Articolul 20 din CCCT: O provocare pentru Uniunea Europeană FCTC Article 20 The Parties undertake to develop and promote national research and to coordinate research programmes at the regional and international levels in the field of tobacco control Raport al mesei rotunde pe tema articolului 20 din Convenţia-cadru a OMS pentru controlul tutunului (CCCT) Organizată de: Cu sprijinul:
Parteneriatul fără Fumat (eng. Smoke Free Partnership) este o coaliție de ONG dedicată exclusiv analizei politicilor comunitare menite să implementeze Convenția-cadru pentru controlul tutunului. De la crearea sa în anul 2006, PFF a contribuit la organizarea de campanii în mai multe domenii importante ale politicii comunitare privind controlul tutunului, inclusiv politicile de interzicere a fumatului în spaţiile publice închise, Directiva UE privind taxarea produselor din tutun, orientările privind articolul 5.3 din CCCT, orientările privind articolul 6 din CCCT și Directiva revizuită a produselor din tutun. Organizația Mondială a Sănătății a recunoscut activitatea PFF în domeniul controlului tutunului, acordându-i premiul Zilei mondiale fără tutun pentru anul 2011. De asemenea, PFF a primit în 2015 premiul Luther L. Terry pentru realizări deosebite la nivel global și pentru gestionarea exemplară a activităților pentru controlul tutunului. Principalii parteneri ai PFF: Partener asociat al PFF: Funded by Conţinutul acestui raport reflectă doar opinia autorului și reprezintă responsabilitatea exclusivă a acestuia; nu se poate considera că raportul reflectă opiniile Comisiei Europene și/sau ale Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente sau ale oricărui alt organism al Uniunii Europene. Comisia Europeană și Agenția nu își asumă niciun fel de răspundere pentru utilizarea informaţiilor conţinute în acest document. Autor: Heide Weishaar, Hertie School of Governance, Berlin, Germany. Editori: Karim Berkouk, Linda Bauld, Marc Willemsen, Geoffrey Fong, Florence Berteletti, Ioanna Sakellaraki. Photographer: François De Ribaucourt. Graphic design: Tim Lyon. CUPRINS: Care a fost tema mesei rotunde?... 3 Consumul de tutun una dintre cele mai mari probleme de sănătate publică a zilelor noastre... 3 CCCT un tratat mondial bazat pe dovezi, care reflectă cele mai bune practici de control al tutunului... 4 Articolul 20 din CCCT - o obligație de a extinde cercetarea, supravegherea și schimbul de informații... 5 Acțiuni desfășurate în prezent de Uniunea Europeană pentru extinderea cercetărilor privind tutunul... 6 Lacune existente în cercetarea privind tutunul... 7 Proiectul ITC un exemplu de cercetare internațională, comparativă și utilă la elaborarea politicilor... 8 Modele de bune practici în crearea de parteneriate pentru cercetare în domeniul controlului tutunului... 9 Recomandări pentru aplicarea articolului 20 din CCCT... 10 2 Parteneriatul fără Fumat
Care a fost tema mesei rotunde? Masa rotundă pe tema articolului 20 din Convenţia-cadru a OMS privind controlul tutunului (CCCT) s-a desfășurat în data de 12 octombrie 2016 la Parlamentul European. Evenimentul a fost organizat de coaliţia Parteneriatul fără Fumat și a fost găzduit de Linda McAvan, deputat în Parlamentul European, cu sprijinul financiar al Comisiei Europene. Acest eveniment a avut un rol-cheie în avansarea dezbaterilor politice cu privire la CCCT și la obligațiile statelor membre ale UE în temeiul Tratatului. Principalele aspecte dezbătute în cadrul mesei rotunde au fost: Cum poate UE implementa articolul 20 CCCT și cum poate asigura integrarea cerinţelor CCCT în procesul de elaborare a politicilor UE și în viitorul cadru comunitar? Ce poate face UE pentru a asigura schimbul de informații și diseminarea lecțiilor învățate în domeniul controlului tutunului, atât între statele membre, cât și în țările din afara UE? De ce este important să se asigure legătura între cercetare şi politicile privind tutunul? Ce exemple de bune practici pot fi identificate referitor la cercetarea, supravegherea și schimbul de informaţii privind controlului tutunului? Ce se poate face pentru a elimina decalajul dintre cercetare și politicile privind tutunul? Consumul de tutun una dintre cele mai mari probleme de sănătate publică a zilelor noastre Consumul de tutun este cauza principală a mortalității și morbidității în UE și la nivel mondial. Provoacă 700.000 de decese în UE în fiecare an și contribuie la inegalități privind starea de sănătate. Consumul de tutun este unicul risc major pentru sănătate din Uniunea Europeană care poate fi evitat. De fapt, consumul de tutun generează mai multe probleme decât alcoolul, drogurile, hipertensiunea arterială, obezitatea și nivelul ridicat al colesterolului. Este cauza principală a deceselor premature în UE, fiind responsabil pentru circa 700.000 de vieți pierdute în fiecare an 1. Multe forme de cancer, boli cardiovasculare și boli respiratorii sunt asociate cu consumul de tutun, și unul din doi fumători decedează prematur din cauza fumatului. În plus, fumătorii trăiesc mai mulți ani din viață cu o sănătate precară. Și la nivel mondial consumul de tutun este principala cauză de deces care poate fi prevenită. Se estimează că în acest secol consumul de tutun va cauza un miliard de decese, ajungându-se la un număr total de decese de 520 milioane în perioada anilor 1950-2050 2. În pofida progreselor considerabile din ultimii ani, numărul de fumători din Uniunea Europeană este încă mare. Peste un sfert din populația UE fumează 3. În UE există inegalități importante în ceea ce privește prevalenţa fumatului și nivelul politicilor pentru controlul tutunului. Sunt necesare mai multe acțiuni pentru aplicarea unor politici eficiente, îmbunătățirea inițiativelor existente și schimbul de practici atât în cadrul, cât și în afara UE. 1 http://ec.europa.eu/health/tobacco/policy/index_en.htm 2 http://www.who.int/tobacco/mpower/mpower_report_full_2008.pdf 3 http://ec.europa.eu/public_opinion/flash/fl_253_en.pdf Articolul 20 din CCCT: O provocare pentru Uniunea Europeană 3
CCCT un tratat mondial bazat pe dovezi, care reflectă cele mai bune practici de control al tutunului Convenția-cadru a OMS pentru controlul tutunului (CCCT) 4 este primul tratat internațional în domeniul sănătății publice. Intervențiile sale de nivel înalt pentru controlul tutunului sunt bazate pe ultimele date științifice. Pentru a maximiza succesul CCCT, pentru a asigura implementarea acestuia și pentru a impulsiona cercetarea în domeniul controlului tutunului, este necesară consolidarea supravegherii și monitorizării. CCCT este primul tratat internațional privind sănătatea publică. Având 180 de părți semnatare în 2016, inclusiv Uniunea Europeană și toate statele membre UE, este tratatul ONU adoptat cel mai rapid din toate timpurile. CCCT este considerat singurul tratat internațional cu forţă juridică obligatorie pentru domeniul sănătății din secolul XXI. Rolul său, de a proteja oamenii de flagelul pe care îl reprezintă tutunul pentru sănătate, mediu și dezvoltare economică, se bazează pe dovezi științifice. Prin urmare, CCCT este o abordare științifică pentru controlul tutunului și politica de sănătate publică. Acesta a contribuit și contribuie în continuare la extinderea controlului tutunului în întreaga lume. Deși suntem deja în al doilea deceniu de implementare a CCCT, mai multe Părți semnatare se confruntă încă cu rate înalte ale consumului de tutun și cu o mortalitate ridicată din cauza bolilor asociate tabagismului. Cu toate acestea, este clar că Părțile care implementează CCCT în mod cuprinzător au obținut deja progresele importante în domeniul sănătății prevăzute în tratat. S-au realizat multe în ultimul deceniu - legile de interzicere a fumatului, impozitele mai mari pentru tutun, avertismentele de sănătate prin imagini și ambalajele neutre pentru țigări protejează în prezent mulți oameni din întreaga lume. Rapoartele pe care Părţile semnatare trebuie să le prezinte la Conferință demonstrează că eforturile lor iniţiale și succesele obținute în ceea ce privește controlul tutunului necesită o consolidare - mai sunt multe de făcut. Pentru ca CCCT să aibă impact maxim, trebuie să se monitorizeze și să se evalueze implementarea și efectul, trebuie elaborate măsuri durabile de îmbunătățire a implementării și a efectului și trebuie făcute demersuri pentru a aplica aceste măsuri în țările care au rămas în urmă. Maximizarea succesului este deosebit de importantă, fiindcă cei care se opun controlului tutunului, inclusiv industria tutunului, fac eforturi agresive pentru a împiedica implementarea CCCT, prin promovarea adoptării unor politici puțin restrictive, prin obstrucționarea evaluării și prin utilizarea acordurilor comerciale internaționale drept pârghie pentru a împiedica legislația privind tutunul să corespundă cu CCCT. 4 http://www.who.int/fctc/text_download/en/ Articolul 20 din CCCT prevede următoarele: 1. Părţile îşi asumă responsabilitatea de a dezvolta şi promova cercetarea naţionalã şi de a coordona programele de cercetare la nivel regional şi internaţional în domeniul combaterii tutunului. În acest scop, fiecare parte va realiza urmãtoarele: (a) va iniţia şi va coopera, direct sau prin intermediul organizaţiilor interguvernamentale internaţionale şi regionale competente şi al altor entitãţi, în coordonarea evaluãrilor ştiinţifice şi de cercetare, şi prin aceasta va promova şi va încuraja cercetarea asupra cauzelor şi efectelor consumului de tutun şi ale expunerii la fumul de tutun, precum şi cercetãrile pentru identificarea unor culturi alternative; şi (b) va promova şi va consolida, cu sprijinul organizaţiilor interguvernamentale internaţionale şi regionale competente şi al altor entitãţi, pregãtirea şi sprijinirea tuturor celor implicaţi în activitãţi de control al tutunului, incluzând cercetare, implementare şi evaluare. 2. Pãrţile vor stabili, în mod adecvat, programe pentru supravegherea regionalã şi globalã a amplorii, caracterului, cauzelor şi efectelor consumului de tutun şi ale expunerii la fumul de tutun. În acest scop, pãrţile vor integra programele de supraveghere a tutunului în programe naţionale, regionale şi globale de supraveghere a sãnãtãţii, astfel încât datele sã poatã fi comparate şi analizate la nivel regional şi internaţional, dupã caz. 3. Pãrţile admit importanţa asistenţei financiare şi tehnice acordate de organizaţiile interguvernamentale internaţionale şi regionale şi de alte entitãţi. Fiecare Parte se va strădui: (a) să elaboreze treptat un sistem naţional pentru supravegherea epidemiologică a consumului de tutun şi a indicatorilor sociali, economici şi de sănătate legaţi de acesta; (b) sã coopereze cu organizaţiile interguvernamentale internaţionale şi regionale competente şi cu alte entitãţi, inclusiv cu agenţii guvernamentale şi neguvernamentale, în supravegherea regionalã şi globalã a tutunului şi în 4 Parteneriatul fără Fumat
Articolul 20 din CCCT - o obligație de a extinde cercetarea, supravegherea și schimbul de informații Ca Parte semnatară la CCCT, Uniunea Europeană are obligația legală de a coordona cercetarea la nivel comunitar, de a facilita colaborarea statelor membre, de a reduce inegalitățile din cercetare și de a oferi țărilor în curs de dezvoltare asistență pentru controlul tutunului. CCCT subliniază importanţa cercetării, supravegherii și schimbului de informaţii și evidențiază impactul semnificativ al acestora asupra elaborării, adoptării și implementării politicilor. Articolul 20 din CCCT evidențiază necesitatea unei cercetări științifice adecvate și a colaborării în domeniul cercetătorii, pentru a se obține progrese în controlul tutunului. Părțile semnatare au responsabilitatea de a dezvolta şi promova cercetarea naţională şi de a coordona programele de cercetare la nivel regional şi internaţional 5. Se solicită ca Părțile semnatare să stabilească programe care monitorizează amploarea și caracterul consumului de tutun, precum și cauzele şi efectele consumului de tutun şi ale expunerii la fumul de tutun. Dacă articolul 20 este implementat eficient, statele membre vor deține date exacte și complete, dar și accesibile la nivel național și comunitar, pe care se vor baza politicile privind controlul tutunului. Astfel, acest articol are scopul de a ajuta statele membre să se coordoneze mai eficient la nivel comunitar, oferindu-le totodată informaţii exacte pentru politicile relevante de sănătate publică, obținute pe baza unor date științifice. Articolul 20 din CCCT menționează că sunt necesare sisteme de Prin aderarea la tratat, Părțile semnatare, inclusiv Uniunea Europeană și toate statele membre UE, au convenit să promoveze schimbul de informaţii, supravegherea și cercetarea supraveghere la nivel național, regional și internațional. Acest articol confirmă faptul că organismele internaţionale, precum Uniunea Europeană, au un rol-cheie în controlul tutunului și în activitățile de cercetare, supraveghere și schimb de informaţii, solicitându-le să ofere asistență financiară și tehnică. Prin aderarea la tratat, Părțile semnatare, inclusiv Uniunea Europeană și toate statele membre UE, au convenit să promoveze schimbul de informaţii, supravegherea și cercetarea. În final, ţările dezvoltate s-au angajat să ajute ţările în curs de dezvoltare și cele cu economii în tranziție, pentru ca acestea să-și îndeplinească obligațiile privind extinderea controlului tutunului, furnizându-le în acest sens resurse tehnice și financiare 6. Acest angajament este un răspuns la prezenţa răspândită a tutunului și la prevalenţa ridicată a consumului de tutun în ţările cu venituri mici şi mijlocii, precum și la necesitatea unui parteneriat global pentru consolidarea controlului tutunului. Cercetarea privind controlul tutunului este extrem de importantă în aceste părți ale lumii, deoarece contribuie la dezvoltarea mondială. Agențiile internaționale și guvernele trebuie să îmbunătățească sistemele informaționale de sănătate, cu 5 http://www.who.int/fctc/text_download/en/ 6 http://www.who.int/tobacco/framework/who_fctc_english.pdf schimbul de informaţii referitoare la indicatorii specificaţi în paragraful 3 a) din acest articol; şi (c) sã coopereze cu Organizaţia Mondialã a Sãnãtãţii în elaborarea unor repere sau proceduri generale pentru a defini colectarea, analizarea şi rãspândirea datelor referitoare la supravegherea tutunului. 4. Pãrţile vor promova şi vor facilita, în funcţie de legislaţia naţionalã, schimbul de informaţii ştiinţifice, socioeconomice, comerciale şi juridice care sunt oferite publicului, precum şi de informaţii cu privire la practicile din industria tutunului şi a cultivãrii tutunului, care sunt relevante pentru prezenta FCTC, şi în aceasta vor lua în considerare şi se vor adresa nevoilor speciale ale pãrţilor reprezentate de ţãri în curs de dezvoltare şi pãrţilor cu economii în tranziţie. Fiecare Parte se va strădui: (a) sã stabileascã treptat şi sã menţinã o bazã de date actualizatã de legi şi regulamente pentru controlul tutunului şi, dupã caz, informaţii cu privire la aplicarea acestora, precum şi jurisprudenţa adecvatã, şi sã coopereze în dezvoltarea de programe pentru controlul regional şi global al tutunului; (b) sã stabileascã treptat şi sã menţinã date actualizate din programele naţionale de supraveghere în conformitate cu paragraful 3 a) din acest articol; şi (c) sã coopereze cu organizaţiile internaţionale competente pentru stabilirea treptatã şi menţinerea unui sistem global de colectare şi rãspândire constantã a informaţiilor referitoare la producerea, prelucrarea tutunului şi la activitãţile din industria tutunului care au un impact asupra FCTC sau activitãţilor naţionale de control al tutunului. 5. Pãrţile vor coopera în cadrul organizaţiilor interguvernamentale regionale şi internaţionale şi al instituţiilor financiare şi de dezvoltare din care fac parte, pentru promovarea şi încurajarea furnizãrii de resurse financiare şi tehnice cãtre Secretariat pentru a asista Pãrţile reprezentate de ţãri în curs de dezvoltare şi Pãrţile cu economii în tranziţie în îndeplinirea obligaţiilor cu privire la cercetare, supraveghere şi schimb de informaţii. Articolul 20 din CCCT: O provocare pentru Uniunea Europeană 5
Cercetarea privind controlul tutunului este extrem de importantă în aceste părți ale lumii, deoarece contribuie la dezvoltarea mondială accent pe utilizarea tutunului și pe problemele de sănătate asociate sărăciei. La nivel național, sunt necesare activități de bază ale sănătății publice, cum ar fi monitorizarea stării de sănătate, supravegherea sănătății și cercetarea în domeniul sănătății publice. Legătura directă dintre articolul 20 din CCCT, ODM și ODD va contribui la colaborarea în vederea îndeplinirii obligațiilor Uniunii Europene în ceea ce privește controlul tutunului și dezvoltarea globală. Luând în considerare diferențele de dezvoltare, articolul 20 din CCCT poate contribui la asistența pentru dezvoltare. Deși rezultatele cercetărilor efectuate în țările dezvoltate pot fi utile și pentru țările în curs de dezvoltare, este extrem de important să se efectueze cercetări specifice și în aceste țări, cercetări care în prezent sunt insuficiente. Acțiuni desfășurate în prezent de Uniunea Europeană pentru extinderea cercetărilor privind tutunul Majoritatea acţiunilor desfășurate în prezent de UE pentru extinderea cercetărilor în domeniul tutunului au scop medical, fiind concentrate pe anumite boli specifice. Cercetarea axată pe politici și intervenții trebuie să fie consolidată. Karim Berkouk, șef de unitate adjunct al departamentului pentru boli netransmisibile și îmbătrânire activă din cadrul DG Cercetare şi Inovare a Comisiei Europene a prezentat eforturile Uniunii Europene privind cercetarea legată de tutun și perspectivele de viitor din cadrul programului Orizont 2020. El a subliniat că studierea tutunului ca factor de risc, a impactului consumului de tutun asupra populației și a eficacității politicii de control al tutunului, precum și a impactului concret asupra persoanelor vulnerabile, sunt domenii esenţiale de cercetare finanțate în prezent de DG Cercetare și Inovare. În UE, cercetările fac referire la şirul neîntrerupt al studiilor referitoare la tutun - de la tutun ca factor de risc până la legislaţia privind tutunul. Temele de cercetare sunt identificate și stabilite în prezent de un grup consultativ de experți în diverse domenii, care propun temele pentru următoarea rundă de finanțare. Acestea sunt apoi discutate, examinate și dezvoltate în continuare. Majoritatea finanțării pentru cercetare ajunge în prezent la instituţii britanice, olandeze și suedeze, în timp ce alte state europene beneficiază de o finanțare mai redusă. Acest fapt arată că eforturile Temele de cercetare sunt identificate și stabilite în prezent de un grup consultativ de experți în diverse domenii, care propun temele pentru următoarea rundă de finanțare de cercetare nu sunt corelate cu problemele generate de tutun într-o anumită țară. Obținerea de dovezi care ar putea fi utilizate ca bază pentru elaborarea politicilor, precum și evaluarea legislaţiei și a impactului acesteia, sunt deosebit de importante pentru îndrumarea legislatorilor naționali și internaționali. Rezultatele proiectelor de cercetare finanțate de Uniunea Europeană au fost luate în considerare la elaborarea politicilor pentru controlul tutunului, inclusiv a manualelor IARC de prevenire a cancerului și a rapoartelor despre dovezi legate de țigările electronice. Cu toate acestea, majoritatea cercetărilor finanțate de UE în domeniul tutunului au avut până acum scopuri medicale, au fost restrânse și s-au concentrat pe boli specifice. Deși, în contextul programului Orizont 2020 și comparativ cu PC7, tot mai multe fonduri sunt alocate cercetărilor axate pe politici și intervenții, dezvoltarea acestui domeniu de cercetare aplicată are un potențial deosebit. Inițiativele actuale din acest domeniu includ cercetarea privind renunțarea la fumat, cercetarea privind evaluarea și monitorizarea implementării Directivei privind produsele din tutun și a CCCT, cercetarea privind poluarea aerului în gospodărie și cercetarea privind măsurile publice de prevenire a fumatului. 6 Parteneriatul fără Fumat
Lacune existente în cercetarea privind tutunul Deși există anumite studii de cercetare excelente privind tutunul, în prezent acestea sunt repartizate neuniform în Uniunea Europeană și rareori evaluează intervențiile politice. UE nu are metodologii solide pentru a măsura proiecția posibilelor schimbări în prevalenţa fumatului și pentru a analiza și a evalua impactul asupra sănătății, dar și impactul social, economic și de mediu al diverselor inițiative politice legate de controlul tutunului. Analiza și evaluarea inițiativelor comunitare pentru controlul tutunului nu reușește la momentul actual să satisfacă nevoile imediate ale politicilor în vigoare. Marc Willemsen, profesor titular responsabil cu cercetarea în domeniul controlului tutunului la Universitatea din Maastricht, Olanda, a prezentat o analiză sistematică a rezultatelor studiului de cercetare efectuat în 31 de țări europene. În cadrul analizei, acesta a identificat tipul de studii de cercetare realizate în Europa și lacunele existente în cercetarea din domeniul tutunului. Datorită faptului că primul autor s-a aflat în una dintre cele 31 de țări europene, în analiză au fost incluse 50.000 de lucrări elaborate între anii 2000 și 2012, iar rezumatul a fost publicat în limba engleză. Analiza 7 arată că: volumul total al rezultatelor cercetării s-a dublat practic între anii 2000 și 2012, ceea ce înseamnă că publicarea studiilor de cercetare privind controlul tutunului în Europa s-a dezvoltat în mod constant. Totuşi, ceea ce îngrijorează este repartizarea neuniformă a acestor studii de cercetare în Europa. La majoritatea lucrărilor, primul autor se află în Regatul Unit, studiile de cercetare realizate în Germania, Spania, Italia și Olanda având și ele o pondere semnificativă. În țările scandinave există cele mai multe publicații pe cap de locuitor, în timp ce statele din Europa de Est și unele state din sudul Europei (Bulgaria, Cipru, Estonia) sunt insuficient reprezentate: 7 Pentru a consulta analiza completă, accesați: https://www.karger. com/article/abstract/381674 Analiza și evaluarea inițiativelor comunitare pentru controlul tutunului nu reușește la momentul actual să satisfacă nevoile imediate ale politicilor în vigoare volumul total al rezultatelor cercetării este mai mic și rezultatele sunt mai puține în raport cu efectivul populației. Lipsa cercetărilor specifice țării în unele state europene este un motiv de îngrijorare, deoarece datele locale și naţionale sunt esențiale pentru elaborarea și implementarea unor politici adaptate la contextul local. Cele mai multe dintre studiile de cercetare existente vizează legătura dintre fumat și boli, de exemplu, legătura dintre nicotină și dependență. Deși se află într-un declin lent, acest domeniu de cercetare beneficiază încă de cea mai mare atenție. Este destul de mic (10%) numărul total al publicațiilor cu privire la intervenții de mediu, inclusiv campanii pentru spaţii în care nu se fumează și pentru controlul tutunului. Majoritatea studiilor de cercetare vizează politicile privind interzicerea fumatului, în timp ce alte domenii de politică beneficiază de o atenție destul de redusă. Acest fapt este valabil mai ales pentru cercetările cu privire la politicile privind preţurile și taxarea (0,4% din toate lucrările). Recent, a crescut ușor volumul cercetărilor privind disparităţile socio-economice (5% din toate lucrările) și farmacoterapia, însă aceste domenii sunt încă insuficient studiate. Foarte puține lucrări se concentrează pe industria tutunului (1% din toate lucrările), ceea ce înseamnă că studiile de cercetare privind un vector major al consumului de tutun sunt rare și sub-reprezentate. Deoarece prevalenţa noilor produse din tutun crește alarmant la nivel mondial, industria profită de faptul că în prezent există puține politici care reglementează aceste produse. Studiile de cercetare țin pasul cu greu și sunt necesare eforturi pentru a intensifica cercetarea referitoare la evaluarea noilor produse, la impactul acestora și la efectul politicilor care le reglementează. Sunt necesare eforturi pentru a intensifica cercetarea referitoare la evaluarea noilor produse, la impactul acestora și la efectul politicilor care le reglementează Articolul 20 din CCCT: O provocare pentru Uniunea Europeană 7
Proiectul ITC un exemplu de cercetare internațională, comparativă și utilă la elaborarea politicilor Politicile eficiente și implementate rapid pot reduce în mod semnificativ povara și numărul deceselor cauzate de tutun. O cercetare relevantă pentru elaborarea de politici trebuie să identifice dacă politicile au impact asupra atractivității produselor din tutun, asupra consumului de tutun, asupra mortalității și morbidității legate de tutun, iar dacă da, cât de mare este acest impact. Trebuie identificate și apoi aplicate cât mai rapid, măsuri ferme bine fundamentate, care reduc numărul deceselor și riscurile cauzate de tutun. Profesorul Geoffrey Fong, fondator și investigator principal în cadrul Proiectului internațional de evaluare a politicilor pentru controlul tutunului (Proiectul ITC) de la Universitatea Waterloo (Canada) a prezentat relația sinergică dintre cercetare și elaborarea de politici. El a subliniat că este nevoie de studii de cercetare pentru a reduce daunele cauzate de consumul de tutun. Studiile de cercetare care evaluează impactul politicilor sunt deosebit de importante în atingerea acestui obiectiv. Prof. Fong a utilizat Proiectul ITC ca exemplu de bune practici pentru a ilustra faptul că cercetarea și controlul tutunului pot fi realizate în paralel și că rezultatele cercetării pot consolida și accelera măsurile privind controlul tutunului. Cercetarea trebuie să identifice intervențiile care au impact pe un segment cât mai mare de populație și care au eficiență maximă pentru grupurile cu risc sporit Proiectul ITC 8 este primul program internațional de cercetare care evaluează principalele politici ale CCCT. Acest proiect a demarat studii în 28 de țări (dintre care 10 din UE) privind etichetele cu avertismente privind sănătatea și imaginile descriptive de pe pachetele de țigări, prețurile și impozitarea produselor din tutun, publicitatea și promovarea tutunului, legislația de interzicere a fumatului, precum și educarea și sprijinirea renunțării la fumat. Acesta este primul studiu internațional de cohortă privind utilizarea tutunului, care include politici ce vizează jumătate din populația lumii. Obiectivul principal al Proiectului ITC este să promoveze elaborarea de politici bazate pe dovezi și extinderea rapidă a celor mai eficiente politici. Cercetătorii implicați în Proiectul ITC au legături strânse cu factorii politici de decizie, cu organizațiile societății civile și cu guvernele naţionale. Acest lucru facilitează schimbul de informații și transferul de cunoştinţe. Un exemplu relevant al transpunerii studiilor de cercetare în politici l-a constituit evaluarea legislației privind interzicerea fumatului. Proiectul ITC a permis efectuarea de comparații și evaluări comparative între țări. De asemenea, a permis analiza relației doză-răspuns, deoarece s-a putut compara efectul legislaţiei care asigură diferite niveluri de protecție contra fumatului pasiv (de ex. interdicții complete privind fumatul, fără excepții, reglementări privind încăperile destinate fumatului, măsuri voluntare). Prin evaluări comparative și schimburi de informaţii, țările europene ar putea obține informaţii de la alte state din Europa și din lume, care le-ar ajuta să adopte politici eficiente privind controlul tutunului. Cooperarea între cercetătorii din întreaga lume contribuie în mod semnificativ la furnizarea de date complete și actuale, precum și la evaluarea măsurilor aplicate. Astfel, se facilitează diseminarea celor mai bune practici, pentru ca fiecare țară să poată aplica politici adecvate de control al tutunului. Supravegherea și monitorizarea trebuie să continue și să se dezvolte la nivelul Uniunii Europene. Acolo unde resursele sunt limitate, cercetarea trebuie să identifice intervențiile care au impact pe un segment cât mai mare de populație și care au eficiență maximă pentru grupurile cu risc sporit. Prin urmare, finanțarea studiilor de cercetare trebuie să contribuie în primul rând la elaborarea, evaluarea și implementarea acestor intervenții. Pentru a avea intervenții eficiente, bazate pe dovezi și adaptate în funcție de situație, cercetarea trebuie să țină seama de contextul local. Pentru a avea impact asupra politicilor elaborate, studiile de cercetare trebuie efectuate în locațiile în care prevalenţa este maximă și nevoia de intervenție este cea mai mare, precum și în regiunea unde se elaborează politica. 8 http://www.itcproject.org/ 8 Parteneriatul fără Fumat
Modele de bune practici în crearea de parteneriate pentru cercetare în domeniul controlului tutunului În unele state membre UE există modele de bune practici în crearea de parteneriate pentru cercetare în domeniul controlului tutunului. Există posibilitatea ca acestea să fie aplicate și în alte state membre UE și să fie adaptate la nivel european. Este necesară o infrastructură europeană care să faciliteze schimbul de cunoștințe, care să sprijine cercetătorii din cadrul şi din afara UE și care să contribuie la elaborarea politicilor bazate pe dovezi. Prof. Linda Bauld, director al departamentului pentru cercetare comportamentală pentru prevenirea cancerului din cadrul Centrului pentru Cercetarea Cancerului din Regatul Unit și director-adjunct al Centrului de Studii privind Tutunul și Alcoolul din Regatul Unit (eng. UK Centre for Tobacco and Alcohol Studies), a prezentat modele de bune practici în crearea de parteneriate pentru cercetare în domeniul controlului tutunului în Europa. Ea a arătat de ce este nevoie pentru a consolida colaborarea între cercetătorii din țările europene, în vederea obținerii dovezilor necesare și îmbunătățirii transferului de cunoștințe. Modelul olandez reprezintă o rețea națională de cercetări în domeniul tutunului, creată în anul 2013. Aceasta oferă finanțare pentru infrastructura de bază a studiilor de cercetare în domeniul controlului tutunului, inclusiv pentru organizarea unei conferințe anuale, crearea unei pagini web, consolidarea capacităţilor și acordarea de sume mici ca sprijin financiar. Cu toate acestea, nu există finanțare specifică pentru cercetări în domeniul tutunului la nivel național, iar acest domeniu trebuie să concureze cu alte domenii de cercetare. Modelul britanic 9 este un model de bune practici în crearea de parteneriate pentru studii de cercetare în domeniul controlului tutunului. În loc să se finanțeze proiecte separate, s-a luat decizia de a finanța în mod direct În loc să se finanțeze proiecte separate, s-a luat decizia de a finanța în mod direct crearea unei infrastructuri crearea unei infrastructuri. Modelul britanic a fost inițiat în 2006, când mai mulţi finanțatori și-au unit forțele pentru a finanța centrele naţionale de excelență în sănătate publică. Au fost finanţate costurile salariale, acţiunile de consolidare a capacităţilor, colaborările și crearea unei infrastructuri, furnizând o bază solidă pentru cercetătorii care studiază tutunul atât din perspectiva politicilor, cât și din perspectiva medicală, și care acoperă gama largă a cercetărilor referitoare la tutun. Scopul principal al acestui exerciţiu constă în evitarea concurenţei și facilitarea colaborării între cercetătorii din diverse domenii din țară, crearea unui consorţiu strategic cu o masă critică ce ar deveni lider mondial în cercetarea tutunului, dezvoltarea educației și consolidarea capacităţilor, facilitarea implicării publicului, o politică de cooperare și transfer de cunoștințe. Crearea unei infrastructuri a ajutat cercetătorii și să acceseze împreună alte surse de finanţare. Modelul britanic a avut un succes foarte mare până în prezent. Acesta a avut un rol major în dezvoltarea dialogului dintre cercetători, populație, factorii politici și sectorul sanitar. Centrul din Regatul Unit este recunoscut pe plan naţional și internațional drept un centru de excelență cu experiență în domeniul tutunului. Modelul britanic ar putea fi adoptat și în alte state membre ale UE. De asemenea, acest centru ar putea oferi recomandări pentru crearea unei infrastructuri corespunzătoare în Europa, care să permită schimbul de cunoștințe și să ofere asistență cercetătorilor din țările europene și de pe alte continente unde cercetarea nu este la fel de dezvoltată, unde consumul de tutun are o prevalență ridicată și unde politicile bazate pe dovezi nu sunt încă implementate pe deplin. Centrul din Regatul Unit este recunoscut pe plan naţional și internațional drept un centru de excelență cu experiență în domeniul tutunului 9 http://ukctas.net/ Articolul 20 din CCCT: O provocare pentru Uniunea Europeană 9
Recomandări pentru aplicarea articolului 20 din CCCT Sunt necesare acțiuni ale UE prin prisma articolului 20 din CCCT pentru a extinde cercetarea, supravegherea, colaborarea și schimbul de informații cu privire la tutun. Aceste acțiuni vor contribui la elaborarea unor politici bazate pe dovezi, la reducerea inegalităților în politicile și cercetările privind controlul tutunului în Europa, ajutând Uniunea Europeană să-și îndeplinească obligațiile asumate prin tratatele şi acordurile internaţionale. Studiile de cercetare din UE se desfășoară adesea în izolare, eforturile nu sunt bine coordonate, consolidarea capacităţilor este insuficientă, nu se efectuează schimbul necesar și benefic de cunoștințe, și se depun puține eforturi pentru crearea de parteneriate egale cu cercetători din afara Uniunii Europene Prezentările arată că până în prezent nu s-au întreprins acțiuni suficiente pentru a implementa articolul 20 din CCCT. Există deficiențe considerabile în studiile de cercetare privind tutunul efectuate în Uniunea Europeană și decalaje notabile în ceea ce privește cercetarea, supravegherea și schimbul de informaţii. Situația actuală a repartizării studiilor de cercetare și a temelor de cercetare în Uniunea Europeană, precum și lipsa coordonării și a schimbului de cunoștințe, sunt îngrijorătoare. Situația studiilor de cercetare efectuate în prezent în Europa nu reflectă suficient prioritățile bazate pe dovezi și nu oferă soluții la nevoile urgente. Una dintre problemele majore este faptul că studiile de cercetare din UE se desfășoară adesea în izolare, eforturile nu sunt bine coordonate, consolidarea capacităţilor este insuficientă, nu se efectuează schimbul necesar și benefic de cunoștințe, și se depun puține eforturi pentru crearea de parteneriate egale cu cercetători din afara Uniunii Europene. O altă problemă este că finanțarea cercetărilor nu se axează în primul rând pe intervențiile care acoperă un segment cât mai mare de populație și care au eficiență maximă pentru grupurile cu risc sporit și nu vizează regiunile în care prevalenţa consumului de tutun este maximă și nevoia de intervenție este cea mai mare. Există diverse obstacole care reduc eficiența cercetării, colaborării și schimbului de informații. Printre acestea se numără tendința de a lucra în mod izolat și în limitele unei discipline, lipsa finanțării pentru colaborare, absența stimulentelor pentru cercetarea aplicată, reticența mediului academic de a coopera cu factorii de decizie, susținătorii și practicienii. Aceste obstacole trebuie depășite, pentru a utiliza cât mai eficient rezultatele existente ale studiilor de cercetare, pentru a dezvolta o cercetare eficientă în viitor, pentru a elimina lacunele din cercetare și pentru a îmbunătăţi elaborarea politicilor bazate pe dovezi, care să contribuie la adoptarea și implementarea unor politici eficiente pentru controlul tutunului. Recomandăm Uniunii Europene să implementeze articolul 20 din CCCT și să extindă cercetarea, supravegherea și schimbul de cunoștințe despre tutun între statele membre ale UE şi ţările terţe. Acțiunile de mai jos pot reprezenta primii pași în această direcție. 10 Parteneriatul fără Fumat
1. Apel către DG Cercetare şi Inovare, pentru a crea o linie bugetară în cadrul programului Orizont 2020 care să vizeze controlul tutunului și cercetarea aplicată, pe baza art. 20 CCCT. Solicităm Uniunii Europene să creeze o infrastructură destinată studiilor de cercetare privind tutunul și o linie bugetară în acest sens, pe baza art. 20 CCCT. Modelul britanic de parteneriat poate fi precursorul unui centru european de excelență în controlul tutunului care promovează colaborarea. O astfel de infrastructură va fi un punct de contact pentru factorii politici de decizie, organizațiile societății civile, sectorul sanitar, mass-media și cetățeni, care vor obține informaţii despre tutun bazate pe dovezi. Un centru european de excelență va facilita colaborarea transfrontalieră și studiile de cercetare relevante la nivel local. Sunt necesare informaţii cuprinzătoare care să ofere o imagine la nivel comunitar asupra entităților care finanțează studiile de cercetare, asupra consorțiilor de cercetare și asupra cercetărilor existente, pentru a extinde cercetarea privind tutunul. Un centru european ar contribui la eliminarea lacunelor de cercetare privind tutunul din unele părți ale Uniunii Europene și ar asigura studierea tuturor aspectelor legate de controlul tutunului. Comisia Europeană, în special DG Cercetare şi Inovare, trebuie să aplice articolul 20 prin studierea modalităților de înființare a unui centru de excelență, care va coordona schimbul de informații și va contribui la politicile statelor membre privind controlul tutunului, oferind îndrumări și promovând cele mai bune practici. 2. Apel la DG Cercetare și Inovare pentru a crea un comitet al tutunului și pentru a promova cercetarea aplicată în cadrul programului Orizont 2020. DG Cercetare și Inovare trebuie să creeze, în cadrul programului Orizont 2020, un comitet format din membri cu diverse pregătiri profesionale (cadre universitare, factori politici de decizie din CE, membri ai Consiliului de control regulatoriu și ai PE, reprezentanţi ai societății civile) care să aibă competența de a lua decizii privind linia bugetară specifică tutunului. Comitetul va stabili ce studii de cercetare sunt necesare și va prioritiza, va comanda și va coordona studiile de cercetare relevante. Un comitet al cercetătorilor în domeniul tutunului, desemnat conform articolului 20 din CCCT, adică un grup de experți științifici, înființat în conformitate cu dispozițiile programului Orizont 2020, ar reprezenta o infrastructură adecvată pentru stimularea și coordonarea studiilor de cercetare privind controlul tutunului în UE. Pentru a eficientiza finanţarea cercetărilor, este necesară crearea urgentă a unui ghişeu unic autorizat pentru studiile de cercetare în domeniul controlului tutunului din UE. Implementarea articolului 20 din CCCT poate ajuta Comisia Europeană să îmbunătățească controlul tutunului, îndeplinindu-și totodată obligațiile de utilizare atentă a fondurilor europene și contribuind la sănătatea cetățenilor europeni 10. 10 http://ec.europa.eu/health/ph_determinants/life_style/tobacco/documents/tobacco_exs_en.pdf A se vedea Raportul de evaluare - I. Recomandări organizatorice și structurale: investițiile și capacitatea de reglementare, și I.I. Necesitatea creșterii capacității de cercetare Articolul 20 din CCCT: O provocare pentru Uniunea Europeană 11
Organizată de: Cu sprijinul: Graphic design: tim@lyon.nu Photos by François de Ribaucourt Smoke Free Partnership Rue de l Industrie 24, 1040-Brussels, Belgium www.smokefreepartnership.eu info@smokefreepartnership.eu +32 (0) 2 430 73 59 Principalii parteneri ai PFF: Partener asociat al PFF: