Evoluţii în domeniul asistenţei sociale în anul 2010 Asistenţa socială, componentă a sistemului naţional de protecţie socială, cuprinde serviciile sociale şi prestaţiile sociale acordate în vederea dezvoltării capacităţilor individuale sau colective pentru asigurarea nevoilor sociale, creşterea calităţii vieţii şi promovarea principiilor de coeziune şi incluziune socială. Prestaţiile sociale sunt măsuri de redistribuţie financiară destinate persoanelor sau familiilor care întrunesc condiţiile de eligibilitate prevăzute de lege, iar serviciile sociale reprezintă ansamblul complex de măsuri şi acţiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale ale persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunităţilor, în vederea prevenirii şi depăşirii unor situaţii de dificultate, vulnerabilitate ori dependenţă, pentru creşterea calităţii vieţii şi promovarea coeziunii sociale. Prestaţii sociale În scopul prevenirii, limitării sau înlăturării efectelor temporare ori permanente ale unor situaţii care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităţilor, în anul 2010 s-au acordat atât prestaţii universale cât şi ţintite, sub formă de alocații, indemnizații și ajutoare: pentru familiile nou constituite: sprijin la încheierea căsătoriei, pentru familiile cu copii: o o o o o alocația de stat pentru copii, alocaţia pentru copii nou-născuţi, trusoul pentru nou-născuţi, indemnizaţia pentru creşterea copilului sau stimulentul în cazul în care mama sau tatăl aflat în concediu de creştere a copilului realizează venituri profesionale supuse impozitului pe venit, alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală și alocația familială complementară, alocaţia lunară de plasament. pentru persoanele și familiile cu venituri mici: o o ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat, ajutoare de urgenţă, ajutoare de înmormântare, ajutoare de încălzire. pentru persoanele cu handicap - o serie de prestaţii destinate adulţilor, copiilor, precum şi familiilor care includ persoane cu handicap.
În perioada 2005-2010, preocuparea pentru o rezolvare cât mai bună a problemelor cu care se confruntă persoanele şi familiile din punct de vedere social şi economic s-a manifestat prin indexarea unor prestaţii sociale, majorarea unor praguri de eligibilitate, instituirea unor noi prestaţii, precum şi în îmbunătăţirea prevederilor legislative pe baza cărora se acordă acestea. Deoarece criza economică a condus la diminuarea nivelului de trai al familiilor cu venituri mici, în perioada 2009-2010 s-au adoptat o serie de prevederi legislative care să protejeze aceste familii, în sensul cuprinderii de noi beneficiari ai unor prestaţii existente destinate categoriilor defavorizate, precum şi al majorării cuantumurilor unor prestaţii. În anul 2010, datorită necesităţii adoptării unor măsuri care să contribuie la restabilirea echilibrului bugetar, a fost aprobată Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, prin care, începând cu luna iulie 2010: - a fost diminuat cu 15% cuantumul indemnizaţiei pentru creșterea copilului, acordată în temeiul art.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului. Măsura diminuării cuantumului indemnizației pentru creșterea copilului s-a aplicat până la sfârşitul anului 2010. - au fost abrogate o serie de acte normative care au instituit următoarele prestaţii sociale: sprijinul financiar la constituirea familiei, trusoul pentru nou-născuţi, alocaţia pentru copiii nou-născuți, acestea nemaifiind acordate începând cu luna iulie 2010. Astfel, evoluţia înregistrată în perioada 2005 2010 a fost următoarea: Alocaţia de stat pentru copii Alocaţia are caracter universal, fiind acordată copiilor în vârstă de până la 18 ani, precum şi tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, care urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional, organizate în condiţiile legii, până la terminarea acestora. Pentru copiii în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului care are un handicap, începând cu anul 2007 alocaţia de stat se acordă în cuantum de 200 lei/lună/copil. Pentru copiii care nu au un handicap şi sunt în vârstă de peste 2 ani, începând cu anul 2009 cuantumul este de 42 lei/lună/copil, iar pentru copiii mai mari de 3 ani care au un handicap cuantumul este dublu (84 lei). Tabelul nr.1 Evoluţia cuantumurilor alocaţiei de stat pentru copii, 2004-2010 (lei/lună/copil) Cuantumul alocaţiei 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 -pentru copiii în vârstă de până la 21 24 24 200 200 200 200 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului care are un handicap -pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 21 24 24 25 32 1) 42 42 3 şi 18 ani, care nu au un handicap 40 2) - pentru copiii cu vârsta cuprinsă 42 48 48 50 64 1) 84 84 între 3 şi 18 ani, care au un handicap 80 2) 1) 1 ianuarie - 29 februarie 1 martie - 31 decembrie
În ceea ce priveşte numărul de copii care au beneficiat de această prestaţie, în perioada 2004-2010 acesta a avut următoarea evoluţie: Graficul nr.1 Evoluţia numărului mediu lunar de beneficiari de alocaţie de stat pentru copii, 2004-2010 Trebuie menţionat că, începând cu luna ianuarie 2008, plata alocaţiei de stat pentru copii s-a realizat integral din bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, iar cifra din anul 2008 nu reflectă în totalitate numărul de copii care au primit această prestaţie. În anul 2010, alocaţia de stat s-a acordat pentru un număr mediu lunar de 3.892.407 copii, din care: 390.431 copii care au vârsta mai mică de 2 ani şi nu au un handicap, (10,0% din total); 6.834 copii care au vârsta mai mică de 3 ani şi au un handicap (0,2% din total); 3.441.126 copii care au vârsta mai mare de 2 ani şi nu au un handicap (88,4% din total); 54.016 copii care au vârsta mai mare de 3 ani şi au un handicap (1,4% din total). Număr de beneficiari Tabelul nr.2 - Numărul mediu lunar de beneficiari de alocaţie de stat pentru copii, 2010 din total: copii fără un copii mai mici copii mai mici de copii cu un handicap, de 2 ani, fără 3 ani, handicap, mai mai mari de 2 un handicap cu un handicap mari de 3 ani ani 3.892.407 390.431 6.834 3.441.126 54.016 Între regiuni, diferă ponderea copiilor sub 2 ani beneficiari de alocaţie de stat pentru copii (respectiv sub 3 ani pentru cei care au un handicap): minimul a fost de 8,9% în regiunea Sud-Vest Oltenia, iar maximul în regiunea Bucureşti Ilfov, de 14,2%.
Graficul nr.2 Numărul mediu lunar de copii beneficiari de alocaţie de stat pentru copii, pe regiuni de dezvoltare, in anul 2010 Dacă se analizează distribuţia pe judeţe, cei mai mulţi copii beneficiari se găseau în Municipiul Bucureşti (269.067) şi în judeţele Iaşi (174.506), Suceava (155.625), Bacău (142.854) şi Prahova (141.321). Valorile cele mai mici (sub 50 mii copii) au fost înregistrate în judeţele Tulcea, Covasna şi Sălaj. Cifra prezentată anterior, de 3.892.407 beneficiari, reprezintă numărul de copii care au primit efectiv sumele cuvenite. Însă numărul total de copii care au avut în anul 2010 dreptul la alocaţia de stat a fost de 3.913.770, din care 50,5% au avut domiciliul în urban si 49,5% în rural. Graficul nr.3 Distribuţia numărului de copii beneficiari de alocaţie de stat pentru copii, pe medii de rezidenţă, 2010 Deşi la nivel naţional ponderea celor două medii de rezidenţă este aproape egală, la nivel de judeţ aceasta variază mult. În 17 judeţe ponderea în total beneficiari de alocaţie de stat pentru copii a celor ce domiciliau în mediul rural a fost de peste 60%. Valorile cele mai mari ale acestui indicator au fost în judeţele
Călăraşi (cu 84,0%) Giurgiu (cu 72,6%) Vrancea (cu 72,4%) Prahova (cu 70,8%). Cele mai mici (de sub 25%) s-au întâlnit în judeţele Constanţa, Hunedoara şi Tulcea. Sumele plătite de M.M.F.P.S. ca alocaţii de stat pentru copii s-au ridicat în anul 2010 la 2.916.950.652 lei, fiind mai mari cu 22.445.090 lei (cu aproape 1%) faţă de cele plătite în anul anterior. În privinţa numărului de beneficiari, media lunară calculată pentru anul 2010 este puţin mai mare decât cea calculată pentru anul 2009 (cu 4.393 copii). Alocaţia pentru copiii nou-născuţi Alocaţia pentru copiii nou-născuţi s-a acordat în anul 2010 o singură dată, pentru fiecare dintre primii 4 copii născuţi vii, în cuantum de 230 lei. În anul 2010 numărul total de beneficiari ai alocaţiei a fost de 128.802 copii, pentru care s-au plătit 29.633.830 lei. Faţă de anul anterior, s-a înregistrat o scădere considerabilă a numărului de beneficiari ai acestei alocaţii, de 67.765 copii (34,5%), precum şi a sumelor cheltuite, de 14.814.860 lei (33,3%), având în vedere faptul că prestaţia nu s-a mai acordat începând cu luna iulie a anului 2010. Tabelul nr.3 Evoluţia cuantumului alocaţiei pentru copiii nou-născuţi (lei), 2005-2010 Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Cuantumul alocaţiei pentru 186 195 204 213 230 230 copiii nou născuţi Graficul nr.4 Evoluția numărului total de beneficiari ai alocației pentru nou-născuți, 2004-2010
În Municipiul Bucureşti au fost cei mai mulţi beneficiari ai acestei alocaţii (13.601), un număr mare de beneficiari înregistrându-se, de asemenea, în judeţele Iaşi (6.310), Prahova (4.830), Constanţa (4.737), Suceava (4.273), Cluj (4.244), Timiş (4.112), Dolj (4.015) şi Bacău (3.994). Graficul nr.5 Numărul total de beneficiari de alocaţie pentru copii nou-născuţi, pe regiuni de dezvoltare, 2010 Trusoul pentru nou născuţi Începând cu 1 ianuarie 2007 s-a acordat 150 lei, pentru fiecare copil nou-născut, respectiv contravaloarea unui trusou care să cuprindă haine, lenjerie şi produse pentru îngrijire.. Acest trusou s-a acordat de către autorităţile administraţiei publice locale, o singură dată, la ieşirea copilului din maternitate sau la eliberarea certificatului de naştere. Graficul nr.6 Evoluția numărului total de beneficiari ai trusoului pentru nou-născuți, 2007-2010
Numărul total de beneficiari a fost de 149.455 copii, iar sumele acordate pentru plata trusoului s-au ridicat la 22.508.224 lei. Comparativ cu anul precedent, a avut loc o reducere de 52.711 copii (26,1%) şi de 7.802.811 lei (25,7%), datorată faptului că această prestaţie nu s-a mai acordat începând cu luna iulie 2010. Dintre regiuni, cel mai mare număr de beneficiari se regăsea în Nord-Est (18,6% din numărul total de beneficiari). La polul opus erau regiunile Vest şi Sud-Vest, fiecare cu mai puţin de 9% din total. În Municipiul Bucureşti au fost cei mai mulţi beneficiari (14.823) ai acestui tip de prestaţie, următoarele judeţe în ierarhie fiind Iaşi cu 7.043 beneficiari, Constanţa cu 5.649, Suceava cu 5.562, Bacău cu 5.269, Timiş cu 5.159 şi Prahova cu 5.015 beneficiari. Valorile cele mai mici (sub 2.000 de beneficiari) s-au înregistrat în judeţele Tulcea, Sălaj, Mehedinţi, Caraş Severin, Covasna şi Giurgiu. Graficul nr.7 Numărul total de beneficiari de trusou, pe regiuni de dezvoltare, 2010 Indemnizaţia pentru creşterea copilului şi stimulentul Actul normativ care a instituit aceste prestaţii a fost modificat la sfârşitul anului 2008 în scopul corectării unor inechităţi referitoare la persoanele al căror nivel de salarizare depăşea pe cel al indemnizaţiei acordate anterior (de 600 lei). Astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2009, persoanele care, în ultimul an anterior datei naşterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, precum şi de o indemnizaţie lunară în cuantum de 600 lei sau, opţional, în cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 lei 1, în timp ce în anul anterior cuantumul 1 Legea nr.257/2008 pentru modificarea alin. (1) al art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului
indemnizaţiei era de 600 lei, indiferent de veniturile realizate. Aşa cum s-a menţionat anterior, valoarea calculată a indemnizaţiilor plătite s-a redus începând cu luna iulie 2010 cu 15%. În anul 2010, în medie 206.264 persoane au beneficiat lunar de indemnizaţie pentru creşterea copilului sau stimulent, pentru care a fost cheltuită suma de 2.224.981.443 lei. Dintre aceştia, 196.495 persoane au primit indemnizaţie pentru creşterea copilului, un număr mai mare cu 15.090 persoane decât în anul 2009. Graficul nr.8 Numărul mediu de beneficiari de indemnizaţie sau stimulent, pe regiuni de dezvoltare, 2010 Cei mai mulţi beneficiari de indemnizaţie s-au aflat în regiunile Bucureşti - Ilfov, Nord-Est, şi Nord- Vest (fiecare cu peste 28 mii beneficiari). Dacă se analizează distribuţia beneficiarilor pe judeţe, cei mai mulţi beneficiari s-au înregistrat în Municipiul Bucureşti (25.575), şi în judeţul Prahova (7.886). Peste 7.000 de beneficiari locuiau în judeţele Cluj, Iaşi, Timiş şi Bihor. Graficul nr.9 Evoluția numărului mediu de beneficiari de indemnizație pentru creșterea copilului, 2006 2010
Suma medie lunară plătită pentru o persoană beneficiară de indemnizaţie a crescut de la 798 lei în anul 2009 la 938 lei în anul 2010. Există în această privinţă diferenţe mari între regiuni şi judeţe. Graficul nr.10 Numărul mediu lunar de beneficiari de indemnizaţie pentru creşterea copilului, pe regiuni de dezvoltare, 2010 Pentru beneficiarii de indemnizaţie pentru creşterea copilului se plătesc contribuţii de asigurări sociale de sănătate, sumele cheltuite în acest scop în anul 2010 fiind de 122.718.652 lei. Un număr de 9.769 persoane îndreptăţite să beneficieze de indemnizaţie pentru creşterea copilului care au realizat venituri profesionale supuse impozitului pe venit, au primit un stimulent lunar în cuantum de 100 lei, sumele cheltuite în acest scop de la bugetul de stat în anul 2010 fiind de 12.256.609 lei. Graficul nr.11 Evoluția numărului mediu lunar de beneficiari de stimulent, 2006-2010
Faţă de anul anterior, numărul de beneficiari de stimulent s-a redus cu 4.806 persoane (33,0%), ca efect conjugat al măririi sumelor acordate cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului, precum şi al crizei economice care a generat locuri de muncă mai puţine şi mai nesigure. Cea mai mare parte a beneficiarilor acestor prestaţii locuiesc în mediul urban, ponderea acestora în total beneficiari fiind de 65,7% în cazul indemnizaţiei pentru creşterea copilului şi 72,9% în cazul stimulentului. În cazul judeţelor Braşov, Suceava, Hunedoara, Brăila, Constanţa şi Tulcea ponderea celor din mediul urban în total beneficiari de indemnizaţie era mai mare de 77,0%. Ponderea celor din mediul urban în total beneficiari de stimulent era mai mare de 80% în judeţele Timiş, Tulcea, Cluj, Dolj, Braşov şi Hunedoara. Graficul nr.12 Numărul mediu lunar de beneficiari de stimulent, pe regiuni de dezvoltare, 2010 Din totalul familiilor îndreptăţite să obţină indemnizaţia pentru creşterea copilului sau stimulentul, 18,0% aveau ca reprezentant legal persoane de sex masculin, şi anume 37.308 familii. În mediul urban locuiau 17.415 dintre acestea, reprezentând 12,8% din totalul beneficiarilor din mediul urban, Iar în mediul rural 19.893 familii, reprezentând 28,3% din totalul beneficiarilor din rural. Alocaţia familială complementară şi alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală Cele două alocaţii se adresează familiilor ce au în îngrijire copii şi realizează venituri sub valoarea unui prag stabilit de lege. Limita de venituri nete lunare pe membru de familie până la care s-au acordat aceste prestaţii a fost în anul 2010 de 470 lei.
Tabelul nr. 4 - Limita de venituri nete lunare pe membru de familie până la care se acordă alocaţia familială complementară şi cea de susţinere pentru familia monoparentală, 2008 2010 (lei) Începând cu luna: Indicator Ianuarie Noiembrie Ianuarie Februarie Iunie 2010 2008 2008 2009 2009 2009 Limita de venituri 184 423,3 465,9 480,8 470 470 (lei/lună/persoană) Cuantumurile acestora variază, în funcţie de componenţa familiei, între 50 şi 70 lei, în cazul alocaţiei complementare, şi între 70 şi 90 lei, în cazul alocaţiei pentru familia monoparentală. Pentru familiile beneficiare de ajutor social, cuantumul alocaţiei familiale complementare este majorat cu 25%. Tabelul nr.5 Cuantumurile celor două alocaţii familiale, 2005-2010 Anii Indicator 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Alocaţia familială complementară familii cu 1 copil 32 34 36 38 50 50 familii cu 2 copii 38 40 42 44 60 60 familii cu 3 copii 43 45 47 49 65 65 familii cu 4 şi mai mulţi copii 48 50 52 54 70 70 Alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală familii cu 1 copil 48 50 52 54 70 70 familii cu 2 copii 56 59 62 65 80 80 familii cu 3 copii 64 67 70 73 85 85 familii cu 4 şi mai mulţi copii 72 76 79 83 90 90 În graficul nr.12 se pot observa că, pe măsură ce creşte numărul de copii din familie, cuantumurile celor două alocaţii iau valori mai mari. Graficul nr.13 Cuantumurile alocaţiei familiale complementare şi alocaţiei de susţinere pentru familia monoparentală, 2010 (lei) 100 90 80 70 60 50 50 60 65 70 70 80 85 90 40 30 20 Alocaţia familială complementară Alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală Familii cu un copil Familii cu 2 copii Famillii cu 3 copii Familii cu 4 sau mai mulţi copii
În anul 2010, în medie, 805.265 de familii au primit lunar aceste alocaţii, ceea ce înseamnă că mai mult de 1.412 mii copii (36,3% din totalul copiilor care au primit alocaţia de stat pentru copii) trăiesc în familii cu venituri mici. Tabelul nr.6 - Numărul mediu lunar familii beneficiare de prevederile O.U.G. nr. 105/2003 privind acordarea alocaţiei familiale complementare şi a alocaţiei de susţinere pentru familia monoparentală, 2010 Din total, în funcţie de structura familială: Indicator cu doi cu trei cu patru sau cu un copil copii copii mai mulţi copii alocaţii, din care: 805.265 369.421 309.212 82.784 43.848 Alocaţia familială complementară 604.609 247.893 256.497 65.652 34.567 Alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală 200.656 121.528 52.715 17.132 9.281 Numărul mediu lunar de familii beneficiare de alocaţiile pentru familiile cu copii reglementate prin O.U.G. 105/2003 a înregistrat o creştere importantă, fiind plătite în anul 2010 comparativ cu anul precedent mai mult cu 62.728 alocaţii (8,4%). Sumele plătite s-au ridicat în anul 2010 la 631.206.192 lei, din care 70% pentru alocaţia familială complementară şi 30% pentru alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală. Faţă de anul anterior, sumele au fost mai mari decât în anul precedent cu 45.442.924 lei (9,2%). Alocaţia familială complementară De alocaţia familială complementară au beneficiat în anul 2010 un număr de 604.609 familii, în creştere cu 56.030 familii faţă de anul 2009. Graficul nr.14 Evoluția numărului de beneficiari ai alocației familiale complementare, 2004-2010 Familiile cu un copil reprezentau 41,0% din totalul beneficiarilor ai acestei alocaţii.
Graficul nr.15 Numărul mediu lunar de familii beneficiare de alocaţie familială complementară, în funcţie de structura familială, 2010 Regiunea Nord-Est prezenta cel mai mare număr de familii beneficiare (27,9% din numărul total de beneficiari la nivel naţional), datorită faptului că în judeţele Suceava, Iaşi, Bacău, Vaslui şi Botoşani locuiau cei mai mulţi beneficiari (peste 23,0 mii în fiecare judeţ). Valoarea din judeţul Suceava (de 38.058 familii beneficiare) a fost de 32,5 de ori mai mare decât cea din Municipiul Bucureşti (de 1.172 familii beneficiare). În mediul rural domiciliau mai mult de trei sferturi din beneficiarii de alocaţie complementară (75,7%). Cele mai mari ponderi (peste 90%) le înregistrau judeţele Vâlcea, Neamţ, Iaşi, Vrancea şi Călăraşi. Graficul nr.16 Numărul mediu lunar de familii beneficiare de alocaţie familială complementară, pe regiuni de dezvoltare, 2010 Sumele plătite în anul 2010 au fost de 442.171.255 lei, mai mari cu 9,2% decât în anul anterior. Suma medie la nivel naţional a fost de 60,9 lei/lună/familie beneficiară.
Alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală Numărul de beneficiari de alocaţie pentru familia monoparentală a cunoscut o creştere de la 193.958 familii in anul 2009 la 200.656 familii in anul 2010. Graficul nr.17 Evoluția numărului mediu lunar de beneficiari ai alocației de susținere pentru familia monoparentală, 2004-2010 Ponderea cea mai mare în totalul familiilor beneficiare o deţin familiile cu un copil (60,6%). Graficul nr.18 Numărul mediu lunar de familii beneficiare de alocaţie de susţinere pentru familia monoparentală, în funcţie de structura familială, 2010 Numărul de copii care trăiesc în familii monoparentale cu venituri mici a fost în anul 2010 de peste 315,5 mii copii. În familii monoparentale beneficiare cu 1 copil se regăseau 121,5 mii copii, în familiile cu 2 copii 105,4 mii, în familiile cu 3 copii 51,4 mii, iar în cele cu 4 sau mai mulţi copii peste 37,2 mii copii.
Tabelul nr. 7 - Indicatori privind numărul de beneficiari de alocaţie de susţinere pentru familia monoparentală, în funcţie de componenţa familiei, 2010 Indicator Numărul mediu lunar de familii beneficiare Ponderea tipurilor de familii în total beneficiari (%) Numărul mediu lunar estimat de copii beneficiari Familii cu 1 copil Familii cu 2 copii Familii cu 3 copii Familii cu 4 sau mai mulţi copii 200.656 121.528 52.715 17.132 9.281 100,0 60,6 26,3 8,5 4,6 315.478 121.528 105.430 51.396 37.124 Cei mai mulţi beneficiari au fost în regiunea Sud-Muntenia (38.782), de 7,6 ori mai mulţi decât regiunea Bucureşti-Ilfov. Graficul nr.19 Numărul mediu lunar de familii beneficiare de alocaţie de susţinere pentru familia monoparentală, pe regiuni de dezvoltare, 2010 Numărul de familii beneficiare de alocaţie familială complementară şi de venit minim garantat a fost în anul 2010 de 63.517 familii (ceea ce înseamnă o pondere de 10,5% din totalul beneficiarilor de alocaţie familială complementară). Ponderea beneficiarilor de alocaţie de susţinere care locuiau în mediul rural în total beneficiari ai acestei alocaţii era de 68,6%, mai mică decât în cazul alocaţiei familiale complementare, prezentată mai sus, ceea ce înseamnă că mai degrabă se găsesc în mediul rural familii sărace cu mulţi copii decât familii monoparentale. Judeţele care înregistrau ponderi ale mediului rural mai mari de 80% sunt Argeş, Sălaj, Vâlcea, Dolj, Teleorman, Giurgiu, Iaşi, Bistriţa-Năsăud, Vrancea şi Călăraşi (cea din urmă fiind de aproape 90%). Ponderi sub 40% se regăseau în judeţele Covasna, Hunedoara, Constanţa, Suceava, Tulcea (ultima fiind de 24,2%).
Evoluţia numărului de familii beneficiare faţă de anul anterior arată o creştere de circa 5.900 copii beneficiari de această alocaţie. Sumele plătite pentru prestaţie în anul 2010 au fost de 189.034.937 lei (cu 8.299.503 lei mai mari decât în anul 2009). Bărbaţii cu venituri mici care au în îngrijire copii reprezentau 19,8% din totalul beneficiarilor de alocaţie de susţinere (40.359 comparativ cu 203.747). Dintre aceştia 32.707 locuiau în mediul rural (81,0%) şi 7.652 în mediul urban (19,0%). Majoritatea bărbaţilor beneficiari aveau unul sau doi copii (63,1%, respectiv 25,4%), ceea ce arată că familiile cu venituri mici care au ca unic părinte tatăl sunt mai puţin numeroase. Sprijinul financiar la încheierea căsătoriei Pentru familiile nou constituite s-a acordat, începând cu anul 2007 un sprijin financiar în cuantum de 200 euro, indiferent de cetăţenia soţilor, cu condiţia ca fiecare dintre soţi să se afle la prima căsătorie şi să aibă domiciliul sau reşedinţa în România. În anul 2010 numărul celor care s-au căsătorit şi au beneficiat de acest program a fost de 42.038 familii, în scădere faţă de anul 2009 cu 51.741 familii. Graficul nr.20 Evoluția numărului de beneficiari ai sprijinului financiar la încheierea căsătoriei, 2007-2010 Cei mai mulţi beneficiari s-au înregistrat în Municipiul Bucureşti (4.084 beneficiari), precum şi în judeţele Constanţa (2.068) şi Timiş (1.604).
Graficul nr. 21 Numărul total de beneficiari ai sprijinului financiar la încheierea căsătoriei, pe regiuni de dezvoltare, 2010 (familii) Sumele plătite în anul 2010 au fost de 35.819.168 lei, mai mici cu 42.412.684 lei faţă de anul anterior, având în vedere faptul că acest sprijin financiar nu s-a mai acordat începând cu luna iulie. Alocaţia lunară de plasament Pentru fiecare copil faţă de care s-a luat măsura plasamentului s-a acordat în anul 2010 o alocaţie lunară de plasament, de 97 lei/lună/copil. Pentru copiii cu handicap alocaţia de plasament s-a acordat în cuantum majorat cu 50%. Tabelul nr.8 Evoluţia cuantumului alocaţiei lunare pentru plasament, 2005 2010 Cuantum 2005 2006 2007 2008 2009 2010 -pentru copii fără un handicap 78 82 86 90 97 97 - pentru copiii cu un handicap 117 123 129 135 145,5 145,5 Numărul mediu lunar de beneficiari a fost în anul 2010 de 43.779 copii, din care 1.924 au fost copii cu handicap (circa 4,4%). Graficul nr.22 Evoluția numărului mediu de beneficiari ai alocației lunare pentru plasament, 2004 2010
Cele mai multe alocaţii (peste 1.500) s-au acordat în Municipiul Bucureşti şi în judeţele Galaţi, Constanţa, Bihor, Iaşi, Timiş şi Vaslui (cel din urmă cu un maxim de 2.454 beneficiari). În judeţele Bihor şi Maramureş numărul de copii cu handicap aflaţi în plasament a fost mai mare de 100. Graficul nr. 23 - Numărul total de beneficiari ai alocației lunare pentru plasament, pe regiuni de dezvoltare, 2010 Venitul minim garantat Cel mai important program care se adresează combaterii sărăciei este venitul minim garantat aprobat prin Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu completările şi modificările ulterioare. Legea privind venitul minim garantat urmăreşte îndeplinirea obligaţiilor asumate de România prin ratificarea Cartei Sociale Europene revizuite şi anume a prevederilor articolului 13 privind dreptul la asistenţă socială şi medicală, în sensul ca orice persoană care nu dispune de resurse suficiente şi care nu este în măsură să şi le procure prin propriile mijloace sau să le primească dintr-o altă sursă, să poată beneficia de o asistenţă corespunzătoare. În vederea reducerii impactului negativ al crizei economice asupra nivelului de trai al persoanelor cele mai sărace, cuantumul prestației este actualizat periodic. Nivelurile venitului minim garantat stabilite prin lege au fost corelate cu alte tipuri de venituri ale populaţiei (salariul de bază minim brut pe ţară, indemnizaţia de şomaj) şi în raport cu numărul de persoane din familie. Tabelul nr.9: Nivelul venitului minim garantat acordat unei persoane singure 2002 2010 Anul Nivelului venitului minim garantat acordat unei persoane singure (lei) 2002 63,0 2003 74,0 2004 82,5 2005 88,3 2006 92,0 2007 96,0 2008 100,0 2009 (ian. iun.) 108,0 2009 (iul.) -2011 125,0
Analizând comparativ numărul de cereri de ajutor social se poate observa că acestea au avut o tendinţă de creştere până la finele anului 2004, după care numărul a început să scadă ajungând la sfârşitul anului 2006 sub nivelul anului 2002. Perioada 2007 2010 se caracterizează printr-o tendință de creștere a numărului de cereri de ajutor social aflate în plată. Graficul nr.24 Numărul de cereri de ajutor social la 31 decembrie, în perioada 2004 2010 Potrivit acestei legi, venitul minim garantat se asigură prin acordarea unui ajutor social lunar, pe baza unei cereri şi a unei declaraţii pe propria răspundere, însoţite de actele doveditoare privind componenţa familiei şi veniturile membrilor acesteia, cerere care se înregistrează la primarul localităţii sau, după caz, al sectorului municipiului Bucureşti. Valoarea ajutorului social lunar se calculează ca diferenţă între nivelul venitului minim garantat prevăzut de lege şi venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure. Deoarece s-au constatat întârzieri la plata lunară a drepturilor, precum şi datorită necesităţii prevederii unor sancţiuni mai aspre pentru nerespectarea prevederilor legii, în luna decembrie 2010 a fost adoptată Legea nr. 276/2010, care a prevăzut asigurarea fondurilor necesare pentru plata ajutorului social, precum şi pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Acordarea ajutorului social pentru asigurarea venitului minim garantat este condiţionată de prestarea unei activităţi în folosul comunităţii şi reprezintă totodată o măsură complementară cu acordarea altor beneficii cum ar fi: asigurarea medicală, ajutorul de urgenţă, ajutorul pentru încălzirea locuinţei. Valoarea medie calculată la nivel naţional a ajutorului social acordat în anul 2010 a fost de 172 lei/familie beneficiară, respectiv 68 lei/persoană dintr-o familie beneficiară.
Structura familială IV. Asistenţă Socială / Social Assistance Tabelul nr. 10. Comparaţie între sumele medii acordate ca ajutor social şi nivelul venitului minim garantat în anul 2010 Nivelul venitului minim garantat (valoarea maximă prevăzută de lege) -lei/lună/familie- Valoarea medie calculată a ajutorului social acordat în anul 2010 -lei/lună/familie- -lei/lună/persoană din familie- 0 1 2 3 - persoană singură 125 112 112 - familie formată din 2 persoane 225 170 85 - familie formată din 3 persoane 313 203 68 - familie formată din 4 persoane 390 231 58 - familie formată din 5 persoane 462 256 51 - familie formată din 6 sau mai multe persoane 493* 237 39 * Valoare calculată pentru o familie de 6 persoane Se observă că pe măsură ce creşte numărul de persoane din familie creşte şi suma acordată acesteia ca ajutor social, o excepţie făcând familiile formate din 6 sau mai multe persoane, pentru care valoarea medie a ajutorului a fost uşor mai redusă decât cea calculată pentru familiile formate din 5 persoane. Nivelul venitului minim garantat pentru o persoană singură este mai mic decât pragurile de sărăcie, exprimate în preţuri ale anului 2009. Graficul nr. 25 Comparaţie privind nivelurile unor indicatori de incluziune socială, (lei/persoană/lună) În anul 2010, un număr însemnat de familii au solicitat acordarea de ajutoare sociale, fiind înregistrate cumulat la nivel naţional 69.122 de solicitări pentru acordarea acestei prestaţii, ceea ce înseamnă o medie lunară de 5.760 cereri. Trendul a fost descendent în prima parte a anului şi apoi ascendent începând cu luna iulie. Valoarea maximă a fost de 8.836 cereri, corespunzătoare lunii noiembrie. În luna decembrie au fost înregistrate 5.358 cereri. Datorită înrăutăţirii situaţiei economice a familiilor vulnerabile cu venituri mici, numărul de cereri aprobate sau repuse în plată a fost mult mai mare decât al cererilor înregistrate, decalajul dintre aceşti doi indicatori luând valori între 3.400 şi 9.832 de cereri (acest maxim a fost atins în luna decembrie).
Acţiunile de control declanşate de MMFPS, începând cu luna iunie, au determinat o creştere accentuată a numărului de cereri suspendate în lunile iunie, iulie şi august. Lunile iulie şi august au marcat ieşirea din plată a multor beneficiari de ajutor social, ca urmare a acţiunilor de control menţionate. În primele luni ale anului a existat o tendinţă de creştere a numărului de cereri aflate în plată. Ca o consecinţă a acţiunilor de control menţionate, numărul cererilor aflate în plată s-a redus semnificativ în a doua parte a anului. Graficul nr. 26 Evoluţia numărului de cereri aflate în plată la sfârşitul lunii, în anul 2010 La 31 decembrie 2010 erau plată 269.214 cereri, cu 5.726 cereri mai multe decât la sfârşitul lunii noiembrie şi cu 26.937 mai puţine decât cele înregistrate la 1 ianuarie 2010. Tabelul nr. 11. Evoluţia numărului de cereri de ajutor social în anul 2010 Indicator Valoare Existent la 1 ianuarie 2010 296.151 Existent la 1 decembrie 2010 263.488 Numărul de cereri înregistrate - în luna decembrie 5.358 - în anul 2010 69.122 Aprobate sau repuse în plată - în luna decembrie 15.190 - în anul 2010 137.953 Suspendate din plată - în luna decembrie 5.637 - în anul 2010 99.174 Ieşite din plată - în luna decembrie 3.827 - în anul 2010 65.716 Existent la 31 decembrie 2010 269.214
Datorită întârzierilor în asigurarea plăţilor la începutul anului, numărul de ajutoare plătite (şi implicit sumele acordate) au avut o tendinţă crescătoare în primele trei luni ale anului, tendinţa generală în perioada următoare fiind de scădere, datorită reducerii numărului de cereri aflate în plată. Legea nr.276/2010 a prevăzut ca plata drepturilor de ajutor social aferente lunii decembrie 2010, precum şi a drepturilor restante până la 31 decembrie 2010 să se efectueze de către agenţiile teritoriale de prestaţii sociale. Astfel, suma aferentă plăţii drepturilor curente si restante din luna decembrie 2010 a fost de 54.141.821 lei, cu 15.453.966 lei mai mare decât în luna anterioară. Graficul nr. 27 Evoluţia numărului de ajutoare sociale plătite şi a sumelor plătite, în anul 2010 În luna decembrie 2010 s-au plătit 278.859 ajutoare, mai mult cu 58.195 ajutoare faţă de luna noiembrie. Astfel, creşterea procentuală a numărului de ajutoare sociale plătite a fost de 26,4%, iar a sumelor plătite a fost de 39,9%, datorită restanţelor plătite, aşa cum s-a menţionat anterior. Din analiza datelor cumulate la nivel de an, rezultă că, la nivel naţional, în anul 2010 comparativ cu anul 2009, au fost plătite mai mult cu 10.763 ajutoare şi o sumă mai mare cu 64.514.856 lei (232.366 ajutoare comparativ cu 221.603 ajutoare, respectiv 479.099.136 lei, faţă de 414.584.280 lei).
Graficul nr.28 Distribuţia numărului mediu de familii beneficiare de ajutor social, în funcţie de structura familială, în anul 2010 familii beneficiare: 232.366 Cea mai mare parte din persoanele beneficiare se aflau în familii formate din patru persoane. Graficul nr.29 Distribuţia numărului mediu de persoane beneficiare de ajutor social, în funcţie de structura familială, în anul 2010 estimat persoane beneficiare: 583.268 *S-a considerat că acest tip de familie este compus din 6 persoane Deşi persoanele singure au reprezentat 38% din numărul total de familii beneficiare, acestea au primit un sfert din totalul sumelor alocate.
Graficul nr.30 Ponderea tipurilor de familii beneficiare de ajutoare sociale, în total familii beneficiare, în anul 2010 Corespunzător sumelor plătite la nivelul întregului an 2010, de 479.099.136 lei, suma medie lunară plătită în această perioadă a fost de 39.924.928 lei. Graficul nr. 31 Ponderea sumelor plătite, în funcţie de structura familială, în total sume plătite, în anul 2010 De programul de acordare a venitului minim garantat în anul 2010 au beneficiat circa 583.300 persoane defavorizate, fiind principalul instrument de politică socială cu impact asupra reducerii sărăciei şi marginalizării sociale. Ajutorul rambursabil acordat persoanelor refugiate 2 În anul 2010, un număr mediu lunar de 40 persoane au beneficiat de ajutorul rambursabil acordat persoanelor refugiate, în sumă totală de 218.160 lei. Această prestaţie s-a acordat doar în 7 judeţe: Iaşi, Cluj, Maramureş, Galaţi, Suceava, Timiş şi în Municipiul Bucureşti, ultimul înregistrând cei mai mulţi beneficiari: 10 refugiaţi. 2 Legea nr.122/2006 privind azilul în România
Ajutoare de urgenţă 3 IV. Asistenţă Socială / Social Assistance Pentru sprijinirea familiilor aflate în situaţii de necesitate datorate calamităţilor naturale, incendiilor şi accidentelor, prin programul de acordare a ajutoarelor de urgenţă au fost plătite în anul 2010 de la bugetele locale un număr de 54.646 ajutoare (cu 17.596 mai multe decât în anul anterior), în sumă de 29.096.481 lei. Judeţele cu cele mai multe ajutoare de urgenţă (peste 1.500) au fost Hunedoara, Buzău, Prahova, Brăila, Vaslui, Iaşi, acesta din urmă cu aproape 5.088 ajutoare. În Municipiul Bucureşti s-au acordat 22.284 ajutoare, în sumă de 17.479.160 lei (60,1% din sumele acordate la nivel naţional), faţă de anul anterior fiind acordate mai mult cu 16.096 ajutoare şi cu 13.542.657 lei. Ajutoare de înmormântare 4 Familiile beneficiare de venit minim garantat care se află în situaţie de dificultate ca urmare a decesului unui membru de familie pot beneficia de ajutor pentru acoperirea unei părţi din cheltuielile de înmormântare, acordat de către autorităţile publice locale. În anul 2010 de la bugetul local s-au acordat 4.778 ajutoare de înmormântare, sumele plătite fiind de 2.207.030 lei. Prestaţii destinate persoanelor cu handicap 5 Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap prevede acordarea unor prestaţii destinate atât adulţilor, cât şi copiilor cu handicap, precum şi familiilor care au în componenţa lor persoane cu handicap. Adulţii cu handicap vizual grav au primit în anul 2010 pentru plata însoţitorului o indemnizaţie calculată pe baza salariului net al asistentului social debutant cu studii medii din unităţile de asistenţă socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi. Pentru adulţii cu handicap grav şi accentuat s-a acordat o indemnizaţie lunară, indiferent de venituri, astfel: pentru adultul cu handicap grav: 202 lei, pentru adultul cu handicap accentuat: 166 lei. Persoanele cu handicap grav, accentuat sau mediu au beneficiat de un buget personal complementar indiferent de venituri, astfel: adultul cu handicap grav: 91 lei, adultul cu handicap accentuat: 68 lei, adultul cu handicap mediu: 33,5 lei. 3 Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat 4 Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat 5 Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
a. Indemnizaţia pentru însoţitorii persoanelor cu handicap vizual grav s-a acordat în anul 2010 pentru un număr mediu lunar de 44.918 beneficiari şi a însumat 265.305.997 lei. Peste 1.800 de beneficiari au fost înregistraţi în judeţele Timiş, Călăraşi, Suceava, Iaşi, Prahova şi în Municipiul Bucureşti. Comparativ cu anul anterior s-a înregistrat o scădere a numărului mediu de beneficiari, de 268 persoane. b. Indemnizaţia lunară pentru adulţii cu handicap grav şi accentuat s-a acordat în anul 2010 unui număr mediu lunar de 547.138 persoane, din care 196.170 cu handicap grav (35,9% din total) şi 350.968 cu handicap accentuat (64,1% din total). Faţă de anul anterior a avut loc o creştere de 20.853 beneficiari, respectiv de 4,0%. Sumele cheltuite pentru acest program au fost de1.165.989.914 lei, mai mari faţă de anul 2009 cu 62.695.026 lei, şi anume cu 5,7%. Judeţele care au avut cel mai mare număr de beneficiari ai acestei prestaţii (peste 19.400) au fost Vrancea, Timiş, Iaşi, Argeş şi Prahova (ultimul cu 27.373 beneficiari). Municipiul Bucureşti a plătit această prestaţie pentru 46.695 persoane. c. Bugetul personal complementar pentru persoanele cu handicap grav, accentuat sau mediu s-a plătit în anul 2010 pentru un număr mediu lunar de 663.515 beneficiari, pentru care s-au cheltuit 568.283.830 lei. Distribuţia beneficiarilor în funcţie de gradul de handicap a fost următoarea: persoanele cu handicap grav au fost în număr de 225.629 (34,0%), cu handicap accentuat 364.086 (54,9%), iar cu handicap mediu 73.800 (11,1%). Cel mai mare număr de persoane beneficiare de această prestaţie (peste 22.000 beneficiari) au fost în judeţele Bihor, Cluj, Timiş, Vrancea, Iaşi, Argeş şi Prahova (acesta cu 31.733 persoane). În municipiul Bucureşti au fost 56.821persoane beneficiare în medie la nivelul anului 2010. Anul 2010 a însemnat o creştere faţă de anul precedent a numărului de beneficiari cu 4,4% (+28.071 beneficiari) şi a sumelor plătite cu 5,7% (+30.591.529 lei). d. Legea nr.448/2006 prevede acordarea şi a altor prestaţii destinate persoanelor cu handicap care au în îngrijire, supraveghere şi întreţinere un copil, precum şi în vederea creşterii copiilor cu handicap (tabel 12). Sumele cheltuite pentru acordarea acestor prestaţii au fost în anul 2010 de 27.088.048 lei. Tabel nr. 12 Numărul mediu lunar de beneficiari ai unor prestaţii acordate conform art. 12 al Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, în anul 2010 Număr Prestaţie beneficiari 5.785 Indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului cu handicap în cuantum de 450 lei, pentru copilul cu handicap cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani 3.002 Indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului cu handicap, în cuantum de 450 lei, acordată persoanei cu handicap care nu realizează alte venituri în afara celor prevăzute la art. 58 alin. (4) lit. a), până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani 41 Indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului cu handicap, în cuantum de 300 lei, acordată persoanei cu handicap care nu realizează alte venituri în afara celor prevăzute la art. 58 alin. (4) lit. a), pentru copilul cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani 154 Indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului cu handicap, în cuantum de 300 lei, acordată persoanei care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 148/2005, până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani 180 Ajutor lunar în cuantum de 150 lei acordat pentru creşterea copilului cu handicap cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani, acordat persoanei care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 148/2005 551
Număr Prestaţie beneficiari Indemnizaţie pentru creşterea copilului în cuantum de 450 lei până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani acordată persoanei cu handicap care are în îngrijire, supraveghere şi întreţinere un copil şi care nu realizează alte venituri în afara celor prevăzute la art. 58 alin. (4) lit. a) 856 Ajutor lunar pentru creşterea copilului în cuantum de 150 lei pentru copilul cu vârsta cuprinsă între 2 şi 7 ani acordat persoanei cu handicap care are în îngrijire, supraveghere şi întreţinere un copil şi care nu realizează alte venituri în afara celor prevăzute la art. 58 alin. (4) lit. a) 1.001 e. Indemnizaţia lunară de hrană cuvenită persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA 6 În anul 2010 au beneficiat de această indemnizaţie 6.862 persoane, din care 6.535 adulţi (95,2% din total) şi 327 copii (4,8% din total), pentru care au fost cheltuiţi 32.550.157 lei. Faţă de anul 2009 s-a înregistrat o creştere a numărului de adulţi beneficiari (de 430 persoane) şi a numărului de copii beneficiari (de 89 copii). Cei mai mulţi adulţi beneficiari au fost în Municipiul Bucureşti (893) şi în judeţul Constanţa (771). Un număr mare de beneficiari (peste 300) erau şi în judeţele Bacău şi Giurgiu. Cei mai mulţi copii beneficiari se aflau în judeţele Arad, Constanţa, Prahova - fiecare cu 25 de beneficiari, precum şi în judeţul Hunedoara (54). În Municipiul Bucureşti se aflau 28 beneficiari. e. Alocaţia de hrană pentru copii cu handicap HIV / SIDA a fost acordată în anul 2010 pentru 207 persoane, suma cheltuită fiind de 695.321 lei. Ajutoare de încălzire 7 În sezonul rece 1 noiembrie 2009-31 martie 2010, utilizatorii sistemului centralizat de încălzire au primit, în funcţie de venitul mediu net lunar pe membru de familie, un ajutor lunar prin compensarea procentuală a valorii efective a facturii la energia termică. Pragul maxim al ajutorului a fost dat de un consum maxim lunar stabilit de legislaţie în funcţie de tipul apartamentului şi de zona de temperatură. Persoanele singure au beneficiat de o compensare mai mare cu 10% faţă de proporţiile stabilite pe familie. Pentru familiile şi persoanele singure beneficiare de ajutor social, compensarea s-a acordat în proporţie de 100%. Pentru încălzirea locuinţei cu gaze naturale legislaţia a stabilit un cuantum diferit în funcţie de venitul net lunar pe membru de familie, împărţit pe 9 tranşe de venituri. Cuantumul minim a fost sezonul rece 1 noiembrie 2009-31 martie 2010 de 19 lei, iar cel maxim de 262 lei. Ajutorul pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri s-a acordat de asemenea în funcţie de nivelul de venituri ale familiei, în cuantumuri între 16 şi 54 lei. Plafonul de venituri până la care s-au primit aceste ajutoare a fost de 615 lei venit mediu net lunar pe membru de familie. Pentru beneficiarii de ajutor social suma acordată a fost de 58 lei. 6 Legea nr.584/2002 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România şi de protecţie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA 7 O.U.G. nr.5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei, precum şi a unor facilităţi populaţiei pentru plata energiei termice, cu modificările şi completările ulterioare.
Numărul mediu lunar de beneficiari de ajutoare de încălzire cu energie termică furnizată în sistem centralizat la sfârşitul sezonului rece noiembrie 2009 martie 2010 a fost de circa 360 mii familii. Cei mai mulţi beneficiari de ajutoare pentru încălzirea cu energie termică furnizată în sistem centralizat s-au înregistrat în municipiul Bucureşti (59.265), reprezentând circa 16,5% din totalul beneficiarilor pentru această categorie, precum peste 15.000 şi în judeţele Dolj, Prahova, Constanţa, Galaţi şi Hunedoara - fiecare cu peste 20.000 ajutoare, ultimul cu 33.745 ajutoare. Numărul de familii şi persoane singure beneficiare de ajutoare de încălzire cu gaze naturale a fost de circa 610 mii, din care cei mai mulţi (peste 34 mii) se înregistrau în judeţele Prahova, Cluj, Mureş şi Vaslui, ultimul având 67.277 beneficiari. Numărul de beneficiari de ajutoare pentru încălzirea cu lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri, acordate din bugetul de stat pentru sezonul rece noiembrie 2009 martie 2010, a fost de circa 2.400 mii familii. Judeţele cu cel mai mare număr de beneficiari peste 90.000 sunt: Cluj, Dolj, Bacău şi Suceava, cel din urmă cu 123.973 beneficiari. Municipiul Bucureşti a avut numărul cel mai mic de beneficiari 4.853. În perioada 1 ianuarie 31 decembrie 2010 au fost plătite cumulat ajutoare de încălzire în valoare de 857.299.774 lei, din care: 15,5% pentru încălzirea cu energie termică furnizată în sistem centralizat (133.318.593 lei), 30,1% pentru utilizatorii de gaze naturale (257.763.938 lei), 54,4% pentru cei ce folosesc pentru încălzire lemne, cărbuni sau combustibili petrolieri (466.217.243 lei). prestaţii În anul 2010, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi autorităţile locale au acordat pentru prestaţiile de asistenţă socială amintite aproximativ 9.469.000.000 lei. Plata prestaţiilor sociale a fost asigurată în cea mai mare parte de la bugetul de stat, prin Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale. Tabel nr. 13 Sume acordate din bugetul M.M.F.P.S. beneficiarilor principalelor prestaţii sociale, în anul 2010 1 Prestaţia socială Sume plătite (lei) 8.958.469.196 Alocaţia de stat pentru copii 2.916.950.652 Indemnizaţie creştere copil (inclusiv c.a.s.s) 2.335.443.486 Prestaţii pentru pers. cu handicap 2.059.913.267 Ajutoare pentru încălzire 857.299.774 Alocaţia complementară şi alocaţia pentru familia monoparentală 631.206.192 Alocaţia lunară de plasament 55.648.234 Alocaţia şi trusoul pentru copii nou-născuţi 52.142.054 Sprijin financiar la constituirea familiei 35.819.168 Stimulent 12.256.609 Altele, din care: 1.789.760 Ajutoare financiare 1.351.000 Ajutoare de urgenţă 220.600 Ajutorul rambursabil acordat persoanelor refugiate 218.160
Cea mai mare parte a resurselor gestionate de MMFPS a fost direcţionată în anul 2010 către alocaţia de stat pentru copii (aproximativ 32,6%), prestaţie care se acordă însă celei mai mari părţi din beneficiari (3.893 mii copii). Grafic 35. Distribuţia sumelor acordate din bugetul M.M.F.P.S. beneficiarilor de prestaţii sociale, în anul 2010 1 1 Sumele reprezentate nu includ taxele poştale O pondere mare în cheltuielile cu prestaţiile (26,1%) au avut-o sumele destinate plăţii indemnizaţiilor pentru creşterea copilului (prestaţie ce însumează aproximativ 197 mii familii care au in componenţa lor un copil mai mic de 2 ani). Pentru stimulentul acordat părintelui îndreptăţit la plata indemnizaţiei care realizează venituri profesionale (circa 10 mii beneficiari) s-au acordat 0,1% din totalul cheltuielilor. Prestaţiile destinate persoanelor cu handicap au o pondere de 23,0% în totalul prestaţiilor administrate de M.M.F.P.S, numărul de beneficiari fiind de peste 663 mii persoane (la estimare au fost luaţi în considerare numai beneficiarii de buget personal complementar lunar pentru persoanele cu handicap grav, accentuat şi mediu, însă aceste prestaţii se adresează şi altor persoane cum ar fi însoţitorii, copiii şi familiile care au în componenţă persoane cu handicap, aşa cum s-a precizat anterior). Ajutoarele de încălzire au reprezentat 9,5% din sumele cheltuite în anul 2010, numărul de beneficiari fiind de circa 360 mii familii care utilizează pentru încălzire energie termică în sistem centralizat, 610 mii familii care folosesc în acest scop gaze naturale şi 2.400 mii familii care se încălzesc cu lemne, cărbuni sau combustibili petrolieri. Alocaţiile pentru familiile cu venituri mici care au copii în întreţinere (alocaţia familială complementară şi alocaţia pentru familia monoparentală) au avut o pondere de 7,1% în totalul prestaţiilor şi au totalizat 805 mii familii beneficiare, din care fac parte circa 1.412 mii copii. Sumele acordate familiilor nou constituite au totalizat 0,4% din prestaţiile analizate, numărul de beneficiari fiind de aprox. 42 mii familii.
Pentru circa 150 mii nou-născuţi s-au acordat aproximativ 0,6% din sumele cheltuite pentru prestaţiile sociale. Celelalte prestaţii sociale prezentate în acest capitol au avut o pondere de 0,6% din sumele plătite, cea mai mare parte din aceste fonduri fiind destinate alocaţiilor de plasament. La calculul acestor ponderi în totalul sumelor cheltuite pentru prestaţii sociale nu s-a luat în considerare ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat, prestaţie care nu s-a acordat în anul 2010 din bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Acest program a avut circa 232 mii familii beneficiare (care cuprind peste 583 mii persoane), pentru care s-au cheltuit în anul 2010 circa 500 milioane lei. Servicii sociale Asistența socială cuprinde, în afară de plata prestaţiilor sociale, acordarea de servicii adresate persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, copiilor aflați în situații de dificultate, victimelor violenței în familie, altor categorii de persoane cu venituri mici. Programe de interes naţional 8 În anul 2010 de la bugetul de stat a fost acordată suma de 1.285.107 lei pentru finanţarea a 25 de proiecte în cadrul programului de interes naţional Combaterea excluziunii sociale a persoanelor fără adăpost prin crearea de centre sociale de urgenţă. Subvenţii acordate de la bugetul de stat organizaţiilor neguvernamentale care au dezvoltat programe de servicii sociale 9 De la bugetul de stat s-au acordat în 29 judeţe subvenţii pentru organizaţii neguvernamentale şi asociaţii care au dezvoltat programe de servicii sociale, corespunzătoare unui număr mediu lunar de 15.335 beneficiari. Peste 1.400 beneficiari s-au înregistrat în judeţele Satu Mare, Cluj, Alba (acest judeţ înregistrând valoarea maximă la nivel naţional, de 3.371 beneficiari), precum şi în Municipiul Bucureşti. În acest scop au fost cheltuiţi 19.305.788 lei, cu 403.562 lei mai mulţi decât în anul 2009. Investiţii din Fondul Naţional de Solidaritate 10 În anul 2010 în scopul construcţiei, reparaţiei, întreţinerii, amenajării şi modernizării pentru 35 instituţii de asistenţă socială şi 5 instituţii de asistenţă medico-socială a fost cheltuită suma de 22.858.410 lei. 8 Ordonanţa nr. 68/2003 privind serviciile sociale 9 Legea nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială 10 O.U.G. nr. 118/1999 privind înfiinţarea şi utilizarea Fondului naţional de solidaritate