RAPORT : TĂIERILE ILEGALE DIN PĂDURILE ROMÂNIEI ÎN 216 Cristi Grecu/Greenpeace
INTRODUCERE Pădurea este linia vieții planetei. Pădurea este esențială pentru viața pe Pământ și furnizează servicii fundamentale umanității. Pădurea contribuie la bunăstarea fizică și spirituală a omului prin: producerea de oxigen; captarea carbonului; purificarea și retenția apei; protecția împotriva inundațiilor, a eroziunii și a alunecărilor de teren; susținerea și protejarea biodiversității; producția de lemn, fibre, biomasă; participarea la definirea identităților culturale și a valorilor spirituale; oferirea cadrului pentru recreere etc. Cu toate acestea, până la ora actuală, 8% din pădurile lumii au fost distruse sau degradate. În România sunt importante și pentru biodiversitatea pe care o susțin. Suntem norocoși să avem încă păduri sălbatice și virgine, care adăpostesc floră și faună unice, cea mai mare populație de urși din Europa, specii rare, endemice și carnivore mari precum râsul sau lupul. Pădurile noastre de fag și cele mixte de conifere și foioase sunt martori ai compoziției originare a pădurilor Europei. La nivel național suprafața acoperită de pădure a scăzut dramatic în secolul al XX-lea, ajungând azi la 28,95% 1. Acum ne aflăm mult sub media UE de 32,4% 2 - cu mult sub capacitatea și optimul calculat de 45% 3. În prezent fondul forestier național are o suprafața de 6.9.962 ha 4, jumătate fiind proprietate publică a statului sub administrarea Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva R.A., iar cealaltă jumătate este proprietate privată a statului, a unităților administrativ-teritoriale, a obștilor și a persoanelor fizice. Circa 415. ha 5 de pădure aparțin micilor proprietari cu suprafețe sub 1 ha și nu sunt administrate, fiind deci expuse tăierilor ilegale. Un studiu Greenpeace România pentru intervalul 2-214 ne arată că aproximativ 36. ha au fost despădurite sau degradate. O actualizare din 215 a hărții arată că ritmul degradării pădurilor s-a menținut la același nivel. Acest studiu continuă activitatea de monitorizare pe care Greenpeace România a început-o anii anteriori prin publicarea unor rapoarte despre tăierile ilegale pentru intervalul 29-215 6. Studiul urmărește datele oficiale despre cazurile de tăieri ilegale identificate și investigate de autorități. Greenpeace România consideră că autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, anume Ministerul Apelor și Pădurilor, are datoria de a realiza o bază de date transparentă care să centralizeze activitatea tuturor organismelor de control din domeniu. Doar o asemenea bază de date complementată de rezultatele Inventarului Forestier Național poate surprinde adevărata amploare a fenomenului tăierilor ilegale din România. 1 http://roifn.ro/site/rezultate-ifn-1/ 2 http://ec.europa.eu/agriculture/forest/index_en.htm 3 Victor Giurgiu, Consideraţii asupra stării pădurilor României partea I: declinul suprafeţei pădurilor şi marginalizarea împăduririlor, Revista Pădurilor, nr. 2/21 4 http://roifn.ro/site/rezultate-ifn-1/ 5 http://www.curteadeconturi.ro/publicatii/economie7.pdf 6 http://www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/paduri/publicatii/
ÎMPOTRIVA TĂIERILOR ILEGALE DIN ROMÂNIA În 216 au fost identificate 9.444 de cazuri de tăieri ilegale la nivel național, dintre care 5.222 au constituit fapte penale, media pe zi de contravenții și fapte penale fiind de 26 de cazuri/zi. 96 Vestea bună e că deși în anul 216 s-au înregistrat 5.222 de infracțiuni, cifra aceasta reprezintă o scădere cu 47% față de anul anterior. Înjumătățirea numărului de cazuri de tăieri ilegale e rezultatul unor noi prevederi legislative care au sporit numărul și valoarea sancțiunilor, a unei mai mari implicări a societății civile în procesul de semnalare și a creșterii rolului Jandarmeriei în procesul de constatare și sancționare. 3 5 62 26 29-211 212 213-214 215 216 Harta cazurilor de tăieri ilegale în 216 Legendă 157 18 TM AR BH SM MM SJ BN CJ MS AB SB HD SV HR CV BV BT IS NT BC VN VS GL Dolj Mehedinți 664 65 54 417 392 356 335 316 33 296 Buzău Galați Prahova Călărași Ialomița Iași Tulcea Arad 172 16 154 142 133 126 123 111 19 98 CS GJ VL AG DB PH BZ BR TL 29 261 Ilfov Vaslui 88 77 MH DJ OT TR B GR IL CL CT Sălaj 25 226 224 28 Satu Mare Timiș Botoșani Teleorman 62 58 53 42 Covasna 24 Brăila 14 Caraș Severin 22 Constanța 8 Bistrița Năsăud 194 Giurgiu 8 Harghita 185 București 1
Primele 1 județe după numărul de cazuri de tăieri ilegale, în anul 216: Primele 1 județe după numărul de infracțiuni, în anul 216 Primele 1 județe după numărul de contravenții, în anul 216 1 8 6 4 2 Dolj Mehedinți Cele mai multe cazuri de tăieri ilegale au fost identificate în județele: 1.57 de cazuri (11%), 664 de cazuri (7%) și 65 cazuri (6%). Cele mai puține, în județele Constanța și Giurgiu 8 cazuri în fiecare județ și în București 1 caz. 4 35 3 25 2 15 1 5 Covasna Bistrița-Năsăud Cele mai multe infracțiuni au avut loc în județele: (387), (371) și (357), cele 3 județe însumând peste 21,35%, din infracțiunile constatate la nivel național. 2 15 1 5 Vaslui În cursul anului 216 au fost aplicate 22.264 de contravenții, cele mai multe fiind înregistrate în județele 2.16 contravenții, 1.969 și 1.455. Cele trei județe totalizează 24,84% din contravențiile aplicate la nivel național. Se poate constata că scăderea contravențiilor față de anul anterior este mai redusă, comparativ cu scăderea numărului de cazuri de tăieri ilegale, acest lucru explicându-se prin adoptarea și în țara noastră a legislației UE 7, care prevede noi tipuri de sancțiuni. La nivel național au fost aplicate sancțiuni în valoare de 33.38.652 RON. Cele mai mari sancțiuni au fost înregistrate în județele (3.26.545 RON), Harghita (2.735.15) și Prahova (2.224.345 RON), cele trei județe totalizând 24,72% din valoarea sancțiunilor aplicate la nivel național. Primele 1 județe după valoarea sancțiunilor, în anul 216 Primele 1 județe, ordonate după numărul de mijloace de transport confiscate, în anul 216 3 2 25 2 15 15 1 1 5 mil.lei Hargita Prahova Arad 5 Prahova Harghita Bistrița-Năsăud În baza legislației europene privind obligațiile ce revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn, în 216 au fost efectuate 291 de controale la operatori. S-au identificat nereguli la 115 firme și au fost aplicate sancțiuni în valoare de 237. RON. Ca urmare a noilor prevederi legislative, la nivelul anului 216 au fost confiscate 1.146 vehicule folosite pentru transportarea de material lemnos fără proveniență legală, din care 91 - adică 79% - au fost confiscate de reprezentanți ai Poliției iar 236 (21%) de către cei ai Jandarmeriei. Cele mai multe mijloace de transport au fost confiscate în județul Prahova 19% din totalul de 1.146, acesta fiind urmat de județele și, cu câte 8% fiecare. 7 European Union Timber Regulation (EUTR) nr. 995/21, transpus prin HG 47/214, cu modificările ulterioare
Primele 1 județe, ordonate după cantitatea de lemn tăiată ilegal, în anul 216 Primele 1 județe, ordonate după valoarea prejudiciului, în anul 216 5K 4K 3K 18 14 1 2K 6 1K 1 m 3 Mramureș Iași Bistrița=Năsăud Caraș Severin Ilfov mil.lei Mramureș Iași Caraș Severin În ceea ce privește cantitatea de lemn tăiată ilegal în 216, aceasta se ridică la 14.964,85 m 3, mai mult de jumătate din aceasta - respectiv 52,59 % - provenind din județele, Iași și. Valoarea prejudiciului înregistrat în anul 216 din tăieri ilegale se ridică la 39.475.235,29 RON la nivel național. Cele mai mari prejudicii se înregistrează în județul 17.996.536 RON, reprezentând 45,59% din valoarea totală înregistrată la nivel național. Constatăm o valoare medie de 14,82 m 3 tăiați ilegal/caz în anul 216, la nivel național. Județele în care s-a constatat o cantitate medie/caz cu mult peste media națională sunt: Iași, cu 144,6 m 3 /caz și, cu 129,21 m 3 /caz. Dan Câmpean/Greenpeace
ACTIVITATEA PROCURORILOR În ceea ce privește activitatea de investigare a infracțiunilor silvice derulată de procurori, în anul 216 au fost investigate 18.17 cazuri, dintre care au fost soluționate 5.447, respectiv 3,8%. Din totalul cazurilor soluționate în cursul anului trecut au fost soluționate 597, prin trimitere în judecată - respectiv 1,96%. Primele 1 județe, ordonate după numărul cazurilor de soluționat, în anul 216 14 12 1 8 6 4 2 Primele 1 județe, ordonate după numărul cazurilor soluționate, în anul 216 35 3 25 2 15 1 5 Dolj Cele mai multe cauze de soluționat la nivelul anului 216 au fost înregistrate în județele: 1.294, 1.148 și 1.12, la fel ca 215. Cele mai multe cauze soluționate s-au înregistrat în județele: 341, 314 și 279. Cele 3 județe cumulând un procent de 17,15% din totalul cazurilor soluționate la nivel național în cursul anului trecut. În ceea ce privește numărul de cauze soluționate prin trimitere în judecată, cele mai multe cauze au fost înregistrate în județele: 47, 47 și 44. Județele care înregistrează un procent mult mai mare de cauze soluționate prin trimitere în judecată decât media la nivel național sunt Bistrița-Năsăud cu 21,37%, Prahova 2% și 18,88%, față de media la nivel național, de 1,96%.
SOCIETATEA CIVILĂ SE ALĂTURĂ LUPTEI ÎMPOTRIVA TĂIERILOR ILEGALE Un rol important în identificarea și semnalarea cazurilor de tăieri ilegale l-a avut societatea civilă, cu ajutorul instrumentelor puse la dispoziție de către autorități ca urmare a modificării legislației în domeniu și a creșterii gradului de transparență - aplicația de mobil Inspectorul Pădurii și site-ul www.inspectorulpadurii.ro. Astfel, 42% dintre cazurile investigate de autorități, respectiv 3.986, au fost identificate de cetățeni și semnalate de către aceștia autorităților, în vederea aplicării de sancțiuni. Județele cu cel mai mare grad de implicare a cetățenilor sunt: și, fiecare cu 7% din totalul cazurilor identificate ca urmare a sesizărilor primite, urmate de județul Dolj, cu 6%. Harta sesizărilor făcute de cetățeni Legenda TM AR CS BH BT SM MM SV SJ BN IS NT CJ MS HR BC AB SB CV HD BV VN BZ VL GJ AG PH DB MH IL B CL OT DJ GR TR VS GL BR CT TL Dolj Mehedinți Covasna Caraș Severin Prahova Harghita 288 261 251 218 214 27 2 177 165 146 144 139 116 18 13 13 94 9 86 8 79 Buzău Iași Galați Vaslui Botoșani Arad Bistrița Năsăud Călărași Satu Mare Ilfov Timiș Sălaj Teleorman Brăila Constanța Ialomița Tulcea Giurgiu București 76 7 65 65 58 53 48 46 45 45 33 31 3 13 1 7 7 6 5 4
APLICAȚIA DIN BUZUNARUL JUSTIȚIARILOR: INSPECTORUL PĂDURII 8 În cursul anului 216 s-au înregistrat 16.214 de apeluri la numărul de urgență 112, făcute cu scopul de a verifica legalitatea unor transporturi de material lemnos, reprezentând o scădere cu cca. 19% față de anul anterior. Această scădere se datorează în principal faptului că în cursul anului trecut a fost lansată aplicația de mobil Inspectorul Pădurii, care le permite deținătorilor de smartphone verificarea în timp real a transporturilor de material lemnos, fără a mai fi necesar să apeleze numărul de urgență 112. Această aplicație a fost descarcată și instalată de peste 6. de utilizatori. Primele 1 județe, ordonate după numărul de apeluri efectuate la 112 pentru verificarea transporturilor de material lemnos, în anul 216 35 3 25 2 15 1 5 Buzău Cele mai multe apeluri la numărul de urgență 112 pentru verificarea legalității transporturilor de material lemnos au fost efectuate în județele 22%, și Buzău cu 6% fiecare din totalul apelurilor efectuate la nivel național. Primele 1 județe, ordonate după numărul de transporturi de material lemnos raportate la 112 și găsite ca fiind neînregistrate în sistemul SUMAL, în anul 216 2 15 1 5 Din totalul apelurilor efectuate la numărul de urgență 112, făcute cu scopul verificării transporturilor de material lemnos, 3.184 din acestea, respectiv 2%, nu erau înregistrate în baza de date a sistemului de prevenire a tăierilor ilegale (SUMAL) - așa cum prevede legea. O cifră mai mare cu 3% decât cea din anul 215. Cele mai multe cazuri confirmate ca fiind neînregistrate în sistem au fost din județele: (232), (223) și (212), respectiv 7% pentru fiecare județ din totalul de sesizări înregistrate la nivel național. O situație ușor diferită se înregistrează analizând ponderea transporturilor neînregistrate în SUMAL, din totalul apelurilor efectuate la nivelul fiecărui județ. Astfel, pe primul loc se află județul Constanța, cu cele mai multe cazuri neînregistrate - 65% din totalul transporturilor sesizate la 112, urmat de județele Brăila și Ialomița, cu 5% fiecare. 8 În data de 8.1.214 a intrat în vigoare Hotărârea nr. 47/214, pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, care prevede obligativitatea înregistrării în sistemul online SUMAL a tuturor transporturilor de material lemnos. Legalitatea oricărui transport de material lemnos poate fi verificată de orice persoană, printr-un apel la 112.
ȘI EU POT SĂ WWW.SALVEZPADUREA.RO Platforma online www.salvezpadurea.ro a fost lansată de Greenpeace România pentru a-i ajuta pe cetățeni să se implice activ în stoparea distrugerii pădurilor și a aduce transparență actului de administrare a pădurilor. Până la urmă, acest subiect e unul care ne privește pe toți, drept dovadă stă numărul mare de sesizări înregistrate și cazuri soluționate de autorități în urma acestora. Cele mai multe sesizări înregistrate de la lansarea platformei - în iulie 216 - până în decembrie 216 au fost din județele: - 13,56%, - 11,68%, și 8,47% fiecare. Din totalul sesizărilor de tăieri ilegale înregistrate la nivel național, 57,63% au fost confirmate în urma controalelor de teren efectuate de autorități. Pagubele înregistrate au fost în valoare de 95.81,27 RON iar amenzile aplicate se ridică la 69. RON.
CINE RĂSPUNDE DE PĂDURILE NOASTRE: INSTITUȚII CU ATRIBUȚII DE ADMINISTRARE ȘI CONTROL ÎN DOMENIUL SILVIC Potrivit Codului Silvic aprobat în martie 28 și modificat în 215, gestionarea pădurilor se află în responsabilitatea Ministerului Apelor și Pădurilor căruia i se subordonează următoarele instituții: R.N.P. Romsilva R.A. - cu atribuții administrative, Garda Forestieră - cu atribuții de monitorizare și control și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea - cu atribuții de cercetare. Potrivit Legii nr. 133/215 pentru modificarea și completarea Codului Silvic, intrată în vigoare începând cu 13 iulie 215, Jandarmeria Română, Poliția de Frontieră și Agenția Națională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) au din nou dreptul de a constata și de a aplica sancțiuni în domeniul silvic. Ministerul Apelor și Pădurilor Ministerul Apelor și Pădurilor (MAP) realizează politica națională în domeniul gospodăririi apelor și managementului silvic, îndeplinind rolul de autoritate de stat, de sinteză, coordonare și control în aceste domenii. Poliția Compartimentul de combatere a delictelor silvice din cadrul Poliției Române desfășoară nemijlocit activități specifice pentru prevenirea și combaterea tăierilor și transporturilor ilegale de masă lemnoasă din fondul forestier de stat și privat. De asemenea desfășoară activități informativ-operative, constată infracțiuni și aplică sancțiuni contravenționale în baza regimului silvic, relaționează cu direcțiile silvice județene și cu structurile teritoriale ale Gărzii Forestiere. RNP Romsilva R.A. Regia Națională a Pădurilor Romsilva R.A. administrează pădurea care se află în proprietatea publică a statului prin 41 de Direcții Silvice ce au în subordine 323 Ocoale Silvice și asigură, la cerere, gestionarea pădurilor private. În acest sens Romsilva a semnat 1494 de contracte pentru administrarea pădurilor aflate în proprietate privată și asigură servicii silvice în cadrul altor 146.472 de contracte 1. Jandarmeria Jandarmeria Română este instituția specializată a statului, cu statut militar, componentă a Ministerului Afacerilor Interne, care potrivit Codului Silvic are competențele necesare de a controla și constata contravențiile silvice. În 21 Jandarmeria și-a pierdut majoritatea atribuțiilor legate de delictele silvice, dar i-au fost reinstaurate în 215 odată cu adoptarea noului Cod Silvic. Garda Forestieră Garda Forestieră este o instituție publică cu personalitate juridică subordonată autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, a Ministerului Apelor și Pădurilor. Garda Forestieră succede Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare și Comisariatului de Regim Silvic și Cinegetic. Principalele atribuții ale Gărzii Forestiere sunt următoarele: Monitorizarea, implementarea și controlul aplicării regimului silvic în fondul forestier național și în vegetația forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier național; Monitorizarea, implementarea și controlul aplicării regimului cinegetic în fondul cinegetic național; Monitorizarea și controlul trasabilității materialelor lemnoase. 1 http://www.rosilva.ro/articole/paduri_private p_213.htm
METODOLOGIE Datele pe baza cărora a fost întocmit acest studiu au fost colectate de la instituțiile cu atribuții de monitorizare și control printr-o solicitare de acces la informații în baza Legii 544/21. Cercetarea a fost efectuată în perioada ianuarie-martie 217 și se referă la datele statistice valabile pentru anul 216. Instituțiile respondente sunt: Ministerul Apelor și Pădurilor, Procuratura Generală, Poliția, Regia Națională a Pădurilor Romsilva R.A., Gărzile Forestiere, Garda Națională de Mediu, Jandarmeria și Serviciul de Telecomunicații Speciale. Greenpeace România a solicitat date statistice cu privire la numărul de cazuri de tăieri ilegale identificate, numărul de infracțiuni constatate și investigate, sancțiunile aplicate, volumul de masă lemnoasă extras ilegal, valoarea prejudiciilor și apelurile înregistrate la 112 în legătură cu transporturile de material lemnos. Toate instituțiile contactate au răspuns solicitării noastre. Pentru fiecare județ și categorie de informații s-au folosit cele mai mari valori disponibile (dacă datele de la IPJ Buzău au indicat X contravenții și infracțiuni, iar cele de la Garda Forestieră Focșani au indicat X+1, am folosit datele furnizate de Garda Forestieră Focșani). În multe cazuri, atunci când este vorba despre acțiuni comune, diferite instituții înregistrează separat aceeași intervenție. Din aceste motive și pentru a nu dubla informația, statisticile de față nu reprezintă suma intervențiilor organismelor de monitorizare și control și nici totalul absolut. În consecință rezultatul este o cifră minimă și ca atare nu reflectă întreaga amploare a fenomenului.
INCĂ NU E GAME OVER PENTRU PĂDURI La nivelul anului 216 au fost identificate 9.444 de cazuri de tăieri ilegale la nivel național, ceea ce reprezintă o medie de 26 de cazuri/zi, în scădere semnificativă fată de anii anteriori Cele mai multe cazuri de tăieri ilegale au fost identificate în județele: 1.57 de cazuri (11%), 664 de cazuri (7%) și 65 cazuri (6%) 42% dintre cazurile investigate de autorități au fost identificate de cetățeni și semnalate de către aceștia autorităților. Județele cu cel mai mare grad de implicare a cetățenilor sunt:, și Dolj Numărul infracțiunilor depistate a scăzut cu 47% față de anul 215 Au fost tăiați ilegal 14.964,85 m 3 de lemn, mai mult de jumătate (52,59%) provenind din județele, Iași și Cele mai mari prejudicii se înregistrează în județul 17.996.536 RON, ceea ce reprezintă 45,59% din valoarea prejudiciului înregistrat la nivel național Au fost confiscate 1.146 mijloace de transport folosite pentru transportarea de material lemnos fără proveniență legală ÎMPREUNĂ PENTRU PĂDURI Mitja Kobal/Greenpeace
ANEXE Primele 1 județe după numărul de cazuri de tăieri ilegale, în anul 216: Primele 1 județe după numărul de infracțiuni, în anul 216 Primele 1 județe după numărul de contravenții, în anul 216 157 387 216 664 371 1969 65 357 1455 Dolj 54 316 964 417 273 946 392 257 867 356 234 83 335 Covasna 189 787 Mehedinți 316 Bistrița Năsăud 184 721 33 167 Vaslui 662 Primele 1 județe după valoarea sancțiunilor, în anul 216 Harghita Prahova Arad 3.26.545 2.735.15 2.224.345 1.588.35 1.57.6 1.41.1 1.311. 1.31.35 1.134. 1.129. LEI Primele 1 județe, ordonate după numărul de mijloace de transport confiscate, în anul 216 Prahova Harghita Bistrița Năsăud 216 92 91 85 8 57 49 48 39 36 Primele 1 județe, ordonate după cantitatea de lemn tăiată ilegal, în anul 216 Iași Bistrița Năsăud Caraș Severin Ilfov 5649,4 1651 7912,99 6371,58 596,74 445 3988 3768 3714 3423,87
ANEXE Primele 1 județe, ordonate după valoarea prejudiciului, în anul 216 Primele 1 județe, ordonate după numărul cazurilor de soluționat, în anul 216 Primele 1 județe, ordonate după numărul cazurilor soluționate, în anul 216 17.996.536, 1294 341 Iași 3.778.232, 1148 314 1.614.88, 112 279 Caraș Severin 1.248.63, 83 275 1.173.577, 752 262 1.12.5, 73 Dolj 243 971.294, 713 241 925.756, 711 233 918.144, 669 223 893.419, 585 214 LEI Primele 1 județe, ordonate după numărul de apeluri efectuate la 112 pentru verificarea transporturilor de material lemnos, în anul 216 Primele 1 județe, ordonate după numărul de transporturi de material lemnos raportate la 112 și găsite ca fiind neînregistrate în sistemul SUMAL, în anul 216 3528 232 971 223 Buzău 911 212 883 186 693 154 688 141 632 125 576 12 451 114 443 114