Similar documents
Fişa disciplinei. 1. Date despre program. 2. Date despre disciplina Titulari. 3. Timp total estimat. 4. Precondiţii.

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai

FIŞA DISCIPLINEI. 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru Număr de credite 5

FIŞA DISCIPLINEI. 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Matematică aplicată în economie 4.2 de competenţe

FIŞA DISCIPLINEI 1. DATE DESPRE PROGRAM

FIŞA DISCIPLINEI în conformitate cu planul de învățământ valabil pentru anul

FIŞA DISCIPLINEI. Anul universitar

FIŞA DISCIPLINEI Anul universitar

FIŞA DISCIPLINEI Anul universitar

FIŞA DISCIPLINEI. Telefon: Website: PAGINA 1

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai

FIŞA DISCIPLINEI. Cosmin Sabo 2.5 Anul de studiu Semestrul Tipul de evaluare E 2.8 Regimul disciplinei DOB

FIŞA DISCIPLINEI Anul universitar

FIŞA DISCIPLINEI. 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Nu este cazul 4.2 de competenţe Nu este cazul

ANEXA nr. 3 la metodologie FIŞA DISCIPLINEI

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca

Fişa disciplinei. FIŞA DISCIPLINEI: Managementul calității totale

FIȘA DISCIPLINEI. 2.6 Tip de evaluare Evaluare pe parcurs la seminar si evaluare prin test la sfarsit de semestru

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest din Timişoara

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest din Timișoara

F I Ş A D I S C I P L I N E I 1)

FIŞA DISCIPLINEI. 4.2 de competenţe

FIŞA DISCIPLINEI. 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei MANAGEMENT FINANCIAR

METODE DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU

FIŞA DISCIPLINEI* Prof. univ. dr. ing. Adrian Pascu Tipul de evaluare. 1/1 seminar/laborator 3.4 Total ore din Planul de

4. Precondiții (acolo unde e cazul) 4.1. de curriculum Algoritmica, Bazele Informaticii, Logica 4.2. de competențe

UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI FACULTATEA

FIŞA DISCIPLINEI. Examen+evaluare pe parcurs

FIŞA DISCIPLINEI. Examen+evaluare pe parcurs

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ

FIŞA DISCIPLINEI. 2. Date despre disciplină

FIȘA DISCIPLINEI (conf. metotologiei de implementare a CNCIS OMECTS nr / , Anexa 3)

FIȘA DISCIPLINEI Anul universitar

FIȘA DISCIPLINEI. 3.4 Total ore studiu individual Total ore pe semestru Număr de credite 6

FIȘA DISCIPLINEI Total ore pe semestru Număr de credite 6

FIŞA DISCIPLINEI. 2.4 An de studiu Semestru Tip de evaluare P 2.7 Regimul discipinei OB * OB Obligatoriu / OP Opţional

FIȘA DISCIPLINEI FILOSOFIE, CULTURĂ ȘI COMUNICARE / MASTER ÎN FILOSOFIE

FIȘA DISCIPLINEI. 6. Competențe specifice acumulate

FIŞA DISCIPLINEI. 3.4 Total ore studiu individual Total ore pe semestru Număr de credite 6

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ

Facultatea de tiine Economice

FIŞA DISCIPLINEI PMR1710

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca

MEMORIU JUSTIFICATIV PENTRU SCOATEREA LA CONCURS A POSTULUI DE LECTOR POZ. 25, DIN STATUL DE FUNCTII AL DEPARTAMENTULUI DE STUDII ROMÂNEŞTI

FIŞA DISCIPLINEI Tipul de evaluare 1

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca

FIŞA DISCIPLINEI. 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru Număr de credite 6

FIȘA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituția de învățământ superior

FIŞA DISCIPLINEI 1. Tutoriat 2

Facultatea de Inginerie

FIŞA DISCIPLINEI. - Examinări 2 Alte activităţi Total ore studiu individual Total ore pe semestru Număr de credite 12

FIŞA DISCIPLINEI. 2. Date despre disciplină. 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

FIŞA DISCIPLINEI. Ateliere cu suprafata corespunzatoare numarului de studenti ai grupei, dotate cu plansete. seminarului/laboratorului

FIŞA DISCIPLINEI în conformitate cu planul de învățământ valabil pentru anul

FIŞA DISCIPLINEI. 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

Ministerul Educaţiei Naționale și Cercetării Științifice

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeș-Bolyai

FIŞA DISCIPLINEI CERCETAREA BIBLICĂ MODERNĂ (CO)

FIŞA DISCIPLINEI RELAȚII MONETAR FINANCIARE INTERNAȚIONALE

FIŞA DISCIPLINEI. 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe. 5. Condiţii (acolo unde este cazul)

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai

Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice

Universitatea de Medicină şi Farmacie Grigore T. Popa Iaşi Comisia pentru asigurarea calităţii FIŞA DISCIPLINEI

FIŞA DISCIPLINEI. (în baza OM nr. 5703/2011)

Universitatea de Medicină şi Farmacie Grigore T. Popa Iaşi Comisia pentru asigurarea calităţii FIŞA DISCIPLINEI

FIȘA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituția de învățământ superior

FIŞA DISCIPLINEI. 2.6.Semestrul VI

FIŞA DISCIPLINEI. DI Numărul de credite: 10. DS Total ore din planul de învăţământ

FIȘA DISCIPLINEI. 3.4 Total ore studiu individual Total ore pe semestru Număr de credite 6

FIŞA DISCIPLINEI. 3.1 Număr de ore pe săptămână 3.4 Total ore din planul de învăţământ Distribuţia fondului de timp

FIŞA DISCIPLINEI. 4 din care: 3.2 curs

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE UNIVERSITATEA AGORA DIN MUNICIPIUL ORADEA FACULTATEA DE ŞTIINŢE JURIDICE ŞI ADMINISTRATIVE

2/16

FIŞ A DISCIPLINEI. 6. Competenţele specifice acumulate

FIŞA DISCIPLINEI. din care: 3.2 curs. din care: 3.5. curs

FIŞA DISCIPLINEI. 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 Din care:

FIŞA DISCIPLINEI. din care: 3.2 curs. din care: 3.5. curs

FIŞA DISCIPLINEI. Arheologie şi Studii Clasice

FIŞA DISCIPLINEI. 2.7 Tipul de

Anexa nr. 2 FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior UVT

FIŞA DISCIPLINEI. 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru Număr de credite Precondiţii (dacă este cazul)

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ UNIVERSITATEA BABEŞ- BOLYAI

FIȘA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituția de învățământ superior

II.Perspectivele postului

0270.1OB04S ANEXA nr. 3 la metodologie OMECTS 5703/2011 UG N-NA 01 O I,II 04 FIŞA DISCIPLINEI

FIŞA DISCIPLINEI. Asistent de cercetare în educație fizică și sport- cod C.O.R Consilier sportiv- cod C.O.R

FIŞA DISCIPLINEI. TEORIA SISTEMELOR Codul disciplinei: DO23 Domeniul: Calculatoare si Tehnologia Informatiei Specializarea:

FIŞA DISCIPLINEI Date despre program Universitatea Stefan cel Mare Suceava Educație Fizică și Sport De Sănătate și Dezvoltare Umană Sănătate Licență

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT. Anul de studiu: 2, semestrul: 1

Once upon an Erasmus Tale (Traditional Arts and Languages across Europe)

Universitatea Stefan cel Mare Suceava Educatie fizica si sport DSDU Sănătate Licență Balneofiziokinetoterapie și Recuperare

CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET

FIŞA DISCIPLINEI. Coloizi cu aplicatii biomedicale

INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ:

FIŞA DISCIPLINEI. 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru Număr de credite 5

ABOUT THE PLANING CROSS LAMINATED SOLID WOOD

PROGRAMA ANALITICĂ / FIŞA DISCIPLINEI CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ

FIŞA DISCIPLINEI Tipul de evaluare. 28 Din care 3.6. seminar/ laborator 28

FIŞA DISCIPLINEI. 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca

Transcription:

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest Timişoara 1.2 Facultatea Facultatea de Arte şi Design 1.3 Departamentul Arte Vizuale 1.4 Domeniul de studii Arte Vizuale 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea Conservare-Restaurare 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Etiopatogenia operei de artă 2.2 Titularul activităţilor de curs 2.3 Titularul activităţilor de seminar 2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul 1/2 2.6 Tipul de evaluare E/ v 2.7 Regimul disciplinei Obl 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1/1 din care: 3.2 curs 1/1 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 14/14 din care: 3.5 curs 14/14 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 4 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 5 Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 3 Tutoriat 1 Examinări 2 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 5/5 3.8 Total ore pe semestru 14/14 3.9 Numărul de credite 3/3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe Cunoaşterea noţiunilor de bază de biologie 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului Mijloace de prezentare multimedia (laptop, videoproiector) 5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Competenţe transversale Competenţe profesionale 6. Competenţele specifice acumulate C1 Realizarea cadrului general specific de documentare, informare si cercetare: culegerea, prelucrarea si analiza datelor care se vor regasi în aplicatiile practice ale procesului de conservarerestaurare a patrimoniul cultural, mobil si imobil. C2 Indentificarea, analiza, explicarea si implementarea problematicii metodologiilor de interventie si a elementelor de limbaj specializat, a tehnicilor si a tehnologiilor folosite în elaborarea proiectelor de interventie în conservare restaurare. C3 Identificarea, analiza si descrierea factorilor ce actioneaza în timp asupra starii de conservare si interpretarea rezultatelor investigatiilor stiintifice. - cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei, explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei CT1 Aplicarea unor strategii de munca riguroasa, eficienta si responsabila, de punctualitate si raspundere personala fata de rezultat, pe baza principiilor, normelor si valorilor de etica profesionala. CT2 Identificarea rolurilor si responsabilitatilor într-o echipa plurispecializata si aplicarea de tehnici de relationare si munca eficienta în cadrul echipei. CT3 Identificarea oportunitatilor de formare continua si valorificarea eficienta a resurselor si a tehnicilor de învatare pentru propria dezvoltare. 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Identificarea, analiza şi descrierea factorilor ce acţionează în timp asupra stării de conservare şi interpretarea rezultatelor investigaţiilor ştiinţifice. Definirea şi clasificarea metodelor şi a tehnicilor utilizate pentru identificarea factorilor de degradare ce acţionează asupra bunurilor culturale, identificarea mijloacelor de investigare, oferite de laboratoarele de specialitate. 7.2 Obiectivele specifice Interpretarea prin intermediul cunoştinşelor fundamentale a stării de conservare în care se găsesc bunurile culturale. Cunoaşterea naturii materiale a operelor de artă (lemn policrom, textile şi alte suporturi) Cunoaşterea gradului de compatibilitate dintre natura materială a obiectelor de artă şi mediul de păstrare Cunoaşterea factorilor de risc, adversitate şi degradare a operelor de artă Elucidarea mecanismelor şi proceselor de degradare la nivelul întregului şi părţilor componente ale unei opere de artă Cunoaşterea metodelor şi tehnologiilor de stopare şi inactivare a proceselor de degradare, alături de eliminarea cauzelor ce le generează 8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii Semestrul I Cunoaşterea naturii materiale a operelor de artă, a parametrilor optimi ai mediilor de conservare, a valenţelelor abiotice, biotice şi ecologice, a metodelelor de menţinere a stării de sănătate a operelor de artă Documentare privind conservarea generală a operelor de artă prin prisma etiopatogeniei Recunoaşterea degradărilor, deteriorărilor, dăunătorilor biologici ai operelor de artă Evaluarea gradului de sănătate a operelor de artă Problematizare privind importanţa parametrilor mediului Semestrul II Etiopatogenia suportului Demonstraţia, studiu de caz Etiopatogenia grundului Demonstraţia, studiu de caz Etiopatogenia stratului pictural Demonstraţia, studiu de caz Analize etiologice Expunerea, problematizarea Analize microbiologice Expunerea, problematizarea Analize entomologice Expunerea, problematizarea Analiza rezistenței materialelor la Expunerea, problematizarea biodeterminare Evaluarea parametrilor de microclimat Expunerea, problematizarea Bibliografie ARAI,H., 1993, Relationship between fungi and brown spots found in various materials, In Biodeterioration of Cultural Property 2, p.320-336, Yokohama BOCK,E., et all., 1988, Biologically inducted corrosion of natural stones-strong contamination of monuments with nitrifyng organism, In Biodeterioration of Cultural Property 7,London and New York BOGULEANU,Gh., et all, 1980, Entomologie, Ed.Didactică şi Pedagogică, Bucureşti BROKERHOF, A,W, 2009, Insecte şi fungi în colecţiile textile, in Tendinţe de conservare preventivă, Ed. Astra Museum Sibiu BROMMELLE,N.S., WERNER,A.E.A., 1969, Deterioration and treatment of wood, In Problems of conservation in Museums, Vol.VIII, p.68-118, Paris CANEVA,G., NUGARI,M.P., SALVADORI,O., 1991, Biology in the conservation of work of art, International Centre for the Study of the Preservation and Restoration of Cultural Property, Vol.X, Roma DAIFUKU,H., 1969, Exemple de l aide apportée par l UNESCO aux musées des pays tropicaux, In La préservation des biens culturels, notamment en milieu tropical, Musées et Monuments, Vol.XI, p.99-102, Paris FLEIDER,F., 1969, Le conservation des documents graphiques, Recherches experimentales, ICOM, Traveaux est Publication, Vol.IX, p.37-58, Paris FLEIDER,F., 1999, Of microbes and art:the role of microbial communities in the degradation and protection of cultural heritage, Novelles l ARSAGNO, 15 decembre 1999, p.18-21, Paris GUILLAUME-CHAVANNES,G., 1989, Peintures et moisissures: un approch originale du probleme par le Conservation Department de la Tate Gallery a Londres,

In Patrimoine Culturel et Alteration Biologique, p.217-226, Marseille IONIŢĂ,I, 1974, Cercetări privind biologia ciupercilor care produc biodeteriorarea operelor de artă şi monumentelor de cultură, Inst. de cerc.biol., Bucureşti LAZĂR.I., 1971, Investigation on the presurce and role of bacteria in deteriorated zones of Cozia Monastery painting, Rev.Roum.Biol., Vol.16, p.437-444, Bucureşti MOŢOC,D., CONSTANTINESCU, S., IONESCU,A., 1970, Contribuţii la combaterea coroziunii microbiologice a metalelor, Microbiologia, Vol.I, p.891-895, Bucureşti MUSTAŢĂ,M., 1995, Cotribuţii la cunoaşterea şi combaterea coleopterelor dăunătoare obiectelor din patrimoniul cultural naţional, Fac.de biologie, Iaşi OPREA,F., 1982, Apariţia efectului de cameră umedă în spaţiile de depozitare şi expunere a buburilor de patrimoniu, Cerc.de cons. şi rest, vol.2, p.247-252, Bucureşti OPREA,F.,2006, Biologie pentru conservarea şi restaurarea patrimoniului cultural, Ed.Maiko, Bucureşti ROBERTS,M,T., ETHERINTON,D., 1982, Brookbinding and the conservation of books. A dictionary of descriptive terminology, Washington STOLOW,N., 1963, Some studiey on the protection of works of art during travel, Recent advances in conservation, p.912, London VIGO,T.L., 1977, Preservation of natural textile fibres-historical perspectives, In Preservation of Paper and textiles Series 164, p.189-207, Washington DC VIGO,T,L., 1980, Protection of textile from biodeterioration, Conservazione est Restauro dei Tessili, p.18-26, Como VORNICU,N., BIBIRE,C., 2002, Biodeteriorarea operelor de artă, Ed.Trinitas, Iaşi ZARNEA,G., 1994, Tratat de microbiologie generală, Vol.V., Bazele teoretice ale ecologiei microorganismelor. Microorganismele şi mediile lor naturale, Ed.Acad. Române, Bucureşti 1989, Patrimoin culturel et alteration biologique, Actes des Journees d Etudes de la Section Francaise de l Institut International de conservation, Poitiers, 17 et 18 Novembre 1988, Marseille 8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii Bibliografie 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Salvarea patrimoniului cultural, a operelor de artă prin conservare preventivă, tratamente specifice obiectelor infesrtate. Utilizarea cunoştinţelor în alegerea materialelor, soluţiilor şi substanţelor, în vederea susţinerii durabile a vieţii operelor de artă 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Atenţia, implicarea în înţelegerea cursului, intervenţii pertinente examen scris 90% frecvenţa şi conduita la activităţi 10% 10.5 Seminar / laborator 10.6 Standard minim de performanţă Studentul cunoaşte care sunt principalii factori de degradare, și procesele de degradare produse de aceștia Folosirea unui limbaj de specialitate adecvat de prezentare a degradărilor identificate pe opera de artă Cunoașterea dăunătorii operelor de artă

Data completării 01.10.2015 Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar Data avizării în catedră/departament 10.10.2015 Semnătura şefului catedrei/departamentului Prof.univ.dr. Daniela Constantin

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest din Timișoara 1.2 Facultatea / Departamentul Facultatea de Arte și Design/Arte Vizuale 1.3 Departamentul Arte Vizuale 1.4 Domeniul de studii Arte vizuale 1.5 Ciclul de studii licență 1.6 Programul de studii / Calificarea Conservare și Restaurare/conservator, restaurator 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Metodologia conservării și restaurării lemnului policrom 2.2 Titularul activităţilor de curs 2.3 Titularul activităţilor de seminar 2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul I/II 2.6 Tipul de evaluare v/e 2.7 Regimul disciplinei Ob 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4/4 din care: 3.2 curs 2/2 3.3 seminar/laborator 2/2 3.4 Total ore din planul de 56/56 din care: 3.5 curs 28/28 3.6 seminar/laborator 28/28 învăţământ Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 15 Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 2 Examinări 6 Alte activităţi 3 3.7 Total ore studiu individual 20/20 3.8 Total ore pe semestru 56/56 3.9 Numărul de credite 5/5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului Mijloace de prezentare multimedia (laptop, videoproiector) 5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului atelier

Competenţe transversale Competenţe profesionale 6. Competenţele specifice acumulate C1 Realizarea cadrului general specific de documentare, informare și cercetare: culegerea, prelucrarea și analiza datelor care se vor regasi în aplicatiile practice ale procesului de conservarerestaurare a patrimoniul cultural, mobil si imobil. C2 Indentificarea, analiza, explicarea și implementarea problematicii metodologiilor de interventie și a elementelor de limbaj specializat, a tehnicilor si a tehnologiilor folosite în elaborarea proiectelor de interventie în conservare restaurare. C3 Identificarea, analiza si descrierea factorilor ce actioneaza în timp asupra starii de conservare si interpretarea rezultatelor investigatiilor stiintifice. C4 Proiectarea si stabilirea interventiilor de conservare-restaurare, adecvate si compatibile fiecarui caz în parte. C5 Realizarea asistata a solutiilor tehnice si tehnologice de conservare-restaurare propuse în proiectul de restaurare. C6 Consilierea profesionala si de integrarea sociala, ca si evaluarea si interpretarea interventiilor de conservare- restaurare. CT1 Aplicarea unor strategii de munca riguroasa, eficienta si responsabila, de punctualitate si raspundere personala fata de rezultat, pe baza principiilor, normelor si valorilor de etica profesionala. CT2 Identificarea rolurilor si responsabilitatilor într-o echipa plurispecializata si aplicarea de tehnici de relationare si munca eficienta în cadrul echipei. CT3 Identificarea oportunitatilor de formare continua si valorificarea eficienta a resurselor si a tehnicilor de învatare pentru propria dezvoltare 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Formarea și dezvoltarea în rândul studenților a unui set de competențe specifice în vederea proiectării, organizării, desfășurării procesului de conservare restaurare asupra unui bun cultural mobil/imobil realizat în tehnica tempera pe suprt de lem. 7.2 Obiectivele specifice -Cunoașterea și înțelegerea materialelor și tehnicilor de pictură, a metodologiilor de conservare și restaurare a picturii pe lemn -Observarea şi analiza operei de artă. Identificarea factorilor de degradare și a proceselor de degradare, identificarea degradărilor operei de artă -Diagnoza operei de arta, din perspectiva evaluarii starii de conservare si a naturii deteriorarilor și propunerile de tratament -Formarea deprinderilor de a analiza și utilizarea corecta a documentația de specialiate. Intocmirea fișelor specifice dosarului de restaurare -Dezvoltarea aptitudinilor necesare în desfășurarea activităților concrete de conservare și restaurare -Dezvoltarea abilităților practice în procesul de restaurare

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Semestrul I Definirea specificului domeniului conservare-restaurare a operelor de arta Principile conservarii-restaurării unei opere de artă Noțiuni de etica domeniului și etica practicii Analizarea valorii documentare, istorice și estetice a unei operei de artă Organizarea laboratorului de restaurare Metode de investigație prelegerea interactivă; explicaţia, demonstraţia, conversaţia, harta conceptuală expunerea conversaţia, Semestrul II Cercetarea materialelor și a tehnicilor. Utilizarea tehnologiilor specifice conservarii si restaurarii în tehnica icoanei si a lemnului policrom Explicarea procesului metodologic de realizare a intervenţiilor de conservarerestaurare Acțiunea factorilor de degradare asupra operei de artă Investigaţii şi redactarea unui diagnostic Consolidarea peliculei de culoare, metode și materiale Noţiuni şi norme de protecţie a muncii, utilizarea substanţelor chimice, instalaţii electrice. Bibliografie Studiu de caz Studiu de caz,demonstraţia Pop, Octavian, Conservarea, restaurarea ș i întreținerea b isericii monument istoric,1996 Oniscu, Corneliu, Vornicu, Nicoleta, Conservarea și restaurarea patrimoniului cultural, EdituraTrinitas, 2002. Curinschi, d r.arh. Gheorghe, Restaurarea monumentelor, Editura tehnică, București, 1968.

Viňas, Salvator Muňoz, Contemporary theory of conservation, 2005 Sarti, Maria Goivana, Il restauro dei dipinti a Venezia alla fine dellʼottocento lʼattività diguglielmo Botti, Venezia, 2004. Colloque sur la conservation et la restauration des peintures murales, Suceava, Roumanie, Jullet 1977. Tiziano. Restauri, tecniche, programmi, prospective, Instituto Veneto di Scinze, Lettere ed Arti, 2005. Atanasie Anastasiu, Restaurarea știința și arta, Muzeul de Arta al Republicii Socialiste România, București, 1976 Auner, Niels, Tehnologia consolidarii, restaurarii și protecției împotriva biodegradarii structurilor de lemn din monumentele istorice, Editura Alma Mater, Sibiu, 2005 Baldini, Umberto, Teoria del restauro e l unita di metodologia, Ed. Nardini, 1983; Baroni, Sandro, Restauration et conservation des tableaux, Paris 1992; Berger, A. Gustav with Russell, H. William, Conservation of paintings, Research and Innovations, Archetype Publication, 2000 Brandi, Cesare Teoria restaurarii, Ed. Meridiane, Bucurest i, 1996; Casazza, Ornella, Il restauro pittorico nel unita di metodologia, Ed. Nardini, 1983; Coman-Sipeanu, Olimpia, Icoane pe sticla din patrimonial Muzeului Astra Sibiu, Colectia Cornel Irimie, Editura Astra Museum, Sibiu, 2010; Dancu Iuliana, Restaurarea icoanelor pe lemn si sticla, Bucuresti 1966 Dancu, Juliana, Zidaru, Gheorghe, Metode de restaurare a picturii populare pe sticla, în Revista Muzeeelor, nr. 6, 1967. Dionisie din Furna, Erminia picturii bizantine, Ed. Sofia, Bucurest i, 200. Espinola V. B.-B.,, "Russian Icons: Spiritual and Material Aspects", Journal of the American Institute for Conservation, 31(1), 1992. Filatov, V. V., Pictura rusa, tempera de sevalet. Tehnica de restaurare, Bucuresti, 1961 Florian (M.L.), «The effect on artifact materials of the fumigant ethylene oxide and freezing used in insect control» in ICOM Committee for Conservation, 8th Triennal Meeting, Sydney, 1987, Forni, Ulise, Manuale del pittore restauratore. Studi per la nuova edizione. Ed. Edifir, Firenze, 2004 The Getty Conservation Institute and Junta de Andalucía, Consejería de Cultura, eds. "Methodology for the Conservation of Polychromed Wooden Altarpieces: Bibliography/Methodología para la Conservación de Retablos de Madera Policromada: Corpus Bibliográfico." Junta de Andalucía, Consejería de Cultura and the J. Paul Getty Trust, 2006.. Gilberg (Mark), «Inert atmosphere fumigation of museum objects», Studies in Conservation, vol. 34, n 2, 1989 Gilberg (Mark), «AgelessTM oxygen scavenger» in AICCM Newsletter, 32, 1989 Gilberg (Mark), «Inert atmosphere disinfestation using AgelessTM oxygen scavenger» in ICOM Committee for Conservation, 9th Triennal Meeting, Dresden, 1990 Gilberg (Mark), «Inert atmosphere disinfestation of museum objects using Ageless oxygen scavenger» in Bulletin of the Australian Institute for the Conservation of Cultural Material, 16, 1990 Gilberg (Mark), «The effect of low oxygen atmospheres on museum pests» in Studies in Conservation, 36, 1991. Gilberg (Mark) and Roach (A.), «The effect of low oxygen on the powderpost beetle Lyctus brunneus (Stephens)» in Studies in Conservation, 38, 1993.. Gilberg (M.) and Grattan (David), «Oxygen free Storage using Ageless Oxygen Absorbers», IIC Congress, Ottawa, 1994 42. Grattan (David), «Ageless oxygen absorber : chemical and physical properties» in Studies in Conservation, 39, 1994G 43. rattan (David), «Degradation rates for some Historic polymers and the Potential of various conservation Measures for minimizing Oxidative degradation», in Saving the 20th century : the conservation of Modern materials, conference symposium 91, Ottawa, Canada, Septembre 1991, Ottawa : IIC, 1993 44. Hanlon (Gordon), Daniel (Vinod), Ravenel (N.) and Maekawa (Shin), «Dynamic system for Nitrogen Anoxia of Large Museum Objects : A Pest Eradication Case Study» in Second International Conference on Biodeterioration of Cultural Property, Yokohama, Japan, 1992. 45. Havel, Marc, Tehnica Tabloului, Ed. Meridiane, 1980; Ionescu, Alina Geanina, Conservarea si restaurarea icoanelor din colectiile Muzeului Astra, Editura Astra Museum, Sibiu, 2010; Istudor, Ioan, Noțiuni de chimia picturii, Editura ACS, 2011 Ikonen: Restaurierung und naturwissenschaftliche Erforschung. Beiträge des internationalen Kolloquiums in Recklinghausen 1994 Bentchev, Ivan (1997) Kiplik, D. I., Tehnica picturii vechilor maestri, ESPLA; L. Harrison, Orthodox icons at the Brit ish Museum: an approach to ethical conservation pract ice, wit h J. Ambers, C. Cartwright, R. Stacey, in Icon: Approaches to research, conservation and ethical issues, [CD-ROM], Athens, Benaki Museum, 2006 L. Harr Context: Crossing Conservation Boundaries, ed.d. Saunders, J.H. Townsend, and S. Woodcock, (London, International Institute of Conservation, 2006) 58. Koestler (R.J.), «Practical Application of Nitrogen and Argon Fumigation Procedures for Insect Control in Museum Objects», 2nd International Conference on Biodeterioration of Cultural Property, Yokohama, Japan, 1992. Lambert (F.L.), Daniel (V.), Preusser (F.D.), «The rate of absorption of oxygen by Ageless TM : the utility of an oxygen scavenger in sealed cases» in Studies in Conservation, 37, 1992 Lazarescu, Liviu, Pictura în ulei, Ed. Sigma Plus, 1996 Mateinni, M., La chimica nel restauro,i materiali dell arte pittorica, Ed. Nardini, 1996 Marynissen, R.H., Degradarea, conservarea si restaurarea operei de arta ; Mihalcu, Mihail,,,Conservarea obiectelor de arta si a monumentelor de arta, Ed.Stiint ifica, 1970; 1986;. Mustata, M., Insecte daunatoare bunurilor de patrimoniu, Iasi, 1998; Nakamura (H.) and Hoshino (J.), «Techniques for the preservation of Food by employment of an Oxygen Absorber Sanitation control for Food sterilizing technique» in Sanyu Techniques Co, Tockyo, 1983. Navarro (S.) and Calderon (M.), «Integrated approach to the use of controlled atmospheres for insect control in grain storage» in Controlled Atmosphere Storage of Grains, Elsevier, Amsterdam, 1980 Nicolescu, Corina, Muzeologie generala, Ed. Didactica si Pedagogica, 1975; 8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii Semestrul I Examinarea științifică a operei de artă Expunerea, aplicatie practică Documentația fotografică conversaţia, demonstraţia Documentația. Fișa analitică Aplicatie practică Documentația. Fișa de conservare Documentația. Fișa de restaurarea Documentația. Fișa degradărilor Semestrul II Strucrura stratigrafică a picturii Releveul operei de artă Studiu de caz, lucrul în echipă, jocuri de rol, aplicații practice Aplicatie practică Aplicatie practică Aplicatie practică Exercițiul practic, conversația, tehnici de învățare activă, învățarea prin cooperare, elaborarea de proiecte Diagnoza operei de artă Aplicatie practică

Propuneri de tratament Operațini de intervenție asupra operei de artă Recomandări privind conservarea operei de artă Aplicatie practică Aplicatie practică Aplicatie practică Bibliografie Brandi, Cesare, Teoria restaurarii, Editura Meridiane, Bucuresti, 1996. M. Mihalcu, Conservarea obiectelor de a rta și a monumentelor istorice, Bucuresti, 1970. Mora, Paolo şi Laura, Philippot, Paul, Conservarea picturilor murale, Editura Meridiane, Bucureşti, 1986. Moldoveanu, Aurel, Conservarea bunurilor cultural, Matei Carmen, Repere ale restaurării textilelor arheologice din mătase, Editura Tehnopress, 2001. 114. ***, Legea nr. 182/ 25 oct. 2000, privind protejarea patrimoniului cultural mobil, în Monitorul Oficial al României, nr. 530/27. 10. 2000. 115. ***, Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural nat ional mobil, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232/5.04. 2003. 116. ***, Hotarâre a guvernului cu nr. 1.546, anexa - Normele de conservare si restaurare a bunurilor culturale mobile clasate, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 058/ 23. 01. 2004. 117. ***, Legea nr. 311 din 8 iulie 2003 (republicata) a muzeelor si colect iilor publice, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927/15. 11. 2006. 118. ***, Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cult ural nat ional mobil, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10/8. 01. 2007. Journal of the American Institute for Conservation ICOM-CC Ethnographic Newsletter Victoria and Albert Museum Conservation Journal Journal of Conservation and Museum Studies Tate Papers Getty Conservation Institute Newsletter The Book and Paper Group American Institute for Conservation The Abbey Newsletter e-preservation Science journal e-conservation magazine CeROArt. on-line magazine devoted to a multidisciplinary approach to questions of Conservation, exposition, Restoration of Objets d Art Studies in Conservation Reviews in Conservation Journal of the Institute of Conservation The Paper Conservator Future Anterior. Journal of Historic Preservation, History, Theory, and Criticism, GSAPP, Columbia University 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.4 Curs Prezenţa notare 10% Atenţia, implicarea în înţelegerea cursului, Punctare 10 % intervenţii pertinente individuală 10.5 Seminar / laborator Asimilarea cunoştinţelor teoretice şi deprinderea abilităţilor practice 80% 10.3 Pondere din nota finală 10.6 Standard minim de performanţă Însușirea principiilor conservarii-restaurarii operei de arta Studentul cunoaşte care sunt principalele tehnici de conservare-restaurare, le recunoaşte, le defineşte, le aplica corect Limbajul de specialitate este simplu, dar corect utilizat Minim nota 5 la seminar Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

01.10.2015 Data avizării în catedră/departament Semnătura şefului catedrei/departamentului 10.10.2015 Prof.univ.dr. Daniela Constantin

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest din Timișoara 1.2 Facultatea / Departamentul Facultatea de Arte și Design/Arte Vizuale 1.3 Departamentul Arte Vizuale 1.4 Domeniul de studii Arte vizuale 1.5 Ciclul de studii licență 1.6 Programul de studii / Calificarea Conservare și Restaurare/conservator, restaurator 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Paleotehnici 2.2 Titularul activităţilor de curs 2.3 Titularul activităţilor de seminar 2.4 Anul de studiu III 2.5 Semestrul I/II 2.6 Tipul de evaluare v/e 2.7 Regimul disciplinei Ob 3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1/1 din care: 3.2 curs 1/1 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 14/14 din care: 3.5 curs 1/1 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 4 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 2 Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5 Tutoriat 2 Examinări 1 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 5/5 3.8 Total ore pe semestru 14/14 3.9 Numărul de credite 2/2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1 de desfăşurare a cursului Mijloace de prezentare multimedia (laptop, videoproiector) 5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului atelier

Competenţe transversale Competenţe profesionale 6. Competenţele specifice acumulate C1 Realizarea cadrului general specific de documentare, informare si cercetare: culegerea, prelucrarea si analiza datelor care se vor regasi în aplicatiile practice ale procesului de conservarerestaurare a patrimoniul cultural, mobil si imobil. C2 Indentificarea, analiza, explicarea si implementarea problematicii metodologiilor de interventie si a elementelor de limbaj specializat, a tehnicilor si a tehnologiilor folosite în elaborarea proiectelor de interventie în conservare restaurare. C3 Identificarea, analiza si descrierea factorilor ce actioneaza în timp asupra starii de conservare si interpretarea rezultatelor investigatiilor stiintifice. C4 Proiectarea si stabilirea interventiilor de conservare-restaurare, adecvate si compatibile fiecarui caz în parte. C5 Realizarea asistata a solutiilor tehnice si tehnologice de conservare-restaurare propuse în proiectul de restaurare. C6 Consilierea profesionala si de integrarea sociala, ca si evaluarea si interpretarea interventiilor de conservare- restaurare. CT1 Aplicarea unor strategii de munca riguroasa, eficienta si responsabila, de punctualitate si raspundere personala fata de rezultat, pe baza principiilor, normelor si valorilor de etica profesionala. CT2 Identificarea rolurilor si responsabilitatilor într-o echipa plurispecializata si aplicarea de tehnici de relationare si munca eficienta în cadrul echipei. CT3 Identificarea oportunitatilor de formare continua si valorificarea eficienta a resurselor si a tehnicilor de învatare pentru propria dezvoltare 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei -abilitatea de recunoaștere comparativă a materialelor și de manevrare a lor -Formarea de abilităţilor tehnice în domeniul picturii -Cunoaşterea detaliată a tehnicilor, tehnologiilor şi instrumentarului specific exprimării picturii de şevalet -studentul în urma studierii acestei discipline trebuie să știe să facă diferenţa dintre materiale şi calităţile plastice ale fiecărei material în parte. 7.2 Obiectivele specifice studierea tehnicilor picturii tradiţionale precum: pictura pe suport de lemn, pictura pe sticlă, pictura pe suport de hârtie, etc. - înțelegerea aprofundată a materialelor și tehnologiilor folosite la realizarea operei de artă -prezentarea legăturii dintre tehnicile tradiționale de pictură și conservarea-restaurarea operelor de artă -cursul are menirea de a informa despre rolul și natura materialelor folosite în tehnicile artistice, astfel cunoscându-se tipurile de tehnici și structura materială a oprerei de artă. 8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Semestrul 1 Suporturile. Suporturi rigide. Suporturi flexibile Cleiurile. Cleiurile celor vechi ; cleiuri animale; cleiuri vegetale; cleiuri

minerale ;gumele ; adezivi sintetici. Grundurile Mediurile Semestrul 2 Sicativele Rășinile. Răşinile naturale. Răşinile dure. Răşinile semidure. Răşinile moi Dizolvarea rasinilor naturale. Rasini sintetice Verniurile Bibliografie 8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii Semestrul 1 Tehnica acuarelei Demonstraţia, tudio de caz, aplicatie practica Tehnica guașei Demonstraţia, tudio de caz, aplicatie practica Tehnica picturii în tempera cu ou Demonstraţia, tudio de caz, aplicatie practica Semestrul 2 Tehnica picturii tempera cu ou pe suport de sticlă Demonstraţia, studiu de caz, aplicatie practica Tehnica picturii în ulei Demonstraţia, studiu de caz, aplicatie practica Tehnica picturii în ulei alla prima Demonstraţia, studiu de caz, aplicatie practica Bibliografie Dionisie din Furna, Erminia picturii bizantine, Bucureşti, Ed. Sophia, 2000. Săndulescu, Verna, C., Materiale și tehnica picturii, Editura Marineasa, 2000. Marc Havel, Tehnica tabloului, Editura Meridiane, Bucuresti, 1980. Mihail Mihalcu, Faţa nevăzută a formei şi culorii, Bucureşti, Ed. Tehnică, 1996. Mihăilescu Doina, Tehnica icoanei pe lemn, Ed. Aura, Timisoara, 2007. Monahia Iuliania, Truda iconarului, Bucureşti, Ed. Sophia, 2001. Lăzărescu Liviu, Pictura în ulei, Deva, Ed. Sigma Plus, 1996.

Thompson jr. Daniel V., Practica picturii în tempera, Editura Sophia, 2004 Acea, Daniela, Medii de pictură, Editura Aura, Timișoara, 2008. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.4 Curs Prezenţa notare 10% Atenţia, implicarea în înţelegerea cursului, Punctare 10% intervenţii pertinente individuală 10.5 Seminar / laborator Asimilarea cunoştinţelor teoretice şi deprinderea abilităţilor practice evaluare 80% 10.3 Pondere din nota finală 10.6 Standard minim de performanţă Însușirea tehnicilor de transpunere predate Studentul cunoaşte care sunt principalele tehnici de transpunere, le recunoaşte şi le defineşte corect Limbajul de specialitate este simplu, dar corect utilizat Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar 01.10.2015 Data avizării în catedră/departament Semnătura şefului catedrei/departamentului 10.10.2015 Prof.univ.dr. Daniela Constantin