Advanced Distributed Learning în Academia Navală Mircea cel Bătrân

Similar documents
Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice

Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 -

Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU

2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N

Semnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC)

Procesarea Imaginilor

Propuneri pentru teme de licență

METODE DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU

Fişa disciplinei. 1. Date despre program. 2. Date despre disciplina Titulari. 3. Timp total estimat. 4. Precondiţii.

SISTEM ONLINE DE ÎNVĂŢĂMÂNT

ANTICOLLISION ALGORITHM FOR V2V AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP V2V (VEHICLE-TO-VEHICLE)

Facultatea de Litere a Universității din București, Str. Edgar Quinet 5-7, București,

COMUNICAȚII INFORMATIZARE

Software Process and Life Cycle

Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows

Calculatoare Numerice II Interfaţarea unui dispozitiv de teleghidare radio cu portul paralel (MGSH Machine Guidance SHell) -proiect-

MS POWER POINT. s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila

INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ:

Textul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND

GHID DE TERMENI MEDIA

Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban

VIRTUAL INSTRUMENTATION IN THE DRIVE SUBSYSTEM MONITORING OF A MOBIL ROBOT WITH GESTURE COMMANDS

Resurse educaţionale MUST sau întrebări tip formulas pe o platformă Moodle

La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - <numarul dvs de carnet> (ex: "9",

CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET

Transmiterea datelor prin reteaua electrica

Excel Advanced. Curriculum. Școala Informală de IT. Educație Informală S.A.

ARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962)

O ALTERNATIVĂ MODERNĂ DE ÎNVĂŢARE

Mecanismul de decontare a cererilor de plata

A Compared Aproach: ASP versus PHP

Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate

Prof. dr. ing. Doina BANCIU, Director General - ICI București BIBLIO International Conference, Brașov, 2 4 June

Structura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin

Managementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare

INFORMAȚII DESPRE PRODUS. FLEXIMARK Stainless steel FCC. Informații Included in FLEXIMARK sample bag (article no. M )

Contact Center, un serviciu cri/c!

USING MOBILE AGENTS FOR INFORMATION RETRIEVAL IN B2B SYSTEMS

Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii

3. CLOUD COMPUTING Sisteme de calcul distribuite

Manual Limba Romana Clasa 5 Editura Humanitas File Type

Reţele Neuronale Artificiale în MATLAB

Prelucrarea numerică a semnalelor

Update firmware aparat foto

Documentaţie Tehnică

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE. Integrarea Sistemelor Informatice

Digitalizarea procesului educațional prin intermediul parteneriatului Telekom cu Adservio: Studiu de caz Liceul Teoretic Vasile Alecsandri, Iași

Proiectarea unui sistem informatic de evaluare în contextul implementării procesului de e-learning în învăţământul superior

Anexa nr. 1 la Hotărârea nr. 245 din Standarde moldovenești adoptate

STARS! Students acting to reduce speed Final report

D în această ordine a.î. AB 4 cm, AC 10 cm, BD 15cm

Compania. Misiune. Viziune. Scurt istoric. Autorizatii şi certificari

Lucrarea Nr.1. Sisteme de operare. Generalitati

Managementul referinţelor cu

Class D Power Amplifiers

Medii pentru instruire prin colaborare la distanta

CHAMPIONS LEAGUE 2017 SPONSOR:

CULEA MIHAELA CIOBANU. Str. Spiru Haret nr. 8, , Bacãu, România

2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un echipament HG8121H cu funcție activă de router

PROIECT. La Baze de date. Evidența activității pentru o firmă IT. Îndrumător: ș. l. dr. ing. Mirela Danubianu. Efectuat de: Grigoriev Sergiu gr.

Reţele de calculatoare

Solutii avansate pentru testarea si diagnoza masinilor industriale.

Fenomene electrostatice şi materiale dielectrice. Modelare experimentală şi numerică şi aplicaţii industriale.

PACHETE DE PROMOVARE

METODE FIZICE DE MĂSURĂ ŞI CONTROL NEDISTRUCTIV. Inspecţia vizuală este, de departe, cea mai utilizată MCN, fiind de obicei primul pas într-o

Reţele de calculatoare

Ghid de pornire rapidă

ISBN-13:

Evoluția pieței de capital din România. 09 iunie 2018

Eficiența energetică în industria românească

The driving force for your business.

CONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTULUI ÎN INDUSTRIA AUTOMOTIVE

X-Fit S Manual de utilizare

Subiecte Clasa a VI-a

Capitolul IV Utilizarea bazelor de date în Internet

REVISTA NAŢIONALĂ DE INFORMATICĂ APLICATĂ INFO-PRACTIC

DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului produselor pentru construcții UE 305/2011/UE

TIME COMPASS: O APLICAȚIE DE TIME MANAGEMENT PENTRU ANDROID

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTERE"IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE

Internet-ul a apărut în 1960 când, în SUA, Ministerul Apărării a creat Agenţia pentru proiecte de Cercetare Avansată (ARPA), care are ca obiectiv

Probleme și provocări în arhitecturile de tip cloud. Issues and Challenges in Cloud Computing Architectures

TWITRENDS SISTEM DE PROCESARE A STREAM-URILOR ÎN TIMP REAL ÎN ERA BIG DATA

Universitatea George Bariţiu, Braşov

Instrumente interactive de e-learning

ANALIZA COSTURILOR DE PRODUCTIE IN CAZUL PROCESULUI DE REABILITARE A UNUI SISTEM RUTIER NERIGID

The First TST for the JBMO Satu Mare, April 6, 2018

EN teava vopsita cu capete canelate tip VICTAULIC

FIŞA DISCIPLINEI. 3.7 Total ore studiu individual Total ore pe semestru Număr de credite 5

Ghid de utilizare a platformei elearning din cadrul portalului

VIBRAŢII TRANSVERSALE ALE UNEI BARE DUBLU ÎNCASTRATE SOLICITATE LA RĂSUCIRE ÎN MEDIU ELASTIC

Diaspora Start Up. Linie de finanțare dedicată românilor din Diaspora care vor sa demareze o afacere, cu fonduri europene

Sisteme integrate de servicii distribuite. Studii de caz

Academia de Studii Economice din București. Consiliul pentru Studii Universitare de Doctorat. Școala Doctorală Informatică Economică TEZĂ DE DOCTORAT

ANDROCHEF: SISTEM PENTRU EFICIENTIZAREA COMENZILOR CĂTRE RESTAURANTE ÎN CADRUL GRUPURILOR DE PERSOANE

Olimpiad«Estonia, 2003

SUPORT DE CURS MODULUL

Updating the Nomographical Diagrams for Dimensioning the Concrete Slabs

Expresiv și versatil.

INSTRUIRE ASISTATĂ DE CALCULATOR

ARE THE STATIC POWER CONVERTERS ENERGY EFFICIENT?

Transcription:

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 1 Advanced Distributed Learning în Academia Navală Mircea cel Bătrân Andrei Băutu Acad. Navală Mircea cel Bătrân, abautu@anmb.ro Marian Caţă Acad. Navală Mircea cel Bătrân, mcata@anmb.ro Vergil Chiţac Acad. Navală Mircea cel Bătrân, vergil_chitac@anmb.ro Abstract Lucrarea de faţă prezintă motivaţiile, obiectivele şi direcţia abordată de Academia Navală Mircea cel Bătrân din Constanţa pentru implementarea specificaţiei Advanced Distributed Learning (ADL). Având în vedere înalta pregătire a personalului implicat în acest proiect şi existenţa în cadrul instituţiei a Centrului de Tehnologii Informatice, cu profesionişti care să asigure suportul tehnic necesar, s-a optat pentru folosirea unei suite de aplicaţii open-source şi freeware, bazate pe standarde deschise, care să permită dezvoltarea şi adaptarea acestora la cerinţele specifice Academiei Navale. 1. Introducere Educaţia presupune transferul de cunoştinţe între două părţi. De-a lungul timpului, diverse modalităţi şi teorii privind educaţia au fost propuse şi testate cu rezultate variate. Dezvoltarea tehnologică din ultimele decenii şi apariţia unor instrumente sofisticate bazate pe tehnologii web au condus la elaborarea unor modalităţi noi de transfer de cunoştinţe, fiecare cu avantaje şi dezavantaje [6,7]. Când este utilizat adecvat [5], prin e-learning procesul educaţional capătă noi dimensiuni, augmentând experienţa educaţională a studenţilor şi profesorilor [4]. Una dintre problemele metodelor tradiţionale de învăţare este focalizarea pe un anumit stil de învăţare. De asemenea, furnizarea materialelor de studiu în cantităţi suficiente necesită timp şi resurse ridicate. Din acest punct de vedere, prin e-learning studenţii au acces la materiale la momentul dorit, în modul şi în cantitatea dorită [3]. Din primele faze de analiză ale oportunităţii implementării unui sistem de e-learning în Academia Navală Mircea cel Bătrân (ANMB), a rezultat necesitatea implementării unui sistem modern bazat pe tehnologii web, care să ofere mai mult decât informaţii: să permită interacţiuni între utilizatori care să conducă la formarea de comunităţi virtuale de studiu. În plus, având în vedere colaborări viitoare cu alte instituţii implicate în procesul de învăţământ, din ţară şi străinătate, a fost evidentă necesitatea implementării unui sistem bazat de standarde recunoscute în domeniul învăţământului la distanţă, precum Advanced Distributed Learning (ADL) [8], care să permită elaborarea în comun şi partajarea cursurilor. Implementare standardului ADL în ANMB a demarat printr-un proces de analiză şi identificare a obiectivelor specifice acestui demers şi acţiunilor necesare pentru îndeplinirea acestora. Obiectivul principal este creşterea gradului de instruire a cursanţilor Academiei Navale. În acest sens, s-a identificat necesitatea unor suporturi de curs uşor de accesat, căutat şi indexat, care conţin informaţii suplimentare faţă de cele predate în timpul orelor clasice de curs şi direcţii către surse de informaţii suplimentare. Cursurile virtuale sunt esenţiale studenţilor îmbarcaţi sau la forme de învăţământ cu frecvenţă redusă. Un alt obiectiv este creşterea eficienţei instruirii personalului ANMB, din punct de vedere al costurilor şi timpului. Acest obiectiv poate fi îndeplinit prin integrarea sistemului de e-learning în sistemele actuale de instruire a personalului. De asemenea, se urmăreşte creşterea capacităţii de adaptare a procesului de învăţământ la cerinţele unei pieţe dinamice, obiectiv realizabil prin folosirea unui mediu de învăţare/comunicare cel puţin la fel de dinamic World Wide Web-ul.

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 2 2. Software 2.1. Moodle/LAMP Una dintre direcţiile stabilite în faza de analiză prevede folosirea de software open-source şi freeware atunci când există alternative viabile la software-ul comercial, iar acestea nu contravin preferinţelor utilizatorilor. Această abordare permite alocarea de fonduri suplimentare pentru echipamentele de calcul şi comunicaţie necesare proiectului, în condiţiile reduceriii costului total de implementare. În concordanţă cu recomandările din faza de analiză, pe serverele ANMB dedicate ADL este instalat în totalitate software open-source. Principalul avantaj al acestei alegeri este costul nul al produselor software [2]. Un alt avantaj este gradul de adaptabilitate ridicat, întrucât produsele pot fi particularizate de către personalul Centrului de Tehnologii Informatice al ANMB şi membrii Catedrei de Matematică şi Informatică. Un exemplu concret în acest sens este extinderea facilităţilor de administrare a utilizatorilor în Moodle 1.9 de către unul dintre autorii acestei lucrări, activitate desfăşurată în cadrul programului Google Summer of Code 2007. Mai multe detalii privind obiectivele şi organizarea proiectului se găsesc pe situl Moodle [9], iar rezultatele obţinute sunt descrise în [1]. Datorită caracterului militar al instituţiei, software-ul open-source oferă şi alte avantaje: grad ridicat de securitate (erorile detectate sunt de obicei soluţionate în câteva ore sau zile) şi transparenţă (accesul la codul sursă ne asigurăă că aplicaţia nu conţine cod ascuns, nu divulgă informaţii secrete şi nu alterează date). Aplicaţia web folosită pentru implementarea sistemului de e-learning este Moodle 1, care a fost aleasă în urma unui studiu comparativ între mai multe sisteme open-source şi comerciale, ţinând cont de facilităţi, adaptabilitate, performanţă, costuri, etc. Moodle este un Learning Management System/Course Management System (LMS/CMS) open-source, compatibil cu PHP 4 şi PHP 5. Softul are un modul de instalare uşor de folosit ce permite utilizarea acestuia cu baze de date MySQL sau PostgreSQL. Datorită structurii modulare, el poate fi extins uşor printr-o serie de module de informare, predare, testare şi comunicare. 1 http://www.moodle.org Platforma folosită în faza de prototip a sistemului a fost Moodle 1.5; ulterior, în faza de utilizare s-a trecut la Moodle 1.6.1, iar în august 2007, la Moodle 1. 8.2.

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 3 Figura 1. Moodle Prima pagină pe serverul ADL al ANMB Un sit Moodle poate fi orice, de la un mediu de învăţare simplu (doar cu cursuri publice) până la unul complex, cu adnotări personale, teste, glosar de termeni, chat, ştiri, forum, funcţii de căutare, tipărire şi descărcare. Sistemul permite fiecărui utilizator să-şi creezee un mediu personalizat, cu informaţii care îl interesează (cursuri, evenimente, ştiri, mesaje pe forum etc). Comunicarea între participanţi se poate realiza prin email, forumuri sau chat (există chiar module pentru videochat). Sistemul de ajutor contextual oferă informaţii despre funcţiile aplicaţiei, dar şi sfaturi utile pentru cei ce administrează sau folosesc sistemul. Nu în ultimu rând, sistemul este multilingv, fiecare utilizator putând folosi limba preferată (avantajele fiind evidente). Figura 2. Moodle Interfaţa pentru editarea cursurilor Moodle oferă un sistem complex, dar simplu de folosit, pentru gestiunea cursurilor, utilizatorilor şi resurselor, fiind posibilă integrareaa acestuia în sistemele informatice existente deja în instituţiile care îl folosesc. Acesta constituie un avantaj având în vedere că s-a urmărit integrarea cu biblioteca virtuală implementată deja în ANMB. Pentru gestiunea cursurilor sunt disponibile un număr mare de opţiuni, de la crearea unor cursuri noi (folosind un editor HTML integrat) ), până la importarea unor pachete SCORM/IMS sau legarea către alte documente de pe web. Administrarea utilizatorilor se poate face atât prin interfaţaa web, cât şii prin intermediul funcţiilor de importare şi exportare a datelor. Pe serverele ANMB, Moodle operează într-un mediu LAMP (Linux-Apache-MySQL-PHP), o echipă care şi-a dovedit de nenumărate ori calităţile: sistemul de operaree este Mandriva Linux, serverul web este Apache 2 cu PHP 5 instalat ca modul, iar sistemul de gestiunee al bazelor de date folosit este MySQL 5. 2.2. Crearea cursurilor În paralel cu implementarea sistemului software pentru e-learning, datorită standardelor folosite (în special SCORM), a început pregătirea conţinutului digital pentru cursuri online. Pentru crearea cursurilor în format digital s-a folosit de asemenea în mare parte software open-source. Totuşi, profesorii au posibilitatea alegerii între soluţii open-source şi cele proprietare (Linux vs. Windows, OpenOffice vs. Microsoft Office). În special, pentru editarea conţinutului textual se utilizează OpenOffice sau Microsoft Office, unii utilizatori folosind editoare HTML, precum NVU sau exe ( care poate săă genereze pachete SCORM), sau editorul incorporat în Moodle: HTMLArea. Acesta din urmă se execută direct în browserul

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 4 utilizatorului (fără software auxiliar), având interfaţă şi facilităţi similare aplicaţiilor de procesare a textelor moderne. Prelucrarea şi editarea individuală a imaginilor se realizează folosind aplicaţia GIMP (http://www.gimp.org) disponibilă pentru platforme Linux şi Windows. Aceasta dispune de multe funcţii profesionale, fiind o alternativă open-source la programele proprietare cu costuri destul de ridicate (e.g. Adobe Photoshop). Deşi GIMP oferă facilităţi pentru prelucrarea pe loturi a imaginilor, aceste sarcini se realizeazăă în general cu programele IrfanView (http://www.irfanview.com) sau XnView (http://www.xnview.com), care permit prelucrarea rapidă a unui număr mare de imagini prin intermediul unei game largi de filtre grafice. Figura 3. Software freeware/open-source (NVU şi GIMP) Prelucrarea şi editarea înregistrărilor audio se realizează cu aplicaţia Audacity (http://audacity.sourceforge.net), o excelentă alternativă freeware la diverse programe comercialee (e.g. SoundForge). Pentru prelucrări video avansate, în locul unor aplicaţii proprietare (e.g. Adobe Premiere) se folosesc aplicaţiile freeware ZS4 (http://www.zs4.net) sau Wax (http://www.debugmode.com/wax), iar pentru prelucrări video simple, prelucrări pe loturi de înregistrări sau conversii de format se utilizează aplicaţia VirtualDub (http://www.virtualdub.org). Acest pachet de programe satisface cerinţele celor mai exigenţi producători de cursuri ADL. Figura 4. Software freeware/open-source (Audacity şi Wax) 3. Hardware Echipamentele hardware dedicate sistemuluii ADL se compun din două servere cu procesoaree Intel Pentium 4, Dual Core, cu frecvenţăă de lucru de 3GHz, memorie RAM 2GB DDR533, sistem de stocare RAID-1 cu hard-disk-uri Western Digital Caviar 160 GB SATA II. Pentru activităţi de predare şi testare, ANMB are amenajate în Facultatea de Marină Civilă 3 laboratoare echipate cu 12 staţii de lucru, ecrane de proiecţie şi videoproiectoare. Staţiile de lucruu sunt

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 5 calculatoare cu procesor Intel Pentium 4, Dual Core, cu frecvenţă de lucru de 1,86 GHz, memorie RAM 512 MB DDR533, hard-disk-uri 120 GB SATA II, monitoare LCD 17 şi boxe. În plus, studenţii pot utiliza calculatoarele din Biblioteca Universitară Eugeniu Botez sau laboratorul din cadrul Facultăţii de Marină Militară, cu 10 staţii de lucru similare celor de la Facultatea de Marină Civilă. Laboratoarele, serverele şi campusul ANMB sunt interconectate printr-o reţea Fast Ethernet, conectată la Internet printro conexiune de 5GBps. Pentru pregătirea conţinutului multimedia utilizat în cursuri, profesorii au la dispoziţie scanere, camere foto şi video digitale, fiind asistaţi de o echipă formată din personal al Centrului de Tehnologii Informatice al Academiei Navale. Pentru activităţile de predare din campus, la fiecare catedră sunt disponibile laptop-uri, videoproiectoare, retroproiectoare şi imprimante laser. 4. Cursuri disponibile Cursurile realizate şi cele aflate în lucru se adresează studenţilor ANMB de la forme de învăţământ la zi şi cu frecvenţă redusă. În principal, aceste cursuri sunt prelucrări digitale în spiritul ADL ale cursurilor fundamentale, opţionale şi facultative din Academia Navală, completate cu informaţii suplimentare şi resurse multimedia. În diverse faze de lucru se găsesc cursuri din ghidul de carieră şi cursuri postuniversitare care se adresează în mare parte personalului ANMB. Pe viitor, există planuri pentru introducerea unor cursuri de specializare pentru personalul ANMB, în vederea pregătirii acestuia pentru atestări externe (e.g. ECDL, Microsoft IT Academy, etc.). 5. Concluzii Sistemele open-source şi/sau freeware permit reducerea costului total de implementare a standardului ADL. Totuşi, alegerea acestei direcţii pentru implementarea ADL trebuie însoţită de o analiză atentă a resurselor disponibile (atât materiale cât şi umane) şi a avantajelor şi dezavantajelor fiecărei alternative. În cazul Academiei Navale Mircea cel Bătrân, folosirea programelor open-source este justificată de existenţa în cadrul instituţiei a Centrului de Tehnologii Informatice, cu specialişti în domeniul bazelor de date, sistemelor digitale pentru comunicaţii de date şi tehnologiilor web. 6. Bibliografie [1] E. Băutu, A. Băutu, User management improvements in Moodle, A patra Conferinţă Naţională de Interacţiune Om-Calculator RoCHI 2007, Matrix Rom, Bucureşti, pp. 133-136, ISSN 1843-4460 [2] M. Brut, Perspective pentru utilizarea mediilor de instruire FOSS în sistemul universitar românesc, A doua ediţie a Seminarului Internaţional de e-learning, 2004, http://linux.itim-cj.ro/2004/brut_mihaela.pdf [3] P. Dolog, N. Henze, W. Nejdl, M. Sintek, Personalization in distributed e-learning environments, Proceedings of the 13th International World Wide Web Conference, ACM Press, 2004, pp. 170-179 [4] D.P. Janes, M. Bullen, Making the Transition to E-learning: Strategies and Issues, Idea Group Inc, 2007 [5] W. Kim, Directions for Web-Based Learning, Advances in Web-Based Learning, Proceedings of ICWL 2006, Lecture Notes in Computer Science, Springer, Berlin, pp. 1-9 [6] V. Kolovski, J. Galletly, Towards E-learning via the semantic web, Proceedings of the 4th International Conference on Computer Systems and Technologies, ACM Press, 2003, pp. 591-596 [7] R.C. Sharma, S. Mishra, Cases on Global E-learning Practices: Successes and Pitfalls, Idea Group Inc, 2007 [8] * * *, http://www.adlnet.gov/ [9] * * *, http://www.moodle.org/