Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 30 martie 2016 (OR. en)

Consiliul Uniunii Europene Bruxelles, 30 martie 2016 (OR. en) Dosar interinstituțional: 2016/0084 (COD) 7396/16 PROPUNERE Sursă: Data primirii: 17 martie 2016 Destinatar: Nr. doc. Csie: Subiect: ENT 56 MI 176 AGRILEG 32 ENV 185 CHIMIE 16 IND 58 CODEC 347 IA 11 Secretar general al Comisiei Europene, semnat de către dl Jordi AYET PUIGARNAU, director Dl Jeppe TRANHOLM-MIKKELSEN, Secretarul General al Consiliului Uniunii Europene COM(2016) 157 final Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI de stabilire a normelor referitoare la punerea la dispoziție pe piață a produselor fertilizante cu marcaj CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1069/2009 și (CE) nr. 1107/2009 În anexă, se pune la dispoziția delegațiilor documentul COM(2016) 157 final. Anexă: COM(2016) 157 final 7396/16 cm DG G 3A RO

COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 17.3.2016 COM(2016) 157 final 2016/0084 (COD) Pachetul privind economia circulară Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI de stabilire a normelor referitoare la punerea la dispoziție pe piață a produselor fertilizante cu marcaj CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1069/2009 și (CE) nr. 1107/2009 (Text cu relevanță pentru SEE) {SWD(2016) 64 final} {SWD(2016) 65 final} RO RO

EXPUNERE DE MOTIVE 1. CONTEXTUL PROPUNERII Motivele și obiectivele propunerii 1. Propunerea are ca scop abordarea problemelor importante existente în prezent pe piață, care au fost identificate mai întâi în cadrul unei evaluări ex-post a Regulamentului CE nr. 2003/2003 ( Regulamentul actual privind îngrășămintele ) realizate în 2010 1. De asemenea, aceasta a fost identificată drept una dintre principalele propuneri legislative din cadrul planului de acțiune privind economia circulară 2. Primul motiv și obiectiv 2. În primul rând, produsele fertilizante inovatoare, care conțin adesea nutrienți sau materii organice reciclate din biodeșeuri sau din alte materii prime secundare în conformitate cu modelul de economie circulară, întâmpină dificultăți în accesarea pieței interne ca urmare a existenței unor norme naționale și standarde divergente. 3. Regulamentul actual privind îngrășămintele garantează libera circulație pe piața internă a unei categorii de produse armonizate care aparțin unuia dintre tipurile de produse incluse în anexa I la regulamentul respectiv. Aceste produse sunt eligibile pentru a purta mențiunea îngrășăminte CE. Societățile care doresc să comercializeze produse de alte tipuri decât îngrășăminte CE trebuie mai întâi să obțină o nouă omologare de tip prin intermediul unei decizii a Comisiei de modificare a anexei menționate anterior. Aproape toate tipurile de produse incluse în prezent în Regulamentul actual privind îngrășămintele sunt îngrășăminte convenționale, anorganice, de regulă extrase din mină sau produse chimic în conformitate cu modelul economiei lineare. De asemenea, procesele chimice pentru producerea, de exemplu, a îngrășămintelor pe bază de azot, sunt atât consumatoare de energie, cât și mari generatoare de CO 2. 4. Cu toate acestea, aproximativ 50% din îngrășămintele aflate în prezent pe piață sunt excluse din domeniul de aplicare al regulamentului. Acest lucru este valabil pentru câteva îngrășăminte anorganice și pentru aproape toate îngrășămintele produse din materii organice, cum ar fi subprodusele de origine animală sau alte subproduse de origine agricolă, sau biodeșeurile reciclate din lanțul alimentar. Cercetarea, inovarea și investițiile sunt în prezent în curs de dezvoltare rapidă, contribuind la economia circulară prin crearea de locuri de muncă la nivel local și prin generarea de valoare din resurse secundare provenite de pe piața internă care ar fi fost altfel utilizate direct pe sol sau eliminate ca deșeuri, cauzând eutrofizare inutilă și emisii de gaze cu efect de seră. Există, de asemenea, o tendință spre axarea pe servicii în acest domeniu, cu creșterea personalizării produselor pe baza analizei solului pe care urmează să se utilizeze îngrășământul. IMM-urile și alte întreprinderi din întreaga Europă sunt din ce în ce mai interesate să contribuie la această evoluție. Cu toate acestea, pentru produsele personalizate care conțin îngrășăminte organice, accesul la piața internă 1 2 http://ec.europa.eu/smart-regulation/evaluation/search/download.do?documentid=4416 COM(2015) 614/2 RO 2 RO

depinde în prezent de recunoașterea reciprocă și, prin urmare, este adesea obstrucționat. 5. Problema legată de îngrășămintele inovatoare în ceea ce privește structura reglementării actuale este dublă. 6. Primul aspect al problemei este faptul că includerea în Regulamentul actual privind îngrășămintele a unor tipuri de produse obținute din materii prime organice sau secundare reprezintă o provocare. Autoritățile de reglementare ezită din cauza compoziției și caracteristicilor relativ variabile ale acestor materiale. Regulamentul actual privind îngrășămintele este în mod clar conceput pentru îngrășăminte anorganice bine definite, provenite din materii prime principale, și nu dispune de mecanisme de control robuste și de garanțiile necesare pentru a instaura un climat de încredere în produse provenite din materii organice sau secundare, care sunt variabile prin natura lor. În plus, legăturile cu legislația existentă privind controlul subproduselor de origine animală și al deșeurilor nu sunt clare. 7. Prin urmare, îngrășămintele obținute în conformitate cu principiile economiei circulare nu sunt armonizate. Multe state membre dispun, pentru aceste îngrășăminte nearmonizate, de norme și standarde naționale detaliate, care conțin cerințe în materie de mediu (de exemplu, limite aplicabile contaminanților de tipul metalelor grele) care nu se aplică îngrășămintelor CE. În plus, libera circulație între statele membre fondată pe recunoașterea reciprocă s-a dovedit a fi extrem de dificilă. Ca rezultat, un producător de îngrășăminte obținute din materii prime organice sau secundare, stabilit într-un stat membru și dornic să își extindă piața pe teritoriul unui alt stat membru, se confruntă adesea cu proceduri administrative care fac ca extinderea pieței să aibă un cost prohibitiv. Lipsa de masă critică care rezultă din această situație frânează investițiile în acest sector important al economiei circulare. Problema este deosebit de importantă pentru producătorii stabiliți în state membre cu o piață internă de dimensiuni mici în comparație cu surplusul de materii prime organice și secundare (de regulă, gunoi de grajd) de care dispun. 8. Pe scurt, condițiile de concurență între aceste îngrășăminte obținute din materii prime organice sau secundare provenite de pe piața internă în conformitate cu modelul economiei circulare și cele produse în conformitate cu modelul economiei lineare le favorizează pe acestea din urmă. Această denaturare a concurenței afectează investițiile în economia circulară. 9. Problema este agravată de faptul că una dintre principalele componente ale îngrășămintelor este roca fosfatică, care a fost identificată de Comisie ca materie primă critică. Pentru îngrășămintele fosfatice, UE este în prezent foarte dependentă de importul de rocă fosfatică extrasă din afara UE (peste 90% din îngrășămintele fosfatice utilizate în UE sunt importate, în special din Maroc, Tunisia și Rusia). Toate acestea în timp ce deșeurile menajere (în special nămolurile de epurare) conțin cantități mari de fosfor, care dacă ar fi reciclat în conformitate cu modelul economiei circulare ar putea acoperi circa 20-30 % din cererea UE de îngrășăminte fosfatice. Cu toate acestea, potențialul de investiții rămâne în prezent în mare parte neexploatat, situație care se explică parțial prin dificultățile privind accesul la piața internă menționate anterior. RO 3 RO

10. Al doilea aspect legat de limitările Regulamentului actual privind îngrășămintele în ceea ce privește îngrășămintele inovatoare este faptul că, chiar și pentru îngrășăminte noi, anorganice obținute din materii prime principale, procedura de omologare de tip este de lungă durată și nu poate ține pasul cu ciclul inovării din sectorul îngrășămintelor. Prin urmare, s-au considerat necesare revizuirea temeinică și modernizarea cadrului de reglementare tehnică, cu scopul de a spori flexibilitatea în ceea ce privește cerințele referitoare la produse, menținând, în același timp, un nivel ridicat de protecție a sănătății oamenilor, a animalelor și a plantelor, precum și a siguranței și mediului. Considerațiile în acest sens sunt detaliate mai jos în secțiunea 3: Rezultatele evaluărilor ex-post, consultările cu părțile interesate și evaluarea impactului. 11. Principalul obiectiv strategic al inițiativei este acela de a stimula producția de îngrășăminte pe scară largă în UE din materii prime organice sau secundare de pe piața internă, în conformitate cu modelul de economie circulară, prin transformarea deșeurilor în nutrienți pentru culturi. Propunerea va oferi un cadru de reglementare care să faciliteze în mod radical accesul la piața internă pentru astfel de îngrășăminte, asigurând astfel condiții de concurență echitabile cu îngrășămintele obținute prin extracție sau cu cele obținute prin procedee chimice în conformitate cu modelul economiei lineare. Acest lucru ar contribui la îndeplinirea următoarelor obiective ale economiei circulare: ar permite valorificarea materiilor prime secundare, ceea ce ar duce la o mai bună utilizare a materiilor prime și ar transforma eutrofizarea și problemele legate de gestionarea deșeurilor în oportunități economice pentru operatorii publici și privați; ar crește eficiența resurselor și ar reduce dependența de import în ceea ce privește materiile prime esențiale pentru agricultura europeană, în special fosforul; ar stimula investițiile și inovarea în economia circulară, creând, prin urmare, locuri de muncă în UE; ar contribui la reducerea presiunii cu care se confruntă actualmente industria îngrășămintelor de a reduce emisiile de CO 2 în cadrul ETS, permițându-i să producă îngrășăminte din materii prime cu factor de emisie de CO 2 mai mic. 12. Creșterea producției și a comerțului cu îngrășăminte inovatoare ar duce, de asemenea, la o diversificare a ofertei de îngrășăminte pentru fermieri, ceea ce ar putea contribui la eficientizarea producției de alimente atât din punctul de vedere al costurilor, cât și din cel al resurselor. Al doilea motiv și obiectiv 13. În al doilea rând, actualul regulament privind îngrășămintele nu reușește să abordeze problemele de mediu legate de contaminarea de către îngrășămintele CE a solului, apelor interioare, apelor marine și, în cele din urmă, a produselor alimentare. O problemă recunoscută este prezența cadmiului în îngrășămintele fosfatice anorganice. În absența unor valori-limită la nivelul UE, unele dintre statele membre au impus limite unilaterale pentru cadmiu aplicabile îngrășămintelor CE în temeiul RO 4 RO

articolului 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, creând astfel o anumită fragmentare a pieței și în domeniul armonizat. Prezența contaminanților în îngrășămintele care fac în prezent obiectul normelor naționale (de exemplu, nutrienți proveniți din reciclarea nămolului epurat) ridică probleme similare. 14. Un al doilea obiectiv de politică este, prin urmare, abordarea acestei chestiuni și introducerea unor limite armonizate pentru cadmiu în cazul îngrășămintelor fosfatice. Stabilirea acestor valori-limită, care vizează minimizarea impactului negativ al utilizării îngrășămintelor asupra mediului și asupra sănătății umane, va contribui la reducerea acumulării de cadmiu în sol și a contaminării cu cadmiu a alimentelor și a apei. De asemenea, va elimina fragmentarea pieței la care conduce în prezent această problemă, sub forma unor limite naționale aplicabile cadmiului în unele state membre. Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică 15. Propunerea de regulament va abroga Regulamentul actual privind îngrășămintele, dar va permite îngrășămintelor deja armonizate să rămână pe piață, cu condiția respectării noilor cerințe de siguranță și calitate. Propunerea va defini condițiile în care îngrășămintele produse din deșeuri și subproduse de origine animală pot fi exceptate de la controalele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentul (CE) nr. 1774/2002 (Regulamentul privind subprodusele de origine animală) 3 și de Directiva 2008/98/CE privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive 4 și pot circula liber ca îngrășăminte cu marcaj CE. De asemenea, va completa Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) 5, care va continua să se aplice substanțelor chimice încorporate în produsele fertilizante. Coerența cu celelalte politici ale Uniunii 16. Inițiativa sprijină agenda Comisiei pentru locuri de muncă, creștere și investiții, prin asigurarea cadrului de reglementare adecvat pentru investițiile în economia reală. 17. În special, inițiativa va avea o contribuție concretă și importantă la pachetul Comisiei privind economia circulară. Aceasta va crea condiții de concurență echitabile pentru toate produsele fertilizante și va facilita utilizarea materiilor prime secundare provenite de pe piața internă. 18. În plus, inițiativa sprijină obiectivul de a crea o piață internă mai aprofundată și mai echitabilă, cu o bază industrială consolidată, prin eliminarea barierelor existente în calea liberei circulații a anumitor îngrășăminte inovatoare și prin facilitarea supravegherii pieței de către statele membre. 19. Inițiativa este legată de următoarele inițiative politice: 3 4 5 JO L 300, 14.11.2009, p. 1. JO L 312, 22.11.2008, p. 3. JO L 396, 30.12.2006, p. 1. RO 5 RO

Pachetul de măsuri privind economia circulară: Revizuirea Regulamentului privind îngrășămintele are ca scop stabilirea unui cadru de reglementare care să permită producerea de îngrășăminte din biodeșeurile reciclate și din alte materii prime secundare, în conformitate cu strategia în domeniul bioeconomiei 6, care include producția de resurse biologice regenerabile, precum și conversia acestor resurse și a fluxurilor de deșeuri în produse cu valoare adăugată. Acest lucru ar stimula aprovizionarea de pe piața internă cu nutrienți, care sunt esențiali pentru o agricultură europeană durabilă, inclusiv fosforul, o materie primă critică. Aceasta ar contribui, de asemenea, la o mai bună punere în aplicare a ierarhiei deșeurilor, prin reducerea la minimum a depozitării la gropile de gunoi sau prin recuperarea de energie din biodeșeuri, și, prin urmare, la rezolvarea problemelor legate de gestionarea deșeurilor. Strategia privind piața unică: Astfel cum s-a descris mai sus, o binecunoscută barieră în calea liberei circulații pe piața internă o reprezintă existența unor cadre naționale de reglementare greoaie și divergente pentru îngrășămintele care nu sunt acoperite în prezent de legislația de armonizare. În timp ce operatorii economici privesc adesea normele naționale divergente ca un obstacol prohibitiv când vor să intre pe piețe noi, statele membre consideră că aceste norme sunt esențiale pentru protejarea lanțului alimentar și a mediului. Din cauza aspectelor legate de sănătate și mediu, recunoașterea reciprocă s-a dovedit extrem de dificilă în domeniul îngrășămintelor nearmonizate, iar operatorii economici au solicitat posibilitatea de a obține acces la întreaga piață internă prin respectarea unor norme armonizate care să abordeze aceste preocupări la nivelul UE. Orizont 2020: Propunerea va avea potențialul de a stimula activitățile de cercetare relevante lansate în cadrul Provocărilor societale 2 ( Securitatea alimentară, agricultura și silvicultura durabile, cercetarea marină, maritimă și fluvială și bioeconomia ) și 5 ( Combaterea schimbărilor climatice, mediu, utilizarea eficientă a resurselor și materiile prime ), care vizează, printre alte obiective, furnizarea de soluții inovatoare pentru o recuperare mai eficientă și mai sigură a resurselor obținute din deșeuri, ape reziduale și biodeșeuri, precum și încurajarea cercetătorilor în a furniza produse inovatoare în conformitate cu nevoile pieței, nevoile societale și politicile de protecție a mediului. Întreprinderea comună pentru bioindustrii a identificat, printre altele, reciclarea fosforului pentru producția de îngrășăminte din deșeuri (organice) ca un nou lanț valoric promițător din punct de vedere economic 7. Facilitarea accesului la piața internă pentru astfel de îngrășăminte ar fi o condiție prealabilă pentru realizarea acestor obiective și transpunerea rezultatelor din cercetare pe piață. 6 7 http://ec.europa.eu/research/bioeconomy/index.cfm http://bbi-europe.eu/sites/default/files/documents/bbi_ju_annual_work_plan_2014.pdf RO 6 RO

2. TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE Temei juridic 20. Scopul propunerii este de a îmbunătăți funcționarea pieței interne pentru produse fertilizante, abordând astfel aspectele identificate inițial în evaluarea ex-post a Regulamentului actual privind îngrășămintele realizată în 2010. Prin urmare, temeiul său juridic este articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care este temeiul juridic pentru Regulamentul actual privind îngrășămintele. Subsidiaritate (pentru competență neexclusivă) 21. Primul obiectiv al acțiunii propuse este de a stimula investițiile în producție și consumul eficient, sigur și inovator de îngrășăminte produse din materii prime organice sau secundare în conformitate cu modelul economiei circulare și cu strategia în domeniul bioeconomiei, ajutând aceste produse să atingă o masă critică prin accesul la întreaga piață internă. Utilizarea mai eficientă a acestor îngrășăminte poate oferi beneficii semnificative pentru mediu, reducerea dependenței de importul de materii prime critice din afara UE, precum și o mai mare varietate de produse fertilizante de înaltă calitate pentru fermieri. Barierele existente în calea liberei circulații a acestor produse, sub forma unor cadre naționale de reglementare divergente, nu pot fi eliminate prin intermediul unor acțiuni unilaterale ale statelor membre. În special, recunoașterea reciprocă în acest domeniu s-a dovedit extrem de dificilă și devine din ce în ce mai mult un obstacol important, în același timp în care interesul în producția și comercializarea de îngrășăminte de înaltă calitate din materii prime organice sau secundare tinde să crească. O acțiune la nivelul UE, pe de altă parte, ar putea asigura libera circulație a acestor îngrășăminte, prin stabilirea unor criterii armonizate privind nivelul înalt al calității, siguranța și mediul. 22. Al doilea obiectiv este de a aborda contaminarea cu cadmiu a solului și a produselor alimentare generată de utilizarea îngrășămintelor. Deoarece majoritatea îngrășămintelor de la care a pornit preocuparea (respectiv îngrășămintele fosfatice anorganice) sunt deja armonizate, statele membre nu pot atinge acest obiectiv în mod unilateral. Limitele maxime la nivelul UE, pe de altă parte, pot reduce în mod eficient contaminanții din îngrășămintele armonizate până la atingerea unor niveluri de siguranță. Proporționalitatea 23. Primul obiectiv al inițiativei este de a stimula investițiile în producția de îngrășăminte inovatoare eficiente și sigure, produse din materii prime organice sau secundare în conformitate cu modelul economiei circulare, cu beneficiile conexe în ceea ce privește impactul asupra mediului, reducerea dependenței de importuri, precum și o ofertă mai diversificată de produse de înaltă calitate. Inițiativa urmărește atingerea unei mase critice pentru aceste produse, prin intermediul pieței unice. Recunoașterea reciprocă a îngrășămintelor nearmonizate s-a dovedit a fi extrem de dificilă în trecut, în timp ce legislația de armonizare a produselor a fost o modalitate eficientă de a asigura accesul pe piața internă pentru îngrășămintele anorganice. Prin urmare, concluzia este că legislația de armonizare a produselor pentru îngrășămintele obținute din materii prime organice sau secundare nu depășește ceea ce este necesar pentru a asigura certitudinea în materie de reglementare, de care este nevoie pentru RO 7 RO

stimularea investițiilor la scară largă în economia circulară. Reglementarea tehnică aleasă în prezenta propunere lasă operatorilor economici un maximum de flexibilitate pentru a introduce noi produse pe piață fără a face rabat în privința siguranței și calității. În plus, aceasta lasă statelor membre libertatea de a permite îngrășăminte nearmonizate pe piață, fără a-i priva pe operatorii economici care caută piețe mai mari de posibilitatea de a opta pentru beneficiile unui cadru de reglementare armonizat. 24. Forma unui regulament este considerată a fi cea mai potrivită pentru armonizarea produselor într-un domeniu cu un nivel atât de ridicat de complexitate tehnică și cu impact potențial asupra lanțului alimentar și mediului, cum este cel al îngrășămintelor. Această concluzie este susținută de faptul că legislația de armonizare existentă pentru îngrășăminte are, de asemenea, forma unui regulament. 25. În ceea ce privește al doilea obiectiv, și anume, abordarea contaminării cu cadmiu a solului și a produselor alimentare generată de utilizarea de îngrășăminte dintre care multe sunt deja armonizate, stabilirea de limite maxime în legislația privind produsele este considerată o modalitate eficientă de a aborda problema la sursă. Efectele economice sunt considerate proporționale cu obiectivul de prevenire a contaminării irevocabile a solului, care ar afecta generațiile actuale și viitoare de fermieri și consumatorii de alimente. 26. Proporționalitatea este abordată mai în detaliu în secțiunea 4.2.2 din evaluarea impactului. Alegerea instrumentului 27. Forma unui regulament este considerată a fi cea mai potrivită pentru armonizarea produselor într-un domeniu cu un nivel atât de ridicat de complexitate tehnică și cu impact potențial asupra lanțului alimentar și mediului, cum este cel al îngrășămintelor. Această concluzie este susținută de faptul că legislația de armonizare existentă pentru îngrășăminte are, de asemenea, forma unui regulament. 3. REZULTATELE EVALUĂRILOR EX-POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI Evaluări ex-post/verificări ale adecvării legislației existente 28. Evaluarea ex-post a Regulamentului actual privind îngrășămintele desfășurată în 2010 a concluzionat 8 că regulamentul a fost eficient în atingerea obiectivului său de simplificare și de armonizare a cadrului de reglementare în ceea ce privește o parte importantă a pieței îngrășămintelor. 29. Cu toate acestea, evaluarea a concluzionat, de asemenea, că regulamentul ar putea fi mai eficace în promovarea îngrășămintelor inovatoare și că ar fi necesare ajustări pentru a proteja mai bine mediul. În plus, în ceea ce privește îngrășămintele organice, în prezent excluse din domeniul de aplicare al regulamentului, evaluarea a arătat că nici operatorii economici și nici autoritățile naționale nu au considerat că recunoașterea reciprocă este instrumentul cel mai adecvat pentru a asigura libera 8 A se vedea secțiunea 4, Concluzii și recomandări. RO 8 RO

circulație, deoarece îngrășămintele sunt produse pentru care preocupări legitime privind calitatea produselor, mediul și sănătatea umană pot justifica norme stricte. Consultări cu părțile interesate 30. Consultarea statelor membre și a altor părți interesate s-a desfășurat pe larg pe parcursul etapei pregătitoare, începând din 2011, în special în contextul Grupului de lucru pentru îngrășăminte 9. Consultarea publică privind economia circulară publicată în mai 2015 a inclus întrebări pe această temă 10. Părțile interesate au fost, de asemenea, invitate să ofere feedback privind foaia de parcurs pentru revizuirea Regulamentului privind îngrășămintele, publicată la 22 octombrie 2015 11. Obținerea și utilizarea expertizei 31. Actualul proiect de raport de evaluare a impactului se bazează în mare măsură pe tema menționată în evaluarea ex-post a Regulamentului privind îngrășămintele din 2010, precum și pe studiul efectuat în 2011 cu privire la opțiunile de armonizare deplină a legislației UE privind produsele fertilizante, inclusiv fezabilitatea tehnică și impactul asupra mediului, economic și social 12. 32. Reciclarea fosforului a fost abordată, de asemenea, prin proiecte de cercetare aferente PC7, ale căror rezultate au fost analizate în cadrul atelierului Abordări circulare ale fosforului: de la cercetare la implementare, care a avut loc la Berlin, la 4 martie 2015 13. Una dintre prioritățile identificate este revizuirea Regulamentului privind îngrășămintele în vederea extinderii domeniului său de aplicare la nutrienții din surse secundare (de exemplu, fosfați reciclați) și din surse organice. Evaluarea impactului 33. Propunerea este însoțită de o evaluare a impactului, ale cărei documente de referință pot fi găsite [după publicarea RAI, a se insera link-ul către fișa-rezumat și către avizul pozitiv al Comitetului de analiză a reglementării]. Avizele Comitetului de evaluare a impactului au fost luate în considerare prin furnizarea de dovezi mai bune conform cărora standardele naționale divergente reprezintă o cauză a fragmentării pieței, prin clarificarea conținutului diferitelor opțiuni evaluate și printr-o mai bună justificare a principalelor impacturi ale propunerii. 34. Evaluarea impactului a comparat status quo-ul (opțiunea 1) cu alte patru opțiuni de politică (opțiunile 2-5). În cazul tuturor opțiunilor 2-5, domeniul de aplicare al armonizării ar putea fi extins la îngrășăminte din materii prime organice și la alte produse din domeniul îngrășămintelor și s-ar introduce valori-limită pentru 9 10 11 12 13 Pentru rapoartele de activitate ale acestui grup, a se vedea http://ec.europa.eu/transparency/regexpert/index.cfm?do=groupdetail.groupdetail&groupid=1320&ne wsearch=1&newsearch=1&lang=ro http://ec.europa.eu/environment/consultations/closing_the_loop_en.htm?utm_content=buffer6 8ffa&utm_medium=social&utm_source=twitter.com&utm_campaign=buffer http://ec.europa.eu/smart-regulation/roadmaps/docs/2012_grow_001_fertilisers_en.pdf http://bookshop.europa.eu/ro/study-on-options-to-fully-harmonise-the-eu-legislation-on-fertilisingmaterials-including-technical-feasibility-environmental-economic-and-social-impacts-pbnb0114252/ Raportul atelierului poate fi descărcat la adresa: http://bookshop.europa.eu/ro/circular-approaches-tophosphorus-pbki0115204/ RO 9 RO

contaminanți. Aceste opțiuni s-ar baza pe mecanisme de control diferite. În cadrul opțiunii 2, metoda din Regulamentul privind îngrășămintele, cu alte cuvinte, omologarea de tip, ar rămâne neschimbată. În cadrul opțiunii 3, omologarea de tip ar fi înlocuită cu o listă pozitivă și exhaustivă de materiale eligibile pentru încorporarea intenționată într-un îngrășământ. Opțiunea 4 ar realiza controlul necesar prin noul cadru legislativ (denumit în continuare NCL ), cu o procedură de evaluare a conformității aplicabilă la toate nivelurile. În fine, opțiunea 5 s-ar baza de asemenea pe cadrul NCL, însă procedura de evaluare a conformității ar varia de la o categorie de materiale la alta. Pentru toate cele patru opțiuni 2-5, s-a examinat, de asemenea, dacă armonizarea ar trebui să fie obligatorie pentru toate produsele cu o anumită funcție sau dacă îngrășămintele ar putea să se conformeze legislației armonizate cu titlu opțional, ca alternativă la legislația națională aplicabilă și la recunoașterea reciprocă, așa cum este cazul pentru opțiunea status quo pentru îngrășămintele anorganice. 35. Propunerea finală corespunde opțiunii 5, împreună cu varianta armonizării opționale. Aceasta a fost considerată a fi cea mai bună opțiune de politică, deoarece ar conduce la simplificarea administrativă, în special pentru produse fertilizante din materii prime principale bine identificate, și ar asigura flexibilitatea, garantând în același timp faptul că utilizarea produselor fertilizante armonizate nu prezintă riscuri inacceptabile pentru sănătatea umană sau mediu. 36. Propunerea va afecta în special producătorii de îngrășăminte inovatoare produse din materii prime organice sau secundare în conformitate cu modelul economiei circulare, care pot atinge o masă critică prin intermediul accesului radical facilitat la piața internă. Producătorii respectivi vor beneficia de această inițiativă, în special în acele state membre care nu au o piață internă suficient de mare pentru tipuri noi de îngrășăminte. 37. De asemenea, aceasta va afecta operatorii publici și privați valorificatori (cum ar fi operatorii instalațiilor de tratare a apelor reziduale sau ai instalațiilor de gestionare a deșeurilor care produc compost sau digestat), care își vor putea valorifica producția și, prin urmare, va facilita investițiile în astfel de infrastructuri. 38. Numeroase autorități naționale vor înregistra o scădere a volumului de muncă atunci când sistemele naționale de înregistrare sau autorizare pentru îngrășăminte vor fi înlocuite, în întregime sau parțial, de mecanisme de control la nivelul întregii Uniuni Europene. 39. În cele din urmă, este posibil ca fermierii și alți utilizatori de îngrășăminte să constate o creștere a varietății produselor care le sunt oferite, în timp ce publicul larg va fi mai bine protejat de contaminarea solului, a apei și a alimentelor. Adecvarea și simplificarea reglementărilor 40. Propunerea va duce la simplificarea și reducerea sarcinilor administrative pentru producătorii de produse fertilizante care solicită accesul la unul sau mai multe teritorii naționale pe piața internă, deoarece un astfel de acces nu va mai depinde de recunoașterea reciprocă. În același timp, se va evita interzicerea sau restricționarea accesului la piață pentru producătorii care nu vizează conformitatea cu normele UE, RO 10 RO

păstrând deschisă posibilitatea de acces pe piețele naționale sub rezerva normelor naționale și a recunoașterii reciproce. 4. IMPLICAȚIILE BUGETARE 41. Propunerea nu va avea implicații asupra bugetului Uniunii Europene. Resursele umane și administrative din cadrul Comisiei Europene vor rămâne neschimbate în comparație cu calendarul de punere în aplicare și de monitorizare a Regulamentului existent privind îngrășămintele. 5. ALTE ELEMENTE Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare 42. Comisia Europeană va sprijini și monitoriza punerea în aplicare a regulamentului de către statele membre. Aceasta va analiza, de asemenea, necesitatea unor orientări, standarde sau programe care să ateste sustenabilitatea produselor fertilizante, permițând astfel existența mențiunilor privind sustenabilitatea pe etichetele produselor. 43. În plus, Comisia intenționează să includă categorii suplimentare de materii componente în anexe, pentru a ține pasul cu progresele tehnologice care permit producerea de îngrășăminte sigure și eficiente din materii prime secundare recuperate, cum ar fi cărbunele biologic, cenușa și struvita. În cele din urmă, Comisia va revizui constant cerințele din anexe și le va modifica atunci când este necesar, pentru a se asigura un nivel adecvat de protecție a sănătății oamenilor, a animalelor și a plantelor, a siguranței sau a mediului. Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii 44. Capitolul 1 din propunerea de regulament stabilește obiectul, domeniul de aplicare și definițiile, precum și principiile fundamentale de liberă circulație și de comercializare a produselor fertilizante cu marcaj CE. Dispoziția privind cerințele referitoare la produse se referă la anexele I și II, care cuprind cerințele esențiale pentru categoriile de produse finite în conformitate cu funcția preconizată a acestora (anexa I), precum și pentru categoriile de materii componente care pot fi conținute în produsele fertilizante cu marcaj CE (anexa II). Aceasta se referă, de asemenea, la anexa III, care precizează cerințele de etichetare. 45. Capitolul 2 stabilește obligațiile operatorilor economici implicați în fabricarea produselor fertilizante cu marcaj CE disponibile pe piață. 46. Capitolul 3 stabilește principiile generale privind conformitatea produselor fertilizante cu marcaj CE. Acesta se referă la anexa IV, care descrie în detaliu procedurile de evaluare a conformității aplicabile produselor fertilizante cu marcaj CE, în funcție de categoriile de materii componente și de categoriile de funcții ale produselor. El se referă, de asemenea, la anexa V, care stabilește structura modelului pentru declarația UE de conformitate. RO 11 RO

47. Capitolul 4 enunță dispozițiile privind organismele notificate, iar capitolul 5 stabilește dispozițiile privind supravegherea pieței. Capitolul 6 stabilește condițiile pentru adoptarea de către Comisie a actelor delegate și de punere în aplicare, iar capitolul 7 stabilește dispoziții finale. RO 12 RO

Propunere de 2016/0084 (COD) REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI de stabilire a normelor referitoare la punerea la dispoziție pe piață a produselor fertilizante cu marcaj CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1069/2009 și (CE) nr. 1107/2009 (Text cu relevanță pentru SEE) PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114, având în vedere propunerea Comisiei Europene, după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale, având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 14, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară, întrucât: (1) Condițiile pentru introducerea îngrășămintelor pe piața internă au fost doar parțial armonizate prin Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 al Parlamentului European și al Consiliului 15, care acoperă aproape exclusiv îngrășămintele obținute prin extracție sau din substanțe anorganice, prin procedee chimice. Este, de asemenea, necesar să se utilizeze materiale reciclate sau materiale organice în scopul fertilizării. Ar trebui stabilite condiții armonizate pentru îngrășămintele produse din aceste materii reciclate sau organice disponibile pe întreaga piață internă, pentru a oferi un stimulent important pentru continuarea utilizării lor. Domeniul de aplicare al armonizării ar trebui, prin urmare, să fie extins pentru a include materiile reciclate și organice. (2) Anumite produse sunt utilizate în combinație cu îngrășămintele în scopul de a îmbunătăți eficiența nutrițională, cu efectul benefic de reducere a cantității de îngrășăminte utilizate și, prin urmare, a impactului lor asupra mediului. Pentru a facilita libera circulație a acestora pe piața internă, nu numai îngrășămintele, adică produsele destinate să furnizeze plantelor nutrienți, ci și produsele destinate să îmbunătățească eficiența nutrițională a plantelor ar trebui să facă obiectul armonizării. 14 15 JO C,, p.. Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 octombrie 2003 privind îngrășămintele (JO L 304, 21.11.2003, p. 1). RO 13 RO

(3) Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului 16 stabilește normele privind acreditarea organismelor de evaluare a conformității, oferă un cadru pentru supravegherea pe piață a produselor și pentru controlul produselor provenite din țările terțe și stabilește principiile generale privind marcajul CE. Acest regulament ar trebui să fie aplicabil produselor care intră sub incidența domeniului de aplicare al prezentului regulament pentru a se asigura că produsele care beneficiază de libera circulație a mărfurilor în cadrul Uniunii îndeplinesc cerințe care oferă un nivel ridicat de protecție a intereselor publice, precum sănătatea și siguranța în general, protecția consumatorilor și protecția mediului. (4) Decizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului 17 stabilește principii comune și dispoziții de referință comune concepute pentru a fi aplicate întregii legislații sectoriale, cu scopul de a oferi o bază coerentă revizuirilor și reformărilor legislației respective. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 ar trebui să fie înlocuit cu un regulament elaborat, în măsura posibilului, în conformitate cu decizia menționată. (5) Spre deosebire de majoritatea celorlalte măsuri de armonizare a produselor din legislația Uniunii, Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 nu împiedică punerea la dispoziție pe piața internă a îngrășămintelor nearmonizate, în conformitate cu legislația națională și cu normele privind libera circulație din tratat. Având în vedere caracterul local al anumitor piețe de produse, această posibilitate ar trebui să fie menținută. Respectarea normelor armonizate ar trebui așadar să rămână opțională și să fie necesară numai pentru produsele, destinate să furnizeze plantelor nutrienți sau să îmbunătățească eficiența nutrițională a plantelor, care poartă marcajul CE atunci când sunt puse la dispoziție pe piață. Prezentul regulament nu ar trebui să se aplice produselor care nu poartă marcajul CE atunci când sunt puse la dispoziție pe piață. (6) Funcțiile diferite ale produselor justifică exigențe diferite în materie de siguranță și de calitate, adaptate la diferitele lor utilizări preconizate. Produsele fertilizante cu marcaj CE ar trebui, prin urmare, să fie împărțite în diferite categorii de funcții ale produselor, care ar trebui să îndeplinească fiecare anumite cerințe de siguranță și de calitate. (7) În mod similar, materiile componente diferite necesită cerințe diferite în materie de procese și mecanisme de control adaptate la gradul de periculozitate potențială și la natura lor variabilă. Materiile componente pentru produsele fertilizante cu marcaj CE ar trebui, prin urmare, să fie împărțite în diferite categorii de funcții ale produselor, care ar trebui să îndeplinească fiecare anumite cerințe de siguranță și calitate. Ar trebui să existe posibilitatea de a pune la dispoziție pe piață un produs fertilizant cu marcaj CE compus din mai multe materii din diferite categorii de materii componente, unde fiecare materie este în conformitate cu cerințele categoriei din care face parte materia. (8) Contaminanții din produsele fertilizante, cum ar fi cadmiul, pot prezenta riscuri pentru sănătatea oamenilor și sănătatea animală și pentru mediu, deoarece se acumulează în mediul înconjurător și intră în lanțul alimentar. Prezența acestora ar trebui să fie 16 17 Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93 (JO L 218, 13.8.2008, p. 30). Decizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 iulie 2008 privind un cadru comun pentru comercializarea produselor și de abrogare a Deciziei 93/465/CEE a Consiliului (JO L 218, 13.8.2008, p. 82). RO 14 RO

limitată în astfel de produse. În plus, impuritățile din produsele fertilizante cu marcaj CE obținute din deșeuri biologice, în special polimeri, dar și metale și sticlă, ar trebui să fie evitate sau limitate, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, prin detectarea unor astfel de impurități, în deșeurile biologice colectate separat, înainte de prelucrare. (9) Produselor care sunt conforme cu toate cerințele din prezentul regulament ar trebui să li se permită să circule liber pe piața internă. În cazul în care una sau mai multe dintre materiile componente dintr-un produs fertilizant cu marcaj CE se încadrează în domeniul de aplicare al Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului 18, însă ajunge la un punct din lanțul de prelucrare dincolo de care nu mai prezintă niciun risc semnificativ pentru sănătatea publică sau animală ( punctul final în lanțul de producție ), menținerea aplicării dispozițiilor regulamentului respectiv în cazul acelui produs ar reprezenta o sarcină administrativă inutilă. Prin urmare, aceste produse fertilizante ar trebui excluse din domeniul de aplicare a prezentului regulament. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 ar trebui modificat în consecință. (10) Punctul final al lanțului de prelucrare ar trebui să fie determinat pentru fiecare materie componentă importantă care conține subproduse de origine animală, în conformitate cu procedurile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1069/2009. În cazul în care un proces de fabricare reglementat în temeiul prezentului regulament începe înainte ca punctul final respectiv să fie atins, cerințele legate de acest proces, atât cele din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, cât și cele din prezentul regulament, ar trebui să se aplice în mod cumulativ produselor fertilizante cu marcaj CE, ceea ce înseamnă aplicarea unor cerințe mai stricte în cazul în care ambele regulamente reglementează același parametru. (11) În cazul apariției unor riscuri pentru sănătatea publică sau animală din cauza produselor fertilizante cu marcaj CE derivate din subproduse de origine animală, ar trebui să fie posibilă recurgerea la măsuri de salvgardare în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului 19, așa cum este cazul pentru alte categorii de produse derivate din subproduse de origine animală. (12) În cazul în care una sau mai multe din materiile componente pentru un produs fertilizant cu marcaj CE se încadrează în domeniul de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009, dar nu a ajuns în punctul final al lanțului de prelucrare, ar fi eronat să se prevadă marcajul CE pentru produsul respectiv în temeiul prezentului regulament, întrucât punerea la dispoziție pe piață a unui astfel de produs este condiționată de respectarea cerințelor prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1069/2009. În consecință, ar trebui ca astfel de produse să fie excluse din domeniul de aplicare a prezentului regulament. 18 19 Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulamentul privind subprodusele de origine animală) (JO L 300, 14.11.2009, p. 1). Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1). RO 15 RO

(13) Pentru anumite deșeuri recuperate în sensul Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului 20, a fost identificată o cerere pe piață pentru a fi utilizate ca produse fertilizante. În plus, anumite cerințe sunt necesare pentru deșeurile utilizate ca materiale de intrare în operația de recuperare, pentru procesele și tehnicile de tratare, precum și pentru produsele fertilizante care rezultă din operațiunea de recuperare, pentru a se garanta faptul că utilizarea acestor produse nu are efecte nocive asupra mediului sau a sănătății umane. Pentru produsele fertilizante cu marcaj CE, aceste cerințe ar trebui stabilite în prezentul regulament. Prin urmare, din momentul respectării tuturor cerințelor prezentului regulament, astfel de produse ar trebui să nu mai constituie deșeuri în sensul Directivei 2008/98/CE. (14) Anumite substanțe și amestecuri, denumite de obicei aditivi agronomici, îmbunătățesc caracteristicile de eliberare a nutrienților dintr-un îngrășământ. Substanțele și amestecurile introduse pe piață cu intenția de a fi adăugate la produse fertilizante cu marcaj CE în acest scop ar trebui să îndeplinească anumite criterii de eficacitate, sub responsabilitatea producătorului substanțelor sau amestecurilor respective, și, prin urmare, ar trebui să fie considerate produse fertilizante cu marcaj CE în temeiul prezentului regulament. De asemenea, produsele fertilizante cu marcaj CE care conțin asemenea substanțe sau amestecuri ar trebui să respecte anumite criterii de eficacitate și de siguranță. Astfel de substanțe și amestecuri ar trebui, așadar, să fie reglementate ca materii componente pentru produsele fertilizante cu marcaj CE. (15) Anumite substanțe, amestecuri și microorganisme, denumite în mod obișnuit biostimulatori ai plantelor, nu constituie substanțe nutritive ca atare, dar, cu toate acestea, stimulează procesele nutriționale ale plantelor. În cazul în care aceste produse vizează exclusiv îmbunătățirea eficienței nutriționale a plantelor, toleranța la stresul abiotic sau caracteristicile calitative ale plantelor cultivate, ele sunt, prin natura lor, mai curând similare cu produsele fertilizante decât cu majoritatea categoriilor de produse de protecție a plantelor. Aceste produse ar trebui, prin urmare, să fie eligibile pentru marcajul CE în conformitate cu prezentul regulament și să fie excluse din sfera de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului 21. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 ar trebui modificat în consecință. (16) Produsele cu una sau mai multe funcții, dintre care una este inclusă în domeniul de aplicare al Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, ar trebui să rămână sub controlul adaptat pentru astfel de produse și care este prevăzut de acest regulament. În cazul în care aceste produse au, de asemenea, funcția de produs fertilizant, ar fi eronat să se prevadă pentru ele marcajul CE în temeiul prezentului regulament, întrucât punerea la dispoziție pe piață a unui produs de protecție a plantelor este condiționată de o autorizație a produsului valabilă în statul membru în cauză. În consecință, ar trebui ca astfel de produse să fie excluse din domeniul de aplicare a prezentului regulament. (17) Prezentul regulament nu ar trebui să împiedice aplicarea legislației existente a Uniunii cu privire la aspectele de protecție a sănătății, a siguranței și a mediului care nu sunt reglementate de prezentul regulament. Prin urmare, prezentul regulament ar trebuie să 20 21 Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3). Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (JO L 309, 24.11.2009, p. 1). RO 16 RO

se aplice fără a aduce atingere Directivei 86/278/CEE a Consiliului 22, Directivei 89/391/CEE a Consiliului 23, Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului 24, Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului 25, Regulamentului (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei 26, Directivei 2000/29/CE a Consiliului 27, Regulamentului (UE) nr. 98/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 28 și Regulamentului (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 29. (18) În cazul în care un produs fertilizant cu marcaj CE conține o substanță sau un amestec în sensul definiției din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, siguranța substanțelor componente pentru utilizarea preconizată ar trebui să fie stabilită prin intermediul înregistrării în conformitate cu regulamentul respectiv. Cerințele în materie de informare trebuie să garanteze că siguranța utilizării intenționate a produsului fertilizant cu marcaj CE este demonstrată într-un mod comparabil cu cea garantată de alte regimuri de reglementare pentru produsele destinate utilizării pe soluri sau pe culturi arabile, în special de legislația națională a statelor membre și de Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. Prin urmare, în cazul în care cantitățile introduse pe piață sunt mai mici de 10 tone pe an pentru fiecare societate, cerințele în materie de informare stabilite de Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 pentru înregistrarea substanțelor în cantități între 10 și 100 de tone ar trebui să se aplice, în mod excepțional, ca o condiție pentru punerea la dispoziție pe piață în conformitate cu prezentul regulament. (19) În cazul în care cantitățile reale de substanțe din produsele fertilizante cu marcaj CE reglementate de prezentul regulament sunt mai mari de 100 de tone, cerințele suplimentare în materie de informare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 ar trebui să se aplice în mod direct în temeiul respectivului regulament. Aplicarea celorlalte dispoziții prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 ar trebui, de asemenea, să rămână neafectată de prezentul regulament. (20) Un amestec de produse fertilizante cu marcaj CE diferite, dintre care fiecare a fost supus, cu rezultat pozitiv, unei evaluări a conformității cu cerințele aplicabile pentru materialul respectiv, poate fi considerat adecvat pentru utilizare ca produs fertilizant 22 23 24 25 26 27 28 29 Directiva 86/278/CEE a Consiliului din 12 iunie 1986 privind protecția mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură (JO L 181, 4.7.1986, p. 6). Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă (JO L 183, 29.6.1989, p. 1). Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) (JO L 396, 30.12.2006, p. 1). Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor (JO L 353, 31.12.2008, p. 1). Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare (JO L 364, 20.12.2006, p. 5). Directiva 2000/29/CE a Consiliului din 8 mai 2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și împotriva răspândirii lor în Comunitate (JO L 169, 10.7.2000, p. 1). Regulamentul (UE) nr. 98/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind comercializarea și utilizarea precursorilor de explozivi (JO L 39, 9.2.2013, p. 1). Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive (JO L 317, 4.11.2014, p. 35). RO 17 RO