PERCEPŢIA ASUPRA EDUCAŢIEI PENTRU AFACERI ÎN SFERA TURISMULUI ŞI A INDUSTRIEI OSPITALITĂŢII

Priorități contemporane ale educației în domeniul afacerilor AE PERCEPŢIA ASUPRA EDUCAŢIEI PENTRU AFACERI ÎN SFERA TURISMULUI ŞI A INDUSTRIEI OSPITALITĂŢII Nicolae Lupu 1, Mihail Ovidiu Tănase 2 şi Ana-Maria Nica 3 1) 2) 3) Academia de Studii Economice, Bucureşti, România Rezumat Cercetările care vizează importanţa unei educaţii de afaceri bine structurate, în vederea pregătirii pentru exigenţele pieţei muncii din diverse sectoare-cheie ale economiei a viitorilor angajaţi, au cunoscut o atenţie din ce în ce mai mare. Prezenta lucrare porneşte de la identificarea unei nişe neacoperite în cercetarea ştiinţifică de profil din România, cea a necesităţii corelării competenţelor oferite de sistemul de învăţământ superior de specialitate cu nevoile angajatorilor din industria turismului şi a ospitalităţii. Astfel, apare întrebarea care este percepţia asupra sistemului de pregătire pentru domeniul turismului şi al industriei ospitalităţii, atât din perspectiva viitorilor angajaţi, cât şi a angajatorilor? În scopul obţinerii unui răspuns, s-a recurs la o cercetare de tip descriptiv, realizându-se un sondaj în rândul studenţilor care urmează un program de masterat profesional de specializare, intitulat Administrarea afacerilor în turism, precum şi a managerilor unor stabilimente hoteliere reprezentative din Bucureşti. Rezultatele arată că percepţiile masteranzilor şi, respectiv, ale profesioniştilor se distribuie comparabil sub mai multe aspecte, precum caracterul vocaţional al meseriei, importanţa atitudinii, a pregătirii teoretice şi a celei practice, dar şi că profilul proaspătului absolvent al unei facultăţi economice de turism, în postura de candidat pe piaţa muncii, apare drept controversat. Dezvoltarea planurilor de învăţământ, în concordanţă cu nevoile angajatorilor, va micşora ecartul dintre mediul universitar, ca furnizor de formare profesională, şi piaţa muncii, ca loc de întâlnire al cererii cu oferta de forţă de muncă. Cuvinte-cheie: educaţie pentru afaceri, competenţă profesională, industria ospitalităţii, turism Clasificare JEL: A23, J23, J24, L83, O15, P46 Introducere Piaţa muncii cunoaşte în prezent o dinamică accentuată, datorată unor factori din ce în ce mai diverşi, între care se numără: dezvoltarea tehnologică, migraţia populaţiei, îmbătrânirea acesteia, deschiderea pieţei muncii, diversificarea programelor de învăţământ Autor de contact, Nicolae Lupu nicolae.lupu@com.ase.ro Vol. XVI Nr. 37 August 214 635

AE Percepţia asupra Educaţiei pentru Afaceri în Sfera Turismului şi a Industriei Ospitalităţii la toate nivelurile. În aceste condiţii, racordarea competenţelor dobândite în sistemul de învăţământ la nevoile angajatorilor este apreciată ca fiind uşor rămasă în urmă. Lucrarea de faţă îşi propune să identifice perspectiva viitorilor angajaţi şi, respectiv, a angajatorilor din sfera turismului şi a industriei ospitalităţii asupra competenţelor oferite de sistemul universitar şi, în special, de Academia de Studii Economice din Bucureşti în cadrul unui program de masterat specializat al acesteia din urmă. Se constată că subiectul, urmărit în prezenta lucrare la modul pragmatic, a fost puţin abordat în România. Cel mai adesea, opiniile exprimate au fost legate de pregătirea de nivel secundar şi, îndeosebi, de şcolile profesionale, care pregătesc personal de execuţie: bucătari, ospătari, cameriste. Pentru învăţământul superior, cercetătorul se confruntă cu inexistenţa studiilor referitoare la legătura dintre competenţentele dobândite în cadrul programelor de studii din sfera turismului şi nevoile angajatorilor. Necesitatea racordării competenţelor dobândite la nevoile manifestate pe piaţa muncii a fost mai degrabă subiect al documentelor oficiale şi a fost inclusă în diferite strategii de dezvoltare sau planuri de acţiune, atât la nivel european, cât şi naţional. Vasile şi alţii (27) au urmărit legătura educaţie cercetare prin prisma analizei performanţelor şcolii româneşti şi a impactului acesteia asupra cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării. Tauşan (21) a analizat, la nivel general, legătura dintre ariile curriculare şi cele patru tipuri fundamentale de învăţare identificate de Comisia Internaţională pentru Educaţie: învăţarea pentru a cunoaşte, învăţarea pentru a acţiona, învăţarea pentru a interacţiona cu alţii, învăţarea pentru a fi tu însuţi. În această abordare, modificarea planurilor de învăţământ derivă din necesitatea adaptării lor mai mult la o serie de principii generale, în special legate de dezvoltarea individului, şi mai puţin la principii particulare, circumscrise nevoilor pieţei muncii. 1. Cercetări anterioare relevante cu privire la educaţia pentru afaceri în industria ospitalităţii Din perspectiva relaţiilor dintre competenţele oferite de mediul universitar şi cele cerute de operatorii turistici se remarcă o serie de studii întreprinse în perioada anilor 9 şi a primului deceniu al secolului al XXI-lea. Studii mai vechi (Goodman şi Sprague, 1991) arătau că revizuirea curriculumului este necesară datorită creşterii rolului serviciilor în economia mondială şi ameninţării venite din partea şcolilor de afaceri concentrate pe domeniul ospitalităţii, iar studii mai recente (Morrison şi O Mahony, 23) au investigat evoluţia istorică a educaţiei manageriale pentru industria ospitalităţii, concept asociat cu o educaţie liberală, oferind totodată o perspectivă a modificării curriculumului la două universităţi din Australia şi Scoţia. Din perspectiva operatorilor turistici, Becton şi Graetz (21) urmăresc acurateţea cu care nevoile operatorilor turistici sunt înţelese şi satisfăcute de programele specializate de instruire. În analiza lor pornesc de la o realitate curentă, aceea a atomizării, a disipării, a diversităţii dimensiunilor şi a diferenţierii specializărilor operatorilor turistici. O cercetare la nivelul a 46 de profesionişti din industria ospitalităţii din Statele Unite a arătat un nivel acceptabil al programelor de studii şi o corelare a acestora cu aşteptările angajatorilor (Lefever, 1998). În aceeaşi direcţie se înscrie şi Jauhari (26), al cărui studiu evocă însă o prăpastie între competenţele oferite de sistemul educaţional, din India, şi nevoile industriei ospitalităţii. Abilităţile practice ale noilor angajaţi reprezintă domeniul în care ar putea fi îmbunătăţite lucrurile, concomitent cu dezvoltarea abilităţilor de comunicare. Legătura programe de studii piaţa muncii pentru industria turistică a Greciei este analizată de către Christou (1999). Astfel, prin interviuri în adâncime, este studiată percepţia studenţilor 636 Amfiteatru Economic

Priorități contemporane ale educației în domeniul afacerilor AE asupra învăţământului turistic, dar şi managementul sistemului educaţional din sfera turismului. O abordare a practicii studenţilor din timpul anilor de studiu şi a diferenţelor pe care aceştia le percep între teoria din şcoala şi lumea reală de la locul de practică este oferită de Zopiatis şi Constanti (27). În urma analizei, în relaţia educaţie industrie a ospitalităţii, au fost identificate o serie de neconcordanţe. În vederea reformării curriculumului pentru management hotelier din Coreea de Sud, a fost derulată o cercetare amplă asupra nevoilor de competenţe, formulate de peste 42 de manageri şi absolvenţi de management hotelier (Yup, 2). Determinarea percepţiei studenţilor de la o universitate din Marea Britanie şi una din Olanda asupra industriei ospitalităţii a fost scopul cercetării lui Jenkins (21). Totodată, s-a urmărit probabilitatea de căutare după absolvire a unui loc de muncă în acest sector de activitate, aria geografică în care studenţii ar fi interesaţi de căutare, domeniul de activitate din sfera turismului şi pozitia pe care viitorul absolvent o are în vedere într-un interval de timp de 5, respectiv 1 ani. Rezultatele au arătat că studenţii au o preferinţă clară pentru un anumit departament din cadrul hotelului, un anumit lanţ hotelier sau un anumit domeniu din sfera turismului. O altă abordare internaţională a aşteptărilor studenţilor faţă de viitoarele locuri de muncă din industria ospitalităţii este oferită de Waryszak (1999). Acesta a intervievat un număr de 287 de studenţi, de la patru universităţi: Victoria University of Technology, Melbourne, 8 de studenţi; Hotel School, The Hague, 17 studenţi; Oxford Brookes University, Oxford, 5 de studenţi; University of Strathclyde, Glasgow, tot 5 de studenţi. Rezultatele sunt diferite, evidenţiindu-se particularităţile culturale, dar şi necesitatea repetării studiului pe un eşantion mai mare. Printr-un studiu longitudinal au fost urmărite competenţele manageriale ale studenţilor din anul III al unui program de licenţă din Australia şi percepţia asupra modalităţii prin care acestea au fost dobândite pe parcursul celor trei ani de studiu (Breen şi alţii, 24). Stabilirea, potrivit opiniei studenţilor, a abilităţilor manageriale necesare unei cariere de succes şi a nivelului pregătirii acestora în ariile de competenţă specificate, precum şi măsurarea ecartului dintre acestea două a reprezentat un subiect de analiză pentru Knutson şi Patton (1992). În acest context, au fost identificate 15 arii de competenţă considerate a fi importante pentru o carieră de succes în industria ospitalităţii. Barum (199) urmăreşte aşteptările angajatorilor faţă de cei mai noi absolvenţi intraţi în sistem. În studiu sunt analizate 36 de competenţe-cheie, pe un eşantion de 15 de manageri de hotel. Corespondenţa dintre pregătire şi aşteptările managementului hotelurilor de 3, 4 şi 5 stele din Irlanda, precum şi factorii cei mai importanţi în recrutarea viitorilor manageri au fost aspecte analizate de Connolly şi McGinn (26). Astfel, s-a descoperit că industria ospitalităţii manifestă o puternică preferinţă pentru oameni cu abilităţi practice. În acelaşi timp, sunt apreciate capacităţile de a rezolva probleme şi de a lua decizii, în schimb abilităţile analitice sunt considerate mai puţin importante. O abordare diferită este propusă de Barron (28), care explorează unul din cele mai problematice aspecte ale industriei ospitalităţii: cum să atragi şi să păstrezi un nivel critic de persoane talentate. Se observă trei optici de abordare a relaţiei curriculum universitar necesităţi exprimate de angajatori. Prima analizează nevoile angajatorilor şi urmăreşte echilibrarea curiculumului cu acestea. A doua porneşte de la aşteptările studenţilor, viitorii angajaţi, şi echilibrează nevoile educaţionale, nevoile angajatorilor şi aşteptările studenţilor, într-un orizont mai lung de timp. Ultima analizează legătura dintre educaţie şi performanţă pe piaţa muncii, într-un cadru larg de manifestare, incluzând aici şi industria ospitalităţii. Vol. XVI Nr. 37 August 214 637

AE Percepţia asupra Educaţiei pentru Afaceri în Sfera Turismului şi a Industriei Ospitalităţii 2. Metodologia cercetării Stadiul actual şi posibile direcţii de viitor ale educaţiei pentru afaceri în sfera turismului şi a industriei ospitalităţii constituie problema de investigat a unei cercetări descriptive realizată în primăvara anului 214. Obiectivul central este reprezentat de cercetarea percepţiei cu privire la pregătirea profesională dintr-o facultate economică cu profil de turism, pe de o parte a studenţilor, pe de altă parte, pentru momentul absolvirii, a angajatorilor-hotelieri (directori de hotel). Ca ipoteze ale cercetării sunt considerate următoarele: pentru un candidat pentru un post în industria ospitalităţii, atitudinea tinde să devanseze în importanţă pregătirea teoretică şi practică; competenţele (cunoştinţele şi abilităţile) reale dobândite în facultăţile economice cu profil de turism sunt insuficient corelate cu nevoile angajatorilor; disciplinelor pentru dobândirea de competenţe necesare unui angajat cu studii superioare li se acordă importanţă în grade diferite; pentru viitorul pregătirii universitare, direcţia practică (internship, atragerea pentru susţinerea orelor a unor practicieni, rezolvarea de studii de caz etc.) devansează ca importanţă direcţia teoretică (prelegeri etc.); diferitele domenii ale turismului şi industriei ospitalităţii (cazare, alimentaţie, agenţii de turism, transporturi aeriene, transport cu autocare, animaţie turistică) necesită ponderi relativ ridicate totuşi, diferenţiate de la un domeniu la altul de personal cu studii superioare; proaspătul absolvent de studii economice superioare cu profil de turism şi, totodată, candidat pentru obţinerea unui post în industria ospitalităţii este perceput diferit, între: - entuziast şi cu mare capacitate de muncă, - cu aşteptări nerealiste legate de locul de muncă, - cu o pregătire specifică superficială, - interesat de post doar ca rampă de lansare pentru o carieră în alt domeniu; în medie, după absolvirea unei facultăţi economice cu profil de turism, un angajat ar putea fi pregătit să preia postul de director al unui hotel de capacitate medie mai înainte de împlinirea a 1 ani. Pentru studenţi, eşantionul este reprezentat de respondenţi de la Facultatea de Comerţ de la Academia de Studii Economice din Bucureşti, programul de masterat profesional de specializare Administrarea afacerilor în turism, în număr de 69. Pentru hotelieri, e vorba de directori ai unor stabilimente reprezentative din Bucureşti, precum hotelurile: Ramada Majestic şi Golden Tulip Times ambele clasificate la categoria 4 stele, ambele parte a unor lanţuri hoteliere, funcţionând pe bază de contract de franciză; Residence Arc de Triomphe, Christina şi Caro categoria 4*; Ibis 3*, parte a lanţului hotelier omonim, în baza unui contract de management. Pentru măsurarea datelor culese se vor utiliza scalele nominală, ordinală şi interval, metodele de scalare fiind reprezentate de scala lui Likert şi de metoda ordonării rangurilor (Balaure, 2). Culegerea datelor s-a făcut prin intermediul unui chestionar cu întrebări închise; li s-a adăugat o singură întrebare deschisă: Formulaţi, vă rugăm, eventuale alte observaţii despre educaţia pentru afaceri în sectorul turismului şi al industriei ospitalităţii. Întrebările de identificare se referă la vârsta subiecţilor (figura nr. 1), precum şi, pentru hotelieri, la vechimea pe postul de director de hotel (figura nr. 2). 638 Amfiteatru Economic

Priorități contemporane ale educației în domeniul afacerilor AE 1 9 8 7 6 5 4 3 2 1 2-25 ani 4-5 ani 5-6 ani Figura nr. 1: Distribuţia respondenţilor după vârstă 5 45 4 35 3 25 2 15 1 5 1-5 ani 1-2 ani peste 3 ani Vechimea ca director Figura nr. 2: Distribuţia după vechimea pe post a directorilor de hotel În timp ce absolut toţi studenţii respondenţi sunt cuprinşi în intervalul de vârstă de 2-25 de ani, hotelierii se situează în intervalul de 4-6 de ani. Ca vechime pe postul de director de hotel, aceiaşi hotelieri acoperă o plajă de maximă amplitudine; totuşi, cei mai mulţi, 5%, au o vechime ca directori de 1-2 de ani. 3. Rezultate şi discuţii În general, rezultatele obţinute confirmă ipotezele de lucru. Atât în percepţia studenţilor, cât şi a hotelierilor, cel mai important atribut pe care ar trebui să-l întrunească un candidat pentru un post în industria ospitalităţii este atitudinea (scor 2,52 pentru studenţi şi, respectiv, 2,8 pentru hotelieri). Urmează pregătirea teoretică şi practică şi, respectiv, aspectul fizic (figura nr. 3). Vol. XVI Nr. 37 August 214 639

AE Percepţia asupra Educaţiei pentru Afaceri în Sfera Turismului şi a Industriei Ospitalităţii 3 2.5 2 1.5 1.5 Aspect fizic Atitudine Teorie și practică Figura nr. 3: Scorurile atributelor unui candidat pentru industria ospitalităţii Mai mult decât atât, faţă de studenţi, hotelierii îi atribuie pregătii teoretice şi practice un scor mai scăzut cu,46. Astfel, indirect, muncii în industria ospitalităţii reprezentată de serviciile de cazare şi masă, cu profil turistic şi neturistic îi este confirmat caracterul vocaţional. Pentru mediul universitar, accentul relativ pus pe atitudine şi chiar pe prezenţa fizică reprezintă o reală provocare. Corelaţia dintre competenţele dobândite în facultăţile conomice cu profil de turism şi nevoile angajatorilor înregistrează un scor unic, de,17, atât pentru studenţi, cât şi pentru hotelieri (figura nr. 4). 6 5 4 3 2 1 Foarte bine corelate Bine corelate Mediu corelate Slab corelate Foarte slab corelate Figura nr. 4: Corelaţia dintre competenţele dobândite şi nevoile angajatorilor Premisa fiind că experienţa hotelierilor permite ca răspunsurile lor să reflecte relativ fidel realitatea, este îmbucurător că, în general, răspunsurile studenţilor urmează aproximativ aceeaşi distribuţie. Diferitele discipline propuse, pentru dobândirea de competenţe necesare unui angajat cu studii superioare din industria ospitalităţii, sunt ordonate în funcţie de importanţa acordată (figura nr. 5). 64 Amfiteatru Economic

Priorități contemporane ale educației în domeniul afacerilor AE 1 9 8 7 6 5 4 3 2 1 Antreprenoriat Contabilitate Informatică Alte limbi Marketing Tehnologie Figura nr. 5: Scorurile în funcţie de importanţa acordată diferitelor discipline Suma scorurilor celor două subcolectivităţi cercetate, studenţi şi hotelieri, conduce la următoarea ordine descrescătoare a importanţei: comunicare interpersonală 19,17; limba engleză 16,85; tehnologie hotelieră şi de restaurant 15,97; antreprenoriat şi leadership 14,41; management 13,92; marketing 12,22; alte limbi străine 9,24; informatică 8,92; finanţe 7,65; tehnici cantitative (matematică, statistică) 6,87; contabilitate 6,76. Dată fiind contribuţia comunicării interpersonale la obţinerea necesarei atitudini, situarea sa în fruntea listei disciplinelor devine firească. Alte discipline, dintre cele consacrate, care să concure, deopotrivă, la crearea atitudinii ar putea fi istoria turismului şi etica. Pentru viitor, pentru dobândirea de competenţe în industria ospitalităţii, direcţiile pregătirii universitare ar fi, în ordine (scoruri cumulate pentru cele două subcolectivităţi) (figura nr. 6): practica studenţilor, cu integrarea efectivă a acestora în unităţi de profil 9,22; atragerea pentru susţinerea orelor a unor practicieni cu o experienţă relevantă 6,84; rezolvarea de probleme şi studii de caz 6,6; elaborarea de lucrări de absolvire cu asumarea rezolvării unor probleme din viaţa reală a respectivelor unităţi 3,83; prelegeri teoretice 3,5. Vol. XVI Nr. 37 August 214 641

AE Percepţia asupra Educaţiei pentru Afaceri în Sfera Turismului şi a Industriei Ospitalităţii 5 4.5 4 3.5 3 2.5 2 1.5 1.5 Prelegeri Studii de caz Ore cu practicieni Practică Lucrări de absolvire Figura nr. 6: Scorurile calculate pentru direcţiile pregătirii universitare La întrebarea deschisă, atât din partea studenţilor, cât şi a hotelierilor, răspunsurile se regrupează tocmai în jurul necesităţii de creştere a ponderii practicii, în toate formele de manifestare: mai multă pregătire practică ; mai multe relatări din situaţii reale în cadrul orelor de pregătire (studii de caz) ; educaţia pentru afaceri în domeniul turismului (la noi în ţară) oferă suportul teoretic necesar, dar nu vine şi cu suportul practic în completare. Ecuaţia succesului este dată de unul din directorii de hotel: comunicare + limbi străine + practică 5. Diferitele domenii ale sectorului turismului şi al industriei ospitalităţii reclamă personal cu studii superioare în proporţii importante, totuşi variabile. Însumate pentru cele două subcolectivităţi, scorurile obţinute sunt următoarele (figurile nr. 7 şi nr. 8): cazare 2,41; transporturi aeriene 2,39; agenţii de turism 2,15; alimentaţie 1,18; transport cu autocare,8; animaţie turistică,54. 642 Amfiteatru Economic

Priorități contemporane ale educației în domeniul afacerilor AE 6 5 4 3 2 Foarte mare Mare Nici mare, nici mică 1 Cazare Aerian Autocare Mică Foarte mică Figura nr. 7: Percepţia studenţilor cu privire la necesitatea studiilor superioare 9 8 7 6 5 4 3 2 1 Cazare Aerian Autocare Foarte mare Mare Nici mare, nici mică Mică Foarte mică Figura nr. 8: Percepţia hotelierilor cu privire la necesitatea studiilor superioare Candidând pentru obţinerea unui post în industria ospitalităţii, proaspătul absolvent de studii superioare cu profil de turism pare să aibă un profil controversat. Adevărul este că, în acest punct, opiniile hotelierilor se despart de cele ale studenţilor: 61% dintre studenţi se consideră entuziaşti şi cu mare capacitate de muncă, în timp ce 67% dintre hotelieri îi percep mai degrabă ca având aşteptări nerealiste legate de locul de muncă (figura nr. 9). Vol. XVI Nr. 37 August 214 643

AE Percepţia asupra Educaţiei pentru Afaceri în Sfera Turismului şi a Industriei Ospitalităţii 7 6 5 4 3 2 1 Entuziasm Nerealism Pregătire superficială Rampă de lansare Figura nr. 9: Distribuţia opţiunilor cu privire la profilul absolventului Şi de o parte şi de cealaltă, o minoritate indică drept răspuns pregătirea specifică superficială şi, respectiv, interesul pentru post doar ca rampă de lansare pentru o carieră în alt domeniu. 5 45 4 35 3 25 2 15 1 5 1-3 ani 4-6 ani 7-1 ani 11-15 ani 16-25 ani Figura nr. 1: Distribuţia vechimii de până la ocuparea postului de director de hotel Aproximativ jumătate dintre studenţi, precum şi dintre hotelieri apreciază că, după trecerea a 4-6 ani de la absolvirea unei facultăţi economice cu profil de turism, un angajat ar putea fi pregătit să ocupe postul de director al unui hotel de capacitate medie (figura nr. 1). 644 Amfiteatru Economic

Priorități contemporane ale educației în domeniul afacerilor AE Concluzii Cercetarea a permis clarificarea unei serii de aspecte utile, atât angajatorilor, cât şi studenţilor sau celor mai nou angajaţi în industria ospitalităţii. Din perspectivă teoretică, importanţa studiului derivă din raportul dintre oferta şi cererea de forţă de muncă, pe de o parte, precum şi din caracterul de pionierat în sfera cercetării ştiinţifice naţionale asupra industriei ospitalităţii, pe de altă parte. Aprofundarea legăturii dintre student, ca viitor angajat, şi profesioniştii din industria ospitalităţii reprezintă un prim demers pentru viitoare cercetări în domeniu. Dacă, în general, opiniile studenţilor şi ale angajatorilor sunt convergente, există şi aspecte, legate îndeosebi de profilul absolventului, pentru care percepţiile sunt diametral opuse. De aceea, viitoarele cercetări ar trebui să aprofundeze aceste situaţii divergente, în vederea identificării motivelor, cauzelor şi a implicaţiilor acestora asupra relaţiei angajator viitor angajat. Practica studenţilor, cu integrarea efectivă a acestora în unităţi de profil, atragerea pentru susţinerea orelor a unor practicieni cu o experienţă relevantă si rezolvarea de probleme şi studii de caz reprezintă principalele direcţii de acţiune la nivelul mediului universitar, ca mijloace de racordare a compeţentelor dobândite la cerinţele de pe piaţa muncii. În aceste condiţii, POSDRU (Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane) 27-213, prin programele derulate, în special prin axa prioritară 1.2, vine tocmai în întâmpinarea necesităţii de corelare a acestor competenţe. Proiectele câştigate în primăvara anului 214 la nivelul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, prin obiectivele asumate, vor aduce studenţilor o serie de beneficii: asigurarea accesului la competenţe relevante pentru cerinţele pieţei muncii, creşterea gradului de integrare pe piaţa muncii, dezvoltarea aptitudinilor de valorificare a cunoştinţelor teoretice, dar şi diversificarea modalităţilor de învăţare, prin interacţiunea directă cu mediul de afaceri. Bibliografie Balaure, V., ed., 2. Marketing. Bucureşti: Editura Uranus. Barron, P., 28. Education and talent management: implications for the hospitality industry. International Journal of Contemporary Hospitality Management, 2(7), pp. 73-742. Baum, T., 199. Competencies for hotel management: Industry expectations of education. International Journal of Contemporary Hospitality Management, 2(4), pp. 13-16. Breen, H, Walo, M şi Dimmock, K., 24. Assessment of tourism and hospitality management competencies: a student perspective. În: K.A. Smithe and C. Schott eds. Proceedings of Tourism research: advances and applications, New Zealand Tourism and Hospitality Research Conference. Wellington, Noua Zeelandă, 8-1 decembrie. Tourism Management Group, Victoria Management School, Victoria University of Wellington. Christou, E.S., 1999. Hospitality management education in Greece An exploratory study. Tourism Management, 2(6), pp. 683-691. Connolly, P. şi McGing, G., 26. Graduate education and hospitality management in Ireland. International Journal of Contemporary Hospitality Management, 18(1), pp. 5-59. Vol. XVI Nr. 37 August 214 645

AE Percepţia asupra Educaţiei pentru Afaceri în Sfera Turismului şi a Industriei Ospitalităţii Goodman, R. şi Sprague, L., 1991. The Future of Hospitality Education: Meeting the Industry s Needs. The Cornell H.R.A. Quarterly, 32(2), pp. 67-7. Jauhari, V., 26, Competencies for a career in the hospitality industry: an Indian perspective. International Journal of Contemporary Hospitality Management, 18(2), pp. 123-134. Jenkins, A.K., 21. Making a career of it? Hospitality students future perspectives: an Anglo-Dutch study. International Journal of Contemporary Hospitality Management, 13(1), pp. 13-2. Lefever, M., 1998. Curriculum Review How Industry Views Hospitality Education. Cornell Hospitality Quarterly, 39(4), pp. 7-78. Lupu, N., 21. În: Nevoia de modele, Universitatea George Bariţiu Braşov, A X-a Sesiune de comunicări ştiinţifice, Braşov: Editura Omnia Uni S.A.S.T., pp. 594-597. Morrison, A. and O Mahony, G.B., 23. The liberation of hospitality management education. International Journal of Contemporary Hospitality Management, 15(1), pp. 38-44. Tauşan, L, 21. New Dimensions of the Curricular Reform. Annals of 1 Decembrie 1918 University of Alba Iulia Philology, pp. 293-32. Vasile, V., 28. Restructurarea sistemului de educatie din România din perspectiva evolutiilor pe piata internă şi impactul asupra progresului cercetării. Bucureti: Institutul European din România. Waryszak, R.Z., 1999. Students expectations from their cooperative education placements in the hospitality industry: an international perspective. Education + Training, 41(1), pp. 33-4. Yup, C.K., 2. Hotel management curriculum reform based on required competencies of hotel employees and career success in the hotel industry. Journal Tourism Management, 21(5), pp. 473-487. Zopiatis, A. şi Constanti, P., 27. And never the twain shall meet: Investigating the hospitality industry-education relationship in Cyprus. Education + Training, 49(5), pp. 391-47. 646 Amfiteatru Economic