ROMÂNIA JUDECĂTORIA SLATINA Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX SENTINȚA CIVILĂ NR. 414 DOSAR NR. 5418/311/2016 Ședința publică din data de 18.01.2017 Instanța constituită din: Președinte: S C Grefier: D C Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect alte cereri privind pe reclamanta B SA cu sediul procesual ales în București la C. Av. R & M SPARL în, nr. 31, sector 1 în contradictoriu cu pârâții E Ș - O și E C, ambii cu domiciliul în Slatina,, județul O. Dezbaterile și susținerile părților au avut loc la termenul de judecată din data de 11.01.2017, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, în baza art. 396 alin. 1 C.proc.civ., a amânat pronunțarea de la data de 18.01.2017, pentru când a dispus: INSTANȚA Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina sub nr XXXXXXXXXXXXX, contestatoarea contradictoriu cu intimații E S O, E C, a solicitat instanței să constate neîndeplinirea condițiilor de admisibilitate a notificării formulate de intimați, adică a condițiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de Legea dării în plată, În motivarea cererii, în esență, contestatoarea precizează că procedura dării în plată reglementată de Legea nr 77/2016, reprezintă o excepție de la importante principii de drept, și chiar o încălcare a unor reguli constituționale, iar referitor la condițiile de admisibilitate acestea nu sunt îndeplinite în persoana intimaților, întrucât aceștia nu au făcut probe că ar fi păstrat destinația de locuință a imobilului obiect al dării în plată, 1
nu au dovedit prin cazier judiciar că nu ar fi fost condamnați cu privire la infracțiuni în legătură cu creditul, și notificarea transmisă contestatoarei trebuia să cuprindă stabilirea unui interval orar în două zile diferite. Se precizează și că notificarea formulată încalcă normele de drept ale Uniunii Europene, întrucât stingerea creanței contestatoarei prin dare în plată nu se face pentru cauză de utilitate publică, procedura prevăzută de Legea nr 77/2016 neavând nici măcar o justificare socială, prin aceasta fiind încălcate principiul libertății contractuale, principiul securității juridice, principiul proporționalității, iar aplicarea legii și față de contractele întocmite anterior intrării acesteia în vigoare contravine condiției prevăzută în Directiva nr 17/2014, în sensul că nu este coerentă cu obligațiile stautlui în temeiul dreptului Uniunii. În drept cererea a fost întemeiată pe art 7 din Legea nr 77/2016, art 148 alin (2) din Constituție, art 17 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. La cerere au fost anexate, în copie, notificare, cărți de identitate intimați, contract de ipotecă, contract de credit, contract de vânzare- cumpărare, plan releveu, fisa bunului imobil, memoriu justificativ, plan de încadrare în zonă. De asemenea, a fost anexată la cererea formulată și cerere prin care contestatorii solicită sesizarea Curtii Constituționale cu excepția de neconstituționalitate, și suspendarea judecății cauzei pana la solutionarea excepției de neconstituționalitate iar prin motivarea acestor cereri, în esență, contestatoarea critică dispozițiile art 3, art 8 alin (5), art 10, art 11 din Legea 77/2016, în sensul încălcării prin aceste dispoziții a prevederilor constituționale prevăzute prin art 1 alin (5), art 15 alin (2), art 16 alin (1), art 44 alin (1)- alin (3), art 45, art 53 Constitutie, în esență, precizând că prin art 8 alin (5), art 11 din Legea nr 77/2016 se încalcă principiul neretroactivității legii, iar astfel este încălcat și art 1 din Constituție, Contestatoarea precizează și că, în raport de art 16 din Constituție, prin dispozițiile legale criticate, aceasta este tratată în mod discriminatoriu în comparație cu consumatorii cărora li se recunoaște dreptul absolut de a se libera de datorie prin simplu transfer al imobilului constituit garanție, fara a se ține cont de interesul și opțiunea creditorului, iar față de art 44 alin (1)- alin (3) din Constituție, prin dispozițiile criticate i se aduce atingere dreptului de proprietate al contestatoarei asupra sumelor de bani acordate cu titlu de împrumut. Referitor la art 45 din Constituție, arată că dispozițiile legale criticate limitează accesul contestatoarei la o activitate economică și la libera inițiativă, fiind limitate prin legea în discuție operațiunile contestatoarei de creditare sub aspectul operațiunilor de recuperare a sumelor acordate, fiind și transformată contestatoarea în vehicul imobiliar iar aceasta nu are ca obiect de activitate desfășurarea activităților comerciale privitoare la imobile, și fata de art 53 din Constituție, se precizează că 2
niciuna din cauzele prevăzute la acest articol nu este incidentă pentru a fi restricționate drepturile privind recuperarea creanței. Prin note scrise, contestatoarea a invocat excepția de neconstituționalitate și a art 4 alin (1), art 5 alin (1) și alin (3), art 7, art 8 alin (1) din Legea nr 77/2016, în esență, reluând aceleași motive arătate în cererea prin care s-a solicitat sesizarea Curtii Constitutionale, Intimatii, legal citați, au formulat întampinare prin care au solicitat respingerea contestației formulate, iar prin cerere reconventională au solicitat să se pronunțe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar nr HL22869/20.05.2008, și sa se constate dreptul de proprietate în favoarea contestatoarei cu privire la imobilul situat în localitatea Slatina,,,, în esență, motivând că și-au achitat ratele conform graficului de rambursare aferent contractului de credit, fiind îndeplinite condițiile de admisibilitate ale Legii nr 77/2016, suma împrumutată nedepășind echivalentul în lei a xxxxxx EURO, creditul fiind garantat cu imobilul arătat, iar debitorii nefiind condamnați prin hotărâre definitivă pentru infracțiuni în legătură cu creditul. Intimații nu au formulat apărări sau opinii cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată de contestatoare. La ședința din data de 19.10.2016, a fost pusă în discuție cererea privind sesizarea Curții Constituționale cu exceptia de neconstitutionalitate și cererea privind suspendarea judecatii cauzei, fiind însă respinsă cererea de suspendare a judecății cauzei până la soluționarea excepție de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. Prin încheierea din data de 02.11.2016 a fost sesizată Curtea Constituțională cu exceptia de neconstitutionalitate a art 3, art 4 alin (1), art 5 alin (1), alin (3), art 7, art 8 alin (1), alin (5), art 10, art 11 din Legea 77/2016, invocată de contestatoare. La aceeași ședintă din data de 19.10.2016, a fost invocată din oficiu exceptia de prematuritate cu privire la cererea reconventională prin care intimații solicită să se pronunțe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar nr HL22869/20.05.2008, și să se constate dreptul de proprietate în favoarea contestatoarei cu privire la imobilul situat în localitatea Slatina,,,, exceptie care a fost admisă. În cauză a fost încuviințată proba cu înscrisuri. Analizând actele și lucrările dosarului, instanta reține următoarele: 3
Prin notificarea comunicată contestatoarei la data de 23.05.2016, intimații au solicitat contestatoarei, pe temeiul art 5 din Legea nr 77/2016, să se prezinte la notarul public la data de 01.07.2016, ăn vederea ăntocmirii actului pentru transferul dreptului de proprietate asupra imobilului obiect al contractului de ipotecă aferent contractului de credit nr HL22869. Potrivit art 1 din Legea 77/2016, (1) Prezenta lege se aplică raporturilor juridice dintre consumatori și instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare sau cesionarii creanțelor deținute asupra consumatorilor. (2) Consumatori sunt persoanele definite de Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar potrivit art 3 din Legea 77/2016, Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. (3) părțile contractului de credit nu ajung la un alt acord, De asemenea, potrivit art 4 din Legea nr 77/2016, (1) Pentru stingerea creanței izvorând dintr-un contract de credit și a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiții: a) creditorul și consumatorul fac parte din categoriile prevăzute la art. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislația specială; b) cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depășea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Națională a României în ziua încheierii contractului de credit; c) creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziționa, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinație de locuință sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puțin un imobil având destinația de locuință; d) consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracțiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea prezentei legi, iar potrivit art 5 din Legea 77/2016, (1) În vederea aplicării prezentei legi, consumatorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, 4
o notificare prin care îl informează că a decis să îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar, detaliind și condițiile de admisibilitate a cererii, astfel cum sunt reglementate la art. 4. (2) Notificarea prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă și stabilirea unui interval orar, în două zile diferite, în care reprezentantul legal sau convențional al instituției de credit să se prezinte la un notar public propus de debitor în vederea încheierii actului translativ de proprietate, prin care se stinge orice datorie a debitorului, principal, dobânzi, penalități, izvorând din contractul de credit ipotecar, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi. (3) Prima zi de convocare la notarul public nu poate fi stabilită la un termen mai scurt de 30 de zile libere, perioadă în care se suspendă orice plată către creditor, precum și orice procedură judiciară sau extrajudiciară demarată de creditor sau de persoane care se subrogă în drepturile acestuia îndreptată împotriva consumatorului sau a bunurilor acestuia. (4) Cu cel puțin 3 zile libere înainte de prima zi de convocare la notarul public, părțile transmit acestuia informațiile și înscrisurile necesare încheierii actului de dare în plată. (5) Toate costurile notariale și, după caz, ale executorului judecătoresc sau ale avocatului se suportă de către debitor, Totodată, potrivit art 6 din lege, (1) De la data primirii notificării prevăzute la art. 5 se suspendă dreptul creditorului de a se îndrepta împotriva codebitorilor, precum și împotriva garanților personali sau ipotecari. (2) În situația admiterii definitive a contestației prevăzute la art. 7, creditorul poate demara sau, după caz, relua orice procedură judiciară sau extrajudiciară atât împotriva debitorului, cât și împotriva altor garanți personali sau ipotecari. (3) Demersurile prevăzute la art. 5 și art. 7-9 pot fi întreprinse și de codebitori, precum și de garanții personali sau ipotecari ai consumatorului principal, cu acordul acestuia sau al succesorilor săi. (4) Acțiunea în regres împotriva debitorului principal va putea fi formulată numai după stingerea integrală a datoriei izvorând din contractul de credit, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi, În speță, notificarea intimaților privește contractul de credit nr HL22869 prin care contestatoarea a acordat intimaților cu împrumut suma de xxxxx CHF, urmând să fie restituită de intimați în 360 rate lunare, împreună cu costurile aferente, credit care este garantat prin contract de ipotecă cu imobilul intimaților situat în localitatea Slatina,,,. Cum la momentul încheierii contractului de credit contestatoarea este o societate comercială care a acționat în scopul comercializării serviciilor sale de creditare, iar intimații sunt persoane fizice care au acționat în scopuri personale (necomerciale), cele două părți, în raport de art. 2 din Legea 193/2000, au calitatea de comerciant și, 5
respectiv, consumator, sub acest aspect încadrându-se în prevederile art 1 și art 4 alin (1) lit a din Legea nr 77/2016, și beneficiind de această lege. Cu privire la cuantumul sumei împrumutate se constată că și sub acest aspect intimații beneficiază de prevederile legii, fiindu-le acordat un credit în CHF de până la echivalentul a xxxxxx Euro, încadrându-se în prevederile art 4 alin (1) lit b din Legea nr 77/2016. De asemenea, creditul fiind garantat cu un imobil care potrivit contractului de vânzare/cumpărare prin care a fost dobândit de intimați (f33) are destinația de locuit, fiind menționat în acest contract în mod expres că la momentul dobândirii nu constituie sediu sau pc de lucru al vreunei societăți, se constată că este îndeplinită și condiția prevăzută prin art 4 alin (1) lit c din Legea 77/2016. În același timp, întrucât potrivit certificatelor de cazier judiciar depuse la dosar, intimații nu figurează în evidență ca suferind vreo condmanare, se constată că este îndeplinită și condiția prevăzută la art 4 alin (1) lit d din Legea nr 77/2016. Susținerile contestatoarei precum că imobilul adus garanție nu ar avea destinația de locuință sau că nu s-ar fi probat de intimați cum că nu ar fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracțiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea prezentei legi, nu pot fi reținute de instanță, întrucât potrivit art 249 C.proc.civ., cel care face o susținere în cursul judecății trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege, așa încât sarcina probei cu privire la neîndeplinirii condițiilor prevăzute de Legea nr 77/2016, aparține contestatoarei, această lege nereglementând sarcina probei în persoana intimaților. Nici susținerile contestatoarei în sensul că notificarea nu ar respecta condțiile prevăzute de lege prin aceea că nu ar prevedea un interval orar, nu pot fi reținute, întrucât în notificare s-a arătat ora la care contestatoarea să se prezinte la notar. Faptul că nu s-a indicat un interval orar sau că nu s-a indicat numele notarului, nu înseamnă că în persoana intimaților nu ar fi îndeplinite condițiile de admisibilitate a procedurii reglementate de Legea dării în plată, pe de o parte aceste condiții fiind expres prevăzute doar de art 4 din lege, între care condiții nu se regăsește și întocmirea notificării într-un anume mod, astfel încât modul de întocmire a notificării nu constituie condiție de admisibilitate, iar pe de altă parte în măsura în care contestatoarea era împiedicată în a da curs notificării datorită modului în care a fost întocmită cu privire la ora și notarul unde părtile să se întâlnească, aceasta avea posibilitatea de a lua legătura cu intimații sprea a stabilii de comun acord atât ora, cât și notarul unde să se prezinte și căruia părțile să îi transmită potrivit art 5 alin (4) din Legea 77/2016, informațiile și înscrisurile necesare încheierii actului de dare în plată, între momentul primirii notificării și data convocării existând o perioadă de peste 30 zile care îi conferea contestatoarei această posibilitate de a lua legătura cu intimații. 6
Tot în același sens susținerile contestatoarei în sensul că notificarea formulată nu ar putea fi considerată admisibilă pe motiv că ar încălca dreptul Uniunii Europene, acestea nu pot conduce la primirea contestației cât timp între condițiile de admisibilitate a procedurii reglementate de Legea 77/2016, nu se regăsește vreo condiție cu privire la notificare. Este adevărat că potrivit jurisprudenței CJUE dreptul european are supremație asupra legislațiilor naționale, autoritățile statelor membre fiind obligate să aplice dispozițiile europene în măsura în care o regulă națională este contrară unei dispoziții europene (cauza 6/64 C /Enel), însă instanța nu poate reține că în speță s-ar încălca în vreun fel vreo normă europeană, nici contestatoare neputând arăta în mod clar care ar fi normele încălcate, ci aceasta face vorbire doar la modul general de o încălcare a dreptului Uniunii Europene, trimițând apoi la anumite principii cu titlu de exemplu principiul libertății contractuale, principiul securității juridice (în special din persopectiva neretroactivității), principiul proporționalității dar și la principiul previzibilității, fara a arăta în ce măsura ar fi încălcate aceste principii. Or, nefiind indicat concret în ce măsură se încalcă fiecare acest principiu, nu se poate reține că dispozițiile legii, în general, ar încălca aceste principii. Cu privire la faptul că s-ar încălca dreptul de proprietate al contestatoarei avut asupra creanței deținută pe temeiul contractului sau că ar fi expropriată prin darea în plată a imobilului, aceste susțineri nu pot fi reținute cât timp contestatoarea obține în contul creanței imobilul cu care s-a garantat creditul și avut în vedere la acordarea creditului, oferind creditul în limita valorii imobilului care așa cum se arată în contractul de ipotecă acoperă toate sumele datorate sau ce urmează a fi datorate în conformitate cu contractul de credit și actele adiționale (art 2.1 din contractul de ipotecă). De asemenea, se trimite și la prevederile Directivei 17/2014, în sensul că s-ar încălca art 43 (Prezenta directivă nu se aplică contractelor de credit existente înainte de 21 martie 2016), însă prin faptul că Legea dării în plată vizează și contractul părtilor întocmit anterior directivei, nu se încalcă prevederile acestei directive, legea vizând în esență restabilirea echilirului contractual între părti iar nu transpunerea întru totul a prevederilor directivei. Nici susținerile contestatoarei legate de faptul că nu ar intra în sfera de aplicare a Legii dării în plată contractele de credit întocmite sub imperiul VC.civ. pe motiv că legea ar deroga doar de la dispozițiile NouluiC.civ., nu sunt întemeiate, întrucât derogarea despre care vorbește art 3 din Legea dării în plată are în vedere darea în plată ca instituție a C.civ. iar nu contractele întocmite sub imperiul Noului C.civ. Cu alte cuvinte, cât timp art 3 din Legea dării în plată, vorbește de dreptul consumatorului de a i se stinge datoriilor prin dare în plată prin derogare de la dispozițiile Legii privind Noul C.civ., fără ca acest articol sau vreo altă dispoziție din lege să prevadă că ar fi exceptate contractele întocmite pe temeiul VechiuluiC.civ., 7
reiese că articolul în discuție are în vedere doar o derogare de la prevederile privind modul de stingere a obligațiilor și instituția dării în plată reglementate de NoulC.civ., fiind neîntemeiate susținerile contestatorei în sensul că nu ar intra în sfera de aplicare a legii contratul obiect al notificării intimaților. Cu privire decizie nr 623/25.10.2016 a Curtii Constituționale, prin care se arată că anumite dispoziții sunt constituționale în măsura în care instanța verifică condițiile referitoare la existența impreviziunii, aceasta nu poate fi aplicată în speță, fiind publicată în Monitorul Of după închiderea dezbaterilor în prezenta cauză, potrivit art 147 din Constitutie, deciziile Curtii Constitutionale fiind obligatorii și având putere numai pentru viitor începând cu momentul publicării acestora în Monitor, în același sens fiind și decizia nr 1586/2015 pronunțată în decizie de speță de Înalta Curte de Casatie și Justitei. Prin urmare, față de aceste considerente, se constată neîntemeiată contestație formulată și se va respinge ca atare, PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, DISPUNE: Respinge contestația formulată de contestatoarea /9052/1991, cu sediul procesual ales în București la C. Av. R & M SPARL în, nr. 31, sector 1 în contradictoriu cu intimatii E S O, CNP xxxxxxxxxxxxx, E C, CNP xxxxxxxxxxxxx, ambii cu domiciliul în Slatina,, județul O, ca neîntemeiată, Respinge cererea reconvențională a intimatilor/reclamanti formulată împotriva contestatoarei/pârâte, privind constatarea stingerii obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar nr HL22869, și constatarea dreptului de proprietate al contestatoarei/pârâte asupra imobilului cu care s-a garantat contractul de credit, ca prematur introdusă, Cu apel, în 15 zile de la comunicare, Cererea de apel se va depune la Judecatoria Slatina, Pronunțată în ședință publică, azi, 18.01.2017 8