Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual VIRTUAL LEARNING VIRTUAL REALITY SOFTWARE & MANAGEMENT EDUCAŢIONAL Dedicată împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui Grigore C. Moisil 2006 ANUL INTERNAŢIONAL UNESCO GRIGORE C. MOISIL
Editura Universităţii din Bucureşti Şos. Panduri nr. 90-92, BUCUREŞTI- 050663;Tel.Fax: 410.23.84 E-mail: editura@unibuc.ro Web: www.editura.unibuc.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României SOFTWARE ŞI MANAGEMENT. CONFERINŢA NAŢIONALĂ DE ÎNVĂŢĂMÂNT VIRTUAL CNIV 2005 (2 ; 2005; Bucureşti) Lucrările Conferinţei Naţionale de Învăţământ Virtual: ediţia a III-a, Bucureşti, 28-30 octombrie, 2005. Software educaţional/ed:i.chiţescu, H. Georgescu, V. Preda, - Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2005 ISBN 973-737-097-X Coordonator: Conf. univ. dr. Marin Vlada 2
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a III-a, 2005 1 of 8 Economia digitală şi impactul ei asupra managementului educaţional Prof. Teodora Vătuiu Colegiul Comercial " V. Madgearu " v_teodora@yahoo.com Prof. univ. dr. Vasile Popeangă Universitatea Constantin Brâncuşi - Tg-Jiu Abstract The Learning Space knowledge management system, offers a wide range of possibilities on how to gather, store, exchange and restructure participants collective knowledge. The advancement of information and communication technologies, offers the training sector the promise that the latest generation of network applications will induce qualitative changes in education and training. The restructuring of the traditional forms of education reverse the direction of social movements: it is not the student that goes to the school, but rather the school that approaches the student. Also, e-learning offers through the Web are directed mainly towards elves and students with non-traditional positions and demands. Within this co-operative learning procedure, all projects and project outcomes can be documented and made publicly accessible, discussions can be summarized, and literature and link lists, as well as collective search, learning and composition process of the background materials become available. 1. Introducere Utilizarea largă a tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor şi progresul către Societatea Informaţională, asigură creşterea economică în condiţii de protecţie sporită a mediului, accelerând reducerea consumului fizic în favoarea valorificării informaţiei şi a cunoaşterii, deplasarea centrului de greutate de la investiţii în mijloacele fixe la investiţii în capitalul uman. În acest mod, Societatea Informaţională integrează şi obiectivele dezvoltării durabile, bazată pe dreptate socială şi egalitatea şanselor, libertate, diversitate culturală şi dezvoltare inovativă, protecţie ecologică, restructurarea industriei şi a mediului de afaceri. Schimbările majore din ultimii ani creşterea exponenţiala a comunicaţiilor mobile si a numărului utilizatorilor de Internet, contribuţia sectorului TIC (tehnologiile informaţiei si comunicaţiilor) la creşterea economica si la crearea de locuri de munca, restructurarea companiilor si a business-ului in general pentru a beneficia mai eficient de noile tehnologii, dezvoltarea accelerata a comerţului electronic susţin tranziţia de la era industrială la cea post - industrială. Noile tehnologii digitale fac accesul, stocarea si transmiterea informaţiei din ce in ce mai facile si mai accesibile. Dispunând de informaţia digitala, aceasta poate fi transformata in noi valori economice si sociale, creând imense oportunităţi pentru dezvoltarea de noi produse si servicii. Informaţia devine resursa-cheie pentru economia digitală. Această noţiune, se referă în special la transformările actuale ale activităţilor educative ca rezultat al utilizării tehnologiilor digitale, care asigură 3
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a III-a, 2005 2 of 8 accesul, prelucrarea şi stocarea informaţiei într-o manieră mai ieftină şi mai facilă. Noua economie, este caracterizată de intensificarea înglobării cunoaşterii în noile produse şi servicii, creşterea importantei învăţării şi a inovării, a globalizării şi a dezvoltării durabile. Volumul enorm al informaţiilor, schimbă modul de funcţionare a pieţelor, făcând posibile restructurarea întreprinderilor şi apariţia de noi oportunităţi pentru crearea de valoare prin exploatarea informaţiilor disponibile. Construirea noului model de societate, ridică probleme socio-politice majore - atât la scara naţională cât si internaţională - de atenuare a fenomenului de "digital divide" (excludere de la beneficiile noilor tehnologii a unor categorii sociale şi a unor regiuni/zone geografice) şi de coeziune socială, de conservare şi promovare a culturii specifice fiecărei naţiuni şi comunităţi locale, de protecţie a cetăţeanului şi consumatorului. Soluţionarea acestor probleme, nu se poate realiza decât printr-un dialog larg între autorităţile guvernamentale, reprezentanţii mediului de afaceri, ai mediului academic şi societatea civilă. Guvernul şi instituţiile sale au rolul de a stimula, conduce şi controla acest proces de tranziţie către Societatea Informaţională prin programe de acţiune concrete şi prin iniţierea unui nou cadru de reglementari specifice. În acest scop, trebuie luate în considerare atât priorităţile naţionale de dezvoltare pe termen mediu-lung, cât şi obiectivele de aderare la structurile euro-atlantice. Programul de acţiune al Uniunii Europene "eeurope O Societate Informaţională pentru toţi", constituie un important cadru de orientare. Strategia formării şi reformării resurselor umane constituie punctul de pornire al politicilor de modernizare economico-socială a României. Politicile educaţionale pe care le va promova Guvernul României, au ca obiectiv principal învăţământul însuşi, cu implicarea actorilor principali ai procesului didactic. Investiţia în educaţie şi în formarea oamenilor este cea mai rentabilă pentru dezvoltarea unei societăţi pe termen lung. De aceea, instituţiile de învăţământ şi educaţie, precum şi cele de cercetare ştiinţifică, sunt privite ca instituţii strategice pentru destinul naţional. Programul de guvernare porneşte de la ideea că performanţele noastre vor fi determinate în primul rând, de competenţa şi pregătirea oamenilor, de felul lor de a munci, de capacitatea structurilor instituţionale de a valorifica eficient acest potenţial. Educaţia este factorul strategic al dezvoltării de perspectivă şi ea priveşte modelarea multidimensională şi anticipativă a factorului uman. Schimbările din sistemul de educaţie vor avea efecte în toate componentele societăţii, fiind pârghia hotărâtoare pentru trecerea la un nou tip de societate. Oamenii sunt chemaţi să înveţe permanent, să înveţe să-şi amelioreze prin forţe proprii condiţiile de viaţă, să-şi proiecteze viitorul cu luciditate şi îndrăzneală. Pentru a se putea înscrie în noul orizont al civilizaţiei post-industriale, România trebuie să-şi reactiveze potenţialul creator de care dispune, forţa intelectuală şi resursele morale ale societăţii, dorinţa de afirmare şi spiritul de iniţiativă ale tineretului, sistemul de educaţie şi celelalte calităţi ale factorului uman. Sistemul de învăţământ este apreciat de Guvern ca o prioritate naţională, care trebuie să se bucure de o atenţie specială în politica de dezvoltare pe termen lung. În scopul racordării sale la cerinţele contemporane, sunt prevăzute acţiuni pentru: consolidarea rolului şcolii ca principală instituţie de educaţie şi învăţământ; 4
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a III-a, 2005 3 of 8 asimilarea limbajului informatic. Acest program, ce priveşte o nouă alfabetizare a populaţiei, reprezintă poarta de intrare în civilizaţia lumii de mâine. Se derulează deja un program minimal pe baza căruia în câţiva ani, fiecare şcoală să fie echipată cu calculatoare cu acces la INTERNET şi cu baza necesară pentru acest tip de instrucţie. S-au achiziţionat, în perioada 2000-2004, 500.000 de calculatoare realizate în producţia internă; asigurarea condiţiilor pentru învăţarea şi utilizarea fluentă, în primul rând de către tineret, a două limbi de circulaţie internaţională. Această condiţie este indispensabilă pentru o comunicare eficientă în lumea de azi şi pentru accesul la informaţie; asimilarea temeinică a tehnicilor privind utilizarea calculatorului, care au devenit componente obligatorii ale vieţii sociale şi ale dezvoltării contemporane, mai ales în sectoarele de vârf ale societăţii informaţionale; aprofundarea studiului limbii, istoriei şi civilizaţiei române, ca elemente fundamentale pentru păstrarea identităţii naţionale, în contextul integrării noastre europene şi al globalizării, caracteristici majore ale proceselor contemporane. Programul de guvernare în acest domeniu se concentrează asupra următorilor factori decisivi: educaţia de bază pentru toţi; capacitatea de autoperfecţionare a sistemului educaţional; învăţământul superior şi cercetarea ştiinţifică; educaţia permanentă într-o societate educaţională. Într-o asemenea perspectivă, educaţia şi cercetarea ştiinţifică nu sunt considerate instituţii de consum, ci factori de multiplicare şi dezvoltare a resurselor. Prin complexitatea fenomenelor pe care le implică dezvoltarea societăţii informaţionale, fenomenele care trebuie înţelese şi gestionate, prin necesitatea formării unei noi culturi a cunoaşterii şi a învăţării în condiţiile utilizării noilor tehnologii, cât şi a cercetării-dezvoltării şi inovării tehnologice, participarea activă a comunităţii academice (institute de cercetare, de educaţie si de cultură) devine de asemenea esenţială. Finanţările prevăzute pentru informatizarea învăţământului de până acum şi pentru perioada următoare sunt extrem de mici, comparativ cu bugetele majorităţii statelor europene, în condiţiile în care 13,5% dintre elevii de liceu din mediul urban au acces la computer doar la şcoală, conform unui studiu realizat în noiembrie 2004 de către Centrul pentru Dezvoltare şi Inovare în Educaţie. Departe de a fi roză, situaţia nu este, totuşi, nici dezastruoasă - accentul pus pe infrastructură în perioada 2001-2004 începe să dea roade şi constituie un fundament solid pentru următoarele demersuri ale MEC, care ar trebui să vizeze performanţa (la nivelul elevilor) şi utilizarea eficientă a computerului pentru instruire (la nivelul profesorilor). Însuşirea de către profesori a unei tehnologii noi, utilizarea computerului pentru predare şi învăţare, precum şi elaborarea softului educaţional sunt procese aflate încă într-un stadiu incipient, care trebuie susţinute şi promovate în măsura în care constituie premise pentru organizarea unui demers centrat pe elev. O certitudine o constituie faptul că demersul de informatizare depinde de foarte multe variabile, în mediul instituţional şcolar - conservator, pe de o parte, şi cu o cultură organizaţională complexă, pe de altă parte. Diferite licee au diferite experienţe în ce priveşte dotarea cu calculatoare şi software educaţional, în funcţie, în primul rând, de atitudinea, deschiderea şi interesul acordat 5
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a III-a, 2005 4 of 8 acestui proces de către managerii şcolari din liceele româneşti. În afara unui mic procent de licee care au refuzat efectiv să utilizeze laboratoarele aduse de MEC, orele de biologie, fizică, chimie etc. desfăşurate în laboratoarele AEL, folosind lecţii electronice, au devenit un lucru obişnuit în liceele noastre. Acest lucru trebuie privit ca făcând parte dintr-o dinamică firească a sistemului de învăţământ, orientat spre viitor. Nu numai performanţa unor elevi la olimpiadele de informatică trebuie să ne bucure, ci faptul că noile generaţii vor fi pregătite să trăiască în societatea globală informaţională. Datorită rolului de facilitare a accesului la informaţie şi formare pe parcursul întregii vieţi, calculatorul devine un instrument necesar oricărui cetăţean al societăţii informaţionale în care trăim. Accesul la un loc de muncă depinde din ce în ce mai mult de nivelul de competenţă demonstrat în lucrul cu computerul. Copiii care nu au acces la un calculator şi nu ştiu să lucreze cu acesta vor fi marginalizaţi în societatea de mâine - societatea bazată pe cunoaştere. 2. Inovaţia educaţiei pe bază e-learning E-Learning înseamnă folosirea tehnologiilor informatice şi de comunicaţii şi a mediilor pentru distribuirea materialelor didactice şi pentru îmbunătăţirea proceselor de predare, învăţare, asimilare de cunoştinţe şi deprinderi şi de evaluare a elevilor şi studenţilor. E-Learning include: cercetări asupra utilizării internetului (World Wide Web, WWW), bibliotecilor electronice şi a bazelor de date online; materiale pentru învăţare interactivă (uneori multimedia) inclusiv simulări; activităţi didactice de grup (conferinţe electronice, chat în timp real sau discuţii prin poşta electronică); cursuri sau discuţii realizate folosind conferinţa video; administrarea cursurilor online. E-lerning-ul este deci un tip de învăţământ care se înfăptuieşte prin intermediul Internetului. Soluţiile de instruire bazate pe Internet devin în lume din ce în ce mai populare, oferind rezultate mai rapide la costuri mai reduse, un acces lărgit la instruire şi o responsabilitate clară pentru toţi participanţii la procesul de instruire. În actuala cultura dinamică, organizaţiile care implementează instruirea pe Web le oferă participanţilor la actul de cunoaştere, posibilitatea de a valorifica schimbarea în avantajul lor. Instruirea prin Internet asigura responsabilitate, accesibilitate şi oportunitate. Ea permite atât elevilor şi studenţilor cât şi organizaţiilor să ţină pasul cu economia mondială care acum evoluează cu viteza Internetului. Instruirea electronică este soluţia problemelor de instruire şi comunicare cărora le-a dat naştere economia digitală. Instruirea electronică se referă la procesul de instruire asistat de Internet sau desfăşurat prin Internet. Procesul a început prin a fi utilizat în departamentele de instruire ale companiilor, şcoli şi universităţi ca un supliment la metodele tradiţionale de instruire. Sistemele de instruire electronică pot îmbunătăţi metodele şi materialele tradiţionale de instruire, cum ar fi discuţiile din sala de curs, manualele, CD-ROM-urile şi instruirea computerizată în afara Internetului. 3. Site-ul Web ca suport al managementului educaţional Realizarea unui site Web presupune parcurgerea următoarelor etape: 6
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a III-a, 2005 5 of 8 a) Planificare Planificarea reprezintă procesul prin care încercam sa definim în mod clar motivele pentru care dorim sa realizam un site web, ce mijloace avem la dispoziţie pentru a realiza acest lucru, care va fi publicul ţinta, etc. Aspectele pe care trebuie sa le luam în vedere atunci când planificam un site - web sunt următoarele: scop, audienţă, accesibilitate, conţinut, copyright, efecte speciale şi feedback. Când facem planul pentru un sit web ne amintim ca fiecare pagina web trebuie sa aibă un obiectiv precis. Acesta trebuie sa fie în concordanta cu scopul final si tema generala care a fost aleasa. Mulţi webdesigneri folosesc diverse "efecte speciale" pentru a da o nota spectaculoasa paginilor pe care le-au realizat. Printre cele mai folosite se pot enumera: imagini animate, scrolling marquees, texte blink, appleturi Java, Javascript, animaţii shockwave, Flash, ActiveX, Scrolling marquees (texte care defilează ) etc. Deşi la prima vedere par interesante, textele care defilează dintr-o parte în alta a ecranului nu sunt recomandabile sa fie folosite în machetarea unei pagini web. Până acum principala forma de comunicare între unităţile şcolare si elevi sau studenţi lor era prin intermediul avizierului digital. Dar aceasta comunicare nu oferea o oportunitate de interacţiune între cele doua părţi sau feedback. Odată cu răspândirea Internetului se poate realiza foarte uşor o comunicare în ambele sensuri. Îmbunătăţirea metodelor prin care utilizatorii interacţionează cu un oarecare site este esenţiala pentru crearea unui site bun. Folosirea feedback-ului este foarte importanta pentru creşterea numărului de vizitatori si pentru ca aceştia sa-si exprime opiniile, sugestiile si comentariile în legătura cu un sit web. E-mailul este cea mai importanta si mai uşoara cale de a recepţiona mesaje de la cititori si de aceea este obligatorie furnizarea adresei e-mail pe fiecare pagina. Pe de alta parte, un webmaster trebuie sa fie capabil sa răspundă în timp scurt pentru a menţine o relaţie de încredere reciproca. b) Machetare Prin machetarea unei pagini web se înţelege modul cum sunt aranjate elementele constitutive ale unei pagini: conţinut, grafica, legături, sistem de navigare, elemente multimedia, etc. În cadrul aceluiaşi proces de machetare se va analiza structura paginii. Pentru ca toate informaţiile sa fie prezentate într-un mod atractiv si original, o pagina web poate sa fie simpla sau împărţita în : cadre tabele simple tabele multiple sau imbricate combinaţie a acestor elemente Felul cum vor fi aranjate elementele componente într-o pagina web depinde numai de imaginaţia si bunul gust al fiecăruia. E de dorit sa facem o buna impresie cu prima pagina. Aceasta trebuie sa fie deosebit de atractiva si interesanta si sa arate în mod clar ce conţine restul sitului. Sa nu uitam ca dispunem de aproximativ 15 secunde pentru a capta atenţia cititorilor. În general, vizitatorii nu vor sa fie bombardaţi numai cu oferte de vânzare ale unor produse sau servicii. Trebuie să le oferim cât mai multe informaţii si articole folositoare. 7
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a III-a, 2005 6 of 8 Când începem operaţiunea de machetare a sitului, trebuie să luam în calcul următoarele elemente : stilul pe care-l vom imprima pe pagini, elementele componente ale unei pagini web, conţinut, grafică, legături, sistem de navigare, elemente multimedia, modul de împărţire în pagina, cadre ( frames ) şi tabele. Vizitatorii unui site Web trebuie să recunoască fără dificultate un anumit stil, o anumita tuşă pe care trebuie s-o imprimam paginilor web. Ceea ce înseamnă ca va trebui să găsim o notă deosebită, un aranjament ingenios pentru aceste pagini. Ele trebuie sa se diferenţieze net şi chiar să iasă în evidenţă în mulţimea siturilor web. Prin urmare, va trebui să păstram un stil personalizat dar unitar. Folosirea unui design unitar mai are şi un alt avantaj major: atunci când dorim să adăugam o noua pagină, formatul general îl avem deja şi nu trebuie decât să adăugam conţinutul. În acest caz, nu va trebui decât să urmărim ca machetarea paginii să se înscrie firesc în modul de prezentare general. Acest lucru se poate realiza prin stilul de scriere, modul de aranjare în pagină şi folosirea spaţiilor goale. A nu se folosi un text în care există numai litere mari. Acest text se citeşte mult mai greu şi în plus, cititorul va avea senzaţia că este agresat vizual. De asemenea, nu este recomandabilă folosirea textelor care clipesc (blink text) şi a textelor care defilează (scroling marques ). Se poate încerca şi folosirea unei culori atractive pentru text, dar în acest caz trebuie să ne asiguram că exista un contrast suficient de mare între aceasta culoare şi culoarea fundalului. În caz contrar, lizibilitatea va fi mult mai scăzută iar cititorii vor obosi curând şi în consecinţă vor renunţa să mai navigheze prin paginile sitului. Pagina web nu trebuie să arate ca un bloc masiv de text. Conţinutul se poate împărţi în paragrafe, fiecare paragraf fiind separat de celelalte sau de titlu prin spaţii goale. În acest mod, textul se poate citi mult mai uşor şi fără a obosi ochii. Grafica se foloseşte în principal, pentru îmbunătăţirea aspectului unui site şi creşterea atractivităţii acestuia. Imaginile mai sunt folosite şi pentru sublinierea unui text sau al mesajului transmis de o pagină web. Este recomandat să includem însă numai imaginile absolut necesare şi care sunt într-adevăr valoroase. Atunci când se realizează machetarea sitului, o mare atenţie trebuie acordată legăturilor ( hyper-legături ). Acestea pot fi : interne ( către alte pagini din interiorul sitului ) externe ( către alte situri din Internet ) Internetul, prin chiar natura sa, permite saltul de la o pagină web la alta, printr-o simplă apăsare de buton. Nu este un proces liniar, cum este de exemplu citirea unei cărţi. Deşi aceasta flexibilitate constituie un mare avantaj, realizarea unui sistem de navigare eficient nu este un lucru uşor. Un conţinut interesant şi o navigare uşoară reprezintă cele două componente principale ale unui site bine întocmit. Dar chiar şi cel mai atractiv conţinut este nefolositor dacă nu este pus în evidenţă de un sistem de navigare clar şi consistent. Meniul este o reprezentare grafică sau de tip text a conţinutului şi este adesea încorporat în tema generală a sitului. Meniul principal trebuie să furnizeze trimiteri rapide şi directe la secţiunile şi informaţiile disponibile dintr-un site web. El va fi realizat într-o forma practică şi atractivă. Locul obişnuit pentru plasarea meniului principal este în partea stânga a ecranului, dar el mai poate fi plasat şi în partea dreaptă sau în partea superioară a paginii web. 8
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a III-a, 2005 7 of 8 Secţiunile meniului vor fi denumite astfel încât să ofere o descriere concisă şi sugestivă a paginilor web care vor fi accesate. c) Programare După ce am terminat etapa de machetare, trebuie să transformăm toate informaţiile pe care le-am acumulat într-o pagină web. Pentru acest lucru, trebuie să avem instalat pe calculator instrumentul cu care se poate vizualiza un site web, browserul. După aceea, avem nevoie de mai multe programe şi utilitare. O pagină web simplă poate fi realizată folosind limbajul HTML. Dacă nu cunoaştem acest limbaj, nu este nici o problemă. Putem construi pagini web folosind editoare HTML sau putem să căutam situri unde ni se pun la dispoziţie şabloane de pagini web. Mai avem nevoie de un editor grafic, pentru a putea realiza şi prelucra imaginile pe care dorim să le inseram în paginile web. d) Publicare În această etapa, să presupunem ca am terminat realizarea efectivă a sitului web pe calculatorul nostru. În continuare, va trebui sa ne gândim la alegerea unui nume de domeniu pentru situl respectiv. Acest nume trebuie să fie sugestiv si să simbolizeze preocupările noastre. După aceea, va trebui să alegem o gazdă web. La fel ca şi numele de domeniu, avem de ales între obţinerea unei gazde web gratuite sau o găzduire ( web hosting ) contracost, în schimbul unor facilitaţi suplimentare. Apoi, urmează etapa de transfer efectiv al fişierelor ( prin FTP ) între calculatorul nostru şi gazda web pe care am ales-o. Dacă am folosit un editor HTML (de exemplu Microsoft Front Page sau Macromedia Dreamweaver), avem posibilitatea să folosim opţiunile de transfer de fişiere incluse în aceste programe. După ce am realizat transferul fişierelor, sunt obligatorii operaţiunile de verificare finală şi validare HTML. Trebuie precizat că verificările paginilor web vor trebui să fie efectuate şi ca etape intermediare, pe parcursul realizării efective a sitului web. În final, dacă dorim ca vizitatorii să revină va trebui sa întreţinem şi să actualizăm situl. f) Promovarea sitului Pentru ca situl sa poată fi văzut de cât mai mulţi vizitatori, trebuie să începem o campanie de promovare. Nici cel mai bine realizat site web nu valorează nimic, dacă el nu este adus la cunoştinţa publicului. Cream o baza de date care să includă acţiunile noastre de promovare. De exemplu, pentru promovarea cu ajutorul motoarelor de căutare alcătuim un tabel care să cuprindă următoarele informaţii: numele motorului de căutare /directorului; data înregistrării; timpul necesar pentru realizarea înregistrării; cuvintele cheie folosite, codul care atestă că sit-ul a fost înregistrat. După ce am completat formularul online de înregistrare a sitului, trebuie să aşteptam câteva zile sau câteva săptămâni ( în funcţie de motorul de căutare ales ) până când va fi înregistrat. 9
Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a III-a, 2005 8 of 8 Concluzii Promovarea unui sit web este o acţiune complexă şi de durată dar, această tehnologie de instruire îmbunătăţeşte atât eficienţa, cât şi efectivitatea procesului de învăţare. Tehnologul de instruire combină proiectarea documentelor distribuite pe internet (Web), programarea şi proiectarea pentru instruire în vederea realizării materialelor de predare învăţare distribuite online. Putem afirma cu certitudine ca internetul şi modul de utilizare a acestuia, modul de afişare a diferitor tipuri de informaţii prin intermediul acestuia, nu mai are deja un rol secundar în viaţa de zi cu zi a elevilor şi studenţilor dar, cel mai important, aceste elemente ale lumii digitale au devenit de neînlocuit. Prin demersul nostru, am adus unele exemple care arată eficacitatea utilizării internetului prin demonstrarea posibilităţilor lărgite ale E- learningului, care după cum se pare a avut un impact neaşteptat de mare asupra societăţii contemporane. Se ştie deja câtă lume obţine acces, utilizează, şi retransmite informaţiile astfel. Evidenţierea site-urilor educaţionale funcţionale permite soluţionarea a două probleme care stau în faţa posesorilor acestora: atragerea vizitatorilor pe server precum şi atragerea ulterioară în rânduri repetate a acestora. Vizita iniţială a serverului depinde de grupa de servere care administrează traficul, datorită cărora vizitatorul are posibilitatea de a lua cunoştinţă de existenta serverului. Însă succesul ulterior, poate fi atins doar în cazul unui număr mare al vizitelor repetate, care au loc ca urmare a capacitaţii serverului de a îndeplini funcţiile de grupa a doua, adică prestarea unor servicii calitativ superioare sau îndeplinirea unor alte dorinţe ale vizitatorilor. După cum se poate observa, crearea unui site necesită o atitudine destul de serioasă şi deseori nu destul de ieftină pentru asigurarea lansării unui site calitativ, care să aibă succes la vizitatori. Sperăm ca prin această lucrare, să reuşim să demonstrăm cât de importantă este problema expusă, ce impact are ea asupra societăţii contemporane, iar cel mai important lucru, cum se pot utiliza toate aceste elemente în interesul propriu, în educarea individului ca persoană. Bibliografie [1] Andrew Tanenbaum, Reţele de calculatoare. Agora, 1997, pag. 780. [2] Burada, S., Proiectarea siturilor Web. Design şi funcţionare, Editura Polirom. 2002 [3] Edmonds, T.K., Front Page 2002. Ghid rapid pentru profesionişti. Editura B.I.C. ALL, 2002 [4] Eager Bill, Utilizarea internetului, Ed. Teora, Bucureşti, 1997, pag. 380. [5] Gibbs Mark, Brown Todd, Reţele de calculatoare pentru începători, ed. Teora, Bucureşti, 1998, pag. 450. [6] Kris Jamsa, Programarea în Web, Ed. All Educational, Bucureşti, 1997, pag. 530. [7] Vlada, M., Informatică, Universitatea din Bucureşti, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 1999. [8] Vlada. M., Birotică: Tehnologii multimedia. Editura Universităţii din Bucureşti. ISBN 973 575-847-4, 2004. [9] Zota Razvan Daniel, Reţele de calculatoare în era internet, Ed. Tehnica, Bucureşti, 2002, pag. 780. [10] Wyatt Allen L., Succes cu Internet, Ed. All Educational, Bucureşti, 1998. 10