Calculul puterii calorice a biomasei utilizate ca şi combustibil

Similar documents
Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban

10 7. Arderea combustibililor [6 cap 3] [11 Cap 11]

ISBN-13:

Structura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin

Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice

Procesarea Imaginilor

Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii

Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative

Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 -

Subiecte Clasa a VI-a

D în această ordine a.î. AB 4 cm, AC 10 cm, BD 15cm

Dispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 02 Metode de analiză a circuitelor electrice. Divizoare rezistive.

ARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962)

2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N

Mecanismul de decontare a cererilor de plata

Updating the Nomographical Diagrams for Dimensioning the Concrete Slabs

Semnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC)

Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate

LINEAR VOLTAGE-TO-CURRENT CONVERTER WITH SMALL AREA

Evaluarea legaturilor dintre indicatorii proprietăţii utilizând metoda regresiei multiple

GHID DE TERMENI MEDIA

CORELATII ÎNTRE PROPRIETATILE HÂRTIILOR COMPONENTE SI CALITATEA CARTONULUI ONDULAT. II

Generatorul cu flux axial cu stator interior nemagnetic-model de laborator.

Tema seminarului: Analiza evolutiei si structurii patrimoniului

204 Revista Română de Materiale / Romanian Journal of Materials 2012, 42 (2),

Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU

Analiza corelaţiei dintre PIB, consumul privat şi public prin regresie multiplă

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTERE"IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE

Analiza corelaței dintre Produsul Intern Brut şi consumul final de energie electrică

Propuneri pentru teme de licență

earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom

Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows

Aerul umed. Noţiuni fundamentale privind aerul umed

PROCEDURA PRIVIND DECONTURILE. 2. Domeniu de aplicare Procedura se aplică în cadrul Universităţii Tehnice Cluj-Napoca

EFECTUL TRATĂRII SONICE ASUPRA MICROBIOLOGIEI APEI DE DUNĂRE

Nume şi Apelativ prenume Adresa Număr telefon Tip cont Dobânda Monetar iniţial final

Preţul mediu de închidere a pieţei [RON/MWh] Cota pieţei [%]

Olimpiad«Estonia, 2003

ADMITERE 2015 SUBIECTELE PROBELOR ŞI BAREMELE DE CORECTARE ŞI NOTARE PROFILUL MAIŞTRI MILITARI PROBA NR.1 TEST GRILĂ LA LIMBA ENGLEZĂ VARIANTA 2

CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET

Textul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND

INFORMAȚII DESPRE PRODUS. FLEXIMARK Stainless steel FCC. Informații Included in FLEXIMARK sample bag (article no. M )

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA GERMINĂRII "IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE

MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC. Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales

NOTE PRIVIND MODELAREA MATEMETICĂ ÎN REGIM CVASI-DINAMIC A UNEI CLASE DE MICROTURBINE HIDRAULICE

ANALIZA COSTURILOR DE PRODUCTIE IN CAZUL PROCESULUI DE REABILITARE A UNUI SISTEM RUTIER NERIGID

Eficiența energetică în industria românească

ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII VALORII STATISTICE CALCULATE ÎN DECLARAŢIA INTRASTAT ŞI ACTUALIZAREA COEFICIENTULUI CIF/FOB ÎN ROMÂNIA

Analiza asistată de calculator a circuitelor electronice Laborator 6. Analize în curent continuu cu PSPICE

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR CU DERIVATE PARŢIALE FOLOSIND METODA LINIILOR

MODELUL UNUI COMUTATOR STATIC DE SURSE DE ENERGIE ELECTRICĂ FĂRĂ ÎNTRERUPEREA ALIMENTĂRII SARCINII

Study for Determination of the Fitness Level of the Students by Using the Eurofit Battery Tests

ARE THE STATIC POWER CONVERTERS ENERGY EFFICIENT?

Transmiterea datelor prin reteaua electrica

Informaţie privind condiţiile de eliberare a creditelor destinate persoanelor fizice - consumatori a BC MOBIASBANCĂ Groupe Société Generale S.A.

REVISTA NAŢIONALĂ DE INFORMATICĂ APLICATĂ INFO-PRACTIC

Reţele Neuronale Artificiale în MATLAB

INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ:

UTILIZAREA CECULUI CA INSTRUMENT DE PLATA. Ela Breazu Corporate Transaction Banking

CINETICA REACŢIILOR SIMPLE ŞI COMPLEXE

Intensitatea tehnologică a exporturilor în anul 2012

METODE DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU

Ghid de utilizare a Calculatorului valorii U

The First TST for the JBMO Satu Mare, April 6, 2018

RAPORT ŞTIINŢIFIC. privind implementarea proiectului in perioada Ianuarie Decembrie 2014

METODE ȘI MODELE ECONOMETRICE UTILIZATE ÎN ANALIZA INFLUENȚEI FACTORIALE ASUPRA CREȘTERII PRODUSULUI INTERN BRUT

122 Revista Română de Materiale / Romanian Journal of Materials 2010, 40 (2),

Posibilitati de utilizare a energiilor regenerabile

RESEARCH CONCERNING THE INFLUENCE OF ANGLE OF FILING FROM THE KNIFE BLADES VINDROVERS ON THE MECHANICAL WORK ON CUTTING

Solutii avansate pentru testarea si diagnoza masinilor industriale.

În continuare vom prezenta unele dintre problemele de calcul ale numerelor Fibonacci.

ARHITECTURA SISTEMELOR DE CALCUL ŞI SISTEME DE OPERARE. LUCRĂRILE DE LABORATOR Nr. 6, 7 şi 8 REPREZENTAREA INFORMAŢIILOR NUMERICE ÎNTREGI ŞI REALE.

Arbori. Figura 1. struct ANOD { int val; ANOD* st; ANOD* dr; }; #include <stdio.h> #include <conio.h> struct ANOD { int val; ANOD* st; ANOD* dr; }

DETERMINAREA GROSIMII ŞI A CONSTANTELOR OPTICE ALE FILMULUI DE POLIMETACRILAT DE METIL DIN SPECTRELE IR DE REFLEXIE

Cristina ENULESCU * ABSTRACT

VARIABILITATEA SPAŢIO-TEMPORALĂ A COEFICIENTULUI DE VARIAŢIE AL PRECIPITAŢIILOR ÎN ROMÂNIA

Scopul lucrării: a. Familiarizarea cu utilizarea osciloscopului;

Fascicle of Management and Technological Engineering

POLITICA PRIVIND TRANZIȚIA LA SR EN ISO/CEI 17065:2013. RENAR Cod: P-07.6

Laborator 1. Programare declarativă. Programare logică. Prolog. SWI-Prolog

Class D Power Amplifiers

Metoda BACKTRACKING. prof. Jiduc Gabriel

Consideratii asupra modelarii prin metoda elementelor finite a unei structuri metalice

ACTA TECHNICA NAPOCENSIS

Excel Advanced. Curriculum. Școala Informală de IT. Educație Informală S.A.

EN teava vopsita cu capete canelate tip VICTAULIC

Statistică descriptivă Calculul parametrilor. Călinici Tudor 2015

Raport Financiar Preliminar

CONSISTENŢA INTERNĂ A UNUI INSTRUMENT. O DECIZIE DIFICILĂ.

Evoluția pieței de capital din România. 09 iunie 2018

Metoda de programare BACKTRACKING

Model statistico-econometric utilizat în analiza corelaţiei dintre Produsul Intern Brut şi Productivitatea Muncii

Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir. Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip

TRAJECTORIES GENERATED BY THE R-R-RRT MECHANISM TRAIECTORII GENERATE DE MECANISMUL R-R-RRT

APLICAREA TEHNICILOR DGT/DET ÎN STUDIUL

Evaluarea acţiunilor

SPEED CONTROL OF DC MOTOR USING FOUR-QUADRANT CHOPPER AND BIPOLAR CONTROL STRATEGY

POWER AMPLIFIER MODELING FOR MODERN COMMUNICATION SYSTEMS

METODE FIZICE DE MĂSURĂ ŞI CONTROL NEDISTRUCTIV. Inspecţia vizuală este, de departe, cea mai utilizată MCN, fiind de obicei primul pas într-o

8 Calculul sistemelor de ventilație

Transcription:

Calculul puterii calorice a biomasei utilizate ca şi combustibil Combustibilul utilizat într-o instalaţie de cogenerare este biomasa solidă, reprezentată preponderent de scoartă (coajă) de răşinoase (molid, pin, etc.). Construcţia cazanelor permite funcţionarea şi cu alte categorii de deşeuri lemnoase: rumeguş, resturi de lemn, etc. În cazul instalaţiei analizate, combustibilul predominant este reprezentat de scoartă (coajă) de răşinoase, iar dintre aceste răşinoase predomină molidul (cca. 80% participaţie masică). Coaja reprezintă min. 70% (participaţie masică) şi este utilizată în amestec cu rumeguş şi cioplitură, proporţia acestora fiind de maxim 30% (participaţie masică). Pentru determinarea puterii calorice inferioare a biomasei solide, se determină analiza chimică a combustibililului, care exprimă participaţia masică a elementelor care formează masa combustibilă (în cazul combustibililor solizi: carbon, hidrogen, sulf), dar şi a celor care formează balastul (în cazul combustibililor solizi: azot, umiditate, etc.). Unii combustibili conţin în structură şi oxigen, care va participa la procesul de ardere ca şi comburant. Puterea calorică inferioară (H i ) pentru coaja de molid variază în funcţie de conţinutul de umiditate şi în funcţie de compoziţia chimică elementară a acestuia între limitele: H i = 2.988 16.564 MJ/kg Compoziţia elementară pentru combustibilul solid este prezentată într-un tabel de tipul celui alăturat. Compoziţia elementară pentru biomasă solidă Elementul chimic Participaţia masică [%] C c H h O o N n A a W w Total 1 (100%) unde: c - participaţia masică a carbonului h - participaţia masică a hidrogenului o - participaţia masică a oxigenului n - participaţia masică a azotului a - participaţia masică a cenuşei w - participaţia masică a apei (umiditate)

Puterea calorică inferioară a combustibilului se poate determina cu relaţia: H i o kj = 33900c+120120 h - + 9250s- 2510w 8 kg Valoarea obţinută din calcul trebuie se încadreaze între limitele recomandate de literatura de specialitate. O alternativă la determinarea puterii calorice pe baza compoziţiei elementare, este reprezentată de determinarea experimentală a puterii calorice, pentru diferite valori ale umidităţii totale a biomasei. Informaţiile prezentate pe aceste buletine de analiză sunt prezentate alăturat. Descrierea şi identificarea probei: Biomasă alimentare cazan Probă prelevată de: Beneficiar la data de 07.12.2011 Data primirii probei: 08.12.2011 Data executării analizelor: 09.12 13.12.2011 Nr. Valori Caracteristici tehnice calitative UM Metoda de analiză crt. determinate 1 Umiditate totală % 48.1 SR ISO 5264/1995... 8 Puterea calorifică inferioară raportată la proba iniţială kcal/kg 2006 SR ISO 1928/1994 Beneficiarul efectuează în mod sistematic analize ale probelor de combustibil, pentru determinarea experimentală a puterii calorice a combustibilului. Pentru realizarea prezentului studiu, beneficiarul a pus la dispoziţie măsuratori din care rezultă cantitatea specifică de apă conţinută de biomasă, precum şi puterea calorică a acesteiea, pentru o serie de probe prelevate în cursul anului 2011.

Putere calorica [kj/kg] În tabelul alăturat sunt prezentate puterile calorice şi umidităţile biomasei, preluate din buletinele de analiză puse la dispoziţie de beneficiar. Determinările au fost efectuate de un laborator autorizat. Valori sintetice referitoare la calitatea biomasei, preluate din buletinele de măsurători Nr. Data Umiditate totală Putere calorică Date identificare probă crt. probei [%] kcal/kg kj/kg 1 Biomasă cazan 1 proba 1 40.4 2375 9942 2 Biomasă cazan 1 proba 2 42.4 2242 9385 3 Biomasă cazan 2 proba 1 40.7 2363 9892 24.08.2011 4 Biomasă cazan 2 proba 2 42.4 2206 9234 5 Biomasă cazan 3 proba 1 39.7 2475 10360 6 Biomasă cazan 3 proba 2 38.4 2499 10461 7 Biomasă 50.9 1872 7836 8 07.11.2011 Biomasă I 50.4 1894 7928 9 Biomasă II 49.2 1941 8125 10 Biomasă alimentare 48.1 2006 8397 11 07.12.2011 Biomasă I 53.9 1727 7229 12 Biomasă II 52.7 1766 7392 Se observă ca valoarile puterii calorice determinate experimental, se încadrează între valorile recomandate de literatură. Puterea calorică a biomasei solide utilizate de bneficiar ca şi combustibil, este puternic influenţată de umiditate, aşa cum se observă în figura alăturată. 11000 10500 10000 9500 9000 8500 8000 7500 7000 37 39 41 43 45 47 49 51 53 55 Umiditate totala [%] Dependenţa puterii calorice a combustibilului în funcţie de umiditate, pentru biomasa utilizată de beneficiar Domeniul de variaţie a umidităţii combustibilului, pentru care au fost reprezentate pe diagramă valori ale puterii calorice a combustibilului, este între (38...54)%, fiind relativ apropiat de domeniul maxim de variaţie a umidităţii combustibilului, acceptat pentru o funcţionare normală a cazanelor şi anume de (30...67)%.

Se menţionează că procentele în care este exprimată umiditatea se referă la participaţia masică. Astfel unei umidităţi de 10% în corespunde 0.1 kg apă / kg combustibil. Pe diagramă au fost reprezentate prin puncte de culoare maro, puterile calorice determinate pentru probele recoltate în luna august 2011, prin puncte de culoare albastră, puterile calorice determinate pentru probele recoltate în luna noiembrie 2011 şi prin puncte de culoare roz, puterile calorice determinate pentru probele recoltate în luna decembrie 2011. Pe diagramă a fost reprezentată şi dreapta de aproximare a dependenţei puterii calorice a biomasei, de umiditatea totală. Pe figură se observă că dependenţa puterii calorice a biomasei cu umiditatea este aproximativ liniară. Pe lângă umiditate, puterea calorică este influenţată şi de alţi factori, dintre care cel mai important este compoziţia chimică, respectiv natura lemnului care reprezintă şi natura biomasei. Pentru valorile puterii calorice a biomasei, furnizate de beneficiar, prin buletinele de măsurători, a fost trasată pe figură, o dreaptă de aproximare (dreapta de culoare portocalie). Ecuaţia de aproximare liniară a puterii calorice inferioare (H i [kj/kg]) în funcţie de umiditate (x [%]), a fost determinată cu un grad de încredere de 95% şi este: H i = 18275 205.96 x [kj/kg] Pe intervalul de variaţie a umidităţii considerat: (38...54)%, eroarea maximă obţinută prin calculul puterii calorice cu ajutorul ecuaţiei de aproximare, faţă de valorile măsurate este de 3.3% şi se încadrează în limitele uzuale pentru astfel de aplicaţii. Având în vedere că pe lângă umiditate, puterea calorică este influenţată şi de natura biomasei, se poate considera că erorile pentru puterea calorică, determinată prin ecuaţia de aproximare care descrie depenenţa exclusivă de umiditate, sunt normale şi acceptabile. A fost efectuată şi o analiză prin metode statistice (regresie), a gradului în care ecuaţia de interpolare, determinată numai în funcţie de umiditate, descrie corect modul de variaţie a puterii calorice, tocmai având în vedere că aceasta depinde şi de alţi factori, între care cel mai important este natura combustibilului, care determină compoziţia chimică a acestuia. Fundamentele teoretice ale metodei de analiză aplicate, sunt prezentate în literatura ştiinţifică.

Analiza prin regresie a fost realizată cu ajutorul programului Excel, iar rezultatele obţinute sunt prezentate alăturat. SUMMARY OUTPUT Rezultatele analizei prin regresie Regression Statistics Multiple R 0.993103 R Square 0.986254 Adjusted R Square 0.984879 Standard Error 143.3336 Observations 12 ANOVA df SS MS F Significance F Regression 1 14740377 14740377 717.4845 1.21E-10 Residual 10 205445.2 20544.52 Total 11 14945822 Coefficients Standard Error t Stat P-value Lower 95% Upper 95% Intercept 18274.66 354.3315 51.57504 1.82E-13 17485.16 19064.16 X Variable 1-205.961 7.689161-26.7859 1.21E-10-223.094-188.829 Coeficienţii ecuaţiei de aproximare, denumită acum ecuaţie de regresie, sunt indicaţi în câmpurile marcate cu culoare galbenă. Valoarea Intercept reprezintă valoarea termenului liber al ecuaţiei, iar valoarea X Variable 1 reprezintă coeficientul termenului X, care în acest caz este umididatea. Intensitatea legăturii dintre variabila X (adică umiditate) şi variabila calculată Y (adică puterea calorică), este indicată de termenul afişat în câmpul de culoare gri 2 Adjusted R Square, notat şi ( R ), denumit coeficient de determinare ajustat. 2 Valoarea R = 0.984879 0.98 semnifică faptul că 98% din variaţia puterii calorice Y este datorată umidităţii X. Diferenţa până la 100%, adică 2% este reprezentată de posibile erori de experiment şi de contribuţia altor factori (alte variabile necesare în model), dintre care cel mai important se estimează că este compoziţia chimică a biomasei. Astfel se poate concluziona că ecuaţia de aproximare (sau regresie), determinată cu un grad de încredere de 95%, descrie suficient de corect variaţia puterii calorice cu umiditatea, în contextul în care 98% din variaţia puterii calorice, este determinată tocmai de umiditate. Luarea în considerare a altor factori de influenţă asupra puterii calorice şi reducerea erorilor de experiment, ar putea îmbunătăţi precizia ecuaţiei de aproximare cu maxim 2%. Eventuala creştere a preciziei ecuaţiei de aproximare (sau regresie), poate fi realizată pe baza unui număr mai mare de măsurători.

Având în vedere că rezultatele analizei prin regresie furnizează şi valorile minime şi maxime ale interceptului şi ale coeficientului care multiplică umiditatea totală, ecuaţia de regresie, poate fi scrisă sub forma: Hi 789.5 17.13 18274.66 205.961 x [kj / kg] Ecuaţia de aproximare (sau regresie) determinată şi prezentată, este valabilă numai pentru biomasa utilizată de beneficiar, reprezentând cca. 80% coajă de conifere (molid + pin din care cca. 80% molid), în amestec cu rumeguş şi cioplitură, în proporţie de cca. 20%. Pentru puterea calorică a biomasei (H im ), corespunzătoare valorii medii de 45.8% 46% a umidităţii acesteia în lunile august, noiembrie şi decembrie 2011, calculată cu ecuaţia de interpolare (sau regresie), se obţine valoarea: H im = 8849 kj/kg Aceeaşi valoare a puterii calorice se obţine şi prin calcularea valorii medii a puterilor calorice determinate experimental, la diverse umidităţi. Această valoare poate fi utilizată în bilanţuri termoenergetice.