PromoSan-CRSP Bucureşti Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei WHepD 28 iulie 2012 2. Analiza de situaţie Radu Negoescu, Cristian Bălan, Doina Niţulescu, Mirela Bănăţeanu (opţional) Sumar: 2.1 Preambul 2.1.1 Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei 2012 2.1.2 Apelul în 12 puncte adresat guvernelor naţionale de către Alianţă Mondială de Luptă împotriva Hepatitei (WHA) 2.1.3 Grupuri de risc şi prevenţia hepatitelor virale 2.2 Contextul mondial şi european 2.2.1 Generalităţi şi date globale 2.2.2 Actualităţi ECDC privind hepatitele virale în Europa 2.3 Situaţia în România 2.4 Sugestii WHA pentru organizarea şi promovarea WHepD 2012 2.5 Concluzii 2.6 Bibliografie 2.7 Anexa 2.1 Preambul 2.1.1 Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei 2012 Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei - WHepD este un eveniment anual la nivel global dedicat factorilor de risc, prevenţiei şi tratamentului hepatitelor virale. WHepD reprezintă o oportunitate majoră pentru sistemele sanitare şi grupurile de pacienţi de a întocmi bilanţuri şi a grăbi progresele într-un domeniu important al sănătăţii publice. Iniţiată în 2008 de către World Hepatities Alliance (WHA), WHepD este celebrată din 2011 sub auspicii comune OMS-WHA la fiecare 28 iulie, ziua de naştere a Prof. Baruch Blumberg, descoperitorul virusului hepatitei B.
Tema WHepD 2012 Hepatita este mai aproape decât bănuim: indiferent de vârstă, rasă, ocupaţie sau mediu socio-cultural, evidenţiază faptul că hepatita nu alege, incidenţele mari privind diferite tipuri de HV fiind înregistrate şi în ţări dezvoltate precum Danemarca, Marea Britanie sau Suedia. Sub sloganul Hepatita prezintă potențial letal: să o cunoștem, să ne protejăm, să o combatem, WHepD 2012 are ca scop consolidarea ripostei globale împotriva unei boli cu simptome rareori evidente dar cu potenţial letal, ce afectează una din 12 persoane. WHepD 2012 şi-a stabilit ca obiective globale, creşterea gradului de conştientizare şi înţelegere în rândul publicului larg privind hepatitele virale; amploarea şi susţinerea sporită pentru Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei la nivel global şi naţional; inducerea percepţiei de urgenţă privind combaterea hepatitelor virale în rândul tuturor actorilor sociali implicaţi [1]. 2.1.2 Apelul în 12 puncte adresat guvernelor naţionale de Alianţă Mondială de Luptă împotriva Hepatitei (WHA). În 2008 WHA a lansat campania de conştientizare la nivel mondial "Sunt eu numărul 12?" pentru a face larg cunoscut faptul că unul din 12 locuitori ai planetei trăieşte cu hepatită cronică B sau C şi pentru a încuraja testarea specifică în cadrul grupurilor de risc. În paralel, WHA şi asociaţiile de pacienţi din întreaga lume au formulat un apel adresat guvernelor naţionale privind gravitatea problemei de sănătate publică reprezentată de hepatitele virale B (HVB) şi C (HVC), care a fost actualizat în 2011, odată cu trecerea WHepD sub auspiciile OMS. Cele mai importante dintre cele 12 puncte ale apelului (prezentate integral în 1. Contextul celebrării WHepD 2012) sunt următoarele: Desemnarea unui responsabil naţional pentru strategia guvernamentală de combatere a HV. Dezvoltarea unei abordări integrate pentru screening, diagnoză şi tratament folosind politici, strategii şi instrumente recomandate de OMS. Angajarea în creşterea ratei de identificare a persoanelor infectate cu HVB şi HVC prin sisteme de testare accesibile întregii populaţii. Angajarea în consolidarea sistemelor de supraveghere/monitorizare şi în publicarea de statistici naţionale inter-comparabile. Angajarea în adoptarea şi punerea în aplicare a bunelor practici la nivel internaţional. Generalizarea vaccinării împotriva Hep B în planurile naţionale de imunizare, incluzând administrarea unei doze la naştere. Sporirea eforturilor de a proteja, diagnostica şi trata grupurile de populaţie emigrante sau vulnerabile [2]. 2.1.3 Grupuri de risc şi prevenţia hepatitelor virale Principalele grupuri comune de risc HV sunt (în ordinea importanţei): Persoanele care au nevoie frecvent de sânge sau produse din sânge. Beneficiarii transplantului de organe. Persoanele care sunt expuse riscului de infecţie prin natura profesiei, începând cu personalul medical.
Copiii şi adolescenţii sub 18 ani nevaccinaţi. Persoanele cu comportament sexual de risc ridicat. Consumatorii de droguri injectabile. Vaccinarea reprezintă pilonul principal de prevenire a HVB şi HVC; acest subiect este acoperit în detaliu în Analiza de situaţie WHepD 2011. Reluăm mai jos câteva informaţii esenţiale. Vaccinul anti-hvb deţine un istoric remarcabil de siguranţă şi eficacitate şi se administrează nou-născuţilor în trei sau patru doze separate, ca parte a planurilor naţionale de imunizare. Vaccinarea împotriva hepatitei A poate alege dintre mai multe produse cu performanţe similare. Vaccinul poate fi administrat ca parte regulată a programului de vaccinare timpurie (copii mai mari de un an) şi înainte de călătorie în zone geografice cu prevalenţă mare. Dintre măsurile de prevenţie nespecifice fac parte igiena personală strictă, în special în mediul spitalicesc, sanitaţia şi salubrizarea eficiente, apa potabilă la standarde de securitate, screeningul donatorilor de sânge, evitarea utilizării în comun a instrumentelor de igienă personală, generalizarea seringilor de unică folosinţă, evitarea tatuajelor şi piercingurilor, comportament sexual decent şi igienă sexuală strictă. 2.2 Contextul mondial şi european 2.2.1 Generalităţi şi date globale Un compendiu privind hepatitele B, A, C, D şi E cu date epidemiologice din ultima decadă (surse disponibile până în mai 2011) este inclus în Contextul celebrării WHepD 2011. Esenţialul este reamintit în continuare. Hepatita virală B (HVB) Aproximativ 2 miliarde de oameni din întreaga lume sunt purtători de VHB şi circa 350 de milioane prezintă infecţie cronică. Circa 600 000 de decese sunt puse anual pe seama hepatitei B acute sau cronice. Hepatita B poate fi prevenită prin igienă strictă, în special în mediul spitalicesc, precum şi prin vaccinare. Hepatita virală C (HVC) Se estimează că 170 de milioane de persoane sunt infectate cu virusul hepatitei C. Nu există vaccin împotriva acestui virus. Măsurile preventive sunt nespecifice: screeningul donatorilor de sânge; seringi şi ace de unică folosinţă; accesorii pentru igiena personală strict individualizată; igienă sexuală strictă. Hepatita virală A (HVA) Se estimează că în lume apar anual 1,4 milioane cazuri noi de hepatită A. Epidemiile pot fi explozive şi pot provoca suferinţe şi pierderi economice importante. Boala este strâns asociată cu igiena personală precară şi salubritatea deficitară. Vaccinarea (administrarea de imunglobulină cât mai aproape de la expunere) este cea mai bună metodă de apărare împotriva hepatitei A [3]. 2.2.2 Actualităţi ECDC 2011 privind hepatitele virale în Europa date 2006-2009 HVB În 2009 au fost confirmate în 29 state UE & ţări EEA/ EFTA 5969 de cazuri noi de infecţie cu virusul hepatitei B, incidenţa fiind de 1,16/100.000 locuitori.
Pe un fond de incidenţă mai mare la bărbaţi decât la femei, grupurile de vârstă cele mai afectate în rândul bărbaţilor au fost cele între 25 şi 44 de ani, cu 49% din cazuri (2,0 cazuri /100.000), respectiv 45-64 ani (1,5/100.000), în timp ce la femei incidenţa a fost maximă în grupa de vârstă 15-24 ani (1,7 cazuri la 100 000). Se menţine descreşterea incidenţei faţă de anii anteriori remarcată în 2008, dar această tendinţă pozitivă este relativizată de diferenţele semnificative între ţări în privinţa sistemelor de supraveghere şi de raportare precum şi de distincţia problematică între cazurile acute şi cronice. În privinţa UE exclusiv, în 2009 comparativ cu 2008 numărul cazurilor noi de HVB este în scădere, 5889 (incidenţa 1,15/100 000), faţă de 6347 (incidenţa 1,27/100 000). Cea mai ridicată incidenţă s-a înregistrat în Bulgaria (6,63%000), Letonia (5,44), Luxemburg (3,85) şi Danemarca (3,10), urmate pe locul 5/27 cel mai nefavorabil, de România cu incidenţa de 2,77%000. În 2012 ECDC va consolida la nivelul UE sistemul de supraveghere HVB, în privinţa obiectivelor de monitorizare şi a protocoalelor de raportare [4]. HVC În ansamblu, datele disponibile sugerează că infecţia cu virusul HVC este cel mai comun tip de hepatită virală raportate în UE şi ţările EEA/EFTA. În 2009 au fost confirmate de către 26 state membre UE şi EEA/EFTA, 27 354 cazuri noi de HVC - incidenţa fiind de 8,19/100.000 persoane, faţă de 29 927 incidenţa fiind de 8,93/%000 în 2008; se înregistrează o anumită descreştere. Grupul de vârstă cel mai afectat, atât la bărbaţi cât şi la femei, este 25-44 ani, cu incidenţa de15,8 cazuri/100.000 la bărbaţi, de două ori mai mare decât cel înregistrat în rândul femeilor. În privinţa HVC limitările în comparabilitatea datelor rezultă în principal din incapacitatea testelor de rutină de a distinge infecţia acută de cea cronică. Strict în UE numărul cazurilor HVC a urmat o tendinţă de scădere înregistrând în 2009 25121 cazuri noi (incidenţa 7,58/100 000), comparativ cu 26 713 cazuri noi (8,04/100.000) în 2008. În UE 2009, incidenţele cele mai ridicate se înregistrau în Irlanda (28,34%000), Suedia (23,80%000), Finlanda (19,75%000). România se afla pe locul 3/27 cel mai favorabil (incidenţa mică) cu rată 0,30 %000, după Grecia (0,07%000) şi Malta (0,24%000). În 2012 ECDC pregăteşte lansarea la nivelul UE a unui sistem consolidat de supraveghere HVC, dezvoltând obiectivele şi protocoalele de supraveghere în cooperare cu statele membre [4]. HVA Rata cazurilor noi de hepatită A confirmate în UE & EEA/ EFTA în 2009 a fost de 3,4 /100 000 persoane, similar cu cel din 2008 (3,3/100 000). Ca şi în anii precedenţi, copiii cu vârsta de 5-14 ani prezintă cea mai mare rată de cazuri confirmate. Povara reală a infecţiei la copii este probabil subestimată, deoarece cei sub 5 ani prezintă adesea o formă asimptomatică de hepatită A. În general, cel mai mare număr de cazuri sunt raportate în a doua jumătate a anului (sfârşitul verii şi toamna). În majoritatea cazurilor (82%) pentru care există informaţie privind originea infecţiei, sursă este indigenă.
În UE 2009, incidenţa cea mai ridicată s-a înregistrat în Letonia (100, 65%000) urmată de Slovacia (26,74%000), în timp ce România raporta o incidenţă de 17,35%000 şi se afla pe locul 3/27 cel mai nefavorabil [4]. 2.3 Situaţia actuală în România privind hepatitele virale. În România tendinţele semnalate în Contextul celebrării WHepD 2011 anume descreşterea incidenţei HVB în anii recenţi, descreştere 2008-2009 apoi nivel staţionar 2009-2010 în privinţa HVC, însfârşit o anumită creştere între 2008-2010 în privinţa HVA, se combină astfel încât incidenţa agregată (însumând toate tipurile) raportată preliminar pe primele 9 luni din 2011 este în descreştere faţă de perioada similară a lui 2010. Astfel, conform CNSISP, la nivel naţional în perioada ianuarie-septembrie 2011 (primele 9 luni) s-au înregistrat cu 22% mai puţine cazuri noi de HV (2198), faţă de aceeaşi perioadă a anului 2010 (2821), ceea ce corespunde incidenţei de 13,74 %000 în 2011/9 luni, comparativ cu 17,61 %000 în 2010/9luni. Pe judeţe, cu referire la aceleaşi intervale, cel mai mare număr de cazuri noi HV s-a înregistrat în jud. Bihor (177 cazuri sau 40,03 %000 în 2011, comparativ cu 154 cazuri sau 34,80 %000 în 2010); Satu Mare (164 cazuri sau 60,36 %000, faţă de 44 cazuri sau 16,16 %000); Bucureşti (152 cazuri sau10,49 %000, faţă de 132 cazuri sau 9,10 %000). Creşteri mari ale incidenţei HV s-au mai înregistrat în jud. Maramureş - 32,81%000, Hunedoara - 22,36 %000 şi Constanţa - 19,81%000. Judeţele care au înregistrat cele mai puţine cazuri noi de HV în ianuarie-septembrie 2011/2010 au fost: Tulcea (7 cazuri sau 3,81 %000, faţă de 18 sau 9,75 %000); Gorj (9 cazuri sau 3,21 %000, faţă de 62 sau 22 %000), Caraş Severin (7 cazuri sau 2,92 %000, faţă de 18 cazuri sau 7,47 %000). În anexă este prezentată statistica completă a cazurilor noi de hepatită virală pe primele 9 luni din 2011 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2010 [5]. În privinţa prevenţiei HV, reamintim că în schema naţională de imunizare este prevăzută vaccinarea obligatorie HVB3 la sugari (la naştere, 2 luni, 6 luni) în întreaga ţară. Prevenţia nespecifică se găseşte la standarde europene în privinţa evitării contaminării prin produse din sânge; numeroase măsuri preventive privind igiena personală/colectivă se cer încă popularizate şi aplicate în comunităţile româneşti. 2.4 Sugestii pentru organizarea şi promovarea WHepD 2012 Alianţa Mondială pentru Hepatită (WHA) formulează în 2012 o serie de recomandări speciale în sprijinul planificării campaniilor naţionale WHepD, dintre care unele se referă la acţiuni ce pot fi extinse după 28 iulie către restul anului. Acestea cuprind: - colaborarea strânsă cu mass-media convenţională pentru a asigura o audienţă cât mai largă; - promovarea intensivă on-line a campaniei, cu antrenarea diverselor reţele sociale; - folosirea mesageriei SMS/telefonie mobilă pentru promovarea campaniei; - încheierea de parteneriate cu mediul de afaceri ţintind evenimente co-organizate de amploare mai largă [6].
2.5 Concluzii Endemia hepatitelor B, C şi A continuă să afecteze în prezent sute de milioane de persoane (unul din 12 indivizi este afectat de hepatita cronică B sau C), ce devin expuse ipso facto la ciroză şi cancer. Datele recente ECDC indică între 2008-2009 o anumită descreştere a incidenţei HVB şi HVC în timp ce incidenţa HVA este staţionară. În general bărbaţii sunt mai expuşi decât femeile, cohortele cele mai afectate fiind 15-24 ani şi 25-44 ani pentru HVB & HVC, dar 0-4 ani şi 5-14 ani pentru HVA. În România incidenţa agregată (însumând toate tipurile de hepatită virală) raportată preliminar pe primele 9 luni din 2011 este în descreştere faţă de perioada similară a lui 2010; reamintim totuşi că HVA înregistra o anumită creştere între 2008-2010. Vaccinarea timpurie reprezintă pilonul principal al prevenţiei HVB şi HVA: în decembrie 2006 rapoartele OMS atestau că în 164 de ţări vaccinarea copiilor împotriva hepatitei B era cuprinsă în programele naţionale de imunizare; în ţara noastră este prevăzută vaccinarea obligatorie HVB3 la sugari şi începând din 2009 vaccinarea anti-hva pentru o parte din teritoriu. Măsurile de protecţie nespecifice adresând stilul de viaţa sunt de importanţă capitală în reducerea impactului hepatitelor virale asupra sănătăţii publice. În această privinţă rămân multe de făcut în România, un rol important revenind reţelei naţionale de promovarea sănătăţii. În 2012 ECDC va consolida la nivelul UE sistemul de supraveghere HVB, în privinţa obiectivelor de monitorizare şi a protocoalelor de raportare şi pregăteşte lansarea unui sistem ameliorat de supraveghere HVC. Apelul în 12 puncte al WHA actualizat în 2011 oferă guvernelor naţionale un cadru cuprinzător de recomandări şi măsuri menite să reducă impactul hepatitelor virale asupra sănătăţii publice la nivel mondial. Mulţumiri sunt adresate Dr. Claudia Dima (CNEPSS) pentru direcţionarea către Buletinul Informativ nr. 7, INSP-CNSIPS 2011, conţinând date recente privind incidenţa hepatitelor virale în România. 2.6 Bibliografie [1]http://worldhepatitisalliance.org/Libraries/2010_WHD_Postcards/WHD_Toolkit_1_World_Hepatit is_day_2012.sflb.ashx [2] http://worldhepatitisalliance.org/policy/12_asks.aspx [3] http://www.who.int/mediacentre/events/annual/world_hepatitis_day/en/ [4]http://ecdc.europa.eu/en/publications/Publications/1111_SUR_Annual_Epidemiological_R eport_on_communicable_diseases_în_europe.pdf [5] Buletinul Informativ nr. 7, INSP-CNSIPS 2011, http://www.ccss.ro/public_html/sites/default/files/boli_infectioase_9.pdf [6] http://worldhepatitisalliance.org/worldhepatitisday/awarenessraisingtoolkits.aspx Urmeaza 2.7 Anexa.
2.7 Anexa. România: distribuţia pe judeţe a numărului de cazuri noi şi a incidenţei unor boli infecţioase şi parazitare (incluzând hepatitele virale, în primele 9 luni ale anului 2011 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2010. Sursa: Buletinul Informativ nr. 7, INSP-CNSIPS 2011