Lecţiile de gândire CoRT program special pentru elevi, licenţă Edward de Bono

Lecţiile de gândire CoRT program special pentru elevi, licenţă Edward de Bono "The quality of our thinking will determine the quality of our future." dr. Edward de Bono Gândirea este o parte din viaţă. Nu există probabil o altă abilitate care să fie mai importantă ca aceasta. Şi totuşi nu se dezvoltă de la sine. Copiii-lupi crescuţi în junglele africane nu ajung să gândeasca la un nivel uman satifăcător. Deci, societatea şi civilizatia au un rol important în învăţarea acestei abilităţi. Însă spre deosebire de alte aptitudini pe care le cultivăm cu sârguinţă la noi sau la copiii noştri (de a cânta, desena, dansa, etc), prea puţin ne-am cultivat sistematic şi deliberat acest potential uriaş pe care îl avem. Dispunem în mod natural de capacitatea de a merge şi de a alerga, aşa cum dispunem de capacitatea de a gândi. Dar nu toţi câştigăm Jocurile Olimpice, ci doar atleţii care îşi valorifică întreaga capacitate, antrenându-se regulat. Chiar şi aşa, atleţii bine antrenaţi câştigă în faţa celor mai slab antrenaţi, chiar dacă toţi se bazează pe acelaşi dat natural. În mod similar, scopul lecţiilor de gândire este ca oamenii să devină capabili să găsească soluţii imediat şi fără ezitare la probleme pe care altfel nu ar şti cum să le rezolve. Poate că nu oricărei persoane îi este util să alerge cel mai rapid, dar tuturor ne este util, oricând în viaţă, să gândim cât putem de eficient. Lecţiile de gândire CoRT (Cognitive Research Trust) sunt singurele materiale prin care putem face acest lucru, fiindcă sunt special concepute pentru predarea gândirii ca abilitate de bază. Lecţiile sunt simple, practice şi clare. Formatul lor permite să fie folosite cu persoane între 6 ani până la maturitate, cu QI între 75 şi 140, în şcoli pentru copii cu dizabilităţi, cât şi în şcoli pentru copii supradotaţi pentru că procesele de bază ale gândirii sunt aceleaşi la orice vârstă. Lecţiile CoRT au fost create de dr. Edward de Bono în anii 70 şi sunt folosite din ce în ce mai mult, în ţări precum USA, UK, Irlanda, Canada, Australia, Israel, Malta, India, China. 1

Edward de Bono defineşte gândirea ca deprinderea de operare cu care inteligenţa acţionează asupra experienţei. Dacă inteligenţa este puterea motorului unei maşini, atunci gândirea este similară abilităţilor de a şofa. Se spune în mod obişnuit că o persoană cu un QI ridicat este automat şi un bun gânditor. Nu este neapărat aşa. Din acest motiv, multe şcoli pentru copii supradotaţi ajung să folosească CoRT pentru a evita capcana inteligenţei care se produce atunci când un coeficient mare de inteligenţă nu este însoţit de deprinderi efective de gândire. Gândirea nu este un subiect care poate fi învăţat prin receptarea pasivă a informaţiilor. Gândirea poate fi dezvoltată cel mai bine prin acţiune şi interacţiune. De aceea, practica este partea cea mai importantă din lecţie. De fiecare dată, cursanţii lucrează în grup sau individual asupra a mai mulţi itemi pentru ca atenţia să fie acordată asupra procesului şi nu asupra conţinutului. Exemplele şi ilustraţiile sunt clare, astfel încât să se evite mereu supra-complicarea şi confuzia. Principiile de predare sunt: simplu, practic, clar şi concentrat. Lecţiile CoRT diminuează procese dăunătoare care se manifestă de obicei în gândirea obişnuită, cum ar fi: a aluneca fără voie de la o idee la alta, îndepărtându-te de subiect a judeca înainte de a gândi: a lua imediat o poziţie şi apoi a apăra acea poziţie sau a ataca poziţia opusă a duce lucrurile la extrem: pentru a arăta ca o idee este imposibilă, fără a căuta o cale de mijloc ca soluţie a lua în calcul doar o parte a unei situaţii, ceea ce duce la concluzii eronate, dificil de identificat fiindcă demersul logic a fost corect În urma însuşirii abilităţilor de gândire din lecţiile CoRT, vei putea să: îţi lărgeşti percepţia asupra realităţii îţi organizezi gândirea pentru a atinge un maxim de eficienţă îţi dezvolţi capacitatea gândirii practice pentru a găsi soluţii ablicabile în realitate poţi să priveşti obiectiv propria gândire şi a celorlalţi ai o mai mare încredere în abilitatea ta de a gândi eşti pregătitit să gândeşti şi să faci comentarii asupra oricărui subiect eşti dispus să asculţi ideile celorlalţi, oricât de diferite ar fi de ale tale iei cele mai bune decizii fiindcă ştii să iei în considerare toate aspectele unei situaţii 2

Lecţiile CoRT sunt împărţite în 6 module a câte 10 lecţii: CoRT 1 - Lărgirea percepţiei (lecţiile 1-10) Ajută cursanţii să-şi lărgească percepţia lucru fundamental pentru gândire aşa cum e vocabularul pentru citire. CoRT 2 - Organizare (lecţiile 11-20) Arată cursanţilor cum să-şi organizeze gândirea. CoRT 3 - Interacţiune (lecţiile 21-30) Ajută cursanţii să observe gândirea aplicată în argumentare, felul în care un punct de vedere este prezentat sau apărat. CoRT 4 - Creativitate (lecţiile 31-40) Cursanţii află cum să schimbe concepte şi structuri pentru a obţine rezultate noi. CoRT 5 - Informaţii şi sentimente (lecţiile 41-50) Răspunde la întrebările: Ce informaţii avem? Cum putem obţine alte informaţii? Ce valori şi sentimente putem aplica acestor informaţii? CoRT 6 - Acţiune (lecţiile 51-60) Introduce simboluri vizuale care pot fi folosite în gândirea directă. La sfârşitul fiecărui modul (10 lecţii) se obţine un certificat de participare. În funcţie de numărul de participanţi, o lecţie durează 30 60 de minute. Se lucrează cu instructori acreditaţi, cu grupuri de vârste apropiate de maxim 18 persoane. Fiecare din cele 60 de lecţii este prezentată pe scurt în paginile următoare. 3

CoRT 1 ( lecţiile 1 20 ): 1 (PMI): Plus, Minus, Interesant 2 (CAF): Ia în considerare toţi factorii 3: Reguli 4 (C&S): Consecinţe şi secvenţe 5 (AGO:) Scopuri, Ţinte şi Obiective 6: Planificare Cum să tratezi ideile. Examinarea deliberată a unei idei pentru aspectele pozitive (plus), negative (minus) sau interesante. Utilizarea tehnicii PMI elimină acceptarea sau respingerea imediată a unei idei. Identificarea tuturor factorilor implicaţi într-o situaţie ne ajută să gândim mult mai eficient asupra acesteia. Altfel, avem tendinţa să gândim doar asupra primului factor care ne vine in minte. rezumă primii doi paşi, amintindu-ne importanţa principiilor de bază implicate. Toate acţiunile au o consecinţă. Orice acţiune are o consecinţă imediată, pe termen scurt sau lung. În anumite circumstanţe, acţiunile au toate aceste consecinţe. Un gânditor are nevoie să fie conştient de aceste posibilităţi. Această lecţie învaţă valoarea alegerii şi definirii obiectivelor. Explică cum ar trebui să gândim clar asupra scopurilor noastre. Sugerează să încercăm de asemenea să înţelegem scopurile sau intenţiile celorlalţi. Conţine aspectele de bază şi procesele implicate în planificare. merge împreună cu lecţia 4 şi 5. 4

7 (FIP): Stabilirea priorităţilor 8 (APC): Alternative, Posibilităţi, Alegeri 9: Decizii 10 (OPV): Punctele de vedere ale altor persoane Când gândim avem nevoie să alegem dintr-un număr diferit de posibilităţi şi alternative. Priorităţile trebuiesc puse în ordine înainte ca gândirea efectivă să aibă loc. Un gânditor generativ sau de acţiune este întotdeauna interesat în generarea de noi alternative şi găsirea de noi posibilităţi. Pentru că de Bono Thinking are ca scop luarea unor bune decizii, lecţia merge împreună cu majoritatea principiilor deja învăţate. Deseori, suntem blocaţi în a crede că punctul nostru de vedere este singurul corect. O gândire utilă este să ne mutăm de la punctul de vedere al unei singure persoane căre punctele de vedere ale altora. Această lecţie ne încurajează să punem întrebarea De ce persoana aceea are un alt punct de vedere?. nu ne încurajează să spunem Tu eşti prost! Eu am dreptate! 5

CoRT 2 ( lecţiile 11 20 ): 11: Recunoaşterea 12: Analiza 13: Comparaţii 14: Selectarea 15 (FOW): Fiecare situaţie este diferită. Avem nevoie să facem un efort deliberat de fiecare dată când ne întâlnim cu o situaţie nouă pentru a-i identifica caracteristicile cu scopul de a fi capabili să gândim mai eficient. Deseori, o situaţie are un număr de părţi şi este important să identificăm fiecare parte, înainte de gândirea propriu-zisă. Această lecţie ne învaţă cum să dividem în mod deliberat o situaţie pentru a gândi complet asupra ei. O abilitate excelentă de gândire este să utilizăm comparaţia pentru a înţelege o situaţie. Aceasta este numită uneori a merge de la ceea ce cunoaştem la ceea ce nu cunoaştem. Această lecţie ne cere să examinăm aspectele similare şi aspectele diferite dintr-o situaţie. Această lecţie ne învaţă că avem nevoie să facem un efort deliberat de a găsi ceva ce se potriveşte cu cerinţele noastre de gândire. Uneori este dificil şi consumator de timp. Avem nevoie să ştim cum să facem o selecţie dintr-o colecţie întreagă de posibilităţi diferite. Căutarea alternativelor este baza gândirii laterale, gândirii generative şi a celei de acţiune. Accentul în 6

A găsi alte căi 16: Start 17: Organizare 18: Focus 19: Consolidare 20: Concluzionare această lecţie este pus pe găsirea altor căi. Orice are un început. Uneori, a te mişca în direcţia corectă este o problemă. Această lecţie sugerează cum putem începe acest lucru. Când ne gândim asupra unei situaţii avem nevoie de a proiecta o strategie. Acum luăm în considerare aspectele practice din organizarea modului în care o situaţie poate fi abordată. Această lecţie ne arată că poate exista un număr diferit de aspecte ale unei situaţii, dar avem nevoie să fim clari ce aspect este luat în considerare în fiecare moment. Când gândim asupra unei situaţii avem nevoie să întrebăm Ce s-a obţinut până acum? Această lecţie este despre a stabili împreună în mod clar ce s-a lucrat până atunci şi ce a rămas în afară. În majoritatea ocaziilor avem nevoie să fim capabili să stabilim o concluzie chiar dacă aceasta este nu putem trage nici o concluzie. 7

CoRT 3 ( lecţiile 21 30 ): 21 (EBS): Examinarea ambelor posibilităţi 22: Evidenţa: tip 23: Evidenţa: valoare 24: Evidenţa: structură Aşa cum OPV ne încurajează să privim la puctele de vedere ale altora, EBS ne cere să examinăm ambele părţi ale unei argumentări, poziţia noastră şi poziţia celor care au alte puncte de vedere. Multe argumente sunt o combinare de fapte şi opinii. Această lecţie ne cere să ne uităm atent la tipul de evidenţă care este promovat într-o argumentare. Nu toate evidenţele promovate într-o argumentare sunt evidenţe bune. Unele evidenţe au o valoare înaltă. Unele evidenţe au o mică valoare. Această lecţie ne încurajează să evaluăm valoarea unei evidenţe. Când examinăm evidenţa care este promovată într-o argumentare, putem întreba: Această evidenţă se susţine singură? Această evidenţă depinde de altă evidenţă? Ce s-ar întâmpla dacă această evidenţă este pusă la îndoială? 25 (ADI): Acord, dezacord, irelevant Când analizăm o situaţie avem nevoie să definim fiecare din categorii pentru a creşte aria acordurilor şi a scădea aria dezacordurilor. 8

26: A avea dreptate #1 27: A avea dreptate #2 28: 29: 30: A nu avea dreptate #1 A nu avea dreptate #2 Rezultat Această lecţie ia în considerare două moduri principale de a avea dreptate. examinarea ideii însişi, implicaţiile şi efectele potenţiale referirea la fapte, autorităţi, sentimente. Există două moduri de a avea dreptate: utilizând nume, etichete, clasificări. judecata include utilizarea cuvintelor de valoare. Această lecţie ia în considerare: exagerarea a face false generalizări, a duce lucrurile la extrem concluziile se bazează doar pe o parte a unei situaţii Această lecţie ia în considerare celelalte două moduri de a nu avea dreptate: a face o greseală a fi prejudiciat Această lecţie întreabă Ce s-a obţinut la sfârşitul acestei argumentări? arată şapte niveluri de rezultate posibile în urma unei argumentări complete. 9

CoRT 4 ( lecţiile 31 40 ): Lecţiile 31: Da, Nu, PO 32: Piatra de trecere 33: Intrări aleatoare 34: Provocarea 35: Ideea dominantă 36: Definirea problemei "PO" este o prescurtare de la ipoteză ( hypothesis ), propunere ( proposal ). Po este un dispozitiv care arată că o idee este utilizată în mod creativ fără a fi judecată. O idee poate conduce la alta. De Bono Thinking Systems se ocupă de posibilităţi şi punerea întrebării Ce-ar fi dacă...? Această lecţie ne învaţă că putem folosi o idee, nu doar pentru ea însăşi, ci şi ca mod de a ajunge la o altă idee. Uneori procesul de generare a ideilor noi are nevoie să includă ca input în gândire o idee aleatoare. Doar pentru că uneori ceva a funcţionat ani întregi, nu înseamnă că acest lucru trebuie să fie luat ca sigur. În majoritatea situaţiilor există o idee dominantă. Pentru a fi creativ, pentru a găsi alte moduri şi a genera idei noi, putem avea nevoie să ne îndepărtăm de ideea dominantă. Când ne gândim la un lucru avem nevoie să întrebăm Care este problema?. Un efort de a defini exact problema o va face mult mai uşor de rezolvat. 10

Lecţiile 37: 38: 39: Îndepărtarea erorilor Combinare Cereri 40: Evaluare Ce este o eroare? De ce este o eroare? Când gândim avem nevoie să recunoaştem erorile şi să le îndepărtăm. Când gândim în mod creativ, combinarea părţilor aparent fără legătură este o tehnică valoroasă. Cunoscând ceea ce cere într-o situaţie particulară poate influenţa modul în care ideea este generată. Se potriveşte ideea cererilor? Ce avantaje sau dezavantaje pot fi dacă ideea este aplicată? 11

CoRT 5 ( lecţia 41 50 ): 41: Informare 42: Întrebări 43: Indicii 44: Contradicţie 45: Ghicire 46: Credinţe Avem nevoie să întrebăm Ce informaţii avem şi ce informaţii avem nevoie? Când avem suficiente informaţii de calitate gândirea noastră poate fi mult mai eficientă. Punerea abilă a întrebărilor este un mod de a da un scop şi o direcţie gândirii. Uneori, adunăm indicii care ne ajută în procesul de gândire. Pornind de la indicii putem face deducţii şi implicaţii. În căutarea informaţiilor bune uneori suntem în pericol să facem false conexiuni, sa tragem false concluzii sau să folosim informaţia în mod incorect. Uneori nu putem obţine suficientă informaţie şi trebuie să ghicim. În cele mai multe ocazii, informaţiile sunt incomplete. Ghicitul poate fi corect sau nu. Cât de utilă şi cât de valoroasă este informaţia pe care o avem? Este informaţia noastră credibilă? Informaţia noastră are nevoie să fie dovedită, verficată, aprobată? 12

47: 48: 49: Substitute Emoţii şi ego Valori 50: Simplificare şi clarificare Când gândim, putem uneori să utilizăm substitute pentru gândirea efectivă stereotipuri, clişee, prejudicii, opinii comune acceptate. Emoţiile sunt întotdeauna implicate în gândire. Emoţiile şi ego-ul colorează gândirea. Emoţiile şi ego-ul restricţionează gândirea eficientă. Valorile sunt opinii la care oamenii ţin mult sau credinţe. Valorile sunt dificil de schimbat. Valorile determină gândirea şi acceptabilitatea rezultatului. Când gândim putem trece de la valorile noastre şi la valorile altora. Deseori, abilitatea de a simplifica îmbunătăţeşte abilităţile de gândire. Unde se duce acest...? Care este situaţia reală? 13

CoRT 6 ( lecţiile 51 60 ): 51: Ţintă 52: Lărgire 53: Contractare 54 (TEC): Ţintă-Lărgire- Contractare 55: Scop Acesta este primul pas în gândire. Avem nevoie să ne direcţionăm atenţia către un lucru specific care este subiectul gândirii. Este important să alegem o ţină de gândire într-o manieră definită şi concentrată. Având deja aleasă ţinta, pasul următor este să o lărgim: în adâncime, în lăţime, în căutarea alternativelor. Aceasta este faza de deschidere a gândirii: Spune cât poţi de mult despre... Al treilea pas este să îngustăm gândirea expandată în ceva mult mai tangibil şi mai util: punctele principale, un rezumat, o concluzie, o alegere, o selecţie. Utilizarea tehnicilor de gândire din lecţiile 51-53 este baza pentru această secvenţă. Se lucrează practic pe definirea ţintei, explorarea subiectului şi îngustarea către un rezultat utilizabil. Trebuie să fim clari cu privire la scopul gândirii noastre. Ce vrem că obţinem la sfârşit? O decizie, o soluţie la o problemă, un plan de acţiune, o opinie? rezumă scopul general al gândirii şi nevoia unui obiectiv specific. 14

56: Input 57: Soluţii 58: Alegere 59: Operaţie 60 (PISCO): Cinci stagii Această lecţie revede situaţia, scena, informaţia valabilă, factorii şi oamenii luaţi în considerare. revede toate inputurile care intervin într-un proces de gândire. arată soluţiile alternative inculzându-le pe cele mai evidente, cele tradiţionale şi pe cele noi. Ea reconsideră metodele de generare de soluţii şi umplerea lacunelor. Cum alegem? Avem nevoie să alegem între alternative, priorităţi şi criterii. Luăm în considerare consecinţele şi revedem deciziile luate. Această lecţie este despre implementarea rezultatului gândirii. ia în considerare moduri de a stabili paşi specifici care ne vor ajuta să ajungem la rezultatul dorit. Scop, input, soluţii, alegeri, operaţii. Aceste 5 stadii sunt ultimele componente ale acţiunii de gândire, rezumatul programului CoRT. 15