STUDIU CITR GROUP PRIVIND EVOLUȚIA COMPANIILOR DE IMPACT DIN ROMÂNIA

Similar documents
Studiu: IMM-uri din România

Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban

Evoluția pieței de capital din România. 09 iunie 2018

panorama Radiografia microintreprinderilor din Romania / 02 Prefata / 12 / 02 Sumar / 16 / 05 / 16 / 06 / 19 / 09 CUPRINS

Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii

GHID DE TERMENI MEDIA

Tendințe 2015: Privire de ansamblu. Analiză micro și macro economică

Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice

/ 02 Situatia financiara a companiilor din sector / 09 / 10 CUPRINS. Modelul Altman Z-Score. Companiile din sector sub lupa Coface

Structura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin

Subiecte Clasa a VI-a

Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 -

Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative

Tema seminarului: Analiza evolutiei si structurii patrimoniului

Studiul ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forță de Muncă România

Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate

Mecanismul de decontare a cererilor de plata

Studiul ManpowerGroup privind Perspectivele Angajării de Forță de Muncă România

Raport Financiar Preliminar

Procesarea Imaginilor

panorama / 18 Firmele mari sub lupa Coface / 23 / 24 / 28

Intensitatea tehnologică a exporturilor în anul 2012

panorama ANALIZA SECTORULUI DE TRANSPORTURI RUTIERE DE MARFURI / 02 Situatia financiara a companiilor din sector / 14 / 16 CUPRINS

Preţul mediu de închidere a pieţei [RON/MWh] Cota pieţei [%]

earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom

Strategia Europeană în Regiunea Dunării - oportunităţi pentru economiile regiunilor implicate -

Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU

Semnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC)

Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir. Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip

2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N

Dinamica soldului de Investiţii Străine Directe corelat cu evoluţia PIB în structură teritorială model de analiză

Importurile Republicii Moldova și impactul ZLSAC

Implicaţii practice privind impozitarea pieţei de leasing din România

Evoluția afacerilor în 2018

SINTEZA RAPORT AUDIT PERFORMANȚĂ

Sistemul bancar din România pilon al stabilităţii financiare

Situația salariaților din România

Cristina ENULESCU * ABSTRACT

MS POWER POINT. s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila

Sistemul de indicatori de performanţă utilizaţi pe piaţa pensiilor private

INFORMAȚII DESPRE PRODUS. FLEXIMARK Stainless steel FCC. Informații Included in FLEXIMARK sample bag (article no. M )

ARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962)

D în această ordine a.î. AB 4 cm, AC 10 cm, BD 15cm

CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET

ANALIZA-DIAGNOSTIC A ÎNTREPRINDERILOR DIN SECTORUL AGROALIMENTAR ŞI PERFORMANŢELE ACESTORA

Dispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 02 Metode de analiză a circuitelor electrice. Divizoare rezistive.

PROGNOZA ŞOMAJULUI ÎN ROMÂNIA PE TERMEN SCURT

ABORDĂRI INOVATIVE PRIVIND INDICATORI ECONOMICI LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE

NOTA: se vor mentiona toate bunurile aflate in proprietate, indiferent daca ele se afla sau nu pe teritoriul Romaniei la momentul declararii.

Q Studiul Manpower. privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă România. Raportul Studiului Manpower

Textul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND

PRIM - MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOŞ

La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - <numarul dvs de carnet> (ex: "9",

Utilizarea metodelor statistice în evaluarea riscului financiar

Eficiența energetică în industria românească

Evaluarea competitivităţii regionale -abordări teoretice şi practice

Evoluția locurilor de muncă în prima jumătate a anului BestJobs Index. Evoluția pieței muncii în România

Eurotax Automotive Business Intelligence. Eurotax Tendințe în stabilirea valorilor reziduale

Raport BVB Rezultate Preliminare 2016

DE CE SĂ DEPOZITAŢI LA NOI?

FINANCIAL PERFORMANCE ANALYSIS BASED ON THE PROFIT AND LOSS STATEMENT

Contribuţia IMM-urilor la creşterea economică prezent şi perspective

Drd. Ionela-Cătălina (ZAMFIR) TUDORACHE Scoala Doctorală de Cibernetică si Statistică Economică Academia de Studii Economice din Bucuresti

Analiza expres a creșterii economice și a stabilității financiare a întreprinderii. conf. univ., dr., ASEM, Neli Muntean

INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ:

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTERE"IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE

Raportul dintre cifra de afaceri si personalul din IMM Model de analiză

ANALYSIS OF FINANCIAL PERFORMANCE BASED ON THE RELATIONSHIP BETWEEN INVESTMENTS AND CASH-FLOW

Lucian Cernat Economist-Sef Directia Generala de Comert Comisia Europeana CÂT DE IMPORTANT ESTE TTIP PENTRU ROMÂNIA?

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private

NOTE EXPLICATIVE LA SITUATIILE FINANCIARE LA

privind Perspectivele

Transmiterea datelor prin reteaua electrica

Olimpiad«Estonia, 2003

ANTICOLLISION ALGORITHM FOR V2V AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP V2V (VEHICLE-TO-VEHICLE)

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 4/2010

Evaluarea acţiunilor

Raport Trimestrial: Trimestrul al III-lea S.C. VES S.A. Sighişoara. Noiembrie, 2010

Analiza evoluţiei Produsului Intern Brut în anul 2015

Anul 2014 a lăsat criza în urmă, dar retailul încă nu a cules roadele

Anexa 3 Criterii de prioritizare a investițiilor în infrastructura unităților de învățământ

Procesul de armonizare în definirea întreprinderilor mici şi mijlocii. Argumente pentru o definire cantitativă versus o definire calitativă

Propuneri pentru teme de licență

Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows

The driving force for your business.

Sustenabilitate fiscală

ISBN-13:

Ocuparea ş i ş omajul în anul 2014

Prima. Evadare. Ac9vity Report. The biggest MTB marathon from Eastern Europe. 7th edi9on

Candlesticks. 14 Martie Lector : Alexandru Preda, CFTe

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA GERMINĂRII "IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE

Modelul anglo-saxon al ocupării în contextul economic actual. Cazul Marii Britanii

Având în vedere: Nr. puncte 1 pe serviciu medical. Denumire imunizare. Număr. Nr. total de puncte. servicii medicale. Denumirea serviciului medical

Nume şi Apelativ prenume Adresa Număr telefon Tip cont Dobânda Monetar iniţial final

PROIECT. În baza prevederilor art. 4 alin. (3) lit. b) din Legea contabilității nr.82/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare,

Metode de ierarhizare utilizate în analiza statistică a întreprinderilor mici şi mijlocii în profil regional

Rem Ahsap is one of the prominent companies of the market with integrated plants in Turkey, Algeria and Romania and sales to 26 countries worldwide.

DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului produselor pentru construcții UE 305/2011/UE

ENERGIEWENDE IN ROMÂNIA

IMPACTUL CRIZEI MONDIALE ASUPRA COMERŢULUI INTERNAŢIONAL

Transcription:

UN PROIECT CITR GROUP COORDONAT DE: ANCA MANIȚIU, CEO CIT RESTRUCTURING RUDOLF VIZENTAL, CEO CIT RESOURCES GABRIEL PALAGHIAN, SENIOR INVESTMENT ANALYST STUDIU CITR GROUP PRIVIND EVOLUȚIA COMPANIILOR DE IMPACT DIN ROMÂNIA

SUMAR EXECUTIV 1 1. Sumar executiv 3 2. Climatul macroeconomic 5 3. Companiile de impact din România prezentare generală 7 3.1 Stratificarea economiei românești 8 3.2 Criteriile de clasificare a companiilor de impact 9 3.3 Caracteristici generale 10 4. Radiografia companiilor de impact din România 16 4.1 Companii de impact finanțabile 16 4.2 Companii de impact restructurabile 17 4.2.1 Prezentare generală 18 4.2.2 Profitabilitatea companiilor restructurabile 19 4.2.3 Analiza companiilor restructurabile în funcție de gradul de îndatorare 22 4.2.4 Analiza companiilor restructurabile în funcție de perioada de încasare a creanțelor 23 4.2.5 Analiza companiilor restructurabile pe baza corelațiilor între diverși indicatori 25 4.2.6 Analiza pe industrii a companiilor restructurabile 26 4.2.7 Distribuția geografică a companiilor restructurabile și a celor insolvabile 28 4.3 Companii insolvabile 29 5. Dinamica companiilor de impact 31 5.1 Evoluția companiilor finanțabile în perioada 2013-2016 31 5.2 Evoluția companiilor restructurabile în perioada 2013 2016 33 5.3 Evoluția companiilor insolvabile în perioada 2013-2016 35 6. Perspective 2017-2018 38 Abrevieri, definiții și formule folosite 39 Anexe 40 Asistăm de cel puțin trei ani la un paradox al economiei românești: chiar dacă performanțele financiare macroeconomice ne situează în topul creșterilor economice europene, domeniul insolvenței este încă foarte activ și tumultuos. Numai în 2016, de exemplu, datoriile totale ale 314 companii de impact intrate în insolvență au însumat 2,4 miliarde de euro, ceea ce echivalează cu aproximativ 1,5% din PIB. A treia ediție a studiului CITR Group privind evoluția societăților de impact (2013 2015) își propune să explice și contradicția dintre rezultatele macro și contraperformanțele micro. Faptul că cifrele agregate la nivelul unei economii sunt în creștere nu înseamnă că și majoritarea companiilor care contribuie la acest rezultat înregistrează performanțe. Din perspectiva acestor rezultate, România este cât se poate de derutantă. Așa cum concluzionează și analiștii BNR în studiul Pregătiți pentru viitor? O nouă perspectivă asupra economiei României, evoluțiile la nivel macroeconomic sunt generate de o mică parte din companii, valorile medii nu descriu aproape pe nimeni în economia României, iar populațiile de firme sunt eterogene sau chiar divergente (Neagu et al. 2016). Cel puțin la nivel numeric, raportul dintre companiile sănătoase și cele aflate în diferite stadii de dificultate este sensibil egal. Dacă pe termen scurt putem considera această situație sustenabilă, pe termen mediu și lung efectele sunt îngrijorătoare. Într-o economie națională în care doar aproximativ 20.000 companii au fiecare active cumulate de peste un milion de euro (companii considerate relevante în acest studiu), contaminarea și efectul de domino sunt realități ce nu trebuie neglijate. O singură insolvență la acest nivel creează unde de șoc cu reacții în lanț. De exemplu, numărul companiilor considerate piloni ai economiei românești scade continuu de la un an la altul: în 2013 erau 23.384 de companii cu active de peste un milion de euro, în 2014 numărul acestora a scăzut la 22.240, iar în 2015 au mai rămas doar 19.564 astfel de companii. Numărul companiilor de impact scade anual în medie cu 8% - 10%, din cauza diminuării activelor deținute de acestea. Prezentul studiu descompune rezultatele macro în straturi micro și relevă analize pe baza situațiilor financiare individuale ale companiilor și a dinamicii acestora de la un an la altul, cu scopul de a înțelege starea de fapt a companiilor considerate relevante în România, tendințele existente la nivelul acestora, perspectivele de creștere și de însănătoșire, riscul de depreciere și de intrare în insolvență. Lucrarea nu analizează companiile aflate în procedura de insolvență, ci pe cele din zona de dificultate, a căror situație ar putea prezenta un 3

risc de insolvență în viitorul apropiat. Studiul urmărește dezvoltarea unor algoritmi care reprezintă punctul de plecare în identificarea problemelor cheie ale companiilor, pentru a înțelege unde și cum e necesară intervenția pentru a remedia situația de dificultate. Spre deosebire de analizele din anii precedenți, pe fondul unor considerente practice, criteriile de selecție utilizate în această analiză acordă o importanță ridicată indicatorilor de lichiditate, în special duratei de recuperare a creanțelor. În 2016, pe piață existau mai puține companii relevante decât în 2013, care însă generau mai mult, erau mai profitabile și foloseau mai puțini angajați. Cu alte cuvinte, piramida economiei românești este mai înaltă, vârful, mai ascuțit, iar la bază pot apărea mișcări seismice capabile să afecteze întregul sistem. Cauzele sunt multiple și variază de la lipsa unui program general de investiții la barierele - voluntare sau nu care frânează creșterea. Tendința este de a se crea o falie între companiile mari, care domină economia și cele mici, mai mult cu un rol de subcontractant pentru cele mari, dominate de politica acestora. Potrivit concluziilor raportului, deși tendința este de însănătoșire generală față de perioada anterioară, aproape jumătate (48%) din companiile relevante din România întâmpină probleme financiare, fiind în diferite faze de dificultate. Deși ar părea că tranzacțiile cu portofolii de credite neperformante (NPL) rezolvă dificultățile de la nivelul companiilor, nu rezolvă problemele economiei, ci doar cosmetizează bilanțurile băncilor, mutând creanța dintr-o parte în alta. La nivelul companiei îndatorate și fără lichiditate, dificultatea rămâne neschimbată. Mergând mai departe, cu cât starea de dificultate este mai accentuată, cu atât accesul la lichiditate este mai dificil. Nevoia de intervenție este clară, însă nimeni nu pare să-și asume un rol activ. Vești încurajatoare vin de la Comisia Europeană, care a finalizat o Directivă preinsolvență. Aceasta are însă termen de implementare peste câțiva ani, iar, până atunci, lupta pentru supraviețuire e dusă fără vreun ajutor extern. O soluție reprezintă sprijinul acordat antreprenorilor care s-au confruntat ori se confruntă cu dificultăți sau insolvență. Dacă asta nu se va întâmpla, redresarea a aproape jumătate din societățile de impact nu va fi posibilă. Antreprenorii care s-au confruntat cu eșecul, arată cercetările, sunt mai eficienți, mai atenți la pericole și estimează mai corect riscurile și oportunitățile. Prin urmare, ei sunt indispensabili mediului de business românesc. CLIMATUL MACROECONOMIC 2 Cea de-a treia ediție a studiului CITR Group ulterior au determinat apariția recesiunii în privind evoluția societăților de impact (2013 2015) Rusia, situația geopolitică din Orientul Mijlociu propune o radiografie a companiilor autohtone și criza refugiaților toate au creat confuzie prin prisma unui eșantion reprezentativ de firme: și instabilitate la nivel european. Votul Brexit cele care au active de peste un milion de euro și din iunie 2016 a luat prin surprindere Europa, care nu se aflau în insolvență. determinând fluctuații importante ale lirei la acel Anul 2016 a fost unul de dezvoltare susținută moment (dacă, în 30 noiembrie 2015, lira era cotată la nivel macroeconomic în România, în ciuda unui la 1,42 euro, aceasta pierde în mai puțin de un an context global încărcat de riscuri și incertitudini. 0,25 lire). Alegerile din SUA, pe fondul campaniei Astfel, am asistat la o încetinire a creșterii: FMI a electorale, sugerează o schimbare de paradigmă redus în octombrie 2016 perspectiva de creștere economică, înlocuind viziunea globală americană la 3.1%, urmând o relansare în 2017 la 3.4%. O cu una semi-protecționistă care va avea impact bună parte din această reducere a creșterii suficient de puternic asupra comerțului mondial, globale este explicată prin încetinirea creșterii a prețului materiilor prime și a diverselor valute, economiei chineze, care în 2010 înregistra un plus creându-se premisele dezvoltării unor noi poli de de aproximativ 10.6%, pentru a înregistra apoi o putere. scădere în 2015, până la circa 6.9% și, în 2016, la un În acest climat global volatil, România a reușit estimat de aproximativ 6.5%. Acest fenomen are în perioada 2015 2016 o creștere spectaculoasă implicații majore asupra prețului materiilor prime a PIB și a ajuns să se situeze printre economiile la nivel global, determinând scăderea acestora, cu din Europa cu cele mai mari creșteri (3,9% în 2015 impact direct mai ales asupra țărilor exportatoare și 4,8% în 2016, conform Institutul Naţional de de materii prime, precum Brazilia și Rusia. Tot Statistică). în contextul reducerii prețului materiilor prime Creșterea PIB a fost bazată în principal pe se încadrează diminuarea majoră a prețului creșterea consumului intern, care a determinat petrolului, cu consecințe drastice pentru marii o creștere a deficitului de balanță comercială pe exportatori de petrol (de pildă, ca în cazul bunuri de la -4,3% în 2014 la -4,9% în 2015, urmând Venezuelei, aflată în pericol de a intra în colaps o diferență și mai drastică în 2016, de aproximativ economic). -6,2%. Deficitul de cont curent, alimentat în bună Alte evenimente cu risc pronunțat la nivel parte de balanța comercială, a urmat aceleași mondial au fost cele din Rusia și Ucraina, care tendințe: a crescut de la circa -0,1% în 2014 la 4 5

circa -0,6% în 2015 și ajunge la circa -2,2% estimat pentru 2016. Pe fondul creșterii cererii interne, alimentată de majorarea salariilor minime și medii din 20.696, câte s-au înregistrat în 2014, la 8.371 de companii care au apelat la această procedură pe parcursul anului 2016. La prima vedere, tendința de scădere accentuată pare foarte încurajatoare, COMPANIILE DE IMPACT DIN ROMÂNIA PREZENTARE GENERALĂ 3 România (influențate în principal de creșterea mai ales în context geografic (Europa Centrală și salariului mediu bugetar), a stimulilor fiscali de Est), unde incidența insolvențelor românești la (reducerea TVA, reducerea impozitului pe mia de companii active este cea mai mare. dividende, extinderea sferei de echipamente Cu toate acestea, impactul acestei scăderi este tehnologice scutite de la plata impozitului pe relativ redus în economie. Acest lucru se traduce profitul reinvestit), inflația va schimba tendința prin faptul că scăderea vine din rândul companiilor de la deflație de circa -0,4% în 2015 și -1,1% în 2016 la circa 1,6% în 2017. Trecerea de la deflație la o ușoară inflație de sub 2% în 2017 va avea un impact pozitiv asupra economiei, reducând tendința de amânare a investițiilor în așteptarea unor prețuri mici și foarte mici, care nu influențează prin dimensiunea datoriilor și a numărului de locuri de muncă masa totală a insolvențelor. Astfel, deși numărul companiilor noi intrate în insolvență scade considerabil, valoarea activelor acestor Peisajul economic românesc este caracterizat printr-un număr foarte mare de firme mici (cu active totale de sub un milion de euro la sfârșitul celor trei ani analizați: 2013, 2014 și 2015), care generează vânzări de aproximativ o treime COMPANII DE IMPACT 2015 INDICATOR UM COMPANII DE IMPACT NIVEL NAȚIONAL NUMĂR COMPANII 000 20 660 3 CIFRA DE AFACERI MLD EUR. 190 281 68 NR. ANGAJAȚI MIL 2 4,7 41 % în scădere. companii rămâne relativ constantă între 2014 și din totalul vânzărilor din România, dar care au Politicile prociclice, precum reducerea de taxe 2015, la fel și numărul de angajați (unde se observă importanță în economia țării prin prisma faptului Datele analizate conțin informații publicate și majorarea salariilor, au drept efect o creștere de chiar o mică creștere). că angajează aproape două treimi din forța de pe site-urile Ministerului de Finanțe, Registrului deficit bugetar, influențând, de asemenea, datoria O altă observație legată de insolvențele muncă. Comerțului și Buletinului Insolvențelor pentru publică care înregistrează o creștere de la circa companiilor românești se referă la capacitatea Prezentul studiu vizează firme care la fiecare dintre anii analizați. În cazul în care 38% în 2015 la circa 39,1% în 2016. acestor companii de a se redresa. Din totalul raportările financiare de sfârșit de an din 2013, anumite companii nu au raportat vânzări, anumiți Aceste date se bazează pe cea mai recentă companiilor aflate în insolvență la l iunie 2016 2014, 2015 dețineau active totale de peste un milion indicatori precum rata profitului, perioada de prognoză de iarnă 2016-2017, comunicată de (25.753 de companii), doar 6.5% au depus un plan de euro și nu se aflau în procedură de insolvență. încasare a creanțelor sau de rotație a stocurilor Comisia Europeană. de reorganizare, 14.5% din ele sunt în perioada de Analiza include și companiile deținute de stat, nu au putut fi calculați, astfel încât pot apărea În ceea ce privește impactul mediului observație și marea masă, 79%, sunt în faliment, însă exclude organizații neguvernamentale, discrepanțe între diferite analize (acestea vor fi economic asupra companiilor românești, fără posibilitate de redresare. bănci, societăți de asigurări, societăți de brokeraj menționate pe parcursul studiului). incidența insolvențelor în rândul acestora e un În termeni de tendințe, se estimează în și fonduri de pensii, ale căror situații financiare Pe parcursul studiului se va folosi ca indicator barometru relevant. Față de anii anteriori, s-a continuare o scădere a insolvențelor, conformă sunt diferite de celelalte companii. Deși sectorul statistic mediana, deoarece aceasta exprimă mai remarcat o diminuare semnificativă a numărului cu tendința de creștere economică. analizat acoperă doar aproximativ 3% din numărul concret realitatea, eliminând valorile extreme, companiilor intrate în insolvență în 2016: de la firmelor din România, aceste companii generează care de multe ori sunt irelevante ca urmare a unor 68% din totalul vânzărilor și angajează 41% din raportări eronate la Ministerul de Finanțe sau a totalul de salariați. Ținând cont de importanța lor, unor cazuri care nu reflectă corect o anumită aceste firme au fost denumite generic în prezentul situație sau o anumită tendință economică. studiu companii de impact în România. 6 7

STRATIFICAREA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI 3.1 3.2 CRITERIILE DE CLASFICARE A COMPANIILOR DE IMPACT Se remarcă o stratificare a economiei românești în sensul unei baze largi de companii mici cu active de sub un milion de euro (dar cu cel mai mare număr de angajați, aproximativ 2,7 milioane TOTAL COMPANII STRATIFICARE COMPANII DE IMPACT 2015 ACTIVE TOTALE ACTIVE > 50 MIL EUR 10-50 MIL EUR 1-10 MIL EUR < 1 MIL EUR NUMĂR COMPANII CIFRA DE AFACERI Piramida are la bază un număr semnificativ de firme cu active mai mari de un milion de euro, dar până în 10 milioane de euro, acest nivel concentrând și cel mai mare număr de angajați din rândul companiilor de impact. Vârful piramidei de salariați în 2015), peste care este construită piramida companiilor de impact analizate. Aceasta poate fi împărțită, la rândul ei, pe mai multe paliere, în funcție de activele totale ale unei firme. REZULTAT NET ACTIVE TOTALE DATORII TOTALE SALARIAȚI MLD E MLD E MLD E MLD E <= 10 MIL EURO 16.815 58 3 49 29 870.828 10-50 MIL EURO 2.188 43 2 44 27 460.768 > 50 MIL EURO 561 89 2 106 45 613.947 TOTAL 19.564 190 6 199 101 1.945.543 561 2188 16815 ~ 640.00 COMPANII COMPANII DE IMPACT include un număr redus de firme, fiecare cu active de peste 50 de milioane de euro. Cumulat, această clasă deține însă cele mai mari active, cele mai mari datorii și, de asemenea, înregistrează cele mai mari vânzări. Pe baza unor algoritmi economici și a unor criterii menite să reflecte cât mai corect posibilele semnalele de îmbunătățire și/sau înrăutățire a situației financiare a unei companii, prezentul studiu împarte societățile analizate în trei categorii distincte: - Companii finanțabile sunt pe profit și au un grad de îndatoare mai mic sau egal cu 70%; - Companii restructurabile au capacitatea de a fi restructurate, deși se confruntă cu dificultăți; - Companii insolvabile insolvabilitatea este considerată acea stare a unei companii, caracterizată prin datorii mai mari decât activele din propriul patrimoniu și/sau incapacitatea achitării datoriilor la scadență. A nu se confunda cu insolvența, care reprezintă de fapt starea de insolvabilitate declarată în mod oficial. Aceste companii îndeplinesc unul sau mai multe dintre următoarele criterii: Sunt pe pierdere și înregistrează un grad de îndatorare mai mare sau egal cu 100% (gradul de îndatorare este calculat ca raport între datorii totale și totalul activelor) Au o rată a profitului net mai mică sau egală cu -5% (profit sau pierdere/cifră de afaceri) și un grad de îndatorare mai mare sau egal cu 70% Sunt pe pierdere și au o perioadă de încasare a creanțelor mai mare de 360 de zile (soldul creanțelor fără TVA/cifra de afaceri*360 de zile) Sunt pe profit, dar au o încasare a creanțelor mai mare de 360 de zile și un grad de îndatorare mai mare de 50% Au o rată a profitului net mai mică decât -30% și un grad de îndatorare mai mare sau egal cu 50% Structura companiilor de impact din România, după criteriile descrise mai sus, pe parcursul celor trei ani analizați, se prezintă astfel: STRUCTURA NUMĂRULUI DE COMPANII DE IMPACT 2013 % 2014 % 2015 % FINANȚABILE 9.945 43 10.940 49 11.062 57 RESTRUCTURABILE 7.432. 32 6.745 30 5.433 28 INSOLVABILE 6.007 26 4.555 20 3.069 16 TOTAL 23.384 100 22.240 100 19.564 100 8 9

Din graficul alăturat se remarcă o creștere 12.000 10.000 8.000 6.000 4.000 2.000 - relativ semnificativă, de 11%, în doar trei ani, a numărului de firme finanțabile, în vreme ce numărul firmelor restructurabile scade puternic cu aproximativ 27% în perioada 2013-2015, iar numărul companiilor insolvabile scade cu aproximativ 49% în 2013-2015. Se evidențiază astfel o însănătoșire a structurii companiilor de FINANȚABILE RESTRUCTURABILE INSOLVABILE impact în perioada analizată, chiar dacă unele au scăzut sub pragul de active în valoare de un milion de euro. CARACTERISTICI GENERALE 3.3 Analizând consolidat companiile de impact, se constată că numărul lor a înregistrat o scădere abruptă, de circa 17% pe parcursul celor trei ani STATISTICI analizați. Cifra de afaceri a avut însă o creștere de aproximativ 4%, astfel rezultând vânzări mai mari realizate de mai puține firme. * MLD EURO NUMĂR DE COMPANII 23.384 22.240 19.564 CIFRA DE AFACERI * 182,03 182 189,9 REZULTAT NET * 4,5 4,2 6 ACTIVE TOTALE * 214,5 212,2 198,8 ACTIVE IMOBILIZATE * 126,1 124,9 114,2 CREANȚE * 49,6 47,6 43,9 VALORI MEDIANE Din punct de vedere al gradului de îndatorare pe valori mediane raportate la eșantionul analizat, se remarcă o scădere de aproximativ 9% pentru cei trei ani, coroborat cu o rată a profitului net care se dublează, în vreme ce rentabilitatea activelor totale crește de patru ori, iar cea a activelor imobilizate, de cinci ori. În ceea ce privește capacitatea de încasare a creanțelor și de rotație a stocului, asistăm de asemenea la îmbunătățiri: creanțele s-au încasat cu circa 11 zile mai rapid în 2015 față de 2013. De asemenea, productivitatea companiilor analizate crește cu aproximativ 17% în intervalul de trei ani analizat. Aceste date relevă faptul că structura >50% 30% - 50% 20% - 30% 10% - 20% UM GRAD DE ÎNDATORARE % 65 60 56 REZULTAT NET % 2 3 4 ACTIVULUI TOTAL % 1 2 4 RENTABLILITATEA ACTIVULUI IMOBILIZAT % 2 5 10 ÎNCASARE CREANȚE ZILE 82 76 71 ROTAȚIE STOCURI ZILE 34 33 31 PRODUCTIVITATEA ANGAJAȚILOR EUR 000 63 67 74 companiilor din România cu active mai mari de un milion de euro s-a însănătoșit, înregistrând cifre de afaceri mai mari, active relativ constante, susținute de o îndatorare în scădere, cu un număr mai mic de angajați și cu o tendință de îmbunătățire a profitabilității. Cu alte cuvinte, aceste firme au făcut față cu succes perioadei dificile dintre 2008 și 2015 și au beneficiat și de creșterea economică generală. Cu toate acestea, concentrarea cea mai mare a companiilor aflate pe profit se încadrează în segmentul de profitabilitate de 0% - 5%, reprezentând aproximativ 44% din numărul companiilor de impact profitabile. Companiile de impact pe pierdere s-au redus ca număr în perioada analizată, dar a crescut structura lor. Sunt mai multe firme de dimensiuni mai mari, cu rate de pierdere mai mari, coroborate cu o recuperare a creanțelor mai îndelungată. Din punct de vedere al ratei pierderii, cel mai mare număr de firme (circa 33% din companiile de impact pe pierdere) sunt cele cu rate de pierdere mai mari de 50%. Coroborat, situația celor două clase de companii pe profit și pierdere, pe intervale de profitabilitate/ pierdere, arată astfel: STRUCTURA COMPANIILOR DE IMPACT PE INTERVALE DE PROFITABILITATE STOCURI * 22,9 22,5 21,7 CAPITALURI PROPRII * 75,8 78,4 78,5 DATORII * 124,4 115,9 101,4 NUMĂR SALARIAȚI 1.964.053 1.947.212 1.945.543 Din punct de vedere al salariaților, numărul acestora a înregistrat o ușoară scădere de circa 1% în 2014 față de 2013, iar, ulterior, s-a păstrat relativ constant. În total, s-au pierdut aproximativ 19.000 de locuri de muncă în perioada 2013-2015. Activele totale au avut o contracție de circa 7%, în vreme ce datoriile au înregistrat o contracție de aproximativ 20% pe parcursul acestor trei ani. 5% - 10% 0% - 5% -5% - 0% -10% - -5% -20% - -10% -30% - -20% -50% - -30% <=-50% DATORII ACTIVE TOTALE REZULTAT NET CIFRĂ DE AFACERI (10) 10 30 50 70 90 10 11

ÎNDATORARE Se remarcă faptul că în intervalul de profitabilitate 0% - 5% se află companiile care, împreună, generează cele mai mari vânzări și au cele mai mari active și datorii. În intervalele de profitabilitate 5% - 20% se situează companiile care, împreună, generează cele mai mari profituri. La nivel cumulat, acest profit este anulat parțial de rezultatele companiilor cu pierderi mai mari de 50%. De asemenea, a fost analizat gradul de îndatorare a companiilor de impact corelat cu capacitatea firmelor de a fi profitabile sau de a genera pierdere. Considerând nivelul de îndatorare de 70% drept un prag optim, au fost identificate circa 71% din companiile de impact profitabile cu un grad de îndatorare de sub 70%, în vreme ce 62% din firmele pe pierdere au un grad de îndatorare de peste 70%. În ce privește capacitatea de încasare a creanțelor, care este definitorie în gestiunea cash-ului unei companii, aproximativ circa 45% din companiile de impact profitabile încasează DURATA DE ÎNCASARE A CREANȚELOR ÎN FUNCȚIE DE ÎNDATORARE ȘI PROFITABILITATE, 2015 515 147 151 99 75 67-100% -80% -60% -40% -20% 0% PROFITABILITATE creanțele la mai puțin de 60 de zile (circa 64% din companiile de impact la mai puțin de 90 de zile). La polul opus, aproximativ o treime din companiile de impact generatoare de pierderi încasează creanțele la peste 365 de zile. Corelând indicatorii de profitabilitate și îndatorare la nivelul tuturor companiilor de impact, se observă că majoritatea firmelor (aproximativ 36%) au profitabilitatea între 0% - 5%, iar, în rândul lor, cele mai multe (aproximativ 39%) au o îndatorare între 70% și 100%. O analiză bazată pe îndatorare și încasarea creanțelor relevă faptul că aproape jumatăte din firmele de impact (aproximativ 44%) sunt caracterizate printr-o îndatorare de sub 50% și o încasare mediană de creanțe de circa 60 de zile. În extrema cealaltă, se află aproximativ 10% din firme de impact cu o îndatorare de peste 100%, la care încasarea mediană crește la aproximativ 120 de zile. Corelația dintre profitabilitate, îndatorare și perioada de încasare a creanțelor arată astfel: 63 69 ZONA ÎN DIFICULTATE 63 76 83 20% 172 40% 60% 80% 100% 120% 100% 80% 60% 40% 20% Graficul anterior demonstrează că firmele care au pierderi mai mari de 50% au o valoare mediană a gradului de îndatorare de aproximativ 99% și încasează creanțele la o valoare mediană de circa 515 zile. Acestea reprezintă aproximativ 6% din eșantionul analizat. În extrema cealaltă se află circa 3% firme cu o profitabilitate de peste 50%, un grad de îndatorare median de circa 25% și o încasare de creanțe la 172 de zile. Ceea ce arată că firmele cu profitabilitate ridicată și grad de îndatorare redus pot să administreze perioade de încasare a creanțelor relativ extinse (de până la șase luni) fără a se confrunta cu dificultăți. Delimitarea zonelor de firme finanțabile, restructurabile și insolvabile exprimă o polarizare mai ales între cele insolvabile și cele finanțabile, cu COMPANII DE IMPACT 2015 INDUSTRIE - MLD EUR NR. FIRME % CIFRA DE AFACERI % un pol redus de companii restructurabile. Totuși, trebuie să ținem cont că această structurare s-a făcut pe baza unor valori mediane a îndatorării și a perioadei de încasare a creanțelor și astfel valorile extreme au fost eliminate, valori care puteau migra dintr-o zonă în alta. A fost analizată de asemenea structura companiilor de impact pe industrii, conform clasificărilor codului CAEN. Cele care contribuie cel mai mult la profitul cumulat în 2015 sunt cele prelucrătoare și comerțul cu amănuntul cu 35%, respectiv 34%. Aceste două industrii au un aport majoritar la valorile cumulate și în ce privește alți indicatori, precum numărul de firme, cifra de afaceri, active totale, datorii și număr de salariați. Structura pe industrii este prezentată mai jos: PROF NET/ PIERDERE NETĂ % ACTIVE TOTALE % DATORII % NR SALARIAȚI % INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE 4.019 21% 58,9 31% 2,1 35% 50,7 25% 26,8 26% 741.403 38% COMERȚ CU RIDICATA ȘI CU 5.284 27% 68,6 36% 2,1 34% 33,9 17% 20,8 21% 315.329 16% AMĂNUNTUL TRANSPORT ȘI DEPOZITARE 1.164 6% 9,6 5% 0,5 8% 11,3 6% 3,9 4% 172.083 9% CONSTRUCȚII 2.306 12% 10,6 6% 0,5 8% 17,2 9% 12,1 12% 131.933 7% IT&C 579 3% 6,9 4% 0,3 5% 6,9 3% 4,4 4% 89.256 5% ACTIVITĂȚI PROFESIONALE, 867 4% 4,1 2% 0,3 5% 7,5 4% 3,1 3% 60.793 3% ȘTIINȚIFICE ȘI TEHNICE AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ȘI 1.943 10% 5,5 3% 0,3 5% 9,6 5% 5,3 5% 73.037 4% PESCUIT DISTRIBUȚIA APEI, SALUBRITATE, 238 1% 2,2 1% 0,2 3% 5,4 3% 1,3 1% 16.577 3% GESTIONAREA DEȘEURILOR, DECONTAMINARE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ ȘI APĂRARE 10 0% 0,3 0% 0,1 1% 3,4 2% 0,4 0% 6.962 0% HOTELURI ȘI RESTAURANTE 440 2% 1,2 1% 0,1 1% 2,5 1% 1,3 1% 37.177 2% ACTIVITĂȚI DE SERVICII ADMINISTRATIVE ȘI ACTIVITĂȚI DE 404 2% 2,6 1% 0,1 1% 2,6 1% 1,7 2% 112.541 6% SERVICII SUPORT (INCLUSIV LEASING) ACTIVITĂȚI DE SPECTACOLE, CULTURALE ȘI RECREATIVE 82 0% 0,7 0% 0,1 1% 0,5 0% 0,3 0% 16.139 1% SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ 108 1% 0,7 0% 0,0 0% 0,7 0% 0,5 0% 14.974 1% INTERMEDIERI FINANCIARE 92 0% 0,2 0% 0,0 0% 0,9 0% 0,4 0% 3.956 0% ALTE ACTIVITĂȚI DE SERVICII 47 0% 0,2 0% 0,0 0% 0,1 0% 0,1 0% 4.854 0% TRANZACȚII IMOBILIARE 1.402 7% 1,6 1% 0,0 0% 12,6 6% 7,8 8% 14.872 1% ÎNVĂȚĂMÂNT 18 0% 0,0 0% (0,0) 0% 0,1 0% 0,0 0% 1.326 0% INDUSTRIA EXTRACTIVĂ 159 1% 4,9 3% (0,0) 0% 12,9 6% 2,3 6% 36.493 2% PRODUCȚIA ȘI FURNIZAREA DE 402 2% 11,2 6% (0,5) -9% 20,2 10% 8,9 9% 55.838 3% ENERGIE ELECTRICĂ, TERMICĂ, GAZE, APĂ CALDĂ ȘI AER CONDIȚIONAT TOTAL 19.564 100% 189,9 100% 6,0 100% 198,8 100% 101,4 100% 1.945.543 100% 12 13

La polul opus, industria care produce cele mai mari pierderi este cea producătoare de energie electrică, termică, gaze și apă caldă, cu pierderi de aproximativ 0,5 miliarde de euro. Corelația pe industrii a valorilor mediane pe îndatorare, profitabilitate și încasare de creanțe reflectă o concentrare a industriilor în intervale de DURATA DE ÎNCASARE A CREANȚELOR ÎN FUNCȚIE DE INDUSTRIE, ÎNDATORARE ȘI PROFITABILITATE, 2015 îndatorare între 45% - 62%, profitabilitate între 2% - 8% și încasare de creanțe între 32 de zile și 124 de zile. În partea superioară a profitabilității se află industrii precum IT&C, sănătate, tranzacții imobiliare, în vreme ce industrii precum construcțiile, comerțul cu ridicata și transportul au o profitabilitate mai redusă și o îndatorare mai mare. Rezultă că două industrii cu grad median de îndatorare mai mic de 40% au profitabilități mediane de peste 9% și o încasare mediană de creanțe pentru industria de intermedieri financiare la 187 de zile, iar pentru administrație publică și apărare, de 133 de zile. Totuși, aceste două industrii nu sunt reprezentative, în sensul că în industria de intermedieri financiare sunt considerate unele instituții financiare nebancare, case de schimb valutar, fiind eliminați jucătorii principali din această industrie precum băncile, societățile de brokeraj, fondurile de pensii și societățile de asigurări, în vreme ce în industria de administrație publică și apărare nu sunt incluși jucători precum primării și consilii. La cealaltă extremă se află industria de producție și furnizare a energiei electrice, termice, gaze și apă caldă cu un grad median de îndatorare ridicat de aproximativ 84% (în această categorie intră și multe termocentrale recunoscute prin gradul de îndatorare ridicat), o profitabilitate mediană nulă și o încasare mediană a creanțelor la circa 80 zile. 14% C 12% 10% 8% 6% 4% A B E D F G I H J K N M P O R 2% L S 0% T -2% 30% 40% 50% 60% 70% 80% INDICE INDUSTRIE DURATA DE ÎNCASARE A DISTRIBUȚIA APEI, SALUBRITATE, GESTIONAREA DEȘEURILOR, DECONTAMINARE 84 B INTERMEDIERI FINANCIARE 187 C ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ ȘI APĂRARE 133 D ACTIVITĂȚI PROFESIONALE, ȘTIINȚIFICE ȘI TEHNICE 124 E IT&C 86 F HOTELURI ȘI RESTAURANTE 35 G INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE 64 H ALTE ACTIVITĂȚI DE SERVICII 61 I TRANZACȚII IMOBILIARE 109 J AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ȘI PESCUIT 86 INDICE INDUSTRIE DURATA DE ÎNCASARE K SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ 43 L ÎNVĂȚĂMÂNT 79 M CONSTRUCȚII 97 N ACTIVITĂȚI DE SPECTACOLE, CULTURALE ȘI RECREATIVE 32 O TRANSPORT ȘI DEPOZITARE 64 P ACTIVITĂȚI DE SERVICII ADMINISTRATIVE ȘI ACTIVITĂȚI DE SERVICII SUPORT (INCLUSIV LEASING) 82 R COMERȚ CU RIDICAT ȘI CU AMĂNUNTUL 57 S INDUSTRIA EXTRACTIVĂ 111 T PRODUCȚIA ȘI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICĂ, TERMICĂ, GAZE, APĂ CALDĂ ȘI AER CONDIȚIONAT 80 14 15

4 RADIOGRAFIA COMPANIILOR DE IMPACT DIN ROMÂNIA Aceeași tendință de creștere se regăsește și în ceea ce privește profitul net. Datoriile totale în valori absolute cresc mai încet comparativ cu dinamica cifrei de afaceri Pe parcursul celor trei ani, numărul angajaților crește cu circa 9%, iar productivitatea cu 16%. În ce privește valorile mediane, toți indicatorii se îmbunătățesc în intervalul 2013-2015. (+8% în 2013-2015 versus +11% în același interval Concluzia generală referitoare la categoria de timp). Dacă ne raportăm la gradul de îndatorare, companiilor finanțabile este că această grupă este observăm că rămâne relativ stabil la pragul de 37 - principala câștigătoare a ultimilor ani. Perioada de 38%; rezultă așadar o evoluție corelată a datoriilor dificultate a servit drept oportunitate de creștere cu valoarea activelor totale. și de consolidare, iar aceste firme continuă să Pentru a aprofunda criteriile care definesc separarea dintre categorii, cât și corelația dintre diverși indicatori în cadrul fiecărei categorii, au fost analizate caractesticile fiecărei categorii de companii. COMPANII FINANȚABILE VALORI MEDIANE GRAD DE ÎNDATORARE % 38% 37% 38% REZULTATE NET % 6% 7% 8% ACTIVULUI TOTAL % 5% 6% 8% ACTIVULUI IMOBILIZAT % 13% 15% 21% ÎNCASARE CREANȚE ZILE 65 64 62 ROTAȚIE STOCURI ZILE 33 33 31 PRODUCTIVITATEA ANGAJAȚILOR EUR 000 60 63 70 reprezinte locomotiva economiei românești. COMPANII DE IMPACT FINANȚABILE 4.1 Numărul companiilor considerate finanțabile, cu o structură financiară sănătoasă, a înregistrat în dinamică o creștere absolută mai mare în perioada 2013-2014 față de 2014-2015. Totuși, în procente raportate la întreaga populație de companii de impact, creșterile sunt relativ similare, de circa 6% în 2014 față de 2013 și de circa 8% în 2015 față de 2014, datorită tendinței descrescătoare a numărului total de companii de impact. Creșterea numărului de companii finanțabile a fost însoțită de o creștere a cifrei de afaceri generată. Vânzările au înregistrat chiar o creștere mai rapidă în perioada 2013-2015 (15%) față de creșterea numărului de companii (11%). În mărimi relative, raportate la totalul cifrei de afaceri a companiilor de impact, vânzările cresc de la circa 53% în 2013 la circa 58% în 2014 și 59% în 2015. COMPANII FINANȚABILE NUMĂR DE COMPANII 9.945 10.940 11.062 CIFRA DE AFACERI * 96,7 105 111,7 REZULTAT NET * 7,8 8,1 8,7 ACTIVE TOTALE * 108 116 111,5 ACTIVE IMOBILIZATE * 65,5 69,7 63,4 CREANȚE * 21,9 23,3 22,7 STOCURI * 10,5 11,2 11,8 CAPITALURI PROPRII * 63,9 66,8 62,4 DATORII * 33,3 34,6 36 NUMĂR SALARIAȚI * MLD EURO 1.136.554 1.199.585 1.238.688 4.2 Prin companii restructurabile înțelegem companiile care, în ciuda faptului că întâmpină dificultăți, au capacitatea de a se redresa. Pe termen lung însă, dacă principalele probleme COMPANII DE IMPACT RESTRUCTURABILE nu sunt rezolvate, există un risc semnificativ de degradare a situației lor, inclusiv de a ajunge în insolvență. 16 17

PREZENTARE GENERALĂ 4.2.1 Pe ansamblu, companiile restructurabile își îmbunătățesc indicatorii, se diminuează ca număr, dar generează o cifră de afaceri mai mare și cresc productivitatea angajaților. Din punct de vedere al rezultatului net însă, contribuie cu mai puțin la profitul net consolidat al companiilor de impact. Problema lor majoră constă într-un grad de îndatorare ridicat și în lichiditatea redusă. Imaginea în dinamică a companiilor restructurabile se prezintă astfel: COMPANII RESTRUCTURABILE * MLD EURO NUMĂR DE 7.432 6.745 5.433 COMPANII CIFRA DE 70,0 62,7 68,3 AFACERI * REZULTAT NET * 0,2 0,1 0,1 ACTIVE TOTALE * 61,7 56,5 58,1 ACTIVE 33,0 30,3 32,9 IMOBILIZATE * CREANȚE * 16,3 14,6 13,6 STOCURI * 8,5 8,1 7,6 CAPITALURI 17,4 16,1 17,9 PROPRII * DATORII * 42,1 38,6 36,0 NUMĂR SALARIAȚI 637.257 609.376 594.826 34% - 38% cu ușoare fluctuații de la un an la altul. Pe ansamblu, companiile restructurabile generează profit în toți cei trei ani, dar în scădere în mărime relativă raportată la tot profitul companiilor de impact (de la 4% în 2013 la 2% în 2014 și 1% în 2015). Totuși, profitul median la nivel de companie în dificultate crește de la an la an (de la o mediană de circa 14.000 de euro profit/firmă în 2013 la circa 23.000 de euro în 2014 și 45.000 de euro în 2015). Activele totale și activele imobilizate oscilează ușor în mărimi absolute, în vreme ce, în mărimi relative, raportate la activele întregului număr de companii de impact, se păstrează undeva între 27% și 29% pentru activele totale și la circa 24% - 29% pentru activele imobilizate. Datoriile înregistrează o scădere destul de puternică în valori intrinseci în cadrul categoriei, de circa 15% în perioada analizată, dar,în mărimi relative raportate la datoriile întregului eșantion, se păstrează aproximativ constante la circa 33% - 36%. Numărul de salariați scade pe parcursul a trei ani cu circa 6%, păstrându-se însă constant la circa 31% - 32%, în mărimi relative, din perspectiva întregii populații de companii analizate. Cât despre valorile mediane, toți indicatorii se păstrează relativ constanți, cu excepția productivității angajaților, care crește substanțial cu circa 32% în cei trei ani. Analizând comparativ companiile restructurabile și cele finanțabile în 2015, observăm o degradare evidentă a indicatorilor de rentabilitate mediană pe toate componentele: dacă la firmele finanțabile activul total are o rentabilitate mediană de circa 8%, la cele restructurabile este la circa 2%, activele imobilizate generează pentru companiile finanțabile rentabilități mediane de circa 21%, în vreme ce pentru cele restructurabile de doar 5%. Rezultatul net median al firmelor finanțabile este de circa 8%, în vreme ce pentru cele restructurabile este de doar 1%. Gradul de îndatorare trece printr-un proces similar: crește de la circa 38% pentru firmele finanțabile la circa 81% pentru cele restructurabile. Singurul indicator care se îmbunătățeste este, 4.2.2 paradoxal, productivitatea angajaților, care este mai mare în cazul firmelor restructurabile (circa 82.000 de euro) față de companiile finanțabile (circa 70.000 de euro). O posibilă explicație este aceea că firmele restructurabile sunt forțate să ia măsuri de redresare și cea mai facilă este cea a restructurării personalului. Pentru companiile restructurabile, cu profitabilități reduse (circa 1%) și rentabilități ale activelor aproape de minimum (circa 1% - 2%), principala provocare o reprezintă susținerea gradului ridicat de îndatorare, circa 81%. Totodată, observăm că indicatorii de utilizare a activelor circulante se încadrează în limite normale de circa 60 de zile la perioada de încasare a creanțelor si de circa 30 zile la perioada de rotație a stocului. Astfel, putem concluziona că problema majoră a companiilor restructurabile este gradul de îndatorare ridicat. PROFITABILITATEA COMPANIILOR RESTRUCTURABILE Numărul companiilor restructurabile a scăzut atât în valori intrinseci în cadrul categoriei (cu circa -27%), dar și în valori relative la întreg numărul de companii de impact (cu circa -4%). Cifra de afaceri a avut o evoluție oscilantă în valori intrinseci în cadrul categoriei, scăzând cu circa 10% în intervalul 2013 2014 și recuperând cu 9% în 2014-2015. În valori relative, raportate la întreaga cifră de afaceri generată de populația analizată, se menține constantă într-un interval de COMPANII RESTRUCTURABILE VALORI MEDIANE GRAD DE ÎNDATORARE % 81% 81% 81% REZULTATE NET % 1% 1% 1% ACTIVULUI TOTAL % 1% 1% 2% ACTIVULUI IMOBILIZAT % 2% 3% 5% ÎNCASARE CREANȚE ZILE 63 63 68 ROTAȚIE STOCURI ZILE 29 29 32 PRODUCTIVITATEA ANGAJAȚILOR EUR 000 62 66 82 Din procesul de analiză a companiilor aflate în dificultate a reieșit nevoia unei abordări distincte a companiilor restructurabile generatoare de profit față de cele pe pierdere. Dinamica celor generatoare de profit arată astfel: COMPANII RESTRUCTURABILE PE PROFIT MLD EUR NUMĂR COMPANII 5.027 4.785 4.153 CIFRA DE AFACERI 44,9 45,9 46,6 REZULTAT NET 1,4 1,3 1,4 ACTIVE TOTALE DIN CARE 32,3 30,6 28,4 ACTIVE IMOBILIZATE 13,5 12,7 11,0 CREANȚE 11,0 10.2 9,6 STOCURI 5,4 5,4 5,2 CAPITALURI PROPRII 3,6 3,0 3,3 DATORII 28,1 27,0 24,5 NUMĂR SALARIAȚI 361.943 395.155 348.303 18 19

Companiile pe profit reprezintă circa 75% din numărul total al firmelor restructurabile și au generat vânzări în creștere în mărimi absolute, deși, raportate la valoarea întregii cifre de afaceri a acestui tip de companii, fluctuează undeva în jur de 70%. Activele lor totale s-au redus în perioada analizată. Datoriile lor s-au conformat aceleiași tendințe. În mărimi relative, atât activele, cât și datoriile au fluctuat cu o creștere în 2014, urmată de o revenire în 2015 relativ la același nivel cu anul 2013. COMPANII RESTRUCTURABILE PE PROFIT Acest segment al companiilor în dificultate a determinat în 2015 o diminuare a locurilor de muncă cu aproape 12% față de anul precendent. În consecință, productivitatea a crescut substanțial cu circa +12% în perioada 2013-2015. Companiile generatoare de pierderi contribuie cu circa 25% la numărul companiilor restructurabile, dar suma cifrelor lor de afaceri reprezintă aproximativ o treime din valoarea agregată pe acest tip de companii. VALORI MEDIANE GRAD DE ÎNDATORARE % 86% 86% 84% REZULTATE NET % 2% 2% 3% ACTIVULUI TOTAL % 2% 2% 3% ACTIVULUI IMOBILIZAT % 7% 8% 11% ÎNCASARE CREANȚE ZILE 71 68 69 ROTAȚIE STOCURI ZILE 36 36 33 PRODUCTIVITATEA ANGAJAȚILOR EUR 000 84.271 85.422 93.853 COMPANII RESTRUCTURABILE PE PIERDERE MLD EUR NUMĂR COMPANII 2.405 1.960 1.280 CIFRA DE AFACERI 25,1 16,8 21,7 REZULTAT NET -1,3-1,2-1,3 ACTIVE TOTALE DIN CARE 29,3 25,9 29,7 ACTIVE IMOBILIZATE 19,4 17,6 21,9 CREANȚE 5,3 4,5 4,0 STOCURI 3,2 2,6 2,4 CAPITALURI PROPRII 13,7 13,0 14,6 DATORII 14,0 11,6 11,5 NUMĂR SALARIAȚI 275.314 214.221 246.523 De asemenea, se remarcă faptul că valoarea activelor în 2015 este împărțită aproape egal între firmele cu pierdere și cele cu profit. Fiecare din ele are aproximativ jumătate din totalul activelor companiilor restructurabile, deși mai numeroase sunt companiile pe profit. Datoriile, pe de altă parte, reflectă mai bine structura numerică a celor două segmente, în sensul că firmele pe pierdere acoperă aproximativ o treime din totalul datoriilor acestui tip de firme. COMPANII RESTRUCTURABILE PE PIERDERE VALORI MEDIANE GRAD DE ÎNDATORARE % 44% 44% 48% REZULTATE NET % -3% -3% -4% ACTIVULUI TOTAL % -2% -2% -3% ACTIVULUI IMOBILIZAT % -4% -4% -6% ÎNCASARE CREANȚE ZILE 41 49 64 ROTAȚIE STOCURI ZILE 10 11 28 PRODUCTIVITATEA ANGAJAȚILOR EUR 000 22.164 26.348 43.211 Puse în oglindă, cele două segmente arată clar un grad median de îndatorare mai ridicat pentru firmele cu profit (acestea reușind să își susțină prin capacitatea de generare a profitului datorii mai ridicate) și rate de profitabilitate evident în sector pozitiv pentru firmele pe profit. Managementul activelor circulante este similar pentru ambele segmentele de companii. Ceea ce diferă însă major este productivitatea, care este aproximativ la jumătate pentru firmele pe pierdere față de firmele pe profit. Concluzia este că se remarcă o diferențiere clară între cele două segmente ale aceleiași categorii de companii, mai numeroase fiind cele pe profit, dar cu o îndatorare mai mare a acestora din urmă și o productivitate ridicată. Capacitatea lor de a fi redresate este evidentă. Tendința este de scădere numerică într-un ritm mai puțin alert a companiilor pe profit față de cele pe pierdere. Cele din prima categorie au avut o cifră de afaceri >50% 30% - 50% 20% - 30% 10% - 20% 5% - 10% 0% - 5% -5% - 0% -10% - -5% -20% - -10% -30% - -20% -50% - -30% <=-50% cu o creștere mai redusă, dar au reușit în 2015 să mențină o creștere a profitului, în vreme ce companiile pe pierdere au menținut o creștere a pierderii. Cât despre numărul de angajați, asistăm la un paradox în 2015, în sensul că s-au creat mai multe locuri de muncă pe segmentul generator de pierderi decât pe cel generator de profit, care a pierdut angajați. De asemenea, detaliind profitabilitatea/ pierderile companiilor restructurabile pe intervale, se remarcă o concentrare în zona de profitabilitate situată între 0% și 5%. STRUCTURA COMPANIILOR RESTRUCTURABILE PE INTERVALE DE PROFITABILITATE DATORII ACTIVE TOTALE REZULTAT NET CIFRĂ DE AFACERI (5) 5 15 25 35 45 20 21

ANALIZA COMPANIILOR RESTRUCTURABILE ÎN FUNCȚIE DE GRADUL DE ÎNDATORARE 4.2.3 Segmentul cel mai interesant din cadrul companiilor restructurabile, din punct de vedere al capacității de redresare, îl constituie companiile cu o îndatorare între 70% - 100%, generatoare de profit, care în același timp dețin cele mai multe active totale de aproximativ 28 miliarde de euro, contrabalansate de datorii de circa 25 de miliarde de euro. Și în cadrul acestei analize se remarcă o nevoie îndatorare între 70% - 100%. Această concentrare de diferențiere a companiilor pe profit față de cele este exprimată atât ca număr (aproximativ trei pe pierdere. sferturi din totalul lor), cât și ca valoare a cifrei de Din prezenta analiză a reieșit că firmele restructurabile sunt concentrate în intervalul de > 100% 70% - 100% afaceri, a activelor totale și a datoriilor. COMPANII RESTRUCTURABILE, 2015 4.2.4 ANALIZA COMPANIILOR RESTRUCTURABILE ÎN FUNCȚIE DE PERIOADA DE ÎNCASARE A CREANȚELOR 50% - 70% 0% - 50% -10 5 10 20 30 40 50 60 DATORII ACTIVE TOTALE REZULTAT NET CIFRĂ DE AFACERI Companiile restructurabile generează cele mai mari vânzări în intervalul de încasare a creanțelor situat între 30 și 60 zile. Tot în acest segment de încasare a creanțelor întâlnim și cel mai mare număr de companii (aproape 25% din totalul companiilor în dificultate). Activele cele mai ridicate sunt deținute de firmele cu o încasare a creanțelor între 60 și 90 zile. Detalierea pe segmente indică o polarizare, firmele cu pierderi în principal sunt îndatorate în COMPANII RESTRUCTURABILE, 2015 astfel încât firmele în dificultate profitabile au proporție de până în 50%. grade de îndatorare de peste 70%, în vreme ce 180-360 COMPANII RESTRUCTURABILE PE PROFIT, 2015 COMPANII RESTRUCTURABILE PE PIERDERE, 2015 90-180 60-90 >100% 70% - 100% 30-60 70% - 100% 50% - 70% 0 10 20 30 40 0% - 50% 0-30 -5 0 5 10 15 20-5 0 5 10 15 20 25 DATORII ACTIVE TOTALE REZULTAT NET CIFRĂ DE AFACERI DATORII ACTIVE TOTALE REZULTAT NET CIFRĂ DE AFACERI 22 23

În urma defalcării pe segmente de profit Firmele pe profit totalizează în 2015 vânzări mai mari active sunt caracteristice firmelor cu de afaceri o realizează firmele profitabile de pe și pierdere, cele mai mari vânzări le revin de circa 47 miliarde de euro, în vreme ce firmele încasare a creanțelor între 60-90 zile. segmentul 30-60 zile. companiilor profitabile care încasează creanțe pe pierdere ajung la doar 22 de miliarde de euro. În concluzie, cele mai multe companii Cele mai multe companii pe pierdere se între o lună și două luni. restructurabile se situează în segmentul regăsesc cu creanțe încasate între 30-60 zile și profitabil cu o încasare a creanțelor între 90 generează, în același timp, cele mai mari vânzări COMPANII RESTRUCTURABILE CU PROFIT, 2015 și 180 zile. Cu toate acestea, cea mai mare cifră de pe acest segment. 180-360 90-180 60-90 30-60 0-30 4.2.5 ANALIZA COMPANIILOR RESTRUCTURABILE PE BAZA CORELAȚIILOR ÎNTRE DIVERȘI INDICATORI 0 2 4 6 8 10 12 14 COMPANII RESTRUCTURABILE CU PIERDERE, 2015 180-360 90-180 Peste jumătate din firmele restructurabile au profitabilitatea sub 5%, în vreme ce aproximativ trei sferturi din ele au o îndatorare între 70-100%. Coroborând aceste două criterii, ajungem la concluzia că firmele restructurabile, profitabile și cu o rată a datoriei de peste 70% dețin proporția covârșitoare de circa 76% - în 2015 - din totalul companiilor restructurabile. 60-90 COMPANII RESTRUCTURABILE, 2015 GRAD ÎNDATORARE PROFITABILITATE 0% - 50% 50% - 70% 70% - 100% >100% TOTAL 30-60 <=-50% 123 123 0-30 -50% -30% 63 63-30% -20% 53 28 81-2 0 2 4 6 8 10 12 14-20% -10% 102 54 156-10% -5% 109 49 158 DATORII ACTIVE TOTALE REZULTAT NET CIFRĂ DE AFACERI -5% 0% 194 137 294 1 626 0% 5% 1 2.603 220 2.824 În cadrul firmelor pe profit, cele mai multe încasează creanțe în intervalul 90-180 de zile (circa 1065 de companii), reprezentând 26% din numărul de companii profitabile. Pe locul secund ca număr, cu 973 de companii, sunt cele care încasează creanțe între 30-60 zile. Aceste firme generează și cele mai mari vânzări (circa 14 miliarde de euro în 2015), au cele mai mari active (circa 7,4 miliarde de euro) și cele mai mari datorii (circa 6,3 miliarde de euro ). În segmentul companiilor cu pierdere cele mai multe ca număr se încadrează pe intervalul de încasare a creanțelor cuprins între 30-60 zile și generează și cele mai mari vânzări. Totuși, cele 5% 10% 595 68 663 10% 20% 302 70 372 20% 30% 75 40 115 30% 50% 71 27 98 >50% 2 37 27 66 NA 32 11 39 6 88 TOTAL 679 279 4.016 459 5.433 24 25

Pentru circa 2% din firme, rata de profitabilitate de îndatorare între 70% - 100%. Cele mai multe companii restructurabile departe și cea mai mare cifră de afaceri: circa 30 nu a putut fi calculată, ca urmare a unei cifre de Cele mai multe companii restructurabile sunt provin din industrii precum comerțul cu ridicata miliarde de euro în 2015. afaceri raportată la Ministerul de Finanțe nulă. concentrate în zona de pierdere/profitabilitate -5% și cu amănuntul, precum și din industria La polul opus, industria care a produs în Cele mai multe din companiile de impact - 5%, cu un grad median de îndatorare aproximativ prelucrătoare. Cumulat, aceste două industrii 2015 cele mai mari pierderi (de aproximativ 0,34 restructurabile sunt profitabile, dar cu o între 70% -90% și o colectare mediană a creanțelor înglobează peste jumătate din numărul firmelor miliarde de euro) a fost cea producătoare de profitabilitate redusă, de până în 5% și cu un grad de până în trei luni. restructurabile, peste două treimi din vânzările energie electrică, termică, gaze și apă caldă. generate de acest tip de firme și aproape jumătate Din punct de vedere al corelării gradului de din activele totale ale companiilor restructurabile. îndatorare, profitabilitate și perioada de încasare a ANALIZA PE INDUSTRII A COMPANIILOR RESTRUCTURABILE 4.2.6 Deși este vorba despre firme în dificultate, comerțul retail sau en-gros generează cel mai mare profit în cadrul tuturor industriilor și are de DURATA DE ÎNCASARE A CREANȚELOR ÎN FUNCȚIE DE INDUSTRIE, ÎNDATORARE ȘI PROFITABILITATE, 2015 creanțelor (mărimea cercului) pe valori mediane, situația pe industrii arată astfel: COMPANII RESTRUCTURABILE 2015, TOP 15 INDUSTRII INDUSTRIE - MLD EUR NR. FIRME % CIFRA DE AFACERI % PROF NET/ PIERDERE NETĂ % ACTIVE TOTALE % DATORII % NR SALARIAȚI % 9% 7% COMERȚ CU RIDICATA ȘI CU AMĂNUNTUL 1.784 33% 30,206 44% 0,481 623% 12,410 21% 10,031 28% 113.248 19% INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE 1.029 19% 18,395 27% (0,072) -93% 14,741 25% 10,151 28% 220.704 37% CONSTRUCȚII 561 10% 2,706 4% 0,085 110% 3,383 6% 2,905 8% 29.628 5% AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ȘI PESCUIT 446 8% 1,450 2% 0,033 42% 1,981 3% 1,532 4% 12.114 2% PROFITABILITATE 5% 3% 1% 0 A B C D E G F I H J M N O P R TRANSPORT ȘI DEPOZITARE 413 8% 3,146 5% 0,007 9% 2,413 4% 1,680 5% 66.300 11% -1% K L TRANZACȚII IMOBILIARE 302 6% 0,507 1% 0,042 55% 3,620 6% 2,006 6% 5.573 1% ACTIVITĂȚI PROFESIONALE, ȘTIINȚIFICE ȘI TEHNICE 191 4% 1,312 2% 0,020 26% 1,127 2% 0,790 2% 13.412 2% -3% -5% IT&C 143 3% 1,915 3% (0,000) 0% 2,365 4% 1,812 5% 27.638 5% ACTIVITĂȚI DE SERVICII ADMINISTRATIVE ȘI ACTIVITĂȚI DE SERVICII SUPORT (INCLUSIV LEASING) 139 3% 0,927 1% (0,034) -44% 1,035 2% 0,807 2% 40.427 7% 72% 74% 76% 78% 80% 82% 84% 86% 88% 90% 92% ÎNDATORARE HOTELURI ȘI RESTAURANTE 135 2% 0,320 0% (0,003) -4% 0,831 1% 0,594 2% 10.086 2% PRODUCȚIA ȘI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICĂ, TERMICĂ, GAZE, APĂ CALDĂ ȘI AER 124 2% 3,170 5% (0,339) -439% 3,924 7% 1,866 5% 20.325 3% CONDIȚIONAT DISTRIBUȚIA APEI, SALUBRITATE, GESTIONAREA DEȘEURILOR, 51 1% 0,491 1% 0,011 14% 0,363 1% 0,214 1% 6.368 1% DECONTAMINARE INDUSTRIA EXTRACTIVĂ 41 1% 3,319 5% (0,157) -203% 9,429 16% 1,273 4% 18.589 3% SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ 26 0% 0,211 0% 0,004 6% 0,253 0% 0,193 1% 5.305 1% ACTIVITĂȚI DE SPECTACOLE, CULTURALE ȘI RECREATIVE 21 0% 0,125 0% 0,001 2% 0,081 0% 0,068 0% 2.886 0% ALTELE 27 0% 0 0% (0) -2% 0 0% 0 0% 2.223 0% INDICE INDUSTRIE DURATA DE ÎNCASARE A DISTRIBUȚIA APEI, SALUBRITATE, GESTIONAREA DEȘEURILOR, DECONTAMINARE 70 B IT&C 104 C INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE 64 D INDUSTRIA EXTRACTIVĂ 96 E AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ȘI PESCUIT 91 F TRANZACȚII IMOBILIARE 65 G ACTIVITĂȚI PROFESIONALE, ȘTIINȚIFICE ȘI TEHNICE 104 H CONSTRUCȚII 84 I SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ 32 INDICE INDUSTRIE DURATA DE ÎNCASARE J HOTELURI ȘI RESTAURANTE 29 K COMERȚ CU RIDICATĂ ȘI CU AMĂNUNTUL 61 L ACTIVITĂȚI DE SERVICII ADMINISTRATIVE ȘI ACTIVITĂȚI DE SERVICII SUPORT (INCLUSIV LEASING) 76 M TRANSPORT ȘI DEPOZITARE 62 N INTERMEDIERI FINANCIARE 127 O PRODUCȚIA ȘI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICĂ, TERMICĂ, GAZE, APĂ CALDĂ ȘI AER CONDIȚIONAT 58 P ALTE ACTIVITĂȚI DE SERVICII 39 R ACTIVITĂȚI DE SPECTACOLE, CULTURALE ȘI RECREATIVE 26 TOTAL 5.433 100% 68,302 100% 0,077 100% 58,079 100% 36,015 100% 594.826 100% 26 27