ANALIZĂ COMPARATIVĂ PE PIAŢA ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE ROMÂNIA VS. UNIUNEA EUROPEANĂ

ANALIZĂ COMPARATIVĂ PE PIAŢA ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE ROMÂNIA VS. UNIUNEA EUROPEANĂ Lector univ. dr. SANDU MIHAELA CORNELIA Facultatea de Administraţie şi Afaceri Universitatea din Bucureşti Sănătatea este o comoară pe care puţini ştiu să o preţuiască, deşi aproape toţi se nasc cu ea. (Hipocrate) STRUCTURA LUCRĂRII: 1. Modele ale sistemelor de sănătate la nivel global 2. Sistemul asigurărilor sociale de sănătate în România 3. Asigurările private de sănătate vs. abonamentele medicale în România 4. Analiza unor date financiare reprezentative pentru domeniul sănătăţii 5. Eficienţa sistemelor de sănătate analiză comparativă 6. Concluzii şi discuţii MODELE ALE SISTEMELOR DE SĂNĂTATE LA NIVEL GLOBAL La ora actuală, la nivel global, întâlnim 3 mari modele ale sistemelor de îngrijire de sanatate 1 : 1. Sistemul de asigurări sociale de sănătate de tip Bismarck o Numit după numele omului de stat Otto von Bismarck, care l-a introdus în Germania la sfârşitul secolului 19 o Germania, Franţa, Belgia, Suedia,, Olanda, Luxemburg, România o Caracteristicile unui astfel de model: Primele de asigurare sunt obligatorii şi depind de venitul realizat şi nu de starea de sănătate a persoanelor asigurate 1 Duma, O., Management în sănătate, Ed. PIM, Iaşi, 2011

Acoperire mare a populaţiei orice persoană trebuie să fie protejată în mod obligatoriu în caz de îmbolnăvire de către o casă de asigurări (principiul acoperirii universale) 2 Între diferite categorii sociale se crează solidaritate: bolnavii, consumatori de servicii cu cei sănătoşi are doar contribuie la fondul de sănătate, bătrânii cu tinerii, cei bogaţi cu cei cu venituri mai reduse, familiile fără copii cu cele cu numeroşi copii (principiul solidarităţii) Fondurile sunt manageriate de agenţii/ Casa Naţională de Asigurări de Sănătate Cetăţenii îşi aleg liber medicul de familie Aceste case de sănătate contractează spitalele şi medicii de familie sau medicii specialişti pentru ca seviciile medicale să fie oferite pacienţilor În contractele cu medicii specialişti se stipulează o anumită taxă pe serviciu sau taxă pe beneficiar, iar spitalelor li se alocă anumite bugete o Avantajele unui astfel de model 3 : Performanţe medicale destul de ridicate o Dezavantaje 4 : Cele mai mari cheltuieli din Europa Costuri administrative ridicate În multe ţări cu sistem de asigurări sociale, finanţarea seviciilor de sănătate este mixtă: pe lângă fondurile de boală constituite din primele de asigurare putem întâlni şi impozitare, plata directă, co-plata, asigurările private 2. Sistemul naţional de sănătate numit şi Beveridge o Numit după numele economistului englez William Beveridge cel care l-a introdus în Anglia în anul 1948 o Marea Britanie, Italia, Spania, Irlanda, ia, Islanda, Danemarca, a, Norvegia, Grecia o Caracteristicile unui astfel de model: Principala sursă de finanţare sunt impozitele/ taxele generale (finanţare de la buget) 5 Este controlat de guvern 2 Virlanuta, F.O., Afanase, C., The Financing Mechanism of the Social Health Insurance System in and in other European Countries, The Annals of Dunarea de Jos University of Galati, Fascicle I 2010. Economics and Applied Informatics. Years XVI no 1 - ISSN 1584-0409 3 Virlanuta, F.O., Afanase, C., The Financing Mechanism of the Social Health Insurance System in and in other European Countries, The Annals of Dunarea de Jos University of Galati, Fascicle I 2010. Economics and Applied Informatics. Years XVI no 1 - ISSN 1584-0409 4 Virlanuta, F.O., Afanase, C., The Financing Mechanism of the Social Health Insurance System in and in other European Countries, The Annals of Dunarea de Jos University of Galati, Fascicle I 2010. Economics and Applied Informatics. Years XVI no 1 - ISSN 1584-0409 5 Virlanuta, F.O., Afanase, C., The Financing Mechanism of the Social Health Insurance System in and in other European Countries, The Annals of Dunarea de Jos University of Galati, Fascicle I 2010. Economics and Applied Informatics. Years XVI no 1 - ISSN 1584-0409

Există şi un sector privat, de asemenea Acces liber la servicii pentru toate persoanele Acoperirea generală a populaţiei cu servicii de sănătate Conducerea se asigură prin intermediul autorităţilor de stat Medicii de familie sunt plătiţi în funcţie de numărul pacineţilor de pe listă şi pot primi sume suplimentare pentru numărul de imunizări, examinări de tip screening pentru diferite tipuri de cancer, etc. Medicii specialişti din spitalele de stat sunt salariaţi o Avantaje 6 : Impact pozitiv asupra stării sănătăţii Relativ ne-oneros (nu este dificil să fie suportat de către populaţie) o Dezavantaje 7 : Perioade lungi de aşteptare pentru anumite acte medicale la medicul de familie (Pacienţii îşi aleg singuri medicul de familie dar există limitări asupra medicului specialist sau spitalului unde ar puea fi trimişi ulterior + medicul de familie decide!) Medicii nu sunt stimulaţi Doză mare de birocraţie o Indicatorii sintetici care reflectă eficienţa serviciilor de sănătate şi nivelul de dezvoltare socio-economică sunt: Speranţa de viaţă la naştere la femei 81 de ani; la bărbaţi 76 de ani; Mortalitatea infantilă 5,2 decese 0-1 ani la 1000 de nou născuţi vii 3. Sistemul de asigurări private de sănătate o Acesta se bazează pe prime de asigurare stabilite în funcţie de starea de sănătate a persoanei, precum şi de riscurile persoanelor asigurate o Este specific SUA Având în vedere diferenţa istorică, politică, economică, culturală din ţările europene, precum şi elemente specifice pentru fiecare ţară din Uniunea Europeană, avem de-a face cu 5 modele diferite ale asigurărilor sociale de sănătate 8 : Modelul continental sau Birmarck Modelul anglo-saxon Modelul nordic Modelul mediteranean (al Europei de sud) 6 Virlanuta, F.O., Afanase, C., The Financing Mechanism of the Social Health Insurance System in and in other European Countries, The Annals of Dunarea de Jos University of Galati, Fascicle I 2010. Economics and Applied Informatics. Years XVI no 1 - ISSN 1584-0409 7 Virlanuta, F.O., Afanase, C., The Financing Mechanism of the Social Health Insurance System in and in other European Countries, The Annals of Dunarea de Jos University of Galati, Fascicle I 2010. Economics and Applied Informatics. Years XVI no 1 - ISSN 1584-0409 8 Social welfare systems across Europe, SensAge, 2015

Modelul caracteristic Europei centrale şi de est Primele 4 modele ale sistemelor de sănătate au fost acceptate şi dezbătute de către cercetători (Sapir, 2006, p. 375; Ferrera, 2013; Sengoku, Emerging Eastern European Welfare States: A Variant of the European Welfare Model?, 2003; Casalegno, 2006). În ultima perioadă se pare că a fost acceptat şi al cincilea, caracteristic fostelor ţări comuniste (Sengoku, Emerging Eastern European Welfare States: A Variant of the European Welfare Model?, 2003, S. 231; Casalegno, 2006). Cele cinci modele sunt rezultatul diferenţele dintre ţările UE din punct de vedere al nivelului de trai, care sunt unele însemnate. Se pot vedea în tabelul următor valorile privind cheltuielile pe cap de locuitor pentru protecţia socială (euro). Tabelul 1: cheltuielile pe cap de locuitor pentru protecţia socială 9 Diferenţe semnificative între ţările UE se înregistrează şi în cazul procentului din PIB care merge către domeniul sănătăţii. 9 Social welfare systems across Europe, SensAge, 2015

Tabelul 2: procent din PIB către sănătate 10 Vom vedea în continuare câteva din caracteristicile celor 5 modele care se diferenţiază din punct de vedere economic, politic, cultural, istoric: Modelul nordic 11,12 : Ţările din Nordul Europei: Norvegia, Suedia, a, Danemarca, Ţările de Jos sistem de ajutor social gratuit nivel ridicat de protecţie socială nivel ridicat de percepere de impozite intervenţie extinsă pe piaţa de muncă, mai ales sub forma stimulării căutării de joburi 10 Social welfare systems across Europe, SensAge, 2015 11 http://www.asociatia-zamolxe.ro/node/65 12 Social welfare systems across Europe, SensAge, 2015

Modelul anglo-saxon 13,14 : Marea Britanie şi Irlanda asigurări colective mai limitate pentru protecţie socială, în special pentru a amortiza impactul evenimentelor care ar putea conduce la sărăcie importanţa pe care o au măsurile active pentru combaterea şomajului, precum şi prin transferurile monetare orientate în principal către populaţia activă Modelul continental 15,16 :, Franţa, Germania, Belgia, Luxemburg asigurarea asistenţei sociale prin sisteme bazate pe asigurare publică rolul limitat al pieţei în ceea ce priveşte asigurarea asistenţei sociale Modelul mediteranean (Europa de Sud) 17,18 : Italia, Grecia, Spania, ia, Turcia protecţia ocupării legale a forţei de muncă scăderea nivelului de beneficii pentru şomaj cheltuieli mici pentru pensii Modelul Europei Centrale şi de Est 19 : Aceste ţări au adoptat un sistem social existent după căderea comunismului în 1989 Acest model este caracteristic ţărilor fost comuniste, acestea fiind grupate tocmai pentru istoria şi politica lor asemănătoare înainte de 1990 Cum între ţări există diferenţe, este clar că au fost aplicate măsuri diferite Conform Beblavy 20 se pare că ţările fost comuniste nu pot fi asociate în totalitate cu unul dintre sistemele sociale menţionale anterior În anii 90 au avut loc anumite reforme sociale şi politice cu anumite caracteristici comune: Diferenţe ale reformelor: o Polonia a depus eforturi serioase pentru creşterea bunăstării o a ales să scadă cheltuielile o Ucraina a menţinut nivelul cheltuielilor 13 http://www.asociatia-zamolxe.ro/node/65 14 Social welfare systems across Europe, SensAge, 2015 15 http://www.asociatia-zamolxe.ro/node/65 16 Social welfare systems across Europe, SensAge, 2015 17 http://www.asociatia-zamolxe.ro/node/65 18 Social welfare systems across Europe, SensAge, 2015 19 Social welfare systems across Europe, SensAge, 2015 20 Beblav, M., New welfare state models based on the new member states experience? Comenius University. Bratislava: Slovak Governance Institute, 2008

o Polonia şi Ungaria au crescut beneficiile pentru pensionarea timpurie o şi România au redus beneficiile şomerilor şi au extins acoperirea pentru persoanele cu dizabilităţi Sistemele de sănătate din Estul Europei sunt bazate pe contribuţia la asigurările sociale de sănătate Acoperă atât persoanele angajate cât şi membrii familiilor acestora În anul 2012, se pare că sistemele de sănătate din Uniunea Europeană aveau următoarea formă de finanţare: Tabelul 3: Finanţarea sistemelor dă sănătate din ţările UE (% din PIB şi tip de finanţare) 21 21 Radu, A.F., Oprescu, I., Funding the Health System in the European Union Member States, Economic Insights Trends and Challenges, vom LXIV, No 1/2012

SISTEMUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE ÎN ROMÂNIA Scurt istoric 22 : Înainte de 1997 fondurile sistemului de sănătate din ţara noastră erau manageriate de către Ministerul Sănătăţii prin cele 41 de direcţii sanitare judeţene, plus cea din Bucureşti Perioada 1990 1998: finanţarea sistemului de sănătate provenea din următoarele surse: Bugetul de stat Extern: Banca Mondială, Phare, donaţii În anul 1999 intră în vigoare Legea Asigurărilor Sociale de Sănătate; Sistemul de sănătate conturat este unul de tip Bismarck Se pun bazele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate precum şi a Caselor de Asigurări Judeţene În perioada 1997 2001: Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997 a fost modificată succesiv prin O.U.G. nr. 30/1998, OUG nr. 72/1998, O.U.G. nr. 180/2000. În anul 2002 apare Legea 145/2002 (îmbunătăţire a legii 145/1997) În anul 2006 CNAS a preluat o atribuție care ani de zile a aparținut Casei Naționale de Pensii și Asigurări Sociale - concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate În anul 2007, odată cu aderarea României la UE, CNAS îi revin noi responsabilităţi (card european de sănătate, tratamente în srăinătate, tratamente la noi pentru cetăţenii din alte ţări membre UE) În anul 2008 se introduce Sistemului Informatic Unic Integrat al Asigurărilor Sociale de Sănătate SIUI În anul 2012 se introduce reţeta medicală electronică SIPE În anul 2014 se introduce dosarul electronic al pacientului DES În anul 2013, conform CNAS, situaţia persoanelor care beneficiază de asigurarea socială de sănătate este următoarea 23 : 7.885.664 de români plătesc contribuţia la asigurările sociale de sănătate (CASS): 22 http://www.cnas.ro/page/scurt-is.html 23 http://www.economica.net/sanatatea-necosmetizata-7-88-de-mil-contribuie-pentru-4-55-mil-plateste-statul-5-73-milscutiti_43291.html#n

6.500.891 de salariaţi; 846.837 de pensionari cu venituri peste 740 de lei; 188.583 de liber profesionişti; 126.081 de persoane care plătesc CASS de 5,5%, calculat la salariul minim brut pe ţară (conform alineatului 9, articolul 259 din Legea Sănătăţii); 80.159 de persoane care au dobândit calitatea de asigurat în baza contribuţiei la asigurările de sănătate stabilite în raport cu venitul din agricultură; 5.082 de străini cărora li s-a acordat una dintre formele de protecţie stabilită de Legea nr. 122/2006 privind azilul în România; 1.528 de persoane cu venituri din chirii plătesc contribuţia la Sănătate; 3.075 de persoane cu venituri din dividende plătesc CASS; 795 de persoane cu venituri din drepturi de proprietate intelectuală achită CASS; 1.004 de persoane care realizează alte venituri impozabile reglementate de Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal; 693 de persoane care se asigură facultativ; 367 de lucrători migranţi, cu domiciliul sau reşedinţa în România plătesc CASS; 130.569 de persoane încadrate în alte categorii de asiguraţi decât cele antemenţionate, care plătesc CASS. Peste 4,55 de milioane de români sunt asiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate, dar sunt scutiţi de la plata CASS. Instituţiile statului care răspund de ei le achită contribuţia la sănătate: 2.834.299 de pensionari cu venituri mai mici de 740 lei; 900.196 de pensionari de invaliditate; 414.967 de persoane majore care fac parte din familii beneficiare de ajutor social; 292.210 de şomeri sau beneficiari de alocaţie de sprijin; 69.561 de persoane aflate în concediu pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani;

40.609 persoane care execută o pedeapsă, sau sunt în arest preventiv; 1.297 de români parte a personalului monahal al cultelor recunoscute, aflat în evidenţa Secretariatului de Stat pentru Culte; 499 de străini aflaţi în centrele de cazare în vederea returnării sau expulzării; victime ale traficului de persoane care se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identităţii, şi sunt cazate în centrele special amenajate; 26 de victime ale traficului de persoane. 5,74 milioane de români sunt asiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate, dar nu contribuie. Pentru ei nimeni nu plăteşte CASS: 3.933.458 de copii în cadrul familiei; 885.753 de coasiguraţi, adică soţ, soţie, părinţi fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate; 480.470 de tineri cu vârsta 18-26 ani care sunt elevi, inclusiv absolvenţii de liceu sau studenţi şi care nu realizează venituri din muncă; 164.889 de persoane majore cu handicap, care nu realizează venituri; 67.868 de persoane scutite de la plata CASS prin Decretul Lege nr. 118/1990 care stabileşte drepturile celor persecutaţi de dictatura instaurată din 6 martie 1945, celor deportaţi sau prizonieri; 41.725 de copii încredinţaţi sau daţi în plasament unui serviciu public specializat ori unui organism privat autorizat; 38.636 de persoane incluse în programele naţionale de sănătate, până la vindecarea respectivei afecţiuni, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte resurse; 38.241 de persoane care au făcut stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii între 1950-1961 care sunt scutite de la plata CASS, în baza legii nr. 309 din 22 mai 2002; 38.166 de femei însărcinate sau lăuze care nu au niciun venit sau au venituri sub salariul de bază minim brut pe ţară; 33.130 de veterani de război, invalizi şi văduve de război, scutiţi de la plata CASS în baza legii nr. 44/1994;

9.846 de persoane instituţionalizate în centre de îngrijire şi asistenţă care nu au medic încadrat; 6.257 de tineri cu vârsta de maximum 26 de ani care provin din sistemul de protecţie a copilului şi care nu realizează venituri din muncă, sau nu sunt beneficiari de ajutor social; 5.125 de revoluţionari din decembrie 1989 scutiţi de la plata CASS, în baza art. 3, alineatul (1), litera b din legea 341 din 2004; 115 studenţi-doctoranzi scutiţi de plata contribuţiei (CASS); 76 de persoane ale căror drepturi sunt stabilite prin Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraţilor care au fost înlăturaţi din justiţie din considerente politice, în perioada 1945-1989. ASIGURĂRILE PRIVATE DE SĂNĂTATE VS. ABONAMENTELE MEDICALE ÎN ROMÂNIA Asigurările private de sănătate din România au apărut ca urmare a neajunsurilor sistemului public de sănătate. Acest tip de asigurare de sănătate este în relaţie directă cu apariţia spitalelor şi clinicilor private care oferă de cele mai multe ori servicii de calitate mai bună decît o fac cele din sistemul public. Dintre avantajele apelării la sistemul privat de sănătate putem aminti: Accesibilitate mai mare la medici şi aparatură de înaltă calitate Timpul economisit prin durata de aşteptare scăzută (în spitalele publice este mereu aglomeraţie) Dezavantajele asigurărilor private de sănătate: Costuri suplimentare Nu toţi pot beneficia (cei care au diverse afecţiuni în momentul încheierii poliţei, cei care au peste 65 de ani) Spitalele şi clinicile private oferă de regulă două posibilităţi de plată: Asigurările private de sănătate Abonamentele

Conform valorilor furnizate de Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asiguraredin România 24, numărul asigurărilor private de sănătate a fost în continuă creştere în ultimii ani (tabelul 4): Tabelul 4: Număr de contracte (asigurări private de sănătate) în vigoare la sfârşitul perioadei de raportare - bucăţi Anul Trimestrul Număr de contracte 2011 2 663 3 768 4 738 2012 1 620 2 877 3 797 4 6606 2013 1 5400 2 2125 3 5418 4 12065 2014 1 13869 2 53184 3 187843 4 141319 Abonamentele de sănătate 25 au o istorie de aproape 20 ani în România. Creşterea numărului de companii care au oferit asigurarea ca beneficiu angajaţilor a condus, în anul 2013, la dezvoltarea pieţei până la o valoare de peste 200 de milioane de euro. În tot acest timp, asigurările private de sănătate reprezintă în România o piaţă cu o valoare de 10% din cea a abonamentelor. 24 http://unsar.ro/ 25 http://www.businessmagazin.ro/cover-story/abonamentele-medicale-castiga-lupta-cu-asigurarile-private-de-sanatate-ce-castigapacientul-11543976

26, 27 Asigurările private de sănătate Avantaje: o Reţeaua extem de extinsă de furnizori medicali pe care o pune la dispoziţia asiguraţilor: spitale, clinici, centre medicale, cabinete individuale, cu acoperire naţională sau chiar internaţională o Gama de servicii mai consistentă faţă de cea disponibilă printr-un abonament o Investigaţiile şi tratamentele de care pacientul are nevoie (clinicile / medicii gestionând doar partea de încasări ) o Există posibilitatea efectuării de tratamente de specialitate în străinătate. o Costurile acoperite de asigurarea privată de sanatate sunt: spitalizarea, tratamentul la domiciliu după externare, indemnizaţia pentru maternitate, consultaţii la medic generalist, consultaţii, diagnostice si alte taxe plătite la medici specialişti (inclusiv taxe plătite pentru analize medicale, radiografii, ecografii, RMN, computer tomograf), intervenţii chirurgicale, servicii de ambulanţă. Dezavantaje: o Costul asigurării, dar trebuie să ne gândim că acesta este o consecinţă directă a beneficiilor pe care le oferă. o Includerea unei persoane într-o asigurare privată de sănătate este complexă (investigaţii privind sănătatea persoanei) o Asigurarea privată de sănătate nu acoperă tratamentele afecţiunilor pe care asiguratul le avea anterior incheierii acesteia. o Angajatorii nu includ asigurarile private de sănătate în pachetul salarial oferit angajaţilor. o Salariaţii care au încheiate asigurări private de sănătate nu beneficiaza de deducere fiscală. o Pot interveni probleme legate de decontarea serviciilor medicale. 28, 29 Abonamentele de sănătate Avantaje: o Preţul relativ redus al acestuia. o Al doilea lucru de apreciat este acela că abonamentul a devenit un bun vehicul de marketing pentru furnizorii de servicii medicale private 26 http://alinbaiescu.ro/asigurari/asigurari-de-sanatate-asigurari/cruciada-abonamentelor-cu-asigurarile-de-sanatate/# 27 http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_35085/asigurarea-privata-de-sanatate-versus-abonamentul-la-o-clinica-privata.html 28 http://alinbaiescu.ro/asigurari/asigurari-de-sanatate-asigurari/cruciada-abonamentelor-cu-asigurarile-de-sanatate/# 29 http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_35085/asigurarea-privata-de-sanatate-versus-abonamentul-la-o-clinica-privata.html

o Abonamentul de sănătate este accesibil unei mase mari a populaţiei, datorită costurilor relativ reduse. o Angajatorii includ, de cele mai multe ori, în oferta salarială abonamente de sănătate. o Poate fi urmarită evoluţia stării de sănătate a pacientului, pentru că acesta are un dosar medical la clinica la care este abonat. Dezavantaje: o Limitare prin faptul că avem de-a face cu un singur furnizor medical o De regulă sunt acoperite consultaţii, analize şi investigaţii cu un preţ mai mic, pentru cele mai scumpe abonatul primind doar discount-uri. o Tendinţă din partea medicilor de a fii mai restrictivi în a recomanda investigaţii sau tratamente mai scumpe (căci, astfel, îşi cresc mult costurile). ANALIZA UNOR DATE FINANCIARE REPREZENTATIVE PENTRU DOMENIUL SĂNĂTĂŢII Aşa cum se poate vedea în figura 1, PIB-ul pe cap de locuitor în anul 2013 este foarte variat. Se pare ca Luxemburg are cel mai mare PIB pe cap de locuitor mai mult de 80000 euro, fiind urmat de Norvegia şi Elveţia. Figura 1: PIB-ul pe cap de locuitor, 2013 30 90,000 80,000 70,000 60,000 50,000 40,000 30,000 20,000 10,000 0 Belgium Czech Republic Denmark Germany (until Greece Italy Cyprus Luxembourg Netherlands Poland Slovakia Sweden United Kingdom Iceland Norway Switzerland Serbia 30 http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitviewtableaction.do

În ceea ce priveşte procentul din PIB care merge către sănătate, în anul 2013, se pare că Suedia ocupă primul loc, urmată fiind de Franţa, Germania, Olanda şi Danemarca. Procentul din PIB care merge către sănătate în cazul României este cuprins între 5% şi 6%, fiind cel mai mic din Uniunea Europeană. Figura 2: Cheltuieli totale pentru sănătate exprimate ca procent din PIB (2013) 31 14 12 10 8 6 4 2 0 Belgium Cyprus Czech Republic Denmark Germany Greece Italy Luxembourg Netherlands Poland Slovakia Sweden United Kingdom Luxemburg, Suedia, Olanda şi Danemarca sunt ţările UE care au cele mai mari cheltuieli guvernamentale pentru sănătate pe cap de locuitor. Codaşele clasamentului sunt România şi. Figura 3: Cheltuieli guvernamentale pentru sănătate, dolari pe cap de locuitor (2013) 32 8,000 7,000 6,000 5,000 4,000 3,000 2,000 1,000 0 Belgium Cyprus Czech Republic Denmark Germany Greece Italy Luxembourg Netherlands Poland Slovakia Sweden United Kingdom Totalul cheltuielilor pentru sănătate pe cap de locuitor, exprimate în dolari, au înregistrat în anul 2013 cele mai mari valori în Luxemburg, următoarele ţări ale Uniunii Europene fiind Suedia, Danemarca, Olanda,, Germania şi Franţa. În România, s-au alocat puţin peste 500 dolari 31 http://apps.who.int/nha/database/select/indicators/en 32 http://apps.who.int/nha/database/select/indicators/en

fiecărui cetăţean în anul 2013. La acest capitol, ţara noastră ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană. Figura 4: Cheltuielile totale pentru sănătate, dolari pe cap de locuitor (2013) 33 9,000 8,000 7,000 6,000 5,000 4,000 3,000 2,000 1,000 0 Belgium Cyprus Czech Republic Denmark Germany Greece Italy Luxembourg Netherlands Poland Slovakia Sweden United Kingdom Din totalul cheltuielilor pentru sănătate, un anumit procent merge către prevenţie şi servicii publice de sănătate. Acest tip de servicii sunt construite cu scopul de a spori starea de sănătate a populaţiei (vaccinare, analize, campanii de prevenţie). În acest caz, în anul 2012, pe primul loc, cu cel mai mare procent distribuit se află România, urmată de a, Slovacia, şi Olanda. Figura 5: Procentul din totalul cheltuielilor din sănătate distribuit către prevenţie şi servicii publice de sănătate (2012) 34 7 6 5 4 3 2 1 0 În ceea ce priveşte cheltuielile pentru protecţia socială pe cap de locuitor, în anul 2013 pe primul loc, cu cele mai mari cheltuieli s-a situat Luxemburg, urmat apoi de Norvegia, Elveţia, 33 http://apps.who.int/nha/database/select/indicators/en 34 http://apps.who.int/nha/database/select/indicators/en

Danemarca, Olanda şi Suedia, România aflându-se printre ţările codaşe alături de Serbia, Letonia şi. Figura 6: Cheltuielile totale pentru protecţia socială, pe cap de locuitor (2013) 35 18000 16000 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 Belgium Czech Republic Denmark Germany Greece Italy Cyprus Luxembourg Netherlands Poland Slovakia Sweden United Kingdom Iceland Norway Switzerland Serbia Locuitorii din, Belgia, Cipru, Danemarca, a, Luxemburg şi Suedia plătesc peste 800 dolari, în timp ce ţările din fostul bloc comunist plătesc sub 300 de dolari, în timp ce locuitorii din Româania şi Croaţia plătind chiar mai puţin de 100 dolari. Figura 7: Plata directă (Out of Pocket Expenditure), dolari pe cap de locuitor (2013) 36 1,200 1,000 800 600 400 200 0 Belgium Cyprus Czech Republic Denmark Germany Greece Italy Luxembourg Netherlands Poland Slovakia Sweden United Kingdom 35 http://apps.who.int/nha/database/select/indicators/en 36 http://apps.who.int/nha/database/select/indicators/en

PIB-ul pe cap de locuitor în cazul Statelor Unite ale Americii, ţară ce are un sistem de sănătate bazat pe asigurările private de sîănătate, a fost în anul 2014 de aproximativ 40000 euro 37. În ceea ce priveşte procentul din PIB care merge către sănătate 38, aceasta s-a ridicat la 17% în 2014. Cheltuieli totale pentru sănătate, pe cap de locuitor au fost de 9403 euro şi plata directă (out of pocket payment) de 1039 euro. EFICIENŢA SISTEMELOR DE SĂNĂTATE Speranţa de viaţă în Europa, atât în rândul femeilor cât şi în rândul bărbaţilor, depăşeşte 70 de ani. Este foarte adevărat că în ţările bogate (cu un PIB pe cap de locuitor mare), speranţa de viaţă este mai mare decât în cazul celorlalte, dar nu putem spune că diferenţa este una semnificativă. Figura 8: Speranţa de viaţă la naştere, 2014 (femei albastru, bărbaţi roşu) 39 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Belgium Czech Republic Denmark Germany Greece Italy Cyprus Luxembourg Netherlands Poland Slovakia Sweden United Kingdom Iceland Liechtenstein Norway Switzerland Montenegro Former Yugoslav Albania Serbia Turkey Speranţa unei vieţi sănătoase se apropie de speranţa de viaţă la naştere pentru toate ţările europene analizate. 37 http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitviewtableaction.do 38 http://apps.who.int/nha/database/select/indicators/en 39 http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitviewtableaction.do

Figura 9: Speranţa unei vieţi fără probleme de sănătate bazat pe percepţia personală asupra sănătăţii, 2014 40 90.0 80.0 70.0 60.0 50.0 40.0 30.0 20.0 10.0 0.0 Belgium Czech Republic Denmark Germany (until 1990 Greece Italy Cyprus Luxembourg Netherlands Poland Slovakia Sweden United Kingdom Iceland Norway Switzerland Figura 10: Procentul populaţiei care înregistrează probleme de sănătate şi îngrijire pe termen lung, 2014 41 50.0 45.0 40.0 35.0 30.0 25.0 20.0 15.0 10.0 5.0 0.0 Belgium Czech Republic Denmark Germany (until 1990 Greece Italy Cyprus Luxembourg Netherlands Poland Slovakia Sweden United Kingdom Iceland Norway Switzerland În cazul Statelor Unite ale Americii 42, în anul 2014 speranţa de viaţă la naştere era de 79 ani iar rata mortalităţii infantile de 22%. 40 http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitviewtableaction.do 41 http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitviewtableaction.do 42 http://apps.who.int/nha/database/select/indicators/en

În figurile următoare putem vedea valorile privind personalul medical la 1000 de locuitori, în anul 2012 pentru ţări din Europa, precum şi numărul paturilor disponibile în spitale. Figura 11: Medici (Medical doctors) la 1000 de locuitori, 2012 43 300.0000 250.0000 200.0000 150.0000 100.0000 50.0000 0.0000 Belgium Czech Republic Denmark Germany (until 1990 Italy Cyprus Netherlands Poland Iceland Liechtenstein Norway Switzerland Former Yugoslav Turkey Figura 12: Îngrijire medicală de specialitate şi moaşe (Nursing professionals and midwives) la 1000 de locuitori, 2012 44 1,000.0000 900.0000 800.0000 700.0000 600.0000 500.0000 400.0000 300.0000 200.0000 100.0000 0.0000 Czech Republic Denmark Germany (until 1990 Italy Cyprus Luxembourg Netherlands Poland Iceland Liechtenstein Norway Switzerland Former Yugoslav Turkey 43 http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitviewtableaction.do 44 http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitviewtableaction.do

Figura 13: Personal medical specializat asociat (Nursing associate professionals) la 1000 de locuitori, 2012 45 700.0000 600.0000 500.0000 400.0000 300.0000 200.0000 100.0000 0.0000 Belgium Denmark Germany (until 1990 Italy Cyprus Luxembourg Iceland Liechtenstein Norway Switzerland Former Yugoslav Figura 14: Asistenţi medicali (Health care assistants) la mia de locuitori, 2012 46 400.0000 350.0000 300.0000 250.0000 200.0000 150.0000 100.0000 50.0000 0.0000 Belgium Czech Republic Denmark Luxembourg Netherlands Iceland Liechtenstein Norway Switzerland Former Yugoslav 45 http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitviewtableaction.do 46 http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitviewtableaction.do

Figura 15: Paturi disponibile în spitale la 1000 de locuitori, 2012 47 900.0000 800.0000 700.0000 600.0000 500.0000 400.0000 300.0000 200.0000 100.0000 0.0000 Belgium Czech Republic Germany (until 1990 Italy Cyprus Luxembourg Poland Slovakia Sweden United Kingdom Iceland Liechtenstein Norway Switzerland Former Yugoslav Turkey Vedem în figura următoare care este percepţia asupra sănătăţii în Europa. Se pare că într-un procent de 28,5% românii au o părere foarte bună, valoare ce depăşeşte cu mult ţările unde investiţiile în sănătate erau mult mai mari decât în România. Figura 16: Statistici privind self-perceived health 48, 2014 120.0 100.0 80.0 60.0 40.0 20.0 0.0 Belgium Czech Republic Denmark Germany (until Greece Italy Cyprus Luxembourg Netherlands Poland Slovakia Sweden United Kingdom Iceland Norway Switzerland very good good fair bad very bad În figura şi tabelul ce urmează sunt prezentate rezultatele studiului privind eficienţa sistemului de sănătate, realizat de Bloomberg 49 în anul 2014. Acesta a luat în calcul următorii indicatori: 47 http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitviewtableaction.do 48 http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitviewtableaction.do 49 www.bloomberg.com

speranţa de viaţă 60%, costul relativ pe cap de locuitor (% din PIB) pentru sănătate 30% şi costul absolut pe cap de locuitor (costul total) pentru sănătate 10%. Ţările incluse în acest studiu aveau o populaţie mai mare de 5 milioane de locuitori, un PIB pe cap de locuitor mai mare de 5000 dolari şi speranţa de viaţă era mai mare de 70 ani. În cadrul acestui studiu, România se situează pe locul 30 în faţa multor ţări europene dar şi a Statelor Unite ale Americii (locul 43) care au un PIB de 17419 milioane dolari, distribuie către sănătate un procent de 17,1% şi au cheltuieli de peste 9000 dolari pe cap de locuitor pentru sănătate. Cu toate acestea, indidenţa diabetului este de 9,4% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 79 de ani. 50 Figura 17: Eficienţa sistemului de sănătate 51 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 Tabelul 5: Eficienţa sistemului de sănătate 52 Locul în 2014 Ţara Scorul eficienţei Locul în 2013 1 Singapore 78.6 2 2 Hong Kong 77.5 1 3 Italia 76.3 6 4 Japonia 68.1 3 50 www.worldbank.com 51 www.bloomberg.com 52 www.bloomberg.com

5 Korea de sud 67.4 8 6 Australia 65.9 7 7 Israel 65.4 4 8 Franţa 64.6 19 9 Emiratele Arabe 64.1 12 10 Marea Britanie 63.1 14 11 Norvegia 63 0 12 Mexic 59.1 15 13 Ecuador 58.4 20 14 Spania 58.1 5 15 Suedia 57.9 9 16 Arabia Saudită 57.8 29 17 Chile 55.5 13 18 Cehia 54.1 24 19 a 53.3 23 19 Suedia 53.3 10 21 Canada 52.9 17 22 Polonia 52.4 21 23 Germania 51.6 30 24 Grecia 49.9 31 25 Libia 49.8 11 26 China 49.5 37 27 Malaesia 49.2 18 28 ia 47.2 27

29 Thailanda 46.9 22 30 România 46.8 33 31 Slovacia 46.3 36 31 Turcia 46.3 44 33 Argentina 46.1 32 34 Danemarca 45.7 39 35 45.6 16 36 Peru 44 35 37 Ungaria 42.6 38 38 Venezuela 42.3 26 39 Serbia 41.4 47 40 Olanda 41.1 25 41 Belgia 40.2 34 42 Belarus 37.3 0 43 Republica Dominicană 35 43 44 Statele Unite 34.3 46 45 33.7 41 46 Iran 32.5 45 47 Columbia 31.6 42 48 Algeria 31.4 40 49 Azerbaidjian 27.3 0 50 Brazilia 23.9 48 51 Rusia 22.5 0

În anul 2015 Comisia Europeană 53 a realizat un studiu privind eficienţa sistemelor de sănătate din Europa. Elemente luate în considerare în cadrul acestei analize sunt următoarele: cheltuielile totale pentru sănătate, speranţa de viaţă, cauze de deces, numărul cadrelor medicale, numărul paturilor din spitale, factori de risc precum consumul de tutun, alcool dar şi obezitatea, valoarea PIB-ului pe cap de locuitor şi nivelul de educaţie. Rezultatele studiului sunt prezentate în figura de mai jos. Pe primele 4 locuri în acest clasament se situează Franţa, Olanda, Spania şi Luxemburg. România ocupă locul 21, depăşind Polonia, Letonia, Ungaria, Cehia, Lituania şi Slovacia. Figura 18: Eficienţa sistemului de sănătate 54 1 0.9 0.8 0.7 0.6 0.5 0.4 0.3 0.2 0.1 0 Franţa Olanda Spania Luxemburg Suedia Belgia Marea Britanie Italia Irlanda a Germania Grecia Danemarca ia Cipru Croaţia România Polonia Letonia Ungaria Cehia Lituania Slovacia 53 Comparative efficiency of health system, corrected for selected lifestyle factors, Raport realizat de: Ministerie von Volksgezondheid. Welzijn en Sport, Erasmus Universiteit Rotterdam şi University Medical Center Rotterdam, European Commission, 2015 54 Comparative efficiency of health system, corrected for selected lifestyle factors, Raport realizat de: Ministerie von Volksgezondheid. Welzijn en Sport, Erasmus Universiteit Rotterdam şi University Medical Center Rotterdam, European Commission, 2015

CONCLUZII ŞI DISCUŢII Oare cum este mai bine: sistem naţional de sănătate, asigurări sociale de sănătate sau sistem de asigurări private? Este greu de răspuns la această întrebare. Totuşi, nu putem spune că există un sistem pur de sănătate, în marea lor majoritate confruntându-ne cu sisteme mixte de sănătate. În România în anul 1999 s-a conturat un sistem de sănătate de tip Bismarck prin intrarea în vigoare a Legii Asigurărilor Sociale de Sănătate. În momentul de faţă, din cele aproximativ 18 milioane de locuitori ai ţării, numai aproximativ 8 milioane plătesc asigurarea socială de sănătate, pentru aproximativ 4,5 milioane de oameni plăteşte statul şi 5,74 milioane beneficiază de asigurare socială de sănătate dar pentru ei nu plăteşte nimeni. Statul român face tot ceea ce îi stă în putere pentru menţinerea în limite normale a stării de sănătate a românilor. PIB-ul pe cap de locuitor în ţara noastră este mai mic decât în celelalte ţări ale Uniunii Europene şi deci implicit, banii distribuiţi către sănătate sunt mai puţini. Totuşi, dacă privim indicatorii eficienţei sistemului de sănătate, putem spune că reuşim cu bani puţini să facem mai mult decât fac alte state europene cu bani mai mulţi. Speranţa de viaţă în România este mai ridicată decât în Lituania, Letonia, şi ; acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul speranţei privind o viaţă sănătoasă. În ceea ce priveşte procentul populaţiei care beneficiaţă de îngrijire pe termen lung, România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană, pe primele locuri fiind Germania,, Letonia, a şi Franţa, ţări care au programe de îngrijire pe termen lung foarte bine puse la punct. În ceea ce priveşte percepţia asupra sănătăţii, peste 20% dintre români cred că este foarte bună şi peste 40% consideră că este bună. Percepţia românilor asupra stătii de sănătate depăşeşte ţări mai bogate şi care investesc mai mult în sănătate, pentru multe dintre acestea speranţa de viaţă fiind mai mare decât în cazul ţării noastre. Studiul realizat de Bloomberg în anul 2014 ne arată că multe ţări bogate, europene şi nu numai, se află în acest clasament al eficienţei sistemului de sănătate mult în urma României. Mai mult, Statele Unite ale Americii care au o valoare extrem de mare a cheltuielilor pentru sănătate pe cap de locuitor, care au o valoare a PIB-ului foarte mare, se află în acest clasament pe locul 43 în timp ce România este pe locul 30. În concluzie, nu putem spune cu certitudine că un sistem de sănătate sistem naţional de sănătate, sistem al asigurărilor sociale de sănătate sau sistem al asigurărilor private de sănătate este mai bun sau mai eficient decât un altul, ci doar că trebuie, să se folosească cât mai eficient resursele şi să se ia decizii înţelepte, decizii durabile. Iar noi oamenii, înainte de toate ar trebui să avem grijă de noi şi de sănătatea noastră.

BIBLIOGRAFIE Beblav, M., New welfare state models based on the new member states experience? Comenius University. Bratislava: Slovak Governance Institute, 2008 Comparative efficiency of health system, corrected for selected lifestyle factors, Raport realizat de: Ministerie von Volksgezondheid. Welzijn en Sport, Erasmus Universiteit Rotterdam şi University Medical Center Rotterdam, European Commission, 2015 Duma, O., Management în sănătate, Ed. PIM, Iaşi, 2011 Radu, A.F., Oprescu, I., Funding the Health System in the European Union Member States, Economic Insights Trends and Challenges, vom LXIV, No 1/2012 Social welfare systems across Europe, SensAge, 2015 Virlanuta, F.O., Afanase, C., The Financing Mechanism of the Social Health Insurance System in and in other European Countries, The Annals of Dunarea de Jos University of Galati, Fascicle I 2010. Economics and Applied Informatics. Years XVI no 1 - ISSN 1584-0409 www.cnas.ro www.eurostat.ec.europa www.who.int/nha/database www.bloomberg.com www.worldbank.com www.unsar.ro/ http://www.asociatia-zamolxe.ro/node/65 http://www.economica.net/sanatatea-necosmetizata-7-88-de-mil-contribuie-pentru-4-55-milplateste-statul-5-73-mil-scutiti_43291.html http://alinbaiescu.ro/asigurari/asigurari-de-sanatate-asigurari/cruciada-abonamentelor-cuasigurarile-de-sanatate/ http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_35085/asigurarea-privata-de-sanatate-versusabonamentul-la-o-clinica-privata.html http://www.businessmagazin.ro/cover-story/abonamentele-medicale-castiga-lupta-cu-asigurarileprivate-de-sanatate-ce-castiga-pacientul-11543976