Lucrarea Nr.1. Sisteme de operare. Generalitati

Similar documents
Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice

Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU

Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 -

Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows

2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N

Procesarea Imaginilor

Semnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC)

Propuneri pentru teme de licență

Textul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND

Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban

MS POWER POINT. s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila

Mecanismul de decontare a cererilor de plata

Update firmware aparat foto

Structura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin

METODE DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU

Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate

Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative

La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - <numarul dvs de carnet> (ex: "9",

ARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962)

CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET

INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ:

INTERPRETOARE DE COMENZI

Itemi Sisteme de Operare

TIME COMPASS: O APLICAȚIE DE TIME MANAGEMENT PENTRU ANDROID

Universitatea George Bariţiu, Braşov

GHID DE TERMENI MEDIA

Calculatoare Numerice II Interfaţarea unui dispozitiv de teleghidare radio cu portul paralel (MGSH Machine Guidance SHell) -proiect-

Reţele Neuronale Artificiale în MATLAB

Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii

VIRTUAL INSTRUMENTATION IN THE DRIVE SUBSYSTEM MONITORING OF A MOBIL ROBOT WITH GESTURE COMMANDS

Subiecte Clasa a VI-a

Prelucrarea numerică a semnalelor

3. CLOUD COMPUTING Sisteme de calcul distribuite

Class D Power Amplifiers

Capitolul IV Utilizarea bazelor de date în Internet

ANTICOLLISION ALGORITHM FOR V2V AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP V2V (VEHICLE-TO-VEHICLE)

Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir. Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip

INFORMAȚII DESPRE PRODUS. FLEXIMARK Stainless steel FCC. Informații Included in FLEXIMARK sample bag (article no. M )

EN teava vopsita cu capete canelate tip VICTAULIC

The First TST for the JBMO Satu Mare, April 6, 2018

Olimpiad«Estonia, 2003

Excel Advanced. Curriculum. Școala Informală de IT. Educație Informală S.A.

Manual Limba Romana Clasa 5 Editura Humanitas File Type

Lucrarea 1 Introducere în Linux

Software Process and Life Cycle

USING MOBILE AGENTS FOR INFORMATION RETRIEVAL IN B2B SYSTEMS

Curs 1 17 Februarie Adrian Iftene

ANDROCHEF: SISTEM PENTRU EFICIENTIZAREA COMENZILOR CĂTRE RESTAURANTE ÎN CADRUL GRUPURILOR DE PERSOANE

Transmiterea datelor prin reteaua electrica

ARE THE STATIC POWER CONVERTERS ENERGY EFFICIENT?

MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC. Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales

Standardul ISO 9001: 2015, punct şi de la capat! ( 13 )

The driving force for your business.

Updating the Nomographical Diagrams for Dimensioning the Concrete Slabs

SISTEME DE OPERARE WINDOWS

COMUNICAȚII INFORMATIZARE

Managementul referinţelor cu

A Compared Aproach: ASP versus PHP

Ghid pentru configurarea şi utilizarea aplicaţiei clicksign Demo

MODELUL UNUI COMUTATOR STATIC DE SURSE DE ENERGIE ELECTRICĂ FĂRĂ ÎNTRERUPEREA ALIMENTĂRII SARCINII

Rem Ahsap is one of the prominent companies of the market with integrated plants in Turkey, Algeria and Romania and sales to 26 countries worldwide.

Grafuri bipartite. Lecție de probă, informatică clasa a XI-a. Mihai Bărbulescu Facultatea de Automatică și Calculatoare, UPB

X-Fit S Manual de utilizare

Sisteme integrate de servicii distribuite. Studii de caz

ISBN-13:

Un model software cu potenţial în dezvoltarea jocurilor de strategie

SAG MITTIGATION TECHNICS USING DSTATCOMS

Ghid de pregătire pentru certificarea IC3 Global Standard 4

Printesa fluture. Мобильный портал WAP версия: wap.altmaster.ru

Laborator 1. Programare declarativă. Programare logică. Prolog. SWI-Prolog

TWITRENDS SISTEM DE PROCESARE A STREAM-URILOR ÎN TIMP REAL ÎN ERA BIG DATA

Proiectarea Sistemelor Software Complexe

D în această ordine a.î. AB 4 cm, AC 10 cm, BD 15cm

Modele de date utilizate în bazele de date pentru prelucrari grafice

Lucrarea nr. 7. Configurarea reţelelor în Linux

ACTA TECHNICA NAPOCENSIS

Figura x.1 Ecranul de pornire al mediului de dezvoltare

O arhitectură client-server two-tier portabilă pentru gestiunea sarcinilor la distanţă. erimp

Buletinul AGIR nr. 3/2012 iunie-august. Assis. Eng. Ciprian AFANASOV PhD. University "Ştefan cel Mare" Suceava

Nume şi Apelativ prenume Adresa Număr telefon Tip cont Dobânda Monetar iniţial final

SISTEM ONLINE DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Ce pot face pe hi5? Organizare si facilitati. Pagina de Home

REVISTA NAŢIONALĂ DE INFORMATICĂ APLICATĂ INFO-PRACTIC

BAZE DE DATE Crearea, gestionarea şi exploatarea bazelor de date spaţiale

DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului produselor pentru construcții UE 305/2011/UE

INTRODUCERE, PRELUCRARE, VALIDARE DATE

CHAMPIONS LEAGUE 2017 SPONSOR:

Probleme și provocări în arhitecturile de tip cloud. Issues and Challenges in Cloud Computing Architectures

SPEED CONTROL OF DC MOTOR USING FOUR-QUADRANT CHOPPER AND BIPOLAR CONTROL STRATEGY

Eficiența energetică în industria românească

Universitatea Politehnica București. Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Mai bine. Pentru c putem.

Şef Lucrări Dr. Tudor Călinici

ARHITECTURA CALCULATOARELOR LABORATOR PROGRAMĂ ANALITICĂ OBIECTIVE CURS. Obiective educaţionale: Profesor Mihai ROMANCA

PROIECTAREA CU CIRCUITE LOGICE PROGRAMABILE

Reţele de calculatoare

Dispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 02 Metode de analiză a circuitelor electrice. Divizoare rezistive.

Standardul ISO 9001: 2015, punct şi de la capat!! (14 )

Documentaţie Tehnică

Transcription:

Lucrarea Nr.1 Sisteme de operare. Generalitati Scopul lucrarii Lucrarea îsi propune familiarizarea studentilor cu sistemele de operare disponibile în laborator, respectiv acele sisteme de operare cu ajutorul carora se vor studia principalele notiunile de baza legate de functiunile si functionalitatea acestora. În prezenta lucrare vor fi avute în vedere câteva din sistemele de operare produse de Microsoft (Windows 95, NT) si respectiv Linux din familia sistemelor de operare de tip UNIX. Dupa parcurgerea lucrarii studentii vor fi familiarizati cu câteva concepte care stau la baza sistemelor de operare, modul de operare interactiv cu acestea, putând în final de-a utiliza resursele unui sistem de operare, observa cum diferite optiuni de proiectare si implementare din diferite sisteme de operare vor afecta comportamentul unor aplicatii sistem sau utilizator, respectiv mediul utilizator. Consideratii teoretice Notiuni introductive Sistemul de operare este o componenta a unui sistem de calcul care ofera servicii pentru programele care trebuie executate pe acel sistem. Dintre serviciile oferite amintim: - gestiunea fisierelor - managementul memoriei - managementul proceselor si firelor de executie - tratarea semnalelor, etc. Totodata un sistem de operare dispune de un set standard de utilitare, care permit realizarea unor operatii uzuale ca de exemplu: - pornirea sau oprirea unui proces; - organizarea aplicatiilor; - organizarea fisierelor si directoarelor; - vizualizarea, editarea, copierea, mutarea, stergerea fisierelor; - comunicarea între procese, etc. Multe dintre aceste servicii pot fi accesibile unui utilizator prin intermediul unui interpretor de comenzi sau al unor utilitare sau programe specifice. Interpretorul de comenzi este unul dintre componentele esentiale ale unui sistem de operare. Chestiuni legate de interpretoarele de comenzi vor fi detaliate în lucrarile ulterioare. Sistemul de operare poate fi descris deci ca o aplicatie, însa o aplicatie speciala, care interactioneaza cu alte aplicatii printr-o serie de puncte de intrare (entry points). Utilizarea sistemului de operare este posibila doar prin intermediul unor aplicatii care "stiu" sa utilizeze punctele de intrare din sistemul de operare. Acest lucru poate fi exemplificat de exemplu în cazul lui Windows 95/98/ME/NT prin setul de aplicatii ce genereaza interfata grafica care permite programelor sa fie lansate în executie. În cazul sistemului de operare MSDOS, dupa pornire putem gasi command.com, la al carui

prompter putem introduce comenzi. MSDOS dispune si un set de utilitare de obicei stocate în directorul DOS. În cazul sistemelor UNIX care dispun de X-Windows gasim un login shell (xdm), file -e, etc., care sunt utilizate pentru generarea interfetelor grafice, de obicei bazate pe sistemul Unix/POSIX Un sistem de calcul poate fi considerat ca având arhitectura din fig. 1a, însa pentru a putea da o definitie sistemului de operare, fig 1b este mai adecvata. Aici putem observa ca sistemul de operare reprezinta nivelul dintre hardware si software al unui sistem de calcul. Aplicatii Utilitare Interpretorul de comenzi Serviciile sistemului de operare Sistemul hardware fig. 1a Aplicatii Utilitare Sistemul de operare Sistemul hardware fig. 1b Comenzile sistemului de operare. Interpretorul de comenzi Pentru a putea utiliza resursele disponibile într-un sistem de calcul, un utilizator trebuie sa cunoasca un "limbaj de comanda" care sa-i permita sa ceara sistemului de calcul sa execute comenzile dorite. "Calculatorul" urmare a comenzilor primite va raspunde într-un anumit limbaj. În prezent mesajele generate de un sistem sunt în limbajul natural omenesc (în cele mai multe cazuri în limba engleza, restul fiind în limbi pt. care sistemul a fost personalizat). Mentionam ca interactiunea dintre utilizator si sistemul de operare este intermediata de interpretorul de comenzi, care va raspunde de la caz la caz prin: pornirea, oprirea unei aplicatii, schimbarea task-ului activ, permiterea controlului asupra comunicatiei dintre aplicatie si o alta sau utilizator. Încercând de exemplu sa accesam o unitate de discheta (din interpretorul de comenzi disponibil în Windows NT) care nu contine un suport magnetic corespunzator

vom obtine mesajul care poate fi vazut în fig.2, sau în cazul unei comenzi eronate rezultatul va fi cel din fig. 3. fig. 2 fig. 3 Mai familiare sunt mesajele generate de interpretorul de comenzi command.com al mai vechiului MSDOS, respectiv al interpretorului de comenzi a mai noilor sisteme de operare Windows 95/98/ME: C:> Bad command or file name Not ready reading drive A Abort, Retry, Fail? Cele expuse anterior sunt valabile si pentru sistemele de operare de tip UNIX. Un exemplu poate fi vazut în fig. 4 în cazul sistemului de operare Linux. fig. 4

Din aceste exemple se poate concluziona ca limbajul de comanda înteles de sistemul de operare accepta siruri de caractere. Analizând comenzile pe care un sistem de operare le accepta se observa ca primul cuvânt din comanda reprezinta numele unui program care se poate gasi undeva în sistem sau al unei comenzi a interpretorului de comenzi. De fapt lucrurile nu stau atât de simplu, unele comenzi sunt întelese de interpretorul de comenzi dar altele sunt întelese de limbajul de programare cunoscut de interpretorul de comenzi (asupra acestui aspect se va reveni în lucrarile urmatoare). Pentru sistemele de operare care dispun de o interfata grafica, comenzile si raspunsul sistemului de operare consta într-un set de icoane (icons) si diferite dialoguri (dialogs). Limbajul de comanda recunoaste diferitele actiuni ale mouse-ului (sau a dispozitivelor de intrare similare) asupra icoanelor sau meniurilor. Întrucât aceste din urma sisteme de operare sunt cele mai raspândite în prezent prezentam doar raspunsul în cazul sistemului de operare Windows în cazul primului exemplu prezentat. Fig. 5 Nucleul (kernel-ul) sistemului de operare. Nucleul sistemului de operare este responsabil pentru toate operatii din sistem, el având rolul de-a gestiona resursele fizice si logice ale sistemului de calcul. În cazul procesului de încarcare a sistemului de operare sunt apelate niste functii de initializare, de pilda verificarea memoriei, a perifericelor, dupa care este încarcat kernel-ul care va prelua controlul sistemului. Kernel-ul apoi porneste toate procesele necesare pentru a comunica cu utilizatorul si cu restul mediului (de exemplu cu alte calculatoare din retea). Nucleul sistemului de operare este în totdeauna încarcat în memorie (el fiind partea rezidenta a sistemului de operare), iar functiile acestuia sunt tot timpul active, manipulând procese, zone de memorie, fisiere, echipamente. Structura traditionala a unui kernel este cea multinivel, cum este de exemplu în UNIX, unde toate nivelele sunt parte a nucleului, fiecare nivel putând comunica cu câteva alte nivele. Aplicatiile si utilitarele se gasesc deasupra în cazul acestei arhitecturi (fig. 6). OBS: Kernelul sistemelor de operare din familia UNIX sunt scrise în cea mai mare parte (cca. 90%) în limbajul C, iar restul (ceea ce este dependent de hardware) în limbaj de asamblare.

Aplicatii utilizator Interfata cu functiile de sistem Sistemul de gestionare a fisierelor mod caracter mod bloc Module de control periferice Comunicare între procese Controlul proceselor Managementul memoriei Planificator (Scheduler) Module de control hardware Hardware Fig.6 Dezavantajul acestei structuri este data de dimensiunea mare a kernel-ului, astfel ca în prezent se utilizeaza micro kernel-uri având structura din fig. 7. Mod utilizator aplicatii proces memorie fisier display Managementul firelor de execu tie driverele de dispozitive Hardware Mod nucleu Fig. 7 Unele dintre sistemele de operare utilizeaza o structura mixta. Un astfel de exemplu îl constituie sistemul de operare Windows NT, a carui structura este data în fig. 8.

aplicatii Object Security monitor Process Virtual Memory IO Micro-kernel HAL (hardware abstraction layer) harware Fig. 8. Concluzii si observatii Sistemul de operare este un sistem de programe destinat utilizarii eficiente a resurselor unui sistem de calcul, acesta fiind legatura între utilizator si hardware-ul sistemului de calcul. Utilizatorul interactioneaza cu sistemul de operare prin intermediul interpretorului de comenzi, care poate fi simplu bazat pe comenzi de tip caracter, ca de exemplu command.com în MSDOS sau shell-ul în UNIX, sau poate fi o interfata grafica, ca de exemplu Windows Explorer în Windows 95/NT. Interpretorul poate fi simplu, sau înzestrat cu un limbaj de programare. Poate fi imperativ (UNIX shell) sau având la baza programarea de tip vizuala (drag-and-drop). Este important sa se faca distinctie între interpretorul de comenzi si sistemul de operare, interpretorul de comenzi reprezentând o componenta oferita de sistemul de operare. Întrebari si teme 1. Care sunt functiile unui sistem de operare? 2. Specificati câteva comenzi MSDOS si shell utilizate în cadrul laboratorului. Care dintre aceste comenzi sunt executate de interpretor? 3. Utilizând manualul on-line specificati ce fac urmatoarele comenzi: - în Windows NT: at, chkdsk, cmd - în UNIX: compress, du, ls -R.