Raportul Stiintific si Tehnic (RST) in extenso

Raportul Stiintific si Tehnic (RST) in extenso EVALUAREA REFORMEI SERVICIILOR PUBLICE ÎN ROMÂNIA FAZA II ETAPA III FINANCIARĂ MASURAREA REZULTATELOR REFORMEI 1

CUPRINS Obiective generale... 3 Obiectivele fazei de execuţie... 3 Rezumatul fazei... 3 Descrierea ştiinţifică şi tehnică... 4 Concluzii... 13 Bibliografie:... 15 Anexa 1: Caiet de prezentare Sondaj conducători de instituţii şi personal... 17 Anexa 2: Caiet de prezentare Sondaj populaţie... 122 2

Obiective generale Obiectivul principal al proiectului este de a evalua rezultatele reformei administraţiei publice din România dintr-o perspectivă ştiinţifică multidisciplinară. Concret, dorim să măsurăm efectele reformei asupra capacităţii administrative şi a funcţionării administraţiei publice româneşti. În vederea realizării acestui obiectiv ne propunem, pe de o parte, să elaborarăm şi să adaptăm teorii şi modele privitoare la relaţia reformă-capacitate administrativă-calitatea serviciilor publice, iar pe de altă parte să măsurăm calitatea funcţionării administraţiei publice din România din perspectiva gradului de satisfacţie al consumatorului/cetăţeanului fată de serviciile publice primite. Prin urmărirea acestor obiective proiectul va avea o contribuţie semnificativă asupra procesului de guvernare democratică şi eficientă (aria tematică 8.5.). În plus, proiectul va contribui la dezvoltarea de indicatori socio-economici şi ştiinţifici (aria tematică 8.6.) necesari studiului comparat al eficienţei actului administrativ. Obiectivele fazei de execuţie Etapa II Măsurarea rezultatelor reformei îşi propune să măsoare rezultatele de până în acest moment ale reformei (posibile măsuri: schimbarea modului de furnizare a serviciilor publice, gradul de reformă instituţională, calitatea serviciilor în special ca satisfacţie a cetăţeanului) În acest scop, pentru perioada actuală din anul 2007 a fost prevăzută efectuarea următoarelor activităţi: II.2 Sondaj printre conducătorii de instituţii II.3 Sondaj în rândul populaţiei I II.4 Interpretare rezultate şi diseminare Rezumatul fazei II.2 Sondaj conducători de instituţii: chestionare trimise prin poştă la 1142 de indivizi, din care 554 în cadrul administraţiei publice, 294 din domeniul educaţiei şi 294 din cel al sănătăţii. 3

Rezultatele obţinute au fost prelucrate statistic şi prezentate în legătură cu modelul teoretic şi cu III3 (sondaj funcţionari) vezi caietul de prezentare al acestei faze. Scopul acestei cercetări este verificarea prin date a modelului teoretic şi a ipotezelor de cercetare formultae în fazele anterioare ale proiectului. II.3 Sondaj populaţie la nivel naţional: chestionare cu operator, eşantion stratificat, probabilistic, tri-stadial, pe 8 zone culturale, grupate pe provincii istorice, mediu rezidenţial şi mărimea localităţilor urbane (3 tipuri). Populaţia eşantionului: 1800 de indivizi. Nu s-au făcut ponderări, valorile fiind cele din teren. Rezultatele obţinute au fost prelucrate statistic şi prezentate în legătură cu modelul teoretic şi cu III3 (sondaj funcţionari) vezi caietul de prezentare al acestei faze. Scopul acestei cercetări este compararea rezultatelor obţinute în II2 şi III3 (deci opiniile unor persoane care lucrează în administraţie publică, sănătate şi educaţie) cu cele ale clienţilor celor trei domenii, pentru a identifica posibilele diferenţe care ar putea să fie pertinente în raport cu modelul teoretic. II.4 Editare broşură/caiet de prezentare. Rezultatele III.3, II.2, II.3 au fost cuprinse într-o broşură. Acest material face legătura între rezultatele celor trei cercetări şi le pune în legătură cu modelul teoretic, pregătind fazele ulterioare ale programului, mai ales partea finală: evaluarea procesului reformei pe domeniile administraţiei publice, sănătăţii şi educaţieie şi identificarea de soluţii şi recomandări. Broşura este editată urmând a fi publicată în scurt timp. Descrierea ştiinţifică şi tehnică Obiectivele Etapei II a proiectului (Etapa III financiară): măsurarea rezultatele de până în acest moment ale reformei (posibile măsuri: schimbarea modului de furnizare a serviciilor publice, gradul de reformă instituţională, calitatea serviciilor în special ca satisfacţie a cetăţeanului) au fost atinse. Prin solicitarea opiniilor conducătorilor de instituţii, a funcţionarilor publici, profesorilor şi personalului din sănătate, a cetăţenilor s- au aflat modul în care reformele au fost iniţiate, aplicate şi explicate, în ce măsură acestea au dus la o mai bună funcţionare a instituţiilor şi o activitate mai bună a funcţionarilor publici, în final la o satisfacţie sporită a clienţilor. 4

Rămâne problema diferenţelor substanţiale între opiniile cetăţenilor şi cele ale personalului. Cetăţenii sunt mult mai critici faţă de activitatea instituţiilor publice se datorează acest lucru influenţei discursului anti-birocratic din mass-media, unor experienţe directe sau unei solidarităţi de breaslă a personalului? Sperăm că printr-o analiză a datelor existente şi prin folosirea altor surse de date să reuşim să exp0licăm aceasta diferenţă. Faza II.2 încearcă să identifice opiniile asupra reformei provenite din partea conducătorilor de instituţii şi a funcţionarilor publici, care sunt atât actori ai implementării reformelor cât şi subiecţi al acestora. Chestionarele cercetării de faţă au fost aplicate unui număr total de 1755 de respondenţi. Aproximativ 50% dintre repondenţi fac parte din categoria funcţionarilor publici, ceea ce se explică şi prin faptul că un număr semnificativ de 1500 de chestionare au fost adresate acestei categorii, era de aşteptat ca rata de răspuns să fie mai mare în acest caz şi reprezentativă în mod covârşitor. Un număr total de 299 de chestionare au fost completate de către funcţionarii publici din cadrul Primăriilor, 63 de chestionare au fost completate de angajaţii Consiliilor Judeţene, 67 de către reprezentanţii Instituţiilor Prefecţilor, 137 de chestionare au fost completate de angajaţii Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice şi respectiv, 182 în cadrul Direcţiilor de Muncă şi Protecţie Socială. De asemenea, un număr semnificativ de răspunsuri a fost obţinut de la persoanele care activează în cadrul sferei educaţionale, 21,3 %. Metodologie: S-a folosit o eşantionare aleatorie pentru fiecare judeţ. În cazul Primăriilor s-a folosit în funcţie de dimensiunea localităţii (oraş mare, mediu, mic, comune). Chestionarele au fost trimise după cum urmează: ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ FUNCTIONARI PUBLICI DE EXECUTIE Direcţiile de muncă 42x8 = 336 Direcţiile de finanţe 42x8 = 336 Prefecturi 42x3 = 126 5

Consiliul judeţean 42x3 = 126 Primării Mari (reşedinţe de judeţ) 42x10 = 420 Mijlocii (orăşe mici şi medii) 20x10 = 200 Mici (comune) 50x2 = 100 : 1644 FUNCTIONARI PUBLICI DE CONDUCERE Direcţia Muncii - 42 Direcţia de finanţe 42 Consiliile judeţene 42 Prefecturi 42 Primării mari 42 Primării mijlocii - 20 Comune 50 : 554 EDUCAŢIE Inspectoratele şcolare 42x7 = 294 Scoli 132x6 = 792 : 994 SANATATE Direcţiile de sănătate 42x7 = 294 Spitale 90x8 = 720 6

: 1014 În cadrul fiecărei unităţi, pe lângă plicul cu chestionarul adresat conducătorului instituţiei s-au inclus o scrisoare cu rugămintea aplicării unui procedeu de selectare aleatorie a funcţionarilor de execuţie, cerinţele fiind următoarele: Dorim să obţinem un număr de n chestionare completate de persoane din instituţia dvs. Vă rugăm să selectaţi persoanele care vor răspunde la chestionar după următorul algoritm: Instituţia dvs. are un număr de N funcţionari publici. Dorim să răspundă la chestionar primul funcţionar public de pe lista ordonată alfabetic şi va fi ales conform unui pas de N/n (în valoare întreagă) până la atingerea numărului de chestionare dorit. De exemplu: dacă aveţi 50 de angajaţi şi dorim 7 chestionare vă rugăm să înmânaţi plicurile cu chestionare din plicul pe care l-aţi primit funcţionarilor 1, 8, 15, 22, 29, 36, 43 de pe lista alfabetică. Pentru a spori gradul de încredere a populaţiei din eşantion, plicurile cu chestionarele erau auto-adresate, fiecare funcţionar de execuţie trebuind să pună plicul la poştă. De asemenea, s-a urmărit sporirea ratei de răspuns prin includerea unor scrisori de sprijion pentru cercetarea întreprinsă din partea ministerelor responsabile. Schimbările din domeniile studiate au fost foarte multe (31,6%) sau multe (45,2%), indicând încercări semnificative de reformă. 69% dintre repondenţi consideră că lucrurile stau mai bine sau mult mai bine în domeniul lor decât înainte de 1989. 60.8% cred că lucrurile stau mai bine decât acum 10 ani. Perioada cu cele mai mari modificări este considerată de 49.6% a fi perioada de după 2004 lucru mai degrabă surprinzător, ştiind că eforturi semnificative de reformă au fost întreprinse şi înainte. 61.2% consideră că Uniunea Europeană este cea care a cerut întreprinderea acestor reforme ori acest lucru s-a întâmplat începând din 1999, sau chiar înainte. Este interesant că doar 4.8% consideră că cetăţenii ar fi cerut respectivele reforme, arătând clar o părere proastă despre calitatea participării la procesele democratice. Părerile despre reformele întreprinse sunt destul de împărţite. Doar 49.2% consideră că reformele au avut sens (32.3% nu sunt nici de acord nici în dezacord), 30.7% cred că reformele au fost eficiente 26.9% nu sunt de acord, 39.4% rămân neutri. Majoritatea respondenţilor sunt de acord intr-o oarecare măsură cu afirmaţia conform 7

fiecare ministru a venit cu o nouă reformă. Astfel 39,3% sunt total de acord, 19,6% sunt de acord, 19% nu sunt nici de acord nici în dezacord, 10,3% sunt în dezacord, iar 8,6% în dezacord total. 49.8% cred că cetăţenii au beneficiat prea puţin de pe urma reformelor întreprinse, doar 21% crezând contrariul. În ceea ce priveşte modul de realizare a reformelor, 56% cred că reformele au fost prea puţin explicate, 82.2% că acestea au fost influenţate de factori politici, 55.5% că au fost influenţate de factori economici, 49.9% că cei care trebuie să aplice reformele nu sunt profesionişti. 54.9% consideră că reformele nu sunt coerente. 79.9% că legislaţia este prea stufoasă. 49.3% că legislaţia nu este aplicată. Doar 22.3% din respondenţi cred că personalul se opune reformelor (ceea ce era de aşteptat). 39% consideră că există neînţelegeri între ministere şi instituţiile locale. Rezultatele reformei par a fi bune: 62.9% consideră că instituţiile lor funcţionează mai bine ca urmare a aplicării reformelor. S-a îmbunătăţit situaţia în domeniul planificării strategice, a măsurării performanţelor organizaţiilor şi a angajaţilor, profesionalismul angajaţilor şi, într-o oarecare măsură a crescut libertatea în ceea ce priveşte luarea deciziilor. Nu se observă diferenţe substanţiale în ceea ce priveşte sporirea accesului la resurse proprii, libertatea în cheltuirea fondurilor, simplificarea regulamentelor şi reducerea nivelelor ierarhice. Influenţa politică este considerată a fi foarte mare, nivelul corupţiei a crescut (chiar dacă în mică măsură). Funcţionarea instituţiei este apreciată pozitiv de majoritatea respondenţilor. Respectarea reglementărilor în domeniu este cel mai important aspect al funcţionării acestora (chiar dacă acestea nu sunt uşor de aplicat) şi se face pe baza procedurilor. În ceea ce priveşte modul în care sunt trataţi ca indivizi, există o părere destul de bună în ceea ce priveşte evaluarea corectă, relaţiile cu superiorii ş.a. Referitor la satisfacţia faţă de locul actual de muncă dintre cei 283 de respondenţi 8,1% sunt total nemulţumiţi, 9,2% sunt nemulţumiţi, 23% nu sunt nici în dezacord dar nici de acord cu afirmaţia de mai sus, 32,5% sunt satisfăcuţi, 26,5% total satisfăcuţi. Probleme sunt vizavi 8

de salarizare, considerată drept insuficientă. De asemenea, nevoile de training nu sunt acoperite. Faza II.3 încearcă să identifice opiniile asupra reformei provenite din partea cetăţenilor, care sunt principalii beneficiari ai acestora. METODOLOGIA ESANTIONARII: Tipul eşantionului: eşantion stratificat, probabilist, tri-stadial Criterii de stratificare: 8 zone culturale, grupate pe provincii istorice, mediu rezidenţial (urban - rural) si mărimea localităţilor urbane (3 tipuri) Eşantionare: selecţie probabilistă a localităţilor, a punctelor de eşantionare (asezare geografica) si a persoanelor Valorile prezentate sunt cele rezultate direct din teren (nu s-au făcut ponderări). Interviurile s-au desfăşurat la domiciliile subiecţilor. Moldova 8 localitati - oras mare 3 - oras mic 2 - rural - 3 Muntenia -7 localitati - oras mare 2 - oras mic - 3 - rural - 3 Oltenia 5 localitati - oras mare 1 - oras mic 1 - rural - 3 Dobrogea 4 localitati - oras mare - 2 - oras mic - 1 - rural - 1 Transilvania 9 localitati - oras mare 3 - oras mic 3 9

- rural - 3 Banat 5 localitati - oras mare 2 - oras mic - 1 - rural - 1 Crisana-Maramures 6 localitati - oras mare 2 - oras mic 1 - rural 3 Bucuresti 6 x 30 chestionare se impart pe sectoare Părerile rezultate sunt substanţial diferite de cele ale funcţionarilor publici. 53,33% considera ca situaţia administraţiei publice faţă de acum 10 ani este mai proastă. Un procent şi mai mare 63,33% dintre intervievaţi consideră că situaţia sistemului sanitar este mai proastă faţă de cea de acum 10 ani. Doar în ceea ce priveşte situaţia sistemului de învăţământ, 56,67% considera că situaţia acestuia faţă de acum 10 ani este la fel sau chiar mai bună. Aproximativ 50% dintre respondenţi considera ca reformele ce au fost întreprinse au fost eficiente. Cu toate acestea, aproape 47 % consideră că cetăţenii nu au beneficiat, sau au beneficiat prea puţin de pe urma acestor reforme. În urma sondajului se poate observa şi gradul scăzut de încredere acordat anumitor instituţii. Surprinzător se poate observa o încredere redusă atât în Uniunea Europeană (50%), cât mai ales în Universităţi (23,33%) şi spitale (53,33%). Pentru fiecare sector putem constata opinii mai degrabă negative. Pentru administraţia publică: Un procent foarte mare dintre respondenţi (80%) sunt în acord total cu afirmaţia că majoritatea funcţionarilor sunt corupţi. În acelaşi timp, 66,67% sunt de asemenea de acord cu afirmaţia că cetăţeanul de rând nu se poate implica direct in luarea deciziilor cu privire la probleme ce îl vizează în mod direct. Un procentaj la fel de covârşitor (76,67 %) dintre cetăţenii intervievaţi sunt de acord cu faptul ca funcţionarii, nu numai că sunt corupţi, dar şi influenţaţi de către 10

politicieni. Un punct favorabil (în contextul celorlalte răspunsuri) pentru funcţionarii publici este că 56.67% dintre cetăţeni consideră că se pot baza pe spusele acestora. Pentru sistemul sanitar: 66.6% consideră că sistemul sanitar nu ar putea face faţă unei epidemii grave. Totuşi, medicii sunt consideraţi a fi bine pregătiţi de majoritatea respondenţilor. Pentru educaţie: Părerile despre dotări şi pregătirea profesorilor sunt împărţite, circa jumătatejumătate. Opiniile devin clare atunci când este vorba despre calitatea absolvenţilor universităţilor, sau despre gradul în care sunt aceştia pregătiţi pentru a-şi găsi un loc de muncă. Diseminarea rezultatelor obţinute până în acest moment s-a făcut prin intermediul unor publicaţii de nivel ridicat (la edituri recunoscute CNCSIS şi într-o revistă inclusă în baze de date internaţionale). Rezultatele obţinute în cercetare au dus (într-o măsură mai mare sau mai mică) la publicarea a 2 cărţi şi 7 articole în reviste, după cum urmează: Cărţi 1. Management Public Călin Hinţea, Editura Accent, 2007 2. Strategic Planning for Public Sector. Case Studies Călin Hinţea (Ed.), Editura Accent, 2007 Articole 1. Evaluation culture and capacity in Romanian public institutions Raluca Gârboan, Sorin Dan Şandor, Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative, Nr.19E/2007 2. Using standardized health consumer indicators as a policy development tool Cătălin Ovidiu Baba, Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative, Nr.20E/2007 3. Managerial leadership a theoretical approach Cornelia Macarie, Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative, Nr.20E/2007 11

4. A novel way of human resources development in the romanian civil service Marius Profiroiu, Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative, Nr.20E/2007 5. Evaluation culture and capacity in Romanian public institutions at regional and local level Raluca Gârboan, Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative, Nr.21E/2007 6. Determinants and outcomes of citizens satisfaction with public services in Cluj- Napoca Sorin Dan Şandor, Horia Mihai Raboca, Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative, Nr.21E/2007 7. Autonomia financiară a colectivităţilor locale din România premisă a succesului descentralizării Marius PROFIROIU, Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative, Nr.19/2007 12

Concluzii Obiectivele Etapei II a proiectului (Etapa III financiară): măsurarea rezultatele de până în acest moment ale reformei (posibile măsuri: schimbarea modului de furnizare a serviciilor publice, gradul de reformă instituţională, calitatea serviciilor în special ca satisfacţie a cetăţeanului) au fost atinse. Prin solicitarea opiniilor conducătorilor de instituţii, a funcţionarilor publici, profesorilor şi personalului din sănătate, a cetăţenilor s- au aflat modul în care reformele au fost iniţiate, aplicate şi explicate, în ce măsură acestea au dus la o mai bună funcţionare a instituţiilor şi o activitate mai bună a funcţionarilor publici, în final la o satisfacţie sporită a clienţilor. Faza II.2 încearcă să identifice opiniile asupra reformei provenite din partea conducătorilor de instituţii şi a funcţionarilor publici, care sunt atât actori ai implementării reformelor cât şi subiecţi al acestora. Chestionarele cercetării de faţă au fost aplicate unui număr total de 1755 de respondenţi. Schimbările din domeniile studiate au fost foarte multe sau multe, indicând încercări semnificative de reformă. Majoritatea respondenţilor consideră că lucrurile stau mai bine sau mult mai bine în domeniul lor decât înainte de 1989 sau decât acum 10 ani. Perioada cu cele mai mari modificări este considerată a fi perioada de după 2004 Reformele au fost întreprinse în principal la cerinţa UE, fiecare ministru venind cu o nouă reformă, influenţată în principal de factori politici. Rezultatele reformei par a fi dus la o mai bună funcţionare a instituţiilor publice, la un mai bun tratament aplicat funcţionarilor publici (cu excepţia salarizării, considerată insuficientă). Influenţa politicului rămâne în continuare foarte mare (ba chiar a crescut) şi corupţia este şi ea în uşoară creştere. S-au realizat prea puţine lucruri în domeniul reducerii birocraţiei, a descentralizării atribuţiilor şi finanţării. Legislaţia este prea stufoasă, fiind greu de aplicat. Faza II.3 încearcă să identifice opiniile asupra reformei provenite din partea cetăţenilor, care sunt principalii beneficiari ai acestora. Părerile sunt substanţial diferite de cele ale funcţionarilor publici. 13

53,33% considera ca situaţia administraţiei publice faţă de acum 10 ani este mai proastă. Un procent şi mai mare 63,33% dintre intervievaţi consideră că situaţia sistemului sanitar este mai proastă faţă de cea de acum 10 ani. Doar în ceea ce priveşte situaţia sistemului de învăţământ, 56,67% considera că situaţia acestuia faţă de acum 10 ani este la fel sau chiar mai bună. Diseminarea rezultatelor obţinute până în acest moment s-a făcut prin intermediul unor publicaţii de nivel ridicat (la edituri recunoscute CNCSIS şi într-o revistă inclusă în baze de date internaţionale). Rezultatele obţinute în cercetare au dus (într-o măsură mai mare sau mai mică) la publicarea a 2 cărţi şi 7 articole în reviste 14

Bibliografie: 1) Bouckaert, Geert şi Pollit, Christopher Reforma managementului public, analiză comparată, Ed. Epigraf, Chişinău, 2004 2) Bryson, J.M., Strategic Planning for Public and Nonprofit Organisations: A Guide to Strenghthening and Sustaining Organisational Achivements, San Francisco, Jossey Bass, 1995 3) Burduş, Eugen; Căprărescu Gheorghiţa; Androniceanu, Armenia şi Miles, Michael Managementul schimbării organizaţionale, 2000, Editura Economică, Bucureşti. 4) French, Wendell şi Bell H. Cecil, jr. Organization Development (Behavioral Science Interventions for Organization Improvement), 1999, Prentice Hall, New Jersey. 5) Girishankar, Navin, Evaluating Public Sector Reform. Guidelines for Assessing Country-Level impact of Structural Reform and Capacity Building in the Public Sector, World Bank, 2001 6) Golembiewski, T. Robert- High Performance and Human Costs: A PublicSector Model of Organizational Development, 1998, Praeger, New York. 7) Heyse, Lisbeth, Resordihardjo, Sandra, Lantnik Tineke, Lettinga Berber Reform in Europe: Breaking the Barriers of Government, Ashgate Publishing, 2006 8) Hofstede, G. - Dimensions of National Cultures in Fifty Countries and Three Regions în: J.B. Deregowski, S. Dziurawiec, R.C. Annis (Eds), Explanations in cross-cultural psychology, 1983, Lisse Swets&Zeitlinger 9) Hofstede, G., Neuijen, B., Ohayv, D.D., Sanders, G. - Measuring Organizational Cultures: A Qualitative/Quanitative Study Across Twenty Cases, Administrative Sciences Quarterly, 1990, nr. 35, p. 286-316. 10) Jreistat J. E., Public Organization Management, The Development of Theory and Process, Quorum Books, 1997 11) Kettl, David F., The Global Public Management Revolution: a Report on the Transformation of Governance, Brookings Institute, 2005, ediţia a doua 12) Knill Cristopher Europeanisation of National Administrations, The Themes in European Government, Cambridge University Press, 2006 15

13) Leigh, Andrew- Effective Change, Institute of Personnel Management, Londra,1997 14) Light, C. Paul The Tides of Reform, Yale University Press, 1997 15) Nye, Joseph S., John D. Donahue (eds.), Governance in a Globalizing World, Brookings Institute, 2000 16) OECD, Government of the future. OECD Public Mnagement Policy Brief nr. 9, 2001 17) Osborne, D., Gaebler, T., Reinventing Government: How the Entrepreneurial Spirit is Transforming the Public Sector, Plume, London, 1993 18) Osborne, David şi Gaebler, Ted Reinventing Government: How the Entrepreneurial Spirit is Transforming the Public Sector, 1992, Addison-Wesley Publishing Co. 19) Paraskevopolous Christos, Panagiotes Gentimes, Rees Nicholas Adapting to EU Multi-level Governance: Regional and Environmental Policies in Cohesion and Cee Countries, Ashgate Publishing, 2006 20) Rainey, H.G.- Understanding and Managing Public Organizations, 1997, Jossey- Bass Inc, San Francisco 21) Schareef, Reginald Organizational Theory, New Pay and Public Sector Transformations, 2000, University Press of America 22) Schneiderman, Leo - The Psychology of Social Change, 1988, Human Sciences Press Inc., New York 23) Scott, W. Richard Instituţii şi organizaţii, 2004, Editura Polirom, Bucureşti 24) Singh, Amita Administrative Reforms: Toward Sustainable Practices, SAGE, 2005 25) Steiss, A.W., Strategic Management for Public and Nonprofit Organizations,, Marcel Dekker, New York, 2003 26) Wechleser, B., Backoff, R.W., Policy Making and Administraton in State Agencies: Strategic Management Approaches, Public Administration Review, 1986, p.321-327 27) Zamfir, Cătălin O analiză critică a tranziţiei, 2004, Editura Polirom, Bucureşti 28) ***, Improving Service Delivery Through Public Service Reform: Lessons Of Experience From Select Sub-Saharan Africa Countries, A Paper for presentation and discussion at the Second Meeting of the DAC Network on Good Governance and Capacity Development, OECD, 2002 16

Anexa 1: Caiet de prezentare Sondaj conducători de instituţii şi personal I. Identificarea Instituţiilor Chestionarele cercetării de faţă au fost aplicate unui număr total de 1755 de respondenţi. Aproximativ 50% dintre repondenţi fac parte din categoria funcţionarilor publici, ceea ce se explică şi prin faptul că un număr semnificativ de 1500 de chestionare au fost adresate acestei categorii, era de aşteptat ca rata de răspuns să fie mai mare în acest caz şi reprezentativă în mod covârşitor. Un număr total de 299 de chestionare au fost completate de către funcţionarii publici din cadrul Primăriilor, 63 de chestionare au fost completate de angajaţii Consiliilor Judeţene, 67 de către reprezentanţii Instituţiilor Precţilor, 137 de chestionare au fost completate de angajaţii Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice şi respectiv, 182 în cadrul Direcţiilor de Muncă şi Protecţie Socială. De asemenea, un număr semnificativ de răspunsuri a fost obţinut de la persoanele care activează în cadrul sferei educaţionale, 21,3 %. Frequency Valid Tipul chestionarului Conducători de Spitale 18 1.0 Conducători Direcţii de Spitale 21 1.2 Conducători Instituţii Administraţie Publică 115 6.6 Conducători Instituţii Educaţie 57 3.2 Direcţii de Sănătate 155 8.8 Educaţie 373 21.3 Fucţionari Publici 881 50.2 Medici şi Personal Medical 135 7.7 1755 100.0 Conducătorii instituţiilor, indiferent dacă sunt conducători ale spitalelor, direcţiilor de sănătate, instituţiilor publice sau ale instituţiilor de învăţământ, au fost rugaţi să prezinte statistici cu privire la numărul de angajaţi care activează în cadrul instituţiilor pe care ei sau ele le conduc. Un număr de 193 de conducători au oferit o astfel de informaţie, dintr-un număr total de 211 de persoane care au fost desemnate 17

conform eşantionării să completeze chestionarul pentru conducători. Media numărului de angajaţi este reprezentată de cifra 209.83, pe când mediana este ilustrativă prin indicatorul 96. De unde putem deduce că numărul angajaţilor în instituţiile din România oscilează în jurul cifrei 100. Instituţia cu numărul cel mai mare de angajaţi este Spitalul Clinic Judeţean din Timişoara, cu un număr de 2390 de angajaţi, pe când numărul cel mai mic de angajaţi poate fi remarcat în cazul Şcolii Posticeale Sanitare din Ploieşti, cu un număr de 8 angajaţi. Dintre cei 211 de conducători de instituţii, doar 146 au prezentat informaţii cu privire la bugetul pentru anul 2006 sau 2007. In medie, instituţiile din sfera administraţiei publice, învăţământului sau sănătăţii dispun de un buget anual de 82 milioane RON. Credeţi că în ţara noastra lucrurile merg într-o direcţie bună sau într-o direcţie greşită? Frequency Valid Cumulative Directia este buna 953 70,2 70,2 Directia este gresita 253 18,6 88,9 NS 101 7,4 96,3 NR 50 3,7 100,0 1357 100,0 Acest tabel arata ca peste 70% (70,2) dintre cei care au raspuns la intrebare sustin ca directia in care lucrurile decurg in Romania, este buna, in timp ce 18,6% sustin ca directia este gresita; 7,4% dintre cei chestionati nu au stiut ce sa raspunda, iar 3,7% dintre respondenti nu au raspuns. 18

Credeti ca in Romania lucrurile merg intr-o directie... NR 3.7% NS 7.4% Directia este gresit 18.6% Directia este buna 70.2% II. Schimbări instituţionale In perioada de dupa 1989 in Romania schimbarile intreprinse in domeniul dvs. au fost? Frequency Valid Cumulative Valid Foarte putine 23 7,1 7,1 Putine 48 14,9 22,0 Multe 146 45,2 67,2 Foarte multe 102 31,6 98,8 4 1,2 100,0 323 100,0 1755 La fel stau lucrurile si in cazul acestei variabile. Majoritatea celor care au răspuns acestei întrebări susţin că schimbările din domeniul lor au fost foarte multe (31,6%) sau multe (45,2%).La pol opus se afla un procent 14,9% care au spus ca schimbarile au fost putine in perioada de dupa 1989 sau chiar foarte putine 7,1%. Din calcul mai reiese ca 19

1,2% dintre respondenti nu au dorit sa isi exprime punctul de vedere sau nu au avut un punct de vedere in acest sens. In perioada de dupa 1989 in Romania... 1.2% Foarte multe 31.6% Foarte putine 7.1% Putine 14.9% Multe 45.2% In perioada de dupa 1989 in Romania considerati ca schimbarile institutionale intreprinse in domeniul administratiei publice au mers intr-o directie buna sau gresita? Frequency Valid Cumulative Valid Directia este buna 981 70,5 70,5 Directia este gresita 280 20,1 90,6 NS 84 6,0 96,6 NR 47 3,4 100,0 1392 100,0 1755 20

Respondentii sustin, in proportie de 70,5 % ca schimbarile intitutionale intreprinse in domeniul administratiei publice au mers intr-o directie buna, doar un procent de 20,1% spun ca directia este gresita. Acest lucru ne arata ca desi ne confruntam cu o multime de probleme, shimbarile au fost pozitive si in viitor se va ajunge la perfectionarea institutiilor administratiei publice. 3,4% nu au stiut ce sa raspunda la aceasta intrebare, respectiv nu si-au exprimat opinia. In opinia dvs. cum sta domeniul in comparatie cu 1989? Frequency Valid Cumulative Valid Mult mai prost 16 5,0 5,0 Mai prost 52 16,1 21,1 La fel 27 8,4 29,5 Mai bine 185 57,5 87,0 Mult mai bine 37 11,5 98,4 5 1,6 100,0 322 100,0 1755 La aceasta intrebare marea majoritate a respondentilor cred ca domeniul lor de activitate a evoluat, 57,5% spun ca este mai bine decat in perioada dinainte de 1989 si 11,5 % sustin ca este mult mai bine. Pe de alta parte 16,1% spun ca lucrurile stau mai prost si 5% sustinca stau mult mai prost decat in 1989. Dar fata de acum 10 ani? Frequency Valid Cumulative 21

Valid Mult mai prost 11 3,4 3,4 Mai prost 44 13,7 17,1 La fel 66 20,5 37,6 Mai bine 165 51,2 88,8 Mult mai bine 31 9,6 98,4 5 1,6 100,0 322 100,0 1755 Si de aceasta data procentajul, celor care sunt de parere ca lucrurile se schimba in bine, este mai mare.51,2% au observat ca lucrurile stau mai bine ca si acum 10 ani si 9,6% cred ca lucrurile stau mult mai bine, fata de 20,5% care sustin ca nu exista nci un fel de diferenta sau spun ca lucrurile stau mai prost(13,7%) ori mult mai prost (3,4%). Acest lucru ne arata ca Romania a reusit sa obtina rezultate pozitiva din acest punct de vedere si nu va mai ezita sa o faca din nou. Care a fost perioada in care aceste schimbari au fost cele mai evidente? Frequency Valid Cumulative Valid 1990-1992 50 3,7 3,7 1992-1996 50 3,7 7,4 1996-2000 230 17,1 24,6 2000-2004 266 19,8 44,4 2004-2007 666 49,6 94,0 NS 24 1,8 95,8 22

NR 57 4,2 100,0 1343 100,0 1755 In acest tabel se observa clar ca progresul a fost inregistrat in mare parte in ultimii 3 ani.49,6% dintre respondenti cred ca ultimii trei ani au avut o importanta deosebita in dezvoltarea institutiilor administrative din Romania. Perioada dintre anii 2000 si 2004 este considerata cea mai importanta in acest sens de 19,8% dintre respondenti.17,1% considera ca intervalul 1996-2000 a fost cel mai semnificativ in timp ce perioadele 1992-1996 respectiv 1990-1992 sunt considerate ca avand o importanta pondere de evolutie de cate 3,7 procente dintre cei care au oferit raspuns la aceasta intrebare. Ramane insa un procent de 6% care nu au raspuns sau nu au stiut ce sa raspunda. Care a fost perioada in care schimbarile... 60 50 40 30 20 10 0 1990-1992 1992-1996 1996-2000 2000-2004 2004-2007 NS NR Reprezentarea grafica ofera o imagine mai clara a ceea ce reprezinta aceste procente in careul intregului grup chestionat. A doua varianta Frequency Valid Cumulative 23

Valid 1996-2000 1 1,3 1,3 2000-2004 11 14,3 15,6 2004-2007 65 84,4 100,0 77 100,0 1755 O a doua varianta a intrebarii ofera mai putine variante de raspuns pentru a putea determina cu exactitate perioada cu cele mai mari progrese in domeniul administrativ.asadar lucrurile stau la fel: intervalul cuprins intre anii 2004 si 2007 este considerat de 84,4% dintre respondenti ca fiind cel mai prosper. 14,3% spun ca periaoada 2000-2004 este cea mai buna din punctul de vedere al progresului administratiei si doar 1,3% considera periada 1996-2000 ca fiind cea mai reprezentativa in acest sens. III. Starea Administraţiei Publice, Sanatăţii şi a Învăţământului. Reformele. In opinia dvs. reformele in general s-au realizat in principal la cererea? Frequency Valid Cumulative Uniunii Europene 1013 61,2 61,2 Cetatenilor 79 4,8 65,9 Partidelor 283 17,1 83,0 Grupurilor de interes 261 15,8 98,8 Presei 14,8 99,6 6,4 100,0 1656 100,0 Numărul total al respondenţilor la această întrebare este 1656. Întrebaţi care este, după părerea lor, actorul la cererea căruia s-au produs reformele din România, aceştia au dat următoarele răspunsuri: 61,2% consideră că Uniunea Europeană este factorul cel mai influent în acest sens, în timp ce 4,8% indică cetăţenii ca pomotori ai reformelor, 17,1% partidele politice, 15,8% grupurile de interese şi 0.8% consideră că presa a jucat un rol 24

important în acest sens. După cum se poate simplu observa, U.E. are un procentaj care depăşeşte cu mult cota de 50% cât şi suma procentajelor celorlalţi subiecţi, ceea ce poate însemna o încredere crescută a respondenţilor în instituţiile europene şi în puterea reformatoare a acestora. Întrebarea următoare vine în completarea celei dintâi, oferind şansa de a se exprima celor care identifică şi un al doilea factor care a contribuit la reformă, în general. Astfel, după cum ne indică tabelul si graficul de mai jos, avem un număr de 158 de corespondenţi care au ales să identifice un al doilea factor promotor de reformă. Rezultatele acestei întrebări suplimentare indică ca şi factor secundar la cererea căruia s-au produs reformele: grupurile de interese, cu un procent de 43,0%, fiind urmat de partidele politice cu 23,4%, de cetăţeni cu 17,7%, de presă cu 15,2% şi de U.E. cu 0,6%. Următoarea întrebare face referire strict la reforma din domeniul administraţiei publice, iar respondenţii şi-au exprimat opinia în legătură cu factorii care au determinat această reformă. La fel ca şi în cazul percepţiei asupra reformei în general, majoritatea respondenţilor acordă cea mai mare credibilitate Uniunii Europene ca factor generator de reformă în administraţia publică, cu un procent de 56,7%. Pe locul doi sunt partidele politice cu 19,9 procente, fiind urmate de grupurile de interese cu 14,1 procente, de cetăţeni cu 8 procente şi de presă cu un procent. ul celor care au răspuns la această întrebare este de 1755 de persoane. Raportul dintre aceste rezultate sunt evidenţiate şi în graficul de mai jos 25

70 60 50 40 30 20 10 0 UE Cetatenilor Partidelor Grupurilor de intere Presei In opinia dvs. reformele in general s-au realizat la cererea 60 50 40 30 20 10 0 UE Cetatenilor Partidelor Grupurilor de intere Presei In opinia dvs. reformele in administratie s-au realizat la cererea..? 26

Cei care au ales să indice şi un al doilea factor care influenţează reforma în administraţia publică sunt în număr de 136 de respondenţi, iar opţiunile lor de răspuns sunt prezentate în tabelul de mai jos. A doua varianta Valid Missing Cetatenilor Partidelor Grupurilor de interes Presei Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 36 2,1 26,5 26,5 51 2,9 37,5 64,0 37 2,1 27,2 91,2 12,7 8,8 100,0 136 7,7 100,0 1619 92,3 1755 100,0 Pe primul loc ca factor secundar de influenţă se află partidele politice cu 37,5%, fiind urmate de grupurile de interes cu 27,2%, de cetaţeni cu 26,5% şi de presă cu 8,8%. Această clasare este ilustrată şi de graficul următor. Următoarea întrebare doreşte să identifice promotorii de reformă, însă, de această dată, în sistemul educaţional. Numărul total de respondenţi care au dat răspunsuri valide este de 1608, după cum reiese din tabelul imediat următor. In opinia dvs. reformele in invatamant s-au realizat in principal la cererea? Valid Missing UE Cetatenilor Partidelor Grupurilor de interes Presei Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 756 43,1 47,0 47,0 167 9,5 10,4 57,4 370 21,1 23,0 80,4 233 13,3 14,5 94,9 60 3,4 3,7 98,6 22 1,3 1,4 100,0 1608 91,6 100,0 147 8,4 1755 100,0 Şi în acest caz Uniunea Europeană este considerată factorul principal in generarea reformelor cu un procent de 47,0%. Este urmată ca procentaj de partidele politice, cu 27

23,0%, de cetateni, cu 10,4%, de grupurile de interese cu 14,5% şi de presă cu 3,7%. Totuşi, de această dată procentajul acumulat de U.E. este sub 50 de procente, mai mic decât în cazul domeniului sănătăţii si administraţiei publice. În ceea ce priveşte reforma în domeniul învăţamântului, un număr de 137 de persoane chestionate au ales să ofere si o a doua variantă la această întrebare. A doua varianta Valid Missing Cetatenilor Partidelor Grupurilor de interes Presei Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 28 1,6 20,4 20,4 48 2,7 35,0 55,5 32 1,8 23,4 78,8 29 1,7 21,2 100,0 137 7,8 100,0 1618 92,2 1755 100,0 Aceştia indică ca factor secundar principal partidele politice cu 35%, fiind urmat de grupurile de interes, cu 23,4%, de presa, cu 20,4% şi de cetăţeni cu 20,4%. Aici procentajele sunt mai apropiate intre ele, dar lipsa apariţiei chiar şi în mică măsură a U.E. printre variantele secundare denotă clar faptul că este considerată un factor de influenţă de prim rang. Această întrebare face referire la sistemul de sănătate şi doreşte să afle care este, după părerea celor care lucrează în sistem, în legătură cu actorii principali în generarea de reforme în domeniu. A oferit răspunsuri valide un număr de 1631 de respondenţi. 28

In opinia dvs. reformele in sanatate s-au realizat in pricipal la cererea? Valid Missing UE Cetatenilor Partidelor Grupurilor de interes Presei Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 734 41,8 45,0 45,0 189 10,8 11,6 56,6 350 19,9 21,5 78,1 305 17,4 18,7 96,8 41 2,3 2,5 99,3 12,7,7 100,0 1631 92,9 100,0 124 7,1 1755 100,0 În opinia celor întrebaţi, Uniunea Europeană este actorul pricipal în reformarea sistemului, având un procentaj de 45,0%. Este urmat de departe de partidele politice, cu 21,5%, de grupurile de interese cu 18,4%, de cetăţeni cu 11,6% şi de presă cu 2,5%. Din rezultatele prezente şi din cele obţinute anterior reiese că personalul din administraţia publică, din sistemul educaţional si sistemul de sănătate pun marea majoritate a reformelor în seama Uniunii Europene. Se pare astfel că există un grad mai ridicat de încredere în ajutorul extern, din partea U.E., în procesul de reformare, decât în ajutorul din partea factorilor interni de reformă. Ca şi în cazul celorlalte întrebări, există şi aici un număr de respondenţi care au evidenţiat, ca o optiune suplimenatară si factorii secundari în reformarea sistemului de sănătate. Astfel, avem un număr de 138 de respondenţi care au făcut acest lucru. A doua varianta Valid Missing UE Cetatenilor Partidelor Grupurilor de interes Presei Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 1,1,7,7 30 1,7 21,7 22,5 38 2,2 27,5 50,0 44 2,5 31,9 81,9 25 1,4 18,1 100,0 138 7,9 100,0 1617 92,1 1755 100,0 29

După cum arată tabelul de mai sus, respondenţii au considerat ca un al doilea factor de influenţă în generarea de reformă, grupurile de interes cu un procent de 31,9%, fiind urmat de partidele politice, cu 27,5%, de cetăţeni, cu 21,7%, de presă, cu 18,1% şi de U.E cu 0,7%. Această întrebare analizează gradul în care respondenţii sunt sau nu sunt de acord cu afirmaţia conform căreia reformele întreprinse au avut sens. S-au înregistrat un număr de 1703 de răspunsuri valide. In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii legate de reformele intreprinse in domeniul dvs?/ Reformele au avut sens. Valid Missing Dezacord total Dezacord Nici acord, nici dezacord Acord Acord total Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 100 5,7 5,9 5,9 163 9,3 9,6 15,4 550 31,3 32,3 47,7 503 28,7 29,5 77,3 336 19,1 19,7 97,0 51 2,9 3,0 100,0 1703 97,0 100,0 52 3,0 1755 100,0 Cea mai mare parte dintre cei respondenţi, adică 32,3%, nici nu confirmă, nici nu infirmă afirmaţia conform căreia reformele au avut sens. Totuşi la o mică distanţă procentuală, 29,5% din respondenţi sunt de acord cu aceasta, 19,7% dintre ei fiind total de acord. Doar un procent de 9,6% se exprimă a fi în dezacord, în timp ce 5,9% în dezacord total cu afirmaţia menţionată anterior. Numărul celor care işi exprimă acordul într-o măsura mai mare sau mai mică este mult mai mare decât cel al persoanelor care îşi exprimă dezacordul. Această întrebare analizează gradul în care respondenţii sunt sau nu sunt de acord cu afirmaţia conform căreia reformele au fost eficiente. Un număr de 1699 de persoane a oferit răspunsuri valide. 30

Reformele au fost eficiente. Valid Missing Dezacord total Dezacord Nici acord, nici dezacord Acord Acord total Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 160 9,1 9,4 9,4 297 16,9 17,5 26,9 669 38,1 39,4 66,3 378 21,5 22,2 88,5 145 8,3 8,5 97,1 50 2,8 2,9 100,0 1699 96,8 100,0 56 3,2 1755 100,0 50 Reformele au fost eficiente. 40 30 20 10 0 Dezacord total Nici acord, nici dez Dezacord Acord Acord total Reformele au fost eficiente. La fel ca şi în cazurile anterioare, valoarea dominantă întâlnită la această întrebare este nici acord, nici dezacord, unde se regaseşte un procent de 39,4%. Acest procent este urmat de cel ar respondenţilor care se declară de acord cu faptul că reformele au fost eficiente, şi anume 22,2%. Pe locul trei sunt cei care nu sunt de acord cu afirmaţia, mai exact 17,5%, fiind urmati de cei care sunt în dezacord total cu aceasta, cu 9,4%. Mai există un segment 8,5% format din cei care sunt total de acord. Se poate observa clar că balanţa înclină doar puţin în favoarea celor care sunt de acord în anumită măsură cu eficienţa reformelor. 31

În ceea ce priveşte afirmaţia conform căreia fiecare ministru a venit cu propria reformă şi-au exprimat acordul s-au dezacordul un număr de 1702 de respondenţi. Fiecare nou ministru a venit cu o noua reforma. Valid Missing Dezacord total Dezacord Nici acord, nici dezacord Acord Acord total Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 147 8,4 8,6 8,6 175 10,0 10,3 18,9 323 18,4 19,0 37,9 333 19,0 19,6 57,5 669 38,1 39,3 96,8 55 3,1 3,2 100,0 1702 97,0 100,0 53 3,0 1755 100,0 După cum reiese în mod evident încă de la prima vedere a acestor rezultate, majoritatea respondenţilor sunt de acord intr-o oarecare măsură cu afirmaţia conform fiecare ministru a venit cu o nouă reformă. Astfel 39,3% sunt total de acord, 19,6% sunt de acord, 19% nu sunt nici de acord nici în dezacord, 10,3% sunt în dezacord, iar 8,6% în dezacord total. Fiecare nou ministru a venit cu o noua reforma. 50 40 30 20 10 0 Dezacord total Nici acord, nici dez Dezacord Acord Acord total Fiecare nou ministru a venit cu o noua reforma. Cetăţenii au beneficiat prea puţin de pe urma reformelor, este o afirmaţia asupra căreia s-au pronunţat un număr de 1717 de respondenţi. Aceştia s-au exprimat în legătură cu gradul în care sunt de acord sau dezacord cu această afirmaţie. 32

Cetatenii au beneficiat prea putin de pe urma reformelor. Valid Missing Dezacord total Dezacord Nici acord, nici dezacord Acord Acord total Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 115 6,6 6,7 6,7 245 14,0 14,3 21,0 474 27,0 27,6 48,6 356 20,3 20,7 69,3 499 28,4 29,1 98,4 28 1,6 1,6 100,0 1717 97,8 100,0 38 2,2 1755 100,0 Cel mai mare procentaj înregistrat îi reprezintă pe cei care sunt total de acord cu această afirmaţie, şi anume 29,1%, fiind urmat de cei care nu sunt nici de acord, nici în dezacord, cu 27,6%. 20,7% sunt de acord cu faptul ca cetaţenii au beneficiat prea puţin de pe urma reformelor, 14,3% sunt în dezacord, iar 6,7% sunt în dezacord total cu această afirmaţie. 40 Cetatenii au beneficiat prea putin de pe urma reformelor. 30 20 10 0 Dezacord total Nici acord, nici dez Dezacord Acord Acord total Cetatenii au beneficiat prea putin de pe urma reformelor. 33

Pentru ca o reformă să aibă impactul dorit, ea trebuie să fie înţeleasă de beneficiarii ei, prin urmare, explicată acestora. În continuare vor fi prezentate rezultatele la întrebarea care a analizat gradul de acord sau dezacord al respondentilor în legătură cu informarea vis-a-vis de reformele întreprinse. Incercarile de reforma au fost prea putin explicate. Valid Missing Dezacord total Dezacord Nici acord, nici dezacord Acord Acord total Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 75 4,3 4,4 4,4 173 9,9 10,1 14,5 450 25,6 26,2 40,7 460 26,2 26,8 67,5 518 29,5 30,2 97,7 40 2,3 2,3 100,0 1716 97,8 100,0 39 2,2 1755 100,0 Afirmaţia cuprinsă în chestionar era formulată în felul următor: Încercările de reformă au fost prea puţin explicate. 4,4% dintre respondenţi au fost în dezacord total cu aceasta, 10,1% în dezacord, 26,2% nici de acord nici în dezacord, 26,8% de acord şi 30,2% de total acord. Raportul acestor procentaje reiese foarte clar din următorul grafic. Influenţa factorilor politici în generarea de reforme este o altă chestiune analizată de cercetarea noastră. Afirmaţia cuprinsă în chestionar este: Reformele sunt influenţate de factori politici. S-au pronunţat în legătură cu această chestiune un număr de 1710 persoane. 34

Reformele sunt influentate de factori politici. Valid Missing Dezacord total Dezacord Nici acord, nici dezacord Acord Acord total Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 43 2,5 2,5 2,5 49 2,8 2,9 5,4 172 9,8 10,1 15,4 390 22,2 22,8 38,2 1016 57,9 59,4 97,7 40 2,3 2,3 100,0 1710 97,4 100,0 45 2,6 1755 100,0 Rezultatele indică în mod evident că o majoritate mare dintre respondenţi sunt de acord sau total de acord cu această afirmaţie. Astfel, 59,4% sunt total de acord, 22,8% sunt de acord, 9,8% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, 2,9% nu sunt de acord, în timp ce 2,5% sunt în dezacord total cu influenţa factorului politic în reforme. Reformele sunt influentate de factori politici. 70 60 50 40 30 20 10 0 Dezacord total Nici acord, nici dez Dezacord Acord Acord total Reformele sunt influentate de factori politici. Reformele sunt influenţate de factorul economic, este afirmaţia asupra căreia respondenţii si-au exprimat punctele de vedere. Aceştia au fost în număr de 1689 şi opţiunile lor de răspuns se regăsesc în tabelul si graficul următor. 35

Reformele sunt influentate de factorul economic. Valid Missing Dezacord total Dezacord Nici acord, nici dezacord Acord Acord total Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 113 6,4 6,7 6,7 155 8,8 9,2 15,9 441 25,1 26,1 42,0 496 28,3 29,4 71,3 441 25,1 26,1 97,5 43 2,5 2,5 100,0 1689 96,2 100,0 66 3,8 1755 100,0 Astfel, avem un procentaj de 29,1% care îi reprezintă pe cei care sunt de acord cu afirmaţia lansată în chestionar, 26,1% nefiind nici de acord nici în dezacord, 26,1 % sunt total de acord. Pe de cealaltă parte, 9,2% sunt în dezacord cu afirmaţia de la care s-a pornit, iar 6,7% în dezacord total. Reprezentarea grafică a acestor rezultate se regăseşte în graficul următor. Următoarea afirmaţie cuprinsă în chestionar, pune în dezbatere un factor important şi anume, gradul de profesionalism al celor care aplică reformele. S-a pronunţat vis-a-vis de această chestiune un număr de 1704 indivizi. Cei care trebuie sa aplice reformele nu sunt profesionisti. Valid Missing Dezacord total Dezacord Nici acord, nici dezacord Acord Acord total Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 169 9,6 9,9 9,9 187 10,7 11,0 20,9 433 24,7 25,4 46,3 348 19,8 20,4 66,7 502 28,6 29,5 96,2 65 3,7 3,8 100,0 1704 97,1 100,0 51 2,9 1755 100,0 36

Cei care trebuie să aplice reformele nu sunt profesionişti. 29,5% dintre respondenţi sunt total de acord cu această prezumpţie, 20,4% sunt de acord, 25,4% nu sunt nici de acord nici în dezacord, 11,0% sunt în dezacord, în timp ce 9,9 sunt în dezacord total. Aceste rezultate sunt prezentate şi în graficul de mai jos. În ceea ce priveşte deschiderea personalului din anumite instituţii publice la nou, la reforme, s-a inclus în chestionar următoarea afirmaţie cu sens negativ: Personalul se opune reformelor. Gradul în care respondenţii au fost sau nu de acord cu această prezumpţie, reiese din tabelul următor. A fost înregistrat un număr total de 1698 de respondenţi. Personalul se opune reformelor. Valid Missing Dezacord total Dezacord Nici acord, nici dezacord Acord Acord total Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 427 24,3 25,1 25,1 374 21,3 22,0 47,2 423 24,1 24,9 72,1 254 14,5 15,0 87,0 124 7,1 7,3 94,3 96 5,5 5,7 100,0 1698 96,8 100,0 57 3,2 1755 100,0 Din analiza datelor reiese că 25,1% sunt în dezacord total cu afirmaţia de la care s-a pornit, 22,0% sunt în dezacord cu aceasta, 24,9% nu sunt nici de acord nici în dezacord, 15,0% sunt de acord, 7,3% sunt total de acord, în timp ce 5,7% au ales varianta. 37

30 Personalul se opune reformelor. 20 10 0 Dezacord total Nici acord, nici dez Dezacord Acord Acord total Personalul se opune reformelor. Următoarea afirmaţie are ca scop să descopere dacă există neînţelegeri între instituţiile de la centru şi cele locale, apelând la opiniile personalului din aceste instituţii. A existat un număr de 1691 de respondenţi care au oferit răspunsuri valide. Exista neintelegeri intre minister/guvern si institutiile publice/administratia publica locala. Valid Missing Dezacord total Dezacord Nici acord, nici dezacord Acord Acord total Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 234 13,3 13,8 13,8 179 10,2 10,6 24,4 453 25,8 26,8 51,2 322 18,3 19,0 70,3 338 19,3 20,0 90,2 165 9,4 9,8 100,0 1691 96,4 100,0 64 3,6 1755 100,0 20,0% dintre respondenţi au fost total de acord cu faptul există neînţelegeri între minister/guvern şi instituţiile publice/administraţia locală, 19,0% au fost de acord, 26,8% nu sunt nici de acord nici în dezacord, 10,6% sunt în dezacord, iar 13,8% în dezacord total. De remarcat este procentul destul de mare al celor care au ales varianta, şi anume 9,8%. 38

În ceea ce priveşte coerenţa reformelor, s-a plecat de la afirmaţia negativă: reformele nu au fost coerente. S-a pronunţat în legătură cu acest aspect un număr de 1700 de respondenţi. Eforturile de reforma nu au fost coerente. Valid Missing Dezacord total Dezacord Nici acord, nici dezacord Acord Acord total Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 106 6,0 6,2 6,2 158 9,0 9,3 15,5 432 24,6 25,4 40,9 400 22,8 23,5 64,5 533 30,4 31,4 95,8 71 4,0 4,2 100,0 1700 96,9 100,0 55 3,1 1755 100,0 Cel mai mare număr de respondenţi, în proporţie de 31,4% sunt total de acord cu faptul ca reformele au fost incoerente. 23,5% s-au declarat de acord cu aceasta afirmaţie, în timp ce 25,4% nu sunt nici de acord nici în dezacord, 9,3% sunt în dezacord, iar 6,2% în dezacord total. 39

40 Eforturile de reforma nu au fost coerente. 30 20 10 0 Dezacord total Nici acord, nici dez Dezacord Acord Acord total Eforturile de reforma nu au fost coerente. Legislaţia este prea stufoasă. Aceasta este afirmaţia care este testată de această dată. S-au pronunţat în legătură cu aceasta un număr de 1714 persoane. Procentajul obţinut în favoarea acestei afirmaţii este unul extrem de mare. Legislatia este prea stufoasa. Valid Missing Dezacord total Dezacord Nici acord, nici dezacord Acord Acord total Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 60 3,4 3,5 3,5 69 3,9 4,0 7,5 178 10,1 10,4 17,9 284 16,2 16,6 34,5 1085 61,8 63,3 97,8 38 2,2 2,2 100,0 1714 97,7 100,0 41 2,3 1755 100,0 Astfel, 63,3% sunt total de acord cu faptul că legislaţia este prea stufoasă, 16,6% sunt de acord, 10,4% nu sunt nici de acord dar nici în dezacord, 4,0% sunt în dezacord, iar 3,5% în dezacord total. Diferenţa mare dintre aceste rezultate poate fi observată cu mai multă uşurinţă pe graficul următor. 40

70 Legislatia este prea stufoasa. 60 50 40 30 20 10 0 Dezacord total Nici acord, nici dez Dezacord Acord Acord total Legislatia este prea stufoasa. Punerea în aplicare a legii sau lipsa sunt alte chestiuni puse în balanţă de acest studiu de cercetare. S-a lansat afirmaţia: Legile nu sunt aplicate, şi un număr de 1711 respondenţi s-au pronunţat în legătură cu acest aspect. Legile nu sunt aplicate. Valid Missing Dezacord total Dezacord Nici acord, nici dezacord Acord Acord total Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 180 10,3 10,5 10,5 243 13,8 14,2 24,7 388 22,1 22,7 47,4 370 21,1 21,6 69,0 474 27,0 27,7 96,7 56 3,2 3,3 100,0 1711 97,5 100,0 44 2,5 1755 100,0 Un procent de 27,7% dintre respondenţi sunt total de acord cu afirmaţia conform căreia legile nu sunt respectate, 21,6% sunt de acord, 22,7% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, 14,2% sunt în dezacord, iar 10,5% în dezacord total. Poate fi considerat un 41

lucru alarmant faptul un procent semnificativ dintre funcţionarii din instituţiile publice semnalează neaplicare legilor. 30 Legile nu sunt aplicate. 20 10 0 Dezacord total Nici acord, nici dez Dezacord Acord Acord total Legile nu sunt aplicate. Următoarea afirmaţie are scopul de a analiza părerile celor ce activează în domeniul sanitar, în legătură cu reforma care are loc în acest domeniu. Formularea este următoarea: Proiectul de descentralizare a sistemului de sănătate este o măsură bună. Numărul răspunsurilor valide este de 39. Numărul mare de valori lipsă se datorează faptului că această întrebare a fost cuprinsă numai în chestionarele 1 şi 2, care erau destinate personalului din domeniul medical. Prin urmare vom analiza şi vom lua în calcul şi aceste rezultate. 42

Proiectul de descentralizare a sistemului de sanatate este o masura buna. Numai chestionarul 1&2 Valid Missing Dezacord total Dezacord Nici acord, nici dezacord Acord Acord total Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 5,3 12,8 12,8 4,2 10,3 23,1 5,3 12,8 35,9 16,9 41,0 76,9 9,5 23,1 100,0 39 2,2 100,0 1716 97,8 1755 100,0 Dintre cei care au oferit răspunsuri valide, 23,1% s-au arătat total de acord cu faptul ca proiectul de descentralizare a sistemului de sănătate este o măsură bună, 41,0% s-au arătat de acord, 12,8% nu sunt nici de acord nici în dezacord, 10,3% sunt în dezacord, iar 12,8% în dezacord total. Figura următoare ne prezintă realizarea grafică a acestor rezultate. Din totalul celor 1.438 de respondenţi la această întrebare, 3,1 % declară că modul în care funcţionează instituţia nu s-a schimbat deloc, 6,1% consideră că funcţionarea instituţiei a fost îmbunătăţită în mică măsură, 22,2% reprezintă procentul celor care susţin că schimbările au fost nici în mică, dar nici în mare masură. Persoanele care au observat o schimbare instituţională în mare măsură sunt în număr de 512, adică 35,6%, iar cele care au observat o îmbunătăţire a activităţii organizaţiei în foarte mare măsură numără 27,3% din totalul respondenţilor. Institutia functioneaza mai bine. Valid Missing Deloc Mica masura Nici mica, nici mare Mare masura Foarte mare masura Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 45 2,6 3,1 3,1 88 5,0 6,1 9,2 319 18,2 22,2 31,4 512 29,2 35,6 67,0 393 22,4 27,3 94,4 81 4,6 5,6 100,0 1438 81,9 100,0 317 18,1 1755 100,0 43

5,6% Foarte mare masura 27,3% Deloc 3,1% Mi ca masura 6,1% Nici mi ca, nici mare 22,2% Mare masura 35,6% Această întrebare se regăseşte în cele trei domenii în care se evaluează reforma şi anume: instituţii administrative, de sănătate şi de educaţie. S-a urmărit să se afle dacă şi în ce măsură s-au aplicat de către aceste instituţii chestionare periodice de evaluare a satisfacţiei clienţilor/angajaţilor/pacienţilor/elevilor/părinţilor, in funcţie de domeniu. Aşadar, din totalul celor 1.418 răspunsuri se constată următoarele: un procent de 15,3% declară că nu au beneficiat de un astfel de tratament; un procent apropiat, şi anume 14,9% afirmă că doar în mică măsură s-au bucurat de aşa ceva. Procentul cu cea mai mare pondere în totalul răspunsurilor este al celor care spun că nici în mică, nici în mare măsură n-au fost chestionaţi asupra satisfacţiei faţă de serviciile uneia sau alteia dintre instituţii (24,1%). Respondenţii care au declarat că s-au bucurat des sau foarte des (în mare măsură sau în foarte mare măsură) de un asemenea comportament din partea instituţiilor se constituie într-un procent cumulat de 36,3%. Aşadar, în mai mult de o 44

treime din instituţiile cercetate se procedează în mare sau în foarte mare măsură la evaluarea satisfacţiei beneficiarilor faţă de serviciile furnizate, ceea reprezintă un exemplu de bună practică instituţională. S-au implementat chestionare periodice/sisteme de evaluare a satisfactiei angajatilor/pacientilor/clientilor/ parintilor/elevilor. Valid Missing Deloc Mica masura Nici mica, nici mare Mare masura Foarte mare masura Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 217 12,4 15,3 15,3 211 12,0 14,9 30,2 342 19,5 24,1 54,3 296 16,9 20,9 75,2 218 12,4 15,4 90,6 134 7,6 9,4 100,0 1418 80,8 100,0 337 19,2 1755 100,0 9,4% Deloc 15,3% Foarte mare masura 15,4% Mi ca masura 14,9% Mare masura 20,9% Nici mi ca, nici mare 24,1% La întrebarea dacă au participat la programe de training pentru îmbunătăţirea relaţiei cu clienţii/elevii/părinţii/comunitatea (de la caz la caz), 5,3% dintre respondenţi 45

au răspuns ca nu au beneficiat de aşa ceva. 11,5 % au declarat că doar în mică măsură au luat parte la un asemenea program, iar 23% n-au participat nici în mică, dar nici în mare măsură la un training în acest sens. Din totalul de 1.113 persoane care au răspuns la această întrebare, 597 (53,6%) au fost instruiţi pentru a-şi îmbunătăţi relaţia cu beneficiarii serviciilor. Mai exact, 31,8% au participat în mare măsură la training, iar 21,8 procente în foarte mare măsură. Faptul că mai mult de jumătate dintre funcţionari/medici/profesori sunt îndemnaţi să acorde o tot mai mare importanţă relaţiei cu clienţii lor poate semnifica necesitatea si utilitatea unui training de acest gen în perspectiva abordării cetăţeanului ca pe un client şi nu ca pe un administrat. Programe de training pentru imbunatatirea relatiei cu clientii/elevii/parintii/comunitatea Valid Missing Deloc Mica masura Nici mica, nici mare Mare masura Foarte mare masura Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 59 3,4 5,3 5,3 128 7,3 11,5 16,8 256 14,6 23,0 39,8 354 20,2 31,8 71,6 243 13,8 21,8 93,4 73 4,2 6,6 100,0 1113 63,4 100,0 642 36,6 1755 100,0 46

6,6% Foarte mare masura Deloc 5,3% Mi ca masura 11,5% 21,8% Nici mi ca, nici mare 23,0% Mare masura 31,8% Valorile luate de această variabilă ne indică faptul că 8,6% dintre cei chestionaţi afirmă că instituţiile pe care le conduc/în care lucrează nu funcţionează în baza unei planificări strategice, iar un alt procent de 9,1% revine celor care consideră că se lucrează doar în mică măsură în baza ei. În timp ce 312 (21,9%) din totalul celor 1.424 de respondenţi declară că instituţia pe care o reprezintă respectă nici în mică, nici în mare măsură o planificare strategică în activităţile desfăşurate, 28,7 % susţin că activităţile instituţiei sunt planificate strategic în mare măsură, iar 24,1% în foarte mare măsură. Procentul cumulat al ultimelor două valori ale variabilei demonstrează că în peste jumătate (52,8%) dintre instituţiile participante la cercetare planificării strategice i se acordă o mare sau foarte mare importanţă când vine vorba de modul de funcţionare al acestora. 47

e lucreaza pe baza unei planificari strategice./ Institutia dispune de un plan strategic pe termen mediu si lung Valid Missing Deloc Mica masura Nici mica, nici mare Mare masura Foarte mare masura Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 122 7,0 8,6 8,6 130 7,4 9,1 17,7 312 17,8 21,9 39,6 408 23,2 28,7 68,3 343 19,5 24,1 92,3 109 6,2 7,7 100,0 1424 81,1 100,0 331 18,9 1755 100,0 7,7% Deloc 8,6% Mi ca masura 9,1% Foarte mare masura 24,1% Nici mi ca, nici mare 21,9% Mare masura 28,7% La întrebarea: Există planificare în domeniul resurselor umane?, din totalul celor 1.418 răspunsuri valide, un procent de 7,8% de persoane au declarat că sunt lipsiţi de o asemenea practică. Acelaşi procent se înregistrează şi în rândul celor care susţin că planificarea în domeniul resurselor umane se realizează doar în mică măsură. 20,6% dintre funcţionari/profesori/medici spun că acest lucru este realizat nici în mică, nici în 48

mare măsură în cadrul instituţiilor în care îşi desfăşoară activitatea. Resursele umane se bucură de planificare în mare măsură în 29% dintre instituţiile chestionate, iar în mai mult de un sfert dintre acestea (25,3%) angajaţii au parte de acest tratament în foarte mare măsură. Răspunsurile la această întrebare reflectă o tendinţă pozitivă în ceea ce priveşte importanţa planificării celei mai importante resurse de care dispune o organizaţie. Exista planificarea in domeniul resurselor umane. Valid Missing Deloc Mica masura Nici mica, nici mare Mare masura Foarte mare masura Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 111 6,3 7,8 7,8 110 6,3 7,8 15,6 292 16,6 20,6 36,2 411 23,4 29,0 65,2 359 20,5 25,3 90,5 135 7,7 9,5 100,0 1418 80,8 100,0 337 19,2 1755 100,0 9,5% Deloc 7,8% Mi ca masura 7,8% Foarte mare masura 25,3% Nici mi ca, nici mare 20,6% Mare masura 29,0% În 7,7% dintre instituţiile participante la cercetare nu s-au introdus sisteme de evaluare a performanţelor organizaţionale. În 9,4% acestea s-au introdus, însă doar în 49

mică măsură. În peste 20% dintre organizaţii, aceste sisteme nu joacă un rol important, dar nici neimportant. 380 de persoane din totalul celor 1.413 afirmă că în organizaţiile în care lucrează, performanţele acestora sunt evaluate în mare măsură, iar 24,4% (345) declară că se bucură în foarte mare măsură sau foarte des de sisteme de evaluare a performanţelor organizaţionale. Prin urmare, se constată că în peste 50% dintre instituţiile cercetate se pune un mare accent pe acest tip de evaluare care poate eficientiza activitatea unei organizaţii. S-au introdus sisteme de evaluare a performantelor organizationale. Valid Missing Deloc Mica masura Nici mica, nici mare Mare masura Foarte mare masura Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 109 6,2 7,7 7,7 133 7,6 9,4 17,1 306 17,4 21,7 38,8 380 21,7 26,9 65,7 345 19,7 24,4 90,1 140 8,0 9,9 100,0 1413 80,5 100,0 342 19,5 1755 100,0 9,9% Deloc 7,7% Mi ca masura 9,4% Foarte mare masura 24,4% Nici mi ca, nici mare 21,7% Mare masura 26,9% 50

În ceea ce priveşte sistemul de măsurare a performanţelor angajaţilor s-au constatat următoarele: procente mici (de 6,5%, respectiv 6,9%) s-au obţinut din partea celor care nu beneficiază deloc sau în mică măsură de o astfel de evaluare. Un procent apropiat de 20% (19,8%) este format din cei care au spus că evaluarea performanţelor lor nu este prezentă nici în mică măsură, dar nici în mare măsură în interiorul instituţiei pe care o reprezintă. 27,8% dintre respondenţi au afirmat că se bucură în mare măsură de un asemenea tip de evaluare, în timp ce unei treimi din totalul de 1.427 de respondenţi li se evaluează performanţele într-o măsură foarte mare. Acest lucru nu poate constitui decât un semn pozitiv în dreptul importanţei perfecţionării profesionale a angajaţilor prin programe de măsurare a performanţelor. S-au introdus sisteme de evaluare a performantelor angajatilor. Valid Missing Deloc Mica masura Nici mica, nici mare Mare masura Foarte mare masura Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 93 5,3 6,5 6,5 98 5,6 6,9 13,4 282 16,1 19,8 33,1 396 22,6 27,8 60,9 475 27,1 33,3 94,2 83 4,7 5,8 100,0 1427 81,3 100,0 328 18,7 1755 100,0 51

5,8% Foarte mare masura 33,3% Deloc 6,5% Mi ca masura 6,9% Nici mi ca, nici mare 19,8% Mare masura 27,8% Urmărind să vedem dacă regulile şi regulamentele care stau la baza funcţionării unei instituţii au fost simplificate, primim următoarele rezultate: procente semnificative (17,6%, respectiv 19% - deci cumulate 36,6%) se înregistrează în rândul celor care consideră că regulile şi regulamentele nu s-au simplificat deloc si respectiv s-au simplificat în mică măsură. Cel mai ridicat procent (28,1%) este observat în rândul celor care consideră că simplificarea nu s-a realizat nici în mică, nici în mare măsură. 18,6% dintre respondenţi au remarcat un nivel ridicat de simplificare a regulamentelor, în timp ce doar 10,9% au găsit că această simplificare s-a realizat in proporţii foarte mari. Procentele destul de mici înregistrate de ultimele două valori expuse menţin birocraţia la un nivel destul de ridicat din acest punct de vedere. 52

Simplificarea regulilor si regulamentelor. Valid Missing Deloc Mica masura Nici mica, nici mare Mare masura Foarte mare masura Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 249 14,2 17,6 17,6 269 15,3 19,0 36,6 398 22,7 28,1 64,6 264 15,0 18,6 83,3 155 8,8 10,9 94,2 82 4,7 5,8 100,0 1417 80,7 100,0 338 19,3 1755 100,0 5,8% Foarte mare masura 10,9% Deloc 17,6% Mare masura 18,6% Mi ca masura 19,0% Nici mi ca, nici mare 28,1% 15,4% dintre respondenţi declară că nu s-a sporit deloc accesul la venituri proprii. Un procent de 13% susţin că instituţiile lor nu şi-au sporit decât în mică măsură accesul la veniturile proprii. Cei care afirmă că acest lucru s-a întâmplat într-o măsură nici mică, dar nici mare se constituie într-un procent de 27,2%. 16,8% din totalul de 1.083 de răspunsuri valide primesc valoarea de mare măsură, iar mai puţin de 10 procente reprezintă categoria celor care consideră că accesul la venituri proprii este foarte ridicat. Un număr destul de 53

ridicat de persoane, şi anume 18%, nu au răspuns sau nu au ştiut să răspundă la această întrebare. Sporirea accesului organizatiilor la venituri proprii. Valid Missing Deloc Mica masura Nici mica, nici mare Mare masura Foarte mare masura Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 167 9,5 15,4 15,4 141 8,0 13,0 28,4 295 16,8 27,2 55,7 182 10,4 16,8 72,5 103 5,9 9,5 82,0 195 11,1 18,0 100,0 1083 61,7 100,0 672 38,3 1755 100,0 18,0% Deloc 15,4% Foarte mare masura 9,5% Mi ca masura 13,0% Mare masura 16,8% Nici mi ca, nici mare 27,2% Nivelurile ierarhice nu s-au redus în 23,1% din cazurile investigate. În 16,2% dintre instituţii, reducerile s-au făcut doar într-o mică măsură. Cel mai însemnat procent (26,1%) este reprezentat de cei care spun că s-au produs asemenea modificări într-o măsură nici mică, dar nici mare. Procentul de 24,5% este realizat din cumularea 54

procentului celor care afirmă că ierarhia a pierdut din niveluri într-o mare măsură (16%) şi al celor care constată o asemenea schimbare într-o foarte mare măsură (8,5%). Reduceri ale nivelurilor ierarhice. Valid Missing Deloc Mica masura Nici mica, nici mare Mare masura Foarte mare masura Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 321 18,3 23,1 23,1 226 12,9 16,2 39,3 363 20,7 26,1 65,4 223 12,7 16,0 81,4 119 6,8 8,5 89,9 140 8,0 10,1 100,0 1392 79,3 100,0 363 20,7 1755 100,0 10,1% Foarte mare masura 8,5% Deloc 23,1% Mare masura 16,0% Mi ca masura 16,2% Nici mi ca, nici mare 26,1% Din totalul celor 1.410 de respondenţi la această întrebare, 11,1% declară că nu există sub nici o formă o mai mare libertate în luarea deciziilor decât cum au fost 55

obişnuiţi; 14,5% consideră că libertatea în luarea deciziilor a crescut, însă doar în mică măsură. 24,7% reprezintă procentul celor care susţin că libertatea în luarea deciziilor nu s-a modificat nici în mică, dar nici în mare măsură. Persoanele care afirmă că acest aspect este prezent în instituţia lor într-o măsură mare şi foarte mare numără 26,8%, respectiv 15,7% din masa totală a chestionaţilor. O mai mare libertate in luarea deciziilor. Valid Missing Deloc Mica masura Nici mica, nici mare Mare masura Foarte mare masura Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 156 8,9 11,1 11,1 204 11,6 14,5 25,5 348 19,8 24,7 50,2 378 21,5 26,8 77,0 221 12,6 15,7 92,7 103 5,9 7,3 100,0 1410 80,3 100,0 345 19,7 1755 100,0 7,3% Deloc 11,1% Foarte mare masura 15,7% Mi ca masura 14,5% Mare masura 26,8% Nici mi ca, nici mare 24,7% 56

Conform acestei întrebări, se urmăreşte să se afle dacă se constată o libertate crescută în ceea ce priveşte colectarea veniturilor. Având în vedere natura acestei activităţi trebuie să menţionez că această întrebare s-a regăsit doar în cadrul chestionarelor adresate instituţiilor administrative. Aşadar, din totalul celor 1.033 de răspunsuri valide, 10,4% ne arată că în cadrul acelor organizaţii nu se întâlneşte libertate în această activitate. 13,6% dintre funcţionari spun că acest lucru se regăseşte în mică măsură; aproape un sfert dintre ei (24,2%) cred că o asemenea libertate există, dar nici în mică, nici în mare măsură. Respondenţii care au declarat că se bucură în mare sau în foarte mare măsură de o lipsă de constrângere privind modul de prelevare a veniturilor formează procentul de 21,5%, respectiv 12,8%. Mai mare libertate in ceea ce priveste colectarea veniturilor. Valid Missing Deloc Mica masura Nici mica, nici mare Mare masura Foarte mare masura Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 107 6,1 10,4 10,4 141 8,0 13,6 24,0 250 14,2 24,2 48,2 222 12,6 21,5 69,7 132 7,5 12,8 82,5 181 10,3 17,5 100,0 1033 58,9 100,0 722 41,1 1755 100,0 57

17,5% Deloc 10,4% Mi ca masura 13,6% Foarte mare masura 12,8% Nici mi ca, nici mare Mare masura 24,2% 21,5% La întrebarea dacă există o mai mare libertate în utilizarea fondurilor, ne-au fost furnizate următoarele rezultate: 12,3% din totalul persoanelor chestionate au răspuns că nu se poate vorbi de aşa ceva în interiorul organizaţiei în care lucrează. 15,2% consideră că această libertate se manifestă doar în mică măsură, iar 23% nici în mică, nici în mare măsură. Categoria celor care au afirmat că au libertate în mare măsură în utilizarea fondurilor reprezintă 23,3% din întreg, iar cei care se bucură în foarte mare măsură de aşa ceva reprezintă un alt procent de 13,2%. Peste 12% dintre respondenţi nu au ştiut sau nu au dorit să răspundă la această întrebare. Mai mare libertate in ceea ce priveste utilizarea fondurilor. Valid Missing Deloc Mica masura Nici mica, nici mare Mare masura Foarte mare masura Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 174 9,9 12,3 12,3 215 12,3 15,2 27,6 325 18,5 23,0 50,6 329 18,7 23,3 73,9 186 10,6 13,2 87,1 182 10,4 12,9 100,0 1411 80,4 100,0 344 19,6 1755 100,0 58

12,9% Deloc 12,3% Foarte mare masura 13,2% Mi ca masura 15,2% Mare masura 23,3% Nici mi ca, nici mare 23,0% Valorile luate de această variabilă ne indică faptul că 18,7% dintre persoanele respondente se înscriu în categoria celor care consideră că nu există implicare din partea comunităţii în procesul de luare a deciziilor. Procentul de 17,7% revine celor care sesizează într-o măsură mică un asemenea comportament din partea comunităţii. În timp ce 22,2% sunt cei care susţin că societatea civilă este implicată în luarea deciziilor nici în mare, nici în mică măsură, 21,1% declară că comunitatea din care fac parte acţionează în procesul de luare a deciziilor de către instituţiile administrative/de învăţământ/de sănătate. Cel mai mic procent (11,4%) se înregistrează în rândul celor care observă un nivel foarte ridicat de implicare a comunităţii în hotărârile organizaţiilor în care activează. 59

Comunitatea este implicata in luarea deciziilor. Valid Missing Deloc Mica masura Nici mica, nici mare Mare masura Foarte mare masura Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 263 15,0 18,7 18,7 249 14,2 17,7 36,3 313 17,8 22,2 58,6 298 17,0 21,1 79,7 160 9,1 11,4 91,1 126 7,2 8,9 100,0 1409 80,3 100,0 346 19,7 1755 100,0 8,9% Foarte mare masura Deloc 18,7% 11,4% Mi ca masura Mare masura 17,7% 21,1% Nici mi ca, nici mare 22,2% În 5,4% dintre instituţiile participante la cercetare nivelul de profesionalism al angajaţilor nu a crescut deloc. În 7% dintre acestea, acest nivel a crescut în mică măsură. În peste 20% dintre organizaţii se apreciază că angajaţii sunt mai profesionişti într-o măsură nici mică, nici mare, iar în mai mult de o treime (35,5%) dintre ele profesionalismul resursei umane a crescut în mare măsură. Un procent bun (26,2%) este reprezentat de acei angajaţi care declară că profesionalismul a sporit în instituţia lor într-o măsură foarte mare. 60

Nivelul de profesionalism al angajatilor a crescut. Valid Missing Deloc Mica masura Nici mica, nici mare Mare masura Foarte mare masura Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 77 4,4 5,4 5,4 100 5,7 7,0 12,4 297 16,9 20,8 33,1 507 28,9 35,5 68,6 375 21,4 26,2 94,8 74 4,2 5,2 100,0 1430 81,5 100,0 325 18,5 1755 100,0 5,2% Deloc 5,4% Mi ca masura 7,0% Foarte mare masura 26,2% Nici mi ca, nici mare 20,8% Mare masura 35,5% În ceea ce priveşte influenţa factorului politic asupra activităţii instituţiilor avem: mai mult de un sfert dintre respondenţi (27,8%) afirmă că acest lucru nu s-a diminuat deloc. Cei care spun că diminuarea s-a realizat doar în mică măsură reprezintă 15,3% din total. 20,2% dintre răspunsuri ne indică faptul că influenţa politicului nu a scăzut nici în mică, nici în mare măsură însă în 16,2% dintre instituţii această scădere s-a înregistrat în 61

mare măsură. Cei care au resimţit o micşorare într-o măsură foarte mare a politicului în treburile administrative formează procentul de 12,7%. Influenta factorului politic a scazut. Valid Missing Deloc Mica masura Nici mica, nici mare Mare masura Foarte mare masura Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 395 22,5 27,8 27,8 217 12,4 15,3 43,0 287 16,4 20,2 63,2 231 13,2 16,2 79,5 181 10,3 12,7 92,2 111 6,3 7,8 100,0 1422 81,0 100,0 333 19,0 1755 100,0 7,8% Foarte mare masura 12,7% Deloc 27,8% Mare masura 16,2% Mi ca masura 15,3% Nici mi ca, nici mare 20,2% Putem spune că avem o perspectivă destul de optimistă dacă privim la răspunsurile date la întrebarea: Nivelul de corupţie a crescut?. În acelaşi timp, aici trebuie menţionat faptul că răspunsurile multora dintre chestionaţi pot să nu reflecte 62

realitatea din cauza naturii întrebării. Aşadar, 27,3% este procentul celor care spun că corupţia nu a crescut deloc în cadrul instituţiei în care lucrează, iar 20,1% sunt de părere că acest fenomen a crescut doar în mică măsură. 21% dintre persoane au răspuns că corupţia manifestă o creştere nici în mică, nici în mare măsură, iar 8,5% cred că aceasta a crescut în mare măsură. Cei care consideră că fenomenul corupţiei a înregistrat o creştere în foarte mare măsură se constituie într-un procent de exact 10%. Mai mult de 13,3% dintre răspunsuri au primit valoarea nu ştiu/nu răspund Nivelul de coruptie a crescut. Valid Missing Deloc Mica masura Nici mica, nici mare Mare masura Foarte mare masura Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 389 22,2 27,3 27,3 286 16,3 20,1 47,3 299 17,0 21,0 68,3 121 6,9 8,5 76,8 142 8,1 10,0 86,7 189 10,8 13,3 100,0 1426 81,3 100,0 329 18,7 1755 100,0 13,3% Deloc Foarte mare masura 27,3% 10,0% Mare masura 8,5% Mi ca masura Nici mi ca, nici mare 20,1% 21,0% 63

Această întrebare se regăseşte doar în chestionarele adresate conducătorilor de spitale. Analizând din perspectiva acestora dacă pacienţii sunt mai mulţumiţi decât în trecut de serviciile oferite, avem următoarele procente: 13,3% dintre conducători au răspuns că nu s-a simţit o asemenea îmbunătăţire, 6,7% susţin că această îmbunătăţire se resimte într-o măsură nici mică, nici mare. O treime dintre respondenţi spun că pacienţii lor se declară într-o mare măsură mai mulţumiţi faţă de serviciile furnizate de un anume spital, iar aproape jumătate din conducătorii de spitale (46,7%) susţin că pacienţii lor afirmă că serviciile oferite sunt în foarte mare măsură îmbunătăţite Pacientii sunt mai multumiti de serviciile oferite de spital. Numai chestionarul 1.. Valid Missing Deloc Nici mica, nici mare Mare masura Foarte mare masura Sy stem Cumulativ e Frequency Valid 2,1 13,3 13,3 1,1 6,7 20,0 5,3 33,3 53,3 7,4 46,7 100,0 15,9 100,0 1740 99,1 1755 100,0 Foarte mare masura 46,7% Deloc 13,3% Nici mi ca, nici mare 6,7% Mare masura 33,3% 64

IV. Funcţionarea Instituţiei In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii legate de institutia pe care il conduceti?/ Institutia functioneaza mai bine. Frequency Valid Cumulative Dezacord total 42 2,5 2,5 Dezacord 90 5,3 7,7 Nici acord, nici 413 24,1 31,8 dezacord Acord 743 43,4 75,2 Acord total 393 22,9 98,1 32 1,9 100,0 1713 100,0 65

Dezacord total Acord total 22,9% 1,9% 2,5% Dezacord 5,3% Nici acord, nici dez 24,1% Acord 43,4% Avand in vedere variabila care pune accent pe functionarea mai buna a institutiei in cauza, observam ca prin realizarea unei frecvente s-au obtinut urmatoarele rezultate: 43,4% dintre cei chestionat sunt de acord cu aceste afirmatii, procent destul de ridicat, alaturi de procentajele raspunsurilor cu afirmatia acord total (22,9%), in timp ce dezacordul este exprimat intr-un procent infim de 5,3 % caruia i se mai adauga cel de dezacord total de 2, 5%. Balanta inclina in favoarea acordului cu privire la observatia privind functionarea mai buna a institutiei, cazurile de incertitudine fiind aproape invizibile (1,9%), iar cei care au folosit sintagma nici acord, nici dezacord reprezinta doar 24, 1% dintre chestionati din totalul de 100%. Principala noastra problema este lipsa fondurilor. Frequency Valid Cumulative 66

Dezacord total 184 10,5 10,8 10,8 Dezacord 230 13,1 13,5 24,3 Nici acord, nici dezacord 405 23,1 23,8 48,1 Acord 349 19,9 20,5 68,6 Acord total 446 25,4 26,2 94,8 88 5,0 5,2 100,0 1702 97,0 100,0 5,2% Dezacord total 10,8% Acord total 26,2% Dezacord 13,5% Nici acord, nici dez Acord 23,8% 20,5% Privind problema din perspective lipsei fondurilor, respondentii s-au facut simtiti cu un procent de 26, 2% de acord total, sustinuti fiind intr-un procent de 20,5% de cei care au spus ca sunt de acord si echilibrati intr-o oarecare masura de cei care privesc problema lipsei de fonduri nici ca acord, nici ca dezacord (23,8%). La fel si de aceasta data, inclinam sa credem ca respondenti au dreptate atunci cand este pusa in discutie lipsa de fonduri deoarece dezacordul se regaseste in proportie de 13,5%, respective dezacord total 10,8%. Legislatia din domeniu este usor de aplicat. Frequency Valid Cumulative Dezacord total 278 15,8 16,3 16,3 67

Dezacord 434 24,7 25,5 41,9 Nici acord, nici dezacord 549 31,3 32,3 74,1 Acord 288 16,4 16,9 91,1 Acord total 121 6,9 7,1 98,2 31 1,8 1,8 100,0 1,8% Acord total 7,1% Dezacord total 16,3% Acord 16,9% Dezacord 25,5% Nici acord, nici dez 32,3% Variabila legislatia este usor de aplicat, persoanele au inclinat spre un raspuns destul de evaziv care are in constructie sintagma nici acord, nici dezacord, procentul acesteia fiind de 32,3%, dezacordul ocupand si el un loc fruntas de 25,5%, urmat de dezacordul total al celor chestionati (16,3%), fapt ce ne conduce spre ideea ce legislatia nu este usor de aplicat. Destui de putini oameni au fost de parare ca legislatia este facila, acodul total reprezentand 7,1%, iar acordul doar 16,9%. Ma bucur de sprijinul total al colaboratorilor mei. Frequency Valid Cumulative Dezacord total 46 2,6 2,7 2,7 Dezacord 107 6,1 6,3 9,0 Nici acord, nici dezacord 335 19,1 19,8 28,8 68

Acord 579 33,0 34,2 63,0 Acord total 602 34,3 35,5 98,5 25 1,4 1,5 100,0 1694 96,5 100,0 1,5% Acord total 35,5% Dezacord total 2,7% Dezacord 6,3% Nici acord, nici dez 19,8% Acord 34,2% Acest tabel, precum si graficul ne arata ca in ceea ce priveste sprijinul total al colaboratorilor, o foarte mare parte din respondenti sunt de acord (34,2%) sau isi exprima un acord total (35,5%) fata de aceasta idee. Doar un procent scazut tind spre a raspunde cu nici acord, nici dezacord (19,8%), procentul de dezacord total si cel de dezacord fiind foarte scazute 2,7%, respectiv 6,3%. In aceasta ordine de idei, conceptia potrivit careia sprijinul total al colaboratorilor este acordat a atins un prag dezirabil. Institutia mea este un loc foarte dinamic. Frequency Valid Cumulative Dezacord total 49 2,8 2,9 2,9 Dezacord 102 5,8 6,0 8,9 Nici acord, nici dezacord 394 22,5 23,1 32,0 69

Acord 559 31,9 32,8 64,8 Acord total 568 32,4 33,4 98,2 31 1,8 1,8 100,0 1703 97,0 100,0 1,8% Acord total 33,4% Dezacord total 2,9% Dezacord 6,0% Nici acord, nici dez 23,1% Acord 32,8% Fenomenul institutiei care este prezentata ca un loc dinamic si interactiv se regaseste cuantificat in procente de catre persoanele chestionate astfel: 33, 4% isi exprima acordul total in legatura cu aceasta afirmatie, 32,8% dintre ei sunt de acord, iar cei care spun ca sunt total dezacord se regasesc in proportie de 2,9%, urmat de un procent de 6% care nu sunt de acord. Asadar, institutia este considerata de multe persoane un loc dinamic, in care oamenii interactioneaza, se produc schimbari si au loc diverse procese. Institutia in care lucrez este un loc in care oamenii sunt dispusi sa isi asume riscul. 70

Frequency Valid Cumulative Dezacord total 161 9,2 9,5 9,5 Dezacord 257 14,6 15,1 24,6 Nici acord, nici dezacord 476 27,1 28,0 52,7 Acord 425 24,2 25,0 77,7 Acord total 307 17,5 18,1 95,8 72 4,1 4,2 100,0 1698 96,8 100,0 4,2% Acord total 18,1% Dezacord total 9,5% Dezacord 15,1% Acord 25,0% Nici acord, nici dez 28,0% Aceasta variabila care are in vedere riscul pe care angajatii unei anumite institutii sunt capabili sau nu sa si-l assume prezinta urmatoarea interpretare: intr-un procent destul de ridicat si apropiat ca pozitie se afla acordul (25%) persoanelor cu aceasta opinie cu parerea nici de acord, nici dezacord (28%) a altora. Totusi, perspective conform careia oamenii care lucreaza intr-o anumita institutie sunt dispusi sa-si asume riscul este intarita si de procentul de 18, 1 % dintre respondentii care o sustin, deoarece dezacordul total sau simplul dezacord relationat acestei opinii se afla in procente destul de scazute si anume: 9,5%, respectiv 15, 1%. 71

Institutia in care lucrez se adapteaza usor la schimbari.. Frequency Valid Cumulative Dezacord total 57 3,2 3,3 3,3 Dezacord 146 8,3 8,5 11,9 Nici acord, nici dezacord 454 25,9 26,6 38,4 Acord 556 31,7 32,5 71,0 Acord total 458 26,1 26,8 97,8 38 2,2 2,2 100,0 1709 97,4 100,0 Dezacord total 2,2% Acord total 26,8% 3,3% Dezacord 8,5% Nici acord, nici dez 26,6% Acord 32,5% Multe dintre opiniile conform carora institutia in care anumite persoane isi desfasoara activitatea este usor adaptabila la schimbari sunt sustinute prin procentele ridicate de acord (32,5%) si acord total (26,8%) inregistrate in tabelul si graficul de mai sus, in timp ce dezacordul si dezacordul total sunt reprezentate in proportie de 8,5% si respective 3,3%. In acest fel, putem converge spre acest punct de vedere impartasit de numerosi oameni, si anume faptul ca institutia in care isi desfasoara activitatea se adapteaza usor la schimbari. 72

La mine in institutie se pune accentul in primul rand pe indeplinirea sarcinilor. Frequency Valid Cumulati ve Dezacord total 25 1,4 1,5 1,5 Dezacord 62 3,5 3,7 5,2 Nici acord, nici dezacord 223 12,7 13,3 18,5 Acord 516 29,4 30,7 49,2 Acord total 809 46,1 48,2 97,4 44 2,5 2,6 100,0 1679 95,7 100,0 Dezacord total 2,6% 1,5% Dezacord 3,7% Nici acord, nici dez 13,3% Acord total 48,2% Acord 30,7% Avand in vedere importanta indeplinirii sarcinilor, anumite institutii pun un mare accent pe acest obiectiv, fapt pt care avem de a face cu urmatoarele procente in ceea ce priveste sustenabilitatea acestei idei: un procent cat se poate de ridicat (48,2%), aproape 73

de 50% dintre respondenti impartasesc cu un acord total aceasta parere, un alt procent tot la fel de ridicat (30,7%) o sustin cu acordul sau, iar infime sunt procentele care masoara dezacordul (3,7%) sau dezacordul total (1,5%). Totusi, exista un procent de 13, 3% din respondenti care nici nu acorda, nici nu dezacorda cu aceasta opinie, dar aceasta pondere nu infulenteaza cu nimic parerea certa si sustinuta de majoritate cum ca multe institutii se concentreaza pe indeplinirea sarcinilor. Exista obiective masurabile pentru majoritatea activitatilor. Frequency Valid Cumulative Dezacord total 63 3,6 3,7 3,7 Dezacord 141 8,0 8,3 12,1 Nici acord, nici dezacord 446 25,4 26,4 38,4 Acord 600 34,2 35,5 73,9 Acord total 356 20,3 21,0 94,9 86 4,9 5,1 100,0 1692 96,4 100,0 Dezacord total 5,1% Acord total 3,7% Dezacord 8,3% 21,0% Nici acord, nici dez 26,4% Acord 35,5% 74

In cazul obiectivelor masurabile pt majoritatea activitatilor, variabila care este pusa in dicutie si redata in valori prin intermediul unui tabel de frecventa, putem observa procente care converg mai mult spre acord (35,5%) si acord total (21%), decat spre un dezacord (8,3%) ori dezacord total (3,7%), insa trebuie luata in considerare si proportia in care sa gaseste parerea respondentilor care afirma ca nu sunt nici de acord, nici dezacord (26,4%). In acest fel putem concluziona faptul ca intr-adevar exista obiective masurabile pentru majoritatea activitatilor in cadrul diferitelor institutii publice. Exista un mediu competitiv. Frequency Valid Cumulative Dezacord total 95 5,4 5,6 5,6 Dezacord 179 10,2 10,5 16,1 Nici acord, nici dezacord 436 24,8 25,7 41,8 Acord 556 31,7 32,7 74,6 Acord total 388 22,1 22,9 97,4 44 2,5 2,6 100,0 1698 96,8 100,0 2,6% Acord total 22,9% Dezacord total 5,6% Dezacord 10,5% Nici acord, nici dez 25,7% Acord 32,7% Existenta unui mediu competitiv a determinat urmatoarele reactii in randul celor chestionati: acordul total se regaseste in proportie destul de ridicata (22,9%), devansat 75

de acordul altor persoane intervievate care detine un procent de 32, 7%. Acestea arata faptul ca numeroase persoane condirera ca exista mediu competitiv in cadrul instituiilor, prea putini impartasind o parere cotrara acesteia, opinie prezentata prin procentul de dezacord (10,5%) si dezacord total (5,6%) care nu poate inversa cu nimic raportul de dominanta intre existenta acestui tip de mediu sau inexistenta sa. Accesul la o functie superioara este in functie de vechime. Frequency Valid Cumulative Dezacord total 451 25,7 26,6 26,6 Dezacord 314 17,9 18,5 45,2 Nici acord, nici dezacord 348 19,8 20,6 65,7 Acord 242 13,8 14,3 80,0 Acord total 243 13,8 14,4 94,4 95 5,4 5,6 100,0 1693 96,5 100,0 5,6% Acord total 14,4% Dezacord total 26,6% Acord 14,3% Dezacord Nici acord, nici dez 18,5% 20,6% 76

In considerentul accesului la o functie publica superioara care s-ar produce pe baza vechimii vin diferiti subiecti care sustin diverse pareri. Acestea sunt relevate cu ajutorul unui tabel de frecventa din care rezulta urmatoarea interpretare: daca am insuma acordul (14,4%, respective 14,3%) in intregimea sa si parerea echilibrata de nici acord, nici dezacord (20,6%), balanta s-ar afla undeva la egalitate intre opiniile contrare si anume: cei care sustin ca accesul intr-o functie superioara tine de vechime si persoanele care considera ca nu este luat neaparat in calcul acest aspect, ci altele. Asadar, rezultatul este totusi aproipat, dar totusi putem spune ca dezacordul (18,5%) si dezacordul total (26,6%) predomina vis-a-vis de aceasta afirmatie. Procedurile conteaza in primul rand. Frequency Valid Cumulative Dezacord total 71 4,0 4,2 4,2 Dezacord 141 8,0 8,4 12,6 Nici acord, nici dezacord 459 26,2 27,3 39,9 Acord 497 28,3 29,6 69,5 Acord total 396 22,6 23,6 93,1 116 6,6 6,9 100,0 1680 95,7 100,0 77

Dezacord total 6,9% 4,2% Dezacord 8,4% Acord total 23,6% Nici acord, nici dez 27,3% Acord 29,6% Accentul fiind pus pe procedura, in acest sens, graficul si tabelul de frecventa ne indica faptul ca majoritatea persoanelor care au raspuns chestionarului au considerat ca procedura este cea care conteaza. Dintre cei intervievati, multi sunt adeptii aceastei idei (29,6% acord,respectiv 23,6% acord total ), in timp ce prea putini sunt de parere contrara: (8,4% dezacord, respectiv 4, 2% dezacord total ). Totusi remarcam existenta unui procentaj destul de ridicat (27,3%) a celor care nici nu sunt de acord, nici dezacord cu respectivul accent pus pe procedura, iar 6,9 % dintre respondenti prefera sa nu raspunda ori nu cunosc fenomenul. Regulile trebuie urmate fara abatere. Frequency Valid Cumulative Dezacord total 59 3,4 3,5 3,5 Dezacord 134 7,6 7,9 11,4 Nici acord, nici dezacord 417 23,8 24,6 36,0 Acord 552 31,5 32,5 68,5 Acord total 455 25,9 26,8 95,3 78

79 4,5 4,7 100,0 1696 96,6 100,0 Dezacord total 4,7% 3,5% Dezacord 7,9% Acord total 26,8% Nici acord, nici dez 24,6% Acord 32,5% Sintagma, considerata variabila, regulile trebuie urmate fara abatere este defalcata si cuantificata prin intermediul tabelului de mai sus si a graficului, ambele indicandu-ne faptul ca procentul sustinatorilor acestei opinii este destul de ridicat: 32,5% sunt de acord, 26,8% sunt total de acord, in timp ce exista o părere la graniţa dintre acord di dezacord care atinge un procent destul de ridicat (24,6%). Dezacordul are o pondere foarte scăzuta (7,9%, respectiv dezacordul total de 3,5%) in ceea ce transmite aceasta variabila, puţine persoane considerând ca regulile sunt făcute pentru a fi incalcate sau pt a se abate de la ele. Ceea ce conteaza este ca lucrurile sa functioneze lin, fara probleme. Frequency Valid Cumulative Dezacord total 66 3,8 3,9 3,9 Dezacord 145 8,3 8,6 12,5 79

Nici acord, nici dezacord 350 19,9 20,7 33,2 Acord 492 28,0 29,1 62,3 Acord total 596 34,0 35,2 97,5 42 2,4 2,5 100,0 1691 96,4 100,0 2,5% Acord total 35,2% Dezacord total 3,9% Dezacord 8,6% Nici acord, nici dez 20,7% Acord 29,1% Aici apare idea neexistentei conflictului sau cel putin a evitarii sale, astfel incat lucrurile sa se petreaca lin. Accentul fiind astfel pus, din rezultatul frecventei realizate rezulta ca majoritatea chestionatilor au fost de total acord (35,2%), respective de acord (29,1%) cu faptul ca intr-o institutie cel mai important lucru este ca totul sa decurga fara probleme, prea putini fiind cei care au avut altfel de opinii: 20,7% au raspuns ca nu sunt nici de acord, nici dezacord, 8,6% au fost in dezacord, iar 3,9% in dezacord total. Clientii/pacientii/elevii/parintii influenteaza functionarea institutiei. Frequency Valid Cumulative 80

Dezacord total 166 9,5 10,0 10,0 Dezacord 217 12,4 13,1 23,1 Nici acord, nici dezacord 412 23,5 24,9 48,0 Acord 452 25,8 27,3 75,3 Acord total 321 18,3 19,4 94,7 87 5,0 5,3 100,0 1655 94,3 100,0 5,3% Acord total 19,4% Dezacord total 10,0% Dezacord 13,1% Acord 27,3% Nici acord, nici dez 24,9% Plecand de la vectorul influenta pentru institutiilor publice, suficiente persoane interogate (27,3%) isi exprima acordul (19,4% acordul total) conform caruia beneficiarii serviciilor anumitor organizatii pot fi vazuti ca niste factori de influenta in functionarea acestora. Aici exista si o latura ce contrabalanseaza acest procent si anume realitatea conform careia exista 24,9% raspunsuri de tipul nici de acord, nici dezacord, in pofida faptului ca dezacordurile nu inregistreaza procente atat de ridicate (13,1% dezacord,respectiv 10% dezacord total ). Opinia publica influenteaza functionarea institutiei. 81

Frequency Valid Cumulative Dezacord total 209 11,9 12,4 12,4 Dezacord 274 15,6 16,3 28,6 Nici acord, nici dezacord 489 27,9 29,0 57,7 Acord 407 23,2 24,1 81,8 Acord total 226 12,9 13,4 95,2 81 4,6 4,8 100,0 1686 96,1 100,0 4,8% Acord total Dezacord total 12,4% 13,4% Dezacord 16,3% Acord 24,1% Nici acord, nici dez 29,0% Relationat ideii conform careia opinia publica infulenteaza functionarea unei anumite institutii publice, este realizat si aceasta placinta prin care se arata faptul ca multi dintre respondenti sunt de acord cu aceasta afirmatie (24,1% acord, 13,4% acordul total ), desi pe un acelasi nivel se afla si raspunsul nici de acord, nici dezacord (29%), in timp ce dezacordul (16,3%, respectiv dezacordul total de 12,4%), in acest caz, nu este foarte departe de a atinge procentele pe care sustinatorii acestei conceptii le inregistreaza prin exprimarea acordului. 82

Mass-media influenteaza functionarea institutiei. Frequency Valid Cumulative Dezacord total 304 17,3 17,9 17,9 Dezacord 338 19,3 19,9 37,8 Nici acord, nici dezacord 470 26,8 27,7 65,5 Acord 309 17,6 18,2 83,7 Acord total 189 10,8 11,1 94,9 87 5,0 5,1 100,0 1697 96,7 100,0 5,1% Acord total 11,1% Dezacord total 17,9% Acord 18,2% Dezacord 19,9% Nici acord, nici dez 27,7% De aceasta data fiind adusa in discutie mass-media si influenta ei asupra functionarii institutiei, procentele sunt destul de apropiate. Asadar, cel mai ridicat procent se inregistreaza la nivelul procentului cumulate al dezacordului respondentilor (19,9% si respectiv 17,9%), deoarece acestia considera ca mass-media nu poate influenta functionarea unei organizatii publice. Totodata, un procent de 27,7% inclina nici spre acord, dar nici spre dezacord, iar 18,2%, respective 11,1% tind spre a fi de acord cu cele mentionate in legatura cu influenta mass-mediei asupra functionarii institutiilor. 83

Relatia cu alte institutii de profil este adecvata. Frequency Valid Cumulative Dezacord total 25 1,4 1,5 1,5 Dezacord 61 3,5 3,6 5,1 Nici acord, nici dezacord 235 13,4 13,8 18,9 Acord 677 38,6 39,8 58,6 Acord total 661 37,7 38,8 97,5 43 2,5 2,5 100,0 1702 97,0 100,0 2,5% Acord total 38,8% Dezacord total 1,5% Dezacord 3,6% Nici acord, nici dez 13,8% Acord 39,8% Pornind de la premisa ca relatia unei anumite institutii cu a celor din jur este adecvata putem observa diferenta opinilor in acest sens, astfel ca acordul (39,8%, respectiv 38,8%) si dezacordul (3,6%, respectiv 1,5%) in acest sens se afla la doua extreme, doi poli deoarece diferenta de procente este extraodinar de mare. Asadar, este 84

relevanta ideea scoasa la lumina prin acest grafic si anume faptul ca intr-adevar relatia institutiei cu a celora din jur este adecvata. Relatia cu administratia centrala este adecvata. Frequency Valid Cumulative Dezacord total 19 1,1 3,6 3,6 Dezacord 29 1,7 5,5 9,1 Nici acord, nici dezacord 86 4,9 16,4 25,5 Acord 174 9,9 33,1 58,7 Acord total 201 11,5 38,3 97,0 16,9 3,0 100,0 525 29,9 100,0 3,0% Acord total 38,3% Dezacord total 3,6% Dezacord 5,5% Nici acord, nici dez 16,4% Acord 33,1% Interpretarea acestei variabile poate fi la fel ca si a celeilalte de mai sus, deoarece acordul in procente cumulate de 71,4% domina dezacordul (5,5%,respective 3,6%) in ceea ce priveste relatia adecvata cu administratia centrala. Cazul in care persoanele au 85

inclinat spre a raspunde cu nici acord, nici dezacord au fost re;ativ putine (16,4%). Ca si concluzie putem afirma faptul ca intr-adevar exista o relatie adecvata intre diversele institutii si administratia centrala. Relatia cu inspectoratele scolare este adecvata. Intrebare numai pentru chestionarele 4&6 Frequency Valid Cumulative Dezacord total 6,3 1,5 1,5 Dezacord 9,5 2,2 3,6 Nici acord, nici dezacord 42 2,4 10,2 13,8 Acord 133 7,6 32,2 46,0 Acord total 217 12,4 52,5 98,5 6,3 1,5 100,0 413 23,5 100,0 Dezacord total 1,5% Dezacord 1,5% 2,2% Nici acord, nici dez 10,2% Acord total 52,5% Acord 32,2% In legatura cu aspectul relatiei cu inspectoratele scolare, sunt notabile procentele in ceea ce priveste acordul total cu aceasta opinie, care este in procent foarte ridicat (52,5%, respective 32,2%) in comparative cu dezacordul care inregistreaza valori 86

procentuale foarte scazute, aproape invizibile de 2,2%, respective 1,5 % dezacordul total. Putem afirma faptul ca exista o relatie cordiala intre institutia in cauza si inspectorate. In ce masură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii legate de activitatea dvs.? Numărul programelor de training la care am participat este suficient. La aceasta întrebare au răspuns 274 de subiecţi din care 19% sunt total în dezacord cu cele afirmate mai sus,12,4% sunt doar în dezacord, 24,5% păstrează o poziţie rezervată, 25,9% cred ca numărul programelor de training este suficient, 15,7% sunt total de acord, iar 2,6 au răspuns cu Nu ştiu/nu răspund. Valid Valid Dezacord total 19,0 Dezacord 12,4 Nici acord, nici dezacord 24,5 Acord 25,9 Acord total 15,7 2,6 100,0 87

In ce masura sunteti de acord cu urmatoarele afirmatii legate de activitatea dvs.? Nr. programelor de training la care am participat este suficient. Dezacord total Dezacord Nici acord, nici dezacord Acord Acord total Programele de training au răspuns nevoilor mele. Această întrebare a primit 278 de răspunsuri dintre care, 16,5% au exprimat un dezacord total, 10,1% doar dezacord, 21,9% nu au înclinat balanţa nici într-o parte, 29,9% au fost de acord, 18,3% au fost total de acord, iar 3,2% au răspuns cu Nu ştiu/nu răspund. Valid Valid Dezacord total 16,5 Dezacord 10,1 Nici acord, nici dezacord 21,9 Acord 29,9 Acord total 18,3 3,2 100,0 88

Progrmele de training au raspuns nevoilor mele. Dezacord total Dezacord Nici acord, nici dezacord Acord Acord total Sunt safisfăcut de locul meu de muncă. Referitor la satisfacţia faţă de locul actual de muncă dintre cei 283 de respondenţi 8,1% sunt total nemulţumiţi, 9,2% sunt nemulţumiţi, 23% nu sunt nici în dezacord dar nici de acord cu afirmaţia de mai sus, 32,5% sunt satisfăcuţi, 26,5% total satisfăcuţi, iar 0,7% au răspuns cu Nu ştiu/nu răspund. Valid Valid Dezacord total 8,1 Dezacord 9,2 Nici acord, nici dezacord 23,0 Acord 32,5 Acord total 26,5,7 100,0 89

Sunt safisfacut de locul meu de munca. Dezacord total Dezacord Nici acord, nici dezacord Acord Acord total Nivelul salarizării este satisfăcător. Părerile celor 283 de persoane care au răspuns la această întrebare se impart astfel: 37,1% exprimă un dezacord total, 18,4% doar dezacord, 21,2% Nici acord,nici dezacord, 14,1% sunt de acord, 8,5% îşi dau acordul total, iar 0,7% Nu ştiu/nu răspund. Valid Valid Dezacord total 37,1 Dezacord 18,4 Nici acord, nici dezacord 21,2 Acord 14,1 Acord total 8,5,7 100,0 90

Nivelul salarizarii este satisfacator. Dezacord total Dezacord Nici acord, nici dezacord Acord Acord total Salarizarea este echitabilă. Când au fost întrebaţi de echitatea în salarizare dintre cei 279 de subiecţi care au dat răspunsuri, 39,1% au exprimat un dezacord total, 19,4% au fost doar în dezacord, Nici de acord,nici dezacord au reprezentat un procent de 19,7%.Cei care au considerat că salarizarea este echitabilă sunt în proporţie de 15,1%,iar cei care au considerat ca este foarte echitabilă în proporţie de 6,1%. Nu au ştiut ce să răspundă sau nu au răspuns un procent de 0,7%. Valid Valid Dezacord total 39,1 Dezacord 19,4 Nici acord, nici dezacord 19,7 Acord 15,1 Acord total 6,1,7 100,0 91

Salarizarea este echitabila. 40 30 20 10 0 Dezacord total Dezacord Nici acord, nici dezacord Acord Acord total Salarizarea este echitabila. Evaluarea performanţelor individuale este corectă. Când au fost chestionaţi referitor la corectitudinea în evaluarea performanţelor individuale din cei 280 de oameni care au răspuns, 15,7% sunt în dezacord total cu afirmaţia de mai sus, 16,8% sunt doar în dezacord, iar 21,4% nu sunt nici de acord nici dezacord.cei care consideră că evaluarea performanţelor este corectă sunt în procent de 20,7%,iar cei care sunt pe deplin de acord 23,9%.Cei care nu au răspuns sau nu au ştiut ce să răspundă sunt în număr de 1,4%. Valid Valid Dezacord total 15,7 Dezacord 16,8 Nici acord, nici dezacord 21,4 Acord 20,7 Acord total 23,9 1,4 92

Evaluarea performantelor individuale este corecta. 25 20 15 10 5 0 Dezacord total Dezacord Nici acord, nici dezacord Acord Acord total Evaluarea performantelor individuale este corecta. Relatia cu superiorii este armonioasa. Întrebaţi fiind dacă şi-ar descrie relaţia cu superiorii ca fiind una armonioasă, 6,4% şi-au exprimat totalul dezacord,procent egal cu cei care au declarat că sunt doar în dezacord.cei care cred ca relaţia cu superiorii este echilibrată(adică nici armonioasă dar nici tensionată) reprezintă 14,5%.Cei care descriu relaţia ca fiind una armonioasă sunt 32,9% din cei 283 care au răspuns la întrebări, iar ceva mai mulţi, 39,6%, sunt total de acord cu afirmaţia facută.cei care nu s-au pronunţat sau nu au ştiut ce să răspundă sunt într-un procent redus de 0,4%. Valid Valid Dezacord total 6,4 Dezacord 6,4 Nici acord, nici dezacord 14,5 Acord 32,9 Acord total 39,6,4 93

39,6 6,4 6,4 14,5 Relatia cu superiorii este armonioasa. Dezacord total Dezacord Nici acord, nici dezacord Acord Acord total 32,9 Relaţia cu colegii este bună. Cele 285 de răspunsuri primite,care reflectă părerea celor intervievaţi cu privire la afirmaţia de mai sus se impart astfel: dezacord total 2,5%, dezacord 2.5%, Nici acord,nici dezacord 9,5%, Acord 34,4%, Acord total 50,9%, Nu ştiu/nu răspund 0,4%. Valid Valid Dezacord total 2,5 Dezacord 2,5 Nici acord, nici dezacord 9,5 Acord 34,4 Acord total 50,9,4 100,0 94

50,9 2, 5 9,5 34,4 Relatia cu colegii este buna. Dezacord total Dezacord Nici acord, nici dezacord Acord Acord total Ordinele se execută, nu se discută. Încercând să se măsoare dacă angajaţii doresc să se implice în luarea deciziilor aceştia au fost întrebaţi care este poziţia lor faţă de următoarea propoziţie: Ordinele se execută, nu se discută.iată cum se impart cele 281 de răspunsuri primite: Dezacord total 8,5%, Dezacord 10,3%, Nici acord,nici dezacord 19,2%, Acord 22,1%, Acord total 38,4%, Nu ştiu/nu răspund 1,4%. Valid Valid Dezacord total 8,5 Dezacord 10,3 Nici acord, nici dezacord 19,2 Acord 22,1 Acord total 38,4 1,4 100,0 95

40 30 20 10 Ordinele se executa, nu se discuta. 0 Dezacord total Dezacord Nici acord, Acord Acord total Ordinele se executa, nu se discuta. Dispun de toate informaţiile necesare în activitatea mea. Dorind să se verifice dacă angajaţii au acces la informaţie li s-a cerut să işi spună părerea referitor la afirmaţia de mai sus.astfel din cele 283 de răspunsuri primite 4,9% au reprezentat un dezacord total, un procent puţin mai ridicat, 9,9% au fost în aceeaşi direcţie de dezacord, 24,4% Nici acord,nici dezacord, 34.3% consideră că afirmaţia este adevărată,24,7% sunt pe deplin convinşi de cele afirmate mai sus, iar un procent de 1,8% nu au ştiut ce să răspundă,respectiv nu au răspuns. Valid Valid Dezacord total 4,9 Dezacord 9,9 Nici acord, nici dezacord 24,4 Acord 34,3 Acord total 24,7 1,8 100,0 96

Dipun de toate informatiile necesare in activitatea mea. 40 30 20 10 0 Dezacord total Dezacord Nici acord, nici dezacord Acord Acord total Dipun de toate informatiile necesare in activitatea mea. Dotările tehnice sunt suficiente. Referitor la afirmaţia de mai sus 21,5% din cei 284 câţi au răspuns sunt pe deplin convinşi de contrariul ei,18,3% nu sunt de acord, 24,6% au o părere echidistantă, 23,6% sunt de acord,11,6% sunt total de acord, iar 0,4% nu au dorit să răspundă sau nu au ştiut ce să răspundă. Valid Valid Dezacord total 21,5 Dezacord 18,3 Nici acord, nici dezacord 24,6 Acord 23,6 Acord total 11,6,4 100,0 97

23,6 11,6 21,5 18,3 Dotarile tehnice sunt suficiente. Dezacord total Dezacord Nici acord, nici dezacord Acord Acord total 24,6 Procedurile şi regulile sunt clare. Imaginea clarităţii procedurilor şi regulilor din perspectiva celor care trebuie să le aplice şi să le urmeze arată astfel: 10,1% consideră că acestea nu sunt deloc clare, 16,2% nu sunt de acord că acestea ar fi clare, 23,8% nici nu aprobă dar nici nu combat afirmaţia de mai sus.cei care consideră că au o imagine clară asupra procedurilor şi regulilor sunt în procent de 26,7%., iar cei care nu se îndoiesc deloc de claritatea acestora reprezintă 21,7%. 1,4% nu au ştiut ce să răspundă. Valid Valid Dezacord total 10,1 Dezacord 16,2 Nici acord, nici dezacord 23,8 Acord 26,7 Acord total 21,7 1,4 100,0 98

Procedurile si regulile sunt clare. 30 25 20 15 10 5 0 Dezacord total Dezacord Nici acord, nici Acord Acord total Procedurile si regulile sunt clare. Cantitatea de muncă solicitată este foarte mare. La această întrebare s-au primit 281 de răspunsuri din care : 3,2% au fost total dezacord cu afirmaţia de mai sus, 7,1% dezacord, Nici acord,nici dezacord în proporţie de 22,8%, 29,9% de acord, pe deplin convinşi un procent de 36,7%, iar 0,4% nu au ştiut ce să răspundă/nu au răspuns. Valid Valid Dezacord total 3,2 Dezacord 7,1 Nici acord, nici dezacord 22,8 Acord 29,9 Acord total 36,7,4 100,0 99

36,7 3, 2 29,9 7, 1 22,8 Cantitatea de munca solicitata este foarte mare. Dezacord total Dezacord Nici acord, nici dezacord Acord Acord total Am suficientă libertate în luarea deciziilor legate de munca mea. Observăm că şi aici se încearcă să se verifice care este perspective angajaţilor asupra procesului decizional. Astfel 6% cred cu fermitate că nu au suficientă libertate în luarea deciziilor, 10,3% şi-au exprimat şi ei dezacordul faţă de propoziţia de mai sus, 21% nu sunt nici de acord, dar nici în dezacord.cei care consideră că au suficientă libertate în luarea deciziilor sunt în procent de 38,1%, iar în acelaşi sens şi-au dat acordul total 24,2%.Persoanele care nu au ştiut ce să răspundă au fost în proporţie de 0,4%. Valid Valid Dezacord total 6,0 Dezacord 10,3 Nici acord, nici dezacord 21,0 Acord 38,1 Acord total 24,2,4 100,0 100

Am suficienta libertate in luarea deciziilor legate de mun 40 30 20 10 0 Dezacord total Dezacord Nici acord, nici dezacord Acord Acord total Am suficienta libertate in luarea deciziilor legate de Sunt respectat de către pacienţi. În ceea ce priveşte relaţia cu pacienţii 4,4% o consideră profundă lipsită de respect, 3,2% susţin aceeaşi părere exprimându-şi dezacordul faţă de enunţul propoziţiei de mai sus. La polul opus cei care sunt total de acord cu ea sunt în procent de 40,1%, 31% dânduşi şi ei acordul. 12,3% reprezintă procentul celor care au optat pentru Nici acord,nici dezacord, iar 9,1% nu au ştiut ce să răspundă. Valid Valid Dezacord total 4,4 Dezacord 3,2 Nici acord, nici dezacord 12,3 Acord 31,0 Acord total 40,1 9,1 101

9,1 4 12,3 Sunt respectat de catre pacienti. Dezacord total Dezacord 40,1 31 Nici acord, nici dezacord Acord Acord total In ce an credeti ca institutia dvs. a functionat cel mai bine? Aceasta intrebare deschisa s-a regasit in toate tipurile de chestionar. Din 1755 de raspunsuri la aceasta intrebare 549 au fost definite ca missing values datorita faptului ca subiectii nu au complectat raspunsul in chestionar. 102

Pentru celelalte 1206 raspunsuri subiectii au raspuns astfel: cu cate un procent de 1 %pentru fiecare varianta de raspuns s-au situat anii 1976, 1978, 1985,1988,1989, cu 1,7 % anii 1999, 2001; cu 2% 1980,1991, 1998; anul 2002 cu 2,2 %; intre 3% si 4% s-au situat anii 1990, 2000 si 2003; intre 4% si 6% s-au situat anii 1994, 1995, 1997, 2004 si 2005; 7% din respondenti au considerat ca anul in care institutia lor a functionat cel mai bine a fost 1992; 8% au considerat ca 1996. Procentele cele mai mari s-au inregistrat in cazul anilor 2006 29,2 % si 2007-41,5 %. In ce an credeti ca institutia dvs. a functionat cel mai rau? Aceasta intrebare vine in completarea intrebarii anterioare. Din 1755 de subiecti chestionati 796, adica 45.4 % au ales sa nu raspunda fiind definiti ca missing values. Restul de 959 au raspuns valid astfel: cu un procentaj intre 1 % si 3% respondentii au 103

considerat cainstitutia lor a functionat cel mai rau in anii 1964, 1974, 1988, si intre anii 1991-1998, cu un procentaj intre 3,1% si 6% in anii 1990, 1999; cu un procentaj intre 6,1% si 10% in anii 2001, 2002, 2005, 2006 si 2007. Cei mai rai ani din punct de vedere al functionrii institutiilor publice au fost mentionatii: 2003 cu 10,7 %; 2000 cu 11,6 % si 2004 cu 12,7%. V. Profil Socio-Demografic Genul respondenului Genul respondenului. Frequency Valid Cumulative Valid Masculin 614 35.0 35.5 35.5 Feminin 1116 63.6 64.5 100.0 1730 98.6 100.0 1755 100.0 104

La aceasta intrebare au raspuns 1730 de subiecti reprezentand 98,6% din total. Astfel 35% dintre respondenti sunt de genul masculin, iar 63,6 % sunt de genul feminin. Se poate observa ca populatia feminina respondenta este aprope dubla fata de cea masculina. Un procentaj foarte mic, aproape nesemnificativ, insemnand 25 de respondenti -1.4% au omis raspunsul la aceasta intrebare si au fost definiti ca missing values. Functia pe care o detineti? Frequency Valid Cumulative Valid De conducere 291 19.4 19.4 De executie 1085 72.2 91.6 Alta 127 8.4 100.0 105

1503 100.0 La intebarea Functia pe care o detineti?, subiectii au raspuns astfel: 19,4 % au functii de conducere, 72,2 % au functii de executie si 8,4% detin alta functie. Se poate observa ca majoritatea respondentilor fac parte din caegoria personalului de executie. Varsta respondentului (chestionar 8) Frequency Valid Cumulative Valid sub 30 de ani 17 5.2 5.2 106

30-39 ani 78 23.9 29.1 40-49 ani 101 31.0 60.1 50 de ani si peste 130 39.9 100.0 326 100.0 La aceasta intrebare din 326 de raspunsuri valide observam ca 5,2 % dintre respondenti au sub 30 de ani, 23,9 % au sub 40 de ani, 31 % au intre 40-49 de ani si 39,9 % au peste 50 de ani. De aici se poate trage concluzia ca personalul din administratia publica este imbatranit, majoritatea respondentilor avand varsta de peste 40 de ani. Varsta respondentului in ani impliniti. 107

La intrebarea legata de varsta numarul raspunsurilor valide reprezentand 100% este de 1399, Fiecare segment de varsta este reprezentat aproape la fel cu procentaje cuprinse intre 1% si 5% de unde ne putem da seama de omogenitatea populatiei respondente din acest punct de vedere. Vechimea in institutie Valid Mai putin de 5 ani Vechimea in institutie. Frequency Valid Cumulative 422 24.0 24.6 24.6 5-9 ani 432 24.6 25.1 49.7 10-15 ani 394 22.5 22.9 72.6 Mai mult de 15 ani 470 26.8 27.4 100.0 1718 97.9 100.0 108

La aceasta intrebare avem 1718 raspunsuri valide. Raspunsurile privind vechimea in institutie se impart aproape intr-un mod egal astfel :24.5 % au vechimea mai mica de 5 ani, 25,1 5 au o vechime cuprinsa intre 5si 9 ani, 22,9 % au o vechime intre 10-15 ani, si 27,4 % au o vechime de peste 15 ani. Vechimea totala in munca Frequency Valid Cumulative Valid 5-9 ani 36 11.2 11.2 10-15 ani 49 15.3 26.6 16-25 ani 100 31.2 57.8 Mai mult de 25 de ani 135 42.2 100.0 320 100.0 109

Dintr-un total de 320 de raspunsuri valide la aceasta intrebare, putem observa ca 11,2 % au o vechime in munca cuprinsa intre 5 si 9 ani, 15,3 % au o vechime in munca cuprinsa intre 10 si 15 ani, 31,2 au o vechime in munca cuprinsa 16 si 25 de ani si 42,2 % au o vechime in munca mai mare de 25 de ani. Vechimea totala in munca 2 110

Din cele 1390 de raspunsuri valide la aceasta intrebare putem observa ca vechimea in munca este cuprinsa intre 1 an si 52 de ani. Procentele rezultate sunt cuprinse intre 1% si 5,2 %, cel din urma fiind si cel mai mare procentaj rezultat reprezentand o vechime in munca de 25 de ani. De cat timp detineti actuala functie? Raspunsurile valide referitor la perioada de timp de cand este detinuta functia de catre subiectii chestionati sunt cuprinse intre 0 ani si 43 de ani. Pocentele cele mai mari sunt 13 % si 11,2 % reprezentand 1 respectiv 2 ani de cand este detinuta functia. Tipul de studii urmate. Chestionarele 1&2. Prima varianta Frequency Valid Cumulative Valid Medicina 35 92.1 92.1 Economice 2 5.3 97.4 Tehnice 1 2.6 100.0 111

38 100.0 Din 38 de raspunsuri valide la intrebarea referitoare la tipurile de studii urmate, majoritatea respondentilor, 92,1 %, au studii in domeniul medicinei, 5.3% au studii economice si 2.6 % studii tehnice. Putem trage concluzia ca majoritatea personalului medical este specializat in acest domeniu. Tipul de studii urmate. Chestionarele 3&7. Prima varianta Frequency Valid Cumulative Valid Drept 159 16.8 16.8 Economice 409 43.3 60.1 Stiinte socioumane 73 7.7 67.8 Tehnice 221 23.4 91.2 Altele 82 8.7 99.9 945 100.0 112

La aceasta intrebare avem 945 de raspunsuri valide din care 16,8 % din respondenti au studii in domeniul dreptului, 7,7 % au studii in domeniul stiintelor socioumane, 23,4 % au studii in domeniul tehnic si 8,7 % au urmat alte tipuri de studii. Cel mai mare procent 43,3 % din respondenti au studii in domeniul economic. A doua varianta. Chestionarele 3&7 Frequency Valid Cumulative Valid Economice 13 20.0 20.0 Stiinte socioumane 11 16.9 36.9 Tehnice 24 36.9 73.8 Altele 17 26.2 100.0 65 100.0 113

Aceasta intrebare vine in completarea intrebarii referitoare la tipul de studii urmate deoarece exista posiblitatea ca respondentii sa fi studiat in mai multe domenii. Astfel 20% dintre cei chestionati detin studii si in domeniul economic, 16,9 % detin studii si in domeniul socio-umane, 36,9 % detin studii si in domeniul tehnic si 26,2 detin studii in alte domenii decat cele mentionate. Tipul de studii urmate. Chestionarele 4&6. Prima varianta Frequency Valid Cumulative Valid Drept 7 1.7 1.7 Economice 19 4.6 6.3 Stiinte socio-umane 129 31.1 37.3 Tehnice 62 14.9 52.3 Stiinte ale naturii 49 11.8 64.1 Stiinte exacte 68 16.4 80.5 Altele 81 19.5 100.0 415 100.0 114

In cazul chestionarelor de tip 4 si 6 sunt 415 raspunsuri valide, dupa cum urmeaza: 1,7 % dau urmat studii in domeniul dreptului, 4,6% au urmat studii in domeniul economic, 14.9 % au urmat studii in domeniul tehnic, 11, 8% in domeniul stiintelor naturii, 16,4% in domeniul stiintelor exacte, 19,5 % au urmat studii in alte domenii. Cel mai mare procent de 31, 1 % este reprezentat de respondentii care au urmat studii in domeniul economic. Tipul de studii urmate. Chestionarele 5&8 Frequency Valid Cumulative Valid Medical 202 70.9 70.9 Altele 83 29.1 100.0 285 100.0 115

Pentru tipurile de chestionar 5 si 8, avem 285 de raspunsuri valide. Astfel 70.9 % dintre respondenti au urmat studii in domenil medical, si 29,1 % au urmat alte tipuri de studii. Ultima scoala absolvita. Chestionarele 1&2&4&6 Frequency Valid Cumulative Valid Facultate 278 63.6 63.6 Masterat 135 30.9 94.5 Doctorat 24 5.5 100.0 437 100.0 116

In ceea ce priveste ultima scoala absolvitp, avem 437 de raspunsuri valide. 63.6% dintre respondenti au absolvit o facultate, 30.9% au absolvit pe langa facultate si masteratul, si 5,5 % au absolvit doctoratul. Ultima scoala absolvita. Chestionarele 3&7 Frequency Valid Cumulative Valid Liceul 132 13.6 13.6 Scoala postliceala 55 5.6 19.2 Facultate 413 42.4 61.6 Masterat 360 37.0 98.6 Doctorat 14 1.4 100.0 974 100.0 117

In cazul chestionarelor 3 si 7, intrebarea referitoare la ultima scoala absolvita a obtinut urmatoarele rezultate 13.6 % dintre respondenti au absolvit liceul, 5.6 % au absolvit o scoala post-liceala, 42.4 % au absolvit facultatea, 37% au absolvit cursurile de masterat si 1.4% au absolvit cursurile de doctorat. Din 974 de respondenti aproape jumatate au absolvit cursurile unei facultati. Ultima scoala absolvita. Chestionarele 5&8 Frequency Valid Cumulative Valid Liceu 89 32.7 32.7 Facultate 130 47.8 80.5 Masterat 44 16.2 96.7 Doctorat 9 3.3 100.0 272 100.0 118

La aceasta intrebare din 272 de raspunsuri valide reprezentand un procent de 100 % putem observa ca 89 de respondenti reprezentand 32.7% au terminat liceul, 130 de respondenti reprezentand 47.8% au terminat o facultate, 44 de respondenti reprezentand 16.2% au urmat cursurile de masterat si 9 de respondenti reprezentand 3.3% au urmat doctoratul. IV. Raportul cu Instituţia Cat de bine cunoasteti institutia in care lucrati? Frequency Valid Cumulative Valid Foarte bine 639 42.0 42.0 Bine 573 37.6 79.6 Destul de bine 261 17.1 96.7 Putin 41 2.7 99.4 Destul de putin 9.6 100.0 1523 100.0 119

La intrebarea Cat de bine cunoasteti institutia in care lucrati? am avut 1523 persoane chestionate si care au dat raspunsuri valide, dupa cum urmeaza 639 de respondenti reprezentand 42% din total isi cunosc foarte bine institutia in care lucreaza, 573 de respondenti reprezentand 37.6% cunosc bine institutia in care lucreaza, 261 respondenti reprezentand 17.1%cunosc destul bine institutia in care lucreaza, 41 respondenti reprezentand 2.7% cunosc putin institutia in care lucreaza, si 9 respondenti reprezentand 6% cunosc destul de putin institutia in care lucreaza. Concluzia pe care o putem trage in urma analizei tabelului de frecvente este ca un procent foarte mare dintre respondenti cunosc foarte bine sau bine institutia in care lucreaza. In ce masura sunteti multumit de locul dvs. de munca? Frequency Valid Cumulative Valid in foarte mare masura 295 19.4 19.4 in mare masura 750 49.4 68.8 nici multumit nici nemultumit 378 24.9 93.7 in mica masura 82 5.4 99.1 120

in foarte mica masura sau deloc 13.9 100.0 1518 100.0 La intrebarea privind gradul de multumire al respondentilor fata de locul de munca am primit 1518 raspunsuri valide din care rezulta urmatoarele:19. % sunt multumiti intr-o foarte mare masura de locul lor de munca, 49.4 % sunt multuniti in mare masura, 24.9% sunt nici multumiti nici nemultumiti, 5.4 % sunt multumiti in mica masura si 0.9 % sunt multumiti in mica masura sau deloc de locul de munca. Putem observa ca aproape 80% dintre subiectii chestionati sunt foarte multumiti de locul de munca. 121