor necesare. Pe parcursul implementării Programului, Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă prin cele 42 de Oficii Judeţene de Consultanţă Agricolă a realizat: editarea, multiplicarea şi distribuirea gratuită de materiale informative: pliante, postere, broşuri şi pe suport electronic; campanii de informare la nivel comunal şi judeţean organizate de specialiştii de la Oficiile Judeţene de Consultanţă Agricolă, la care au participat şi specialişti de la DADR şi BRIPS; participarea la Caravana SAPARD alături de reprezentanţii autorităţilor locale, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR), Centrele Regionale de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Fondul de Garantare a Creditului Rural; participarea specialiştilor consultanţi de la nivel judeţean în cadrul Biroului Fermierul înfiinţat pe lângă DADR; mediatizarea Programului SAPARD şi Fermierul în mass-media locală şi naţională; acordarea de asistenţă tehnică persoanelor interesate de accesarea fondurilor din Programul SAPARD; elaborarea de proiecte model în domeniile: zootehnie, pomicultură, viticultură, legumicultură; monitorizarea beneficiarilor de finanţări prin Programele SAPARD şi Fermierul; organizarea de întâlniri, dezbateri la nivel comunal cu posibilii beneficiari ai Programelor SAPARD şi Fermierul. De asemenea, Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală în baza Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 121/2004 au realizat monitorizarea investiţiilor finanţate prin măsura 2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale din cadrul Programului SAPARD. Prin această acţiune, săptămânal Serviciile Tehnice pentru implementarea Programului SAPARD din cadrul Direcţiilor pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală au monitorizat stadiul fizic şi problemele deosebite legate de investiţiile respective. 72

În acest context, a fost întocmit raportul verificărilor modului în care s-au comportat în exploatare investiţiile respective, astfel încât, împreună, toate sistemele economicoadministrative care concurau la implementarea Programului SAPARD să remedieze operativ şi eficient deficienţele apărute. În scopul identificării şi susţinerii potenţialilor beneficiari, pe baza analizei stadiului de implementare a măsurilor acreditate din Programul SAPARD şi a contractelor încheiate de Agenţia SAPARD, s-a stabilit luarea unor măsuri la nivel local care să aibă ca rezultat o mai bună accesare a fondurilor. 4.6 Asigurarea publicităţii Programului SAPARD în România La data de 31 iulie 2002, Comisia Europeană a emis Decizia CE/638/31.07.2002, prin care s-a conferit autorităţilor de resort din România, managementul asistenţei SAPARD. La acel moment, promovarea Programului SAPARD era asigurată prin intermediul Serviciului Promovare Comunicare din cadrul Direcţiei Coordonare Program. Serviciul Promovare Comunicare avea în componenţa sa un şef şi doi experţi. Perioada 2000 2002 Strategia de Informare şi Publicitate a Programului SAPARD a fost elaborată de către personalul Serviciului Promovare Comunicare şi a fost derulată în prima fază cu ajutor din partea Europa Fund Proiect finanţat prin PHARE cu o durată de implementare de un an. Acest proiect a reprezentat un sprijin substanţial şi o oportunitate pentru constituirea unei reţele de Centre Regionale de Informare în Politica şi Programele Agricole Comunitare. Astfel, au fost înfiinţate un număr de opt centre de informare care funcţionau pe lângă Birourile Regionale ale Agenţiei SAPARD, asigurând transparenţa şi diseminarea în teritoriu a informaţiilor referitoare la Politica Agricolă Comună, cadrul general legal şi piaţa unică a UE, facilitând, în acelaşi timp, accesul la sursele de informaţii. Activităţile referitoare la promovarea Programului SAPARD au urmărit trei direcţii principale: Elaborarea şi diseminarea materialelor informative (pliante, broşuri, prezentări); Participarea la diferite seminarii, simpozioane şi târguri; Activităţi de informare prin intermediul mass-media, firme de consultanţă, instituţii şi organisme cu profil agricol şi agro-alimentar. În acest sens, Serviciul Promovare Comunicare a elaborat un set de pliante informative cuprinzând detalii referitor la cadrul general al Programului SAPARD, precum şi o scurtă prezentare a celor două măsuri de investiţii cu care Agenţia intenţiona să demareze după acreditare. Au fost elaborate diferite materiale de prezentare pentru simpozioanele şi târgurile în cadrul cărora Agenţia SAPARD a fost reprezentată. În ceea ce priveşte diseminarea materialelor informative, un număr estimativ de 11.900 seturi pliante au fost distribuite la sediul central şi la Birourile Regionale de Implementare a Programului SAPARD (BRIPS). Diseminarea acestora către publicul ţintă a fost asigurată şi prin intermediul Serviciilor Tehnice Delegate, Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă 73

(ANCA) şi OJCA. De asemenea, a fost realizat conţinutul informativ al paginii de internet a Agenţiei SAPARD www.sapard.ro. Reprezentarea Agenţiei SAPARD în cadrul diferitelor manifestări (seminarii, simpozioane, târguri, sesiuni ştiinţifice) a constituit o prioritate pentru promovarea cât mai eficientă a Programului SAPARD. Astfel, atât reprezentanţi ai structurii centrale cât şi ai structurii regionale, au participat activ la astfel de manifestări (Finagra 2001, Simpolact 2001, Simopan 2001, INDAGRA 2001, seminar de training la Poiana Braşov la care au participat 180 persoane). Pentru identificarea publicului ţintă şi a potenţialilor beneficiari ai Programului SAPARD, au fost întreprinse următoarele acţiuni: crearea unei baze de date care să cuprindă toţi partenerii sociali şi reprezentanţi ai mass-media; consultarea partenerilor sociali şi ai instituţiilor/ organismelor interesate; crearea de legături cu alte programe similare; participarea la emisiuni de specialitate TV şi radio în scopul mediatizării Programului SAPARD. În scopul informării potenţialilor beneficiari asupra procedurilor şi condiţiilor de accesare a fondurilor alocate prin Programul SAPARD, în cursul lunii mai 2002, a avut loc lansarea procesului de pregătire a proiectelor în cadrul căruia au fost lansate Ghidurile Solicitantului, care conţineau instrucţiuni privind modul de completare a Cererii de finanţare, documentele anexe, criteriile de eligibilitate şi de selecţie, informaţiile referitoare la bugetul programului, fişele tehnice ale măsurilor, conţinutul cadru al studiului de fezabilitate şi modelul unui plan de afaceri, etc. De asemenea, Serviciul Promovare Comunicare a elaborat Anunţul privind cererea de proiecte şi l-a trimis către publicaţiile naţionale. Această acţiune a fost precedată de o fază pregătitoare a licitaţiilor de proiecte pentru cele două măsuri, începând cu 7 mai 2002, care a avut drept scop: - informarea solicitanţilor asupra condiţiilor preliminare de participare la licitaţiile de proiecte pentru Măsura 1.1 şi Măsura 2.1, privind conformitatea cererii de finanţare, criteriile de eligibilitate şi de selecţie prin participări la conferinţe, seminarii, întâlniri cu reprezentanţii comunităţilor locale, apariţii media, dar şi prin contact permanent cu potenţialii beneficiari; - debutul pregătirii proiectelor de către potenţialii beneficiari. Pachetul informativ de lansare pentru Măsura 1.1 şi Măsura 2.1 a fost distribuit către BRIPS, în vederea difuzării către solicitanţi, dar şi tuturor entităţilor implicate în derularea în bune condiţii a Programului SAPARD: Consilii Judeţene, ANCA, Ministerul Agriculturii, alte ministere şi instituţii. De asemenea, documentaţia era pusă la dispoziţia solicitanţilor şi pe site-ul Agenţiei SAPARD (www.sapard.ro). O altă iniţiativă a constat în elaborarea şi transmiterea unui material informativ referitor la festivitatea de lansare oficială a Programului SAPARD începând cu data de 1 august 2002 către toţi potenţialii beneficiari regăsiţi în baza de date a BRIPS urilor. În acest sens, Agenţia SAPARD a organizat o conferinţă de presă în vederea lansării oficiale a Programului SAPARD şi a celor două măsuri de investiţii cu care acesta demara. 74

De asemenea, au avut loc 166 de apariţii media ale reprezentanţilor conducerii Agenţiei SAPARD cât şi ale reprezentanţilor BRIPS astfel: 30 apariţii TV, 37 interviuri în cadrul unor emisiuni radio şi 99 interviuri în presa scrisă. În această perioadă, personalul Agenţiei a răspuns invitaţiilor la manifestările organizate în vederea promovării Programului SAPARD, astfel: La sediul central 14 evenimente/ întâlniri de lucru/ prezentări de program; Biroul Regional 1 Nord Est Iaşi 6 evenimente;, Biroul Regional 2 Sud - Est Constanţa 3 evenimente; Biroul Regional 3 Sud - Muntenia Târgovişte - 8 evenimente; Biroul Regional 4 Sud - Vest Oltenia Craiova 19 evenimente; Biroul Regional 5 Vest Timişoara 19 evenimente; Biroul Regional 6 Nord Vest Satu Mare 13 evenimente; Biroul Regional 7 Centru Alba Iulia 9 evenimente; Biroul Regional 8 Bucureşti Ilfov 9 evenimente. La toate aceste manifestări a fost asigurată asistenţa în ceea ce priveşte tehnica accesării fondurilor şi au fost distribuite celor interesaţi pliante informative, ghiduri şi afişe. De asemenea, începând cu decembrie 2002, Serviciul Promovare Comunicare a început elaborarea unui buletin lunar de informare a tuturor celor interesaţi de Programul SAPARD. Anul 2003 În vederea asigurării transparenţei totale în ceea ce priveşte activitatea Agenţiei SAPARD şi stadiul implementării Programului SAPARD, la sediul central funcţiona (încă din anul 2001) un punct de informare unde experţii Serviciului Promovare Comunicare ofereau permanent informaţii precum şi materiale promoţionale utile potenţialilor beneficiari. Un rol important în promovarea Programului SAPARD şi diseminarea informaţiilor în teritoriu, îl deţinea şi Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă (ANCA), prin intermediul căreia s-au distribuit materiale promoţionale precum şi Ghidul Solicitantului. Implicarea ANCA în acordarea de consultanţă potenţialilor beneficiari, s-a dezvoltat odată cu lansarea Măsurii 3.1 Investiţii în exploataţiile agricole şi Măsurii 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative. Mediatizarea Programului s-a dezvoltat foarte mult şi pe linia informării prin intermediul mass-media, astfel: organizarea unei conferinţe de presă în data de 5 februarie 2003 în vederea comunicării stadiului activităţii de depunere, evaluare şi selectare a proiectelor depuse în cadrul sesiunilor lunare; organizarea unei conferinţe de presă în zilele de 18 şi 19 februarie 2003 în vederea mediatizării Programului cu ocazia semnării contractelor de finanţare pentru proiectele depuse în sesiunea august 2002 pentru ambele măsuri. De asemenea, începând cu luna februarie, Agenţia SAPARD a transmis comunicate săptămânale de presă către mass-media cu privire la stadiul implementării Programului SAPARD în vederea mediatizării cât mai corecte asupra Programului. Mai mult, atât la nivel naţional, cat şi regional s-a implementat strategia de promovare a Programului SAPARD cu ajutorul mass-media, prin acordarea de interviuri, publicarea de articole seriale în presa de specialitate. Astfel, reprezentanţii Agenţiei, inclusiv reprezentanţii 75

BRIPS, au acordat 59 interviuri în presa scrisă, au asigurat realizarea a 17 apariţii TV şi 14 interviuri radio. În această perioadă, personalul Agenţiei a răspuns invitaţiilor la manifestările organizate în vederea promovării Programului SAPARD, astfel: La sediul central 18 evenimente/ întâlniri de lucru/ prezentări de program; Biroul Regional 1 Nord - Est Iaşi 8 evenimente; Biroul Regional 2 Sud Est Constanţa 15 evenimente; Biroul Regional 3 Sud Muntenia Târgovişte 10 evenimente; Biroul Regional 4 Sud - Vest Oltenia Craiova 6 evenimente; Biroul Regional 5 Vest Timişoara 16 evenimente; Biroul Regional 6 Nord Vest Satu Mare 15 evenimente; Biroul Regional 7 Centru Alba Iulia 12 evenimente; Biroul Regional 8 Bucureşti Ilfov 7 evenimente. Personalul Agenţiei SAPARD a actualizat permanent pagina oficială de internet a Agenţiei SAPARD care cuprindea informaţii utile pentru potenţialii beneficiari, asigurând în acelaşi timp transparenţa prin publicarea celor mai frecvente întrebări împreună cu răspunsurile aferente. Anul 2004 Direcţia Promovare, Comunicare şi Relaţii Mass-Media din cadrul Agenţiei SAPARD a fost înfiinţată în 31 martie 2004, cu scopul promovării constante şi susţinute a Programului SAPARD, atât prin intermediul mass-media, cât şi direct către potenţialii beneficiari ai Programului. În componenţa direcţiei existau două servicii: Promovare Comunicare, cu 1 şef şi 3 experţi şi Relaţii Mass-Media cu 1 şef şi 3 experţi. Importanţa şi eficienţa departamentului de promovare s-a reflectat în informarea şi atragerea potenţialilor beneficiari către fondurile europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Direcţia Promovare, Comunicare şi Relaţii Mass-Media a contribuit la acest proces în proporţie de aproximativ 20% o pondere semnificativă pentru implementarea Programului SAPARD în România conform estimărilor din cadrul rapoartelor elaborate ulterior. Activităţile de informare a potenţialilor beneficiari şi a persoanelor interesate de Programul SAPARD (mass-media, firme de consultanţă, instituţii şi organisme cu profil agricol şi agroalimentar) au continuat pe tot parcursul anului 2004 prin oferirea de informaţii la sediu, prin corespondenţă scrisă sau la telefon. În acelaşi timp, au fost transmise către mass-media comunicate de presă săptămânale cu privire la stadiul implementării Programului SAPARD în vederea mediatizării cât mai corecte asupra Programului. Au fost actualizate informaţiile cuprinse în pliantele informative precum şi în pagina web a Agenţiei SAPARD www.sapard.ro. Prin intermediul Campaniei de Informare derulată prin Măsura 4.2 Asistenţă Tehnică au fost realizate acţiuni de promovare a Programului SAPARD, în completarea activităţii curente de promovare. Astfel, prin această campanie a fost asigurată mediatizarea susţinută a Programului SAPARD prin materiale de presă articole (în ziare, reviste, publicaţii de specialitate), prin crearea unui spot video de 30 secunde şi difuzarea acestuia pe posturi TV naţionale, producţia unui material video de 10 minute, ce a fost prezentat în cadrul conferinţelor, seminariilor şi la diverse emisiuni TV. 76

De asemenea, au avut loc peste 50 interviuri în emisiuni şi reviste de specialitate (Profitul Agricol, Realitatea TV, Ziarul Popular) ale reprezentanţilor conducerii Agenţiei şi ale BRIPS. Au fost distribuite pentru Măsurile de investiţii 1.1 şi 2.1 aproximativ 2.000 afişe, 500 seturi de şapte pliante în limba română şi 150 seturi de pliante în limba engleză, circa 2.700 de ghiduri pentru Măsura 1.1 în limba română şi 300 ghiduri în limba română pentru Măsura 2.1. Au fost tipărite şi distribuite prin intermediul ANCA: pentru Măsura 1.1 10.000 bucăţi de pliante (serie retipărită), pentru Măsura 3.1 30.000 bucăţi de pliante şi 20.000 bucăţi de ghidul solicitantului, pentru Măsura 3.4 30.000 bucăţi de pliante şi 20.000 bucăţi de ghidul solicitantului, pentru Măsura 4.1 10.000 bucăţi de pliante. De asemenea, prin intermediul Măsurii 4.2 au fost editate 13.000 de exemplare de afişe, 6.000 de exemplare broşuri SAPARD (format A5 închis, 60 pagini), 8.000 de exemplare de ghiduri ale solicitantului pentru Măsurile 3.1 şi 3.4, câte 4.000 de exemplare pentru fiecare măsură. Serviciul Promovare Comunicare a continuat elaborarea buletinului lunar de informare a tuturor celor interesaţi de accesarea Programului SAPARD. Pentru susţinerea promovării Programului SAPARD şi, astfel, pentru asigurarea egalităţii de şanse în accesarea fondurilor europene, s-a acordat o atenţie deosebită participării în cadrul diferitelor manifestări (seminarii, simpozioane, târguri, sesiuni ştiinţifice). Reprezentanţi ai structurii centrale a Agenţiei SAPARD, cât şi ai Birourilor Regionale de Implementare a Programului SAPARD, au participat activ la peste 120 de astfel de manifestări. Activitatea de comunicare şi promovare a Programului SAPARD a constat în acţiuni concrete de diseminare a informaţiilor privind condiţiile de accesare a măsurilor finanţate prin Program, după cum urmează: Organizarea unei conferinţe naţionale şi a şapte conferinţe regionale pentru promovarea Programului, acţiuni la care au participat aproximativ 500 de persoane şi în cadrul cărora au fost distribuite 700 de Ghiduri ale Solicitantului, 1.000 de pliante şi 700 de Broşuri. Elaborarea şi distribuirea broşurii Cum poţi obţine fonduri gratuite pentru o agricultură europeană 6.000 de exemplare. Derularea a două campanii de promovare a Programului în colaborare cu CENTROCOOP şi Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti (CCIRB). Campania de promovare realizată în colaborare cu CENTROCOOP s-a desfăşurat în toată ţara, în fiecare regiune organizându-se câte o întâlnire cu cooperativele meşteşugăreşti, potenţialii beneficiari ai Măsurii 3.4 din cadrul Programului SAPARD, înregistrându-se în total 250 de participanţi. În colaborare cu CCIRB, Agenţia SAPARD a stabilit planul de informare a potenţialilor beneficiari prin reprezentanţele judeţene ale CCIRB. Acţiunile întâlniri de lucru şi conferinţe regionale au fost planificate pentru desfăşurare începând cu luna august a anului 2004, asigurându-se o continuitate până la finalizarea Programului SAPARD. Desfăşurarea Campaniei SAPARD 2004 în colaborare cu Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Campania a presupus deplasarea a 40 de echipe judeţene formate din câte 4 experţi ai instituţiilor implicate în campania de promovare în 1.500 comune din toate judeţele României. În cadrul acestei campanii, aproximativ 30.000 de 77

persoane au primit direct informaţii referitor la cadrul general al Programului şi la modalitatea de accesare a fondurilor SAPARD, precum şi materiale informative. Organizarea de conferinţe de presă şi emiterea de comunicate de presă, acţiuni care au avut ca rezultat creşterea gradului de reflectări pozitive a Programului SAPARD în mass-media, de la 30% la 85% în anul 2004. De asemenea, în cursul anului a fost organizată conferinţa naţională de promovare a Programului SAPARD la Bucureşti în 17 februarie 2004 şi 5 campanii la nivel regional Constanţa (20 februarie), Timişoara (24 februarie), Craiova (26 februarie), Târgovişte (2 martie), Alba Iulia (4 martie), Satu Mare (11 martie) şi Iaşi (16 martie). Anul 2005 În 2005 Serviciul Promovare Comunicare a oferit informaţii către 7.200 de beneficiari prin intermediul discuţiilor directe, telefonice sau prin e-mail şi scrisori. Ponderea lunară a celor care solicitau informaţii era de 600 de persoane înregistrându-se în medie 30 de solicitări pe zi. De asemenea, la nivel regional ponderea lunară a celor care solicitau informaţii se situa la 56 7 solicitări per fiecare Centru Regional ceea ce reprezintă aproximativ 672 solicitări în decursul a 12 luni. De asemenea, au fost distribuite 160.000 de materiale informative în 2005, dintre care: Ghidul Solicitantului 85.000 bucăţi; Pliante 65.000 bucăţi; Broşuri 5.000 bucăţi; Afişe 5.000 bucăţi. Direcţia Promovare, Comunicare şi Relaţii Mass-Media a elaborat Ghidul Solicitantului în varianta consolidată pentru Măsurile 1.1, 3.1 şi 3.4, cu modificări semnificative, menite să înlesnească înţelegerea Programului SAPARD. În primul trimestru al anului 2005 au fost tipărite 8.000 de exemplare de Ghiduri ale Solicitantului care au fost distribuite către Centrele Regionale, solicitanţi şi instituţii implicate în derularea Programului SAPARD, astfel: pentru Măsura 1.1 (2.000 bucăţi), pentru Măsura 3.1 (3.000 bucăţi) şi pentru Măsura 3.4 (3.000 bucăţi). Concomitent cu activitatea curentă, Direcţia Promovare, Comunicare şi Relaţii Mass-Media a asigurat implementarea campaniei de promovare şi publicitate finanţată prin Măsura 4.2 a Programului SAPARD şi realizată de către Mercury Promotions. Proiectul a fost implementat pe o perioadă de 9 luni, începând cu 17 martie 2005 şi a fost structurat pe trei componente principale, astfel: Componenta 1 Înfiinţare şi funcţionare InfoCentrelor SAPARD; Componenta 2 Campania mass-media; Componenta 3 Crearea şi diseminarea de materiale promoţionale şi informative. Componenta 1 a proiectului, InfoCentre SAPARD, a implicat desfăşurarea următoarelor activităţi: Înfiinţarea InfoCentrelor SAPARD cu următoarele rezultate: 7 InfoCentre SAPARD înfiinţate şi complet echipate; Recrutarea a 21 de asistenţi pentru InfoCentre; Training local pentru cei 21 de asistenţi ai InfoCentrelor; Stagii de practică learning-by-doing pentru asistenţi în cadrul Centrelor regionale; Extra-training pentru asistenţi făcut de către key-experts în cadrul InfoCentrelor; Evaluarea asistenţilor. Caravana cu următoarele rezultate: selectare şi training a 18 promoteri; evaluarea a 14 promotori; 1.012 comune vizitate şi prezentări organizate (125.000 km parcurşi); 78

23.307 potenţiali beneficiari informaţi în întâlnirile Caravanei; diseminarea pliantelor, broşurilor, a Ghidului Solicitantului şi a altor materiale promoţionale; completarea fişelor de evaluare preliminară. Activităţi de consultanţă şi informare cu următoarele rezultate: 42.209 persoane informate şi consiliate despre măsurile de investiţii posibile prin Programul SAPARD de către personalul InfoCentrelor, al Agenţiei şi prin Caravana de informare; 38.675 de pliante diseminate către potenţialii beneficiari (inclusiv de către Caravana); 77 de activităţi ale InfoCentrului Mobil (2.447 potenţiali beneficiari informaţi); 103 manifestări specifice de promovare ale Programului SAPARD organizate (târguri sau expoziţii), fiind informaţi direct 5.695 de potenţiali beneficiari; broşuri şi alte materiale promoţionale diseminate către potenţiali beneficiari; 4.200 de potenţiali beneficiari informaţi prin Campania de Trimitere de Scrisori (I+II); 4.856 de fişe de evaluare preliminară completate; 12.379 de contacte introduse în baza de date cu potenţiali beneficiari ai Programului SAPARD. Componenta 2 a proiectului, campania mass-media, a implicat următoarele activităţi: Relaţia cu media cu următoarele rezultate: conferinţă de presă la Agenţia SAPARD cu ocazia lansării Caravanei; 7 conferinţe de presă cu ocazia lansării InfoCentrelor; campanie de presă locală; articole publicate în diverse cotidiane locale; interviuri la posturi de radio locale acordate de către coordonatori şi asistenţi; interviu la postul maghiar de televiziune Duna TV; participarea jurnaliştilor din presa centrală la întâlnirile Caravanei. Dezvoltarea conceptului creativ al campaniei cu următoarele rezultate: realizarea şi aplicarea conceptului creativ al campaniei ( Dacă ştii, ai ), inclusiv grafica pentru toate componentele campaniei; realizarea şi aprobarea Key-visual-ului pentru campanie şi proiect cât şi a Logo-ului SAPARD; aplicarea prin declinare a conceptului creativ pentru presa scrisă, radio şi TV. Campania în presa scrisă cu următoarele rezultate: crearea a 3 materiale publicitare pentru presa scrisă; publicarea a 61 de machete de presă; publicarea a 49 de reportaje informative de prezentare a investiţiilor realizate prin SAPARD; publicarea a 9 anunţuri de cereri de proiecte pentru finanţare prin SAPARD; estimarea expunerii materialelor publicate în presa scrisă a fost de 230.000 de persoane, care au vizualizat macheta de cel puţin 3 ori (expunere optimă atât pentru obţinerea informaţiilor, cât şi pentru asimilarea informaţiilor). Campania Radio cu următoarele rezultate: crearea a 3 spoturi radio de 30 de secunde; difuzarea spotului radio prin 144 de apariţii. Campania TV cu următoarele rezultate: crearea a 3 spoturi TV pentru presa audio vizuală; difuzarea spotului TV prin 268 de apariţii; difuzarea a 10 reportaje SAPARD realizate de către personalul DPCRMM pentru prezentarea investiţiilor realizate cu fonduri SAPARD; estimarea expunerii spotului a fost de 469.000 persoane, care au vizualizat spotul de cel puţin 3 ori; estimarea expunerii reportajelor a fost de 440.000 de persoane, care au vizualizat reportajele cel puţin o dată. Producţia unui film video cu următoarele rezultate: un material video, tip documentar, de 15 minute despre Programul SAPARD pentru presa audio-video; aprox. 900 de prezentări ale filmului în întâlnirile din comunele vizitate. Componenta 3 a proiectului Crearea şi diseminarea de materiale promoţionale şi informative, a implicat următoarele: 79

Producţia de pliante şi afişe cu următoarele rezultate: 200.000 de pliante produse şi distribuite; 15.000 de afişe produse şi distribuite. Producţia broşurii cu următoarele rezultate: 50.000 de broşuri Îndrumar SAPARD produse şi distribuite. Producţia de alte materiale promoţionale cu următoarele rezultate: 3 bannere produse şi livrate; 470 de şepci cu cozoroc produse şi livrate; 500 de veste personalizate produse şi livrate; 500 de tricouri personalizate produse şi livrate; 500 de genţi de umăr personalizate produse şi livrate; 502 de ecusoane produse şi livrate; 6.000 block notes produse şi livrate; 6.000 mape produse şi livrate; 2.000 serviete personalizate produse şi livrate. Realizarea Ghidurilor Solicitantului şi a CD-urilor aferente: 67.000 de Ghiduri ale Solicitantului produse şi distribuite; 30.000 CD-uri aferente produse şi distribuite. Publicarea anunţului cererii de proiecte: DPCRMM a elaborat în fiecare lună anunţul cererii de proiecte pe care l-a transmis către Delegaţia Comisiei Europene, către Centrele Regionale şi Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR), către MAPDR şi către publicaţiile Adevărul, România Liberă şi Evenimentul Zilei. Direcţia Promovare, Comunicare şi Relaţii Mass-Media a realizat mediatizarea Programului SAPARD prin: comunicate de presă, conferinţe de presă, întâlniri organizate cu mass-media, comunicare eficientă cu mass-media. Comunicarea cu mass-media în 2005 a fost perfecţionată, având ca rezultat menţinerea unor relaţii bune cu reprezentanţii principalelor canale mass-media (Rompres, Mediafax, Radio România Actualităţi, Europa FM, BBC, Naţional TV, Realitatea TV, TVR 1, Prima TV, Adevărul, Adevărul Economic, Bursa, Capital, Cotidianul, Economistul, Evenimentul Zilei, Jurnalul Naţional, România Liberă, Ziarul Financiar). Începând cu luna aprilie 2005 s-a introdus Fişa de asistenţă şi evaluare preliminară a solicitanţilor de fonduri prin Programul SAPARD, pentru a fi evitate situaţiile în care solicitantul primea un anumit material de informare (Ghidul Solicitantului, broşuri, pliante, adrese etc.) fără a primi şi clarificările necesare în mod direct şi lămuritor. Fişa de asistenţă a fost aplicată unitar la toate instituţiile care ofereau informaţii despre Programul SAPARD (BRIPS, DADR, OJCA). Astfel, au fost completate 3952 de fişe de asistenţă. Fişele de asistenţă se centralizau lunar la Agenţia SAPARD pentru evaluarea informaţiilor oferite, a numărului de solicitanţi pe fiecare regiune în parte, dar şi pentru crearea unei baze de date cu potenţialii beneficiari. Anul 2006 Implicarea autorităţilor publice locale s-a desfăşurat la nivelul promovării Programului SAPARD şi al absorbţiei fondurilor nerambursabile SAPARD disponibile pentru investiţiile publice. Din acest punct de vedere, Agenţia SAPARD devenită ulterior Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a continuat, în anul 2006, politica de informare susţinută de comunicarea cu autorităţile locale şi cu structurile descentralizate ale instituţiilor publice centrale implicate în implementarea Programului. APDRP a iniţiat sau a participat la sesiuni de informare organizate şi desfăşurate în comunele şi satele din judeţele arondate celor 8 Centre Regionale de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (CRPDRP). Prin toate aceste sesiuni s-a urmărit şi s-a realizat informarea concretă asupra oportunităţilor de finanţare, asupra impactului investiţiilor finanţate prin Programul SAPARD asupra mediului rural, dar şi prezentarea unor informaţii despre viitoarele fonduri 80

post-aderare. De asemenea, s-a urmărit implicarea autorităţilor locale prin invitarea acestora în calitate de auditori, dar şi de lectori. În cadrul tuturor întâlnirilor au fost distribuite, participanţilor, materiale informative şi de promovare (Ghidul Solicitantului, pliante, Broşură - Îndrumar SAPARD, afişe). Cele mai importante activităţi în acest sens au fost seminariile de informare şi perfecţionare profesională în vederea accesării fondurilor europene organizate la nivel naţional cu autorităţile publice locale. Seminariile au fost organizate de către Eurocom, cu implicarea directă a APDRP. Din ianuarie până în decembrie 2006, Agenţia a asigurat diseminarea informaţiilor în cadrul a 6 astfel de seminarii. În aceeaşi măsură, reprezentanţii APDRP au participat şi la Consfătuirile naţionale cu privire la posibilităţile de finanţare SAPARD, organizate de Prefecturi şi Consilii Judeţene. Activitatea de promovare a Programului SAPARD, în cursul anului 2006, a permis diseminarea eficientă a informaţiilor despre fondurile SAPARD disponibile şi la posibilităţile de accesare a Programului către aproximativ 290.000 de potenţiali beneficiari (prin activităţi de informare şi mediatizare, prin elaborarea materialelor informative), fapt ce a influenţat pozitiv creşterea gradului de absorbţie al Programului SAPARD. În acest sens, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a întreprins o serie de acţiuni de promovare şi anume: Informarea potenţialilor beneficiari - Experţii APDRP de la nivel central şi regional au oferit informaţii către 9.988 de potenţiali beneficiari prin intermediul discuţiilor directe, telefonice, prin e-mail şi scrisori. Ponderea lunară a celor care au solicitat informaţii despre fondurile nerambursabile SAPARD este de peste 800 persoane, zilnic înregistrându-se în medie 40 de solicitări din partea acestora. În decursul anului au fost oferite informaţii către potenţiali beneficiari, astfel: 5.811 persoane fizice, 4.177 persoane juridice. Ponderea cea mai mare au avut-o informările de tipul comunicării directe (7.683), urmând apoi cele electronice (1.807) şi cele pe suport de hârtie (498). Elaborarea şi distribuirea materialelor informative - Totodată, au fost informaţi aproximativ 55.000 de potenţiali beneficiari prin distribuirea a 27.740 de materiale informative tipărite, dintre care: Ghidul Solicitantului (Măsurile 1.1, 3.1, 3.4) 5.790 bucăţi; Pliante 5.950 bucăţi; Broşuri 3.000 bucăţi; Afişe 2.000 bucăţi; De asemenea, APDRP a elaborat Ghidul Solicitantului în varianta consolidată pentru Măsurile 3.2, 3.3 şi 3.5. În al doilea trimestru al anului 2006 s-a realizat tipărirea a 11.000 de exemplare de Ghiduri ale Solicitantului şi distribuirea acestor către Centrele Regionale ale APDRP, solicitanţi şi instituţii implicate în derularea Programului SAPARD pentru Măsura 3.2 (3.000 buc), Măsura 3.3 (3.000 buc) şi pentru Măsura 3.5 (5.000 buc). Publicarea anunţului cererii de proiecte - APDRP a elaborat 11 anunţuri de cereri de proiecte în perioada ianuarie noiembrie 2006 pe care le-a transmis către publicaţiile Adevărul, România Liberă şi Evenimentul Zilei şi către Delegaţia Comisiei Europene. De asemenea, anunţurile au fost postate pe site-ul www.sapard.ro şi au fost făcute publice prin intermediul structurilor regionale ale APDRP. 81

Participarea la evenimente de promovare şi popularizare - APDRP a participat şi a asigurat reprezentarea Programului SAPARD prin intermediul Direcţiei Promovare, Comunicare şi Relaţii Mass-Media la cele mai importante evenimente specializate de promovare şi popularizare. În cadrul acestor evenimente, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a prezentat oportunităţile oferite prin SAPARD, a distribuit materiale informative şi a oferit informaţii detaliate către publicul-ţintă despre modul de obţinere a fondurilor nerambursabile. Mediatizarea Programului SAPARD - Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a acordat o atenţie deosebită acestui tip de comunicare, asigurând mediatizarea Programului SAPARD prin: Comunicate de presă Impactul acestui tip de informare a avut ca efect menţinerea procentului de referiri pozitive şi neutre la aproximativ 80% din totalul apariţiilor media despre SAPARD, cu influenţă directă asupra creşterii gradului de interes privind Programul SAPARD. Întâlniri organizate cu mass-media În cursul anului au fost organizate 2 seminarii de informare şi prezentare, inclusiv vizite de lucru, cu reprezentanţii celor mai importante canale mass-media. Aceste întâlniri au fost concretizate printr-o deplasare în Regiunea 3 Târgovişte (30 iunie 2 iulie 2006), iar a doua deplasare s-a desfăşurat în Regiunea 2 Constanţa (1 3 septembrie 2006). În cadrul acestor deplasări au fost vizitate mai multe proiecte finanţate prin Programul SAPARD din cadrul Măsurilor de finanţare 1.1, 2.1, 3.1 dar şi 3.4. Unul dintre cele mai importante obiective ale segmentului de comunicare mediatică a fost menţinerea unei comunicări permanente cu mass-media prin intermedierea contactului dintre aceasta şi conducerea APDRP şi prin informarea rapidă şi completă a jurnaliştilor. Numeroasele apariţii mediatice ale APDRP (aproximativ 290, cu o medie săptămânală de 7 apariţii) au creat o imagine pozitivă stabilă a Programului SAPARD. Anul 2007 Activitatea de promovare a Programului SAPARD în cursul anului 2007 a permis diseminarea eficientă a informaţiilor referitoare la fondurile SAPARD, concomitent cu cele referitoare la FEADR, pentru a permite asocierea conceptuală a celor două programe europene, către aproximativ 250.000 de potenţiali beneficiari (prin activităţi de informare şi mediatizare şi prin elaborarea materialelor informative). Acest fapt a influenţat pozitiv atitudinea faţă de Programul SAPARD şi, indirect, faţă de fondurile europene, precum şi interesul asupra posibilităţilor de finanţare prin fonduri nerambursabile post-aderare. În acest sens, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a întreprins o serie de acţiuni de promovare şi anume: Informarea potenţialilor beneficiari În anul 2007 experţii APDRP de la nivel central, regional şi judeţean au oferit informaţii către 65.532 de potenţiali beneficiari prin intermediul discuţiilor directe, telefonice, prin e-mail şi scrisori. Ponderea lunară a celor care au solicitat informaţii despre fondurile nerambursabile a fost de peste 5.400 persoane, zilnic înregistrându-se în medie 273 de solicitări din partea acestora. În decursul anului 2007 au fost oferite informaţii către potenţialii beneficiari, ponderea cea mai 82

mare având-o informările de tipul comunicării directe telefonice (32.499), urmând apoi cele directe la sediu (27.867), cele pe suport de hârtie (3.145) şi cele electronice (2.021). Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a continuat să acorde o atenţie deosebită acestui tip de comunicare, asigurând mediatizarea Programului SAPARD prin: Comunicate de presă: au fost trimise către mass-media 12 comunicate de presă, acestea fiind preluate în mare proporţie de către presă. Impactul acestui tip de informare a avut ca efect menţinerea procentului de referiri pozitive şi neutre în aproximativ 80% din totalul apariţiilor media despre SAPARD, cu influenţă directă asupra creşterii gradului de interes pentru Programul SAPARD. Numeroase apariţii mediatice ale APDRP (aproximativ 200 de apariţii în mass-media, cu o medie săptămânală de 10 apariţii) au creat o imagine pozitivă stabilă a Programului SAPARD. Ponderea prezentărilor pozitive ale Programului SAPARD s-a reflectat în toate publicaţiile monitorizate în anul 2007 dar şi în toate posturile de televiziune şi radio. Cele mai multe apariţii au fost semnalate în luna aprilie 2007, respectiv 28 de articole cu referiri la APDRP şi Programul SAPARD. Următoarele luni cu ponderi semnificative au fost luna martie (25 de articole) şi luna ianuarie (19 articole). Promovarea efectuată de APDRP pentru aceste programe a fost una care a reuşit să trezească interesul opiniei publice, dovadă fiind articolele însemnate ca număr, care au ca temă Programul SAPARD şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. 2008 prezent Având în vedere faptul că încă de la finalul anului 2006 nu a mai fost posibilă accesarea fondurilor SAPARD, fiind epuizate fondurile alocate acestui Program, din 2008 APDRP nu a mai efectuat acţiuni de promovare şi informare, derularea unor astfel de acţiuni nejustificându-se din punct de vedere financiar şi al impactului informaţional. Astfel, APDRP nu a mai realizat materiale informative aferente Programului SAPARD, accentul fiind pus pe informarea asupra modalităţilor de accesare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Activitatea de informare asupra Programului SAPARD s-a rezumat la a oferi exemple de succes în cadrul manifestărilor la care reprezentanţii APDRP au participat, dar şi prin acordarea de informaţii privitor la modalităţile de achiziţii şi rambursare a plăţilor efectuate prin intermediul Programului SAPARD. Pentru a creşte gradul de acces la informaţii şi a facilita formularea şi înaintarea sesizărilor privind derularea fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală, APDRP a implementat un număr Tel Verde, începând cu data de 5 ianuarie 2009. Numărul de telefon 0-800-800-644, de tip TelVerde, poate fi apelat gratuit din orice reţea de telefonie, fiind înregistrate până în prezent 16 sesizări (toate sesizările au fost soluţionate conform legislaţiei în vigoare) precum şi alte 500 de apeluri pentru solicitarea informaţiilor specifice. 83

Concluzii Principalele realizări ale Direcţiei Promovare Comunicare şi Relaţii Mass-Media (ulterior Direcţia Relaţii Publice) sunt legate de crearea unei imagini majoritar pozitive a Agenţiei SAPARD, în proporţie de 84%. Ca urmare a referirilor pozitive din mass-media, numărul solicitanţilor de informaţii referitoare la Programul SAPARD s-a dublat începând chiar cu intervalul 2004 2005. De exemplu, dacă la începutul anului 2005 se înregistra o medie de aproximativ 15 solicitări zilnice, în a doua jumătate a aceluiaşi an, media era de 30 de solicitări. Materialele informative şi răspunsurile la solicitări au fost elaborate într-un stil direct, evitând pe cât posibil termenii de specialitate pentru a înlesni înţelegerea Programului SAPARD. Numeroasele apariţii mediatice ale APDRP aproximativ 850 de apariţii în mass-media pe un an, media săptămânală fiind de 30 de apariţii precum şi participările la diferite târguri şi evenimente de promovare, au creat o imagine pozitivă stabilă a Programului SAPARD. Media ponderii pozitive a apariţiilor referitoare la imaginea Programului şi implicit a Agenţiei, reflectată în toate publicaţiile monitorizate (Adevărul, Cotidianul, Curentul, Curierul Naţional, Gândul, România Liberă, Evenimentul Zilei, Jurnalul Naţional, Ziua, Libertatea şi săptămânalul Capital) şi în toate posturile de televiziune şi radio, a fost de 65%, ponderea neutră a imaginii a fost de 21%, iar ponderea apariţiilor negative a fost de 14%. Promovarea efectuată de APDRP pentru acest Program este una care a reuşit să suscite interesul opiniei publice, dovadă fiind articolele însemnate ca număr, care au avut ca temă Programul SAPARD, precum şi numărul proiectelor depuse pentru finanţare prin Programul SAPARD. 4.7 Date care să demonstreze că fondurile comunitare nu s-au suprapus cu fondurile deja disponibile Conform prevederilor art. 3 Complementaritatea şi asistenţa tehnică din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1268/1999 privind ajutorul financiar al Comunităţii destinat măsurilor de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală în ţările candidate din centrul şi estul Europei, în perioada de preaderare, acţiunea Comunităţii completează acţiunile naţionale corespunzătoare sau contribuie la acestea. Faţă de aceste prevederi, Guvernul României promovează o politică de sprijin a producătorilor agricoli. Pentru sprijinirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal şi animalier în baza programelor de susţinere financiară promovate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, din bugetul aprobat pentru perioada 2002-2009, au fost alocate următoarele sume: 730.120.000 lei pentru anul 2002; 1.217.560.000 lei pentru anul 2003; 2.027.070.000 lei pentru anul 2004; 2.128.852.251 lei pentru anul 2005; 2.826.043.041 lei pentru anul 2006; 2.743.785.944 lei pentru anul 2007; 3.127.090.019 lei pentru anul 2008; 2.543.791.885 lei pentru anul 2009. 84

În perioada 2002-2004 România a beneficiat de susţinere financiară a producţiei decât din bugetul de stat. Din bugetul anului 2009, pentru sprijinirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal şi animalier în baza programelor de susţinere financiară promovate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, a fost alocată suma de 2.543.791.885 lei, astfel: A. Sectorul vegetal: 756.329.584 lei 77.437.936 lei, reprezentând sprijinul financiar acordat producătorilor agricoli conform schemei Ajutor de minimis pentru înfiinţarea culturilor agricole în toamna anului 2008, (H.G nr.1153/2008) în cuantum de 200 lei/ha pentru o suprafaţă de minim 1 ha până la maxim 120 ha pe o exploataţie (grâu-65.964.446 lei, rapiţa- 2.706.902 lei, orz/orzoaică-6.490.019 lei, alte culturi-2.588.404 lei); 24.646.810 lei, reprezentând sprijinul financiar achiziţionarea motorinei utilizată la efectuarea lucrărilor mecanice de înfiinţare a culturilor agricole în toamna anului 2008 (H.G. nr. 277/2008), în cuantum de 1 leu/l; 309.861.976 lei, reprezentând fonduri publice acordate producătorilor agricoli, conform Legii creditului agricol, reprezentând bonificaţia acordată la volumul creditelor angajate şi rambursate băncilor finanţatoare; 55.427.814 lei, reprezentând sprijinul financiar acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal în anul 2008 (H.G. nr. 570/2008), din care: - Implementarea Sistemului European de Bune Practice Agricole (EUREPGAP) în domeniul legumelor şi fructelor (până la 10.000 lei/contract) 82.902 lei; - Ciuperci de cultură produse şi recoltate din spaţii climatizate (800 lei/t) 1.315.616 lei; - Legume produse şi recoltate din sere încălzite (600 lei/t) 12.187.734 lei; - Legume şi fructe destinate prelucrării industriale (castraveţi cornişon 150 lei/t, fasole păstăi 350 lei/t, mazăre boabe verzi 300 lei/t, ardei 300 lei/t, tomate 350 lei/t, mere 160 lei/t, struguri de masă 300 lei/t, piersici 300 lei/t, prune 200 lei/t) 16.920.308 lei; - Achiziţionarea de ambalaje şi alte materiale necesare ambalării legumelor şi fructelor (până la 4 lei/bucata) 2.102.437 lei; - Sectorul viticol (autorizare plantaţii de struguri pentru vinuri cu denumire de origine consacrată 10 lei/ha, certificare şi marcare vinuri cu denumire de origine consacrată 12 lei/hl, aplicare tratamente fitosanitare în plantaţiile viticole pe rod 500 lei/ha) 4.020.675 lei; - Producţia de cartofi (150 lei/t) 2.836.744 lei; - Sectorul plante medicinale şi aromatice (pentru culturile la care se utilizează sămânţa 600 lei/t, pentru culturile la care se utilizează planta întreagă 800 lei/t) 3.695.632 lei; - Funcţionare grupuri de producători recunoscute (400 lei/grup) 200.000 lei; - Energie termică şi electrică culturi realizate în solarii şi sere încălzite (35% din valoarea facturii) 11.002.149 lei; - Depozitare produse agricole (mere) 803.617 lei; - Depozitare cartofi 259.999 lei. 85

32.480.550 lei, reprezentând sprijinul financiar acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal în anul 2009 (H.G. nr. 693/2009), din care: - Ciuperci de cultură produse şi recoltate din spaţii climatizate (800 lei/t) 3.006.633 lei; - Legume produse şi recoltate din sere încălzite (600 lei/t) - 15.658.483 lei; - Energie termică şi electrică culturi ciuperci realizate în spaţii climatizate (35% din valoarea facturii) 90.779 lei; - Energie termică şi electrică culturi realizate în solarii şi sere încălzite (35% din valoarea facturii) 6.099.438 lei; - Legume şi fructe destinate prelucrării industriale (castraveţi cornişon 150 lei/t, fasole păstăi 350 lei/t, mazăre boabe verzi 300 lei/t, ardei 300 lei/t, tomate 350 lei/t, mere 160 lei/t, struguri de masă 300 lei/t, piersici 300 lei/t, prune 200 lei/t, cireşe 200 lei/t, vişine 200 lei/t) 944.918 lei; - Achiziţionarea de ambalaje şi alte materiale necesare ambalării legumelor şi fructelor (până la 4 lei/bucata) 372.333 lei; - plante medicinale şi aromatice (pentru culturile la care se utilizează sămânţa 600 lei/t, pentru culturile la care se utilizează planta întreagă 800 lei/t) 1.554.730 lei; - flori, plante dendrologice şi ornamentale (pentru în câmp 5.000 lei/ha, pentru culturi în sere 10.000 lei/ha) 200.000 lei; - Sectorul viticol (autorizare plantaţii de struguri pentru vinuri cu denumire de origine consacrată 10 lei/ha, certificare şi marcare vinuri cu denumire de origine consacrată 12 lei/hl, aplicare tratamente fitosanitare în plantaţiile viticole pe rod 500 lei/ha) 4.553.236 lei. 18.144.990 lei, reprezentând ajutorul financiar pentru seminţele sau materialul săditor folosite pentru însămânţare sau plantare în campaniile din toamna anului 2008 şi primăvara anului 2009 (H.G. 1343/2008), din care: - 224.304 lei material săditor pomicol; - 9.541.755 lei material săditor viticol; - 8.363.393 lei cartof; - 15.538 lei arbuşti fructiferi. 24.564.804 lei, reprezentând sprijinul financiar, în cuantum de 300 lei/t, acordat producătorilor agricoli pentru producţie soia realizată în anul 2008 (H.G. nr. 1387/2008); 37.326.750 lei, reprezentând sprijinul financiar acordat producătorilor agricoli pentru producţia de sfeclă de zahăr, orez şi in realizată în anul 2008 (H.G. nr. 1380/2008), din care: - 20.265.000 lei pentru sfecla de zahăr (cuantumul ajutorului este de 30 lei/t); - 17.025.000 lei pentru orez (cuantumul ajutorului este de 500 lei/t); - 36.750 lei pentru in (cuantumul ajutorului este de 250 lei/t). 41.204.198 lei, reprezentând ajutorul de minimis pentru sectorul legume fructe şi agricultura ecologică, (H.G. nr. 1195/2008); 86

66.121.104 lei, reprezentând sprijinul financiar pentru achiziţionarea motorinei utilizată la efectuarea lucrărilor mecanice de înfiinţare a culturilor agricole în anul 2009, (H.G. nr. 1626/2008) în cuantum de 1 leu/l; 832.500 lei, reprezentând susţinerea asociaţiilor din agricultură în vederea participării la organizaţiile constituite la nivel UE (H.G. nr. 569/2009), aferent deconturilor depuse de DADR Bucureşti la minister în data de 7 iulie 2009; 2.341.277 lei, reprezentând sprijinul financiar acordat pentru pierderile cauzate de îngheţul târziu de primăvară în anul 2007 în sectorul pomicol, (O.U.G. nr. 41/2008); 11.575.198 lei, reprezentând despăgubiri acordate producătorilor agricoli care au suferit pagube produse de fenomenele meteorologice nefavorabile (inundaţii) produse în perioada iulie august 2008, pentru culturile însămânţate în toamna anului 2007 şi primăvara anului 2008, (H.G. nr. 1550/2008); 50.295.478 lei, reprezentând renta viageră agricolă aferentă anului 2008, acordată în conformitate cu prevederile titlului XI din Legea nr. 247/2005; 3.400.000 lei, au fost alocate Fondului de Garantare a Creditului Rural în scopul administrării şi garantării certificatelor de depozit, potrivit prevederilor O.G. nr. 7/2009 pentru instituirea sistemului temporar de sprijinire a derulării afacerilor în domeniul comerţului cu seminţe de consum; 668.199 lei, reprezentând stimularea investiţiilor în agricultură, conform prevederilor Legii nr. 231/2005. B. Sectorul zootehnic: 1.587.433.739 lei 410.210.067 lei, reprezentând plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic în anul 2008 (H.G. nr. 1230/2008), acordate diferenţial pe specii, 495 lei/cap bovină şi 43,9 lei/cap ovine şi caprine, din care: - 202.842.905 lei bovine; - 207.367.162 lei ovine şi caprine. 225.574.422 lei, reprezentând sprijinul financiar acordat producătorilor agricoli din sectorul zootehnic în anul 2008 (H.G. nr. 3/2008), din care: - Îmbunătăţirea calităţii producţiei de carne de porcine prin susţinerea implementării sistemului de clasificare a carcaselor carcase clasa (120 lei/carcasă) 73.323.582 lei; - Îmbunătăţirea calităţii producţiei de carne de porcine prin susţinerea implementării sistemului de clasificare a carcaselor carcase clasa U (100 lei/carcasă) 6.379.050 lei; - Îmbunătăţirea calităţii producţiei de carne de bovine prin susţinerea implementării sistemului de clasificare a carcaselor (100 lei/carcasă) 1.103.450 lei; - Îmbunătăţirea calităţii şi parametrilor de producţie în creşterea efectivelor prin susţinerea producţiei de scrofiţe din ferme comerciale (150 lei/cap) 1.849.275 lei; 87

- Îmbunătăţirea calităţii şi parametrilor de producţie în creşterea efectivelor prin susţinerea producţiei de carne de pasăre pui broiler (1,6 lei/cap) 69.713.917 lei; - Îmbunătăţirea calităţii şi parametrilor de producţie în creşterea efectivelor prin susţinerea producţiei de ouă de consum (0,05 lei/bucata) 19.766.982 lei; - Îmbunătăţirea calităţii producţiei de miere prin susţinerea familiilor de albine (20 lei/familie albine) 4.285.061 lei; - Îmbunătăţirea calităţii şi igienei laptelui de vacă (0,3 lei/kg) 49.127.792 lei; - Achiziţii containere conservare material seminal 25.313 lei. 1.633.046 lei, reprezentând susţinerea în anul 2008 a achiziţiei de berbeci şi/sau ţapi pentru reproducţie, (H.G. nr. 1099/2008) în cuantum de 60% din preţul de achiziţie cu T.V.A inclus, dar nu mai mult de 1.000 lei/berbec sau ţap; 3.260.305 lei, reprezentând despăgubiri acordate pentru animalele sacrificate în vederea prevenirii şi combaterii epizootiilor, (H.G. nr. 1415/2004) stabilite la valoarea de înlocuire la preţul pieţei a animalului sacrificat la data când a avut loc acţiunea de lichidare a focarului de boală; 34.576.005 lei, reprezentând sprijinul direct acordat pentru activitatea de neutralizare a deşeurile de origine animală (H.G. nr. 1211/2005); 542.857.534 lei, reprezentând sprijinul financiar acordat producătorilor agricoli din sectorul zootehnic în anul 2009 (H.G. nr. 1627/2008), pentru următoarele activităţi: - Îmbunătăţirea calităţii producţiei de carne de porcine prin susţinerea implementării sistemului de clasificare a carcaselor carcase clasa E (120 lei/carcasă) 163.655.760 lei; - Îmbunătăţirea calităţii producţiei de carne de porcine prin susţinerea implementării sistemului de clasificare a carcaselor carcase clasa U (100 lei/carcasă) 12.815.200 lei; - Îmbunătăţirea calităţii producţiei de carne de bovine prin susţinerea implementării sistemului de clasificare a carcaselor (100 lei/carcasă) 1.918.100 lei; - Îmbunătăţirea calităţii şi parametrilor de producţie în creşterea efectivelor prin susţinerea producţiei de scrofiţe din ferme comerciale (150 lei/cap) 4.641.600 lei; - Îmbunătăţirea calităţii şi parametrilor de producţie în creşterea efectivelor prin susţinerea producţiei de carne de pasăre pui broiler (1,6 lei/cap) 189.400.995 lei; - Îmbunătăţirea calităţii şi parametrilor de producţie în creşterea efectivelor prin susţinerea producţiei de ouă de consum (0,05 lei/bucata) 39.998.755 lei; - Îmbunătăţirea calităţii producţiei de miere prin susţinerea familiilor de albine (20 lei/familie albine) 10.970.499 lei; - Îmbunătăţirea calităţii şi igienei laptelui de vacă (0,3 lei/kg) 119.886.422 lei; - Efectuarea controlului oficial al performanţelor la ovine 58.109 lei; - Achiziţii containere conservare material seminal 399.613 lei; - Înfiinţare şi conducere registre genealogice la ovine 35.502 lei. 88

1.928.053 lei, reprezentând sprijinul financiar acordat pentru achiziţia în anul 2008 a materialului seminal congelat provenit de la tauri atestaţi şi autorizaţi oficial, folosit la însămânţare artificială; 3.748.525 lei, reprezentând sprijinul financiar acordat pentru achiziţia în anul 2009 a materialului seminal congelat provenit de la tauri atestaţi şi autorizaţi oficial, folosit la însămânţare artificială; 274.082 lei, reprezentând finanţarea de la bugetul de stat a unor măsuri pentru conservarea şi utilizarea resurselor genetice animale în stare critică, în pericol de dispariţie şi al celor vulnerabile, pentru anul 2008; 16.000 lei, reprezentând susţinerea în anul 2009 a achiziţiei de masculi din speciile ovine/caprine pentru reproducţie, (H.G. nr. 700/2009) în cuantum de 50% din preţul de achiziţie cu T.V.A. inclus, dar nu mai mult de 1000 lei/cap; 363.355.700 lei, reprezentând plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic pentru speciile bovine (H.G. nr. 1252/2009) şi ovine în anul 2009 (H.G. nr. 1261/2009), respectiv tranşa I pentru speciile bovine 200 lei/cap (267.765.200 lei) şi ovine/caprine 15 lei/cap (95.590.500 lei). C. Sectorul îmbunătăţiri funciare: 87.547.477 lei 68.184.842 lei, reprezentând cheltuieli cu asigurarea stării de funcţionare a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare în anul 2009 (H.G. nr. 269/2009), aflate în administrarea OUAI urilor; 19.362.635 lei, reprezentând cheltuieli cu asigurarea stării de funcţionare a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare în anul 2008 (H.G. nr. 420/2008), aflate în administrarea OUAI urilor. D. Programul SAPARD 112.481.085 lei 112.481.085 lei, reprezentând cofinanţarea nerambursabilă de la bugetul de stat pentru proiecte de investiţii din cadrul Programului SAPARD (SAPARD românesc) (O.U.G. nr. 59/2006). 4.8 Acţiunile întreprinse în scopul soluţionării problemelor identificate în implementarea Programului SAPARD 4.8.1 Măsuri privind asigurarea personalului necesar În baza prevederilor Acordului Multianual de Finanţare - Legea 316/2001, a fost stabilit cadrul legal pentru funcţionarea Agenţiei SAPARD care avea drept scop implementarea tehnică şi financiară a Programului SAPARD. Cerinţele privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei, stipulate în MAFA au fost puse în aplicare prin realizarea construcţiei instituţionale a Agenţiei SAPARD în baza O.U.G nr.142/2000, aprobată prin Legea nr. 319/2001. 89

Caracteristicile construcţiei instituţionale au reflectat cele două funcţii de implementare şi de plată ale căror îndeplinire a fost evidenţiată prin structura organizatorică care cuprindea în perioada 2001 februarie 2006, 2 nivele de organizare nivel central şi nivel regional reprezentat de 8 birouri regionale şi reflectă separarea celor două funcţii: - de implementare care intra în responsabilitatea directorului general adjunct implementare tehnică ce avea în coordonare 3 direcţii (Coordonare Program, Selectare Contractare, Asistenţa Tehnică şi Pregătire Profesională) şi serviciile de implementare program din cadrul Birourilor Regionale - de plată care intra în responsabilitatea directorului general adjunct plăţi ce avea în coordonare 2 direcţii (Plăţi Proiecte şi Economică) şi serviciile de preautorizare plăţi de la nivelul Birourilor Regionale. - în subordinea directorului general al Agenţiei sunt evidenţiate 3 direcţii (Resurse Umane, Audit Intern şi Control şi Antifraudă) şi Serviciul Informatizare. În cadrul acestei structuri, autoritatea la nivelul fiecărui departament este îndeplinită de Director ajutat în activitatea sa de şef/ şefi de serviciu. Numărul de posturi aprobat pentru perioada 2001-2002 a fost de 145 de posturi, repartizarea fiind făcută în baza Ordinului ministrului agriculturii, 73 de posturi la nivel central şi 72 de posturi la nivel regional, astfel încât pentru toate structurile să fie respectate prevederile principiului de verificare,,4 ochi art. 14-2.2.2.din Anexa I Legea nr. 316/2001, precum şi supervizarea. La nivel regional pentru cele 2 servicii au fost alocate 8 posturi: 5 posturi la serviciul implementare program şi 3 posturi la serviciul de preautorizare plăţi. În funcţie de numărul de măsuri acreditate în baza Planului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, în anul 2003 numărul de posturi aprobate a fost de 186. În anul 2004 la nivelul Agenţiei SAPARD a fost realizată preluarea serviciului tehnic delegat din cadrul MLPTL reprezentând 50 de posturi din care 10 posturi au fost repartizate la nivel central creându-se Serviciul Verificare Tehnică cu rol în verificarea cererilor de plată aferentă proiectelor Măsurii 2.1 iar cele 40 de posturi au fost repartizate la cele 8 Centre Regionale unde au fost create Servicii de Verificare Tehnică. În cursul anului 2004 numărul de posturi a fost suplimentat cu 80, astfel numărul de posturi aprobat fiind de 316 posturi. În anul 2005 a fost aprobată suplimentarea numărului de personal al Agenţiei SAPARD cu 160 de posturi, iar numărul de posturi aprobat pentru întreaga instituţie a fost de 476 posturi repartizate la nivel central şi regional. În anul 2006 pentru consolidarea structurii organizaţionale a Agenţiei SAPARD, conform O.U.G nr.1/2006, numărul de posturi a fost suplimentat cu 400 de posturi, iar în baza prevederilor O.U.G nr.13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit prin reorganizarea Agenţiei SAPARD, a fost realizată preluarea a 386 de experţi ai serviciilor tehnice delegate din cadrul Direcţiilor Generale pentru Agricultură, structura Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit având din martie 2006 3 nivele de organizare: central, regional şi judeţean şi un număr de 1.262 posturi. 90

În perioada septembrie 2006 decembrie 2007, pentru respectarea criteriilor de acreditare conform Regulamentului CE nr. 885/2006 şi pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor de plată pentru proiectele SAPARD între cele trei niveluri ale Agenţiei, în funcţie de necesităţi, s-a făcut realocarea numărului de posturi vacante conform tabelului. Această realocare a vizat consolidarea Serviciilor de Verificare tehnică de la nivel regional şi a Serviciilor Control Ex post, Monitorizare şi Autorizare Plăţi de la nivel central. Pentru pregătirea fluxului de primire a proiectelor FEADR au fost consolidate Serviciile Control Financiar Preventiv Propriu şi Contabilizare Plăţi prin includerea experţilor cu aceste atribuţii din cadrul Serviciilor de Autorizare Plăţi de la nivel regional la cele 2 servicii de la nivel central, în vederea asigurării separării responsabilităţilor conform Regulamentului CE nr. 885/2006. În anul 2008 numărul de posturi al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a fost de 1.613 posturi, fiind suplimentat faţă de numărul de posturi aprobat în 2007 cu 350 de posturi conform prevederilor O.U.G nr. 65/2008. În anul 2009 numărul de posturi aprobat este de 1.613. Evoluţia numărului de personal în perioada 2001-2009 Tabel 4.1. Anul Nr. de posturi aprobat Grad de ocupare/nr posturi ocupate Suplimentare nr. de posturi 2001-2002 145 din care: 73 posturi la nivel central 72 posturi la nivel regional 2003 186 din care: 103 posturi la nivel central 83 posturi la nivel regional 2004 316 din care: 150 posturi la nivel central 166 posturi la nivel regional 173 de posturi ocupate 93% grad de ocupare 300 de posturi ocupate 94% grad de ocupare - 41 de posturi faţă de numărul aprobat în 2002 repartizate astfel: Nivel central 30 posturi Nivel regional 11 posturi pentru serviciile de preautorizare plăţi 130 de posturi faţă de numărul aprobat în 2003 din care: 80 de posturi vacante primite de la MAPAM 50 de posturi reprezentând preluarea personalului cu atribuţii SAPARD din cadrul MTCT 2005 476 din care: 197 posturi la nivel central 279 posturi la nivel regional 2006 1262 din care: 213 posturi la nivel central 327 posturi la nivel regional 722 posturi la nivel judeţean 418 posturi ocupate 88% grad de ocupare 1.184 posturi ocupate 94% grad de ocupare 91 Repartizarea posturilor: Nivel central 47 posturi Nivel regional 83 posturi 160 de posturi faţă de numărul aprobat în 2004 din care: Nivel central 47 posturi Nivel regional 113 posturi În cursul anului 2006, prin preluarea a 386 experţi ai serviciilor tehnice delegate din cadrul Direcţiilor Generale pentru Agricultură, s-a suplimentat numărul de personal al

Repartizarea posturilor în perioada martie august 2006 a fost următoarea: Nivel central 219 posturi Nivel regional 324 posturi Nivel judeţean 719 posturi. Agenţiei. 400 posturi vacante repartizate după cum urmează: Nivel central 16 posturi Nivel regional 48 posturi Nivel judeţean 336 posturi Repartizarea posturilor în perioada septembrie decembrie 2006 a fost următoarea: Nivel central -246 posturi Nivel regional 337 posturi Nivel judeţean 679 posturi 2007 1262 din care: Nivel central 259 posturi Nivel regional 323 posturi Nivel judeţean 680 posturi 2008 1613 din care: Nivel central 323 posturi Nivel regional 451 posturi Nivel judeţean 839 posturi 2009 1613 din care: Nivel central 325 posturi Nivel regional 440 posturi Nivel judeţean 848 posturi 1.215 posturi ocupate 96% grad de ocupare 1.461 posturi ocupate 88% grad de ocupare 1.437 posturi ocupate 86% grad de ocupare 351 posturi vacante 351 posturi vacante Denumirea instituţiei Agenţia SAPARD Temeiul legal care stă la baza înfiinţării instituţiei OUG nr.142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică Evoluţia numărului de angajaţi de la înfiinţare până în prezent În perioada 2001-2002 145 Unităţile aflate în subordine 8 Birouri Regionale Ordine de ministru prin care s-a modificat structura organizatorică a instituţiei - Ordinul nr. 203/27.10.2000; - Ordinul nr. 170/ 17.05.2001; - Ordinul nr. 332/28.08.2001; Tabel 4.2 Ordine de ministru prin care s- au aprobat atribuţiile instituţiei Ordinul nr. 171/17.05.2 001; Ordinul nr. 261/24.06.2 002; 92

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală LEGE nr. 309 / 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală Ordonanţa de Urgenţă nr. 11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale O.U.G. nr.13/2006 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD Legea nr. 198/2006 pentru aprobarea angajaţi În anul 2003 186 angajaţi În anul 2004 316 angajaţi În anul 2005 476 angajaţi În perioada 2006-2007 1262 angajaţi 8 Centre Regionale de Plăţi pentru Dezvoltare Rurala şi Pescuit 42 Oficii - Ordinul nr. 352/12.09.2009; - Ordinul nr. 446/12.11.2001; - Ordinul nr. 215/27.05.2002; - Ordinul nr. 522/11.11.2002; - Ordinul nr. 933/18.11.2003; - Ordinul nr. 141/31.03.2004; - Ordinul nr. 124/15.04.2004; - Ordinul nr. 160/24.05.2004; - Ordinul nr. 179/30.06.2004; Ordinul nr. Începând cu Ordinul nr. 180/23.03.2005 al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, la nivelul instituţiei s-a aprobat prin acelaşi ordin atât structura organizatorică, cât şi regulamentul de organizare şi funcţionare. Ordinul nr. 505/23.05.2005; Ordinul nr. 776/09.08.2005; Ordinul nr. 137/27.02.2006; Ordinul nr. 669/03.10.2006; Ordinul nr. 152/04.07.2008; Ordinul nr. 123/31.03.2009. Ordinul nr. 191/23.05.2 003; Ordinul nr. 161/24.06.2 002; Ordinul nr. 804/10.10.2 003; Ordinul nr. 539/30.07.2 004. 93

Rurală Pescuit şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD Judeţene de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit O.U.G nr. 65/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea activităţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură În cursul anului 2008 1613 angajaţi În cursul anului 2009 1613 angajaţi Măsuri de pregătire a personalului 2002-2003 Formarea personalului Agenţiei SAPARD, s-a efectuat în baza planurilor de instruire din 2002 şi 2003, realizându-se cursuri de instruire pentru specialişti cu atribuţii directe în implementarea noilor măsuri (1.1, 2.1, 3.1, 3.4 şi 4.1), precum şi instruiri ale personalului implicat în resursele umane, asistenţă juridică, asistenţă tehnică, informatizare şi audit intern. Finanţarea pentru aceste cursuri a fost asigurată din bugetul Agenţiei SAPARD şi prin proiectul de twining Phare 2000- RO-0006.08 Politica agricolă şi rurală la nivel naţional, proiectul Phare 2001- RO 01.06.07 şi proiectul Phare 2000 RO 0006.08.02. Eforturi speciale (seminarii de instruire, instruire la locul de muncă) au fost direcţionate spre personalul Birourilor Regionale direct implicat în implementarea Programului, fiind instruit un număr de 81 experţi. 2004 În baza planului de pregătire al Agenţiei SAPARD au fost organizate sesiuni de pregătire a personalului Agenţiei pe măsurile acreditate 1.1, 2.1, 3.1, 3.4, 4.1 şi în vederea consolidării competenţei profesionale a personalului implicat în aplicarea metodologiei pentru evaluarea, selectarea, contractarea, achiziţiile publice, autorizarea, recuperarea debitelor, efectuarea plăţilor, activitatea de control tehnic, financiar şi antifraudă privind proiectele SAPARD, prin 94

proiectul Phare RO 001/0106.07. Acest proiect a cuprins şase module de pregătire de care au beneficiat 174 de angajaţi cu funcţii de conducere şi de execuţie din cadrul Agenţiei SAPARD de la nivel central şi regional. - 111 persoane nou angajate au beneficiat de un program special de pregătire la locul de muncă cu supervizarea şefilor ierarhici; - 16 persoane cu funcţii de conducere din cadrul compartimentelor de implementare, control şi audit intern au participat la sesiuni internaţionale de pregătire privind modul de derulare a fondurilor structurale. 2006 Pregătirea profesională a personalului APDRP a vizat consolidarea competenţelor profesionale în raport cu cerinţele postului şi cu strategia de dezvoltare a Agenţiei în următoarele domenii: IT, dezvoltare rurală, legislaţie, integrare, management, comunicare, contabilitate. Numărul de angajaţi incluşi în programe de pregătire a fost de 408. 2007 Pregătirea profesională a personalului APDRP a vizat consolidarea competenţelor profesionale în raport cu cerinţele postului şi cu strategia de dezvoltare a Agenţiei în următoarele domenii: securitatea informaţiei, măsuri de dezvoltare rurală privind evaluarea, contractarea, autorizarea şi contabilizarea plăţilor, recuperarea debitelor, legislaţie, management, comunicare. Numărul de angajaţi incluşi în programe de pregătire a fost de 934. 2008 Pregătirea profesională a personalului APDRP a vizat consolidarea competenţelor profesionale în raport cu cerinţele postului şi cu strategia de dezvoltare a Agenţiei în următoarele domenii: securitatea informaţiei, măsuri de dezvoltare rurală privind evaluarea, contractarea, autorizarea şi contabilizarea plăţilor, recuperarea debitelor, legislaţie, management, comunicare şi aplicarea unitară a procedurilor de lucru aferente Programului SAPARD şi FEADR. 1.400 de angajaţi au fost incluşi în programe de pregătire. Personalul cu atribuţii SAPARD a beneficiat de training intern, în timp ce personalul cu atribuţii FEADR a beneficiat atât de training intern privind modul de aplicare a procedurilor de lucru cât şi de sesiuni de pregătire în cadrul: Proiectului de Twinning RO2006/IB/AG/02 "Organizarea structurilor corespunzătoare care să asigure absorbţia fondurilor europene pe dezvoltare rurală, după aderare"; Programului Phare 2005 "Instruirea personalului din cadrul instituţiilor implicate în derularea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală şi a Programului Operaţional pentru Pescuit, precum şi a potenţialilor beneficiari"; Programului Phare RO 2004/016-772.03.02.01.02 "Pregătire pentru personalul Autorităţii de Management şi al celorlalte instituţii implicate în procesul de programare şi implementare a sistemului privind FEADR şi FEP". 4.8.2. Măsuri privind cadrul legislativ în perioada 2000-2009 În vederea asigurării cadrului legal corespunzător implementării Programului SAPARD, precum şi accelerării gradului de absorbţie a fondurilor derulate, au fost emise următoarele acte normative: 95

2000 Ordonanţa de Urgenţă nr. 142 din 21 septembrie 2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală; 2001 Legea nr. 309 din 7 iunie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală; Ordonanţa de Urgenţă nr. 140 din 25 octombrie 2001 pentru modificarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală; 2002 Legea nr. 130 din 18 martie 2002 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 140/2001 pentru modificarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală; 2003 Legea nr. 240 din 6 iunie 2003 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2003 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală; Ordonanţa de Urgenţă nr. 14 din 13 martie 2003 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rural; 2004 Ordonanţa de Urgenţă nr. 116 din 24 noiembrie 2004 pentru modificarea art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală; Legea nr. 490 din 10 noiembrie 2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare; Hotărârea Guvernului nr. 1179 din 29 iulie 2004 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale; Ordonanţa de Urgenţă nr. 11 din 23 martie 2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale; 96

Legea nr. 165 din 14 mai 2004 pentru modificarea alin. (1) al art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală; Legea nr. 530 din 25 noiembrie 2004 pentru completarea art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală. 2005 Ordonanţa Guvernului nr. 46 din 11 august 2005 privind accelerarea absorbţiei fondurilor SAPARD prin garantarea creditelor de cofinanţare cu activele achiziţionate în cadrul proiectelor SAPARD; Ordonanţa de Urgenţă nr. 103 din 14 iulie 2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Industrie Alimentară şi Dezvoltare Rurală şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală; Legea nr. 359 din 12 decembrie 2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Industrie Alimentară şi Dezvoltare Rurală şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală; 2006 Ordonanţa de Urgenţă nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD; Legea nr. 198 din 22 mai 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD; Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 137/27.02.2006 privind aprobarea structurii organizatorice, a regulamentului de organizare şi funcţionare şi a numărului de posturi pentru Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit; 2007 Ordonanţa de Urgenţă nr. 120/2007 referitor la modificarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 67/2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finanţării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare şi prefinanţare alocate de la bugetul de stat; Hotărârea de Guvern pentru aprobarea normelor metodologice la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 67 din 13 septembrie 2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile 97

destinate finanţării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare şi prefinanţare alocate de la bugetul de stat; Hotărârea Guvernului privind aprobarea normelor metodologice ale Ordonanţei Guvernului nr. 79 din 28 august 2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător; Ordonanţa Guvernului nr. 31/2007, privind reglementarea unor măsuri financiare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate prin Programul SAPARD; Legea nr. 324/2007 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 31/2007, privind reglementarea unor măsuri financiare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate prin Programul SAPARD; Ordinul nr. 700/2006, al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 31/2007, privind reglementarea unor măsuri financiare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate prin Programul SAPARD; 2008 Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 65 din 21 mai 2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD, precum şi pentru stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea activităţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 418 din data de 4 iunie 2008; Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. 152 din 4 iulie 2008 privind aprobarea structurii organizatorice, a regulamentului de organizare şi funcţionare şi a numărului de posturi pentru Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit; Ordonanţa Guvernului nr. 20 din 13 august 2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător publicată în Monitorul Oficial nr. 613/20.08.2008; Ordonanţa de Urgenţă nr. 213 din 4 decembrie 2008 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, în numele Comunităţii Europene, semnat la Bucureşti şi, respectiv, la Bruxelles la 4 decembrie 2008, pentru modificarea Acordului anual de finanţare 2006 dintre Guvernul României şi Comisia Comunităţilor Europene, în numele Comunităţii Europene, semnat la Bucureşti şi, respectiv, la Bruxelles la 31 octombrie 2006 publicată în Monitorul Oficial nr. 842/15/12/2009; 2009 Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 123/31.03.2009 privind aprobarea structurii organizatorice, a regulamentului de organizare şi funcţionare şi a numărului de posturi pentru Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. 98

4.8.3. Acţiuni vizând îmbunătăţirea procedurilor În anul 2009 au fost modificate următoarele manuale de proceduri acreditate pentru implementarea Programului SAPARD: Instrucţiunea 119 de modificare a Manualului de procedura de constatare a neregulilor şi recuperare a datoriilor, cod manual G8-IRD. Prin modificările efectuate au fost implementate recomandările formulate de Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi a României privind implementarea Planului de acţiune Program SAPARD, observaţiile formulate de DG Agri în urma misiunilor de control şi de modificare a structurii organizatorice şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare ale APDRP, modificări aprobate prin Ordinul MADR nr. 123/2009. Instrucţiunea 119 a fost aplicată începând cu data de 24.07.2009, după data transmiterii acesteia la CE, precum şi după data comunicării către CR/OJ. Instrucţiunea 120 pentru corelarea următoarelor proceduri cu noua structură organizatorică a APDRP aprobată prin Ordinul MADR nr. 123/2009: - Manual de autorizare plăţi, cod manual G5-AP; - Manual de contabilizare plăţi, cod manual G5-AP; - Manualul managementului structurii de conducere, cod manual G5-AP; - Manual de metodologie, cod manual G5-AP; - Manual de monitorizare, evaluare şi raportare, cod manual G5-AP; - Manual de Efectuare Plăţi, cod manual G5-AP; - Manual de Control şi Antifraudă, cod manual G9-CA; - Manual de arhivare, cod manual G10-AR; - Manuale de prezentare generală pentru măsurile 2.1, 1.1, 3.1, 3.4, 1.2, 3.2, 3.3, 3.5. Instrucţiunea 120 a fost aplicată de APDRP începând cu data de 17.08.2009, după data transmiterii acesteia la CE, precum şi după data comunicării ei către CR/OJ. Instrucţiunea 121 de actualizare a procedurilor de Audit Intern şi Relaţii Publice atât pentru Programul SAPARD cât şi pentru FEADR, având în vedere Nota de anulare nr. 11646/03.06.2009 şi înlocuirea acestora cu: - Manualul de proceduri audit intern, cod manual M02-02; - Manualul de procedura Relaţii Publice, cod manual M02-03. Manualele de proceduri sunt comune pentru cele două Programe, respectiv Programul SAPARD şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi au fost aprobate prin Ordinul MAPDR nr. 525/2009. Instrucţiunea nr. 121 se aplică de către APDRP începând cu data de 07.12.2009. 4.8.4. Decizii privind îmbunătăţirea capacităţii de implementare a Programului SAPARD 2002-2003 În scopul implementării corespunzătoare a Programului, Agenţia a încheiat acorduri cadru cu Direcţia de Dezvoltare Rurală din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Alimentaţiei şi Mediului (MAPAM), un protocol de colaborare cu Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă, precum şi acte adiţionale la protocoalele de colaborare cu Agenţia Naţională Sanitară Veterinară, Departamentul de Mediu din cadru MAPAM, Ministerul Sănătăţii, acte 99

adiţionale care prevăd anunţarea imediată a Agenţiei la apariţia de modificări a condiţiilor şi avizelor iniţiale. În plus, protocoalele de colaborare şi actele adiţionale încheiate vizează întărirea rolului asigurator al avizelor în ceea ce priveşte respectarea standardelor. De asemenea, pentru eficientizarea monitorizării şi evitarea riscului dublei finanţări, au fost încheiate protocoale cu Ministerul Integrării Europene şi Unitatea de Management a Programului de Restructurare a Întreprinderilor şi Reconversie Profesională (RICOP). În plus, în vederea facilitării accesului la surse de cofinanţare Agenţia a încheiat protocoale cu 26 bănci comerciale în vederea cooperării în implementarea măsurilor SAPARD asigurânduse garantarea creditelor şi prin Fondul de Garantare a Creditului Rural. S-a asigurat o facilitate beneficiarilor care solicită credite bancare pentru asigurarea cofinanţării cu Programul SAPARD, în sensul ca aceştia să nu fie nevoiţi să elaboreze documentaţii suplimentare şi să nu fie supuşi unor noi taxe şi comisioane bancare pentru analiza şi eliberarea scrisorii de confort; 2004 În scopul acordării de facilităţi pentru beneficiarii privaţi ai Programului SAPARD, Agenţia a încheiat o serie de protocoale noi cu autorităţile de resort implicate în implementarea Programului SAPARD. La data de 9 septembrie 2004 Agenţia a încheiat Protocolul de colaborare cu Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România în baza căruia părţile semnatare vor acţiona în comun pentru realizarea următoarelor obiective: Îmbunătăţirea accesului întreprinderilor private mici şi mijlocii la informaţiile privind activităţile Agenţiei; Optimizarea şi promovarea activităţilor IMM-urilor din domeniul agriculturii, aplicarea principiilor transparenţei decizionale şi a informaţiilor, la nivel naţional, regional, judeţean şi local; Stimularea antreprenoriatului, realizarea unei culturi antreprenoriale şi a unei imagini pozitive a întreprinzătorului. În data de 17 noiembrie 2004 a fost semnat Protocolul cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentară (ANSVSA). Acesta are drept obiectiv verificarea de către ANSVSA a conformităţii proiectelor sau, dupǎ caz, unităţilor potenţiale beneficiare/ beneficiare SAPARD cu legislaţia Uniunii Europene privind igiena şi bunăstarea animală şi eliberarea avizelor şi autorizaţiilor sanitar veterinare. De asemenea, în data de 24 noiembrie 2004 a fost semnat protocolul între Agenţia SAPARD, Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă, Casa de Economie şi Consemnaţiuni, Fondul de Garantare a Creditului Rural, Fondul Naţional pentru Garantarea Creditelor pentru IMM şi Agenţia Naţională pentru IMM şi Cooperaţie. Obiectivul protocolului este sprijinirea solicitanţilor care nu dispun de fondurile proprii de cofinanţare şi nu au posibilitatea să întocmească cererea de finanţare SAPARD, în vederea realizării de investiţii cu valori de până la 10.000 Euro, în cadrul Măsurii 3.1 Investiţii în exploataţiile agricole şi Măsurii 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să genereze activităţi multiple şi venituri alternative. În data de 22 decembrie 2004 a fost semnat Protocolul cu Ministerul Sănătăţii (MS). Acesta are drept obiectiv verificarea de către Ministerul Sănătăţii a conformităţii proiectelor sau, 100

după caz, unităţilor potenţiale beneficiare/beneficiare SAPARD cu legislaţia Uniunii Europene privind igiena şi sănătatea publică şi eliberarea avizelor şi autorizaţiilor sanitare. Tot în data de 22 decembrie 2004 a fost semnat Protocolul cu Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (MMGA). Acesta are drept obiectiv verificarea de către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a conformităţii proiectelor sau, dupǎ caz, unităţilor potenţiale beneficiare/beneficiare SAPARD cu legislaţia Uniunii Europene privind mediul. Protocoalele semnate în anul 2004 cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), MS şi MMGA constituie versiuni consolidate ale protocoalelor semnate anterior cu aceste instituţii, pentru a se răspunde cerinţelor modificărilor fişelor măsurilor acreditate, aprobate de către Comisia Europeană. 2005 În vederea intensificării colaborării instituţionale, Agenţia SAPARD a încheiat o serie de protocoale cu autorităţile de resort implicate în implementarea Programului, după cum urmează: În data de 25 august 2005 a fost semnat Protocolul cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentară (ANSVSA). Acesta are drept obiectiv verificarea de către ANSVSA a conformităţii proiectelor sau, după caz, unităţilor potenţiale beneficiare/beneficiare SAPARD cu legislaţia Uniunii Europene privind igiena şi bunăstarea animală şi eliberarea avizelor şi autorizaţiilor sanitar veterinare; În data de 28 septembrie 2005 a fost semnat Protocolul cu Ministerul Sănătăţii (MS). Acesta are drept obiectiv verificarea de către Ministerul Sănătăţii a conformităţii proiectelor sau, după caz, unităţilor potenţiale beneficiare/beneficiare SAPARD cu legislaţia Uniunii Europene privind igiena şi sănătatea publică şi eliberarea avizelor şi autorizaţiilor sanitare; Protocoalele semnate în anul 2005 cu ANSVSA şi MS constituie versiuni consolidate ale protocoalelor semnate anterior cu aceste instituţii, pentru a se răspunde cerinţelor modificărilor fişelor măsurilor acreditate, aprobate de către Comisia Europeană, precum şi celor privind măsurile în curs de acreditare. 2006 În data de 24.03.2006, APDRP şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului au încheiat un protocol prin care se stabileşte cadrul legislativ, administrativ şi operaţional în temeiul căruia pe de o parte Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, având în subordine Agenţiile Teritoriale pentru Protecţia Mediului, Garda Naţională de Mediu care la rândul său are în subordine Comisariatele Regionale şi Judeţene şi, pe de altă parte APDRP, vor colabora în vederea verificării proiectelor finanţate prin măsurile Programului SAPARD. Totodată, APDRP a mai semnat încă 3 protocoale de colaborare cu instituţii bancare în vederea acordării de credite beneficiarilor care se încadrează în cerinţele de finanţare ale Programului SAPARD, respectiv: Protocolul nr. 32 din 07.02.2006 încheiat cu ProCredit Bank S.A.; Protocolul nr. 35 din 24.03.2006 încheiat cu OTP Bank România S.A.; Protocolul nr. 38 din 02.06.2006 încheiat cu Banca C.R. Firenze România S.A. 101

Astfel, la sfârşitul anului 2006 au fost încheiate un număr total de 34 de protocoale de colaborare încheiate cu instituţii bancare în vederea facilitării absorbţiei fondurilor desfăşurate prin Programul SAPARD. 4.8.5. Acţiuni întreprinse de Serviciul IT în scopul soluţionării problemelor identificate în implementarea Programului Perioada 2000 2008 În această perioadă s-au derulat o serie de proiecte Phare pentru dotarea cu echipamente hardware a Agenţiei, precum şi proiecte software: RO9807.01.03.06.02-L001 privind achiziţionarea de echipamente IT de reţea în vederea stabilirii unei topologii IT iniţiale. RO9807.01.03.06.04 (RO981IB/SPP/03) privind realizarea site-ului web al Agenţiei SAPARD. RO 0106.07 privind achiziţionarea şi actualizarea de echipamente IT în vederea utilizării reţelei intranet VPN a Agenţiei. RO 2002/000-586.03.05 privind achiziţionarea de echipamente IT dintre care pot fi menţionate: Application Cluster Server (2 clusters), Database Cluster Server (2 clusters) şi un Data Base Server pentru fiecare din Centrele Regionale. RO 2002/000-586.03.05 EuropeAid/116225/D/SV/RO privind realizarea unui sistem software integrat pentru derularea Programului SAPARD. În perioada 2001-2006 a fost implementată şi adaptată în timp, conform modificărilor legislative aplicaţia contabilă Proteus pentru contabilizarea plăţilor UE (Visual Fox PRO) asigurând în principal: evidenţa contabilă în conturi bilanţiere (înregistrarea angajamentelor şi a plăţilor în registre contabile diferite de registrele de cheltuieli ale Agenţiei SAPARD); înregistrarea detaliată a datoriilor ce trebuie recuperate; însumarea periodică a cheltuielilor; declaraţiile periodice şi anuale către CE. În perioada 2006-2007 a fost implementată aplicaţia contabilă Prosys (SGBDR MS-SQL) care a înlocuit aplicaţia Proteus pe partea de contabilitate UE a Programului SAPARD, care să ţină cont de schimbările legislative precum şi a celor impuse de schimbările survenite în reglementărilor interne ale beneficiarului. În cadrul aplicaţiei: s-au actualizat procedurile de salvare / restaurare a datelor; s-au actualizat politicile de asigurare a securităţii datelor şi a accesului la programe; s-au asigurat înnoiri de programe, realizate de către furnizor. În intervalul 2001-2008 a fost implementată aplicaţia SIMEC (Sistem Informatic de management economic), aplicaţie pentru contabilitatea internă proprie şi management financiar-contabil, program structurat pe module, elaborat în mediul VISUAL FOX PRO 6: Managementul Financiar - Contabil Managementul Bugetelor Managementul Partenerilor (Furnizori/Clienţi/Debitori/Creditori) Managementul Mijloacelor Fixe Managementul Stocurilor şi Obiectelor de Inventar Managementul Conturilor Extrabilanţiere. 102

În 2008, SIMEC a fost înlocuit de modulul non-ue al aplicaţiei contabile SIVAPPS. Pentru echipamentele achiziţionate precum şi pentru sistemele de operare MS Windows, bazele de date SQL, securitatea sistemelor informatice au fost realizate mai multe sesiuni de instruire atât pentru experţii IT de la sediul central cât şi pentru cei din Centrele Regionale. A fost realizată o bază de date cu preţuri de referinţă estimative pentru preţurile produselor achiziţionate în cadrul proiectelor SAPARD. A fost realizată o bază de date cu proiecte SAPARD (pentru preluarea datelor istorice din dosarele solicitărilor de finanţare şi din dosarele proiectelor finanţate depuse pentru Programul SAPARD în perioada 2000-2006), conformă cu cerinţele primite de la Comisia Europeană. În cadrul proiectării şi realizării au fost culese informaţiile necesare din dosarele solicitărilor de finanţare şi din dosarele proiectelor finanţate, realizate proceduri de salvare/restaurare a datelor, realizate politici de asigurare a securităţii datelor şi a accesului la baza de date, realizarea şi asigurarea unui mecanism de acordare a drepturilor de acces la nivel de utilizator, asigurarea formatului de export al bazei de date către Comisia Europeană, realizarea unei evidenţe zilnice a datelor introduse în baza de date, elaborarea unor liste de verificări a datelor din baza de date, proiectarea, realizarea şi dezvoltarea unor rapoarte de monitorizare a procesului de încărcare date, realizarea procedurilor de update automat al programelor instalate la utilizatori, realizarea verificării integrităţii şi a corelaţiilor bazei de date care va fi predată la Comisia Europeană. În vederea uniformizării standardelor IT utilizate pentru gestionarea programelor SAPARD şi FEADR manualele IT corespunzătoare au fost unificate în varianta 0.9.3c. În anul 2009 Serviciul Informatizare a asigurat pe parcursul acestui an suportul pentru activităţile informatice de înregistrare a derulării şi finalizării Programului SAPARD. 4.8.6. Măsuri privind baza materială SAPARD 2000-2009 În vederea asigurării bazei materiale necesare pentru desfăşurarea activităţii, în toată perioada de implementare a Programului SAPARD 2000 2009 au fost asigurate surse de la bugetul de stat pentru funcţionarea în bune condiţii atât a sediului central cât şi pentru cele opt Birouri Regionale, la care s-au adăugat cele 42 Oficii Judeţene odată cu preluarea acestora în 2006, conform OUG nr. 13 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD, aprobată şi modificată prin Legea nr.198/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Sursele primite de la bugetul statului au fost utilizate atât pentru asigurarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare pentru toate structurile enumerate mai sus cât şi pentru asigurarea dotărilor de care personalul Agenţiei a avut nevoie în toată această perioadă, pentru ca Programul SAPARD să fie implementat cu succes. Printre principalele dotări achiziţionate în această perioadă amintim: Calculatoare PC staţii de lucru pentru întreg personalul încadrat de la înfiinţare (2000) până la sfârşitul programului; Servere de reţea; Copiatoare; Faxuri; 103

Autoturisme; Imprimante laser de reţea; Mobilier pentru birouri; Centrale telefonice; Centrale termice; Sistem de acces securizat pentru sediul central şi o parte din structurile din teritoriu; Licenţe; Receptoare GPS pentru măsurători pe teren; Rafturi metalice pentru arhiva sediului central şi pentru toate subunităţile. Pe lângă dotările menţionate, din sursele primite de la bugetul statului au fost asigurate sume pentru întreţinerea acestora precum şi alte cheltuieli curente pentru desfăşurarea activităţii după cum urmează: Piese şi accesorii pentru calculatoare şi periferice informatice; Servicii pentru mentenanţă periferică, pentru centrală telefonică, pentru aplicaţii informatice; Servicii consultanţă pentru auditare achiziţii publice în cadrul Programului SAPARD; Rechizite, papetărie şi alte consumabile de birou; Servicii de arhivare documente; Lucrări de consolidare, amenajare şi reabilitare sediu CRPDRP Satu Mare Lucrări de reparaţii, recompartimentări, igienizări sedii precum şi amenajări spaţii de arhivare pentru toţi solicitanţii; Servicii de legătorie şi arhivare documente; Servicii de consultanţă în vederea acreditării Agenţiei conform standardului ISO 27 001; Punerea la dispoziţia personalului a mijloacelor de transport, precum şi a materialelor solicitate pentru efectuarea controalelor pe teren şi a diverselor acţiuni de promovare a Programului SAPARD, în toate zonele ţării unde s-au desfăşurat astfel de acţiuni. Totodată precizăm că pe parcursul derulării Programului SAPARD, în completarea alocaţiilor primite de la bugetul statului, Agenţia a fost utilizator final al diverselor achiziţii pentru echipamente IT finanţate din fonduri Phare, a căror valoare a depăşit suma de 6.100 mii lei (RON). 4.8.7. Activităţi întreprinse de către Serviciul Achiziţii În cursul anului 2009 Serviciul Achiziţii a desfăşurat acţiuni de coordonare a Centrelor Regionale, după cum urmează: a. Întocmirea şi transmiterea operativă de către Serviciul Achiziţii - APDRP a modificărilor apărute în legislaţie privind achiziţiile publice, ori de câte ori este cazul (OUG nr. 34/2006 cu modificările şi completările ulterioare, ordine emise de ANRMAP, MEF/UCVAP etc.) către Centrele Regionale. b. Monitorizarea permanentă a procedurilor de achiziţii prin: transmiterea informaţiilor necesare către Centrele Regionale la finalizarea fiecărei proceduri de achiziţii; transmiterea (săptămânală) de către CRPDRP a situaţiei privind stadiul procedurilor de achiziţii pentru fiecare proiect aflat în curs de implementare; 104

întocmirea (săptămânală) a bazelor de date pentru fiecare măsură privind stadiul procedurilor de achiziţii. c. Organizarea de cursuri de instruire pentru personalul CRPDRP şi OJPDRP (ori de câte ori este nevoie) cu privire la aplicarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice şi a instrucţiunilor pentru beneficiarii privaţi (modificări legislative sau procedurale, studii de caz/simulări). d. Organizarea de cursuri de pregătire a reprezentanţilor beneficiarilor publici cu responsabilităţi în aplicarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor. e. Coordonarea şi asistenţă tehnică de specialitate pentru aplicarea corectă a legislaţiei şi prevederilor procedurale privind achiziţiile efectuate de beneficiari publici şi privaţi. f. Informarea permanentă a Centrelor Regionale privind procedurile de cooperare interinstituţionale dintre ANRMAP-MEF/UCVAP şi APDRP în îndeplinirea funcţiilor şi atribuţiilor fiecărei instituţii, conform competenţelor acestora (schimb de informaţii în urma verificărilor efectuate de fiecare parte pentru respectarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice). g. Elaborarea de puncte de vedere/instrucţiuni (ori de cate ori este nevoie) pentru unele prevederi procedurale care contribuie la implementarea în termenele contractuale a proiectelor. h. Transmiterea de scrisori de informare către beneficiarii publici şi privaţi privind aplicarea procedurilor de achiziţii. i. Realizarea de analize (la sediile CRPDRP) şi monitorizarea atentă a proiectelor aflate în dificultate privind stadiul procedurilor de achiziţii. 4.8.8. Acţiunile întreprinse de către Direcţia Control şi Antifraudă în scopul soluţionării problemelor identificate în implementarea Programului SAPARD În paralel cu activitatea de control, DCA a lucrat la: îmbunătăţirea procedurii de control pe SAPARD ca urmare a recomandărilor DG AGRI făcute în Scrisoarea de observaţii din iulie 2008 emisă ca urmare a misiunii DG-AGRI din iunie 2008; elaborarea Planului de acţiune solicitat de Comisia Europeană (CE). Acest lucru a presupus modificarea procedurii de control ca urmare a neacceptării CE a prevederilor Instrucţiunii 105; elaborarea Instrucţiunii 118 privind modificarea procedurii de control; elaborarea unui eşantion majorat la 15% pentru proiectele nefinalizate până la 30.11.2008; participarea la numeroase întâlniri avute cu Autoritatea de Certificare şi Platǎ (ACP) şi Autoritatea de Management (AM). 105

CAPITOLUL V REZULTATELE CONTROALELOR EFECTUATE 5.1 Modificări în sistemul de control introduse în timpul perioadei de programare şi informaţii cu privire la momentul în care Comisia a fost informată asupra acestora Îmbunătăţirea procedurii de control pe SAPARD s-a făcut prin Instrucţiunile 118 şi 120. Comisia Europeană a fost informată în data de 26.09.2008 cu privire la modificările procedurale intervenite prin Instrucţiunea 118 şi în data de 30.07.2009 cu privire la modificările procedurale intervenite prin Instrucţiunea 120. 5.2 Misiuni de control efectuate de Direcţia Control şi Antifraudă în perioada 2000-2009. Tipuri şi număr de controale efectuate. Direcţia Control şi Antifraudă (DCA), aflată în subordinea directă a directorului general al APDRP, efectuează, conform procedurilor acreditate, verificări tehnice şi financiare ale proiectelor privind conformitatea, eligibilitatea, selecţia, achiziţiile, plăţile, menţinerea eligibilităţii proiectelor pe perioada de monitorizare de 5 ani de la ultima plată dar şi controlul intern, în scopul prevenirii fraudei şi asigurării utilizării corespunzătoare a fondurilor, cu respectarea cerinţelor de calitate impuse prin proiect. Principalele activităţi de control au constat în: 1. Verificarea proiectelor în perioada de implementare şi execuţie; 2. Verificarea proiectelor după ultima plată (verificare ex-post). I. Verificarea proiectelor în perioada de implementare şi execuţie 1. Controlul pe eşantion a proiectelor înainte şi după prima plată; 2. Soluţionarea, în limita competenţelor ce îi revin, a petiţiilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi notificărilor venite din interiorul APDRP, de la beneficiari, persoane fizice sau juridice, instituţii implicate, mass-media sau ca urmare a autosesizării, inclusiv pe cele vizând calitatea lucrărilor realizate pe măsura 2.1, cât şi a celorlalte măsuri; 3. Analizarea şi monitorizarea neregularităţilor primite de la celelalte direcţii/servicii angrenate în activitatea de verificare şi control şi raportarea acestora Comisiei Europene prin Fondul Naţional din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. 4. Analizarea, verificarea documentară şi după caz pe teren, a sesizărilor/solicitărilor primite de la alte organisme de control, OLAF, DLAF, DNA. Totodată, începând din 2006 Direcţia Control şi Antifraudă, prin consilierii săi, a făcut parte din: Comisii de verificare a modului de implementare a unor proiecte, în vederea stabilirii prejudiciului şi întocmirii Procesului Verbal de control cu valoare de titlu de creanţă 106

şi de titlu executoriu, în baza O.G. nr. 79/2003, aproximativ 139 procese de control, din care: 23 în 2006, 32 în 2007, 35 în 2008 şi 49 în 2009; Comisii de soluţionare a contestaţiilor la procesele verbale, aproximativ 117 contestaţii, din care: 10 în 2006, 40 în 2007, 40 în 2008 şi 27 în 2009. 1. Controlul pe eşantion Primul control pe eşantion făcut de DCA a fost în anul 2004. Controlul pe eşantion s-a stabilit pe baza metodei analizei de risc, din procedura de control şi antifraudă, pe un procent de 5% sau 10% din valoarea totală eligibilă contractată. Determinarea eşantionului s-a făcut pentru fiecare CRPDRP în parte pe baza numărului total de proiecte contractate şi mărimea valorilor acestor proiecte, ţinând cont şi de prevederea din procedura de control ca: 30% din proiectele cuprinse în eşantion să fie controlate înainte de prima plată şi 70% să fie verificate după efectuarea primei plăţi. Prin controlul pe eşantion în perioada 2004-2009 au fost verificate un număr de 352 proiecte, din care: 14 în 2004, 62 în 2005, 101 în 2006, 44 în 2007, 68 în 2008 şi 63 în 2009. Pentru proiectele verificate documentar şi pe teren s-au întocmit rapoarte de control aprobate de Directorul general şi pentru care situaţia se prezintă în felul următor: în 2004 14 proiecte pe măsura 1.1 (eşantion 10%) din care la 12 proiecte s-au descoperit neregularităţi fără implicaţii financiare (86% raportat la numărul de proiecte) şi la 2 proiecte la care s-au descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare (14% raportat la numărul de proiecte); în 2005 62 proiecte pe măsura 2.1 (eşantion 10%) pentru care situaţia se prezintă astfel: 41 proiecte (respectiv 66,13%) la care nu au fost descoperite neregularităţi sau la care neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare şi 21 proiecte (respectiv 33,87%) la care s-au descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare. Raportând valoarea implicaţiilor, respectiv sumele pentru care s-a solicitat deja constituirea ca debit la fiecare din cele 21 proiecte, la valoarea totală eligibilă a celor 62 proiecte rezultă un procent de circa 1,8%; în 2006-54 proiecte pe măsura 3.1 (eşantion 10%) şi 47 proiecte pe măsura 3.4 (eşantion 10%) pentru care situaţia se prezintă astfel: - pentru măsura 3.1 au fost 50 proiecte (respectiv 92,6%) la care nu au fost descoperite neregularităţi sau la care neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare şi 4 proiecte (respectiv 7,4% ) la care s-au descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare. - pentru măsura 3.4 au fost 36 proiecte (respectiv 76,59%) la care nu au fost descoperite neregularităţi sau la care neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare, 6 proiecte (respectiv 12,76%) la care s-au descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare, 2 proiecte reziliate (respectiv 0,04%) şi 3 proiecte (respectiv 0,06%) au fost transmise la poliţie pentru investigaţii suplimentare. În momentul de faţă două dintre ele sunt încă in investigaţii iar pentru cel de-al treilea proiect nu s-au confirmat suspiciunile. 107

în 2007-17 proiecte pe măsura 1.1 (eşantion 5%) şi 27 proiecte pe măsura 3.1 (eşantion 5%) pentru care situaţia se prezintă astfel: - pentru măsura 1.1 au fost 16 proiecte (respectiv 94,11%) la care nu au fost descoperite neregularităţi sau la care neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare şi 1 proiect (respectiv 5,88%) la care s-au descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare. - pentru măsura 3.1 au fost 21 proiecte (respectiv 77,7%) la care nu au fost descoperite neregularităţi sau la care neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare şi 6 proiecte (respectiv 22,23%) la care s-au descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare. în 2008 29 proiecte pe măsura 3.1 (eşantion 5%), 26 proiecte pe măsura 2.1 (eşantion 10%), şi 13 proiecte pe măsura 3.5 (eşantion 10%), pentru care situaţia se prezintă astfel: - pentru măsura 3.1 au fost 26 proiecte (respectiv 89,65%) la care nu au fost descoperite neregularităţi sau la care neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare, 2 proiecte (respectiv 6,89%) la care s-au descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare şi 1 proiect (respectiv 3,44%) trimis la Garda Financiară pentru investigaţii suplimentare şi pentru care nu s- a primit încă răspuns. - pentru măsura 2.1 au fost 23 proiecte (respectiv 88,5%) la care nu au fost descoperite neregularităţi sau la care neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare, 3 proiecte (respectiv 11,5%) la care s-au descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare. Raportând valoarea debitelor constituite de 259.262,17 lei la valoarea totală eligibilă a celor 26 proiecte din eşantion de 145.068.889,0 lei, rezultă că debitele constituite reprezintă un procent de 0,18%. - pentru măsura 3.5 au fost 13 proiecte (respectiv 100%) la care nu au fost descoperite neregularităţi sau la care neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare. În ceea ce priveşte controlul DCA pe eşantion în anul 2009, în conformitate cu recomandările ACP şi DG AGRI cuprinse în scrisoarea nr. D/28332/25.11.2008 cu referire la Planul de acţiune, DCA a procedat la extinderea eşantionului de la 10%, aşa cum este prevăzut în procedura de control acreditată, la 15% din valoarea totală eligibilă contractată pentru proiectele nefinalizate la 30.11.2008. Eşantionul a fost stabilit pentru fiecare centru regional pe baza numărului total de proiecte nefinalizate la data de 30.11.2008, respectiv 412 proiecte şi mărimea valorilor acestor proiecte, rezultând un număr de 63 proiecte de verificat. Misiunile de control stabilite s-au desfăşurat în conformitate cu Planurile de control aprobate şi înregistrate sub nr. 636/14.01.2009 şi 2012/30.01.2009. În urma verificării celor 63 proiecte nefinalizate la 30.11.2008 s-au încheiat rapoarte de control aprobate de directorul general pentru toate proiectele, situaţia prezentându-se astfel: a) Proiecte la care nu au fost descoperite nereguli sau la care neregulile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare 60 proiecte, respectiv 95,24%; 108

b) Proiecte la care au fost descoperite nereguli cu implicaţii financiare 3 proiecte, respectiv 4,76%. Menţionăm că au fost considerate neregularităţi cu implicaţii financiare doar acelea care au presupus constituirea unui debit. Principalele neregularităţi fără implicaţii financiare au fost următoarele: deficienţe constatate în teren, în execuţia lucrărilor; neexecutarea branşamentelor individuale şi renunţarea la o parte din cişmelele stradale; nu s-a regăsit pe teren un bun achiziţionat prin Programul SAPARD; achiziţia animalelor s-a făcut înainte de finalizarea lucrărilor, acest fapt influenţând negativ condiţiile de viaţă ale acestora; în urma verificării comparative a copiilor cu documentele originale ale beneficiarului s-a constatat că unele dintre copiile Hotărârilor de Consiliu Local nu corespund cu originalele, iar numerele de înregistrare înscrise pe acestea sunt diferite; efective incomplete de animale achiziţionate prin Programul SAPARD; lucrări neexecutate la momentul controlului dar solicitate la plată de către beneficiar în cererea de plată aflată în instrumentare la structurile teritoriale ale APDRP; lipsa panoului publicitar corespunzător cerinţelor; depăşirea cu 500 m a lungimii drumului prevăzut în proiectul tehnic; pe anumite tronsoane de drum şanţurile de evacuare a apelor pluviale erau colmatate; contabilitatea beneficiarului aferentă proiectului implementat prin Programul SAPARD nu reflecta toate înregistrările aferente investiţiei derulate prin proiect; drumurile laterale sunt amenajate cu îmbrăcăminţi adecvate pe o lungime de 10 m şi nu 30 m cum prevede Studiul de fezabilitate; neinscripţionarea pe mijloacele fixe achiziţionate a numerelor de inventar atribuite de serviciul contabilitate. Principalele propuneri rezultate în urma controlului proiectelor au fost următoarele: remedierea deficienţelor constatate în teren în termenele stabilite de APDRP şi verificarea acestor remedieri de către structurile teritoriale ale APDRP; achiziţionarea din surse proprii a bunului ce nu a fost regăsit pe teren; suma autorizată la plată de APDRP reprezentând cote care nu se regăsesc în oferta constructorului, va fi scăzută din valoarea cheltuielilor eligibile care vor fi admise la următoarea tranşă de plată; transmiterea de adrese scrise autorităţilor competente (Autoritatea de sănătate publică, Agenţia pentru protecţia mediului) pentru verificarea proiectelor cu ferme de creştere a animalelor pentru reverificarea proiectului din punct de vedere al autorizaţiilor de funcţionare şi monitorizarea ex-post în fiecare an a proiectului până la expirarea perioadei de 5 ani de la data ultimei plăţi; transmiterea aspectelor constatate, spre investigare, Inspectoratului de Poliţie Judeţeană; atenţionarea beneficiarului cu privire la obligativitatea de a prevedea în Bugetul Consiliului Local cheltuieli de întreţinere; achiziţia numărului lipsă de juninci gestante de la acelaşi furnizor în termenul stabilit de APDRP; finalizarea lucrărilor neexecutate în termenele stabilite de APDRP; neacceptarea la ultima tranşă de plată a cheltuielilor aferente lucrărilor neexecutate până la momentul controlului; 109

realizarea publicităţii proiectului conform cerinţelor; refacerea evidenţei contabile aferentă Programului SAPARD; decolmatarea şanţurilor de evacuare a apelor pluviale şi prevederea în bugetul Consiliului Local a cheltuielilor de întreţinere a investiţiei; nedecontarea la plată a porţiunii de drum care a depăşit lungimea de drum prevăzută în proiectul tehnic; beneficiarul va realiza amenajarea intrărilor drumurilor laterale cu îmbrăcăminţi adecvate pe o lungime de 30 m, iar CRPDRP va verifica remedierea acestor deficienţe; inscripţionarea pe mijloacele fixe achiziţionate, până la depunerea ultimei tranşe de plată, a numerelor de inventar atribuite de serviciul contabilitate; verificarea ex-post pentru constatarea remedierii deficienţelor şi verificarea în vederea menţinerii eligibilităţii proiectului pe o perioadă de 5 ani de la finalizare; monitorizarea păstrării activităţii specifice prevăzută în contract şi în cererea de finanţare de către Serviciul Control Ex-post. Principalele neregularităţi cu implicaţii financiare au fost următoarele: decontarea cheltuielilor privind unele cote din încheierea de deviz care nu au fost incluse în oferta constructorului; depăşirea perioadei de execuţie prevăzută în actul adiţional, modificarea soluţiei tehnice fără încheierea unui act adiţional, nerespectarea criteriului de eligibilitate specific E.S. 2.4 (capacitate de cazare depăşită). Pentru neregularităţile cu implicaţii financiare s-a iniţiat procedura de recuperare debite conform prevederilor legale în vigoare (OG nr. 79/2003, norme metodologice de aplicare a O.G. nr. 79/2003). Neregularităţile care au avut ca rezultat, spre exemplu remedierea deficienţelor constatate în teren în termenele stabilite de Agenţie şi verificarea acestor remedieri de către structurile teritoriale, înştiinţarea centrelor regionale în vederea nedecontării anumitor sume în cazul în care beneficiarul le va solicita au fost incluse în categoria neregularităţilor fără implicaţii financiare. DCA a considerat că neregularităţile fără implicaţii financiare, nu influenţează eligibilitatea proiectelor, propunându-se astfel implementarea lor în continuare. Pentru cazul în care s-au descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare, s-a iniţiat procedura de recuperare debite conform prevederilor legale în vigoare (OG 79/2003, norme metodologice de aplicare a O.G. nr. 79/2003. 2. Contestaţii, reclamaţii şi sesizări DCA a soluţionat în perioada 2002-2009 un total de 799 divergenţe, sesizări, reclamaţii şi contestaţii, din care: - 112 în anul 2002 pentru care s-au întocmit 112 rapoarte de control; - 161 în anul 2003 pentru care s-au întocmit 161 rapoarte de control; - 150 în anul 2004 pentru care s-au întocmit: 119 rapoarte de control aferente sesizărilor şi contestaţiilor (pentru toate contestaţiile aferente licitaţiei desfăşurate la un consiliu local s-a întocmit un raport de control); 110

- 155 în anul 2005 pentru care s-au întocmit: 128 rapoarte de control aferente contestaţiilor (pentru toate contestaţiile aferente licitaţiei desfăşurate la un consiliu local s-a întocmit un raport de control); - 62 în anul 2006 pentru care s-au întocmit: 36 rapoarte de control aferente contestaţiilor; 3 note de clasare; 14 răspunsuri la solicitările venite din partea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), precum şi DLAF privind modul de implementare a unor proiecte, sesizări şi nereguli constatate pe parcursul derulării lor şi modul de soluţionare a acestora; 9 procese verbale de rezolvare a contestaţiilor privind constituirea debitelor. - 94 în anul 2007 pentru care s-au întocmit: 71 rapoarte de control aferente sesizărilor şi contestaţiilor; 23 adrese de răspuns fără întocmire de rapoarte de control; - 34 în anul 2008 pentru care s-au întocmit: 20 rapoarte de control aferente sesizărilor şi contestaţiilor; 14 adrese de răspuns fără întocmire de rapoarte de control; - 31 în anul 2009 pentru care s-au întocmit: 17 rapoarte de control aferente sesizărilor şi contestaţiilor; 13 adrese de răspuns fără întocmire de rapoarte de control; Una dintre sesizări a fost clasată. Aspectele vizate în sesizările şi contestaţiile instrumentate de către DCA în perioada menţionată inclusiv 2009 sunt: modul de desfăşurare şi de adjudecare a licitaţiilor de servicii, bunuri şi lucrări, utilizarea fondurilor SAPARD în alte scopuri, situaţii de plată achiziţionarea de utilaje second-hand, deficient în executarea lucrărilor (lucrări neexecutate sau executate necorespunzător), eligibilitatea proiectelor, divergenţe între SVT-DPP şi SVT-CRPDRP în cadrul unei tranşe de plată, divergenţe între experţii CRPDRP şi auditorii Autorităţii de Audit cu privire la modul în care beneficiarul a desfăşurat achiziţiile de bunuri, neachitarea în totalitate de către beneficiar a facturilor emise de către executantul lucrării cu toate ca lucrarea e finalizată şi sumele sunt decontate de APDRP, nerespectarea clauzelor contractuale pe o perioadă de 5 ani de la data ultimei plăţi, reverificarea unor cheltuieli neacceptate la plată, neacceptarea de acte adiţionale, realizarea investiţiei pe domeniul diferit de cel public, suspiciuni de fraude, modul de verificare a procedurii de achiziţie publică la nivel CRPDRP, respectiv DSC-SAP, decontarea unor cheltuieli în avans, terenuri în litigiu pe care se construiesc pensiuni, etc., pe măsurile 1.1, 1.2, 2.1, 3.1, 3.4. În urma rapoartelor de control, s-au întocmit şi transmis : Scrisori de răspuns către petenţi; Scrisori de informare către consiliile locale aferente autorităţilor care au făcut sesizarea; Note de răspuns asupra unor probleme ridicate de Comisia Europeană sau OLAF, prin MAPDR; 111

Note reprezentând o sinteză a raportului de control şi măsurile care urmează a fi întreprinse, notă transmisă serviciilor implicate; Note către Cancelaria Primului Ministru - Compartimentul inspecţii în cazul unor suspiciuni de fraudă; Concluziile investigaţiilor DCA către CRPDRP-urile implicate, către DLAF, Curtea de Conturi, Garda de Mediu, IJP, după caz ; Note către Serviciile de Verificare Tehnică din cadrul CRPDRP-urilor privind obligativitatea verificării ducerii la îndeplinire de către beneficiari a măsurilor propuse de Direcţia Control şi Antifraudă şi informarea DCA cu privire la aceste verificări. Toate aceste sesizări au fost întocmite şi transmise la DCA de către: Directorul General ca urmare a raportului Curţii de Conturi, Direcţiile din cadrul APDRP şi /sau CRPDRP-uri; Instituţiile de administraţie publică centrală şi locală (Fondul Naţional, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, DLAF, DNA, Poliţie, Garda Financiară, Protecţia Consumatorului, Curtea de Conturi, etc.); Societăţile comerciale participante în calitate de ofertant la procedura de achiziţie publică; Persoanele fizice (locuitori ai comunelor beneficiare ale Programului SAPARD, Consilieri locali ai Consiliilor Locale beneficiare ale Programului SAPARD); Diverse articole apărute în presă; DG AGRI şi OLAF Bruxelles. În vederea soluţionării acestor sesizări s-au efectuat : control documentar; control pe teren, care a constat în: examen fizic şi măsurători, săpături şi prelevare probe din structura rutieră, examinare vizuală a acestora şi efectuare de măsurători asupra straturilor componente; preluarea de probe şi transmiterea acestora la laboratoare autorizate în vederea stabilirii compoziţiei probelor prelevate, verificarea prin sondaj a conductelor montate în traseele reţelelor de distribuţie şi aducţiune stabilite prin proiect, în cazul proiectelor de alimentare cu apă. Măsurile propuse de Direcţia Control şi Antifraudă şi transmise entităţilor implicate au constat în: clarificarea situaţiei expuse de fiecare petent; reevaluarea ofertelor cu o nouă comisie; refacerea caietului de sarcini şi reluarea licitaţiei; anularea licitaţiei şi reluarea procedurii de achiziţii conform OG 34; refacerea lucrărilor degradate; constituire debit (lucrări executate dar nepuse în operă, subcontractarea în totalitate a lucrărilor de construcţii unei societăţi al cărui asociat şi administrator este una şi aceeaşi persoana sau neachitarea în totalitate de către beneficiar a facturilor emise de către executantul lucrării cu toate că lucrarea e finalizata şi sumele sunt decontate de APDRP) sau nedecontarea cheltuielilor pentru lucrările necorespunzătoare; rezilierea contractelor; transmiterea spre cercetare DLAF (suspiciuni de fals în documente). În funcţie de rezultatele investigaţiilor DLAF se vor lua măsurile necesare; 112

transmiterea spre cercetare DNA (amplasarea unor pensiuni în spaţiul urban sau periurban). În funcţie de rezultatele investigaţiilor DNA se va proceda la rezilierea sau nu a contractelor cu beneficiarii; suspendarea contractului de finanţare şi a plăţilor până la finalizarea problemelor judiciare (terenul pe care se construieşte pensiunea este în litigiu); crearea pe site-ul APDRP a Listei firmelor de proiectare la care au fost descoperite nereguli în implementarea Programului SAPARD ; înaintarea spre cercetarea faptelor către Inspectoratele de Poliţie judeţene (fals şi uz de fals); Dacă proiectele nu au prezentat nereguli în urma controalelor DCA, s-a propus continuarea implementării proiectelor. 3. Analiza şi monitorizarea neregularităţilor În perioada 2000-2009 s-au întocmit şi înregistrat un număr de 529 neregularităţi cu sau fără implicaţii financiare (IR 1.1) din care în anul: 2004 111 neregularităţi; 2005 116 neregularităţi; 2006 74 neregularităţi din care 5 neregularităţi fără implicaţii financiare şi 69 neregularităţi cu implicaţii financiare; 2007 85 neregularităţi cu implicaţii financiare; 2008 94 neregularităţi cu implicaţii financiare; 2009 49 neregularităţi cu implicaţii financiare. 4. Analizarea şi verificarea sesizărilor/solicitărilor primite de la alte organisme de control 27 răspunsuri către OLAF în urma Notelor de control întocmite de DLAF şi transmise la OLAF; 124 răspunsuri la solicitarea OLAF, DNA, DLAF, IGP, GF, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, pentru care au fost verificate şi în teren unele proiecte; au fost verificate documentar 42 proiecte pe măsura 1.1 ca urmare a recomandărilor CE (DG AGRI şi OLAF). 19 răspunsuri la solicitările OLAF ca urmare a unor sesizări instrumentate de aceasta instituţie sau transmiterea de informaţii referitoare la unele proiecte; 4 controale efectuate în urma notificărilor DLAF, DNA, MFP; 20 controale pe teren în urma solicitărilor OLAF; Instrumentarea a 31 de Note de informare transmise de DLAF către APDRP; 159 răspunsuri la solicitarea de documente şi informaţii din partea DNA şi DLAF, IGP; Misiuni de control pentru identificarea conflictului de interese în cazul a 85 cereri de plată la solicitarea Direcţiei de Audit Intern (2004). Activitatea de analiză şi verificare a sesizărilor/solicitărilor primite de la alte organisme de control s-a concretizat în anul 2009 în: 38 răspunsuri la solicitările OLAF ca urmare a unor sesizări instrumentate de această instituţie sau transmiterea de informaţii referitoare la unele proiecte; 3 controale efectuate în urma notificărilor DLAF, DNA, MFP; 10 controale pe teren în urma solicitărilor OLAF; 94 de răspunsuri la solicitarea de documente şi informaţii din partea DNA şi DLAF; 4 răspunsuri la solicitarea IGP. 113

II. Verificarea proiectelor după ultima plată (Controlul ex-post) Controlul ex-post care a devenit posibil ca urmare a creării serviciului de control ex-post prin O.G. nr. 13/2006, în cadrul Direcţiei Control şi Antifraudă. Misiunile de control privind verificarea proiectelor pe eşantionul ex-post au avut ca obiective verificarea următoarelor criterii de menţinere a eligibilităţii, criterii stabilite în conformitate cu prevederile Acordului Multianual de Finanţare: - păstrarea localizării (amplasamentului) activităţii productive cofinanţate conform Contractului şi Cererii de Finanţare; - păstrarea naturii proprietăţii asupra tuturor elementelor de infrastructură; - păstrarea naturii proprietăţii asupra mijloacelor de producţie; - păstrarea condiţiilor de implementare prevăzute în contract; - acordarea unei firme sau organism public a unui avantaj nejustificat; - păstrarea activităţii specifice prevăzută în Contract şi în Cererea de finanţare; - încetarea activităţii productive cofinanţate. Conform Planurilor de control ex-post, începând din anul 2006 până în 2009 a fost verificat un număr de 231 proiecte după cum urmează: Verificare ex-post 2006 53 proiecte pe măsurile 1.1, 2.1. 3.1, 3.4 În urma verificărilor au fost descoperite nereguli fără implicaţii financiare. Verificare ex-post 2007 50 proiecte pe măsurile 1.1, 2.1, 3.1, 3.4. În urma verificărilor au fost descoperite: - nereguli cu implicaţii financiare la 5 proiecte; - nereguli fără implicaţii financiare la 45 proiecte. Verificare ex-post 2008-61 proiecte pe măsurile 1.1, 2.1, 3.1, 3.4 În urma verificărilor au rezultat următoarele: - nereguli cu implicaţii financiare la 2 proiecte; - nereguli fără implicaţii financiare la 59 proiecte. În urma efectuării misiunilor de control, Direcţia Control şi Antifraudă a emis şi Directorul General a aprobat rapoartele de control aferente misiunilor respective. În perioada 2006-2008, principalele constatări şi recomandări formulate în urma misiunilor de control şi prezentate în rapoartele de control se referă la următoarele deficienţe: a) Neregularităţi fără implicaţii financiare: panouri publicitare neconforme; autorizaţii sanitare, sanitar veterinare, mediu expirate sau în curs de reactualizare; neinformarea APDRP de schimbarea reprezentantului legal / tehnic; înregistrarea eronată în documentele financiar - contabile a investiţiei; investiţii afectate de calamităţi aflate în curs de reparare şi îndepărtare a efectelor datorate calamităţilor; clarificarea situaţiei juridice asupra construcţiilor şi terenurilor în urma finalizării investiţiei; încheierea contractelor de întreţinere şi exploatare a investiţiilor ce privesc alimentarea cu apă şi canalizarea localităţilor cu operatori autorizaţi de către A.N.R.S.C.; zone de drum cu porţiuni deteriorate aflate în curs de reparare. b)neregularităţile cu implicaţii financiare: neutilizarea bunurilor achiziţionate conform specificaţiilor din cererea de finanţare şi proiectul tehnic; retragerea certificatului de clasificare de către Autoritatea Naţională pentru Turism; încetarea activităţii productive. 114

Direcţia Control şi Antifraudă a considerat că neregularităţile fără implicaţii financiare semnalate mai sus nu influenţează eligibilitatea proiectelor. În cazul proiectelor controlate la care s-au descoperit neregularităţi fără implicaţii financiare, acestea au fost supuse monitorizării până la remedierea deficienţelor. În cazul proiectelor aflate sub monitorizare, în situaţia în care beneficiarii nu au adus la îndeplinire solicitările APDRP conform clauzelor contractuale, s-a declanşat procedura de recuperare a ajutorului financiar nerambursabil. Această situaţie s-a identificat în cazul a două proiecte. În cazul proiectelor la care s-au descoperit nereguli cu implicaţii financiare, s-au întocmit Rapoarte de control cu propunerea de constituire debit şi s-a demarat procedura de recuperare a debitului. Începând cu anul 2007 Serviciul Control Ex-Post prin consilierii săi a participat alături de consilieri din cadrul DCA şi din cadrul altor direcţii la instrumentarea şi soluţionarea unor sesizări, reclamaţii, recomandări ale altor autorităţi cu atribuţii de control. Astfel: au fost verificate ex-post şi monitorizate 20 de proiecte, în vederea formulării de răspunsuri la constatările şi recomandările Autorităţii de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României; au fost formulate răspunsuri la constatările şi recomandările Direcţiei de Audit Intern din cadrul APDRP; au fost formulate răspunsuri la solicitări O.L.A.F., Parchet, D.L.A.F., răspunsuri ce au avut la bază controale asupra proiectelor; au fost soluţionate sesizări venite din partea cetăţenilor, presei, asupra cărora s-a efectuat control documentar şi pentru o parte a fost necesar şi control pe teren; desfăşurarea activităţii de monitorizare asupra 85% din proiectele controlate pe teren, în vederea remedierii deficienţelor constatate în urma controalelor. Verificare ex-post 2009 În anul 2009, odată cu descentralizarea activităţii de control ex-post la nivelul structurilor regionale, activităţile specifice controlului ex-post pe teren au fost efectuate atât prin intermediul Serviciului Control Ex-Post din cadrul Direcţiei Control şi Antifraudă cât şi prin intermediul Birourilor Control Proiecte Finalizate constituite la nivelul Centrelor Regionale de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Activităţile de control ex-post desfăşurate au fost executate cu scopul de a oferi o asigurare rezonabilă cu privire la menţinerea eligibilităţii pentru co-finanţarea Comunităţii în sensul că proiectele nu au suferit o modificare substanţială pe o perioadă de 5 ani de la data plăţii finale realizate de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Astfel, în cursul anului 2009 au fost desfăşurate următoarele activităţi de control ex-post: Serviciul Control Ex-Post din Cadrul Direcţiei Control şi Antifraudă În cursul anului 2009 s-au desfăşurat următoarele activităţi de control ex-post: - control pe teren conform Plan control ex-post asupra a 67 proiecte, repartizate astfel: - Măsura 1.1 7 proiecte; - Măsura 2.1 38 proiecte; - Măsura 3.1 18 proiecte; - Măsura 3.4 3 proiecte; - Măsura 3.5 1 proiect; 115

Din cele 67 proiecte supuse verificărilor pe teren de către Serviciul Control Ex-Post în anul 2009, 52 proiecte reprezintă eşantionul de minimum 10% (stabilit în baza metodei analizei de risc) din proiectele verificate ex-post pe teren de către centrele regionale, restul de 15 proiecte fiind introduse în planul de control ca urmare a unor sesizări primite de la D.A.I., Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României, D.L.A.F., O.L.A.F., etc. - control pe teren, suplimentar faţă de Planul de control ex-post aferent anului 2009, ca urmare a înregistrării la APDRP de sesizări şi reclamaţii primite de la cetăţeni, Comisia Europeană, Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României, O.L.A.F., D.L.A.F. şi autosesizări ale APDRP, asupra a 7 proiecte, repartizate astfel: - Măsura 1.1 1 proiect; - Măsura 2.1 2 proiecte; - Măsura 3.1 1 proiect; - Măsura 3.4 3 proiecte; din care: o 2 proiecte verificate ca urmare a autosesizării APDRP; o 2 proiecte verificate ca urmare a reclamaţiilor formulate de cetăţeni; o 1 proiect verificat ca urmare a sesizării D.L.A.F.; o 1 proiect verificat ca urmare a recomandărilor Autorităţii de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României; o 1 proiect verificat ca urmare a sesizării transmisă de Comisia Europeană. - pentru 7 proiecte s-a efectuat monitorizare, în vederea formulării de răspunsuri la constatările şi recomandările transmise de Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României, iar în cazul a 3 dintre proiecte se va efectua şi control ex-post pe teren în anul 2010; - realizarea bazei de date necesară la întocmirea Planului de control ex-post ce se va derula în cursul anului 2010 atât la nivel regional cât şi la nivel central; - întocmire Procese Verbale de control cu valoare de titlu de creanţă şi a deciziilor de soluţionare a contestaţiilor la titlurile de creanţă; - întocmire şi redactare răspuns la observaţiile formulate de DG Agri. În cadrul Serviciului Ex-Post au fost desfăşurate activităţi de monitorizare a proiectelor controlate pe teren, în vederea remedierii deficienţelor constatate în urma controalelor pe teren. Activitatea de monitorizare a acoperit circa 85% dintre proiectele controlate. În urma efectuării misiunilor de control, Direcţia Control ş Antifraudă a emis şi Directorul General a aprobat rapoartele de control aferente misiunilor respective. De asemenea, Serviciul Control Ex-Post din cadrul Direcţiei Control şi Antifraudă a verificat prin planul de control ex-post şi modul în care experţii cu atribuţii ex-post din cadrul structurilor regionale au respectat prevederile procedurale privind acest tip de control. Birourile Control Proiecte Finalizate din cadrul Centrelor Regionale de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Birourile Control Proiecte Finalizate constituite la nivelul Centrelor Regionale de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit au efectuat, în cursul anului 2009, verificări asupra a 500 proiecte Program SAPARD, repartizarea pe regiuni a acestora fiind următoarea: 116

Total proiecte/ Regiune Măsura 1.1 Măsura 2.1. Măsura 3.1 Măsura 3.4 C.R.P.D.R.P. 1 115 9 87 17 2 C.R.P.D.R.P. 2 107 7 63 35 2 C.R.P.D.R.P. 3 73 2 35 33 3 C.R.P.D.R.P. 4 30 3 24 2 1 C.R.P.D.R.P. 5 93 5 9 66 13 C.R.P.D.R.P. 6 31 7 11 9 7 C.R.P.D.R.P. 7 46 9 8 16 13 C.R.P.D.R.P. 8 5 3 0 0 2 Total 500 45 237 175 43 Controlul ex-post efectuat de Birourile Control Proiecte finalizate s-a desfăşurat astfel: - în perioada 01.01.2009-16.08.2009 controlul ex-post pe teren s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile Manualului de proceduri privind controlul şi antifrauda G9-CA versiunea 02, consolidate prin Instrucţiunea nr. 118; - în perioada 17.08.2009-31.12.2009 controlul ex-post pe teren s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile Manualului de proceduri privind controlul şi antifrauda G9-CA versiunea 03, modificat prin Instrucţiunea nr. 120. În urma efectuării misiunilor de control au fost întocmite şi aprobate Notele de Control aferente misiunilor respective. Principalele constatări şi recomandări formulate în urma misiunilor de control şi prezentate în rapoartele de control se referă la următoarele deficienţe: a) Nereguli fără implicaţii financiare: panouri publicitare neconforme; autorizaţii sanitare, sanitar veterinare, mediu expirate sau în curs de reactualizare; neinformarea A.P.D.R.P. de schimbarea reprezentantului legal/tehnic; înregistrarea eronată în documentele financiar - contabile a investiţiei; nereactualizarea inventarului domeniului public cu investiţia realizată prin Program SAPARD în cazul beneficiarilor publici; investiţii afectate de calamităţi aflate în curs de reparare şi îndepărtare a efectelor datorate calamităţilor; clarificarea situaţiei juridice asupra construcţiilor şi terenurilor în urma finalizării investiţiei; încheierea contractelor de întreţinere şi exploatare a investiţiilor ce privesc alimentarea cu apă şi canalizarea localităţilor cu operatori autorizaţi de către A.N.R.S.C.; zone de drum cu porţiuni deteriorate aflate în curs de reparare. În cazul proiectelor controlate la care s-au descoperit nereguli fără implicaţii financiare, acestea au fost supuse monitorizării până la remedierea deficienţelor. b) Nereguli cu implicaţii financiare: neutilizarea bunurilor achiziţionate conform specificaţiilor din cererea de finanţare şi proiectul tehnic, încetarea activităţii productive, înstrăinarea bunurilor achiziţionate prin Program SAPARD şi înregistrarea unor rezultate economico-financiare negative. În cazul a 22 proiecte la care în urma controalelor s-au identificat nereguli cu implicaţii financiare s-au întocmit Rapoarte de control/note de Control cu propunerea de constituire debit şi s-a declanşat procedura de recuperare debite conform legislaţiei în vigoare. La un număr 3 proiecte s-a constatat că beneficiarii au intrat în procedura de insolvenţă în vederea reorganizării. Urmare a acestui fapt a fost informată Direcţia Juridică care a depus cererea APDRP de înscriere la masa credală. 117

În urma constatărilor făcute ca urmare a activităţii de control ex-post s-a propus şi urmărit îndeplinirea următoarelor măsuri: remedierea deficienţelor constatate; purtarea de corespondenţă cu beneficiarii în vederea remedierii deficienţelor constatate la vizita pe teren; acordarea de termene în vederea realizării lucrărilor de remediere a deficienţelor constatate asupra proiectelor finanţate prin Program SAPARD; întocmirea procesului verbal de constatare în vederea recuperării ajutorului financiar nerambursabil în cazul proiectelor la care s-au identificat nereguli cu implicaţii financiare; reverificarea pe teren a unor proiecte în cursul anului 2010 în vederea constatării modului în care beneficiarii au dus la îndeplinire recomandările formulate de către Birourile Control Proiecte Finalizate. Rezultatele controalelor efectuate pe fiecare măsură şi indicarea procentului de beneficiari parţial sau integral neconformi Măsura 1.1 37 proiecte din care la 33 proiecte (89,19%) nu au fost descoperite neregularităţi sau la care neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare şi 4 proiecte (10,81%) la care s-au descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare. În anul 2009 din 7 proiecte verificate la 5 proiecte nu s-au constatat neregularităţi (71,42%), iar la 2 proiecte au fost descoperite neregularităţi (28,57%). Măsura 2.1 102 proiecte din care la 78 proiecte (76,47%) nu au fost descoperite neregularităţi sau la care neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare şi 24 proiecte (23,53%) la care s-au descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare. În anul 2009 din 30 proiecte verificate la 26 proiecte nu s-au constatat neregularităţi (86,66%), iar la 4 proiecte au fost descoperite neregularităţi (13,33%). Măsura 3.1 123 proiecte din care la 110 proiecte (89,44%) nu au fost descoperite neregularităţi sau la care neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare şi 13 proiecte (10,56%) la care s-au descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare. În anul 2009 din 16 proiecte verificate la 14 proiecte nu s-au constatat neregularităţi (87,5%), iar la 2 proiecte au fost descoperite neregularităţi (12,5%). Măsura 3.4 67 proiecte din care la 54 proiecte (80,60%) nu au fost descoperite neregularităţi sau la care neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare, 10 proiecte (14,92%) la care s-au descoperit neregularităţi cu implicaţii financiare şi 3 proiecte (4,48%) integral neconforme (proiecte reziliate). În anul 2009 din 30 proiecte verificate la 24 proiecte nu s-au constatat neregularităţi (80%), iar la 6 proiecte au fost descoperite neregularităţi (20%). 118

Măsura 3.5 20 proiecte (respectiv 100%) la care nu au fost descoperite neregularităţi sau la care neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare. În anul 2009 din 8 proiecte verificate la 7 proiecte nu s-au constatat neregularităţi (87,5%), iar la 1 proiect au fost descoperite neregularităţi (12,5%). Măsura 1.2 3 proiecte (respectiv 100%) la care nu au fost descoperite neregularităţi sau la care neregularităţile constatate nu sunt din cele cu implicaţii financiare. 5.3 Lista neregularităţilor detectate şi comunicate către OLAF, precum şi debitele constituite Situaţia raportării neregularităţilor constatate de diverse organisme cu atribuţii de control al modului de utilizare a fondurilor europene (OLAF, DLAF, DNA) în cursul anilor 2008 şi 2009 este prezentată în Anexa nr. 2. Menţionăm că pentru rapoartele respective APDRP nu a întocmit debite la nivelul anului 2008 şi 2009, dar fie au fost constituite debite la nivelul anului 2010, fie sunt în investigaţie la diverse organisme cu atribuţii în acest sens, urmând ca la finalizarea acestor investigaţii APDRP să ia măsurile care se impun. Situaţie debitori 2004 În anul 2004 au fost constituite 32 de debite în cuantum de 417.067,73 lei (102.986,63 Euro la cursul de schimb de la data constituirii), toate aceste debite au fost recuperate integral, suma recuperată fiind de 417.067,73 lei (103.102,26 Euro la cursul de schimb de la data recuperării). De asemenea, datorită neachitării la termen a sumelor datorate au fost constituite şi recuperate majorări de întârziere în cuantum de 8.947,86 lei. Pentru debitele constituite în anul 2004 nu au fost depuse contestaţii. Măsura M 1.1 M 1.2 M 2.1 M 3.1 M 3.3 M 3.4 M 3.5 Total 2004 Nr. debite 2 0 30 0 0 0 0 32 Situaţie debitori 2005 În anul 2005 au fost constituite 71 de debite, dintre acestea un număr de 5 debite au fost anulate în urma unor decizii emise de către APDRP sau de către instanţele naţionale. Debitele constituite au fost în cuantum de 2.689.268,51 lei (738.546,59 Euro la cursul de schimb de la data constituirii), din cele 66 de debite fiind recuperate 64 în cuantum de 2.632.675,23 lei (714.794,81 Euro la cursul de schimb de la data recuperării). Majorări de întârziere constituite şi recuperate au fost în cuantum de 961.069,20 lei. Cele 2 debite rămase de recuperat au fost transmise înspre executare silită, iar valoarea aferentă contribuţiei CE a fost prescrisă. Pentru anul 2005 au fost depuse 7 contestaţii administrative şi 16 contestaţii la instanţele naţionale. 119

Măsura M 1.1 M 1.2 M 2.1 M 3.1 M 3.3 M 3.4 M 3.5 Total 2005 Nr. debite 4 0 60 1 0 1 0 66 Situaţie debitori 2006 În decursul anului 2006 au fost constituite 64 de debite, dintre acestea un număr de 4 debite au fost anulate în urma unor decizii emise de către APDRP sau de către instanţele naţionale. Cuantumul celor 60 de debite este de 5.433.000,33 lei (1.541.394,52 Euro la cursul de schimb de la data constituirii), dintre acestea au fost recuperate 56 de debite, valoarea sumei recuperate fiind de 2.106.217,64 lei (579.214,13 Euro la cursul de schimb de la data recuperării), în timp ce majorările de întârziere recuperate au fost în cuantum de 689.560,62 lei. Debitele rămase de recuperat sunt transmise înspre executare silită, iar valoarea aferentă contribuţiei CE a fost prescrisă. Pentru anul 2006 au fost depuse 19 contestaţii administrative şi 16 contestaţii la instanţele naţionale. Măsura M 1.1 M 1.2 M 2.1 M 3.1 M 3.3 M 3.4 M 3.5 Total 2006 Nr. debite 2 0 46 6 0 6 0 60 Situaţie debitori 2007 În anul 2007 au fost constituite 83 de debite, dintre acestea un număr de 8 debite au fost anulate în urma unor decizii emise de către APDRP sau de către instanţele naţionale. Debitele constituite au fost în cuantum de 15.035.063,41 lei (4.492.820,74 Euro la cursul de schimb de la data constituirii). Un număr de 66 de debite au fost recuperate din cele 75, valoarea sumelor recuperate fiind în cuantum de 7.951.900,16 lei (2.184.902,39 Euro la cursul de schimb de la data recuperării), în timp ce majorările de întârziere constituite şi recuperate au fost în cuantum de 1.441.620,41 lei. Cele 9 debite rămase de recuperat au fost transmise înspre executare silită, iar valoarea aferentă contribuţiei CE a fost prescrisă. Pentru anul 2007 au fost depuse 32 contestaţii administrative şi 8 contestaţii la instanţele naţionale. Măsura M 1.1 M 1.2 M 2.1 M 3.1 M 3.3 M 3.4 M 3.5 Total 2007 Nr. debite 11 1 30 12 0 21 0 75 Situaţie debitori 2008 În decursul anului 2008 au fost constituite 150 de debite, dintre acestea un număr de 15 debite au fost anulate în urma unor decizii emise de către APDRP. Cuantumul celor 135 de debite este de 21.752.446,37 lei (6.022.113,62 Euro - la cursul de schimb de la data constituirii), dintre acestea au fost recuperate 82 de debite, valoarea sumei recuperate fiind de 5.756.050,99 lei (1.511.112,61 Euro la cursul de schimb de la data recuperării), în timp ce majorările de întârziere recuperate au fost în cuantum de 172.946,45 lei. Debitele rămase de recuperat sunt transmise înspre executare silită, iar pentru debitele care au împlinit 2 ani de la data constituirii contribuţia CE a fost prescrisă. Pentru anul 2008 au fost depuse 82 contestaţii administrative şi 1 contestaţie la instanţele naţionale. 120

Măsura M 1.1 M 1.2 M 2.1 M 3.1 M 3.3 M 3.4 M 3.5 Total 2008 Nr. debite 21 1 28 13 45 25 2 135 Situaţie debitori 2009 Pentru anul 2009 debitele constituite au fost în număr de 124, un număr de 16 dintre acestea fiind anulate în urma unor decizii emise de către APDRP. Cele 108 debite sunt în cuantum de 59.102.723,11 lei (14.012.029,10 Euro - la cursul de schimb de la data constituirii). Cuantumul mare al debitelor constituite se datorează existenţei unui număr mare de proiecte cu valoare mare care au fost reziliate 15 dintre acestea având valoarea mai mare de un milion de lei. Din 108 debite constituite au fost recuperate 47, valoarea sumei recuperate fiind în cuantum de 4.051.779,82 lei (1.511.112,61 Euro - la cursul de schimb de la data recuperării), de asemenea au mai fost recuperate majorări de întârziere în cuantum de 124.016,28 lei. Toate debitele care nu au fost achitate de către beneficiari în termen au fost transmise către autorităţile statului în vederea executării silite. Contestaţiile administrative depuse de către beneficiari fiind în număr de 62. Măsura M 1.1 M 1.2 M 2.1 M 3.1 M 3.3 M 3.4 M 3.5 Total 2009 Nr. debite 30 1 23 21 1 30 2 108 Situaţia detaliată a tuturor debitelor constituite în perioada 2004 2009 se găseşte în Anexa nr. 3. 5.4 Misiuni de audit 5.4.1. Stadiul implementării recomandărilor Comisiei Europene ca urmare a misiunilor de audit În perioada 2000-2009 au fost efectuate următoarele misiuni de audit de către reprezentanţii Comisiei Europene: 1) Cu privire la închiderea conturilor Agenţiei SAPARD conform art. 12, Secţiunea A din MAFA: în perioada 28 iunie - 2 iulie 2004 pentru anul 2004 cu privire la Măsura 1.1; în perioada 24-28 octombrie 2005 pentru anul 2005 cu privire la Măsurile 1.1, 2.1, 3.1 şi 3.4; în perioada 18-22 septembrie 2006 pentru anul 2006 cu privire la Măsurile 1.1 şi 2.1; în perioada 17-21.09.2007 pentru anul 2007 cu privire la Măsurile 1.1, 2.1 şi 3.1; în perioada 08-12.09.2008 pentru anul 2008 cu privire la Măsurile 1.2, 3.1, 3.3 şi 3.5; în perioada 23-27.11.2009 pentru anul 2009, având ca obiect verificarea sistemului de gestionare şi control şi dacă cheltuielile efectuate în cadrul Programului SAPARD respectă dispoziţiile legislaţiei UE; 2) Cu privire la verificarea respectării criteriilor de acreditare conform cerinţelor MAFA în perioada 03-13.06.2008. 121

Stadiul implementării principalelor recomandări formulate în urma acestor misiuni de audit au vizat următoarele aspecte: în baza recomandării privind detalierea rapoartelor de control pentru Măsurile 1.1, 2.1, 3.1, 3.4 în anii 2004, 2005, 2006, 2008 şi 2009 s-a realizat modificarea procedurii de autorizare plăţi cu privire la verificările pe teren astfel încât rapoartele să cuprindă detalii în ceea ce priveşte verificarea fizică şi administrativă, metoda şi rezultatul controlului efectuat, aplicarea de sancţiuni în cazul în care se constată nerespectarea condiţiilor impuse prin proiect; cu privire la verificările administrative privind studiile de fezabilitate pentru Măsura 2.1 realizate în anii 2004, 2005, 2006 şi parţial 2007 Comisia Europeană a recomandat realizarea unor verificări mai detaliate ale datelor calitative şi economice prezentate în studiile de fezabilitate pentru a obţine asigurări rezonabile cu privire la utilitatea şi fezabilitatea soluţiei de proiectare. Pentru acest punct autorităţile române au prezentat explicaţii şi documente justificative cu privire la controalele existente în proceduri şi în legislaţia naţională cu privire la studiile de fezabilitate astfel încât să se demonstreze utilitatea proiectului; în ceea ce priveşte identificarea riscului de conflict de interese prin procedurile de lucru pentru achiziţii publice pentru Măsura 2.1, Comisia Europeană a preluat constatările şi recomandările autorităţilor române din anii 2003 şi 2004, iar prin măsurile întreprinse, inclusiv constituirea şi recuperarea de debite, Agenţia a demonstrat că a adresat corespunzător această recomandare; în ceea ce priveşte rezonabilitatea preţurilor auditorii CE au recomandat implementarea unor proceduri suplimentare prin care să se poată stabili în ce măsură preţurile prezentate de beneficiari erau sau nu rezonabile. În baza răspunsurilor formulate de autorităţile române această recomandare a fost considerată închisă pentru anii 2004-2007. În plus pentru a adresa această recomandare în anul 2009 a fost elaborată o procedură de reverificare a achiziţiilor efectuate de beneficiarii privaţi ai Programului SAPARD din punct de vedere al conformităţii ofertelor depuse de către operatorii economici participanţi la licitaţie şi a rezonabilităţii preţurilor din oferta câştigătoare, în baza căreia au fost efectuate reverificări suplimentare; în ceea ce priveşte respectarea principiului separării responsabilităţilor pentru controalele ex-post Agenţia a luat măsuri suplimentare şi asiguratorii prin crearea unui birou de control al proiectelor finalizate la nivelul fiecărui centru regional. În baza analizării răspunsurilor formulate şi a documentelor justificative prezentate de autorităţilor române, la data elaborării prezentului raport (iunie 2010) stadiul misiunilor de audit ale Comisiei Europene era următorul: pentru misiunile de audit desfăşurate în anii 2004 şi 2005 au fost aplicate corecţii financiare pentru Măsurile 1.1, 2.1, 3.1 şi 3.4 după desfăşurarea unei întâlniri bilaterale cu reprezentanţii DG Agri şi a unei reuniuni cu Organismul de Conciliere din cadrul Comisiei Europene; pentru misiunea de audit desfăşurată în anul 2006 au fost propuse corecţii financiare pentru Măsurile 1.1 şi 2.1 după desfăşurarea unei întâlniri bilaterale cu reprezentanţii DG AGRI, urmând ca în luna iulie 2010 să aibă loc reuniunea cu Organismul de Conciliere din cadrul Comisiei Europene ca urmare a demersurilor întreprinse de autorităţile române; 122

pentru misiunea de audit desfăşurată în 2007, în data de 16.10.2008 s-a desfăşurat o întâlnire bilaterală cu reprezentanţii DG Agri, urmând a fi primită o decizie a Comisiei Europene cu privire la lichidarea conturilor Agenţiei; pentru misiunea de audit desfăşurată în 2008 cu privire la lichidarea conturilor Agenţiei au fost transmise Comisiei Europene răspunsurile şi documentele justificative necesare în mai 2009, urmând să fie stabilită o întâlnire bilaterală de comun acord; pentru misiunea de audit desfăşurată în 2008 cu privire la respectarea criteriilor de acreditare, în urma elaborării şi implementării unui Plan de acţiune de către autorităţile române, plăţile din fonduri comunitare au fost reluate în iulie 2009; pentru misiunea de audit desfăşurată în 2009 Agenţia a transmis în aprilie 2010 autorităţilor naţionale (Autoritatea de Certificare şi Plată din cadrul MFP) răspunsurile şi documentele justificative necesare, urmând să fie transmise Comisiei Europene în cel mai scurt timp. 5.4.2. Misiuni de audit efectuate de către Direcţia Audit Intern din cadrul APDRP Misiuni de audit efectuate în anul 2003 În cursul anului 2003 Direcţia de Audit Intern a efectuat o serie de activităţi, conform planului anual de audit intern pentru 2003 care face parte din Planul Strategic de Audit 2003-2005, întocmit de către Directorul Direcţiei Audit Intern şi aprobat de către Directorul General al Agenţiei SAPARD în data de 20 Decembrie 2002. Astfel, au fost planificate şi efectuate următoarele misiuni de audit: misiuni de audit privind reverificarea în proporţie de 100% a proiectelor depuse în sesiunea august 2002 pentru măsurile 2.1 şi 1.1; autoevaluarea acreditării măsurilor 3.1, 3.4 şi 4.1; urmărirea recomandărilor menţionate în raportul de audit emis de firma de audit Deloitte&Touche pentru acreditarea Măsurii 3.1, Măsurii 3.4 şi Măsurii 4.1; urmărirea recomandărilor menţionate în Scrisorile cu Observaţii emise de CE pentru acreditarea Măsurii 1.1, Măsurii 2.1, Măsurii 4.2, Măsurii 3.1, Măsurii 3.4 şi Măsurii 4.1; urmărirea recomandărilor menţionate în raportul de audit emis de Organismul de Certificare în aprilie 2003 referitor la certificarea conturilor anuale pentru anul 2002; urmărirea recomandărilor menţionate în raportul preliminar de audit emis de Organismul de Certificare în decembrie 2003 referitor la certificarea conturilor anuale pentru anul 2003; rezultatele misiunii de urmărire a implementării recomandărilor au fost înaintate Fondului Naţional şi auditorilor externi; misiuni speciale de audit referitoare la evaluarea propunerilor de modificare a procedurilor acreditate emise de următoarele entităţi: Direcţia Coordonare-Promovare, Direcţia Selectare-Contractare, Direcţia Plăţi Proiecte, Direcţia Asistenţă Tehnică şi Formare Profesională, Serviciile Tehnice Delegate pentru implementarea Măsurii 1.1, Serviciile Tehnice Delegate pentru implementarea Măsurii 2.1. Activităţile desfăşurate în anul 2003 de către Direcţia de Audit Intern au fost planificate şi executate conform Planului Strategic de Audit pentru perioada 2003-2005, cu scopul de a oferi conducerii o asigurare rezonabilă cu privire la următoarele aspecte: 123

Structura şi procesul verificării conformităţii şi eligibilităţii proiectelor pentru Măsura 2.1 au fost funcţionale aşa cum au fost ele prevăzute în proceduri; Obiectivele Agenţiei SAPARD au fost realizate la standardele cerute şi au fost în concordanţă cu criteriile de acreditare stipulate în Acordul de Finanţare Multianual şi cu toate reglementările în vigoare (Legislaţie Naţională, Cerinţele Comisiei Europene); Procedurile Agenţiei SAPARD au fost respectate de către experţi; Interesele financiare ale UE au fost protejate; Controalele interne referitoare la pre-autorizarea proiectului, verificările premergătoare plăţilor, contabilizarea şi procedurile de plăţi ale Agenţiei SAPARD funcţionau şi ofereau o asigurare rezonabilă asupra proceselor; Proiectele au fost evaluate conform procedurilor acreditate, atât în stadiul implementării tehnice, cât şi în stadiul implementării financiare; Concluziile referitoare la eligibilitatea cererilor de finanţare şi autorizarea cererilor de plată au fost corecte. Planul Strategic de Audit 2003-2005 a fost întocmit de către Directorul Direcţiei Audit Intern şi aprobat de către Directorul General al Agenţiei SAPARD în data de 20 Decembrie 2002. În urma efectuării acestor misiuni de audit, Direcţia de Audit Intern a emis rapoarte de audit care au fost înaintate conducerii Agenţiei SAPARD, Fondului Naţional şi auditorilor externi. Rezumatul de mai jos subliniază principalele constatări din rapoartele de audit menţionate mai sus: a) Management financiar solid Auditorii externi şi auditorii interni ai Agenţiei SAPARD, pe parcursul activităţii desfăşurate în anul 2003, au identificat necesitatea existenţei unei baze de date cu preţuri estimative pentru bunurile, materiile prime şi cantităţile de materiale necesare în procesul de execuţie a proiectului, a lucrărilor etc., astfel încât să existe un control mai bun asupra plăţilor efectuate pentru măsurile acreditate. Conducerea Agenţiei SAPARD a iniţiat elaborarea unei astfel de baze de date, procesul aflându-se în derulare. b) Verificările Bugetului Indicativ Auditorii interni au recomandat ca experţii implicaţi în procesul de verificare a plăţilor să verifice dacă plăţile au fost incluse în capitolele de cheltuieli menţionate în Bugetul Indicativ. Conducerea Agenţiei SAPARD a luat în considerare recomandările formulate de Direcţia de Audit Intern, dar pentru o îmbunătăţire a verificărilor a fost necesară efectuarea unei verificări unitare de către experţii Direcţiei Plăţi Proiecte Serviciul Autorizare. c) Capacitatea administrativă şi instituţională Auditorii interni au observat lipsuri în capacitatea administrativă şi instituţională la entităţile implicate în implementarea Programului SAPARD. Acest aspect putea conduce la întârzieri atât în procesul de verificare a proiectelor cât şi în procesul de plată al proiectelor, afectând astfel beneficiarii. Conducerea Agenţiei SAPARD a luat în considerare recomandările formulate de Direcţia Audit Intern dar, pentru a se asigura o verificare consecventă, trebuiau aduse îmbunătăţiri astfel încât experţii Direcţiei Plăţi Proiecte Serviciul Autorizare să efectueze o verificare unitară. 124

d) Site-ul Agenţiei SAPARD Auditorii interni au identificat necesitatea ca site-ul Agenţiei SAPARD ar trebui să fie actualizat, în concordanţă cu ultimele informaţii privitoare la modificările din procedurile măsurilor acreditate care ar putea fi de interes pentru potenţialii beneficiari. Conducerea Agenţiei SAPARD a actualizat site-ul Agenţiei şi a desemnat o persoană pentru a asigura întreţinerea acestuia. e) Dubla verificare Auditorii interni au accentuat importanţa asigurării separării responsabilităţii pe parcursul verificării eligibilităţii, efectuate atât la nivel central cât şi regional, astfel încât să se îmbunătăţească, calitatea verificărilor şi să sporească responsabilitatea fiecărei entităţi implicată în procesul de implementare a Programului SAPARD. Recomandarea Direcţiei de Audit Intern a fost acceptată şi însuşită de către Conducerea Agenţiei SAPARD, excepţie făcând Măsura 2.1 pentru care nu s-a mai depus nici un proiect. f) Dubla finanţare Direcţia de Audit Intern a recomandat Agenţiei SAPARD să se asigure că experţii verificatori verificau dacă proiectele primesc şi alte fonduri nerambursabile decât cele alocate prin Programul SAPARD. Conducerea Agenţiei SAPARD a hotărât ca înaintea efectuării plăţilor să se facă reconcilieri între Agenţie şi alte instituţii care sunt implicate în gestionarea altor fonduri internaţionale. Recomandarea Auditului Intern a fost ca toate verificările şi reconcilierile efectuate să fie documentate. g) Sistemul de raportare Direcţia de Audit Intern a recomandat Agenţiei SAPARD să achiziţioneze/dezvolte un soft astfel încât să asigure monitorizarea şi raportarea stadiului proiectelor pentru fiecare măsură acreditată. La nivelul Agenţiei SAPARD a fost decisă achiziţionarea unui sistem VPN, pentru implementarea Programului SAPARD, cu scopul îmbunătăţirii securităţii datelor, traficului pe Internet, restricţiilor de acces, politicii de securitate informaţională, atât la nivel central, cât şi regional. h) Calitatea verificării eligibilităţii Divergenţele în ceea ce priveşte cheltuielile eligibile/neeligibile şi criteriile de selecţie erau soluţionate la nivelul Birourilor Regionale pentru Implementarea Programului SAPARD. Direcţia Selectare-Contractare ar fi trebuit să stabilească un procent (de exemplu 10%) din valoarea eligibilă a proiectului în cazul în care apăreau divergenţe între Birourile Regionale pentru Implementarea Programului SAPARD şi Serviciile Tehnice Delegate. Conducerea Agenţiei SAPARD a decis ca divergenţele privind cheltuielile eligibile/neeligibile şi criteriile de selecţie să fie rezolvate de către experţii Serviciului Evaluare Selectare. i) Calitatea verificărilor autorizării plăţilor Direcţia de Audit Intern a recomandat ca toate documentele să fie corect şi exact completate şi/sau verificate de experţi, semnate, datate şi ştampilate ca dovada că verificările au fost efectuate. 125

În urma recomandării formulate de Auditul Intern, calitatea documentelor interne întocmite de experţii Direcţiei Plăţi Proiecte şi calitatea verificărilor efectuate s-au îmbunătăţit. j) Securitatea Informaţiei şi Sistemul informatic Atât securitatea logică cât şi cea fizică a sistemului Proteus folosit de Direcţia Plăţi Proiecte- Serviciul Contabilizare Plăţi a fost nesatisfăcătoare comparativ cu practica din acest domeniu, activitatea Serviciului IT fiind concentrată pe îmbunătăţirea Sistemului de Securitate Informaţională. k) Verificări pe teren efectuate de Serviciile Tehnice Delegate Manualele de proceduri pentru experţii regionali nu conţineau indicaţii adecvate pentru înregistrarea verificărilor pe teren. Aşadar, când s-au auditat aceste regiuni nu au fost găsite evidenţe ale verificărilor pe teren. Recomandarea auditului a fost să se întocmească un raport după fiecare vizită pe teren şi ca beneficiarul să ştampileze ordinele de deplasare ale experţilor. Conducerea Serviciilor Tehnice Delegate a actualizat manualul procedurii, pentru Măsura 1.1, în concordanţă cu recomandările formulate de Direcţia de Audit Intern, dar pentru Măsura 2.1 recomandarea se afla în curs de implementare la acea dată. l) Constatări specifice şi recomandări rezultate din verificarea proiectelor pe Măsura 1.1 Ghidul solicitantului Condiţiile privind stabilirea cheltuielilor eligibile prezentate spre plată erau prevăzute doar în procedura Serviciilor Tehnice Delegate - Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, Secţiunea B, Cererea de plată, fără a fi incluse în Ghidul Solicitantului. Ghidul Solicitantului trebuia corelat cu toate cerinţele stipulate în procedura Serviciilor Tehnice Delegate. Conducerea Serviciilor Tehnice Delegate pentru Măsura 1.1 a agreat implementarea recomandărilor formulate de Direcţia Audit Intern. Planul de Afaceri Experţii Agenţiei SAPARD/ Serviciilor Tehnice Delegate verificau doar corectitudinea cifrelor din tabelele care conţin indicatorii financiari fără să analizeze şi să concluzioneze asupra performanţei economico-financiare a companiei beneficiarului. Informaţiile oferite de Declaraţiile Financiare ar fi trebuit să fie utilizate în scopul analizării viabilităţii economice a companiei beneficiarului şi veridicităţii proiecţiei Planului Financiar. Conducerea Agenţiei SAPARD a agreat implementarea recomandărilor formulate de Direcţia Audit Intern. m) Constatări specifice şi recomandări rezultate din verificarea proiectelor pe Măsura 2.1 Achiziţii Conform procedurii de achiziţii, experţii Serviciului de Achiziţii verificau numai din punct de vedere procedural dosarele de achiziţii pentru proiectele pe Măsura 2.1. Ulterior, în etapa de pre-autorizare şi autorizare a plăţii nu se mai efectua verificarea conţinutului dosarelor de achiziţii în detaliu din punct de vedere al validităţii şi exactităţii documentelor. În procedura 126

de achiziţii publice trebuiau incluse referinţe clare privind verificările detaliate ale validităţii documentelor ataşate dosarelor de achiziţii. Conducerea Agenţiei SAPARD a agreat implementarea recomandărilor formulate de Direcţia Audit Intern. Misiuni de audit efectuate în anul 2004 În conformitate cu planul anual de audit pentru 2004, Direcţia Audit Intern a realizat următoarele activităţi: misiuni de audit la sediul central al Agenţiei SAPARD fiind auditate următoarele direcţii: Direcţia Selectare-Contractare Serviciul Evaluare-Selectare, Serviciul Achiziţii Publice, Serviciul Contractare, Direcţia Plăţi Proiecte Serviciul Autorizare Plăţi şi Recuperare Debite, Serviciul Efectuare Plăţi, Serviciul Contabilizare, Direcţia Resurse Umane, Direcţia Economică; Serviciul IT; 100% Re-performance pentru Măsura 3.1, Măsura 3.4 şi Măsura 4.2; urmărirea recomandărilor menţionate în Scrisorile cu Observaţii emise de CE pentru acreditarea Măsurii 1.1, Măsurii 2.1, Măsurii 4.2, Măsurii 3.1, Măsurii 3.4 şi Măsurii 4.1; urmărirea recomandărilor formulate de Comisia Europeană cu privire la Instrucţiunile de modificare a procedurilor; urmărirea recomandărilor menţionate în rapoartele de audit emise de Organismul de Certificare în decembrie 2003 şi aprilie 2003 referitor la certificarea conturilor anuale pentru anul 2003; urmărirea recomandărilor formulate în rapoartele DAI referitoare la misiunea de audit 100% re-performance pentru măsurile 1.1 şi 2.1; misiuni speciale de audit cu privire la evaluarea propunerilor de modificare a procedurilor acreditate formulate de către următoarele entităţi din cadrul Agenţiei SAPARD: Direcţia de Coordonare Program, Direcţia Promovare Comunicare şi Relaţii Mass Media, Direcţia Selectare Contractare, Direcţia Plăţi Proiecte, Direcţia Asistenţă Tehnică şi Formare Profesională, Direcţia Control şi Antifraudă; misiuni speciale de audit efectuate la solicitarea Directorului General al Agenţiei SAPARD care au vizat: verificarea modului de respectare a procedurilor de preautorizare a plăţii cu privire la termenele de efectuare a verificărilor de către personalul BRIPS 3 Târgovişte; evaluarea cunoştinţelor personalului BRIPS implicat în aplicarea noilor proceduri de pre-autorizare a plăţii pentru Măsura 2.1; evaluarea atribuţiilor personalului Agenţiei SAPARD prevăzute în fişa postului; verificarea modului de respectare a procedurii de achiziţii şi a Instrucţiunii referitoare la verificarea conflictului de interese pentru Măsura 2.1 de către personalul BRIPS Iaşi; clarificarea aspectelor referitoare la modul de calcul şi decontare a cotei de aprovizionare pentru materiale din situaţiile de lucrări. Direcţia Audit Intern a efectuat misiuni de audit cu privire la Măsurile 1.1, 2.1, 3.1, 3.4 şi 4.2 la Agenţia SAPARD, Birourile Regionale şi Serviciile Tehnice Delegate pentru a furniza conducerii o asigurare rezonabilă cu privire la următoarele aspecte: structura şi procesul verificării conformităţii şi eligibilităţii cererilor de finanţare şi cererilor de plată pentru aceste măsuri au fost funcţionale aşa cum au fost ele prevăzute în proceduri; 127

proiectele au fost evaluate conform procedurilor acreditate, atât în etapa de implementare tehnică cât şi în etapa de implementare financiară; procedurile de evaluare a eligibilităţii cererilor de finanţare şi autorizare a cererilor de plată au condus la concluzii corecte; procedurile Agenţiei SAPARD au fost respectate de către experţi; controalele interne referitoare la pre-autorizarea proiectului, verificările premergătoare plăţilor, contabilizare şi procedurile de plăţi ale Agenţiei SAPARD funcţionau şi ofereau o asigurare rezonabilă asupra proceselor; obiectivele Agenţiei SAPARD au fost realizate la standardele cerute şi în concordanţă cu criteriile de acreditare stipulate în Acordul de Finanţare Multianual şi cu toate reglementările în vigoare. (Legislaţie Naţională, Cerinţele Comisiei Europene); interesele financiare ale UE au fost protejate. Principalele constatări şi recomandări formulate în rapoartele de audit întocmite în anul 2004, precum şi modul de soluţionare al acestora de către conducerea Agenţiei SAPARD, au fost următoarele: a) Management financiar solid Auditorii interni ai Agenţiei SAPARD, pe parcursul activităţii desfăşurate în anul 2004, au identificat necesitatea existenţei unei baze de date cu preţuri estimative pentru bunurile, materiile prime şi cantităţile de materiale necesare în procesul de execuţie a proiectului, a lucrărilor etc., astfel încât să existe un control mai bun asupra plăţilor efectuate pentru măsurile acreditate. Conducerea Agenţiei SAPARD a iniţiat elaborarea unei astfel de baze de date, procesul fiind în derulare. b) Protejarea adecvată a intereselor financiare ale Uniunii Europene şi ale României Auditorii interni au verificat în cadrul misiunilor de audit efectuate în cursul anului 2004 corectitudinea şi acurateţea modului de efectuare a plăţilor pentru măsurile acreditate în cadrul Programului SAPARD. În acest sens au fost efectuate misiuni de audit având ca obiect verificarea respectării manualelor de proceduri de verificare a cererilor de plată. Auditorii interni au formulat recomandări vizând corectarea deficienţelor constatate. În acele cazuri în care a fost constatată efectuarea plăţii unor sume necuvenite către beneficiari, auditorii interni au solicitat declanşarea procedurii de constituire a debitelor, în vederea recuperării integrale a tuturor sumelor plătite necuvenit. Conducerea Agenţiei SAPARD a agreat recomandările auditorilor interni şi a dispus întreprinderea de acţiuni în sensul implementării recomandărilor formulate de către auditorii interni. c) Fluidizarea procedurilor de verificare a proiectelor şi descentralizarea procesului de verificare pentru Măsurile 1.1, 2.1, 3.1 şi 3 4. În anul 2004 au fost iniţiate de către conducerea Agenţiei SAPARD propuneri de modificare a procedurilor acreditate, vizând descentralizarea procesului de verificare a proiectelor, prin transferul de responsabilităţi şi atribuţii de la nivelul central al Agenţiei SAPARD la nivelul Birourilor Regionale. De asemenea s-au modificat procedurile în sensul eliminării redundanţelor şi paralelismelor existente între atribuţiile diverselor entităţi implicate în procesul de verificare. 128

Direcţia Audit Intern a evaluat aceste propuneri pentru a se asigura că prin modificările propuse se asigura respectarea în continuare a criteriilor de acreditare. Auditorii interni au recomandat ca în condiţiile descentralizării sistemului de verificare să fie menţinută o funcţie de supervizare şi monitorizare la nivel central. Conducerea Agenţiei SAPARD a luat în considerare recomandările formulate de Direcţia Audit Intern şi a îmbunătăţit propunerile de modificare a procedurilor. d) Prevenirea, tratarea şi soluţionarea conflictelor de interese În cursul misiunilor de audit, în urma identificării de către auditorii interni şi auditorii externi a unor situaţii susceptibile să dea naştere unor conflicte de interese şi formulării de recomandări, a fost elaborată o procedură de verificare menită să prevină apariţia pe viitor a unor situaţii similare. Auditorii interni au evaluat această procedură şi au formulat recomandări cu privire la conţinutul acesteia. De asemenea, urmare identificării de către auditorii interni a unor conflicte de interese au fost formulate recomandări cu privire la constituirea de debite pentru proiectele verificate. Conducerea Agenţiei SAPARD şi-a însuşit recomandările auditorilor interni şi a luat măsurile necesare în vederea corectării deficienţelor constatate şi recuperării debitelor. e) Dubla verificare Auditorii interni au accentuat importanţa asigurării separării responsabilităţii pe parcursul verificării eligibilităţii, efectuate atât la nivel central cât şi regional, astfel încât să se îmbunătăţească în primul rând calitatea verificărilor şi să sporească responsabilitatea fiecărei entităţi implicată în procesul de implementare a Programului SAPARD. Recomandarea Direcţiei de Audit Intern a fost acceptată şi însuşită de către conducerea Agenţiei SAPARD. f) Dubla finanţare Direcţia de Audit Intern a recomandat Agenţiei SAPARD să se asigure ca experţii verificau dacă proiectele primesc şi alte fonduri nerambursabile decât cele alocate prin Programul SAPARD. Conducerea Agenţiei SAPARD a hotărât ca înaintea efectuării plăţilor să se efectueze reconcilieri între Agenţie şi alte instituţii care sunt implicate în gestionarea altor fonduri internaţionale. Recomandarea Auditului Intern a fost ca toate verificările şi reconcilierile efectuate să fie documentate. g) Exactitatea situaţiilor contabile Direcţia de Audit Intern a formulat recomandări vizând îmbunătăţirea modului de elaborare a situaţiilor contabile, în sensul reflectării în mod fidel a situaţiei existente. Conducerea Agenţiei SAPARD şi-a însuşit recomandările Agenţiei în ceea ce priveşte îmbunătăţirea sistemului contabil. h) Calitatea verificărilor autorizării plăţilor Direcţia de Audit Intern a recomandat ca toate documentele să fie corect şi exact completate şi/sau verificate de experţi, semnate, datate şi ştampilate drept dovadă că verificările au fost efectuate. În urma recomandării formulate de Auditul Intern calitatea documentelor interne întocmite de experţii Direcţiei Plăţi Proiecte şi calitatea verificărilor efectuate s-au îmbunătăţit. 129

i) Verificarea Planului de Afaceri În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că în proceduri se prevede doar verificarea corectitudinii cifrelor din tabelele care conţin indicatorii financiari fără să analizeze şi să concluzioneze asupra performanţei economico-financiare a firmei beneficiare. Direcţia Audit Intern a recomandat ca informaţiile oferite de Declaraţiile Financiare să fie utilizate în scopul analizării viabilităţii economice a companiei beneficiarului şi veridicităţii proiecţiei Planului Financiar. Conducerea Agenţiei SAPARD a agreat implementarea recomandărilor formulate de Direcţia Audit Intern. j) Securitatea Informaţiei şi Sistemul informatic Atât securitatea logică, cât şi cea fizică a sistemului Proteus folosit de Direcţia Plăţi Proiecte- Serviciul Contabilizare Plăţi a fost considerată ca fiind nesatisfăcătoare comparativ cu practica din acest domeniu, activitatea Serviciului IT fiind concentrată pe îmbunătăţirea Sistemului de Securitate Informaţională. k) Verificarea dosarelor de achiziţii pentru proiectele aferente Măsurii 2.1 Conform procedurii de achiziţii, experţii Serviciului de Achiziţii verificau numai din punct de vedere procedural dosarele de achiziţii pentru proiectele pe Măsura 2.1. Ulterior, în etapa de pre-autorizare şi autorizare a plăţii nu se mai efectua verificarea conţinutului dosarelor de achiziţii în detaliu din punct de vedere al validităţii şi exactităţii documentelor. În procedura de achiziţii publice trebuia să se includă referinţe clare privind verificările detaliate ale validităţii documentelor ataşate dosarelor de achiziţii. Conducerea Agenţiei SAPARD a agreat implementarea recomandărilor formulate de Direcţia Audit Intern. Misiuni de audit efectuate în anul 2005 În anul 2005 Direcţia Audit Intern a desfăşurat o serie de activităţi conform Planului Anual pentru 2005 şi Planului Strategic de Audit pentru perioada 2004-2006, precum şi la solicitarea Directorului General al Agenţiei SAPARD. Misiunile de audit efectuate de către Direcţia Audit Intern au vizat următoarele aspecte: procesul de autoevaluare în vederea acreditării Măsurilor 1.2, 3.2, 3.3 şi 3.5; auditarea entităţilor de la nivel central, regional şi judeţean pentru Măsura 3.1 şi 3.4; misiuni de urmărire a stadiului de implementare a recomandărilor din rapoartele de audit privind reverificarea proceselor în proporţie de 100% ( 100% re-performance ) pentru Măsura 2.1, Măsura 1.1, Măsura 3.1, Măsura 3.4 şi Măsura 4.2 (conform solicitării Comisiei Europene); verificarea modului de utilizare a alocărilor bugetare şi verificarea modului de respectare a legislaţiei naţionale în ceea ce priveşte achiziţiile publice la Direcţia Economică; verificarea integralităţii, acurateţei şi veridicităţii conturilor contabile ale Agenţiei SAPARD; monitorizarea proiectului de asistenţă tehnică pentru consolidarea şi extinderea sistemului de aplicaţii în cadrul Tehnologiei Comunicaţiei şi Informatizării pentru programul SAPARD; misiuni de audit efectuate la nivelul Direcţiilor Agenţiei SAPARD: Direcţia Economică şi Direcţia Control şi Antifraudă (conform prevederilor MAFA); 130

misiuni de audit speciale referitoare la evaluarea propunerilor de modificare a procedurilor acreditate (conform solicitării Directorului General); urmărirea stadiului de implementare a recomandărilor din rapoartele precedente emise de Direcţia Audit Intern; urmărirea stadiului de implementare a recomandărilor auditorilor externi şi asistarea acestora (Comisia Europeană, Curtea de Conturi a României, Curtea de Conturi Europeană). Misiunile Direcţiei Audit Intern au fost efectuate cu scopul de a oferi conducerii o asigurare rezonabilă cu privire la următoarele aspecte: structura şi procesul verificării conformităţii şi eligibilităţii proiectelor pentru Măsurile 1.1, 2.1, 3.1, 3.4 au fost funcţionale aşa cum au fost ele prevăzute în proceduri; obiectivele Agenţiei SAPARD au fost realizate la standardele cerute şi au fost în concordanţă cu criteriile de acreditare stipulate în Acordul Multianual de Finanţare şi cu toate reglementările în vigoare (Legislaţie naţională, cerinţele Comisiei Europene); procedurile Agenţiei SAPARD au fost respectate de către experţi; interesele financiare ale UE au fost protejate; controalele interne referitoare la pre-autorizarea proiectului, verificările premergătoare plăţilor, procedurile de plăţi şi contabilizare ale Agenţiei SAPARD funcţionau şi ofereau o asigurare rezonabilă asupra proceselor; proiectele au fost evaluate conform procedurilor acreditate, atât în stadiul implementării tehnice, cât şi în stadiul implementării financiare; concluziile referitoare la eligibilitatea cererilor de finanţare şi autorizarea cererilor de plată au fost corecte; propunerile de modificare a procedurilor asigurau verificarea conformităţii cu prevederile MAFA; au fost luate măsurile corespunzătoare pentru implementarea recomandărilor auditorilor interni şi externi. În urma efectuării acestor misiuni de audit Direcţia Audit Intern a emis rapoarte de audit care au fost înaintate conducerii Agenţiei SAPARD, Fondului Naţional şi auditorilor externi din cadrul Autorităţii de Audit din cadrul Curţii de Conturi a României, Comisiei Europene şi Curţii Europene a Auditorilor. Principalele constatări şi recomandări formulate în urma misiunilor de audit şi prezentate în rapoartele de audit întocmite în anul 2005 vizau următoarele deficienţe: a) Principiile unui management financiar solid Conform prevederilor MAFA evaluarea proiectelor trebuia să se conducă după principiile unui management financiar solid. În vederea respectării acestui principiu personalul Agenţiei trebuia să dispună de o bază de date orientativă cuprinzând preţurile estimative ale principalelor bunuri, materii prime şi cantităţi de materiale necesare în procesul de execuţie a proiectului, lucrări etc. Recomandarea auditului intern cu privire la crearea de baze de date cu preţurile practicate în zona respectivă aplicabile obiectului cererii de finanţare era în curs de implementare în acel moment, baza de date urmând a fi livrată în cursul trimestrului I 2006 şi a fi actualizată periodic până la 21.02.2007. b) Protocoale încheiate cu entităţile implicate în implementarea noilor Măsuri 1.2, 3.2, 3.3 şi 3.5 131

La data emiterii Raportului de Autoevaluare privind acreditarea noilor Măsuri 1.2, 3.2, 3.3 şi 3.5 nu erau semnate protocoale cu entităţile implicate în implementarea acestor Măsuri, şi anume Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională Sanitar Veterinară şi Siguranţa Alimentelor. În urma recomandărilor auditului intern au fost încheiate protocoale cu entităţile menţionate. c) Activitatea serviciilor tehnice delegate Deşi în Acordurile Cadru de delegare de atribuţii era prevăzut ca personalul STD să fie disponibil pentru activităţile pentru implementarea Programului SAPARD, personalul STD desfăşura şi alte activităţi decât cele menţionate în fişa postului de către experţii STD. Auditul intern a formulat recomandări cu privire la respectarea prevederilor Acordurilor Cadru şi fişelor de post, această deficienţă urmând a fi eliminată prin preluarea personalului STD în structura Agenţiei, implementarea recomandării DAI fiind urmărită în misiunile de audit ulterioare. d) Fişele Tehnice ale noilor Măsuri 1.2, 3.2, 3.3 şi 3.5 La data emiterii Raportului de Autoevaluare privind acreditarea noilor Măsuri 1.2, 3.2, 3.3 şi 3.5 existau neconcordanţe între versiunea în limba română şi versiunea în limba engleză a Fişelor Tehnice a Măsurilor 1.2, 3.2, 3.3 şi 3.5. În urma recomandărilor auditului intern diferenţele constatate au fost corectate. e) Descrierea verificărilor în procedurile de lucru Există situaţii în care verificările experţilor nu se realizează în mod unitar datorită faptului că procedurile de lucru ale Agenţiei SAPARD nu reglementează anumite aspecte identificate de către experţi pe parcursul verificării proiectelor. Auditul intern a formulat recomandări privind îmbunătăţirea descrierilor din procedurile de lucru cu privire la aspectele constatate. O parte a recomandărilor formulate au fost implementate, procedurile de lucru fiind modificate corespunzător. Existau neconcordanţe între procedurile de verificare a proiectelor pentru Măsurile 1.1, 2.1, 3.1, 3 4 şi 4.2 şi prevederile Fişelor Tehnice ale acestor măsuri. În urma recomandărilor auditului intern o parte a recomandărilor formulate au fost implementate, procedurile de lucru fiind modificate corespunzător. În procedurile de autorizare a plăţilor nu era menţionat cursul de schimb lei/euro ce se utiliza pentru determinarea valorii eligibile (lei) în cazul importurilor de bunuri pentru care se efectua plata în euro. Auditul intern a formulat recomandări cu privire la detalierea instrucţiunilor elaborate şi urmărirea aplicării lor unitare pentru toate verificările efectuate care nu au fost încă implementate. f) Calitatea verificărilor privind stabilirea eligibilităţii cererilor de finanţare şi autorizarea plăţilor Pentru un proiect din patru verificate (25%) pentru Măsura 3.4 s-a constatat că verificările în vederea stabilirii eligibilităţii cererii de finanţare au fost de o calitate necorespunzătoare deoarece nu s-a asigurat respectarea prevederilor legislaţiei naţionale. Recomandările auditului intern cu privire la reanalizarea eligibilităţii proiectului nu au fost implementate. Pentru un număr de 8 proiecte din 63 verificate (12%) pentru Măsurile 2.1, 3.1 şi 3.4 s-a constatat că au fost autorizate la plată cheltuieli pe baza unor verificări incomplete sau a unor documente justificative insuficiente. În urma recomandărilor auditului intern Agenţia 132

SAPARD a luat măsuri corespunzătoare pentru implementarea recomandărilor formulate cu privire la reanalizarea eligibilităţii cheltuielilor decontate pentru două din cele opt proiecte menţionate. În cazul a 2 proiecte din 33 proiecte verificate (6%) pentru măsura 3.4 nu au fost îndeplinite condiţiile minime prevăzute în legislaţia naţională pentru clasificarea unei pensiuni turistice la nivel de 3 flori deoarece fie nu existau grupuri sanitare proprii pentru fiecare spaţiu de cazare, fie nu era menţionat modul de organizare a spaţiului de servire a mesei pentru turişti. Recomandările formulate de către auditul intern erau în analiză de către entităţile auditate la acea dată. În cazul unui proiect având ca obiectiv construirea unei pensiuni turistice, nu au fost depuse de către beneficiar dosarele de achiziţii complete pentru lucrări/ servicii şi nu au fost întocmite documente justificative conform prevederilor procedurale şi legislaţiei naţionale, deşi o parte a lucrărilor pentru construirea acestei pensiuni turistice fuseseră finalizate. Recomandările formulate de către auditul intern erau în analiză de către entităţile auditate la acea dată. În cazul a 3 din cele 33 de proiecte verificate (9%) pentru Măsura 3.4 firmele ofertante pentru achiziţiile de lucrări/ servicii/ bunuri nu aveau prevăzut în obiectul de activitate categoriile de lucrări/ servicii pentru care au depus ofertă (conform codului CAEN). Recomandările formulate de către auditul intern erau în analiză de către entităţile auditate la acea dată. În cazul a 3 proiecte din cele 33 verificate (9%) pentru Măsura 3.4 au fost identificate potenţiale conflicte de interese în ceea ce priveşte existenţa unor potenţiale legături între firmele ofertante în cadrul procedurilor de achiziţii pentru lucrări/ bunuri. Recomandările formulate de către auditul intern erau în analiză de către entităţile auditate la acea dată. În cazul unui proiect pentru Măsura 3.4 existau în dosarul de achiziţii devize ofertă care conţineau erori de calcul şi pe baza cărora s-au efectuat decontări de către Agenţia SAPARD. Recomandările formulate de către auditul intern erau în analiză de către entităţile auditate la acea dată. În cazul a două proiecte este imposibilă delimitarea spaţiului aferent unor investiţii realizate de doi beneficiari ai Măsurii 3.4 deoarece proiectele aveau ca obiectiv modernizarea unei clădiri comune cu două intrări separate. Recomandările formulate de către auditul intern erau în analiză de către entităţile auditate la acea dată. În cazul unui proiect pentru Măsura 3.4 au fost decontate facturi emise anterior datei de semnare a contractului de achiziţii. Recomandările formulate de către auditul intern erau în analiză de către entităţile auditate la acea dată. Au fost sub-contractate servicii de proiectare fără informarea Agenţiei SAPARD de către un beneficiar al Măsurii 3.4. Recomandările formulate de către auditul intern erau în analiză de către entităţile auditate la acea dată. În cazul a 5 proiecte din cele 33 proiecte verificate (15%) pentru Măsura 3.4 au fost nerespectate prevederile din studiul de fezabilitate şi/ sau proiectul tehnic sau din cererea de finanţare. Recomandările formulate de către auditul intern erau în analiză de către entităţile auditate la acea dată. 133

Raportările contabile întocmite de 6 beneficiari din 30 verificaţi (20%) pentru Măsura 3.4 au fost incomplete sau eronate. Recomandările formulate de către auditul intern erau în analiză de către entităţile auditate la acea dată. În cazul a 2 proiecte din cele 33 proiecte verificate (6%) pentru Măsura 3.4 nu au fost respectate prevederile din legislaţia naţională cu privire la clasificarea pensiunilor turistice. Recomandările formulate de către auditul intern erau în analiză de către entităţile auditate la acea dată. g) Standardele minime de igienă şi sanitar-veterinare Emiterea avizelor/ autorizaţiilor cu privire la respectarea standardelor Uniunii Europene în domeniul igienei publice şi sanitar veterinar nu s-a realizat cu respectarea prevederilor din protocoalele încheiate cu instituţiile emitente. Auditul intern a formulat recomandări cu privire la urmărirea respectării acestor protocoale de către Agenţia SAPARD şi MAPDR care nu au fost implementate. h) Contabilizarea plăţilor Situaţiile contabile cu privire la angajamente nu erau complete în ceea ce priveşte înregistrarea în contabilitate a sumelor dezangajate pentru 7 din 30 de contracte verificate (23%) pentru Măsurile 1.1, 2.1 şi 3.1. În urma recomandărilor auditului intern Agenţia SAPARD a luat măsuri pentru corectarea situaţiilor contabile în cazul a 5 din cele 7 contracte, iar pentru 2 contracte recomandarea formulată este în curs de implementare. i) Securitatea informaţiilor şi a sistemelor informatice Procedurile descrise în noul manual IT elaborat nu sunt respectate şi nu au fost actualizate în condiţiile modificării infrastructurii IT a Agenţiei SAPARD, una din cauze fiind numărul de personal insuficient în cadrul Serviciului Informatizare. Auditul intern a formulat recomandări cu privire la adaptarea manualului de proceduri IT la cerinţele standardelor în domeniu şi la infrastructura existentă care sunt în curs de implementare, termenul stabilit de conducerea Agenţiei pentru elaborarea unui nou manual de proceduri fiind iunie 2006. Existau întârzieri în ceea ce priveşte desfăşurarea proiectului privind implementarea sistemului informatic integrat. Auditul intern a formulat recomandări cu privire la diminuarea riscurilor generate de aceste întârzieri, care au fost însuşite de conducerea Agenţiei şi se aflau în curs de implementare la acea dată. j) Pregătirea personalului Serviciilor Tehnice Delegate Era necesară pregătirea personalului STD în domeniile de implementare a Măsurilor derulate prin Programul SAPARD din cauza lipsei calificării personalului STD în aceste domenii. Recomandarea auditului intern cu privire la asigurarea pregătirii corespunzătoare a personalului STD se afla în curs de implementare în momentul respectiv. Conducerea Agenţiei SAPARD şi MAPDR a iniţiat măsurile necesare pentru asigurarea pregătirii personalului. Direcţia Audit Intern a formulat recomandări de îmbunătăţire cu privire la aspectele menţionate mai sus şi le-a adus la cunoştinţa conducerii Agenţiei. Conducerea Agenţiei SAPARD a întreprins măsuri pentru implementarea unor recomandări formulate de către Direcţia Audit Intern, care erau încă în curs de implementare la acea dată. 134

Misiuni de audit efectuate în anul 2006 În anul 2006 Direcţia Audit Intern a desfăşurat o serie de activităţi conform Planului anual de audit pentru 2006 şi Planului strategic de audit pentru perioada 2006-2008, precum şi unele activităţi la solicitarea directorului general al Agenţiei. Activităţile şi misiunile de audit efectuate de către Direcţia Audit Intern în cursul anului 2006 au vizat următoarele aspecte: verificarea integralităţii, acurateţei şi veridicităţii conturilor contabile ale Agenţiei; verificarea modului de respectare a procedurilor acreditate şi a legislaţiei naţionale de către personalul Direcţiei Control şi Antifraudă; verificarea conflictelor de interese identificate de Agenţie în perioada 2003-2005 în regiunea Satu-Mare; reverificarea în proporţie de 100% a proiectelor aferente Măsurii 4.1; verificarea omogenităţii şi acurateţei modului de aplicare a procedurilor consolidate pentru Măsurile 1.1, 3.1, 3.4 la nivel central, regional şi judeţean; verificarea modului de respectare a procedurii de achiziţii publice pentru proiectele aferente măsurii 2.1 din regiunile afectate de calamităţi; verificarea cheltuielilor de capital pentru anii 2003, 2004, 2005 şi cheltuielilor de deplasare în ţară şi străinătate pentru anii 2004, 2005; monitorizarea proiectului de asistenţă tehnică pentru consolidarea şi extinderea sistemului de aplicaţii în cadrul Tehnologiei Comunicaţiei şi Informatizării pentru Programul SAPARD; misiuni de audit ad-hoc privind evaluarea procedurilor noi elaborate şi a propunerilor de modificare a procedurilor acreditate ca urmare a modificării fişelor tehnice ale măsurilor, modificării legislaţiei naţionale cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei, experienţei acumulate în aplicarea procedurilor acreditate, necesităţii accelerării absorbţiei fondurilor alocate pentru Programul SAPARD şi a recomandărilor auditorilor interni şi externi; misiuni de audit de urmărire a recomandărilor formulate de auditorii interni şi externi (Comisia Europeană, Curtea Europeană a Auditorilor, Fondul Naţional, Organismul de Certificare); activităţi de consiliere a conducerii Agenţiei. Activităţile desfăşurate în anul 2006 de către Direcţia Audit Intern au fost planificate şi executate conform Planului anual pentru 2006 şi Planului strategic de audit intern pentru perioada 2006-2008, cu scopul de a oferi conducerii o asigurare rezonabilă cu privire la următoarele aspecte: structura şi procesul verificării conformităţii şi eligibilităţii proiectelor pentru Măsurile 1.1, 2.1, 3.1, 3.4, 4.2 şi 4.1 au fost funcţionale, astfel cum au fost ele prevăzute în proceduri; obiectivele Agenţiei au fost realizate la standardele cerute şi sunt în concordanţă cu criteriile de acreditare stipulate în Acordul de Finanţare Multianual şi cu toate reglementările în vigoare (legislaţie naţională, cerinţele Comisiei Europene); procedurile Agenţiei au fost respectate de către experţi; interesele financiare ale Comisiei Europene au fost protejate; controalele interne referitoare la pre-autorizarea proiectului, verificările premergătoare plăţilor, contabilizarea şi procedurile de plăţi ale Agenţiei funcţionau şi ofereau o asigurare rezonabilă asupra proceselor; 135

proiectele au fost evaluate conform procedurilor acreditate, atât în stadiul implementării tehnice, cât şi în stadiul implementării financiare; procedurile noi elaborate şi propunerile de modificare a procedurilor acreditate asigurau verificarea conformităţii cu prevederile MAFA; au fost luate măsurile corespunzătoare pentru implementarea recomandărilor auditorilor interni şi externi. În urma efectuării acestor misiuni de audit Direcţia Audit Intern a emis rapoarte de audit care au fost înaintate conducerii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală, Responsabilului Naţional cu Autorizarea Finanţării şi auditorilor externi din cadrul Autorităţii de Audit Curtea de Conturi a României, Comisiei Europene şi Curţii Europene a Auditorilor. Principalele constatări şi recomandări cu nivel înalt de importanţă formulate în urma misiunilor de audit şi prezentate în rapoartele de audit întocmite în anul 2006 vizau următoarele deficienţe: 1. Aplicarea procedurilor de lucru 1.1. Nerespectarea prevederilor legale pentru clasificarea pensiunilor turistice Pentru două proiecte aferente Măsurii 3.4 s-a constatat că nu au fost îndeplinite condiţiile minime prevăzute în legislaţia naţională pentru clasificarea unei pensiuni turistice la nivelul de 3 flori, astfel: pensiune amplasată într-o zonă cu trafic intens, expusă la poluare fonică şi noxe (centură oraş); în cazul altei pensiuni dotările din camerele şi din grupurile sanitare destinate turiştilor nu erau în exclusivitate la dispoziţia turiştilor, clădirea, inclusiv anexele gospodăreşti, necesitând renovare şi întreţinere/ curăţenie permanentă, căile de acces proprii şi spaţiile înconjurătoare nu erau bine întreţinute, spaţiul pentru prepararea mesei nu era corespunzător şi nu era igienic, mobilierul nu era uniform ca stil şi nici de calitate corespunzătoare, iar dotările camerelor nu respectau prevederile legislaţiei naţionale în domeniu. Auditul intern a recomandat: să se solicite informaţii suplimentare de la MTCT Autoritatea Naţională pentru Turism şi efectuarea unor reverificări cu privire la modul în care proiectele îndeplinesc criteriile minime de clasificare ca pensiuni turistice; să se analizeze situaţiile prezentate şi posibilitatea de respingere a proiectelor care, deşi au obţinut toate certificatele şi autorizaţiile, la verificările efectuate cu ocazia vizitei pe teren se constată că nu respectă standardele minime sanitare şi de igienă şi luarea măsurilor de remediere corespunzătoare; la efectuarea vizitelor pe teren, în cazul în care s-a constatat că nu au fost respectate standardele minime sanitare şi de igienă, să se menţioneze aceste aspecte în rapoartele întocmite de experţii Oficiilor Judeţene, chiar dacă beneficiarii prezintă documente din care rezultă că acestea sunt îndeplinite. Recomandările se aflau în curs de implementare la acea dată. Implicaţiile financiare pentru aceste constatări au fost de 398.391,08 RON. 136

1.2 Conflicte de interese În cazul a 4 proiecte aferente Măsurii 1.1, 1 proiect aferent Măsurii 2.1 şi 3 proiecte aferente Măsurii 3.1 în cadrul procedurilor de achiziţii pentru lucrări/ servicii/ bunuri s-au identificat potenţiale conflicte de interese, astfel: existenţa unor potenţiale legături între beneficiarii măsurilor din cadrul Programului SAPARD şi firmele ofertante; existenţa unor legături între acţionarii firmelor ofertante sau firmele ofertante au acţionari comuni. Auditul intern a recomandat să se reanalizeze legăturile existente între beneficiari şi firmele ofertante sau între firmele ofertante/ acţionarii firmelor ofertante şi să se aplice procedura de recuperare a debitelor în cazul identificării unor conflicte de interese. De asemenea s-a recomandat îmbunătăţirea procedurii şi a fişelor de verificare a conflictului de interese prin includerea verificării structurii acţionariatului tuturor ofertanţilor participanţi la licitaţie şi a beneficiarilor care sunt firme cu capital străin. Recomandările nu au fost agreate şi nu au fost implementate. Implicaţiile financiare pentru aceste constatări au fost de 681.189,7 RON. 1.3 Calitatea verificărilor pe teren în vederea autorizării plăţilor În urma verificărilor efectuate pe teren pentru un proiect aferent Măsurii 3.4 s-a constatat că structura funcţională a construcţiei executate nu corespunde specificaţiilor Proiectului Tehnic. Auditul intern a recomandat să se solicite beneficiarului documente prin care să se clarifice şi să se fundamenteze modificările aduse, iar în cazul în care aceste documente nu vor fi depuse să se ia măsurile care se impun conform prevederilor contractuale. Modul de soluţionare a problemei identificate a fost agreat de audit, beneficiarul prezentând documentele care să justifice modificările realizate. Această constatare nu are implicaţii financiare. 1.4 Contabilizarea angajamentelor şi plăţilor În cazul Măsurilor 1.1, 2.1, 4.2, 2.2, 3.2, 3.5 şi 4.1 s-au constatat diferenţe în plus şi/ sau în minus între valorile alocaţiilor financiare naţionale prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 668/2005, valorile înregistrate în contabilitatea Agenţiei şi valorile menţionate în evidenţele Serviciului Monitorizare, Evaluare şi Raportare. Auditul intern a recomandat luarea măsurilor necesare pentru înregistrarea în evidenţele contabile, respectiv evidenţele Serviciului Monitorizare, Evaluare şi Raportare a valorilor prevăzute de actul normativ în vigoare la data efectuării verificărilor. Recomandarea nu a fost implementată, dar ulterior emiterii Raportului final de audit intern au fost modificate alocaţiile financiare aferente Programului SAPARD printr-un nou act normativ. Implicaţiile financiare ale acestei constatări au fost de 24.607.361,02 Euro (reprezentând aproximativ 91.712.237,86 RON). Pentru măsura 2.1 au fost încheiate şi înregistrate în contabilitate contracte a căror valoare totală este mai mare decât valoarea alocaţiilor pentru această măsură menţionate în Hotărârea Guvernului nr. 668/2005, aferente anilor 2000 2004, pentru care au fost ratificate Acordurile Anuale de Finanţare. 137

S-a recomandat să se întreprindă demersurile necesare către MAPDR pentru a fi prevăzute în bugetul MAPDR sumele care să acopere valoarea contribuţiei Comunităţii Europene pentru contractele de finanţare încheiate sau pentru a se semna şi ratifica Acordurile Anuale de Finanţare pentru anii 2005 şi 2006. Recomandarea nu a fost implementată, dar, ulterior emiterii Raportului final de audit au fost modificate alocaţiile financiare aferente Programului SAPARD printr-un nou act normativ. Implicaţiile financiare ale acestei constatări au fost de 16.445.211,89 euro (contribuţia Comunităţii Europene), respectiv 12.877.139,02 euro (contribuţia de la bugetul naţional). 2. Evaluarea procedurilor şi a instrucţiunilor de modificare a procedurilor acreditate 2.1 Nedetalierea atribuţiilor în proceduri S-a constatat că procedurile noi elaborate şi propunerile de modificare a procedurilor acreditate nu stabileau sau nu detaliau suficient atribuţiile personalului în Fişele de post sau atribuţiile descrise în Fişele de posturi nu corespundeau fluxului procedural şi activităţilor reale realizate. Auditul intern a recomandat să se întocmească Fişele de post pentru posturile nou create, să se stabilească şi să se detalieze atribuţiile specifice şi menţionarea în cadrul procedurii a responsabilităţilor ce le revin, conform organigramei APDRP. Recomandarea a fost implementată prin stabilirea şi detalierea atribuţiilor specifice în procedură şi în fişele de post. 2.2 Efectuarea modificărilor în versiuni de procedură veche Modificările manualului Prezentare Generală pentru măsurile 1.1, 3.1 şi 3.4 au fost realizate pe baza unei versiuni care nu era ultima din punct de vedere cronologic. Auditul intern a recomandat utilizarea ultimei versiuni de procedură pentru efectuarea modificărilor. Recomandarea a fost implementată. 2.3 Neactualizarea procedurilor în conformitate cu Fişele tehnice Propunerile de modificare a procedurilor pentru implementarea măsurilor 1.1, 2.1, 3.4 şi 4.1 nu au reflectat întotdeauna integral şi corect modificările aduse fişelor tehnice ale acestor măsuri. Auditul intern a recomandat corelarea şi actualizarea procedurilor în conformitate cu modificările din fişele tehnice ale măsurilor publicate în Monitorul Oficial. Recomandarea a fost implementată. 2.4 Nedetalierea fluxului procedural În procedura de metodologie nu au fost menţionate etapele care trebuiau parcurse, paşii de executat în cadrul fiecărei etape, termenele care trebuiau respectate şi persoanele (experţii) implicaţi în desfăşurarea fiecărei activităţi. În procedura de contractare şi procedura de pre-autorizare a plăţii la nivel regional nu se prevede transmiterea unor documente (dosar de achiziţii, pista de buget) entităţilor cu atribuţii în verificarea acestora sau care trebuiau să cunoască informaţiile cuprinse de acestea (OJPDRP). 138

Recomandările auditului intern au făcut referire la introducerea şi detalierea în proceduri a tuturor etapelor/paşilor de realizat, evidenţierea termenelor care trebuiau respectate şi a persoanelor implicate în desfăşurarea fiecărei etape/activităţi. Recomandarea a fost implementată în procedura de pre-autorizare a plăţilor la nivel regional. 2.5 Necorelarea procedurilor S-a constatat existenţa unor necorelări între informaţiile existente în cadrul diferitelor proceduri, inclusiv ghidul solicitantului, şi formulare cu privire la depunerea şi verificarea dosarului cererii de plată. S-a recomandat să se precizeze în mod unitar în toate procedurile fluxul procedural pentru depunerea şi verificarea dosarului cererii de plată. Recomandarea a fost parţial implementată. 2.6 Necorelare/ lipsă prevederi în fişele tehnice ale măsurilor S-a constatat că nu au fost prevăzute anumite informaţii sau există necorelări în cadrul fişelor tehnice ale măsurilor 2.1 şi 3.4, atât între prevederile din versiunea în limba română, cât şi între prevederile variantei în limba română şi engleză. Recomandarea auditului intern a fost de a se corela între ele prevederile fişelor tehnice ale măsurilor, precum şi corelarea acestora cu legislaţia naţională în vigoare şi corelarea variantei în limba engleză cu cea în limba română. Recomandarea cu privire la fişa tehnică a măsurii 2.1 era în curs de implementare. Recomandarea cu privire la corelarea fişei tehnice a măsurii 3.4 nu a fost implementată. 2.7 Lipsă prevederi procedurale În urma evaluării procedurilor pentru implementarea măsurilor 2.1, 3.1, 3.4 şi a procedurii de contabilizare s-au identificat o serie de lacune şi de formulări ambigue care nu ofereau o asigurare rezonabilă privind concluzia verificărilor efectuate. Recomandarea auditului intern a fost să se detalieze în proceduri toate verificările efectuate de către experţi şi introducerea acelor documente necesare în vederea emiterii unei concluzii certe şi neechivoce privind rezultatul verificărilor efectuate. Recomandarea a fost implementată. 2.8 Nedetalierea instrucţiunilor de modificare a procedurilor Instrucţiunile de modificare a procedurilor nu au fost detaliate suficient pentru a putea justifica aceste modificări şi de asemenea nu se făcea referire la capitolele care se modificau în proceduri. Recomandarea auditului intern a fost de a fundamenta toate modificările aduse procedurilor prin instrucţiuni şi de a anexa la instrucţiuni documente de susţinere şi de fundamentare a modificărilor aduse procedurilor. Recomandarea a fost implementată. 3. Implementarea sistemului informatic integrat la nivelul Agenţiei 3.1 Întârzieri în testarea şi implementarea sistemului informatic integrat S-a constatat că la începutul anului 2006 exista o întârziere generală în desfăşurarea proiectului cu consecinţa accelerării finalizării proiectului pe finalul contractului şi a apariţiei de erori în dezvoltarea sistemului, în procedura de testare şi acceptanţă. Recomandările auditului intern vizau urmărirea de către managerul de proiect desemnat de Agenţie a termenelor stabilite de comun acord cu furnizorul, precum şi respectarea acestora. 139

3.2 Testarea la nivelul locaţiilor regionale ale Agenţiei Auditul intern a recomandat efectuarea de teste la nivelul unui centru regional situat la distanţă de Bucureşti (Târgovişte) pentru a simula cât mai bine situaţia din realitate, deoarece am considerat că un roll out în cele 8 locaţii de la nivel regional trebuie efectuat doar după cel puţin o testare a sistemului integrat. 3.3 Testele de acceptanţă Auditul intern a recomandat ca realizarea testelor de acceptanţă să dureze cel puţin 3 zile în fiecare locaţie, iar la fiecare test de acceptanţă să fie prezent şi un expert din partea Serviciului Informatizare care să ofere suport tehnic persoanei responsabile cu semnarea testelor, precum şi un expert din cadrul Direcţiei Audit Intern pentru a prezenta şi verifica punctele care necesită o atenţie deosebită din partea Agenţiei. 3.4 Generarea rapoartelor în format electronic Pe parcursul derulării proiectului Serviciul Monitorizare, Evaluare, Raportare a transmis furnizorului un nou set de rapoarte care trebuie introduse în sistem. S-a recomandat urmărirea implementării rapoartelor, precum şi instruirea unei persoane din cadrul Serviciului Informatizare pentru a putea realiza transformarea rapoartelor în funcţie de cerinţele Serviciului Monitorizare după finalizarea contractului. 3.5 Interfaţa cu sistemului integrat cu aplicaţiile informatice existente în cadrul Agenţiei Având în vedere că reprezentanţii furnizorului au afirmat că integrarea se va rezuma la prezentarea specificaţiilor tehnice prin care alt program poate fi interconectat cu softul integrat, iar în calendarul proiectului nu a fost menţionat nici un termen pentru rezolvarea acestei probleme exista riscul ca sistemul integrat să nu comunice cu sistemele informatice preexistente în cadrul Agenţiei. Auditul intern a recomandat clarificarea acestei situaţii şi desemnarea entităţii responsabile cu efectuarea integrării sistemelor informatice existente. 3.6 Manualul utilizatorilor Deoarece s-a considerat că manualele şi documentaţia pentru utilizatori trebuiau prezentate în limba română şi să fie prezentate acestora de către o persoană din cadrul Serviciului Informatizare, înainte de prezentarea acestora de către furnizor în cadrul procedurii de instruire a utilizatorilor finali, Direcţia Audit Intern a recomandat pregătirea utilizatorilor şi punerea la dispoziţia acestora a manualului de utilizare a sistemului integrat în limba română înainte de realizarea testărilor şi a acceptanţelor. De asemenea, Direcţia Audit Intern a înaintat conducerii Agenţiei, Serviciului Informatizare şi managerului de proiect o propunere a termenelor şi perioadelor în care ar trebui să se desfăşoare principalele etape ale proiectului, astfel încât să se atingă obiectivele propuse cu respectarea termenului de prelungire a contractului încheiat cu furnizorul. Misiuni de audit efectuate în anul 2007 În anul 2007 Direcţia Audit Intern a desfăşurat o serie de misiuni conform Planului Anual de Audit pe 2007 şi Planului Strategic de Audit pentru perioada 2007-2009 pentru Programul SAPARD, precum şi unele misiuni ad-hoc la solicitarea directorului general al Agenţiei. Misiunile de audit efectuate de către Direcţia Audit Intern în cursul anului 2007 au cuprins verificări cu privire la: 140

evaluarea sistemelor de control intern şi gestionare a recuperării creanţelor rezultate din nereguli şi/sau fraudă, ca urmare a utilizării necorespunzătoare a fondurilor comunitare şi a fondurilor de cofinanţare aferente; verificarea modului de respectare a procedurilor aferente implementării Măsurilor 1.2, 3.3, 3.5 şi 4.1 ( 100% Re-performance ); verificarea omogenităţii şi acurateţei modului de aplicare a procedurilor consolidate pentru Măsura 1.1, Măsura 3.1, Măsura 3.4 de către experţii AS, CRPDRP, OJPDRP; verificarea integralităţii, acurateţei şi veridicităţii conturilor contabile ale Agenţiei pentru perioada 01.01-31.12.2007; evaluarea modului de organizare şi de exercitare a controlului financiar preventiv propriu în anii 2004-2007. Misiunile desfăşurate în anul 2007 de către Direcţia Audit Intern au fost planificate şi executate cu scopul de a oferi conducerii o asigurare rezonabilă cu privire la următoarele aspecte: structura şi procesul verificării conformităţii şi eligibilităţii proiectelor pentru Măsurile 1.1, 2.1, 3.1, 3.4, 4.2 şi 4.1 au fost funcţionale, astfel cum au fost ele prevăzute în proceduri; obiectivele Agenţiei au fost realizate la standardele cerute şi au fost în concordanţă cu criteriile de acreditare stipulate în Acordul de Finanţare Multianual şi în reglementările în vigoare (legislaţie naţională, cerinţele Comisiei Europene); procedurile Agenţiei au fost respectate de către experţi; interesele financiare ale Comisiei Europene au fost protejate; controalele interne referitoare la pre-autorizarea proiectului, verificările premergătoare plăţilor, contabilizarea şi procedurile de plăţi ale Agenţiei funcţionau şi ofereau o asigurare rezonabilă asupra proceselor; proiectele au fost evaluate conform procedurilor acreditate, atât în stadiul implementării tehnice, cât şi în stadiul implementării financiare; concluziile referitoare la eligibilitatea cererilor de finanţare şi autorizarea cererilor de plată au fost corecte. În urma efectuării acestor misiuni de audit, Direcţia Audit Intern a emis rapoarte de audit care au fost înaintate conducerii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Responsabilului Naţional cu Autorizarea Finanţării, Direcţiei Audit din cadrul MADR, auditorilor externi din cadrul Autorităţii de Audit Curtea de Conturi a României, Comisiei Europene şi Curţii Europene de Conturi. Principalele constatări şi recomandări cu nivel înalt de importanţă formulate în urma misiunilor de audit şi prezentate în rapoartele de audit întocmite în anul 2007 vizau următoarele deficienţe: 1. Verificarea proiectelor: 1.1 Calitatea verificărilor privind autorizarea plăţilor Pentru un proiect aferent Măsurii 1.2 s-a constatat existenţa unei erori de calcul în cadrul verificării valorilor eligibile ce trebuiau a fi decontate beneficiarului, în sensul că preţurile descrise în anexa la factură erau mai mari decât cele din ofertă. 141

Direcţia Audit Intern a recomandat ca diferenţa constatată a fi eronată să fie scăzută la următoarea tranşă de plată din totalul cheltuielilor ce vor fi decontate către beneficiar şi reflectarea acestui fapt în situaţiile contabile. Recomandarea formulată a fost implementată. 1.2 Rezonabilitatea preţurilor Pentru 7 proiecte aferente Măsurii 3.5 şi pentru 6 proiecte aferente Măsurii 2.1, în etapa de implementare tehnică, la verificarea preţurilor s-au constatat următoarele: experţii Agenţiei nu au efectuat în toate cazurile o verificare efectivă a preţurilor întrucât baza de date cu preţuri de referinţă era incompletă sau în curs de finalizare; existenţa unor neconcordanţe între verificările efectuate de către personalul Agenţiei de la nivel central şi regional cu privire la verificarea preţurilor cu baza de date întrucât, pentru aceleaşi bunuri, personalul de la nivel regional a menţionat în fişele de verificare că a verificat preţurile cu baza de date, iar personalul de la nivel central a menţionat în fişele de verificare că nu au regăsit acele bunuri în baza de date şi au descris modalitatea de verificare prin analiza ofertelor depuse de beneficiar. Direcţia Audit Intern a recomandat experţilor din cadrul Centrelor Regionale, ca pe viitor, să consulte baza de date, iar în cazul în care nu regăsesc preţurile pentru anumite bunuri să se informeze din alte surse ataşându-le ca documente justificative şi să menţioneze în fişa de verificare modalitatea de comparaţie a rezonabilităţii preţurilor pentru proiectele verificate şi să se realizeze propuneri periodice de completare şi actualizare a bazei de date cu preţurile de referinţă ale materialelor/ lucrărilor/ bunurilor care nu se regăseau sau pentru care experţii verificatori constataseră că nu erau rezonabile (limitele minime şi maxime). Recomandarea trebuia urmărită cu ocazia misiunilor de audit viitoare. 1.3 Potenţiale conflicte de interese În cazul unui proiect aferent Măsurii 3.5 s-a constatat existenţa unor legături între firmele ofertante pentru achiziţia unui utilaj, privind acţionariatul acestora. S-a considerat că astfel au fost încălcate prevederile MAFA cu privire la existenţa a minim 3 oferte conforme în cazul achiziţiilor efectuate de beneficiari privaţi care depăşesc valoric pragul de 10.000 EURO. În cazul unui proiect aferent Măsurii 2.1 s-a constatat existenţa unei posibile relaţii de rudenie între beneficiar şi acţionarul uneia dintre firmele ofertante, iar în cazul a altor două proiecte aferente aceleiaşi măsuri s-a constatat existenţa unor acţionari comuni şi/sau înrudiţi, respectiv legături economice ale firmelor participante la achiziţie. Direcţia Audit Intern a recomandat reanalizarea corectitudinii efectuării achiziţiilor organizate de către beneficiari şi, în situaţia în care se constată existenţa unui conflict de interese, să se constituie debit pentru valoarea achiziţiei afectată de conflictul de interese. Recomandarea formulată nu a fost implementată. 1.4 Deficienţe rezultate din analiza prevederilor aplicabile eligibilităţii cheltuielilor pentru Măsura 3.4 În urma verificării unui proiect aferent Măsurii 3.4 au fost constatate următoarele deficienţe: necorelarea prevederilor între versiunea în limba română şi cea în limba engleză a Listei cheltuielilor eligibile pentru Măsura 3.4 transmisă spre aprobare Comisiei Europene de către Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD din cadrul MADR. 142

existenţa unui punct de vedere distinct al Autorităţii de Management pentru Programul SAPARD, faţă de cel al APDRP privitor la cheltuielile eligibile aferente Măsurii 3.4, submăsura Turism rural; existenţa posibilităţii de interpretare a Listei cheltuielilor eligibile pentru Măsura 3.4, având în vedere faptul că prevederile generale ale OUG nr. 109/ 2005 privind transporturile rutiere nu au fost corelate scopului implementării Programului SAPARD. Conform prevederilor OUG nr. 109/ 2005, mijloacele de transport pasageri care pot fi finanţate având în vedere Lista cheltuielilor eligibile, sunt clasificate după următoarele categorii: autoturism, autobuz, autocar, microbuz; informarea beneficiarilor de către Agenţie asupra cheltuielilor eligibile aferente Măsurii 3.4, submăsura Turism rural fără a se obţine asigurarea asupra aprobării de către Comisia Europeană a ultimei versiuni a Listei cheltuielilor eligibile pentru măsura 3.4; publicarea pe site-ul Agenţiei www.sapard.ro de informaţii contradictorii privitoare la cheltuielile eligibile pentru Măsura 3.4; punerea la dispoziţia potenţialilor beneficiari a Ghidului solicitantului neactualizat cu informaţiile publicate pe site-ul Agenţiei privitoare la cheltuielile eligibile pentru Măsura 3.4, realizându-se astfel discriminarea persoanelor care ar fi dorit accesarea Programului SAPARD. Au fost întreprinse măsuri de corectare a situaţiei create, însă deficienţele constatate nu au fost pe deplin remediate de către departamentele de specialitate ale APDRP. 1.5 Realocări de sume În urma verificărilor efectuate s-a constatat că nu s-a respectat încadrarea în sumele alocate pe fiecare măsură în parte, astfel: pentru Măsura 1.2 realocarea sumelor către alte măsuri derulate prin Programul SAPARD a fost efectuată neluându-se în calcul valoarea angajată în cadrul măsurii la momentul efectuării realocărilor; pentru Măsura 4.1 datorită realocărilor către alte măsuri s-a depăşit valoarea alocărilor financiare anuale din bugetul total specificat în Scrisoarea de invitaţie. Direcţia Audit Intern a recomandat întreprinderea acţiunilor necesare pentru acoperirea sumelor contractate. Recomandările formulate au fost implementate. În urma verificărilor efectuate asupra valorii alocărilor financiare aferente Măsurii 3.5 s-a identificat o neconcordanţă, între Decizia Comisiei Europene din decembrie 2006 şi Hotărârea Guvernului nr. 177/2007, cu privire la valorile alocărilor financiare. Direcţia Audit Intern a recomandat conducerii Agenţiei să comunice Direcţiei Generale pentru Dezvoltare Rurală din cadrul Autorităţii de Management pentru Programul SAPARD neconcordanţa dintre Hotărârea Guvernului şi Decizia CE. Recomandarea a fost implementată ulterior emiterii raportului de audit prin apariţia Hotărârii de Guvern nr. 725/ 2007. 2. Sistemul de control intern 2.1 Înregistrări contabile eronate În cazul unui proiect aferent Măsurii 3.5, înregistrările contabile cu privire la angajamentele bugetare şi legale au fost efectuate în mod eronat, având în vedere şi prevederile contractului 143

de finanţare încheiat cu Agenţia, iar în ceea ce priveşte acurateţea conturilor contabile ale APDRP pentru anul 2006, Direcţia Audit Intern a constatat o serie de deficienţe privind: înregistrările în contabilitate a sumelor reprezentând alocările financiare de la bugetul naţional; plăţile efectuate şi reflectate în Rapoartele contabile privind plăţile efectuate ; debite provenite din penalităţi/ întârzieri. Direcţia Audit Intern a recomandat următoarele: rectificarea înregistrărilor contabile şi a valorilor reflectate în contabilitate cu privire la angajamentele bugetare şi legale aferente proiectului în cauză, astfel încât acestea să reflecte conţinutul documentelor justificative în baza cărora au fost efectuate; efectuarea demersurilor necesare pentru modificarea soft-ului contabil, în sensul restricţionării efectuării de modificări în situaţiile raportate ulterior încheierii exerciţiului financiar; menţionarea integrală, corectă şi la timp a sumelor ce constituie debite constituite/ de recuperat/ recuperate în Registrul debitorilor. Conducerea Serviciului Contractare din cadrul Direcţiei Selectare Contractare şi a Serviciului Contabilizare Plăţi din cadrul Direcţiei Plăţi Proiecte şi-au însuşit recomandările şi au luat măsuri pentru remedierea deficienţelor. 2.2 Efectuarea de modificări în soft-ul contabil ulterior încheierii exerciţiului financiar Pe parcursul desfăşurării misiunii de audit Verificarea integralităţii, acurateţei şi veridicităţii conturilor contabile ale Agenţiei pentru anul 2006, Direcţia Audit Intern a constatat că a fost posibilă efectuarea de modificări/ corecţii în anul 2007 asupra înregistrărilor din soft-ul contabil al Agenţiei, ulterior încheierii exerciţiului financiar al anului 2006. Direcţia Audit Intern a recomandat conducerii DPP-SCP şi conducerii Serviciului Informatizare să efectueze demersurile necesare pentru modificarea soft-ului contabil, în sensul restricţionării efectuării de modificări în situaţiile raportate, ulterior încheierii unui exerciţiu financiar. Răspunsul conducerii Serviciului Contabilitate Plăţi a vizat faptul că eventualele corecţii ale situaţiilor prezentate în rapoartele contabile se datorau sesizării unor erori ce au necesitat intervenţia dezvoltatorului aplicaţiei. 2.3 Aplicarea cu întârziere a procedurilor acreditate pentru autorizarea plăţilor la nivel central S-a constatat aplicarea cu întârziere a ultimei versiuni a manualului de proceduri privind autorizarea plăţilor la nivelul central al Agenţiei pentru Programul SAPARD deoarece experţii nu au fost informaţi în scris şi la timp cu privire la data intrării în vigoare a acestor versiuni ale procedurii. Direcţia Audit Intern a recomandat să se stabilească data intrării în vigoare/data aplicării instrucţiunilor de modificare după comunicarea către Comisia Europeană a acestora sau după primirea de către APDRP a deciziei CE de aprobare a unei modificări a procedurilor şi ca pe viitor să se asigure implementarea unitară a modificărilor aduse procedurilor prin comunicarea formală către toate entităţile implicate a datei aprobării şi a datei aplicării modificărilor procedurilor şi a conţinutului modificărilor aduse procedurilor aprobate. 144

Recomandarea a fost implementată pentru modificările aduse procedurilor APDRP ulterior emiterii raportului de audit. 2.4 Deficienţe în întocmirea documentelor privind procedura de achiziţii publice În unele cazuri documentele întocmite pentru evidenţa procedurilor de achiziţii publice, respectiv verificarea conflictelor de interese pentru beneficiarii publici fie au fost completate de persoane neautorizate, fie nu au fost semnate şi datate pentru verificare, nu au fost întocmite la momentul prevăzut în procedură sau nu au fost înregistrate la CRPDRP. Direcţia Audit Intern a recomandat ca pe viitor să se asigure o completare riguroasă a documentelor privitoare la procedura de achiziţii, respectiv la verificarea conflictelor de interese şi efectuarea de stagii de pregătire a experţilor care vor realiza în viitor verificări asupra procedurii de achiziţii desfăşurate de beneficiarii publici. Recomandarea formulată a fost urmărită cu ocazia misiunilor de audit ulterioare. 3. Elaborarea de proceduri 3.1 Prevederile Instrucţiunii nr. 66/ 10.05.2004 Prevederile Instrucţiunii nr. 66/ 10.05.2004 privind verificarea conflictului de interese în cadrul achiziţiilor efectuate de beneficiarii privaţi ai proiectelor SAPARD sunt incomplete. Direcţia Audit Intern a recomandat ca experţii verificatori să se asigure că, pentru plăţile ce au mai rămas de efectuat în cadrul Programului SAPARD, nu vor fi decontate cheltuieli neeligibile rezultate din achiziţii realizate pe baza unui contract viciat prin existenţa unui conflict de interese şi ca pe viitor să se asigure verificarea integrală a eventualelor conflicte de interese ce pot apărea în procesul de achiziţii desfăşurat de beneficiarii privaţi ai asistenţei FEADR. Recomandarea formulată era în curs de analiză la data emiterii raportului de audit. Misiuni de audit efectuate în anul 2008 În anul 2008 Direcţia Audit Intern a desfăşurat următoarele tipuri de activităţi/ misiuni de audit : auditul modului de respectare a procedurilor aferente implementării Măsurilor 1.2, 3.2, 3.3 ( 100% Re-performance ) şi urmărirea recomandărilor aferente acestor verificări; integritatea, acurateţea şi veridicitatea conturilor contabile ale Agenţiei pe anii 2006 şi 2007; auditul modului de respectare a procedurii de achiziţii publice pentru proiectele aferente Măsurii 2.1 din regiunile afectate de calamităţi; evaluarea aplicaţiei informatice PROSYS; evaluarea modului de stabilire a procedurii de achiziţii publice (G3 ACP), aplicabile pentru achiziţiile desfăşurate în anul 2007 de beneficiarii Măsurilor 1.2 şi 2.1; identificarea cauzelor care au determinat apariţia unor diferenţe între evidenţele direcţiilor Agenţiei pentru proiectele finanţate prin Programul SAPARD; evaluarea pistei de audit pentru instrucţiunile şi circularele emise în vederea modificării procedurilor pentru implementarea Programului SAPARD; evaluarea Manualului de proceduri de înregistrare şi recuperare datorii G8 IRD; evaluarea propunerilor de modificare a procedurii de efectuare plăţi, G6 EP; evaluarea propunerilor de modificare a procedurilor elaborate pentru implementarea Programului SAPARD în conformitate cu prevederile Ordinului MADR nr. 63/ 2008; 145

evaluarea propunerilor de modificare şi completare a procedurilor elaborate pentru implementarea Programului SAPARD în conformitate cu recomandările Comisiei Europene din adresa nr. 16.859/ 09.07.2008; urmărirea recomandărilor şi observaţiilor formulate de către entităţile externe abilitate, şi anume: Curtea Europeană a Auditorilor, auditorii Comisiei Europene, Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României, Ministerul Finanţelor Publice Direcţia Audit Public Intern, Departamentul de Control al Guvernului, Direcţia Generală de Inspecţii Tehnice şi Control din cadrul MADR. Activităţile desfăşurate în anul 2008 de către Direcţia Audit Intern au fost planificate şi executate conform Planului anual pentru 2008 şi Planului strategic de audit intern pentru perioada 2008 2010 pentru Programul SAPARD, cu scopul de a oferi conducerii o asigurare rezonabilă cu privire la următoarele aspecte: structura şi procesul verificării conformităţii şi eligibilităţii proiectelor pentru Măsurile 1.1, 1.2, 2.1, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5, 4.1 şi 4.2 erau funcţionale, astfel cum au fost ele prevăzute în proceduri; obiectivele Agenţiei au fost realizate la standardele cerute şi au fost în concordanţă cu criteriile de acreditare stipulate în Acordul Multianual de Finanţare dintre Comunitatea Europeană şi România pentru SAPARD; procedurile Agenţiei au fost respectate de către personalul Agenţiei; interesele financiare ale Comisiei Europene au fost protejate; controalele interne referitoare la pre-autorizarea proiectului, verificările premergătoare plăţilor, contabilizarea şi procedurile de plăţi ale Agenţiei funcţionau şi ofereau o asigurare rezonabilă asupra proceselor; proiectele au fost evaluate conform procedurilor acreditate, atât în stadiul implementării tehnice, cât şi în stadiul implementării financiare; concluziile referitoare la eligibilitatea cererilor de finanţare şi autorizarea cererilor de plată au fost corecte. În urma efectuării acestor misiuni de audit, Direcţia Audit Intern a emis rapoarte de audit care au fost înaintate conducerii Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Responsabilului Naţional cu Autorizarea Finanţării, Direcţiei de Audit din cadrul MAPDR, auditorilor externi din cadrul Autorităţii de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României, Ministerul Finanţelor Publice Direcţia Audit Public Intern şi Comisiei Europene. Principalele constatări şi recomandări cu nivel înalt de importanţă formulate în urma misiunilor de audit şi prezentate în rapoartele de audit întocmite în anul 2008 vizau următoarele deficienţe: a) Efectuarea unei plăţi în exces S-a constatat că în cazul unei cereri de plată pentru Măsura 1.2 depusă la CRPDRP Timiş a fost aprobată la plată o sumă mai mare decât cea cuvenită. S-a recomandat să se ţină cont de suma constatată ca plătită necuvenit prin scăderea acesteia din tranşa de plată următoare sau constituirea de debit pentru recuperarea sumei. Recomandarea cu nivel înalt de importanţă a fost implementată prin constituirea unui debit pentru plata în exces şi recuperarea acestuia. 146

b) Nerespectarea principiului bunei gestionări financiare (sound financial management), conform prevederilor MAFA, Secţ. B, art. 4 Pentru un număr de 3 proiecte din regiunea 3 Târgovişte şi pentru toate proiectele din Regiunea 4 Craiova s-au identificat efectuarea de verificări incomplete sau neefectuarea verificărilor cu privire la rezonabilitatea preţurilor materialelor, lucrărilor. S-au recomandat următoarele: să se consulte baza de date de către experţii Centrelor Regionale 3 Târgovişte şi 4 Craiova, iar în cazul în care nu regăsesc preţurile pentru anumite servicii/ materiale/lucrări experţii verificatori să se informeze din alte surse, ataşându-le ca documente justificative, şi să menţioneze în Fişa de verificare a contractului modalitatea de comparaţie a rezonabilităţii preţurilor pentru proiectele verificate; să se realizeze propuneri periodice de completare/modificare/actualizare DSC SA şi CRPDRP a bazei de date cu preţurile de referinţă ale materialelor/lucrărilor/ serviciilor care nu se regăsesc sau pentru care experţii verificatori constată că nu sunt rezonabile; reverificarea rezonabilităţii de către experţii DSC SA pentru proiectele din Regiunea 4 a preţurilor din oferta declarată câştigătoare, iar în cazul în care se constată că acestea nu sunt rezonabile să se procedeze la neavizarea contractelor de lucrări/ servicii sau reducerea corespunzătoare a valorii acestuia. În baza răspunsurilor primite, opinia auditului referitoare la recomandările formulate era următoarea: recomandarea referitoare la consultarea bazei de date cu preţurile de referinţă nu a fost implementată; recomandarea referitoare la realizarea de propuneri periodice de completare/ modificare/ actualizare de către personalul DSC SA şi CRPDRP a bazei de date cu preţurile de referinţă ale materialelor/ lucrărilor/ serviciilor care nu se regăsesc sau pentru care experţii verificatori constată că nu sunt rezonabile se va urmări pentru proiectele depuse pentru FEADR; recomandarea referitoare la reverificarea de către experţii DSC SA a proiectelor din Regiunea 4 nu a fost agreată. c) Completarea şi/sau clarificarea procedurilor de achiziţii În Circulara nr. 164/ 30.08.2006 prin care s-a completat procedura de achiziţii publice G3- ACP, versiunea 010 cu Alternativa 3 licitarea la pachet a serviciilor de proiectare şi a execuţiei lucrărilor se menţiona că documentaţia pentru oferta financiară de lucrări va fi întocmită în preţuri unitare defalcate pe material, manoperă, utilaj şi transport fără a exista un proiect tehnic. Menţionăm că în circulară nu au fost precizate următoarele: termenul în care trebuie realizat şi înaintat proiectul tehnic la Centrul Regional; persoanele responsabile şi termenele în care trebuie să se realizeze verificarea concordanţei dintre oferta declarată câştigătoare şi proiectul tehnic. S-a recomandat ca, pentru proiectele cărora le sunt aplicabile prevederile Circularei nr. 164/30.08.2006, conducerea DSC să stabilească şi să informeze Centrele Regionale şi beneficiarii cu privire la: termenul în care trebuie realizat şi înaintat proiectul tehnic la Centrul Regional astfel încât să se respecte termenele de realizare a investiţiilor din cererile de finanţare; 147

persoanele responsabile şi termenele în care trebuie să se realizeze verificarea concordanţei dintre oferta câştigătoare şi proiectul tehnic. Opinia auditului: Recomandarea a fost considerată închisă având în vedere că la data emiterii raportului de audit erau finalizate procedurile de achiziţii publice pentru măsura 2.1 în proporţie de 94%, deşi nu au fost întreprinse măsuri pentru implementarea ei. d) Necorelarea manualului de proceduri G8 IRD cu alte proceduri APDRP elaborate pentru Programul SAPARD ori alte documente din legislaţia naţională Există necorelări între Manualul de proceduri G8 IRD şi Manualul de proceduri pentru control şi antifraudă G9 CA sub următoarele aspecte: situaţia suspendării plăţii; efectuarea de către DCA a controlului preliminar, respectiv a verificărilor cu privire la sesizările din partea organismelor cu atribuţii de control/ investigaţie; competenţa exclusivă a DCA de a analiza neregulile primite atât din interiorul, cât şi din exteriorul APDRP, actualizarea procedurii cu legislaţia naţională referitoare la recuperarea creanţelor şi cu prevederile Circularei nr. 152/ 2006, întocmirea de documente care nu mai sunt necesare desfăşurării fluxului; S-a recomandat corelarea prevederilor din cele două manuale pentru aplicarea unitară a procedurilor, respectiv nedublarea activităţilor. Recomandarea formulată a fost implementată. e) Nerespectarea prevederilor legislaţiei naţionale în vigoare cu privire la achiziţiile publice S-a constatat că pentru 5 proiecte aferente măsurii 2.1, respectiv 8 proiecte aferente măsurii 1.2, pentru care unele proceduri de achiziţii au fost demarate după data de 01.01.2007 (anunţ de participare în 2007) nu au fost aplicate prevederile legislaţiei naţionale cu privire la achiziţiile publice, nefiind astfel respectate prevederile MAFA şi notificările Comisiei Europene în ceea ce priveşte regulile aplicabile după data aderării României la Uniunea Europeană. S-a recomandat să se excludă din declaraţia de cheltuieli sumele deja plătite pentru achiziţiile aferente proiectelor în cauză cât şi neincluderea în declaraţie a sumelor viitoare pentru achiziţiile care urmează a fi plătite. Recomandarea nu a fost implementată. f) Lipsa adoptării de măsuri asiguratorii S-a constatat că APDRP a decis anularea licitaţiilor aflate în derulare conform manualului elaborat pe baza manualului Comisiei pentru 5 beneficiari publici şi reluarea acestora conform prevederilor legislaţiei naţionale fără a elabora un plan de monitorizare pentru derularea proiectelor pentru a se încadra în termenele contractuale stabilite. S-a recomandat să se monitorizeze îndeaproape derularea acestor proiecte astfel încât să se asigure finalizarea acestora în termenele stabilite iniţial prin contractul de finanţare Recomandarea formulată a fost implementată. g) Utilizarea unui manual de proceduri care nu respectă cerinţele Comisiei Europene S-a constatat că până la sfârşitul lunii februarie 2007 nu a fost întocmit manualul de proceduri privind achiziţiile publice conform OUG nr. 34/ 2006, deşi Agenţia a fost informată de către Comisia Europeană prin scrisoarea nr.35029/ 22.12.2006 că prevederile Regulamentului de tranziţie de la Programul SAPARD la Programele de dezvoltare rurală post aderare privind 148

procedurile de achiziţie publică vor fi aplicabile retroactiv începând cu data aderării precum şi faptul că forma draft a regulamentului incluzând clauza de aplicare retroactivă a fost avizată pozitiv în Comitetul Star din noiembrie 2006. S-a recomandat ca pe viitor să se analizeze modificările legislative din momentul existenţei primelor informaţii cu privire la aceste modificări şi impactul acestora asupra procedurilor existente pentru a preîntâmpina situaţii similare. Recomandarea nu a fost agreată. h) Prevederi procedurale incomplete h1. Prevederi procedurale incomplete în ceea ce priveşte introducerea, identificarea şi corectarea operativă a informaţiilor eronate sau incomplete în sistem S-a constatat că prevederile procedurale în ceea ce priveşte introducerea, identificarea şi corectarea operativă a informaţiilor eronate sau incomplete în sistem sunt inconsistente. S-a constatat faptul că prevederile procedurale doar vizează eliminarea posibilităţii procesării electronice a unor informaţii eronate însă, în fapt, nu exista un cadru adecvat care să diminueze rata erorilor cauzate de introducere a unor informaţii eronate sau incomplete. Calitatea informaţiei prezentată în format electronic a fost influenţată de gradul de acoperire a unor necesităţi specifice: procesul de gestionare a informaţiilor din sistem, mai exact organizarea, exploatarea şi protejarea corespunzătore a acestora; supervizării activităţii de introducere, extragere şi raportare a informaţiilor, în sensul lipsei de supervizare a conformităţii datelor introduse în sistem cu documentele primare. S-a recomandat să se stabilească norme procedurale specifice asigurării calităţii informaţiei introduse în sistem, care să asigure în mod real acurateţea, integritatea, completitudinea consistenţa şi încrederea în informaţiile provenite din zonele de colectare. Recomandarea nu a fost implementată. h2. Prevederi procedurale incomplete Monitorizare, Evaluare şi Raportare S-a constatat că DC-SMER colectează, prelucrează, centralizează şi transmite diferite informaţii către entităţi din cadrul APDRP şi către AM, deşi nu există prevederi procedurale în acest sens. Aceste informaţii colectate de la nivel regional şi prelucrate de către DC-SMER au fost primite doar în format electronic şi nu exista certitudinea că acestea au fost corect culese şi supervizate. S-a recomandat luarea măsurilor pentru includerea în procedura DC-SMER a unor prevederi care să acopere activităţile pe care le desfăşoară în momentul respectiv în afara prevederilor procedurale. Recomandarea formulată a fost implementată. h3. Prevederi procedurale incomplete - Contractare S-au identificat următoarele deficienţe în modul de derulare a reconcilierilor lunare cu privire la contractele şi actele adiţionale încheiate de Agenţie, astfel: serviciile implicate în derularea reconcilierilor (DSC-SC, DPP-SCP, DC-SMER, DAT) nu completau un formular unic de reconcilieri; reconcilierea dintre DC-SMER şi DSC-SC se efectua prin preluarea de către DC- SMER a bazelor de date transmise de DSC-SC şi compararea cu sumele din cadrul DC-SMER sume preluate tot de la DSC-SC, fără a mai exista o sursă independentă de comparare a sumelor cu privire la contracte; 149

explicarea diferenţelor era realizată de DC-SMER şi viza rotunjirile valorilor contractelor generate de denominare, însă aceste diferenţe deveneau de ordinul zecilor de lei cu riscul de a se înmulţi, fapt care nu a fost sesizat în reconcilierile DSC-SC cu DPP-SCP; o altă explicaţie a diferenţelor rezultate din reconcilierile DC-SMER şi DSC-SC viza contractele reziliate care erau preluate în baza de date de către DC-SMER în luna în care rezilierea a fost efectuată iar de către DSC-SC şi DPP-SCP în momentul primirii înştiinţării de către DPP a efectuării rezilierii; existenţa diferenţelor în cadrul reconcilierilor pentru contractele reziliate era şi din cauza transmiterii cu întârziere a înştiinţărilor cu privire la rezilieri fapt datorat timpului relativ mare cu care se operează dezangajarea sumelor provenite din rezilieri (semnarea de către SCFPP, ordonator de credite etc); înregistrările în baza de date a DSC-SC a contractelor, actelor adiţionale, contractelor reziliate sau operarea dezangajărilor de sume nu se efectua în momentul primirii documentelor aferente ci spre sfârşitul lunii de reconciliere sau la o anumită perioadă de timp, de către o singură persoană din cadrul serviciului, fapt care afecta operativitatea acestei activităţi şi putea genera erori independente de voinţa expertului responsabil; reconcilierea dintre DSC-SC şi DC-SMER se efectua pe rulajul lunii aferente reconcilierii (intrările curente) fără să existe o reconciliere a valorilor globale ale contractelor din cadrul Programului SAPARD cu riscul ca în cazul strecurării unei greşeli într-o lună anterioară, aceasta să nu fie descoperită; reconcilierea contractelor şi a actelor adiţionale (CP 18.J.1.) dintre SCP, DSC şi DAT exceda cadrului procedural deoarece în cazul listelor cu contractele şi actele adiţionale care făceau obiectul reconcilierilor nu se făcea dovada însuşirii acestora, prin semnătură, de către persoanele responsabile din cadrul părţilor implicate sau nu erau menţionate numele semnatarilor. S-au recomandat următoarele: 1. să se efectueze reconcilieri între toate cele trei servicii implicate în procesul raportărilor cu privire la sumele contractate în cadrul Programului SAPARD (DSC-SC, DPP-SCP, DC- SMER), în cadrul unui formular unic în care să se explice diferenţele rezultate şi acestea să fie însuşite de cei trei semnatari. În acest mod toate cele trei servicii vor cunoaşte ce diferenţe pot exista cu privire la sumele contractate în cadrul Programului SAPARD şi nu doar între serviciile care se reconciliază, aşa cum este în prezent (DC-SMER şi DSC-SC sau DSC-SC şi DC-SMER). De asemenea, s-a recomandat ca reconcilierile să fie efectuate atât lunar, pe intrările curente, dar şi pe sumele globale înregistrate de la începutul Programului până în prezent. 2. în cazul în care diferenţele din reconcilieri rezultate din rotunjiri ale valorilor contractelor datorate denominării tindeau să devină semnificative, s-a recomandat luarea măsurilor pentru identificarea contractelor care generează aceste diferenţe şi corectarea sumelor în toate bazele de date existente la nivelul APDRP. 3. să se stabilească cu exactitate momentul în care trebuia operată în bazele de date înregistrarea cu privire la contractele reziliate pentru a nu mai exista astfel de diferenţe în cadrul reconcilierilor ţinându-se seama şi de decalajul generat de semnarea si aprobarea Propunerii de angajare a unei cheltuieli. 4. pentru operativitatea înregistrării în baza de date a DSC-SC şi efectuarea reconcilierilor cu privire la sumele contractate era necesară alocarea mai multor experţi pentru această activitate. 150

5. ca raportările întocmite la nivelul serviciilor/ direcţiilor să cuprindă funcţia, numele şi semnătura persoanelor implicate. În baza răspunsurilor primite, auditul a opinat că primele 3 recomandări nu au fost implementate, în timp ce ultima recomandare a fost implementată. h4. Prevederi procedurale incomplete - Plăţi S-a constatat că după plata ultimei tranşe efectuate către beneficiar şi în cazul în care exista o diferenţă între valoarea contractată şi valoarea totală plătită, în lipsa unui document prin care să se efectueze dezangajarea sumei rămase, era o perioadă foarte mare în care suma rămâne indisponibilă pentru a fi reangajată pentru alte contracte. S-a recomandat luarea măsurilor pentru scurtarea termenului în care se efectuează dezangajarea sumelor neutilizate prin urmărirea termenului de contestaţie a beneficiarilor şi demararea procedurii de dezangajare a acestor sume. S-a considerat recomandarea închisă pentru implementarea SAPARD deoarece gradul de absorbţie al fondurilor nu mai poate fi afectat. h5. Prevederi procedurale incomplete În ceea ce priveşte întocmirea Declaraţiei de cheltuieli s-au constatat următoarele deficienţe: 1. este întocmită manual prin culegerea informaţiilor direct din documentele justificative existând riscul omiterii unor înregistrări sau înscrierii unor cifre care nu erau de actualitate; 2. era întocmită de către o singură persoană (Şeful SCP), fără să existe o dovadă cu privire la supervizarea acesteia. Această constatare a mai fost reiterată cu ocazia altor misiuni de audit când au fost constatate o serie de erori în Declaraţiile de cheltuieli. S-au recomandat următoarele: 1. implicarea mai multor persoane în întocmirea Declaraţiei de cheltuieli pentru asigurarea unui nivel corespunzător de control şi expertiză. 2. introducerea unei raportări care să stea la baza Declaraţiei de cheltuieli care să fie oferită de către softul contabil pe baza informaţiilor din contabilitate. În baza răspunsurilor primite, opinia auditului referitoare la recomandările formulate este următoarea: 1. recomandare implementată; 2. recomandare parţial implementată întrucât softul utilizat nu generează Declaraţia de Cheltuieli. h6. Comunicarea deficitară În privinţa utilizării procedurilor de autorizare plăţi s-a constatat că au fost utilizate versiuni diferite ale acestor proceduri la nivelul OJ si CR (CRPDRP 11.06.2007, OJPDRP 17.09.2007 - cea oficială), cauzate de comunicarea ineficientă a modificărilor procedurale operate în timp la nivelul APDRP, a modificărilor efectuate cu track changes, a folosirii procedurilor postate pe domeniul comun fileserver alocat Serviciului Metodologie. De asemenea, nu exista un tabel de luare la cunoştinţă de către experţii CR si OJ cu privire la modificările procedurale. S-a recomandat îmbunătăţirea atât a procesului de comunicare şi transmitere de documente între entităţile de la nivelul APDRP cât şi întărirea controlului intern. Recomandare parţial implementată. 151

Misiuni de audit efectuate în anul 2009 În cursul anului 2009, Direcţia Audit Intern a efectuat următoarele misiuni de audit: Auditul cheltuielilor de capital pentru anii 2006, 2007, 2008: oportunitatea, realitatea şi legalitatea achiziţiilor publice de bunuri şi a serviciilor; Verificarea faptului că noile locaţii erau adecvate pentru continuarea desfăşurării activităţilor, în special cu privire la sistemele de securitate, conform recomandării CE din misiunea de audit din 3-13 iunie 2008; Auditul cheltuielilor privind deplasările în ţară şi străinătate ale personalului pe anii 2006, 2007 şi 2008: oportunitatea şi eficienţa deplasărilor; Verificarea omogenităţii şi acurateţei modului de aplicare a procedurilor de autorizare, efectuare şi contabilizare plată pentru Măsura 2.1 de către experţii APDRP de la nivel central, regional şi judeţean; Verificarea integralităţii, acurateţei şi veridicităţii conturilor contabile ale Agenţiei pentru perioada 01.01. 2008-30.09.2009; Urmărirea recomandărilor MAPDR-DA din misiunile de audit efectuate în cursul anului 2008 la APDRP; Urmărirea constatărilor şi recomandărilor rezultate în urma evaluării aplicaţiei informatice PROSYS pentru Programul SAPARD. În cursul anului 2009 Direcţia Audit Intern a efectuat următoarele misiuni de audit ad-hoc solicitate de către Directorul General: Evaluarea propunerilor de modificare a procedurilor elaborate pentru implementarea Programului SAPARD în conformitate cu prevederile Ordinului MADR nr. 123/ 2009; Urmărirea implementării recomandărilor DAPI-MFP cuprinse în rapoartele de audit anterioare privind Programul SAPARD; Efectuarea unei misiuni cu privire la verificarea a 5% dintre proiectele afectate de aplicarea circularei 172/26.06.2007. În cursul anului 2009 Direcţia Audit Intern a desfăşurat o serie de activităţi de consiliere cu privire la activităţile aferente implementării Programului SAPARD după cum urmează: participarea DAI în cadrul unui grup de lucru cu privire la identificarea riscurilor apărute în urma elaborării specificaţiilor tehnice în vederea contractării unui potenţial studiu privind analiza rezonabilităţii preţurilor bunurilor achiziţionate de către beneficiarii proiectelor finanţate prin Măsura 1.1, sub măsura 0.2; centralizare nereguli identificate de către CCR, ACP, CE şi DAI care au făcut obiectul unei prime constatări administrative sau juridice; emitere punct de vedere Direcţiei Audit Intern cu privire la observaţiile formulate de Direcţia de Audit Public Intern din cadrul Ministerului Finanţelor Publice în urma analizării propunerilor de modificare a procedurii de constatare nereguli, recuperare datorii G8- IRD prin intermediul Instrucţiunii nr. 119; observaţii formulate de către DAI în ceea ce priveşte procedura de re-verificare a achiziţiilor efectuate de beneficiarii privaţi ai Programului SAPARD; punctul de vedere al Direcţiei Audit Intern asupra modului de implementare a observaţiilor ACP referitoare la propunerile de modificare a Instrucţiunii nr. 120; 152

punctul de vedere al DAI privind nominalizarea persoanelor responsabile cu înregistrarea IRD 01; punct de vedere cu privire la respectarea principiului separării responsabilităţilor la nivelul controlului ex-post; punct de vedere cu privire la propunerile de modificare a manualelor de proceduri pentru Audit Intern M 02-02 şi Relaţii Publice M 02-03 şi modul în care aceste modificări ar putea să afecteze criteriile de acreditare. În cursul anului 2009, auditorii interni au urmărit modul de implementare a recomandărilor Comisiei Europene, după cum urmează: urmărirea recomandărilor Comisiei Europene pentru închiderea conturilor Agenţiei pentru Programul SAPARD formulate ca urmare a misiunii de audit din perioada 8-12 septembrie 2008; urmărirea recomandărilor Comisiei Europene rezultate în urma misiunii de audit privind verificarea sistemului de gestionare şi control şi cheltuielile efectuate în legătură cu Programul SAPARD - Lichidare conturi 2008. În cursul anului 2009 auditorii interni au participat ca observatori la misiunea de audit a ECA cu privire la auditul plăţilor şi al sistemelor de control instituite pentru Programul SAPARD DAS 2009. Tot în cursul anului 2009, auditorii interni au urmărit modul de implementare a recomandărilor MFP DAPI cuprinse în rapoartele de audit anterioare privind Programul SAPARD. De asemenea, s-a realizat o prioritizare a misiunilor de audit şi cele care au fost considerate ca fiind foarte importante, au fost realizate cu întâietate. Pe parcursul anului 2009 Direcţia Audit Intern a demarat toate misiunile de audit prevăzute în planul anual pentru SAPARD 2009. Majoritatea misiunilor de audit au fost finalizate cu emiterea unui raport parţial sau final de audit intern. Activităţile desfăşurate în anul 2009 de către Direcţia Audit Intern au fost planificate şi executate, cu scopul de a oferi conducerii o asigurare rezonabilă cu privire la următoarele aspecte: obiectivele Agenţiei au fost realizate la standardele cerute şi au fost în concordanţă cu criteriile de acreditare stipulate în Acordul Multianual de Finanţare dintre Comunitatea Europeană şi România pentru SAPARD; procedurile au fost respectate de către personalul Agenţiei; interesele financiare ale Comisiei Europene au fost protejate; controalele interne referitoare la pre-autorizarea proiectului, verificările premergătoare plăţilor, contabilizarea şi procedurile de plăţi ale Agenţiei funcţionau şi ofereau o asigurare rezonabilă asupra proceselor. Direcţia Audit Intern a alocat importante resurse pentru activităţile de monitorizare a misiunilor de audit din partea Comisiei Europene şi Curţii Europene de Conturi prin pregătirea documentelor solicitate sau prin însoţirea auditorilor externi la vizitele efectuate la centrele regionale şi judeţene dar şi la locul de implementare al proiectelor. 153

Principalele constatări şi recomandări cu nivel înalt de importanţă formulate în urma misiunilor de audit şi prezentate în rapoartele de audit întocmite în anul 2009 vizau următoarele deficienţe: 1) Necesitatea elaborării unei proceduri interne pentru desfăşurarea achiziţiilor publice În urma derulării misiunii nr. 2/2009 s-a constatat că nu a fost elaborat un manual de procedură pentru specificul activităţii de achiziţii publice conform OMFP 946/ 2005 cu modificările şi completările ulterioare, care să detalieze etapele procedurale precum şi atribuţiile Direcţiei Economice pentru această activitate. Din personalul Serviciului Administrativ, doar şeful serviciului are în fişa de post atribuţii detaliate în ceea ce priveşte desfăşurarea procedurii de achiziţie publică. S-a recomandat elaborarea de norme procedurale interne în care să se detalieze etapele şi documentele necesare pentru atribuirea contractelor de achiziţii, în mod special cele care nu sunt reglementate prin OUG 34/2006 (ex: achiziţie directă), respectiv îmbunătăţirea fişelor de post ale angajaţilor Direcţiei Economice cu prevederi privind respectarea legislaţiei naţionale în domeniu şi a procedurii interne. 2) Deficienţe cu privire la securitatea şi protecţia spaţiului de lucru În ceea ce priveşte verificările efectuate la sediul CRPDRP 6, Satu Mare, la sediul OJPDRP Arad, OJPDRP Dolj, OJPDRP Bihor, OJPDRP Buzău s-au constatat următoarele deficienţe: nu exista un sistem de control/monitorizare al accesului persoanelor în incintă; sistemul de alarmă existent la cele 3 niveluri amenajate ale clădirii unde funcţionează CRPDRP 6 NV Satu Mare, era funcţional, dar nu era conectat la sistemul de alarmare al poliţiei, al unei firme de pază şi securitate, sau la telefonul unei persoane autorizate din cadrul CRPDRP-ului; nu existau sisteme de prevenire şi stingere a incendiilor: sistem de detectare a fumului, sistem de sprinklere, drencere, hidranţi, etc.; nu erau afişate în loc vizibil normele/ instrucţiunile specifice, hărţile de evacuare, posibilităţile de evacuare în caz de urgenţă, numerele de telefon utile; nu existau echipamente specifice necesare efectuării verificărilor pe teren (instrumente de măsurat, echipamente de protecţie, etc. clădirea nu era prevăzută cu rampă pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi aşa cum este menţionat în Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap cu completările ulterioare. De asemenea, s-a constatat că datorită construcţiei clădirii nu era posibil accesul persoanelor cu dizabilităţi la etajele superioare ale clădirii. S-a recomandat adoptarea măsurilor ce se impun pentru remedierea deficienţelor constatate: achiziţionarea bunurilor şi echipamentelor necesare pentru desfăşurarea în condiţii optime şi în deplină siguranţă a activităţii şi asigurarea securităţii documentelor (în curs de implementare); amenajarea unei rampe pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi (implementată); postarea în loc vizibil a unor afişe care să conţină informaţiile menţionate (implementată). 3) Neîntocmirea documentelor specificate de legile în vigoare sau întocmirea lor incompletă În urma verificării dispoziţiilor de plată aferente avansului acordat pentru deplasare, precum şi cele aferente restituirii diferenţei de încasat de către titular pentru cheltuielile neacoperite din avans, s-a constatat faptul că dispoziţiile de plată aferente mai multor avansuri acordate pentru 154

deplasare, precum şi cele aferente restituirii diferenţei de încasat de către titulari pentru cheltuielile neacoperite din avans au fost întocmite şi achitate fără ca acestea să conţină toate aprobările necesare, conform legislaţiei în vigoare. S-a recomandat respectarea prevederilor legale în vigoare privind plata cheltuielilor, respectarea separării funcţiilor de ordonator de credite, şef compartiment financiar - contabil, casier şi CFPP, precum şi luarea măsurilor necesare pentru organizarea la nivelul OJPDRP a controlului financiar preventiv propriu ţinând cont de posibilitatea utilizării sistemului informatic integrat existent şi de personalul cu atribuţii CFPP deja existent. Recomandarea se afla în curs de implementare la momentul emiterii raportului de audit. 4) Nerespectarea legislaţiei privind înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor privind încasările şi plăţile în valută Contravaloarea în lei din registrul de casă în valută aferent avansurilor acordate pentru deplasări externe era întocmit la un curs valutar diferit de cursul BNR din ziua înregistrării, contrar prevederilor din Normele metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice aprobate prin Ordinul 1917/ 2005. S-a recomandat ca înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor privind încasările şi plăţile în valută la cursul zilei, comunicat de BNR, în conformitate cu Normele metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice din Ordinul 1917/ 2005. Recomandarea a fost implementată. 5) Nerespectarea legislaţiei în vigoare privind acordarea de avansuri Acordarea sumelor drept avans unui singur titular cu toate că justificarea acestui avans conţine diurne şi cheltuieli de cazare pentru 3 persoane. Astfel au fost încălcate prevederile art. 30 din Anexa la Decretul nr. 209/ 1976 privind transmiterea avansului (Ex.: Târziu Viorel, avans 1215 euro/ 14.06.2006 pentru 3 persoane; Gârban Gabriel avans 6200 euro/ 14.01.2008 pentru 3 persoane). S-a recomandat ca pe viitor să se respecte prevederile art. 30 din Anexa la Decretul nr. 209/ 1976 privind transmiterea avansului, şi de asemenea deschiderea unui cont în EURO la care să fie ataşate mai multe carduri pentru a permite mai multor persoane să efectueze deplasări în străinătate. Recomandarea se afla în curs de implementare la momentul emiterii raportului de audit. 6) Nerespectarea procedurii de autorizare a plăţilor şi a prevederilor contractuale În urma testelor efectuate au fost constatate următoarele deficienţe: 6.1 Declararea cererii de plată conformă cu observaţii/ neconformă pentru CL Baldovineşti, jud. Olt. (astfel, din Fişa de verificare tehnică şi financiară, Secţiunea A1, elaborată de Serviciul Verificare Cereri de Plată-OJPDRP (AP 1.4) documentele în baza cărora cererea de plată a fost declarată conformă cu observaţii erau ordinele de plată şi extrasele de cont, deşi conform procedurii documentele în baza cărora cererile de plată pot fi declarate conforme cu observaţii erau doar autorizaţiile de mediu, sanitar şi sanitar-veterinar. Ulterior, deşi cererea de plată a fost declarată conformă cu observaţii, iar beneficiarul a depus extrasele de cont şi ordinele de plată, Secţiunea A1 a Fişei de verificare tehnică şi financiară nu a fost refăcută aşa cum era prevăzut în procedură. De asemenea, aceeaşi fişă de verificare tehnică şi financiară elaborată de Serviciul Verificare Tehnicǎ-CRPDRP, Secţiunea A2 (AP 1.4) prezintă puncte de verificare care nu au fost completate, nu era semnată de expertul 2 şi de şeful SVT, era datată 155

anterior (01.07.2007) datei de depunere a cererii de plată (cerere de plată depusă pe 26.07.2007) deşi din verificările realizate de către experţii SAP CRPDRP şi prezentate în cadrul Fişei de verificare a dosarului cererii de plată de către SAP (AP 2.1) rezultă că a fost respectată procedura cu privire la verificarea conformităţii, conţinutului şi a condiţiilor contractuale şi administrativ procedurale). S-a recomandat respectarea procedurii în vigoare în ceea ce priveşte verificarea conformităţii dosarului cererii de plată şi exercitarea controlului intern de către şefii de serviciu. Recomandarea se va urmări cu ocazia altor misiuni de audit. 6.2 Nerespectarea prevederilor contractuale: a) prin depăşirea perioadei în care beneficiarul se angajează să elaboreze proiectul tehnic, cu mai mult de 6 luni de la semnarea contractului de finanţare (CL Brăeşti); b) prin nefuncţionarea investiţiei: în cazul beneficiarului ANIF RA Vaslui, cu toate că proiectul fusese finalizat nu fuseseră executate lucrări de întreţinere a canalelor şi zonelor adiacente acestea fiind invadate de vegetaţie spontană. c) nemenţinerea criteriilor de eligibilitate cu consecinţa prejudicierii fondurilor alocate de Comisia Europeană şi bugetul de stat. Astfel, în cazul CL Livada, reprezentantul legal a precizat faptul că pentru a putea depune ultima cerere de plată au fost necesare lucrări de reabilitare a celor două staţii de pompare vechi existente şi a staţiei de epurare. Pentru primirea autorizaţiei de funcţionare aceste lucrări trebuiau finalizate. Stadiul real din teren nu reflecta realizarea de lucrări la staţia de epurare, iar aceasta nu funcţiona, deşi are o capacitate prevăzută de 1.560 mc/zi (18l/secundă) pentru reţele de canalizare pe 8,33 km (2,2 km de reţea existentă şi 6,13 km construiţi prin proiect). S-a recomandat ca în momentul efectuării vizitelor pe teren cu ocazia monitorizării ex-post să se verifice faptul că beneficiarul execută lucrări de întreţinere, conform angajamentelor asumate, pe o perioadă de 5 ani de la finalizarea proiectului şi că se asigură integritatea investiţiei, iar în cazul în care sunt deteriorate/ distruse elemente acestea să fie înlocuite pentru a menţine funcţionalitatea proiectului pe toată durata de viaţă. Recomandarea se afla în curs de implementare la momentul emiterii raportului de audit. 6.3 Expirarea termenului de valabilitate a documentelor. Astfel, în cazul CL Livada, s-a constatat expirarea termenului de valabilitate a contractului de asigurare a lucrărilor pe perioada execuţiei, a garanţiei de bună execuţie pentru servicii şi lucrări al cărei termen de valabilitate expirase în momentul finalizării lucrărilor; a autorizaţiei de construcţie care nu mai era valabilă la data finalizării lucrărilor. S-a recomandat să se ia toate măsurile pentru a se asigura că toate documentele depuse la această tranşă de plată au respectat condiţiile de valabilitate şi acoperă întreaga perioadă până la momentul finalizării lucrărilor. Recomandarea a fost implementată. 6.4 Nerespectarea prevederilor procedurale în cazul a doi beneficiari: CL Urmeniş şi CL Silivaşu de Câmpie care nu au dat în folosinţă investiţiile finalizate, întrucât până la data efectuării vizitei pe teren (18.06.2009), nu se încheiase un contract de preluare a reţelei de alimentare în vederea gestionării şi furnizării apei potabile. S-a recomandat monitorizarea proiectelor în vederea asigurării că acesta îşi menţine condiţiile de eligibilitate pe perioada de 5 ani de la data finalizării, astfel încât să îşi dovedească viabilitatea tehnică şi funcţională. 156

Recomandarea se afla în curs de implementare la momentul emiterii raportului de audit. 7) Prevederi procedurale incomplete În urma testelor efectuate, s-a constatat că au fost elaborate două instrucţiuni şi proceduri distincte pentru Programul SAPARD finanţat din bugetul de stat şi bugetul CE şi pentru Programul SAPARD finanţat integral de la bugetul de stat, dar ambele conţin prevederi referitoare la ambele programe. S-a recomandat specificarea în procedura de autorizare plăţi a prevederilor care sunt aplicabile exclusiv Programului SAPARD comunitar şi includerea acestora şi în instrucţiunile de modificare, fie, crearea unor proceduri de autorizare a plăţilor distincte pentru fiecare program (Programul SAPARD finanţat integral din bugetul de stat şi finanţat din bugetul de stat şi bugetul CE) care să includă exclusiv prevederile aplicabile programului respectiv. Recomandarea a fost implementată. Totodată, s-a constatat şi faptul că în instrucţiune şi în procedură se precizează că Şeful de Serviciu Control Ex-post împreună cu Directorul DCA verifică modul în care Birourile Control Proiecte Finalizate respectă prevederile procedurale, dar nu a fost prezentată nici o fişă de verificare specifică acestei activităţi. S-a recomandat elaborarea în cadrul procedurii de control şi antifraudă a unei fişe de verificare pentru asigurarea supervizării activităţii Birourilor Control Proiecte Finalizate din cadrul Centrelor Regionale, de către Şeful de Serviciu Ex-post şi Directorul DCA cu privire la modul de respectare a procedurilor. Recomandarea a fost implementată. 157

CAPITOLUL VI IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI 6.1 Implementarea financiară 6.1.1. Situaţia tuturor cheltuielilor programate, angajate şi plătite pentru întreg programul şi întreaga perioadă de programare Pentru întregul Program, la finalul anului 2009, suma totală angajată este de 1.354,929 mil. Euro, rezultând într-un grad de angajare de 89,06% în raport cu alocările 2000-2006. În ceea ce priveşte plăţile efectuate, la 31 decembrie 2009 s-a înregistrat suma totală de 1.348,016 mil. Euro, rezultând într-un grad de consumare de 88,60% în raport cu alocările 2000-2006. Situaţia detaliată a angajărilor şi plăţilor pe fiecare măsură şi submăsură este prezentă la punctul 6.2.3.6. 158

Sume alocate/ angajate/plătite în cadrul Programului SAPARD la data de 31.12.2009 Tabel 6.1 EURO Măsură Alocare 2000-2006 Contribuţie Publică Contribuţie UE Buget de stat Suma angajată (31.12.2009) Contribuţie UE Buget de stat Gradul de angajare % din alocare 2000-2006 Suma plătită (31.12.2009) Contribuţie UE Buget de stat Gradul de consumare % din alocare 2000-2006 Total certificat (Contribuţie UE + buget de stat) Contribuţie UE Buget de stat 1.1 Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole 1.2 Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor 2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale 3.1 Investiţii în exploataţiile agricole 3.2 Înfiinţarea grupurilor de producători 3.3 Metode agricole de productie proiectate pentru protejarea mediului înconjurător şi conservarea peisajului rural 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative 379.513.279,37 285.868.434,00 93.644.845,37 337.407.826,18 253.661.607,26 83.746.218,92 88,91% 351.024.392,26 263.854.389,25 87.170.002.82 92,49% 348.353.225,23 261,851,014,04 86,502,211,19 37.791.593,33 28.343.695,00 9.447.898,33 33.697.636,09 25.273.227,07 8.424.409,02 89,17% 29.355.166,21 22.016.374,66 7.338.791,55 77,68% 29.355.106.70 22,016,330,01 7,338,776,69 678.160.438,67 524.809.099,00 153.351.339,67 619.066.735,75 470.081.713,49 148.985.022,27 91,29% 600.300.647,49 455.897.363,06 144.403.284,53 88,52% 592.515.682,45 450.039.170,98 142.476.511,47 259.072.564,55 195.418.480,00 63.654.084,55 230.537.693,17 173.616.585,47 56.921.107,70 88,99% 236.839.730,49 178.382.259,70 58.457.470,94 91,42% 235.251.279,00 177.176.672,96 58.074.606,04 1.000.000,00 750.000,00 250.000,00 75.114,59 56.335,94 18.778,65 7,51% 57.200,22 42.900,16 14.300,05 5,72% 57.200,21 42.900,16 14.300,05 1.849.504,00 1.387.128,00 462.376,00 14.250,03 10.687,52 3.562,51 0,77% 190.681,04 143.010,78 47.670,26 10,31% 129.936,14 97.452,16 32.483,98 84.220.533,41 63.255.547,00 20.964.986,41 66.768.022,93 50.119.198,59 16.648.824,34 79,28% 68.196.079,21 51.191.508,68 17.004.570,74 80,97% 66.251.897,82 49.733.372,48 16.518.525,34 3.5 Silvicultură 74.451.006,67 55.838.255,00 18.612.751,67 63.086.089,98 47.314.567,49 15.771.522,50 84,74% 57.599.443,58 43.199.582,69 14.399.860,90 77,37% 57.389.061,30 43.041.795,92 14.347.265,38 4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale 3.949.238,67 2.961.929,00 987.309,67 2.901.044,70 2.175.783,53 725.261,18 73,46% 3.028.493,44 2.271.370,07 757.123,36 76,69% 3.028.493,44 2.271.370,07 757.123,37 4.2 Asistenţă tehnică 1.441.406,25 1.153.125.00 288.281,25 1.374.497,80 1.099.598,24 274.899,56 95,36% 1.424.016,47 1.139.213,16 284.803,29 98,79% 1.424.016,45 1.139.213,15 284.803,30 TOTAL 1.521.449.564,92 1.159.785.692,00 361.663.872,92 1.354.928.911,22 1.023.409.304,60 331.519.606,63 89,06% 1.348.015.850,40 1.018.137.972,21 329.877.878,44 88,60% 1.333.755.898,74 1.007.409.291,93 326.346.606,81 *Diferenţa între valoarea plăţilor efectuate şi valoarea contractelor provine de la contractele reziliate pentru care au fost efectuate plăţi. Diferenţa dintre valoarea plăţilor efectuate şi valoarea sumelor certificate este reprezentată de valoarea debitelor. 159

6.1.2. Aspecte generale legate de monitorizarea acreditării Programului SAPARD în anul 2009 În conformitate cu prevederile art. 6 din Regulamentul CE nr. 248/2007, cu privire la măsurile referitoare la acordurile multianuale şi la acordurile anuale de finanţare semnate pe baza Programului SAPARD, precum şi la tranziţia de la Programul SAPARD la programele pentru dezvoltare rurală, Responsabilul Naţional cu Autorizarea Finanţării (RNAF) a informat Comisia Europeană imediat ce au fost propuse modificările legate de implementarea Programului SAPARD, în anul 2009. Ca urmare a recomandărilor emise de către auditorii CE - DG Agri, rezultate în urma a misiunii de monitorizare a Programului SAPARD în România, desfăşurată în perioada 3-13 iunie, 2008, autorităţile române au stabilit un plan de acţiune pentru a aborda punctele slabe şi deficienţele identificate de către auditori CE în legătură cu funcţionarea sistemelor de management şi control, precum şi în vederea respectării criteriilor de acreditare ale Programului SAPARD, în conformitate cu MAFA. Prin adresa nr. 372837/06.05.2009, RNAF a confirmat că aspectele majore cuprinse în planul de acţiune au fost implementate de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) şi Fondul Naţional (ACP) şi anume că autorităţile române au luat măsurile necesare în vederea implementării recomandărilor CE şi că sistemele de management şi control au fost îmbunătăţite în mod semnificativ. Acest lucru a fost confirmat şi de Organismul de Certificare (OC), prin intermediul raportului final privind implementarea planului de acţiune, emis în aprilie 2009 şi transmis către CE cu ocazia adresei RNAF mai sus-menţionată. La data de 30.06.2009 RNAF a transmis CE o nouă adresa (nr. 373791) de răspuns la scrisoarea CE nr. 142600/16.06.2009 în vederea clarificării aspectelor legate de: utilizarea în procesul de verificare a unei baze de date cu preţuri de referinţă care să fie permanent actualizată; testele/verificările efectuate de OC asupra preţului de referinţă pe un eşantion de 20 de cazuri verificate, având la bază procedurile SAPARD aprobate de către RNAF la data de 24 martie 2009; faptul că gradul de materialitate de 2% nu a fost atins în cadrul verificărilor de conformitate efectuate; înregistrarea debitelor şi neregulilor în registrul debitorilor. În exercitarea rolului său în monitorizarea acreditării, RNAF a continuat să se bazeze pe funcţia proprie de audit intern, după cum urmează: Conform planului de audit intern DAPI-MFP pentru anul 2009, în luna martie 2009 s-a efectuat o misiune de audit intern de sistem privind menţinerea criteriilor de acreditare SAPARD semestru I 2009. Misiunea de audit intern a contribuit totodată la monitorizarea la nivel naţional a implementării planului de acţiuni care a fost stabilit de autorităţile române implicate în implementarea tehnică şi financiară a Programului SAPARD, aceasta fiind una dintre recomandările CE rezultate ce urmare a misiunii de audit din perioada 03 13.06.2008. 160

Concluziile auditorilor au avut la bază: evaluarea respectării cadrului legal şi procedural: Ca urmare a verificării documentelor suport furnizate echipei de audit, operaţiunile avute în vedere în cadrul obiectivului general au un grad ridicat de conformitate cu cadrul legal şi procedural aplicabil. evaluarea sistemului de control intern: Gradul de asigurare furnizat de echipa de audit se bazează pe evaluarea menţinerii criteriilor de acreditare, exclusiv/numai prin prisma obiectivelor specifice stabilite, formulate pe baza analizei nivelului de conformitate, cu cadrul legal şi procedural şi cu diagnoza sistemului de control intern. În acest sens, auditorii consideră că, în mod rezonabil, criteriile de acreditare SAPARD, aşa cum sunt prevăzute în MAFA, secţiunea A, art. 14, sunt respectate. DAPI a realizat în perioada 25.05-24.07.2009 misiunea de audit cu privire la monitorizarea implementării recomandărilor incluse în misiunile de audit intern anterioare, pentru Programul SAPARD, respectiv pentru recomandările emise în perioada 2007-2008. Această misiune a luat în considerare rezultatele misiunii realizate în anul 2008, de această dată fiind evaluate recomandările neimplementate la acel moment cât şi recomandările emise ulterior de DAPI. Obiectivul general a fost de a evalua stadiul implementării recomandărilor şi pentru a oferi o asigurare rezonabilă reprezentaţiilor MFP şi RNAF în legătură cu corectitudinea structurilor de management auditate. Nivelul de asigurare emis de auditori a fost satisfăcător, recomandările neimplementate/în curs de implementare fiind referitoare la necesitatea modificării cadrului legal la nivel naţional sau la unele restricţii bugetare, nici una dintre acestea nefiind de natură să afecteze implementarea Programului SAPARD în România. În perioada 07.09-30.11.2009, DAPI e efectuat misiunea de audit Menţinerea criteriilor de acreditare SAPARD trimestrul II 2009 având ca: obiective generale: asigurarea reprezentanţilor MFP, RNAF în special, cu privire la respectarea criteriilor de acreditare aferente programului SAPARD, în conformitate cu prevederile MAFA, art.14; menţinerea criteriilor de acreditare. obiectiv suplimentar: asigurarea faptului că informaţiile furnizate de APDRP către serviciile RNAF, cu privire la planul de acţiuni emis ca urmare a misiunii 3-13.06.2008, sunt corecte. Elementele cheie pentru acest obiectiv sunt: utilizarea procedurii de re-verificare pentru achiziţiile publice pentru beneficiarii privaţi ai Programului SAPARD şi re-evaluarea acestei activităţi la nivelul APDRP; existenţa re-verificărilor realizate pentru proiectele din cadrul măsurii 1.1, sub-măsura Carne şi produse din carne şi ouă ; stadiul recuperării debitelor care se aflau în procedură de conciliere cu Autoritatea de Audit. 161

Concluzia auditorilor: evaluarea respectării cadrului legal şi procedural aplicabil: Ca urmare a verificării documentelor suport furnizate echipei de audit, operaţiunile avute în vedere în cadrul obiectivului general au un grad ridicat de conformitate cu cadrul legal şi procedural aplicabil. evaluarea sistemului de control intern: Gradul de asigurare furnizat de echipa de audit se bazează pe evaluarea menţinerii criteriilor de acreditare, exclusiv/numai prin prisma obiectivelor specifice stabilite, formulate pe baza analizei nivelului de conformitate cu cadrul legal şi procedural şi cu verificarea sistemului de control intern. În acest sens, auditorii consideră că, în mod rezonabil, criteriile de acreditare SAPARD, aşa cum sunt prevăzute în MAFA, secţiunea A, art. 14, sunt respectate. obiectivul suplimentar Informaţia furnizată serviciilor RNAF de către APDRP este corectă, iar DAPI a constatat doar deficienţe minore, însă nici una dintre acestea nu afectează respectarea criteriilor de acreditare. Mai mult decât atât APDRP a iniţiat măsuri corective imediate şi a implementat recomandările. 6.1.3. Declaraţii de cheltuieli şi cereri de plată la Comisia Europeană - 2009 Suma totală alocată de Comisia Europeană Programului SAPARD în perioada 2000-2006 a fost de 1.159.785.692,00 Euro, iar cea mai mare parte a acestei sume (în proporţie de 99,65%) a fost alocată priorităţilor 1, 2 şi 3 (Îmbunătăţirea competitivităţii produselor procesate agricole şi piscicole; Îmbunătăţirea infrastructurii pentru agricultură şi dezvoltare rurală şi Dezvoltarea economiei rurale). La data de 31 iulie 2007, România a încetat procesul de semnare a contractelor cu beneficiarii finali ai Programului SAPARD, iar suma totală contractată a fost în valoare de 1.131.853.787,75 Euro contribuţie UE, aferentă unui număr de 4.746 de contracte semnate. La 31 decembrie 2009, valoarea totală contractată a fost de 1.023.409.304,60 Euro contribuţie UE, pentru un număr de 4.451 proiecte, scăzând cu 9,58% faţă de valoarea contractată şi cu 6,22% faţă de numărul de proiecte aprobate, datorită rezilierii anumitor proiecte. În conformitate cu declaraţia suplimentară de cheltuieli şi aplicaţia finală de plată nr. 41, cu dată de raportare decembrie 2009, valoarea totală a cheltuielilor incluse în declaraţiile de cheltuieli transmite CE de la începerea Programului până la decembrie 2009 este de 1.007.409.291,93 Euro, sumă care include de asemenea şi 685.167,89 Euro, care reprezintă plăţi efectuate din dobânda acumulată în contul Euro SAPARD şi care, în conformitate cu recomandările CE, a fost inclusă în tabelul A1 al declaraţiilor de cheltuieli şi cererilor de fonduri (începând cu declaraţia de cheltuieli nr. 36 transmisă în 2008). În perioada implementării Programului, România a primit din partea Comisiei Europene suma de 1.016.769.500,52 Euro din care, suma de 75.074.955,00 Euro reprezintă valoarea celor 162

două avansuri primite în 2002 şi 2004, şi suma de 941.694.545,52 Euro care reprezintă rambursări aferente declaraţiilor de cheltuieli şi cererilor de plată transmise la CE. În anul 2009, Fondul Naţional a transmis la CE-DG AGRI, declaraţii de cheltuieli şi cereri de fonduri în valoare de 97.445.415,14 Euro, din care 49.879.371,11 Euro reprezintă valoarea declaraţiilor de cheltuieli aferente anului financiar 2009, iar 47.566.044,03 Euro reprezintă valoarea declaraţiei suplimentare de cheltuieli nr. 37 din luna decembrie 2008. În plus, valoarea totală a declaraţiilor de cheltuieli efectuate în anul 2009, în sumă de 49.879.371,11 Euro, poate fi împărţită pe trimestre după cum urmează: declaraţia de cheltuieli şi cererea de fonduri nr. 38, aferentă trim. I 2009, în sumă de 9.379.818,51 Euro, transmisă Comisiei Europene prin adresa nr. 373525 din data de 7 august 2009; declaraţia de cheltuieli şi cererea de fonduri nr. 39, aferentă trim. II 2009, în sumă de 18.606.620,71 Euro, transmisă Comisiei Europene prin adresa nr. 375190 din data de 09 octombrie 2009; declaraţia de cheltuieli şi cererea de fonduri nr. 40 aferentă trim. III 2009, în sumă de 9.426.023,27 Euro, transmisă Comisiei Europene prin adresa nr. 377210 din data de 19 noiembrie 2009; declaraţia suplimentară de cheltuieli şi cererea de fonduri nr. 41, cu dată de raportare 11 decembrie 2009, în sumă de 12.466.908,62 Euro, transmisă Comisiei Europene prin adresa nr. 377890 din data de 29 decembrie 2009. Tot în anul 2009, CE a rambursat Fondului Naţional suma totală de 173.231.131,00 Euro din suma totală eligibilă solicitată prin declaraţiile de cheltuieli aferente anilor 2008 şi transmise în 2008 (declaraţia de cheltuieli aferentă trim. I 2008 şi declaraţia suplimentară de cheltuieli, cu termen de raportare 30.11.2008) şi 2009 (declaraţia suplimentară de cheltuieli, aferentă lunii decembrie 2008). Rambursări de la Comisia Europeană în anul 2009 Nr. decla raţiei 34 35 36 37 38 Declaraţia de cheltuieli şi cererea de plată Declaraţie de cheltuieli şi cerere de plată aferentă trim. I 2008 Declaraţie de cheltuieli şi cerere de plată aferentă trim. III 2008 Declaraţie suplimentară de cheltuieli şi cerere de plată - 30.11.2008 Declaraţie de cheltuieli şi cerere de plată aferentă trim. IV 2008 Declaraţie de cheltuieli şi cerere de plată aferentă trim. I 2009 Suma solicitată 28.332.290,40 163 Data transmiterii la Comisia Europeană Suma transferată de Comisia Europeană Tabel nr. 6.2 Data transferului 12-Jun-08 29.479.040,00 22-iul.-2009 0.00 3-Nov-08 0.00 112.021.419,79 19-Dec-08 111.199.596,00 29-iul.-2009 47.566.044,03 19-Mai-09 32.552.495,00 6-aug.-2009 9.379.818,51 7-Aug-09

39 40 41 Declaraţie de cheltuieli şi cerere de plată aferentă trim II 2009 Declaraţie de cheltuieli şi cerere de plată aferentă trim III 2009 Declaraţie suplimentară de cheltuieli şi cerere de plată 11.12.2009 TOTAL Din care: 2008 2009 18.606.620,71 9-Oct-09 9.426.023,27 19-Noi-09 12.466.908,62 29-Dec-09 237.799.125,33 187.919.754,22 49.879.371,11 173.231.131,00 Suma transferată, în valoare de 173.231.131,00 Euro a fost mai mică decât suma declarată, în valoare totală de 187.919.754,22 Euro, diferenţa de 14.688.623,22 Euro, reprezintă în principal corecţia financiară pentru anii 2004-2005 (în sumă de 13.964.315,00 Euro) şi plăţile efectuate din dobânda acumulată în contul Euro SAPARD (în sumă de 685.167,89 Euro), incluse în tabelul A1 din declaraţia de cheltuieli şi cererea de fonduri nr. 36, care nu mai trebuia rambursată. Menţionăm faptul că valoarea cheltuielilor declarate pentru anul 2009, în valoare de 49.879.371,11 Euro nu va fi rambursată de CE, deoarece acestea reprezintă justificarea unei părţi din avansul primit de la CE în perioada 2002-2004. 6.1.4. Plăţi de la Fondul Naţional către Agenţia SAPARD în 2009 Agenţia SAPARD a pregătit şi transmis Fondului Naţional cereri de fonduri de 2 ori pe lună sau o dată pe lună. Pe parcursul anului 2009, Fondul Naţional a transferat Agenţiei SAPARD suma totală de 52.774.534,43 Euro, care reprezintă contribuţia CE la Programul SAPARD. Datorită epuizării sumei disponibile în contul Euro SAPARD, determinată de diferenţa de timp între utilizarea acesteia şi rambursarea sumelor de la Comisia Europeană, în anul 2009 a fost transferată din Fondul de indisponibilităţi temporare al Agenţiei SAPARD, suma de 26.549.853,53 Euro. La finele anului 2009, contul Fondului de indisponibilităţi temporare a fost reîntregit cu suma de 144.213.522,66 Euro (sumă utilizată în anul 2008 şi nereîntregită şi suma utilizată în anul 2009). Această sumă a fost returnată bugetului de stat după reluarea de către CE a efectuării plăţilor către România. 6.1.5. Dobânda acumulată Dobânda acumulată la data de 31.12.2009 este în sumă de 2.900.294,10 Euro (suma acumulată în anul 2009 a fost de 812.669,83 Euro). De asemenea, dobânda totală acumulată în contul Euro SAPARD la data de 31.05.2010 este în sumă de 3.281.410,88 Euro. Prin urmare, suma care trebuie rambursată CE este de 3.281.410,88 Euro. 164

6.1.6. Debite prescrise în conformitate cu art. 14 (2.8) din Secţiunea A a anexei MAFA Începând cu anul 2007 au fost prescrise primele debite, iar suma totală a acestora de la începutul programului până la luna martie 2010 este în valoare de 3,20 milioane Euro, sumă cu care contul Euro SAPARD a fost reîntregit din fonduri de la bugetul de stat. Suma penalităţilor recuperate aferente debitelor prescrise cu care a fost de asemenea reîntregit contul Euro SAPARD este 355.879,44 Euro. Debitele prescrise în conformitate cu art. 14 (2.8) din Secţiunea A a anexei la MAFA au fost menţionate în Tabelul A4 Debite prescrise în conformitate cu art. 14 (2.8) din Secţiunea A a anexei la MAFA şi deduse din prezenta Declaraţie (ataşat la fiecare declaraţie de cheltuieli). Pentru debitele prescrise în anul 2009 Fondul Naţional a reîntregit contul Euro SAPARD cu suma totală de 1.954.053,25 Euro, sume de la bugetul de stat. Nr. crt 1 Nr/Data debit 191/ 08.05.2007 Cod neregulă RO/07/011/S Beneficiar SC Teraluca Metal Construct SRL, Bihor Data aprobării de către RNAF 373021/ 21.05.2009 Suma anulată aferentă contribuţiei CE (RON) Suma anulată aferentă contribuţiei CE (Euro) Tabel nr. 6.3 Declaraţia de cheltuieli şi cererea de plată din care a fost dedus 71.826,97 21.685,57 Decl. nr. 39/2009 2 194/ 08.05.2007 RO/07/013/S CL Paulesti, jud. Prahova 373021/ 21.05.2009 1.165.743,28 346.534,87 Decl. nr. 39/2009 3 206/ 04.06.2007 RO/07/020/S AF Lupu Nicolae, jud.sibiu 373845/ 24.06.2009 2.027,60 612,16 Decl. nr. 39/2009 4 219/ 24.07.2007 RO/07/031/S SC Super Max SRL, jud.salaj 375085/ 12.08.2009 17.873,97 5.644,53 Decl. nr.40/2009 5 222/ 03.08.2007 RO/07/033/S CL Paulesti, jud. Prahova 375090/ 12.08.2009 18.379,24 5.797,50 Decl. nr. 40/2009 6 224/ 03.08.2007 RO/07/035/S CL Voinesti, jud. Dambovita 375091/ 12.08.2009 18.133,85 5.720,10 Decl. nr 40/2009 7 225/ 08.08.2007 RO/07/036/S SC Casa Cristina SRL 375218/ 14.08.2009 20.543,32 6.487,50 Decl. nr. 40/2009 8 241/ 31.10.2007 RO/07/045/S ACL Popricani si Movileni, jud.iasi 377049/ 09.11.2009 2.374.876,29 703.646,19 Decl. nr. 41/2009 9 243/ 31.10.2007 RO/07/047S CL Vladeni, jud. Iasi 377048/ 09.11.2009 1.741.898,16 516.102,68 Decl. nr. 41/2009 10 246/ 20.11.2007 RO/07/049/S SC Safir Com SRL, jud Cluj 377580/ 27.11.2009 80.470,53 24.066,31 Decl. nr. 41/2009 11 249/ 21.11.2007 RO/07/052/S CL Rozavlea, jud. MM 377581/ 27.11.2009 1.062.480,21 317.755,84 Decl. nr. 41/2009 Total: 6.574.253,42 1.954.053,25 165

Agenţia SAPARD este de asemenea responsabilă pentru recuperarea acestor debite în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 79/2003 privind controlul si recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător, cu modificările şi completările ulterioare, prescrierea dreptului de recuperare a debitului intervenind în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale. 6.1.7. Deciziile de lichidare a conturilor şi de lichidare referitoare la conformitate Deciziile de lichidare a conturilor Până în prezent CE a transmis României, deciziile de confirmare a lichidării conturilor pentru anii 2003, 2004, 2005 şi 2006. Activităţi privind lichidarea conturilor în 2009 şi 2010 Pe parcursul anului 2009, au fost continuate procedurile prevăzute în MAFA cu privire la decizia de lichidare a conturilor pentru anul financiar 2007, pentru care autorităţile române au pregătit şi transmis la CE informaţii şi explicaţii/clarificări suplimentare, referitoare la recomandările emise de auditorii CE, ca urmare a misiunii de audit aferente. În data de 01.09.2009, reprezentanţii Fondului Naţional şi ai APDRP au participat la întâlnirea bilaterală de la Bruxelles (prima), în vederea analizării/clarificării unor aspecte cu privire la constatările DG AGRI din adresa nr. DG AGRIGK/DA/D (2009) 187654/15.07.2009. Adresa nr. 187654, de asemenea, face referire şi la corespondenţa transmisă de autorităţile române (nr. 314716/19.09.2008 şi nr. 314716/29.09.2008), ca urmare a solicitărilor DG AGRI din adresa nr. 17426/15.07.2008. După întâlnirea bilaterală care a avut loc la Bruxelles, au fost transmise CE informaţii suplimentare, în principal prin e-mail, în conformitate cu solicitările auditorilor CE. În perioada 19-21.05.2010, a avut loc cea de-a doua întâlnire bilaterală, în principal, în vederea clarificării aspectelor legate de decizia de lichidare a conturilor pentru anul financiar 2007. În conformitate cu prevederile Acordului Multianual de Finanţare, Responsabilul Naţional cu Autorizarea Finanţării a transmis la CE Declaraţia Anuală a Conturilor pentru anul 2008, însoţită de Certificatul şi Raportul de audit pentru anul financiar 2008, emis de Organismul de certificare în data de 06.05.2009 (Declaraţia Anuală a APDRP, Certificatul şi Raportul Organismului de Certificare), prin adresa nr. 372837 şi în data de 15.05.2009 (versiunea în limba engleză a raportului de audit). Totodată, aspecte suplimentare legate de lichidarea conturilor pentru anii financiari 2006, 2007 şi 2008, au fost abordate, de asemenea, în cadrul vizitei DG AGRI desfăşurate în România în perioada 19-21.05.2010, reprezentând cea de-a doua întâlnire bilaterală mai sus menţionată, iar autorităţile române aşteaptă concluziile CE cu privire la deciziile de lichidare a conturilor pentru respectivii ani. 166

De asemenea, potrivit Acordului Multianual de Finanţare, Responsabilul Naţional cu Autorizarea Finanţării a transmis la CE "Declaraţia anuală de Conturi pentru anul 2009", însoţită de Certificatul emis de Organismul de Certificare şi Raportul de audit pentru anul 2009, în data de 30 aprilie 2010, prin adresa nr. 467406 (Declaraţia Anuală a APDRP, Certificatul Organismului de Certificare, Raportul de audit), şi în data de 12 mai 2010 versiunea în limba engleză a raportului de audit şi a certificatului emis de Organismul de Certificare). Deciziile de lichidare referitoare la conformitate Până în prezent, serviciile CE au emis decizia de lichidare referitoare la conformitate doar pentru perioada 2004-2005. În acest sens, în vederea emiterii deciziei de conformitate a închiderii conturilor pentru cheltuielile declarate de România în cadrul Programului SAPARD în anii 2004 şi 2005, serviciile DG AGRI au propus (în conformitate cu art.12, secţiunea A din anexa la MAFA) o corecţie forfetară în sumă totală de 21.447.601 Euro. Ca urmare a consultării cu Agenţia SAPARD, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Autoritatea de Audit (Organismul de Certificare), RNAF a cerut Organismului de Conciliere, demararea procedurii de conciliere, în conformitate cu art.12, (3), Secţiunea A din Anexa la MAFA şi punctul 9, secţiunea F din anexa la MAFA. În colaborare cu toate autorităţile române implicate în sistemul de management pentru implementarea Programului SAPARD în România, a fost elaborat un document care a inclus argumentele susţinute de către autorităţile române în scopul de a diminua corecţia financiară propusă. Acest document a fost transmis Organismului de Conciliere în data de 09.10.2007, împreună cu adresa nr. 204926 cu privire la cererea pentru procedura de conciliere. În urma audierii DG AGRI din data de 11.12.2007, şi a audierii autorităţilor române în data de 13.02.2008, Organismul de Conciliere a emis raportul final. În concluzia raportului, Organismul de Conciliere a recomandat DG AGRI să reevalueze propunerea de corecţie financiară. Ca urmare a reevaluării argumentelor prezentate de autorităţile române, CE a decis aplicarea unei corecţii financiare pentru anii 2004-2005 în valoare de 13.964.315,00 euro. Această sumă au fost reţinută de CE din sumele rambursate în 2009. 6.2 Implementarea măsurilor Programului SAPARD 6.2.1. Sinteza stadiului implementării Programului SAPARD Pentru cele 10 măsuri acreditate din cadrul Programului SAPARD, în cursul anului 2009 s-a continuat implementarea proiectelor contractate, efectuându-se un număr de 472 tranşe de plată către beneficiarii Programului SAPARD, cu o valoare totală de 69,272 milioane euro. Astfel, la finalul anului 2009 valoarea totală a angajamentelor financiare prin Programul SAPARD se ridica la 1.354,929 milioane euro, rezultând un grad de acoperire de sută la sută a AFA pentru anii 2000-2005 inclusiv, şi de 32,04% pentru AFA 2006. În ceea ce priveşte consumul fondurilor alocate, la finalul anului 2009 valoarea totală a plăţilor efectuate către 167

beneficiarii Programului SAPARD se cifrează la 1.348,016 milioane euro, rezultând un grad de consum de 100% pentru AFA 2000 2005 inclusiv şi de 29,22% pentru AFA 2006 (Tabel 6.4). Tabel 6.4 Termen Suma alocată Alocare Angajat Consumat consumare (mil. Euro) fonduri AFA 2000 204,235 100% 100% Consumat AFA 2001 208,420 100% 100% Consumat AFA 2002 214,164 100% 100% Consumat AFA 2003 217,776 100% 100% Consumat AFA 2004 211,578 100% 100% Consumat AFA 2005 220,264 100% 100% Consumat AFA 2006 245,013 78,50 mil. euro 71,58 mil. euro Decembrie 32,04% 29,22% 2009* Total 1.521,450 mil. euro 1.354,93 mil. euro 1.348,01 mil. euro 89,06% 88,60% * AFA 2006 = n+3 Notă: Cuantumul alocărilor reflectă valoarea publică contribuţie CE şi contribuţia naţională Per total program, la finalul anului 2009, suma totală angajată (1.354,929 mil. euro), reflectă un grad de angajare de 89,06% în raport cu alocările 2000-2006. Defalcat pe măsuri, situaţia angajărilor în cadrul Programului SAPARD se prezintă astfel (Tabel 6.5): pe măsura 1.1, valoarea publică contractată aferentă contractelor a fost de 337,408 mil. Euro, respectiv 24,90% din totalul angajamentelor aferente Programului SAPARD; pe măsura 1.2, valoarea publică contractată a fost de 33,698 mil. Euro, respectiv 2,49% din totalul angajamentelor aferente Programului SAPARD; pe măsura 2.1, valoarea publică contractată a fost de 619,067 mil. Euro, respectiv 45,69% din totalul angajamentelor aferente Programului SAPARD; pe măsura 3.1, valoarea publică contractată a fost de 230,538 mil. Euro, respectiv 17,01% din totalul angajamentelor aferente Programului SAPARD; pe măsura 3.2, valoarea publică contractată a fost de 0,075 mil. Euro, respectiv 0,01% din totalul angajamentelor aferente Programului SAPARD; pe măsura 3.3, valoarea publică contractată a fost de 0,014 mil. Euro, respectiv 0,001% din totalul angajamentelor aferente Programului SAPARD; pe măsura 3.4, valoarea publică contractată a fost de 66,768 mil. Euro, respectiv 4,93% din totalul angajamentelor aferente Programului SAPARD; pe măsura 3.5, valoarea publică contractată a fost de 63,086 mil. Euro, respectiv 4,66% din totalul angajamentelor aferente Programului SAPARD; pe măsura 4.1, valoarea publică contractată a fost de 2,901 mil. Euro, respectiv 0,21% din totalul angajamentelor aferente Programului SAPARD; pe măsura 4.2, valoarea publică contractată a fost de 1,374 mil. Euro, respectiv 0,10% din totalul angajamentelor aferente Programului SAPARD. 168

MĂSURA Nr. proiecte angajate la data de 31.12.2008 2008 2009 Sumele angajate la data de 31.12.2008 (mil. euro) Nr. proiecte angajate la data de 31.12.2009 Tabel 6.5 Sumele angajate la data de 31.12.2009 (mil. euro) Măsura 1.1 469 351,458 459 337,408 Măsura 1.2 20 36,104 20 33,698 Măsura 2.1 845 633,129 847 619,067 Măsura 3.1 1.952 238,506 1.935 230,538 Măsura 3.2 4 0,086 3 0,075 Măsura 3.3 47 0,217 1 0,014 Măsura 3.4 1.083 70,060 1.058 66,768 Măsura 3.5 114 66,677 113 63,086 Măsura 4.1 5 2,901 5 2,901 Măsura 4.2 10 1,374 10 1,374 TOTAL 4.549 1.400, 512 4.451 1.354,929 În ceea ce priveşte plăţile efectuate către beneficiari, suma totală înregistrată la finalul anului 2009 (1.348,016 milioane euro) rezultă într-un grad de consumare de 88,60% în raport cu alocările 2000-2006. Situaţia pe măsuri se prezintă după cum urmează (Tabel 6.6): 351,024 mil. Euro pentru măsura 1.1, reprezentând 26,04% din totalul plăţilor efectuate; 29,355 mil. Euro pentru măsura 1.2, reprezentând 2,18% din totalul plăţilor efectuate; 600,301 mil. Euro pentru măsura 2.1, reprezentând 44,53% din totalul plăţilor efectuate; 236,840 mil. Euro pentru măsura 3.1, reprezentând 17,57% din totalul plăţilor efectuate; 0,057 mil. Euro pentru măsura 3.2, reprezentând 0,004% din totalul plăţilor efectuate; 0,191 mil. Euro pentru măsura 3.3, reprezentând 0,01% din totalul plăţilor efectuate; 68,196 mil. Euro pentru măsura 3.4, reprezentând 5,06% din totalul plăţilor efectuate; 57,599 mil. Euro pentru măsura 3.5, reprezentând 4,27% din totalul plăţilor efectuate; 3,028 mil. Euro pentru măsura 4.1, reprezentând 0,22% din totalul plăţilor efectuate; 1,424 mil. Euro pentru măsura 4.2, reprezentând 0,11% din totalul plăţilor efectuate. MĂSURA Nr. plăţi la data de 31.12.2008 Tabel 6.6 2008 2009 Valoarea plăţilor Valoarea plăţilor la data de Nr. plăţi la data de la data de 31.12.2008 31.12.2009 31.12.2009 (mil. euro) (mil. euro) Măsura 1.1 1.594 340,683 1.629 351,024 Măsura 1.2 41 17,853 54 29,355 Măsura 2.1 3.043 578,747 3.164 600,301 Măsura 3.1 3.169 229,412 3.266 236,840 Măsura 3.2 3 0,029 6 0,057 Măsura 3.3 48 0,187 49 0,191 Măsura 3.4 2.448 64,832 2.564 68,196 Măsura 3.5 261 42,548 347 57,599 169

Măsura 4.1** 15 3,028 15 3,028 Măsura 4.2** 22 1,424 22 1,424 TOTAL 10.644 1.278,744 11.116 1.348,016 ** Pentru măsurile 4.1 şi 4.2, valoarea plăţilor în lei este egală cu valoarea contractelor semnate în lei. Pentru exprimarea în euro a valorii contractelor şi respectiv a plăţilor, s-au folosit cursuri de schimb diferite. Din această cauză apar diferenţe între valorile totale plătite exprimate în euro şi valorile contractelor exprimate în euro. 6.2.2. Descriere cantitativă şi calificativă bazată pe indicatorii de rezultat Monitorizarea derulării Programului SAPARD se realizează cu ajutorul indicatorilor corespunzători caracterului specific al asistenţei şi situaţiei socio-economice, structurale şi de mediu din România. La nivelul APDRP, indicatorii de monitorizare sunt grupaţi astfel: indicatori regionali, indicatori de monitorizare financiară şi indicatori de realizare. Indicatorii regionali oferă informaţii referitoare la localizarea sprijinului SAPARD în funcţie de regiunile de dezvoltare din România şi sunt utili pentru a evidenţia corelarea Programului SAPARD cu strategiile de dezvoltare regională. Indicatorii de monitorizare financiară evidenţiază gradul de execuţie a alocărilor financiare, reliefând, pentru întregul Program, dar şi pe fiecare măsură, cheltuielile totale eligibile programate, angajate şi executate. Aceşti indicatori pot fi folosiţi ca instrument pentru programarea alocărilor la nivel naţional şi regional. De asemenea, indicatorii scot în evidenţă şi anumite deficienţe care pot surveni pe parcursul implementării Programului, pe fluxul financiar alocări - angajamente - plăţi. Indicatorii de realizare măsoară efectele directe obţinute prin activităţile derulate în cadrul fiecărei măsuri din Program, cuantificând obiectivele operaţionale ale măsurilor. De exemplu, numărul de proiecte aprobate, capacităţile implicate, cheltuielile eligibile, contribuţia publică plătită beneficiarilor pentru realizarea investiţiilor în capacităţi de prelucrare, înmagazinare şi marketing (măsura 1.1) sau pentru modernizarea drumurilor comunale (măsura 2.1) sunt indicatori de realizare. Monitorizarea presupune colaborarea actorilor implicaţi în acest proces la nivel regional şi naţional. La nivel local, experţii responsabili cu monitorizarea din cadrul Centrelor Regionale de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit ale Programului SAPARD colectează lunar datele primare şi completează tabelele de monitorizare cu indicatori regionali. Tabelele de monitorizare cu indicatori regionali se transmit la sediul central, unde se centralizează şi, pe baza acestora, se obţin indicatorii de monitorizare la nivel naţional. Tabelele de monitorizare aprobate de către conducerea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit se transmit ulterior Autorităţii de Management care le înaintează Comisiei Europene în vederea pregătirii reuniunilor Comitetelor de Monitorizare. Informaţii detaliate sunt prezentate în Anexele Indicatori de monitorizare (Tabele financiare - Anexa 4, Tabele de monitorizare Anexa 5, Proiecte aprobate Anexa 6). 170

Pentru asigurarea unui sistem eficient de urmărire şi evidenţiere a stadiului implementării Programului SAPARD s-au realizat o serie de acţiuni pentru monitorizare, concretizate în diverse situaţii zilnice, săptămânale sau lunare privind colectarea informaţiilor şi a indicatorilor în diverse etape pe care le parcurge proiectul: depunere, selecţie, notificare, contractare, depunere cerere de plată, autorizare plată şi plata efectivă a tranşei. În ceea ce priveşte indicatorii de rezultat aceştia au fost stabiliţi pe fiecare măsură din cadrul programului. Având în vedere că aceşti indicatori presupun cercetări statistice complexe, nu există o cuantificare a lor în situaţiile de monitorizare anuale prezentate de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, ei urmând a fi completaţi/cuantificaţi în evaluarea expost a Programului SAPARD. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 11 al Secţiunii B Managementul, monitorizarea şi evaluarea programului, din MAFA încheiat între Guvernul României şi Comisia Comunităţii Europene, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD, este responsabil de realizarea evaluării ex-post a implementării Programului SAPARD în România în perioada 2000-2009. Având în vedere faptul că rezultatele trebuie comunicate Comisiei Europene până la sfârşitul anului 2011, Autoritatea de Management a iniţiat demersurile în vederea organizării acesteia. La sfârşitul anului 2009, AM a iniţiat, prin intermediul măsurii 511 de asistenţă tehnică din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, proiectul Elaborarea evaluării ex-post privind implementarea Programului SAPARD în România în perioada 2000-2008. În acest sens, au fost elaboraţi termenii de referinţă şi a fost publicat anunţul de participare cu numărul 92422 în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) în data de 24.12.2009. În urma finalizării licitaţiei a fost desemnat câştigătorul, în cursul lunii iunie 2010 urmând a fi semnat contractul cu acesta. 6.2.3. Analiza progreselor înregistrate în implementarea măsurilor SAPARD. Evaluarea măsurii în care obiectivele Programului au fost atinse la nivel de program, măsură şi submăsură pentru perioada de implementare. 6.2.3.1. Situaţia proiectelor aprobate Măsura 1.1 Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole proiecte necalamitate Pe parcursul celor 48 de sesiuni desfăşurate în perioada august 2002 - iulie 2006, din cele 736 proiecte depuse, au fost contractate 456 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 1.198.480,560 mii LEI, respectiv 331,350 mil. Euro. Aproximativ 43% din proiectele aprobate pentru această măsură se adresează sectorului carne, produse din carne şi ouă, vizând preponderent îmbunătăţirea standardelor de procesare pentru unităţile mixte (138 proiecte aprobate), pentru abatoare (51 proiecte aprobate), pentru unităţile procesare porc (2 proiecte aprobate), unităţile procesare păsări (4 proiecte aprobate) şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de depozitare şi ambalare ouă (1 proiect aprobat). De asemenea, sectorul lapte şi produse lactate deţine o pondere de 20% din totalul proiectelor aprobate pentru măsura 1.1, fiind, în principal, orientat spre unităţile de procesare a laptelui, 171

pentru care au fost aprobate 88 proiecte. Graficul de mai jos (Graficul 6. 1) prezintă situaţia proiectelor depuse, aprobate şi respinse pentru măsura 1.1, în perioada de referinţă, şi în funcţie de sectorul căruia se adresează: lapte şi produse lactate (1), carne, produse din carne şi ouă (2), fructe, legume şi cartofi (3), vin (4), peşte (5), cereale (6) şi oleaginoase (7). Grafic 6.1 Din punct de vedere al obiectivului, proiectele aprobate vizează, în principal, îmbunătăţirea sau raţionalizarea procedeelor de procesare (aprox. 46%) şi realizarea de noi investiţii în capacităţi de prelucrare, depozitare şi marketing (aprox. 36%). Diferenţa de 18% proiecte aprobate pentru măsura 1.1, reprezintă proiecte care au ca obiectiv alinierea la standardele Uniunii Europene privind igiena alimentară, calitatea produselor alimentare şi mediul, îmbunătăţirea prezentării şi pregătirii produselor, îmbunătăţirea şi controlul calităţii producţiei şi adoptarea de tehnologii pentru produsele noi, pentru îmbunătăţirea ambalării, îmbunătăţirea capacităţilor de înmagazinare, îmbunătăţirea calităţii monitorizării, o mai bună utilizare şi eliminare a produselor secundare sau a reziduurilor rezultate în urma procesării, şi altele. Măsura 1.1 Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole proiecte calamitate Pe parcursul celor 3 sesiuni desfăşurate în perioada mai 2006 - iulie 2006, din cele 4 proiecte depuse, au fost contractate 3 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 21.384,746 mii LEI, respectiv 6,057 mil. Euro. 172

Cele 3 proiecte contractate aparţin submăsurii cereale (2) şi submăsurii carne, produse din carne şi ouă (1), iar din punct de vedere al obiectivului acestea vizează îmbunătăţirea capacităţilor de înmagazinare, îmbunătăţirea sau raţionalizarea procedurilor de procesare şi noi investiţii în capacităţi de prelucrare, înmagazinare şi marketing. Graficul de mai jos (Graficul 6.2) prezintă situaţia proiectelor depuse, aprobate şi respinse pentru măsura 1.1, în perioada de referinţă, şi în funcţie de sectorul căruia se adresează: Grafic 6.2 Măsura 1.2 Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor Pe parcursul celor 5 sesiuni desfăşurate în perioada mai 2006 - octombrie 2006, din cele 20 proiecte depuse, au fost contractate 20 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 120.917,084 mii LEI, respectiv 33,698 mil. Euro. În cadrul acestei măsuri, ponderea cea mai mare o deţine submăsura control sanitar veterinar cu 85% (17 proiecte aprobate), submăsura Control fitosanitar deţine o pondere de 10% (2 proiecte aprobate), iar submăsura Controlul calităţii produselor alimentare deţine o pondere de 5%. Cele 20 proiecte contractate vizează extinderea, modernizarea construcţiilor şi dotarea cu echipamente şi aparatură specifică (18) şi reţeaua informaţională naţională, achiziţionare de mijloace informatice specifice (2). Graficul de mai jos (Graficul 6.3) prezintă situaţia proiectelor depuse, aprobate şi respinse pentru măsura 1.2, în perioada de referinţă: 173

Grafic 6.3 Măsura 2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale proiecte necalamitate Pe parcursul celor 9 sesiuni care s-au desfăşurat în perioada august noiembrie 2002 şi în perioada aprilie august 2006, pentru măsura 2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale, din cele 781 proiecte depuse, au fost contractate 764 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 2.062.894,879 mii LEI, respectiv 561,250 mil. Euro. Situaţia proiectelor depuse, a celor respinse şi contractate, pe submăsuri, este prezentată în Graficul de mai jos (Graficul 6.4). Grafic 6.4 Din numărul total de proiecte aprobate pentru măsura 2.1, aproximativ 50% aparţin Submăsurii Drumuri în zonele rurale (382 proiecte aprobate), 36% sunt pe Submăsura de Alimentare cu apă (273 proiecte aprobate), 11% sunt proiecte aprobate pentru Submăsura privind canalizarea (87 proiecte aprobate) şi 3% sunt proiecte aprobate pentru Submăsura privind lucrările de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor (22 proiecte aprobate). 174

Dacă în cazul Submăsurii Drumuri, 92% din proiecte vizează modernizarea drumurilor existente, în cazul Submăsurilor privind Alimentarea cu apă şi Canalizarea, 67% şi, respectiv, 82% din numărul de proiecte aprobate vizează executarea de lucrări noi. Măsura 2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale proiecte calamitate Pe parcursul celor 4 sesiuni care s-au desfăşurat în perioada aprilie iulie 2006, pentru măsura 2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale, din cele 96 proiecte depuse, au fost contractate 83 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 206.566,640 mii LEI, respectiv 57,817 mil. Euro. Situaţia proiectelor calamitate depuse, a celor respinse şi contractate, pe submăsuri, este prezentată în Graficul de mai jos (Graficul 6.5). Grafic 6.5 Din numărul total de proiecte aprobate pentru măsura 2.1 calamitat, aproximativ 72% aparţin Submăsurii Drumuri în zonele rurale (60 proiecte aprobate), 23% sunt pe Submăsura de Alimentare cu apă (19 proiecte aprobate) şi 5% sunt proiecte aprobate pentru Submăsura privind Canalizarea (4 proiecte aprobate). Dacă în cazul Submăsurii Drumuri, 83% din proiecte vizează modernizarea drumurilor existente, în cazul Submăsurii privind Alimentarea cu apă 63% din numărul de proiecte aprobate vizează executarea de lucrări noi, iar în ceea ce priveşte Submăsura Canalizare, 50% din proiecte vizează refacerea sistemelor de canalizare. Măsura 3.1 Investiţii în exploataţiile agricole - proiecte necalamitate Pe parcursul celor 32 sesiuni desfăşurate în perioada decembrie 2003 - iulie 2006, din cele 2.984 proiecte depuse, au fost contractate 1.904 de proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 805.853,100 mii LEI, respectiv 223,405 mil. Euro. Aproximativ 62% din proiectele aprobate pentru această măsură se adresează investiţiilor pe submăsura Culturi de câmp (1.186 proiecte aprobate), vizând, cu preponderenţă, achiziţia de utilaje şi echipamente independente. 175

De asemenea, Submăsura Animale pentru lapte, deţine o pondere de 12% (227 contracte) din totalul proiectelor aprobate pentru măsura 3.1, investiţiile fiind, în principal, orientate către construcţia de grajduri pentru vaci şi bivoliţe (70% din investiţiile pe această submăsură, respectiv, 160 de contracte) şi numai în proporţie de 12%, respectiv, 28 proiecte contractate vizează achiziţionarea de animale cu valoare genetică ridicată. Corespunzător celor 2 submăsuri la care se face referire mai sus, 56% din total, respectiv, 323 de agricultori tineri sunt beneficiari de investiţii pe culturile de câmp şi 13%, respectiv, 74 de agricultori tineri sunt beneficiari de investiţii pentru animale de lapte. Graficul de mai jos (Graficul 6.6) prezintă situaţia proiectelor depuse, aprobate şi respinse pentru măsura 3.1, în perioada de referinţă, şi în funcţie de sectorul căruia se adresează: Culturi de câmp (1), Horticultură (2), Viticultură (3), Pomicultură (4), Sere (5), Animale pentru lapte (6), Creştere şi îngrăşare taurine (7), Creştere oi/capre (8), Îngrăşare berbecuţi (9), Porcine (10), Păsări (11), Alte tipuri de ferme vegetale, animale şi păsări (12). Grafic 6.6 Măsura 3.1 Investiţii în exploataţiile agricole - proiecte calamitate Pe parcursul celor 5 sesiuni desfăşurate în perioada martie 2006 - iulie 2006, din cele 45 proiecte depuse, au fost contractate 31 de proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 25.298,870 mii LEI, respectiv 7,133 mil. Euro. Graficul de mai jos (Graficul 6.7) prezintă situaţia proiectelor depuse, aprobate şi respinse pentru măsura 3.1, în perioada de referinţă: 176

Grafic 6.7 Aproximativ 87% din proiectele aprobate pentru această măsură se adresează investiţiilor pe submăsura Culturi de câmp (27 proiecte aprobate), vizând, cu preponderenţă, achiziţia de utilaje şi echipamente independente. Măsura 3.2 Constituirea grupurilor de producători Pe parcursul celor 5 sesiuni desfăşurate în perioada iulie 2006 - noiembrie 2006, au fost depuse 4 proiecte, din care 3 proiecte contractate cu o valoare eligibilă totală aprobată de 266,640 mii LEI, respectiv 0,075 mil. Euro. Proiectele aprobate pentru această măsură se adresează investiţiilor pe submăsura Lapte. Graficul de mai jos (Graficul 6.8) prezintă situaţia proiectelor depuse şi aprobate pentru măsura 3.2, în perioada de referinţă: Grafic 6.8 177

Măsura 3.3 Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural Pe parcursul celor 5 sesiuni desfăşurate în perioada iulie 2006 - noiembrie 2006, au fost depuse 48 proiecte, din care s-a contractat 1 proiect cu o valoare eligibilă totală aprobată de 50,100 mii LEI, respectiv 0,014 mil. Euro. Proiectul contractat vizează tipuri de activităţi privind conservarea biodiversităţii prin practici agricole tradiţionale. Graficul de mai jos (Graficul 6.9) prezintă situaţia proiectelor depuse şi aprobate pentru măsura 3.3, în perioada de referinţă: Grafic 6.9 Măsura 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative proiecte necalamitate Pe parcursul celor 32 de sesiuni desfăşurate în perioada decembrie 2003 - iulie 2006, din cele 1.658 proiecte depuse, au fost contractate 1.055 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 239.856,313 mii LEI, respectiv 66,336 mil. Euro. Aproximativ 59% din proiectele aprobate pentru această măsură se adresează investiţiilor pe submăsura Turism rural (625 proiecte aprobate). De asemenea, submăsura Alte activităţi deţine o pondere de 31% (330 contracte) din totalul proiectelor aprobate pentru măsura 3.4, investiţiile preponderente fiind orientate către apicultură (213 contracte reprezentând 65% din total submăsură) şi într-o mai mică măsură către creşterea melcilor şi broaştelor (85 contracte reprezentând 26% din total submăsură). Graficul 6.10 prezintă situaţia proiectelor depuse, aprobate şi respinse pentru măsura 3.4 în perioada de referinţă şi în funcţie de submăsura vizată: Turism rural (1), Alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul rural (2), Activităţi meşteşugăreşti (3), Acvacultură (4), Alte activităţi (5) - Melci şi broaşte, Apicultura, Ciuperci, Procesarea fructelor de pădure şi de arbuşti fructiferi. 178

Grafic 6.10 Măsura 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative proiecte calamitate Pe parcursul celor 2 de sesiuni desfăşurate în perioada iunie - iulie 2006, din cele 7 proiecte depuse, au fost contractate 3 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 1.577,918 mii LEI, respectiv 0,432 mil. Euro. Graficul 6.11 prezintă situaţia proiectelor calamitate depuse, aprobate şi respinse pentru măsura 3.4 în perioada de referinţă şi în funcţie de submăsura vizată: Grafic 6.11 179

Măsura 3.5 Silvicultură Pe parcursul celor 3 de sesiuni desfăşurate în perioada mai - iulie 2006, din cele 158 proiecte depuse, au fost contractate 113 proiecte, cu o valoare eligibilă totală aprobată de 223.773,710 mii LEI, respectiv 63,086 mil. Euro. În cadrul acestei măsuri, ponderea cea mai mare este deţinută de investiţiile pe drumuri forestiere cu 66% (75 proiecte aprobate). Graficul 6.12 prezintă situaţia proiectelor depuse, aprobate şi respinse pentru măsura 3.5 în perioada de referinţă şi în funcţie de submăsura vizată: Grafic 6. 12 Măsura 4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale În ceea ce priveşte măsura 4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale, până la sfârşitul anului 2009, au fost aprobate 5 proiecte în valoare 10.521,610 mii LEI, reprezentând 2,901 mil. Euro, toate aceste proiecte fiind contractate în decursul anului 2005. Prin proiectele aprobate se asigură îmbunătăţirea pregătirii profesionale pentru practici de producţie, pregătirea şefilor de exploataţii agricole şi silvice în domeniile economic, tehnic şi juridic, diversificarea sau reconversia diferitelor activităţi în spaţiul rural, procesarea şi marketingul produselor agricole şi piscicole în conformitate cu tehnologiile specifice, protecţia mediului. Măsura 4.2 Asistenţă tehnică Până la sfârşitul anului 2009, prin măsura de asistenţă tehnică au fost aprobate 10 proiecte în valoare 5.214,570 mii LEI, reprezentând 1,374 mil. Euro. Prin proiectele aprobate se asigură asistenţă tehnică pentru întâlnirile Comitetului de Monitorizare (1 proiect), seminarii naţionale (2 proiecte), informare şi campanii publicitare (2 proiecte), realizarea de studii pregătitoare pentru alte măsuri (3 proiecte) şi realizarea evaluării intermediare a Programului (2 proiecte). 180

Concluzie Până la data de 31 decembrie 2009, au fost aprobate 4.316 proiecte cu o valoare publică de 1.279,214 milioane Euro, pe măsurile de investiţii, din care 10,57% reprezintă contracte pe măsura 1.1, 0,46% reprezintă contracte pe măsura 1.2, 17,70% reprezintă contracte pe măsura 2.1, 44,11% reprezintă proiectele contractate pe măsura 3.1, 0,07% reprezintă proiectele contractate pe măsura 3.2, 0,02% reprezintă proiectele contractate pe măsura 3.3, 24,44% reprezintă proiectele contractate pe măsura 3.4, respectiv, 2,62% sunt proiectele contractate pe măsura 3.5. Valoarea publică contractată aferentă contractelor pe măsura 1.1 a fost de 331,350 mil. Euro, reprezentând 25,90% din totalul angajamentelor APDRP. Pe măsura 1.2, valoarea publică contractată a fost de 33,698 mil. Euro, respectiv 2,63% din totalul angajamentelor APDRP, pe măsura 2.1, valoarea publică contractată a fost de 561,250 mil. Euro, respectiv 43,87% din totalul angajamentelor, pe măsura 3.1, valoarea publică contractată a fost de 223,405 mil. Euro, respectiv 17,46% din totalul angajamentelor APDRP, pe măsura 3.2 valoarea publică contractată a fost de 0,075 mil. Euro, respectiv 0,01% din totalul angajamentelor, pe măsura 3.3 valoarea publică contractată a fost de 0,014 mil. Euro, respectiv 0,001% din totalul angajamentelor, pe măsura 3.4 valoarea publică contractată a fost de 66,336 mil. Euro, respectiv 5,19% din totalul angajamentelor, iar pe măsura 3.5, valoarea publică contractată a fost de 63,086 mil. Euro, respectiv 4,93% din totalul angajamentelor APDRP. De asemenea, până la data de 31 decembrie 2009, au fost aprobate 120 proiecte calamitate cu o valoare publică de 71,439 milioane Euro, pe măsurile de investiţii, din care 2,50% reprezintă contracte pe măsura 1.1, 69,17% reprezintă contracte pe măsura 2.1, 25,83% reprezintă contracte pe măsura 3.1, respectiv, 2,50% sunt proiectele contractate pe măsura 3.4. Valoarea publică contractată aferentă contractelor calamitate pe măsura 1.1 a fost de 6,057 mil. Euro, reprezentând 8,48% din totalul angajamentelor APDRP. Pe măsura 2.1, valoarea publică contractată a fost de 57,817 mil. Euro, respectiv 80,93% din totalul angajamentelor APDRP, pe măsura 3.1, valoarea publică contractată a fost de 7,133 mil. Euro, respectiv 9,98% din totalul angajamentelor, iar pe măsura 3.4, valoarea publică contractată a fost de 0,432 mil. Euro, respectiv 0,60% din totalul angajamentelor APDRP. Detaliile referitoare la proiectele aprobate (cod proiect, beneficiar, valoare proiect) sunt prezentate în Anexa nr. 6 - Proiecte aprobate. 181

Tabel 6.7. Tabel centralizator proiecte aprobate M 1.1 M 1.2 M 2.1 M 3.1 M 3.2 M 3.3 M 3.4 M 3.5 Regiunea Nr. Proiecte Valoare contractată (Euro) Nr. Proiecte Valoare contractată (Euro) Nr. Proiecte Valoare contractată (Euro) Nr. Proiecte Valoare contractată (Euro) Nr. Proiecte Valoare contractată (Euro) Nr. Proiecte Valoare contractată (Euro) Nr. Proiecte Valoare contractată (Euro) Nr. Proiecte Valoare contractată (Euro) 1 Nord-Est Iaşi 2 Sud Est Constanta 3 Sud Muntenia Târgovişte 4 Sud Vest Oltenia Craiova 5 Vest Timişoara 6 Nord - Vest Satu Mare 7 Centru Alba Iulia 8 Bucureşti Ilfov 72 45 650 161.24 3 5 689 299.31 203 155 534 006.51 309 34 551 567.83 0 0.00 0 0.00 178 12 137 686.14 17 7 465 999.74 79 49 092 678.98 2 3 296 322.96 126 87 060 844.71 476 44 952 369.98 0 0.00 0 0.00 85 4 765 967.80 0 0.00 70 58 199 781.14 2 3 654 452.78 147 110 860 087.09 362 51 781 650.64 0 0.00 0 0.00 71 4 173 201.04 2 483 892.76 28 24 103 089.43 2 3 450 919.28 105 70 577 062.68 119 15 593 049.21 0 0.00 0 0.00 146 6 099 937.15 5 2 931 520.18 44 42 806 997.84 2 3 668 794.11 56 40 106 504.72 214 24 888 545.94 0 0.00 0 0.00 89 5 626 075.66 18 11 338 130.66 55 28 898 316.11 2 3 024 944.85 59 45 005 929.94 242 28 869 436.07 0 0.00 0 0.00 144 9 253 996.01 34 20 716 800.65 80 56 075 004.20 3 4 509 861.84 61 47 152 400.38 161 19 547 307.86 3 75 114.60 1 14 250.03 331 23 760 060.36 37 20 149 746.30 28 26 524 418.87 4 6 403 040.95 7 4 953 282.67 21 3 220 608.66 0 0.00 0 0.00 11 519 287.83 0 0.00 TOTAL 456 331 350 447.82 20 33 697 636.09 764 561 250 118.71 1 904 223 404 536.18 3 75 114.60 1 14 250.03 1 055 66 336 212.00 113 63 086 090.29 * Conversia în Euro s-a realizat la cursul existent la data semnării raportului de selecţie. 182

Tabel 6.8. Tabel centralizator proiecte aprobate calamitate M 1.1 M 2.1 M 3.1 M 3.4 Regiunea Nr. Proiecte Valoare contractată (Euro) Nr. Proiecte Valoare contractată (Euro) Nr. Proiecte Valoare contractată (Euro) Nr. Proiecte Valoare contractată (Euro) 1 Nord-Est Iaşi 0 0.00 17 12 493 594.69 2 233 900.35 0 0.00 2 Sud Est Constanta 0 0.00 12 5 977 842.99 0 0.00 0 0.00 3 Sud Muntenia Târgovişte 0 0.00 17 12 410 044.31 2 726 801.51 0 0.00 4 Sud Vest Oltenia Craiova 1 303 511.74 16 11 659 083.78 1 45 862.94 0 0.00 5 Vest Timişoara 1 2 766 838.19 1 945 110.16 23 5 265 565.20 0 0.00 6 Nord -Vest Satu Mare 0 0.00 8 5 976 047.74 0 0.00 0 0.00 7 Centru Alba Iulia 1 2 987 026.34 9 6 218 622.76 3 861 025.94 3 431 813.96 8 Bucureşti Ilfov 0 0.00 3 2 136 270.38 0 0.00 0 0.00 TOTAL 3 6 057 376.27 83 57 816 616.78 31 7 133 155.94 3 431 813.96 183

6.2.3.2. Cheltuielile pe măsuri Până la data de 31 decembrie 2009, valoarea proiectelor plătite pe măsuri a fost de 1.348,016 mil. Euro, respectiv 69,272 mil. Euro în anul 2009, din care: 351,024 mil. Euro pentru măsura 1.1, respectiv 10,342 mil. Euro în anul 2009. Valoarea plăţilor efectuate în anul 2009 evidenţiază o creştere cu 3% comparativ cu valoarea proiectelor plătite până la 31 decembrie 2008; din totalul plăţilor efectuate pentru măsura 1.1, 5,861 mil. Euro reprezintă valoarea plăţilor efectuate pentru proiectele calamitate; 29,355 mil. Euro pentru măsura 1.2, respectiv 11,502 mil. Euro în anul 2009. Valoarea plăţilor efectuate în anul 2009 evidenţiază o creştere cu 64% comparativ cu valoarea proiectelor plătite până la 31 decembrie 2008; 600,301 mil. Euro pentru măsura 2.1, respectiv 21,554 mil. Euro în anul 2009. Valoarea plăţilor efectuate în anul 2009 evidenţiază o creştere cu 4% comparativ cu valoarea proiectelor plătite până la 31 decembrie 2008; din totalul plăţilor efectuate pentru măsura 2.1, 56,719 mil. Euro reprezintă valoarea plăţilor efectuate pentru proiectele calamitate; 236,840 mil. Euro pentru măsura 3.1, respectiv 7,427 mil. Euro în anul 2009. Valoarea plăţilor efectuate în anul 2009 evidenţiază o creştere cu 3% comparativ cu valoarea proiectelor plătite până la 31 decembrie 2008; din totalul plăţilor efectuate pentru măsura 3.1, 7,525 mil. Euro reprezintă valoarea plăţilor efectuate pentru proiectele calamitate; 0,057 mil. Euro pentru măsura 3.2, respectiv 0,028 mil. Euro în anul 2009. Valoarea plăţilor efectuate în anul 2009 evidenţiază o creştere cu 95% comparativ cu valoarea proiectelor plătite până la 31 decembrie 2008; 0,191 mil. Euro pentru măsura 3.3, respectiv 0,004 mil. Euro în anul 2009. Valoarea plăţilor efectuate în anul 2009 evidenţiază o creştere cu 2% comparativ cu valoarea proiectelor plătite până la 31 decembrie 2008. 68,196 mil. Euro pentru măsura 3.4, respectiv 3,364 mil. Euro în anul 2009. Valoarea plăţilor efectuate în anul 2009 reflectă o creştere cu 5% comparativ cu valoarea proiectelor plătite până la 31 decembrie 2008; din totalul plăţilor efectuate pentru măsura 3.4, 0,444 mil. Euro reprezintă valoarea plăţilor efectuate pentru proiectele calamitate; 57,599 mil. Euro pentru măsura 3.5, respectiv 15,052 mil. Euro în anul 2009. Valoarea plăţilor efectuate în anul 2009 evidenţiază o creştere cu 35% comparativ cu valoarea proiectelor plătite până la 31 decembrie 2008; Valoarea plăţilor efectuate pentru măsura 4.1, este de 3,028 mil. Euro; Valoarea plăţilor efectuate pentru măsura 4.2, este de 1,424 mil. Euro. Graficul 6.13 prezintă situaţia comparativă pe măsuri. Valorile sunt exprimate în milioane Euro. 184

Grafic 6.13 În ceea ce priveşte distribuţia cheltuielilor totale pe fiecare submăsură în parte, situaţia se prezintă ca în graficele de mai jos. Valorile sunt exprimate în milioane Euro. Grafic 6.14 185

Grafic 6.15 Grafic 6.16 186

Grafic 6.17 Grafic 6.18 187

Grafic 6.19 Grafic 6.20 188

Grafic 6.21 Grafic 6.22 189

Grafic 6.23 Grafic 6.24 190

Grafic 6.25 Grafic 6.26 191

Grafic 6.27 6.2.3.3. Proiecte finalizate Până la 31 decembrie 2009, au fost finalizate 4.374 proiecte, din care 450 proiecte pe măsura 1.1, din care 3 proiecte finalizate fiind calamitate, 19 proiecte pe măsura 1.2, 843 proiecte pe măsura 2.1, din care 83 proiecte finalizate fiind calamitate, 1.916 proiecte pe măsura 3.1, din care 31 proiecte finalizate fiind calamitate, 1.018 proiecte pe măsura 3.4 din care 3 proiecte finalizate fiind calamitate, 113 proiecte pe măsura 3.5, 5 proiecte pe măsura 4.1, iar pe măsura 4.2 s-au finalizat 10 proiecte. Din totalul de 4.374 proiecte, în cursul anului 2009, a fost finalizat un număr de 409 proiecte, din care: 20 proiecte pe măsura 1.1, 13 proiecte pe măsura 1.2, 94 proiecte pe măsura 2.1, 109 proiecte pe măsura 3.1, 116 proiecte pe măsura 3.4, 57 proiecte pe măsura 3.5. Pentru întregul Program, la finalul anului 2009, se înregistra următoarea situaţie a proiectelor finalizate: Pentru măsura 1.1, distribuţia proiectelor finalizate pe submăsuri este următoarea: Lapte şi produse lactate 91 proiecte; Carne, produse din carne şi ouă 192 proiecte, din care 1 proiect fiind calamitat; Fructe, legume şi cartofi 39 proiecte; Vin 43 proiecte; Peşte 18 proiecte; Plante textile 1 proiect; Cereale 63 proiecte, din care 2 proiecte fiind calamitate; Oleaginoase 3 proiecte. Pentru măsura 1.2, distribuţia proiectelor finalizate pe submăsuri este următoarea: Control sanitar-veterinar 16 proiecte; Control fitosanitar 2 proiecte; Controlul calităţii produselor alimentare 1 proiect. 192

Pentru măsura 2.1, distribuţia proiectelor finalizate pe submăsuri este următoarea: Drumuri în zona rurală 441 proiecte, din care 60 proiecte calamitate; Aprovizionarea cu apă potabilă prin reţele centralizate în zona rurală 292 proiecte, din care 19 proiecte calamitate; Canalizare în sistem centralizat în zonele rurale 91 proiecte, din care 4 proiecte calamitate;. Lucrări de prevenire şi de protecţie împotriva inundaţiilor 19 proiecte. Pentru măsura 3.1, distribuţia proiectelor finalizate pe submăsuri este următoarea: Culturi de câmp 1.209 proiecte, din care 27 proiecte fiind calamitate; Horticultură 76 proiecte; Viticultură 62 proiecte; Pomicultură - 71 proiecte; Sere 44 proiecte; Animale pentru lapte 223 proiecte, din care 3 proiecte fiind calamitate; Creştere şi îngrăşare taurine 15 proiecte; Creştere oi /capre 23 proiecte; Îngrăşare berbecuţi 9 proiecte; Porcine 86 proiecte; Păsări 80 proiecte; Alte tipuri de ferme vegetale, animale şi păsări 18 proiecte, din care 1 proiect fiind calamitat. Pentru măsura 3.4, distribuţia proiectelor finalizate pe submăsuri este următoarea: Servicii agricole 2 proiecte; Turism rural 595 proiecte, din care 3 proiecte fiind calamitate; Alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul rural 63 proiecte; Activităţi meşteşugăreşti 17 proiecte; Acvacultură 16 proiecte; Melci şi broaşte 82 proiecte; Sericicultură 1 proiect; Apicultură 211 proiecte; Ciuperci 22 proiecte; Procesarea fructelor de pădure şi arbuşti fructiferi 6 proiecte; Procesarea plantelor medicinale şi aromatice 2 proiecte; Procesarea la nivelul fermei, a produselor tradiţionale atestate 1 proiect. Pentru măsura 3.5, distribuţia proiectelor finalizate pe submăsuri este următoarea: Împăduriri 3 proiecte; Pepiniere 1 proiect; Investiţii pentru îmbunătăţirea prelucrării primare a lemnului şi a marketingului produselor forestiere 34 proiecte; Drumuri forestiere 75 proiecte. Pe măsura 4.1 s-au finalizat 5 proiecte; 193

Pentru măsura 4.2, distribuţia pe categorii de cheltuieli a proiectelor finalizate este următoarea: Întâlnirile Comitetului de Monitorizare 1 proiect; Informare şi campanii publicitare 2 proiecte; Seminarii 2 proiecte; Studii pregătitoare pentru alte măsuri 3 proiecte; Evaluarea intermediară 2 proiecte. Menţionăm că au fost încadrate în monitorizare ca fiind proiecte finalizate, acele proiecte cu grad de realizare 100% şi pentru care s-a efectuat plata finală. Informaţii detaliate sunt prezentate în tabelele de monitorizare anexate (Anexa nr. 5) care conţin indicatorii de monitorizare. 6.2.3.4. Sectoare sensibile Situaţia proiectelor care au primit finanţare SAPARD şi care implică investiţii în sectoarele sensibile se prezintă conform tabelului de mai jos (Tabelul 6.9): 194

Sectoarele sensibile - pentru investiţiile în îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole Perioada 1 August 2002-31 Decembrie 2009 Sector Activitate /produs Unitate de referinţă Capacitate naţională 1 în 2004 Capacitatea sprijinită prin SAPARD începând cu 2000* Total 000 tone/an 421,050 mixt 000 tone/an 203,913 Carne Capacitate de abatorizare pentru: suine 000 tone/an 39,784 bovine 000 tone/an 33,922 ovine 000 tone/an 2,700 păsări 000 tone/an 140,731 Ouă Capacitate de ambalare Milioane ouă/an Capacitate de utilizare globală 000 hl/an 4.460,888 Capacitate de producere a laptelui de consum 000 hl/an 962,989 Capacitate de producere a laptelui degresat 000 tone/an 0,322 praf, din care: integral 000 tone/an 0,326 Lapte Capacitate de producere a brânzeturilor (pe sortimente) 000 tone/an 42,627 Capacitate de producere a untului 000 tone/an 1,952 Capacitate de producere a cazeinei 000 tone/an 0,000 Capacitate de producere a zerului, praf 000 tone/an 1,080 din care: lichid 000 tone/an 256,830 cartofi 000 tone/an 0,000 Amidon Capacitate de producere a porumb 000 tone/an 0,000 amidonului din: grâu 000 tone/an 0,000 alte cereale 000 tone/an 0,000 grâu comun 000 tone/an 293,607 Morărit Capacitate de măcinare a: grâu dur 000 tone/an 0,000 orez 000 tone/an 0,000 alte cereale 000 tone/an 91,625 Malţ Capacitate de producere a malţului 000 tone/an 0,000 Tabel 6.9 Total capacitate naţională începând cu 2000 3 195

Zahăr Vin Capacitate de producere a zahărului: Capacitate de producere a vinului, din care: capacitate zilnică tone/zi 0,000 pe campanie 000 tone/campanie 0,000 Total hectolitri/an 464.644,589 vin soiuri nobile hectolitri/an 277.890,019 (QWPSR4) vin de masă hectolitri/an 186.754,570 * Sunt luate în considerare capacităţile nou înfiinţate şi creşterile de capacitate din cadrul proiectelor de modernizare. Capacităţile menţionate în această coloană nu sunt identice cu cele din tabelul 6.a.1.1. Aceasta deoarece în tabelul 6.a.1.1 sunt contabilizate capacităţile totale implicate din proiectele contractate în timp ce în acest tabel sunt contabilizate pentru proiectele contractate pentru investiţiile noi capacităţile totale implicate şi pentru modernizări este contabilizată doar diferenţa dintre capacitatea care se va obţine la sfârşitul proiectului şi capacitatea existentă când s-au solicitat fonduri SAPARD. 1 - Conceptul de "capacitate" care se va utiliza trebuie să fie acelaşi pentru coloanele aferente. 2 - Dacă nu sunt disponibile informaţii pentru anul 2000, a se indica cele mai recente date specificând anul de referinţă. 3 - Se ia în considerare capacitatea sprijinită prin SAPARD, creşterea capacităţii realizată fără asistenţă SAPARD şi închiderile de capacităţi. 196

Sectoarele sensibile - pentru investiţiile în îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole pentru proiectele calamitate Tabel 6.10 Perioada 1 Aprilie 2006-31 Decembrie 2009 Carne Sector Activitate /produs Capacitate de abatorizare pentru: Unitate de referinţă Capacitate naţională 1 în 2004 Capacitatea sprijinită prin SAPARD începând cu 2000* Total 000 tone/an 11,250 mixt 000 tone/an 11,250 suine 000 tone/an 0,000 bovine 000 tone/an 0,000 ovine 000 tone/an 0,000 păsări 000 tone/an 0,000 Ouă Capacitate de ambalare Milioane ouă/an Capacitate de utilizare globală 000 hl/an 0,000 Capacitate de producere a laptelui de consum 000 hl/an 0,000 Capacitate de producere a laptelui degresat 000 tone/an 0,000 praf, din care: integral 000 tone/an 0,000 Lapte Capacitate de producere a brânzeturilor (pe sortimente) 000 tone/an 0,000 Capacitate de producere a untului 000 tone/an 0,000 Capacitate de producere a cazeinei 000 tone/an 0,000 praf 000 tone/an 0,000 Capacitate de producere a zerului, din care: lichid 000 tone/an 0,000 Amidon Capacitate de producere a amidonului din: cartofi 000 tone/an 0,000 porumb 000 tone/an 0,000 grâu 000 tone/an 0,000 alte cereale 000 tone/an 0,000 Total capacitate naţională începând cu 2000 3 197

grâu comun 000 tone/an 4,875 grâu dur 000 tone/an 0,000 Morărit Capacitate de măcinare a: orez 000 tone/an 0,000 alte cereale 000 tone/an 0,800 Malţ Capacitate de producere a malţului 000 tone/an 0,000 Capacitate de producere a capacitate zilnică tone/zi 0,000 Zahăr zahărului: pe campanie 000 tone/campanie 0,000 Vin Capacitate de producere a vinului, din care: Total hectolitri/an 0,000 vin soiuri nobile (QWPSR4) hectolitri/an 0,000 vin de masă hectolitri/an 0,000 *Sunt luate în considerare capacităţile nou înfiinţate şi creşterile de capacitate din cadrul proiectelor de modernizare. Capacităţile menţionate în această coloană nu sunt identice cu cele din tabelul 6.a.1.1. Aceasta deoarece în tabelul 6.a.1.1 sunt contabilizate capacităţile totale implicate din proiectele contractate în timp ce în acest tabel sunt contabilizate pentru proiectele contractate pentru investiţiile noi capacităţile totale implicate şi pentru modernizări este contabilizată doar diferenţa dintre capacitatea care se va obţine la sfârşitul proiectului şi capacitatea existentă când s-au solicitat fonduri SAPARD. 1 - Conceptul de "capacitate" care se va utiliza trebuie să fie acelaşi pentru coloanele aferente. 2 - Dacă nu sunt disponibile informaţii pentru anul 2000, a se indica cele mai recente date specificând anul de referinţă. 3 - Se ia în considerare capacitatea sprijinită prin SAPARD, creşterea capacităţii realizată fără asistenţă SAPARD şi închiderile de capacităţi. 198

6.2.3.5. Proiecte sancţionate şi reziliate Până la 31 decembrie 2009, conform datelor oficiale au fost reziliate şi sancţionate datorită iregularităţilor 1.021 proiecte, dintre care 139 proiecte pe măsura 1.1, 3 proiecte pe măsura 1.2, 254 proiecte pe măsura 2.1, 209 proiecte pe măsura 3.1, 1 proiect pe măsura 3.2, 92 proiecte pe măsura 3.3, 303 proiecte pe măsura 3.4, 9 proiecte pe măsura 3.5, 2 proiecte pe măsura 4.1 şi 9 proiecte pe măsura 4.2. Pe măsura 1.1 Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole, au fost reziliate 60 de contracte de finanţare, la cererea beneficiarilor sau din diverse motive. Pentru 21 proiecte se efectuaseră plăţi până la data încetării contractului, în valoare de 36.045,689 mii LEI. În decursul anului 2009 s-au reziliat 10 proiecte pe această măsură. Alte 79 proiecte au fost sancţionate (din care 30 proiecte au fost sancţionate în decursul anului 2009), datorită unor neregularităţi constatate în implementarea proiectelor, valoarea sancţiunilor totalizând 59.637,662 mii LEI. Pe măsura 1.2 Îmbunătăţirea structurilor pentru realizarea controlului calităţii, veterinar şi fitosanitar pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor au fost sancţionate 3 proiecte (din care 1 proiect a fost sancţionat în decursul anului 2009), datorită unor neregularităţi constatate în implementarea proiectelor, în valoare de 45,220 mii LEI. Pe măsura 2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale, s-au reziliat 17 contracte de finanţare cu APDRP din diverse motive sau la cererea beneficiarilor. Pentru 5 proiecte se efectuaseră plăţi până la data încetării contractului, în valoare de 16.181,369 mii LEI. Alte 237 proiecte au fost sancţionate (din care 28 proiecte au fost sancţionate în decursul anului 2009), datorită unor neregularităţi constatate în implementarea proiectelor, valoarea sancţiunilor totalizând 42.254,437 mii LEI. Pe măsura 3.1 Investiţii în exploataţiile agricole, s-au reziliat 149 contracte de finanţare cu APDRP din diverse motive sau la cererea beneficiarilor, 17 beneficiari solicitând rezilierea contractelor în cursul anului 2009. Pentru 17 proiecte se efectuaseră plăţi până la data încetării contractului, în valoare de 8.416,086 mii LEI. Alte 60 proiecte au fost sancţionate (din care 24 proiecte au fost sancţionate în decursul anului 2009), valoarea sancţiunilor totalizând 14.112,042 mii LEI. Pe măsura 3.2 Înfiinţarea grupurilor de producători, în cursul anului 2009 s-a reziliat 1 contract de finanţare cu APDRP. Pentru acest contract nu se efectuaseră plăţi până la data încetării contractului. Pe măsura 3.3 Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural, în cursul anului 2009 s-au reziliat 46 contracte de finanţare cu APDRP. Pentru aceste proiecte se efectuaseră plăţi până la data încetării contractului, în valoare de 596,789 mii LEI. Alte 46 proiecte au fost sancţionate (din care 1 proiect a fost sancţionat în decursul anului 2009), valoarea sancţiunilor totalizând 596,785 mii LEI. 199

Pe măsura 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative, s-au reziliat 213 contracte de finanţare cu APDRP din diverse motive sau la cererea beneficiarilor, 25 beneficiari solicitând rezilierea contractelor în cursul anului 2009. Pentru 48 proiecte se efectuaseră plăţi până la data încetării contractelor, în valoare de 5.732,758 mii LEI. Alte 90 proiecte au fost sancţionate (din care 60 proiecte au fost sancţionate în decursul anului 2009), datorită unor neregularităţi constatate în implementarea proiectelor, valoarea sancţiunilor totalizând 9.570,361 mii LEI. Pe măsura 3.5 Silvicultură au fost reziliate 5 contracte, la cererea beneficiarilor sau din diverse motive, pentru care nu se efectuaseră plăţi până la data încetării contractului. În decursul anului 2009 s-a reziliat 1 proiect pe această măsură. Au fost sancţionate 4 proiecte în decursul anului 2009, valoarea sancţiunilor totalizând 138,474 mii LEI. Pe măsura 4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale au fost reziliate 2 contracte. În ceea ce priveşte măsura 4.2 Asistenţă tehnică, au fost reziliate 9 proiecte. 6.2.3.6. Concluzii privind diferenţele înregistrate în implementarea proiectelor între regiuni, măsuri, submăsuri Efectuarea de plăţi către beneficiarii Programului SAPARD a început în luna septembrie 2003, situaţia plăţilor lunare efectuate în perioada septembrie 2003 decembrie 2009 fiind prezentată în graficele de mai jos. Grafic 6.28 200

Grafic 6.29 Grafic 6.30 201

Grafic 6.31 Grafic 6.32 202

Grafic 6.33 Grafic 6.34 203

Grafic 6.35 Grafic 6.36 204

Grafic 6.37 Analizând stadiul implementării proiectelor contractate, rezultă că din 4.451 proiecte contractate pe măsurile acreditate au fost finalizate 4.374. La 31 decembrie 2009, distribuţia celor 4.451 proiecte contractate (cu o valoare publică totală de 4.922.656.378,232 LEI, reprezentând 1.354.928.911,230 Euro) pe măsurile 1.1, 1.2, 2.1, 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5, 4.1 şi 4.2 este următoarea: - 459 proiecte pe măsura 1.1; - 20 proiecte pe măsura 1.2; - 847 proiecte pe măsura 2.1; - 1.935 proiecte pe măsura 3.1; - 3 proiecte pe măsura 3.2; - 1 proiecte pe măsura 3.3; - 1.058 proiecte pe măsura 3.4; - 113 proiecte pe măsura 3.5; - 5 proiecte pe măsura 4.1; - 10 proiecte pe măsura 4.2. Cele 4.374 proiecte finalizate sunt divizate pe măsuri după cum urmează: - 450 proiecte pe măsura 1.1; - 19 proiecte pe măsura 1.2; - 843 proiecte pe măsura 2.1; - 1.916 proiecte pe măsura 3.1; - 1.018 proiecte pe măsura 3.4; - 113 proiecte pe măsura 3.5; - 5 proiecte pe măsura 4.1; - 10 proiecte pe măsura 4.2. 205

Din totalul de 1.521,450 mil. Euro reprezentând alocările financiare aferente Acordurilor Anuale de Finanţare 2000-2006, corespunzătoare măsurilor acreditate în cadrul Programului SAPARD, situaţia sumelor angajate şi a plăţilor efectuate se prezintă astfel: - Valoarea proiectelor contractate 1.354,929 mil. Euro - Valoarea plăţilor efectuate 1.348,016 mil. Euro Din analiza angajamentelor existente în acest moment, rezultă că 46% din totalul sumei angajate (1.354,929 milioane Euro) este reprezentată de angajamentele pe măsura 2.1, în valoare de 619,067 mil. Euro. Făcând o comparaţie a stadiului submăsurilor implementate în cadrul Programului SAPARD, se observă că cea mai mare atractivitate o au următoarele submăsuri: Carne, produse din carne şi ouă (197 proiecte contractate) - măsura 1.1; Lapte şi produse lactate (91 proiecte contractate) - măsura 1.1; Culturi de câmp (1.213 proiecte contractate) - măsura 3.1; Ferme de vaci de lapte şi bivoliţe (230 proiecte contractate) - măsura 3.1; Turism rural (628 proiecte contractate) - măsura 3.4; Alte activităţi (330 proiecte contractate) - măsura 3.4. O sinteză a stadiului măsurilor implementate de România, până la sfârşitul anului 2009, arată că pentru măsura 1.1 Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole, valoarea publică contractată aferentă a fost de 337,408 mil. Euro, reprezentând 25% din totalul angajamentelor APDRP. Pentru cele 459 de proiecte contractate pentru măsura 1.1 au fost autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 1.241.691,988 mii LEI, reprezentând 351,024 milioane Euro (Tabel 6.12) 92,49% din alocările PNADR 2000-2006. Situaţia angajărilor şi plăţilor efectuate pe fiecare submăsură din cadrul acestei măsuri este prezentată în Tabelele 6.11 şi 6.12. Situaţia angajărilor efectuate pe măsura 1.1 până la data de 31.12.2009 SUBMĂSURA % din măsură Alocare 2000 2006 Valoare proiecte contractate Tabel 6.11 Euro Grad de consumare % 2000-2006 Carne 23 87.288.054,26 174.703.218,09 200,15 Lapte şi produse lactate 23 87.288.054,26 48.469.277,83 55,53 Cereale 10 37.951.327,94 41.250.559,87 108,69 Seminţe oleaginoase 3 11.385.398,38 3.104.913,10 27,27 Vin 9 34.156.195,14 27.996.534,69 81,97 Fructe şi legume 16 60.722.124,70 30.926.482,44 50,93 Peşte şi produse piscicole 6 22.770.796,76 10.288.694,85 45,18 Zahăr 4 15.180.531,17 0,00 0,00 Plante textile 6 22.770.796,76 668.145,32 2,93 TOTAL 100 379.513.279,37 337.407.826,18 88,91 206

Situaţia plăţilor efectuate pe măsura 1.1 până la data de 31.12.2009 SUBMĂSURA % din măsură Alocare 2000 2006 Valoare plăţi efectuate Tabel 6.12 Euro Grad de consumare % 2000-2006 Carne 23 87.288.054,26 181.929.449,66 208,42 Lapte şi produse lactate 23 87.288.054,26 50.255.143,89 57,57 Cereale 10 37.951.327,94 42.003.902,06 110,68 Seminţe oleaginoase 3 11.385.398,38 3.470.690,76 30,48 Vin 9 34.156.195,14 29.809.022,13 87,27 Fructe şi legume 16 60.722.124,70 32.181.771,62 53,00 Peşte şi produse piscicole 6 22.770.796,76 10.647.658,32 46,76 Zahăr 4 15.180.531,17 0,00 0,00 Plante textile 6 22.770.796,76 726.753,81 3,19 TOTAL 100 379.513.279,37 351.024.392,26 92,49 În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor necalamitate pentru măsura 1.1, Regiunea 7 Alba Iulia deţine cea mai mare pondere, respectiv 17,54% din total proiecte aprobate pe această măsură urmata de Regiunea 2 Sud Est cu o pondere de 17,33%, iar Regiunea 1 Nord Est Iaşi deţine o pondere de aproximativ 15,79% din total proiecte aprobate. Astfel, aceste trei regiuni deţin 50,66% din totalul proiectelor aprobate, aspect care poate fi explicat prin faptul că aceste regiuni includ zone cu tradiţie în producţia de lapte şi carne, sectoare care de altfel sunt preponderente în totalul proiectelor aprobate pentru măsura 1.1. Distribuţia regională a proiectelor necalamitate pentru 1.1 este prezentată în Graficul 6.38. Grafic 6.38 207

În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor calamitate pentru măsura 1.1 este prezentată în Graficul 6.39. Grafic 6.39 În privinţa măsurii 1.2 Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor, se observă că valoarea publică contractată a fost de 33,698 mil. Euro, respectiv 2,49% din totalul angajamentelor APDRP. Pentru cele 20 proiecte contractate pentru măsura 1.2 au fost autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 114.654,165 mii LEI, reprezentând 29,355 milioane Euro 77,68% din alocările PNADR 2000-2006. Situaţia angajărilor şi plăţilor efectuate pe fiecare submăsură din cadrul acestei măsuri este prezentată în Tabelele 6.13 şi 6.14. Situaţia angajărilor efectuate pe Măsura 1.2 până la data de 31.12.2009 SUBMĂSURA % din măsură Alocare 2002 2006 Valoare proiecte contractate Tabel 6.13 Euro Grad de consumare % 2002-2006 Control sanitar-veterinar 0.00 29.883.203,12 79,07 Control fitosanitar 0.00 2.173.096,33 5,75 Controlul calităţii produselor alimentare 0.00 1.641.336,63 4,34 TOTAL 100 37.791.593,33 33.697.636,09 89,17 208

Tabel 6.14 Situaţia plăţilor efectuate pe Măsura 1.2 până la data de 31.12.2009 Euro SUBMĂSURA Grad de % din Alocare Valoare plăţi consumare % măsură 2002 2006 efectuate 2002-2006 Control sanitar-veterinar - 25.775.281,08 68,20 Control fitosanitar - 1.960.054,03 5,19 Controlul calităţii produselor alimentare - 1.619.831,10 4,29 TOTAL 100 37.791.593,33 29.355.166,21 77,68 În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor pentru măsura 1.2, ponderea cea mai mare o deţine Regiunea 8 Bucureşti Ilfov, respectiv 20% din total proiecte aprobate pe această măsură, Regiunea 1 Nord Est deţine o pondere de 15% şi Regiunea 7 Alba Iulia deţine o pondere de 15% din total proiecte aprobate pe această măsură. Astfel, aceste trei regiuni deţin 50% din totalul proiectelor aprobate pe această măsură. În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor pentru măsura 1.2, aceasta este prezentată în Graficul 6.40. Grafic 6.40 În ceea ce priveşte măsura 2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale, se observă că valoarea publică contractată a fost de 619,067 mil. Euro, respectiv 45,69% din totalul angajamentelor APDRP. 209

La finalul anului 2009, pentru această măsură valoarea totală a contractelor, respectiv 619,067 milioane Euro, raportată la sumele alocate prin AFA 2000-2006 reprezintă un grad de angajare de 91,29% (Tabel 6.15). Pentru cele 847 proiecte contractate pentru măsura 2.1 au fost autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 2.265.940,628 mii LEI, reprezentând 600,301 milioane Euro (Tabel 6.16) 88,52% din alocările PNADR 2000-2006. Situaţia angajărilor efectuate pe măsura 2.1 până la data de 31.12.2009 SUBMĂSURA % din măsură Alocare 2000-2006 Valoare proiecte contractate Tabel 6.15 Euro Grad de consumare % 2000-2006 Drumuri în zonele rurale 50 339.080.219,17 334.229.944,39 98,57 Alimentare cu apă 35 237.356.153,42 183.152.646,25 77,16 Canalizare în zonele rurale 9,6 65.103.402,08 74.627.655,37 114,63 Infrastructura de prevenire şi protecţie 5,4 36.620.663,67 27.056.489,75 73,88 împotriva inundaţiilor TOTAL 100 678.160.438,33 619.066.735,75 91,29 Situaţia plăţilor efectuate pe măsura 2.1 până la data de 31.12.2009 SUBMĂSURA % din măsură Alocare 2000-2006 Valoare plăţi efectuate Tabel 6.16 Euro Grad de consumare % 2000-2006 Drumuri în zonele rurale 50 339.080.219,17 324.048.229,78 95,57 Alimentare cu apă 35 237.356.153,42 177.007.658,43 74,57 Canalizare în zonele rurale 9,6 65.103.402,08 75.275.288,39 115,62 Infrastructura de prevenire şi protecţie 5,4 36.620.663,67 23.969.470,89 65,45 împotriva inundaţiilor TOTAL 100 678.160.438,33 600.300.647,49 88,52 În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor necalamitate aprobate pentru această măsură, trei regiuni, respectiv Regiunea 1 Nord Est Iaşi (26,57%), Regiunea 2 Sud Est Constanţa (16,49%) şi Regiunea 3 Sud-Muntenia Târgovişte (19,24%), deţin împreună un procent de 62,30% din totalul proiectelor aprobate pentru această măsură. Distribuţia regională a proiectelor aprobate pentru măsura 2.1 este prezentată în Graficul 6.41. 210

Grafic 6.41 În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor calamitate aprobate pentru această măsură, două regiuni, respectiv Regiunea 1 Nord Est Iaşi si Regiunea 3 Sud Muntenia deţin o pondere de 20,48%, iar Regiunea 4 Sud Vest Oltenia deţine o pondere de 19,28% din totalul proiectelor calamitate aprobate. Astfel cele trei regiuni deţin o pondere de 60,24% din totalul proiectelor calamitate aprobate. Distribuţia regională a proiectelor aprobate pentru măsura 2.1 este prezentată în Graficul 6.42. Grafic 6.42 211

Pe măsura 3.1, valoarea publică contractată a fost de 230,538 mil. Euro, respectiv 17,01% din totalul angajamentelor. Pentru cele 1.935 de proiecte contractate pentru măsura 3.1 au fost autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 832.173,659 mii LEI, reprezentând 236,840 milioane Euro (Tabel 6.18) 91,42% din alocările PNADR 2002-2006. Situaţia angajărilor şi plăţilor efectuate pe fiecare submăsură din cadrul acestei măsuri este prezentată în Tabelele 6.17 şi 6.18. Situaţia angajărilor efectuate pe măsura 3.1 până la data de 31.12.2009 SUBMĂSURA % din măsură Alocare 2002-2006 Valoare proiecte contractate Tabel 6.17 Euro Grad de consumare % 2002-2006 Culturi de câmp 19 49.223.787,26 110.053.117,13 223,58 Horticultură (din care din floricultură 1,5%) 8 20.725.805,16 2.975.614,81 14,36 Viticultură 8 20.725.805,16 7.295.246,95 35,20 Pomicultură 8 20.725.805,16 5.006.015,53 24,15 Sere 4 10.362.902,58 5.283.973,55 50,99 Ferme de vaci de lapte/bivoliţe 14 36.270.159,04 31.063.456,23 85,64 Creştere şi îngrăşare de taurine 14 36.270.159,04 3.247.704,63 8,95 Ferme de oi/capre 3 7.772.176,94 3.927.494,87 50,53 Îngrăşătorii de berbecuţi 3 7.772.176,94 2.122.949,21 27,31 Ferme de porci 10 25.907.256,45 30.175.157,90 116,47 Ferme de păsări 5 12.953.628,23 26.494.631,99 204,53 Alte ferme vegetale şi de creştere a animalelor şi păsărilor specializate în 4 10.362.902,58 2.892.330,36 27,91 obţinerea de produse pentru consumul uman TOTAL 100 259.072.564,55 230.537.693,17 88,99 Situaţia plăţilor efectuate pe măsura 3.1 până la data de 31.12.2009 SUBMĂSURA % din măsură Alocare 2002-2006 Valoare plăţi efectuate Tabel 6.18 Euro Grad de consumare % 2002-2006 Culturi de câmp 19 49.223.787,26 112.857.939,49 229,28 Horticultură (din care din floricultură 1,5%) 8 20.725.805,16 3.138.607,68 15,14 Viticultură 8 20.725.805,16 7.738.594,03 37,34 Pomicultură 8 20.725.805,16 5.377.173,74 25,94 Sere 4 10.362.902,58 5.603.422,56 54,07 212

Ferme de vaci de lapte/bivoliţe 14 36.270.159,04 31.591. 311,97 87,10 Creştere şi îngrăşare de taurine 14 36.270.159,04 3.789.031,29 10,45 Ferme de oi/capre 3 7.772.176,94 3.601.519,02 46,34 Îngrăşătorii de berbecuţi 3 7.772.176,94 1.956.771,00 25,18 Ferme de porci 10 25.907.256,45 30.415.481,06 117,40 Ferme de păsări 5 12.953.628,23 27.762.626,08 214,32 Alte ferme vegetale şi de creştere a animalelor şi păsărilor specializate în 4 10.362.902,58 3.007.252,58 29,02 obţinerea de produse pentru consumul uman. TOTAL 100 259 072 564.55 236.839.730,49 91,42 În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor necalamitate pentru măsura 3.1, Regiunea 2 Sud Est deţine cea mai mare pondere, respectiv 25,00% din total proiecte aprobate pe această măsură, Regiunea 3 Sud - Muntenia deţine o pondere de aproximativ 19,01% din total proiecte aprobate, iar Regiunea 1 Nord Est Iaşi deţine 16,23%. Astfel, aceste trei regiuni deţin 60,24% din totalul proiectelor aprobate, aspect care poate fi explicat prin faptul că aceste regiuni conţin zone cu tradiţie în producţia de lapte. De altfel, aceste regiuni sunt preponderente şi în totalul proiectelor aprobate pentru măsura 1.1. Distribuţia regională a proiectelor pentru 3.1 este prezentată în Graficul 6.43. Grafic 6.43 În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor calamitate pentru măsura 3.1, Regiunea 5 Vest Timişoara deţine cea mai mare pondere, respectiv 74,19% din total proiecte aprobate pe această măsură. 213

Distribuţia regională a proiectelor calamitate în cadrul măsurii 3.1 este prezentată în Graficul 6. 44. Grafic 6.44 În privinţa măsurii 3.2 Constituirea grupurilor de producători, se observă că valoarea publică contractată a fost de 0,075 mil. Euro, respectiv 0,01% din totalul angajamentelor APDRP. Pentru cele 3 proiecte contractate pentru măsura 3.2 au fost autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 226,983 mii LEI, reprezentând 0,057 milioane Euro (Tabel 6.20) 5,72% din alocările PNADR 2002-2006. Situaţia angajărilor şi plăţilor efectuate pe fiecare submăsură din cadrul acestei măsuri este prezentată în Tabelele 6.19 şi 6.20. Situaţia angajărilor efectuate pe Măsura 3.2 până la data de 31.12.2009 SUBMĂSURA % din măsură Alocare 2005-2006 Valoare proiecte contractate Tabel 6.19 Euro Grad de consumare % 2005-2006 Cereale şi plante tehnice 0,00 0,00 0,00 Plante medicinale şi aromatice 0,00 0,00 0,00 Culturi specializate (Tutun, Hamei) 0,00 0,00 0,00 Legume şi cartofi 0,00 0,00 0,00 Fructe, inclusiv struguri de masă 0,00 0,00 0,00 Struguri de vin 0,00 0,00 0,00 Ciuperci 0,00 0,00 0,00 Flori şi plante ornamentale 0,00 0,00 0,00 Lapte 0,00 75.114,59 7,51 Carne 0,00 0,00 0,00 214

Ouă de consum 0,00 0,00 0,00 Miere de albine şi produse apicole 0,00 0,00 0,00 Produse pescăreşti 0,00 0,00 0,00 Produse silvice 0,00 0,00 0,00 TOTAL 100 1.000.000,00 75.114,59 7,51 Situaţia plăţilor efectuate pe Măsura 3.2 până la data de 31.12.2009 SUBMĂSURA % din măsură Alocare 2005-2006 Valoare plăţi efectuate Tabel 6.20 Euro Grad de consumare % 2005-2006 Cereale şi plante tehnice 0,00 0,00 0,00 Plante medicinale şi aromatice 0,00 0,00 0,00 Culturi specializate (Tutun, Hamei) 0,00 0,00 0,00 Legume si cartofi 0,00 0,00 0,00 Fructe, inclusiv struguri de masă 0,00 0,00 0,00 Struguri de vin 0,00 0,00 0,00 Ciuperci 0,00 0,00 0,00 Flori şi plante ornamentale 0,00 0,00 0,00 Lapte 0,00 57.200,22 5,72 Carne 0,00 0,00 0,00 Ouă de consum 0,00 0,00 0,00 Miere de albine şi produse apicole 0,00 0,00 0,00 Produse pescăreşti 0,00 0,00 0,00 Produse silvice 0,00 0,00 0,00 TOTAL 100 1.000.000,00 57.200,22 5,72 În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor pentru măsura 3.2, aceasta este prezentată în Graficul 6.45. Grafic 6.45 215

În privinţa măsurii 3.3 Metode agricole de producţie, proiectate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural, se observă că valoarea publică contractată a fost de 0,014 mil. Euro, respectiv 0,001% din totalul angajamentelor APDRP. Pentru proiectele contractate pe măsura 3.3 au fost autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 646,889 mii LEI, reprezentând 0,191 milioane Euro 10,31% din alocările PNADR 2000-2006. Situaţia angajărilor şi plăţilor efectuate pe fiecare submăsură din cadrul acestei măsuri este prezentată în Tabelele 6.21 şi 6.22. Situaţia angajărilor efectuate pe Măsura 3.3 până la data de 31.12.2009 SUBMĂSURA % din măsură Alocare 2005-2006 Valoare proiecte contractate Tabel 6.21 Euro Grad de consumare % 2005-2006 Conservarea solului şi protecţia împotriva eroziunii 40 739.801,60 0,00 0,00 Conservarea biodiversităţii prin practici agricole tradiţionale 20 369.900,80 14.250,03 3,85 Agricultura ecologică 40 739.801,60 0,00 0,00 TOTAL 100 1.849.504,00 14.250,03 0,77 Tabel 6.22 Situaţia plăţilor efectuate pe Măsura 3.3 până la data de 31.12.2009 Euro SUBMĂSURA Grad de % din Alocare Valoare plăţi consumare % măsură 2005-2006 efectuate 2005-2006 Conservarea solului şi protecţia împotriva eroziunii 40 739.801,60 0,00 0,00 Conservarea biodiversităţii prin practici agricole tradiţionale 20 369.900,80 190.681,04 51,55 Agricultura ecologică 40 739.801,60 0,00 0,00 TOTAL 100 1.849.504,00 190.681,04 10,31 În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor pentru măsura 3,3, aceasta este prezentată în Graficul 6.46. 216

Grafic 6.46 În cadrul măsurii 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative, valoarea publică contractată a fost de 66,768 mil. Euro, respectiv 4,93% din totalul angajamentelor APDRP. Pentru cele 1.058 de proiecte contractate pentru măsura 3.4 au fost autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 239.583,771 mii LEI, reprezentând 68,196 milioane Euro (Tabel 6.24) 80,97% din alocările PNADR 2002-2006. Situaţia angajărilor efectuate pe măsura 3.4 până la data de 31.12.2009 SUBMĂSURA % din măsură Alocare 2002-2006 Valoare proiecte contractate Tabel 6.23 Euro Grad de consumare % 2002-2006 Servicii agricole 2 1.684.410,67 188.523,40 11,19 Turism rural 25 21.055.133,35 52.727.268,33 250,42 Alte tipuri de activităţi 20 16.844.106,68 5.053.667,17 30,00 turistice în spaţiul rural Meşteşuguri 10 8.422.053,34 1.203.674,36 14,29 Acvacultură 8 6.737.642,67 1.839.806,41 27,31 Alte activităţi 10 8.422.053,34 5.719.993,06 67,92 Procesarea la nivelul fermei, a produselor tradiţionale atestate şi / sau ecologice certificate 25 21.055.133,35 35.090,19 0,17 TOTAL 100 84.220.533,41 66.768.022,93 79,28 217

Situaţia plăţilor efectuate pe măsura 3.4 până la data de 31.12.2009 SUBMĂSURA % din măsură Alocare 2002-2006 Valoare Plăţi efectuate Tabel 6.24 Euro Grad de consumare % 2002-2006 Servicii agricole 2 1.684.410,67 203.213,87 12,06 Turism rural 25 21.055.133,35 53.783.611,09 255,44 Alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul rural 20 16.844.106,68 5.250.202,22 31,17 Meşteşuguri 10 8.422.053,34 1.170.444,86 13,90 Acvacultură 8 6.737.642,67 1.830.000,58 27,16 Alte activităţi 10 8.422.053,34 5.922.139,08 70,32 Procesarea la nivelul fermei, a produselor tradiţionale atestate şi / sau ecologice 25 21.055.133,35 36.467,51 0,17 certificate TOTAL 100 84.220.533,41 68.196.079,21 80,97 În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor necalamitate pentru măsura 3.4, Regiunea 7 Centru Alba Iulia deţine cea mai mare pondere, respectiv 31,37% din total proiecte aprobate pe această măsură, Regiunea 1 Nord Est Iaşi deţine o pondere de aproximativ 16,87% în total proiecte aprobate, iar Regiunea 4 Sud Vest Oltenia deţine 13,84%. Astfel, aceste trei regiuni deţin 62,08% din totalul proiectelor aprobate, aspect care poate fi explicat prin faptul că aceste regiuni conţin zone cu tradiţie în agroturism. Distribuţia regională a proiectelor pentru măsura 3.4 este prezentată în Graficul 6.47. Grafic 6.47 Distribuţia regională a proiectelor calamitate pentru măsura 3.4 este prezentată în Graficul 6.48. 218

Grafic 6.48 În cadrul măsurii 3.5 Silvicultură, valoarea publică contractată a fost de 63,086 mil. Euro, respectiv 4,66% din totalul angajamentelor APDRP. Valoarea totală a contractelor încheiate pentru această măsură (63,086 milioane Euro) reprezintă 84,74% AFA 2002-2006 (Tabel 6.25). Pentru cele 113 proiecte contractate pentru măsura 3.5 au fost autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 218.828,750 mii LEI, reprezentând 57,599 milioane Euro (Tabel 6.26) 77,37% din alocările PNADR 2002-2006. Situaţia angajărilor efectuate pe măsura 3.5 până la data de 31.12.2009 SUBMĂSURA % din măsură Alocare 2003-2006 Valoare proiecte contractate Tabel 6.25 Euro Grad de consumare % 2003-2006 Împăduriri 10 7.445.100,67 100.732,07 1,35 Pepiniere 5 3.722.550,33 23.892,09 0,64 Investiţii pentru îmbunătăţirea prelucrării primare a lemnului şi a 15 11.167.651,00 6.030.959,90 54,00 marketingului produselor forestiere Drumuri forestiere 20 14.890.201,33 56.930.505,93 382,34 Gospodărire de păduri 50 37.225.503,33 0,00 0,00 TOTAL 100 74.451.006,67 63.086.089,98 84,74 219

Situaţia plăţilor efectuate pe măsura 3.5 până la data de 31.12.2009 SUBMĂSURA % din măsură Alocare 2003-2006 Valoare plăţi efectuate Tabel 6.26 Euro Grad de consumare % 2003-2006 Împăduriri 10 7.445.100,67 96.403,36 1,29 Pepiniere 5 3.722.550,33 24.965,08 0,67 Investiţii pentru îmbunătăţirea prelucrării primare a lemnului şi a 15 11.167.651,00 6.409.488,72 57,39 marketingului produselor forestiere Drumuri forestiere 20 14.890.201,33 51.068.586,42 342,97 Gospodărire de păduri 50 37.225.503,33 0,00 0,00 TOTAL 100 74.451.006,67 57.599.443,58 77,37 În ceea ce priveşte distribuţia regională a proiectelor pentru măsura 3.5, Regiunea 7 Centru Alba Iulia deţine cea mai mare pondere, respectiv 32,74% din total proiecte aprobate pe această măsură, Regiunea 6 Nord Vest deţine o pondere de aproximativ 30,09% în total proiecte aprobate, în timp ce Regiunea 5 Vest România deţine o pondere de 15,93%. Astfel cele trei regiuni deţin o pondere de 78,76% din total proiecte aprobate pe această măsură. Distribuţia regională a proiectelor aprobate pentru măsura 3.5 este prezentată în Graficul 6.49. Grafic 6.49 Pentru măsura 4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale valoarea publică contractată a fost 2,901 mil. Euro, respectiv 0,21% din totalul angajamentelor APDRP. 220

Pentru cele 5 proiecte contractate pentru măsura 4.1 au fost autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 10.521,61 mii LEI, reprezentând 3,028 milioane Euro (Tabel 6.27 şi 6.28) 76,69% din alocările PNADR 2002-2006. Situaţia angajărilor efectuate pe măsura 4.1 până la data de 31.12.2009 Măsura 4.1 Alocare 2002-2006 Valoare proiecte contractate Tabel 6.27 Euro Grad de utilizare % 2002-2006 TOTAL 3.949.238,67 2.901.044,70 73,46 Tabel 6.28 Situaţia plăţilor efectuate pe măsura 4.1 până la data de 31.12.2009 Euro Grad de utilizare Alocare Măsura 4.1 Valoare plăţi efectuate % 2002-2006 2002-2006 TOTAL 3.949.238,67 3.028.493,43 76,69 Pentru măsura 4.2 Asistenţă tehnică valoarea publică contractată a fost 1,374 mil. Euro, respectiv 0,10% din totalul angajamentelor APDRP. Pentru cele 10 proiecte contractate pentru măsura 4.2 au fost autorizate şi efectuate plăţi în valoare totală de 5.214,570 mii LEI, reprezentând 1,424 milioane Euro (98,79% din alocările PNADR 2000-2006) (Tabel 6.30). Situaţia angajărilor efectuate pe măsura 4.2 până la data de 31.12.2009 Măsura 4.2 Alocare 2000-2006 Valoare proiecte contractate Tabel 6.29 Euro Grad de utilizare % 2000-2006 TOTAL 1.441.406,25 1.374.497,80 95,36 Situaţia plăţilor efectuate pe măsura 4.2 până la data de 31.12.2009 Măsura 4.2 Alocare 2000-2006 Valoare plăţi efectuate Tabel 6.30 Euro Grad de consumare % 2000-2006 TOTAL 1.441.406,25 1.424.016,47 98,79 221

6.2.3.7. Evaluarea măsurii în care obiectivele Programului au fost atinse, atât la nivel de program, măsură şi submăsură pentru întreaga perioadă de implementare Măsura 1.1 Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole Obiectivul general al măsurii este creşterea eficienţei procesării şi marketingului produselor agricole şi piscicole, rezultând în produse de calitate care să contribuie la implementarea acquis-ului comunitar, la creşterea competitivităţii şi valorii adăugate a produselor şi la crearea de noi locuri de muncă. Investiţiile realizate în cadrul acestei măsuri trebuie să contribuie la: orientarea producţiei în acord cu tendinţele previzibile de piaţă, îmbunătăţirea sau raţionalizarea reţelelor de colectare şi comercializare en-gross, îmbunătăţirea prezentării şi condiţionării produselor agricole şi piscicole pe piaţă, creşterea eficienţei prin utilizarea de tehnologii moderne, îmbunătăţirea calităţii produselor prelucrate şi a controlului calităţii produselor alimentare cu respectarea cerinţelor minime ale siguranţei alimentare, promovarea metodelor de producţie care nu dăunează mediului, creşterea numărului de locuri de muncă în mediul rural, precum şi menţinerea celor existente. Datele privind investiţiile finanţate în perioada de referinţă per obiectivul principal al proiectului sunt prezentate în Anexa nr. 5 Tabele de monitorizare, respectiv tabelul a.1.1 şi a.3.1 calamitat. Capacităţile prevăzute a fi realizate sau modernizate prin această măsură, pentru proiectele necalamitate şi pentru cele calamitate sunt prezentate în tabelele de mai jos. Tabel 6.31 Proiecte Necalamitate Număr de Unitatea de referinţă pentru proiectele aprobate proiecte Sector Unitate de Capacităţi implicate Aprobate măsură Nouă Îmbunătăţită Lapte şi produse lactate 91 hl/an 2.677.455 6.881.813 din care colectare lapte 2 hl/an 9.612 120.000 unităţi procesare 2.667.843 88 hl/an 6.610.813 lapte t/an 346.828 774.273 Carne şi produse din carne şi ouă- 196 din care: mii buc 0 6.000 ouă/an vită 0 t/an 0 0 procesare porc 2 ' 0 14.200 oaie 0 ' 0 0 păsări 4 ' 9.097 3.240 mixt 138 156.724 502.661 abatoare 51 ' 181.007 254.172 laboratoare 0 ' 0 0 Fructe, legume şi cartofi 40 ' 132.964 147.308 222

din care: proaspete 20 ' 125.659 25.329 prelucrate 20 ' 7.305 121.979 Vin 44 ' 51.122 254.063 laboratoare 5 ' 3.000 3.140 din care: capacităţi de depozitare 12 16.147 136.662 Peşte 18 ' 19.541 22.154 Plante textile 1 300 0 Cereale 63 ' 2.660.242 Oleaginoase 3 ' 0 252.600 Zahăr 0 ' 0 TOTAL 456 Sector Număr de proiecte Aprobate Tabel 6.32 Proiecte calamitate Unitatea de referinţă pentru proiectele aprobate Unitate de măsură Capacităţi implicate Nouă Îmbunătăţită Lapte şi produse lactate 0 hl/an 0,000 0,000 colectare lapte 0 hl/an 0,000 0,000 din care unităţi procesare lapte 0 hl/an 0,000 0,000 t/an 11.250,000 0,000 Carne şi produse din carne şi ouă- 1 din care: mii buc 0 0 ouă/an vită 0 t/an 0,000 0,000 porc 0 ' 0,000 0,000 procesare oaie 0 ' 0,000 0,000 păsări 0 ' 0,000 0,000 mixt 0 0,000 0,000 abatoare 1 ' 11.250,000 0,000 laboratoare 0 ' 0,000 0,000 Fructe, legume şi cartofi 0 ' 0,000 0,000 din care: proaspete 0 ' 0,000 0,000 prelucrate 0 ' 0,000 0,000 Vin 0 ' 0,000 0,000 laboratoare 0 ' 0,000 0,000 din care: capacităţi de depozitare 0 0,000 0,000 Peşte 0 ' 0,000 0,000 Plante textile 0 0,000 0,000 Cereale 2 ' 18.500,000 Oleaginoase 0 ' 0,000 0,000 Zahăr 0 ' 0,000 TOTAL 3 223

În ceea ce priveşte submăsura Lapte şi produse lactate, cea mai mare pondere a investiţiilor este orientată către unităţile de procesare lapte, pe ansamblul sectorului fiind prevăzute a fi realizate capacităţi noi de colectare şi procesare a laptelui de 2.677,455 mii hl/an şi îmbunătăţite capacităţi de 6.881,813 mii hl/an. În ceea ce priveşte submăsura Carne, produse din carne şi ouă va fi realizată o capacitate nouă de procesare de aproximativ 346,828 mii tone/an şi vor fi modernizate capacităţi în valoare de 774,273 mii tone/an şi 6.000 mii bucăţi de ouă/an, iar pentru proiectele calamitate va fi realizată o capacitate nouă de aproximativ 11,250 mii tone/an. Ponderea cea mai mare a capacităţilor se concentrează în sectorul de procesare de carne mixtă şi de abatorizare. Prin submăsura Fructe, legume şi cartofi sunt prevăzute a fi realizate capacităţi noi de 132,964 mii tone, cu precădere axate către depozitarea şi sortarea legumelor proaspete, în timp ce capacităţile îmbunătăţite, de 147,308 mii tone/an, sunt orientate în special către procesarea legumelor, fructelor şi cartofilor. Pe submăsura Vin, reprezentată prin 44 contracte, se preconizează crearea unei capacităţi noi de 51,122 mii tone/an şi îmbunătăţirea unei capacităţi de 254,063 mii tone/an. În sectorul Pisciculturii, se vor crea capacităţi noi de cca. 19,541 mii tone/an şi se vor îmbunătăţi capacităţile existente de circa 22,154 mii tone/an. Prin submăsura Plante textile, se vor crea capacităţi noi de cca. 0,300 mii tone/an. În ce priveşte Cerealele, prin proiectele contractate se vor îmbunătăţi capacităţile existente de circa 2.660,242 mii tone/an pentru proiectele necalamitate, şi circa 18,500 mii tone/an pentru proiectele calamitate. Prin contractele finanţate pe submăsura Oleaginoase, se vor îmbunătăţi capacităţile existente de circa 252,600 mii tone/an. Datele complete privind capacităţile prevăzute a fi realizate sau modernizate sunt prezentate în Tabelele 6.31 şi 6.32. Concluzionând, în ceea ce priveşte evaluarea măsurii în care obiectivele Programului au fost atinse menţionăm că potrivit PNADR se estimase realizarea a 2.100 proiecte care se încadrează în măsura de prelucrare şi marketing al produselor agricole, pentru următoarele sectoare: lapte, carne, cereale, oleaginoase, vin, fructe şi legume, cartofi, peşte. Pe Măsura 1.1 până la sfârşitul anului 2009 au mai rămas contractate 456 proiecte. Prin fişa măsurii se precizează că în cadrul acestei măsuri vor putea fi finanţate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 30.000 4.000.000 Euro. Respectând regula din fişa măsurii cele 456 de proiecte au reuşit să absoarbă întreaga sumă alocată acestei măsuri. 224

Măsura 1.2 Îmbunătăţirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar şi fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare şi pentru protecţia consumatorilor Capacităţile prevăzute a fi realizate prin această măsură, pentru proiectele aprobate sunt prezentate în tabelul de mai jos. Tabelul 6.33 Număr Laboratoare proiecte aprobate Capacitate nr. tipuri de analize control sanitar-veterinar 17 2.232 control fitosanitar 2 13 controlul calităţii produselor alimentare 1 65 TOTAL 20 În cadrul acestei măsuri, ponderea cea mai mare o deţine numărul de tipuri de analize pentru controlul sanitar veterinar, respectiv 2.232 tipuri de analize. Datele complete privind capacităţile prevăzute a fi realizate sunt prezentate în Tabelul 6.33. Concluzionând, în ceea ce priveşte evaluarea măsurii în care obiectivele Programului au fost atinse menţionăm că potrivit PNADR se estimase realizarea a 178 de proiecte de îmbunătăţire a sistemului de control al calităţii. Pe Măsura 1.2 până la sfârşitul anului 2009 au mai rămas contractate 20 proiecte. Prin fişa măsurii se precizează că în cadrul acestei măsuri vor putea fi finanţate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 50.000-2.000.000 Euro. Respectând regula din fişa măsurii cele 20 de proiecte au reuşit să absoarbă întreaga sumă alocată acestei Măsuri. Având în vedere că semnarea contractelor pentru această măsură a început în septembrie 2006, o serie de proiecte ce s-au avut în vedere în PNADR au fost realizate din bugetul naţional. Măsura 2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale Prin proiectele aprobate în perioada de referinţă pentru această măsură se prevede realizarea a 60,670 km de noi drumuri comunale, modernizarea a 2.397,494 km de drumuri comunale şi 73,898 km refăcuţi pentru drumurile calamitate, ponderea cea mai mare deţinând-o modernizarea drumurilor comunale, respectiv 95% din total lucrări. Pentru proiectele calamitate se prevede modernizarea a 259,450 km de drumuri comunale şi refacerea a 27,918 km pentru drumurile calamitate. În cazul submăsurii pentru alimentare cu apă, numai 28% din lucrările contractate reprezintă modernizări ale reţelelor deja existente, cea mai mare pondere a investiţiilor fiind orientată către executarea de lucrări noi de aprovizionare cu apă potabilă, cca. 3.669,075 km de conductă. Pentru refacerea sistemelor de alimentare cu apă potabilă pentru zonele calamitate se prevăd executarea a cca. 55,989 km de conductă. Pentru proiectele calamitate se prevede executarea a 150,149 km noi de conductă, modernizarea a cca. 86,310 km de conductă şi refacerea a 12,337 km de conductă. 225

În ceea ce priveşte submăsura de canalizare în sistem centralizat, aceasta îşi propune execuţia de lucrări pe un total de cca. 862,69 km de conducte din care execuţia de noi lucrări reprezentând 86%, modernizarea sistemelor existente reprezentând 14%; pentru refacerea sistemelor de canalizare se prevede a se realiza 0,200 km de conductă. Pentru proiectele calamitate din cadrul acestei submăsuri, se prevede realizarea a 5 km noi de conductă, modernizarea a 0,910 km de conductă şi refacerea a 6,100 km de conductă. Pentru submăsura de lucrări de prevenire şi protecţie împotriva inundaţiilor se prevede realizarea a 112,725 km. Aceste procente sunt corelate cu situaţia infrastructurii rurale prezentate în secţiunea de diagnoză a PNADR. Implementarea submăsurilor pentru alimentare cu apă şi canalizare are impact asupra unui număr total de cca. 1,33 milioane locuitori, respectiv 0,05 milioane locuitori pentru proiectele calamitate. Datele complete privind tipul obiectivelor ce vor fi realizate prin măsura 2.1 sunt prezentate în tabelele de mai jos. Tabel 6.34 Proiecte necalamitate Acţiune Unitatea de referinţă Număr de proiecte Cantitate Unitate de aprobate măsură Proiecte Proiecte Proiecte în aprobate finalizate derulare Drumuri în zonele rurale din care: 382 km 2.532,062 2.509,078 22,985 Construirea de noi drumuri 10 comunale km 60,670 62,083-1,413 Modernizarea drumurilor 353 comunale km 2.397,494 2.373,097 24,398 Refacerea drumurilor calamitate 19 km 73,898 73,898 0,000 Aprovizionarea cu apă potabilă prin reţele centralizate în zonele rurale, din care: Executarea de noi lucrări de aprovizionare cu apă potabilă 273 184 Extindere şi /sau modernizare 78 Refacere sisteme alimentare cu apă potabilă pentru zonele calamitate Canalizare în sistem centralizat în zonele rurale, din care: Executarea unor noi lucrări de canalizare 11 87 71 km de conducte nr. de locuitori vizaţi km de conducte km de conducte km de conducte km de conducte nr. de locuitori vizaţi km de conducte 5.136,063 5.135,344 0,719 983.795 983.797-2 3.669,075 3.669,951-0,875 1.410,999 1.410,977 0,022 55,989 54,416 1,573 862,690 861,388 1,302 340.788 339.318 1.470 740,075 740,512-0,437 226

Extindere şi/sau modernizare 15 Refacere sisteme canalizare pentru zonele calamitate 1 Lucrări de prevenire şi de protecţie împotriva 22 inundaţiilor TOTAL 764 km de conducte km de conducte 122,415 120,676 1,739 0,200 0,200 0,000 km 112,725 111,775 0,950 ha 3.522,180 3.333,750 188,430 Tabel 6.35 Proiecte calamitate Număr de Unitatea de referinţă Acţiune proiecte Cantitate Unitate de aprobate măsură Proiecte Proiecte Proiecte în aprobate finalizate derulare Drumuri în zonele rurale din care: 60 km 287,368 282,474 4,894 Construirea de noi drumuri comunale 0 km 0,000 0,000 0,000 Modernizarea drumurilor comunale 50 km 259,450 251,181 8,269 Refacerea drumurilor calamitate 10 km 27,918 31,293-3,375 km de Aprovizionarea cu apă 248,796 249,220-0,424 conducte potabilă prin reţele 19 nr. de centralizate în zonele rurale, locuitori 45.332 45.332 0 din care: vizaţi Executarea de noi lucrări de km de 12 aprovizionare cu apă potabilă conducte 150,149 150,573-0,424 Extindere şi /sau modernizare 5 km de conducte 86,310 86,310 0,000 Refacere sisteme alimentare cu apă potabilă pentru zonele calamitate Canalizare în sistem centralizat în zonele rurale, din care: Executarea unor noi lucrări de canalizare Extindere şi/sau modernizare 1 Refacere sisteme canalizare pentru zonele calamitate 2 Lucrări de prevenire si de protecţie împotriva 0 inundaţiilor TOTAL 83 2 4 1 km de conducte km de conducte nr. de locuitori vizaţi km de conducte km de conducte km de conducte 12,337 12,337 0,000 12,010 11,779 0,231 8.327 8.327 0 5,000 4,889 0,111 0,910 0,910 0,000 6,100 5,980 0,120 km 0,000 0,000 0,000 ha 0,000 0,000 0,000 227

Concluzionând, în ceea ce priveşte evaluarea măsurii în care obiectivele Programului au fost atinse menţionăm că potrivit PNADR se estimase realizarea a 1.800 km de drumuri comunale, ce reprezintă o creştere de 180% din totalul drumurilor modernizate existente. Pe Măsura 2.1 necalamitat submăsura drumuri în zonele rurale până la sfârşitul anului 2009, s-au finalizat 382 proiecte cu o capacitate de 2.509,078 km. De asemenea, 60 proiecte calamitate pe submăsura drumuri în zonele rurale s-au finalizat cu o capacitate de 282,474 km. Totodată, se estimase realizarea a 2.700 km de ţevi pentru apă potabilă, ce reprezintă o creştere cu 20% faţă de lungimea existentă. Menţionăm că pe Măsura 2.1 necalamitat submăsura Aprovizionarea cu apă potabilă prin reţele centralizate în zonele rurale până la sfârşitul anului 2009 s-au finalizat 273 proiecte cu o capacitate de 5.135,344 km. De asemenea, 19 proiecte calamitate pe submăsura Aprovizionarea cu apă potabilă prin reţele centralizate în zonele rurale s-au finalizat cu o capacitate de 249,220 km. PNADR prevedea şi realizarea a 1.300 km de ţevi pentru apă reziduală (canalizare), ce reprezintă de 1,6 ori mai mult decât lungimea existentă (864 km). Pe Măsura 2.1 necalamitat submăsura Canalizare în sistem centralizat în zonele rurale până la sfârşitul anului 2009 s-au finalizat 87 proiecte cu o capacitate de 861,388 km. De asemenea 4 proiecte calamitate pe submăsura Canalizare în sistem centralizat în zonele rurale s-au finalizat cu o capacitate de 11,779 km. Măsura 3.1 Investiţii în exploataţiile agricole În urma investiţiilor aprobate pentru această măsură, în studiile de fezabilitate pentru proiectele contractate sunt prevăzute următoarele capacităţi (Tabelele 6.36 şi 6.37): modernizarea sau construcţia a 879 de grajduri şi alte construcţii în ferme; respectiv, 5 grajduri şi alte construcţii în ferme pentru proiectele calamitate; modernizarea a 16 sere pe o suprafaţă de 1,432 ha şi construcţia a 79 noi sere pe o suprafaţă de 20,299 ha. achiziţionarea a 8.388 de utilaje şi echipamente, din care 99% sunt tractoare, combine şi alte echipamente, respectiv achiziţionarea a 244 de utilaje şi echipamente pentru proiectele calamitate; achiziţionarea a 9.894 de capete de animale cu valoare genetică ridicată; înfiinţarea sau modernizarea a 725,003 ha de plantaţii pomicole şi 886,590 ha plantaţii viticole. Tip de investiţie 228 Număr de proiecte aprobate Tabel 6.36 Proiecte necalamitate Unitate de referinţă pentru proiectele aprobate Unitate de Cantitate / Suprafaţă măsură număr ha Construcţii 347 bucăţi 974 209,861 din care: Grajduri pentru vaci/bivoliţe 160 bucăţi 312 36,788 Îngrăşătorii porci 71 bucăţi 276 89,156 Ferme pentru păsări 38 bucăţi 179 54,586 Alte grajduri 18 bucăţi 67 4,891

Suprafaţa acoperită Sere şi 36 bucăţi/ha 79 20,299 nou construită echipamente Suprafaţa acoperită adecvate 8 bucăţi/ha 16 1,432 modernizată Alte construcţii în fermă 16 bucăţi 45 2,710 Utilaje şi echipamente independente 1.400 bucăţi 8.388 520.181,943 Tractoare, combine, alte echipamente 1.377 bucăţi 8.271 515.051,365 Canalizare /instalaţii de tratare a apelor 0 bucăţi 0 0,000 uzate din Instalaţii de irigat 20 bucăţi 75 5.105,372 care: Instalaţii pentru procesarea complexă a 3 bucăţi 42 25,205 furajelor pentru animale Fose septice şi platforme gunoi de grajd 0 bucăţi 0 0,000 Achiziţionarea de animale cu valoare genetică ridicată 43 capete 9.894 967,005 Vaci de lapte /bivoliţe 28 capete 724 526,730 din care: Porci 1 capete 170 0,000 Oi / capre 14 capete 9.000 440,275 Plantaţii agricole: 62 ha 85 1.611,593 din care: Pomicole 34 ha 39 725,003 Viticole 28 ha 46 886,590 Şcoli viţă de vie 0 ha 0 0,000 Altele 52 227 2.185,175 TOTAL 1.904 Tip de investiţie Număr de proiecte aprobate Tabel 6.37 Proiecte calamitate Unitate de referinţă pentru proiectele aprobate Unitate de Cantitate /Suprafaţă măsură număr ha Construcţii 3 bucăţi 5 0,192 din care: Grajduri pentru vaci /bivoliţe 1 bucăţi 1 0,081 Îngrăşătorii porci 0 bucăţi 0 0,000 Ferme pentru păsări 0 bucăţi 0 0,000 Alte grajduri 1 bucăţi 1 0,071 Suprafaţa acoperită Sere şi 0 bucăţi /ha 0 0,000 nou construită echipamente Suprafaţa acoperită adecvate 0 bucăţi /ha 0 0,000 modernizată Alte construcţii în fermă 1 bucăţi 3 0,040 Utilaje şi echipamente independente 28 bucăţi 244 7.910,210 din care: Tractoare, combine, alte echipamente 28 bucăţi 244 7.910,210 Canalizare /instalaţii de tratare a apelor uzate 0 bucăţi 0 0,000 Instalaţii de irigat 0 bucăţi 0 0,000 Instalaţii pentru procesarea complexă a furajelor pentru animale 0 bucăţi 0 0,000 229

Fose septice şi platforme gunoi de grajd 0 bucăţi 0 0,000 Achiziţionarea de animale cu valoare genetică ridicată 0 capete 0 0,000 Vaci de lapte/bivoliţe 0 capete 0 0,000 din care: Porci 0 capete 0 0,000 Oi / capre 0 capete 0 0,000 Plantaţii agricole: 0 ha 0 0,000 din care: Pomicole 0 ha 0 0,000 Viticole 0 ha 0 0,000 Şcoli viţă de vie ha Altele 0-0 0,000 TOTAL 31 Concluzionând, în ceea ce priveşte evaluarea măsurii în care obiectivele Programului au fost atinse menţionăm că potrivit PNADR se estimaseră 40.000 ha cu condiţii îmbunătăţite pentru irigaţii şi drenaj, ceea ce reprezintă 5% din actuala suprafaţă folosită. Pe Măsura 3.1 tipul de investiţii-instalaţii de irigat până la sfârşitul anului 2009 au mai rămas contractate 20 de proiecte cu suprafaţa de 5.105,372 ha. PNADR prevedea realizarea a 11.000 de proiecte pentru investiţii în exploataţiile agricole, ce se vor adresa la circa 12.000 de producători agricoli, din care 20% vor fi tinerii fermieri. Pe Măsura 3.1 Investiţii în exploataţii agricole până la sfârşitul anului 2009, au mai rămas contractate 1.904 proiecte, ce vizează 580 agricultori tineri beneficiari. Prin fişa măsurii se precizează că în cadrul acestei măsuri vor putea fi finanţate proiecte a căror valoare totală eligibilă este cuprinsă între 5000-500.000 Euro. Valoarea totală eligibilă poate să ajungă la 2.000.000 Euro numai pentru proiectele al căror obiectiv este implementarea acquis-lui comunitar în fermele de creştere a animalelor şi păsărilor, după realizarea investiţiei. Valoarea totală a contractelor de pe această măsură (1904) fiind cuprinsă între 5.000-2.000.000 Euro. De asemenea, pe Măsura 3.1 s-au contractat 31 proiecte calamitate ce vizează 14 agricultori tineri beneficiari. PNADR prevedea şi realizarea a 10.600 de echipamente pentru mecanizarea agriculturii; Pe Măsura 3.1 pe tipul de investiţie Utilaje şi echipamente independente până la sfârşitul anului 2009 au mai rămas contractate 1.400 proiecte ce au o capacitate de 8.388 utilaje şi echipamente. De asemenea, pe Măsura 3.1 s-au contractat 28 proiecte calamitate ce au o capacitate de 244 utilaje şi echipamente. De asemenea, realizarea a 2.200 de grajduri nou construite sau modernizate a fost estimată a se realiza conform PNADR. Pe Măsura 3.1 tipurile de investiţie Grajduri pentru vaci/bivoliţe şi Alte grajduri până la sfârşitul anului 2009 au mai rămas contractate 178 proiecte prin care se fac 379 grajduri. De asemenea, pe această măsura a fost contractat şi un proiect calamitat ce a avut ca tip de investiţie construirea unui grajd pentru vaci/bivoliţe şi un proiect pe tipul de investiţie Alte grajduri ce are capacitatea de 1 grajd. 230

Măsura 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative În urma investiţiilor aprobate pentru această măsură, în studiile de fezabilitate, pentru proiectele contractate sunt menţionate următoarele capacităţi (Tabelele 6.38 şi 6.39): pentru cele 2 proiecte aprobate pe servicii agricole se înregistrează un număr de 6 organizaţii şi 8 persoane; modernizare sau creare de spaţii de cazare (9.944 paturi în turismul rural) precum şi 50 paturi pentru proiectele calamitate şi 1.258 pe alte tipuri de activităţi turistice în mediul rural; implicarea în activităţile meşteşugăreşti a 164 artizani; producerea şi procesarea a cca. 1.008,938 tone de produse de acvacultură, 510,634 tone de melci şi broaşte, 2.169,600 kg produse sericicultură, 1.363,897 tone de produse apicole, 3.706,384 tone de ciuperci, 2.628,720 tone fructe de pădure şi de arbuşti fructiferi şi 335,100 tone plante medicinale şi aromatice procesate; procesarea la nivelul fermei a produselor tradiţionale atestate a 38.607,000 hl/an şi a 196,000 t/an. Tabel 6.38 Proiecte necalamitate Acţiuni Număr de proiecte Unitate de referinţă pentru proiectele aprobate aprobate Unitate de măsură Cantitate Servicii agricole 2 nr. organizaţii 6 nr. persoane 8 Turism rural 625 nr. paturi 9.944 Alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul rural 63 nr. paturi 1.258 Activităţi meşteşugăreşti 18 nr. artizani 164 Acvacultură 16 tone/an 1.008,938 Melci şi broaşte 85 tone/an 510,634 Sericicultură 1 kg/an 2.169,600 Apicultură 213 tone/an 1.363,897 Ciuperci 23 tone/an 3.706,384 Procesarea fructelor de pădure şi de arbuşti fructiferi Procesarea plantelor medicinale şi aromatice Procesarea la nivelul fermei a produselor tradiţionale atestate şi/sau ecologice certificate, din care: Procesare produse ecologice 0 Procesare produse tradiţionale 1 TOTAL 1.055 6 tone/an 2.628,720 2 tone/an 335,100 1 hl/an 38.607,000 tone/an 196,000 hl/an 0,000 tone/an 0,000 hl/an 38.607,000 tone/an 196,000 231

Tabel 6.39 Proiecte calamitate Acţiuni Număr de proiecte Unitate de referinţă pentru proiectele aprobate aprobate Unitate de măsură Cantitate Servicii agricole 0 nr. organizaţii 0 nr. persoane 0 Turism rural 3 nr. paturi 50 Alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul rural 0 nr. paturi 0 Activităţi meşteşugăreşti 0 nr. artizani 0 Acvacultură 0 tone/an 0 Melci şi broaşte 0 tone/an 0 Sericicultură 0 kg/an 0 Apicultură 0 tone/an 0 Ciuperci 0 tone/an 0 Procesarea fructelor de pădure şi de arbuşti fructiferi 0 tone/an 0 Procesarea plantelor medicinale şi aromatice 0 tone/an 0 TOTAL 3 Concluzionând, în ceea ce priveşte evaluarea măsurii în care obiectivele Programului au fost atinse menţionăm că potrivit PNADR se prevedea realizarea a 7.000 de proiecte de diversificare a activităţii economice din care 3.700 de unităţi pentru agroturism şi silvoturism (ce reprezintă 1,2 din cele existente). Pe Măsura 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice pentru generarea de activităţi multiple şi venituri alternative până la sfârşitul anului 2009 au mai rămas contractate 1.055 din care 625 proiecte vizând tipul de acţiune Turism rural şi 63 proiecte pe Alte tipuri de activităţi turistice în spaţiul rural. De asemenea, pe Măsura 3.4 s-au contractat 3 proiecte calamitate pe tipul de acţiune Turism rural. Măsura 3.5 Silvicultură Capacităţile prevăzute a fi realizate prin această măsură, pentru proiectele aprobate sunt prezentate în tabelul de mai jos. Tabel 6.40 Măsuri Număr proiecte aprobate Unitate de referinţă pentru proiectele aprobate Unitate de măsură Cantitate Împăduriri private 3 ha 115,000 mii buc 468 publice 0 ha 0,000 mii buc 0 Pepiniere 1 ha 4,500 Investiţii pentru îmbunătăţirea prelucrării 34 Nr. buc, 207 232

primare a lemnului şi a marketingului echipamente, utilaje produselor forestiere m 3 /an 736.251,000 private 1 km 20,700 Drumuri forestiere din care publice 74 km 583,415 nr. utilaje 0 Gospodărire de păduri 0 nr. construcţii 0 din care Asociaţii ale proprietarilor de păduri TOTAL 113 0 nr. membrii 0 0 nr. utilaje 0 0 nr. construcţii 0 Concluzionând, în ceea ce priveşte evaluarea măsurii în care obiectivele Programului au fost atinse menţionăm că potrivit PNADR se estimase construirea a 1.200 km de drum forestier construit sau îmbunătăţit. În cadrul Măsurii 3.5 pe submăsura Drumuri forestiere-private până la sfârşitul anului 2009 a fost contractat un proiect cu o capacitate de 20,700 km, iar pe Drumuri forestiere-publice s-au contractat 74 proiecte cu o capacitate de 583,415 km. Având în vedere că semnarea contractelor pentru această Măsură a început în octombrie 2006, o serie de proiecte ce s-au avut în vedere în PNADR nu s-au mai putut realiza. PNADR prevedea şi realizarea a 15.000 ha împăduriri în principal pe terenuri agricole degradate. Pe Măsura 3.5 submăsura Împăduriri-private până la sfârşitul anului 2009 au mai rămas contractate 3 proiecte cu o capacitate de 115,000 ha. Conform PNADR se estimase sprijinirea a 400 de societăţi de exploatare a lemnului şi de susţinere a procesării lemnului. Pe Măsura 3.5, submăsura Investiţii pentru îmbunătăţirea prelucrării primare a lemnului şi a marketingului produselor forestiere până la sfârşitul anului 2009 au mai rămas contractate 34 proiecte. În cadrul măsurii 3.2 Constituirea grupurilor de producători în PNADR se estima sprijinirea a 500 de grupuri de producători, ce vor include circa 16.800 de fermieri din care 3.300 tineri. Pe Măsura 3.2 până la sfârşitul anului 2009 au mai rămas contractate 3 proiecte ce vizează 3 grupuri de producători ce au 98 agricultori tineri beneficiari. Semnarea contractelor pentru această Măsura a început în ianuarie 2007. PNADR prevedea şi realizarea a 36.000 de ha acoperite de măsuri de agromediu în cadrul măsurii 3.3 Metode agricole de producţie destinate să protejeze mediul şi să menţină peisajul rural. Pe această măsură până la sfârşitul anului 2009 a mai rămas contractat 1 proiect pe tipul de activitate B2 Conservarea păşunilor şi fâneţelor alpine ce are o suprafaţă implicată de 50 ha. Având în vedere că semnarea contractelor pentru această măsură a început în ianuarie 2007, iar condiţiile de finanţare erau mai avantajoase prin Programul FEADR, o serie de beneficiari şi-au retras proiectele contractate prin Programul SAPARD, preferând să acceseze Programul FEADR. De asemenea, prin PNADR, măsura 4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale, se estimase sprijinirea a 150.000 de fermieri sau proprietari de pădure instruiţi prin programe specializate. Pe Măsura 4.1 încadrarea Pregătirea şefilor de exploataţii agricole şi silvice în domeniile: economic, tehnic, juridic, fiscal, din care: silvice, a participat un număr de 412 cursanţi până la sfârşitul anului 2009. 233

Tabel 6.41 234

235

6.2.4. Evaluarea impactului economic, social şi de mediu al Programului la diferite nivele O evaluare preliminară a rezultatelor implementării şi a atingerii obiectivelor stabilite pentru măsurile SAPARD a fost prezentată la începutul acestui capitol. O analiză cantitativă şi calitativă a efectelor implementării progreselor din punct de vedere socio-econonic şi de mediu va fi disponibilă la finalizarea Raportului evaluării ex-post a Programului SAPARD. Implementarea Programului SAPARD a demonstrat efecte considerabile asupra indicatorilor relevanţi utilizaţi pentru a măsura rezultatele şi impactul. Aceste efecte includ contribuţii importante la creşterea economică a beneficiarilor sprijiniţi financiar, în special în sectorul agricol şi de prelucrare a alimentelor, cu mult peste rata de creştere economică medie din România, crearea de numeroase locuri de muncă în producţia primară şi în sectorul prelucrării, şi o competitivitate şi productivitate îmbunătăţită realizată în conformitate cu standardele UE privind calitatea şi siguranţa produselor, mediul înconjurător, condiţiile de lucru şi bunăstarea animalelor. 236