Efectele crizei financiare asupra mediului de afaceri 226 Moldovan Alina, drd., Academia de Studii Economice din Moldova The on going financial and economic crisis is taking its toll in terms of an unprecedented dropin economic activity in the post-war period. As a result of the financial crisis, businesses have found themselves at the eye of the perfect storm. Caught between contracting markets, late payments, increasing overheads and a sharp decline in access to finance, many viable businesses have failed. Key words: financial crisis, business environment, globalization, bankruptcy. Introducere Globalizarea pieţei financiare reprezintăastăzi un subiect controversat şi foarte discutat de economiştii din întreaga lume. Gradul ridicat de integrare al pieţelor financiare, dublat de liberalizarea fluxurilor de capital a condus la creşterea interdependenţelor între economiile dezvoltate şi economiile în dezvoltare din toate regiunile lumii. Analiza, în contextul actual, a evoluţiei acestor interdependenţe capătă o importanţă deosebită pentru înţelegerea naturii crizelor şi oferă noi perspective asupra efectelor de antrenare pe care acestea le au pe plan internaţional. În afară de beneficiile pe care le procură, globalizarea pieţei de capital stă la baza vulnerabilităţii externe, în condiţiile în care liberalizarea şi creşterea interdependenţelor între naţiuni este tot mai accentuată. Astfel, criza financiară, ce îşi are nucleul în Statele Unite ale Americii a contagiat practic toate ţările lumii prin diferite canale de transmisie, cum ar fi comerţul internaţional, investiţiile străine directe sau de capital, cursul de schimb şi altele. Consecinţele crizei sunt resimţite şi în prezent de întreprinderile din lumea întreagă, deoarece accesul la piaţa de capital rămîne încă destul de restrîns, iar prudenţa băncilor se reflectă prin diminuarea liniei de credit. Criza financiară şi consecinţele acesteia asupra întreprinderilor din întreaga lume Criza cu care s-a confruntat mediul de afaceri a fost de o magnitudine mare. Companiile din întreaga lume au fost lovite atât de greu de criza economică încît multe dintre ele au fost nevoite să solicite asistenţă monetară de la guvern pentru a supravieţui. În timp ce multe dintre industrii au fost în pericol, altele s-au confruntat cu ameninţarea falimentului. Pentru instituţiile monetare această criză a fost una greu de controlat, deoarece aceasta a contaminat majoritatea industriilor. Momentul dificil a fost clasarea companiilor puternice care odată ce vor primi ajutor vor fi capabile să-l folosească raţional şi sa iasă din criză. Subvenţiile, ajutoarele precum şi granturile oferite de instituţiile monetare au avut ca scop principal salvarea companiilor şi reducerea numărului de concedieri operate în interiorul acestor întreprinderi. Totuşi, chiar dacă majoritatea întreprinderilor care au beneficiat de ajutoare din partea instituţiilor monetare au fost companiile mari, cu un număr sporit de angajaţi şi o prezenţă vastă pe piaţă. Studiile realizate de economiştii din întreaga lume au demonstrat că întreprinderile care sunt apte de a supravieţui acestei recesiuni economice într-un
mod mai bun sunt de fapt cele de talie mica şi medie. Cu toate acestea, aceast fapt nu sugerează că acestea nu sunt afectate de criza economică. Diferenţa constă în primul rând în faptul că întreprinderile mici, precum şi cele medii s-au subdimensionat comparativ cu operaţiunile realizate şi au capacitatea de a menţine funcţionarea întreprinderii având venituri mai puţin importante decât companiile mari. Însă perioada de timp necesară de către întreprinderi pentru recuperare este cu mult mai mare decât duratacrizei. Pentru început este necesar o restructurare a economiei pentru a crea condiţii avantajoase dezvoltării mediului de afaceri. Deoarece această restructurare este greu de pus în aplicare, în majoritatea ţărilor din Europa Occidentală şi de Est, multe din întreprinderile mici şi mijlocii continuă a fi afectate de actuala criză economico-financiară, situaţia economică dificilă conducând la creşterea numărului de falimente. Între măsurile pe care firmele le-au luat pentru a scădea impactul crizei economice pot fi enumerate: reducerea cheltuielilor administrative, precum şi a numărului de angajaţi şi a veniturilor acestora. Anul 2011 a fost unul în care Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii au continuat să falimenteze în întreaga lume, iar acestfenomen poate fi explicat prin mai multe cauze. Astfel, cauze care favorizează falimentul întreprinderilorsunt: - diminuarea liniei de credit; - reducerea accesului la finanţare şi îngreunarea finanţării; - costuri mari ale dobânzilor; - scăderea exporturilor; - scăderea veniturilor; - introducerea impozitului minim; - scăderea vânzărilor; - creşterea preţurilor; - incapacitatea de plată; - intrarea în insolvenţă; - scăderea nivelului veniturilor reale a populaţiei. În ceea ce priveşte măsurile pentru evitarea falimentului, acestea coincid cu măsurile propuse pentru criza economică şi unele dintre ele au fost propuse chiar de Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii. Măsuri pentru evitarea falimentului întreprinderilor: - reducerea salariilor angajaţilor; - reducerea cheltuielilor administrative; - dezgheţarea lichidităţilor; - reducerea costurilor prin disponibilizări; - alocarea de minimum 0,5% din PIB pentru programe destinate înfiinţării şi dezvoltării de întreprinderi; - generalizarea neimpozitării profitului reinvestit şi a dividendelor reinvestite; - eliminarea controalelor abuzive în firme; - încurajarea exporturilor prin subvenţii; - simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor structurale şi creşterea accesului la servicii de consultanţă în acest domeniu. Efectele crizei asupra mediului de afaceri din Republica Moldova Efectele crizei financiare internaţionale s-au extins şi asupra economiei Republicii Moldova. Totuşi, din punct de vedere al impactului direct, sistemul bancar a fost puţin afectat întrucât nu 227
a fost expus la active toxice. Indirect însă, criza financiară internaţională şi mai ales consecinţa ei evidentă recesiunea din ţările dezvoltate se extinde asupra economiei Republicii Moldova prin intermediul mai multor canaleşi bineînţeles afectează mediul de afaceri. Pe planul comercial, încetineşte creşterea exporturilor, deoarece există o corelaţie puternică între producţia industrial şi evoluţia economiei mondiale. Astfel, diminuarea cererii interne, dar mai ales externe, a avut ca consecinţă agravarea deficitului comercial. De asemenea, creşterea şomajului au dus la scăderea nivelului de trai, iar comportamentul precaut al populaţieia avut ca consecinţă diminuarea consumuluişi respectiv scăderea cererii interne. În ceea pe priveşte domeniul financiar, accesul la finanţare externă este mai limitat şi astfel se restrânge asupra volumului creditării, ceea ce generează dificultăţi în serviciul datoriei externe private.ca urmare a acestor consecinţe ale crizei financiare, multe întreprinderi au fost în incapacitatea de a-şionora obligaţiile, ceea ce a determinat suspendarea activităţii multor firme, falimentarea altora sau intrarea în procedura insolvenţei sau în procedura reorganizării, dar şi închiderea voluntară a multor întreprinderi. Situaţia economică din Moldova este una prozaică, iar economia locală se luptă încă cu anumite vicii, cum ar fi lipsa unei concurenţe reale, intervenţia excesivă a statului, credite scumpe şi aşa mai departe. Criza financiară a exacerbat şi mai mult aceste neajunsuri. Astfel, întreprinderile locale au fost afectate în mai multe feluri: în primul rînd, atât cererea externă, cât şi cea internă s-au redus. în al doilea rând, panica transmisă pe piaţă de turbulenţele financiare a epuizat creditarea. în al treilea rind, criza a pus mari presiuni asupra parteneriatelor de afaceri stabilite anterior şi a relaţiilor întreprindere-client. şi nu în ultimul rând, criza politică a amplificat riscurile deja apăsătoare, guvernul fiind considerat în cel mai bun caz un spectator pasiv. Criza financiară şi economică mondială a condus la un declin semnificativ al economiei Moldovei. Mai mult ca atât, impactul crizei asupra economiei nu a fost unul uniform. Astfel, companiile din sectorul industrial au fost mai profund afectate decât cele din sectorul comercial şi agricol. De asemenea, activităţile orientate spre export au fost afectate mai puternic decât cele orientate spre piaţa internă. Principalele canale de contaminare prin care a ajuns criza financiară şi economică în comunităţile locale din Moldova au fost reducerea volumului de remitenţe, micşorarea cererii interne şi externe, reducerea fluxurilor de investiţii străine directe, diminuarea transferurilor guvernamentale la bugetele locale, precum şi creşterea şomajului ca urmare a întoarcerii migranţilor acasă. Toate aceste efecte s-au transpus şi prin încetinirea ritmului de creştere economică la nivel local, care se manifestă sub mai multe aspecte micşorarea salariilor, scăderea ratei de ocupare a forţei de muncă, reducerea orelor de lucru, micşorarea cheltuielilor de consum şi altele. Prin urmare mediul de afaceri din Republica Moldova a avut de suferit. Mai mult ca atât, acest fenomen a fost amplificat prin faptul că criza economică din Republica Moldova a fost agravată şi de instabilitatea politică. Întreprinderile au resimţit efectele crizei în diverse moduri; cu toate acestea, scăderea vânzărilor este unul dintre cele mai clare. Conform unui studiu realizat de Fast Training Consulting,puţin peste 86% din întreprinderile afectate de criză au afirmat că acesta este principalul 228
efect pe care criza l-a avut asupra lor. În acelaşi timp, există o serie de alte efecte, care indică unele tensiuni în creştere în cadrul sistemului economic: creditele au devenit mai greu de obţinut, întreprinderile au acumulat datorii către furnizorişi de la clienţi, iar relaţiile contractuale cu partenerii strategici s-au întrerupt. Aparent, o altă caracteristică îngrijorătoare este numărul tot mai mare de controale de stat ceea ce reprezintă ultimul lucru de care întreprinderile au nevoie în timp de criză sau de recuperare după recesiune. În acelaşi timp, criza nu a afectat toate întreprinderile în acelaşi mod. De exemplu, declinul vânzărilor şi creditele mai scumpe afectează comerţul cu amănuntul, industria, agricultura şi societăţile de construcţii, în timp ce acumularea de datorii de la clienţi este mai răspândită în cazul întreprinderilor de servicii. Controalele de stat sunt întîlnite mai ales în rândul prestatorilor de servicii pentru întreprinderi, întreprinderilor agricole, comercianţilor cu amănuntul şi companiilor de construcţii. În Republica Moldova micro-întreprinderile suferă mult mai puţin din cauza creditelor greu de obţinut, probabil pentru că niciodată nu a fost uşor pentru ele să le obţină, însă suferă mai mult iarăşi din cauza controalelor de stat, aparent fiindcă sunt foarte mici şi vulnerabile la agresiuni din partea reprezentanţilor statului. Datorită scăderii vânzărilor, întreprinderile mijlocii acumulează datorii faţă de furnizori, în timp ce întreprinderile miciprimesc din ce în ce mai greu plăţile de la clienţi, acest fapt fiind relevant în special în cazul micilor întreprinderi exportatoare. Concluzie Criza financiară a dat naştere la falimente răsunătoare, restructurări de companii şi instituţii financiare, preluări şi fuziuni, susţinere financiară directă cu fonduri importante din partea unor guverne, cum ar fi guvernul american care a alocat peste 700 mld. USD doar pentru a salva instituţiile financiare americane de efectele crizei. O bună parte dintre aceste instituţii sunt sau au fost listate la bursă, ieşirea lor de pe piaţă afectând nu doar credibilitatea în piaţa de capital ci şi volumul tranzacţiilor bursiere, volatilitatea preţurilor, nivelul randamentelor. Volumul tranzacţiilor bursiere a fost şi el puternic afectat pe principalele burse din lume, însă impactul cel mai puternic criza îl are asupra volatilităţii, adică a riscului şi asupra randamentelor bursiere asociate mai ales instrumentelor cu venit variabil. Anul financiar 2012, este un an considerat de unii specialişti în finanţe ca fiind un dificil şi pentru unele ţări chiar un an bugetar imposibil datorită unei scadenţe pentru returnarea banilor împrumutaţi de la instituţiile monetare, cum ar fi Fondul Monetar International. Criza, ca fenomen economic, nu doar a afectat mediul de afaceri, ci a devenit, în opinia unor specialişti, alături de Parlament, Guvern, justiţie şi presă, a cincea putere în stat. O particularitate a crizei, ca a cincea putere în stat, este că influenţează dramatic activitatea celorlalte puteri în stat: Parlamentul este mai preocupat ca oricând de pachete de legi cu efecte directe în economie, Guvernul are ca prioritate obiective pur economice, cum ar fi salvarea unor industrii sau asigurarea pensiilor, justiţia este afectată prin reducerea bugetului, creşterea numărului de dosare şi necesitatea unor decizii drepte după o analiză precară, iar pentru presă reprezintă un colac de salvare pentru creşterea tirajelor. Consecinţele crizei asupra mediului de afaceri sunt numeroase şi continuă a fi resimţite în multe ţări,iar efectele acestei crize se manifestă prin deteriorarea activului net al companiilor, ca urmare a ponderii ridicate a creditelor în valutăşi a scăderii preţurilor activelor mobiliare şi imobiliare. Aceastacontribuie, la rândul său, la accentuarea crizei prin efectele negative pe carele are asupra aşteptărilor şi prin augmentarea gradului de prudenţă la nivelulconsumatorilor şi al agenţilor economici. 229
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Bibliografie : «Împotriva curentului. Însemnări despre criza financiară actuală» de Glăvan Bogdan, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2009. Prelucrare din lucrarea prezentată la Conferinţa de la Oradea din 2010: Consideraţii cu privire la măsurile de contracarare a riscului de faliment pentru IMM-uri în condiţiile crizei financiare, autori: prof.univ.dr. Negoescu Gheorghe şi conf.univ.dr. Lukacs Edit. «Măsuri anti-criza pentru IMM-uri» de Oprea I.M., Newschannel, Secţiunea Finantari Capital, 16.01.2009. Informaţii publicate pe pagina de ştiri a Comisiei Europene 23.10.2010. Articol : «Criza financiara. Efecte la nivelul întreprinderii.» de Cristina Grade, iulie 2011. Articol : «La originile crizei» de Florin Aftalion, Centrul pentru Economie si Libertate, 2010. «Efectele crizei economice la nivelul firmelor mijlocii si mari cu managementul în Iasi : Masuri si Prognoze»,studiu realizat de Fast Training Consultingîn parteneriat cu Daris Consulting, 2009. «Impact of the current economic and financial crisis on potential output» - Occasional Papers No 49, Directorate-General for Economic and Financial Affairs, European Commission. «EMU10: successes and challenges after 10 years of Economic and Monetary Union», Brussels: Commission of the European Communities (2008). 230