RAPORT PRIVIND PROGRESUL ÎNREGISTRAT ÎN ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR NATIONALE DE EFICIENŢĂ ENERGETICĂ

AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI Departamentul pentru Eficienţă Energetică RAPORT PRIVIND PROGRESUL ÎNREGISTRAT ÎN ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR NATIONALE DE EFICIENŢĂ ENERGETICĂ 26 APRILIE 2018 Str. Constantin Nacu, nr. 3, Sector 2, Bucureşti, Cod poştal: 020995 Tel: (021) 327 8100. Fax: (021) 312 4365. E-mail: anre@anre.ro. Web: www.anre.ro

CUPRINS 1. INTRODUCERE 3 2. ACTUALIZĂRI ALE PRINCIPALELOR ACTE NORMATIVE CU CARACTER LEGISLATIV ȘI FĂRĂ CARACTER LEGISLATIV PUSE ÎN APLICARE ÎN ANUL PRECEDENT (cf. prevederilor Anexei 11 lit. b din Legea 121/2014 privind eficiența energetică) 5 Legislaţie primară 5 Legislaţie secundară 5 3. INDICATORI MACROECONOMICI PRIVIND EVOLUȚIA CONSUMULUI DE ENERGIE (conform Anexei 11 partea i litera a din legea 121/2014) 4. LOCUL ROMÂNIEI ÎN EUROPA DIN PUNCT DE VEDERE AL EFICIENŢEI ENERGETICE 9 17 4.1 Evaluări cantitative si aprecieri calitative 17 4.2. Intensitatea energiei primare 18 5. MONITORIZAREA ÎN DOMENIUL EFICIENȚEI ENERGETICE 22 5.1 Monitorizarea operatorilor economici 22 5.2 Monitorizarea localitătilor cu peste 5000 locuitori 25 5.3 Monitorizarea pietei de echipamente eficiente energetic 27 5.4 Monitorizarea Planui National de Actiune în domeniul Eficienței Energetice (PNAEE) 6. SITUATIA ELABORĂRII AUDITURILOR ENERGETICE SI ACCESUL LA SISTEMELE DE AUTORIZARE AUDITORI ENERGETICI ŞI ATESTARE MANAGERI ENERGETICI 29 52 6.1 Atestate manageri energetici 53 6.2. Autorizatii auditori energetici 54 7. ÎNDEPLINIREA TINTELOR UNIUNII EUROPENE 65 8. ANALIZA EVOLUTIEI STRUCTURII CONSUMULUI DE ENERGIE ELECTRICĂ LA CONSUMATORII FINALI 74 9. GRADUL DE INDEPENDENTĂ ENERGETICĂ 75 10. SĂRĂCIA ENERGETICĂ 76 11. CONCLUZII 80 Lucrarea cuprinde 25 tabele și 39 de figuri. 2

1. INTRODUCERE Parlamentul României a adoptat în 18 iulie 2014 Legea 121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările și completările ulterioare, lege care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 574 din 1 august 2014. Legea transpune Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficienţa energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE şi 2010/30/UE şi de abrogare a Directivelor 2004/8/CE şi 2006/32/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 315 din 14 noiembrie 2012. Legea prevede faptul că îmbunătăţirea eficienţei energetice este un obiectiv strategic al politicii energetice naţionale, datorită contribuţiei majore pe care o are la realizarea siguranţei alimentării cu energie, dezvoltării durabile şi competitivităţii, la economisirea resurselor energetice primare şi la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Măsurile de politică în domeniul eficienţei energetice se aplică pe întreg lanţul: resurse primare, producere, distribuţie, furnizare, transport şi consum final. Pâna în anul 2020 se stabileşte o ţintă naţională indicativă de reducere a consumului de energie cu 19%. Conform art. 3 alin. (2) lit. e) din Legea 121/2014 privind eficiența energetică, Departamentul pentru Eficienţă Energetică din cadrul ANRE are ca responsabilitate: transmiterea către Guvern, în vederea informării Comisiei Europene, până la data de 30 aprilie a fiecărui an, începând cu 2015, a unui raport privind progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor naţionale de eficienţă energetică, întocmit în conformitate cu anexa 11, partea 1. Prevederile Anexei 11 din lege: Cadrul general pentru raportare, partea I: Cadrul general pentru raportările anuale sunt prezentate în Anexa 1. Prezentul raport anual reprezintă al treilea raport întocmit conform legii şi conţine informaţiile cerute în Anexa 11, partea I, literele a), b), c), d) si e) din Legea 121/2014 privind eficiența energetică. Se precizează faptul că art. 3 alin. (2) lit. e) şi Anexa 11 din nr. Legea 121/2014 privind eficiența energetică preiau în legislaţia românească prevederile articolului 24 (1) şi ale Anexei 14 din Directiva 27/2012. ANRE a primit informaţii de la Comisia Europeana privind modul de întocmire a rapoartelor anuale. Au avut loc, de asemenea, întâlniri la nivel european în cadrul proiectului Concerted Action - Energy Efficiency Directive la care participă autorităţile competente din statele membre UE. La aceste întâlniri, reprezentanţi ai CE - DG ENER au făcut precizări privind modul de întocmire a rapoartelor anuale. Printre altele, au fost prezentate definiţiile şi modul de calcul pentru indicatorii specifici raportărilor care nu se regăsesc explicit în raportările statistice ale instituţiilor autorizate (INS la nivel naţional, EUROSTAT la nivel european). Au fost făcute, de asemenea precizări asupra semnificaţiei unor indicatori în situaţiile în care erau posibile mai multe interpretări. Raportul de faţă a fost întocmit cu respectarea informaţiilor şi precizărilor primite. 3

ANRE face parte din Comitetul pentru Eficienţă Energetică de la Bruxelles (EED Committee) din cadrul CE -DG EnergyUnit C3, Energy Efficiency, care are mandatul de a asista Comisia Europeană prin adoptarea de măsuri de punere în aplicare a Directivei 2012/27/EU şi o sprijină în analiza şi evaluare acesteia. Acest Comitet serveşte ca forum pentru schimbul de informaţi şi bune practici la nivelul UE în vederea elaborării unor documente de lucru care să expliciteze prevederile cheie ale Directivei 2012/27/UE. În comunicările transmise Departamentului pentru Eficiența Energetică din cadrul ANRE, CE - DG ENER a solicitat includerea în raportările anuale şi a altor indicatori care nu sunt precizaţi in Anexa 14, partea I, litera a, cu menţiunea că această includere este voluntară. S-a ţinut cont în măsură maxim posibilă de această solicitare. Pentru a face posibile agregarea rezultatelor şi efectuarea de comparaţii, reprezentanţii CE DG ENER au recomandat tuturor statelor membre utilizarea bazei de date EUROSTAT ca sursă de informaţii primare în vederea asigurării unui caracter unitar al raportărilor. În aceste condiţii, la întocmirea acestui Raport au fost utilizate informaţii primare din baza de date EUROSTAT. 4

2. ACTUALIZĂRI ALE PRINCIPALELOR MĂSURI LEGISLATIVE SI FĂRĂ CARACTER LEGISLATIV PUSE ÎN APLICARE ÎN ANUL PRECEDENT (cf. prevederilor Anexei 11, partea 1, lit. b din Legea 121/2014 privind eficienta energetică, cu modificările și completările ulterioare) A. Legislaţie primară Hotarârea Guvernului nr. 129/2017 pentru completarea art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 1215/2009 privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă. Data: 16.03.2017. MO 192/17.03.2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2017 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie şi pentru modificarea unor acte normative. MO 224/31.03.2017 B. Legislație secundară Ordinul ANRE nr. 103/2017 pentru modificarea Ordinului preşedintelui ANRE nr. 95/2014 privind înfiinţarea Departamentului pentru eficienţă energetică în cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei şi numirea şefului acestuia Data: 25.10.2017 MO 847/26.10.2017 Ordinul ANRE nr. 53/2017 privind aprobarea Regulamentului pentru autorizarea persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de montare şi exploatare a sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire şi apă caldă de consum în imobile de tip condominiu. Data: 22.06.2017. M.O. 546/11.07.2017 Ordinul ANRE nr. 77/2017 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a pieței de certificate verzi. Data:18.08.2017. MO 697/29.08.2017. Abroga Ordinul 60/2015, la 1 septembrie 2017. Modificat prin Ordinul 127/2017. Ordinul ANRE nr. 127/2017 privind modificarea Ordinului ANRE nr. 77/2017 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a pieței de certificate verzi Data: 22.12.2017. MO 1031/28.12.2017 Ordinul ANRE nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de emitere a certificatelor verzi, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 4/2015. Data: 18.08.2017. MO 683/23.08.2017 Ordinul ANRE nr. 78/2017 pentru aprobarea Metodologiei de stabilire a cantităţii statice anuale de certificate verzi şi a cotei obligatorii de achiziţie de certificate verzi. Data: 18.08.2017. MO 686/24.08.2017. Abroga Ordinul 41/2016 Ordinul ANRE nr. 110/2017 privind stabilirea cotei obligatorii estimate de achiziție de certificate verzi, aferentă anului 2018. Data: 12.12.2017.MO 997/15.12.2017 Ordinul ANRE nr. 31/2017 pentru modificarea Ordinului nr. 145/2014 privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice. Data: 25.04.2017. MO 305/28.05.2017. Ordinul ANRE nr. 17/2017 pentru modificarea Ordinului ANRE nr. 145/2014 pentru implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice. Data: 24.03.2017. MO 216/29.03.2017 Ordinul ANRE nr. 124/2017 pentru modificarea și completarea Ordinului ANRE nr. 28/2014 privind aprobarea Contractului-cadru dintre administratorul schemei de sprijin şi plătitorul de contribuţie pentru colectarea contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă 5

eficienţă şi a Contractului-cadru dintre producătorul de energie electrică şi termică în cogenerare de înaltă eficienţă şi administratorul schemei de sprijin pentru plata bonusului/bonusului neacordat/cuantumului de regularizare a ante-supracompensării şi Restituirea bonusului necuvenit/supracompensării Ordinul ANRE nr. 123/2017 privind aprobarea contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficiență și a unor prevederi privind modul de facturare al acesteia. Data: 20.12.2017. MO 1023/22.12.2017. Abroga Ordinul 119/2013 Ordinul ANRE nr. 105/2017 privind modificarea şi completarea Procedurii de avizare a proiectelor noi sau de retehnologizare ale centralelor de cogenerare, aprobată prin Ordinul nr. 115/2013 Data: 14.11.2017 MO 933/27.11.2017 Ordinul ANRE nr. 99/2017 privind aprobarea valorilor bonusurilor de referinţă pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi ale preţurilor de referinţă pentru energia termică produsă în cogenerare, aplicabile în anul 2018 Data: 20.10.2017 MO 853/30.10.2017 Abroga Ordinul 78/2016 Ordinul ANRE nr. 98/2017 privind aprobarea valorilor preţurilor de referinţă pentru energia termică livrată în SACET din centrale cu unităţi de cogenerare care nu beneficiază de schema de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă, aplicabile în anul 2018 Data: 20.10.2017 MO 853/30.10.2017 Abroga Ordinul 69/2016 Ordinul ANRE nr. 100/2017 pentru modidficarea şi completarea Metodologiei de determinare şi monitorizare a contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 117/2013. Data: 20.10.2017. MO 848/26.10.2017 Ordinul ANRE nr. 97/2017 privind aprobarea preţului de referinţă pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă, aplicabil în anul 2018 producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare, care beneficiază de bonus. Data: 20.10.2017. MO 848/26.10.2017. Abroga Ordinul 68/2016. Ordinul ANRE nr. 95/2017 privind modificarea Metodologiei de stabilire a preţurilor pentru energia termică livrată în SACET din centrale cu unităţi de cogenerare care nu beneficiază de scheme de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă, aprobate prin nr. 111/2014 Data: 16.10.2017 MO 822/18.10.2017 Ordinul ANRE nr. 94/2017 pentru modificarea Metodologiei de stabilire şi ajustare a preţurilor pentru energia electrică şi termică produsă şi livrată din centrale de cogenerare ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv a bonusului pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, aprobate prin Ordinul nr. 15/2015 Data: 16.10.2017 MO 822/18.10.2017 Ordinul ANRE nr. 86/2017 privind modificarea şi completarea Metodologiei de determinare şi monitorizare a supracompensării activităţii de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare de înaltă eficienţă care beneficiază de schema de sprijin de tip bonus, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 84/2013 Data: 26.09.2017 MO 769/28.09.2017 Ordinul ANRE nr. 81/2017 privind modificarea Regulamentului de calificare a producţiei de energie electrică şi energie termică utilă, în cogenerare de înaltă eficienţă, aprobat prin Ordinul nr. 114/2013 Data: 29.08.2017 MO 721/06.09.2017 Ordinul ANRE nr. 80/2017 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind stabilirea modului de colectare a contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă şi de plată a bonusului pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă, aprobat prin Ordinul nr.116/2013 Data: 23.08.2017 MO 721/06.09.2017 Ordinul ANRE nr. 52/2017 pentru modificarea Ordinului nr. 119/2013 privind aprobarea contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă şi a unor prevederi privind modul de facturare a acesteia. Data: 22.06.2017. MO 418/26.06.2017. 6

Ordinul ANRE nr. 51/2017 pentru modificarea Ordinului nr. 69/2016 privind aprobarea valorilor preţurilor de referinţă pentru energia termică livrată în SACET din centrale cu unităţi de cogenerare care nu beneficiază de scheme de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă. Data: 22.06.2017. MO 481/26.06.2017. Ordinul ANRE nr. 43/2017 pentru modificarea Ordinului 78/2016 privind aprobarea valorilor bonusurilor de referinţă pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi ale preţurilor de referinţă pentru energia termică produsă în cogenerare, aplicabile în 2017. Data: 13.06.2017. MO 461/20.06.2017. Ordinul ANRE nr. 44/2017 privind modificarea şi completarea Metodologiei de stabilire a preţurilor pentru energia termică livrată în SACET din centrale cu unităţi de cogenerare care nu beneficiază de scheme de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 111/2014. Data: 13.06.2017. MO 450/16.06.2017. Ordinul ANRE nr. 39/2017 pentru modificarea și completarea Metodologiei de stabilire și ajustare a prețurilor pentru energia electrică și termică produsă și livrată din centrale de cogenerare ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv a bonusului pentru cogenerare de înaltă eficiență aprobata prin Ord. 15/2015. Data 29.05.2017, MO 412/31.05.2017 Decizia şefului Departamentului pentru eficienţă energetică nr. 1.111/2017 privind modificarea şi completarea Deciziei şefului Departamentului pentru eficienţă energetică nr. 2794/2014 privind aprobarea Regulamentului pentru atestarea managerilor energetici şi agreerea societăţilor prestatoare de servicii energetice şi a Regulamentului pentru autorizarea auditorilor energetici din industrie. Data: 26.07.2017. MO 655/09.08.2017 Decizia şefului Departamentului pentru eficienţă energetică nr. 860/2017 privind aprobarea machetelor pentru declaraţia de consum total anual de energie şi pentru chestionarul de analiză energetică a consumatorului de energie. Data: 13.06.2017. MO 514/04.07.2017 Decizia presedintelui ANRE nr. 859/2017 pentru abrogarea Deciziei ANRE nr. 1.765/2013 privind aprobarea machetelor pentru declaraţia de consum total anual de energie şi pentru chestionarul de analiză energetică a consumatorului de energie. Data: 13.0.2017. MO 514/04.07.2017. Ordinul MDRAPFE Nr. 7195 din 19.12.2017 privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul viceprim ministrului, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene nr. 2822/2017 pentru aprobarea Programului național privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, cu finanțare în anul 2017 Ordinul MDRAPFE Nr. 7067 din 07.12.2017 privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul viceprim ministrului, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene nr. 2822/2017 pentru aprobarea Programului național privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, cu finanțare în anul 2017 Ordinul MDRAPFE nr. 6394/2017 privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul viceprim ministrului, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene nr. 2822/2017 pentru aprobarea Programului național privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, cu finanțare în anul 2017 Ordinul MDRAPFE Nr. 2822 din 27.04.2017 pentru aprobarea Programului naţional privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, cu finanţare în anul 2017 - Anexele 1 si 2 Ordinul MM nr. 857/2017 pentru modificarea și completarea Ghidului de finanțare a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea infrastructurii pentru vehiculele de transport rutier nepoluant din punct de 7

vedere energetic: stații de reîncărcare pentru vehicule electrice și electrice hibrid plug-in, aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.559/2016 Ordinul MM nr. 1364 / 2017, pentru modificarea și completarea Ghidului de finanțare a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic, 2017-2019, aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul mediului nr. 660/2017. Ordinul MM nr. 660 din 24 aprilie 2017, pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic, 2017-2019, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 293 din 25 aprilie 2017 - ACTUALIZAT în luna AUGUST 2017. Ghid de finanțare aflat în dezbatere publica pentru Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic (Programul Rabla Plus) 2017 2019, aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul mediului nr. 660/2017. Dispoziția președintelui Administrației Fondului pentru Mediu, nr. 233 din 15.05.2017 privind suma alocată în cadrul Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional și a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic Dispoziția președintelui Administrației Fondului pentru Mediu, nr. 716 din 29.11.2017 pentru modificarea Dispozitiei nr. 233/15.05.2017 privind prelungirea sesiunii de înscriere în cadrul Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional și a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic Dispoziția președintelui Administrației Fondului pentru Mediu, nr. 707 din 21.11.2017 pentru modificarea Dispozitiei nr. 233/15.05.2017 privind sumele alocate în cadrul Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional Dispoziția președintelui Administrației Fondului pentru Mediu, nr. 671 din 13.10.2017 pentru modificarea Dispozitiei nr. 233/15.05.2017 privind sumele alocate în cadrul Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional Dispoziția președintelui Administrației Fondului pentru Mediu, nr. 648 din 27.09.2017 privind prelungirea sesiunii în cadrul Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional și a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic Dispoziția președintelui Administrației Fondului pentru Mediu, nr. 241. din 22.05.2017 privind aprobarea modificării Schemei de ajutor de minimis pentru Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional Dispoziția președintelui Administrației Fondului pentru Mediu, nr. 232 din 12 mai 2017 privind organizarea sesiunii de inscriere în cadrul Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional și a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic Dispoziţia preşedintelui Administraţiei Fondului pentru Mediu, nr. 484 din 27.09.2016 privind deschiderea sesiunii in cadrul Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea 8

sistemelor clasice de încalzire, beneficiari - unități administrativ-teritoriale, instituții publice și unități de cult. Dispoziţia preşedintelui Administraţiei Fondului pentru Mediu, nr. 483. din 27.09.2016 privind deschiderea sesiunii in cadrul Programului privind instalarea sistemelor de încalzire care utilizeaza energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încalzire, beneficiari - persoane fizice Ordinul AFM nr. 2425/2016 din 23 decembrie 2016 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice, beneficiari persoane fizice Ordinul AFM nr. 2228/2016 din 21 noiembrie 2016 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice, beneficiari persoane juridice 3. INDICATORI MACROECONOMICI PRIVIND EVOLUȚIA CONSUMULUI DE ENERGIE (conform Anexei 11 partea i litera a din Legea 121/2014privind eficiența energetică, cu modificările și completările ulterioare) Conform Anexei 11, Partea I din nr. Legea 121/2014 privind eficienţa energetică,cu modificările și completările ulterioare, rapoartele anuale constituie baza pentru monitorizarea progresului spre obiectivele naţionale pentru anul 2020. Ele trebuie să includă, drept informaţii minime, o estimare a mai multor indicatori (precizaţi în lege) pentru anul care precede ultimul an încheiat. Prezentul Raport trebuie astfel sa conțină informații pentru anul 2016. Este prevăzut de asemenea faptul că, în sectoarele în care consumul energetic rămâne stabil sau indică o anumită creştere, se analizează cauzele şi se ataşează evaluarea la estimări. Tabelul 1 conţine valorile înregistrate în anul 2016 ale indicatorilor enumeraţi în Anexa 11, partea I, lit. a) din lege. Pentru a face posibile comparații și a identifica tendințe au fost prezentate și valori din perioada 2011-2015. Denumirea indicatorilor și ordinea în care sunt prezentaţi respectă denumirea şi respectiv ordinea din Anexa 11 partea I litera a din lege. Tabel 1 Nr. crt. Indicator u.m. 2016 2015 2014 2013 2012 2011 1 2 consumul de energie primară consumul final de energie din care: mii tep 31259 31304 30637 30970 33644 34830 mii tep 22280 21892 21721 21834 22801 22771 2.1 industrie mii tep 6318 6472 6471 6310 6787 7105 2.2 transporturi mii tep 6029 5577 5473 5354 5448 5349 2.3 gospodarii mii tep 7415 7375 7401 7722 8061 7860 2.4 servicii mii tep 1806 1762 1768 1785 1763 1774 2.5 agricultură mii tep 453 458 421 469 498 434 9

3 valoarea adăugată brută, din care: milioane Euro 2010 135078 128658 124193 120286 115534 113894 3.1 industrie milioane Euro 2010 50299 47183 44526 43097 41478 47253 3.2 servicii milioane Euro 2010 66007 63049 61320 59475 58759 47891 4 venitul total disponibil al gospodăriilor milioane euro N/A. * 117259 108418 101505 73860 76615 în preturi 2010 milioane Euro 2010 151054 144107 138599 134462 129876 128287 5 produsul Intern brut în preturi curente la paritatea puterii de cumpărare milioane Euro milioane Euro PPC 169771 160313 150357 144253 133511 132590 334232 322690 302405 291491 287710 273507 6 rata de creștere a PIB față de anul precedent % 4,8 4,0 3,1 3,5 1,2 2,0 7 producerea energiei electrice pe baza producerii de energie termică mii tep 3280,8 3460,3 3317,2 3322,5 3788,5 3945,1 TWh 38,1 40,2 38,5 38,6 44,0 45,8 8 9 10 11 producerea energiei electrice pe baza producerii combinate de energie electrică și energie termică producerea căldurii pe baza producerii de energie termică producerea căldurii pe baza centralelor de producere combinată a energiei electrice si a energiei termice, inclusiv căldură reziduală industrială consumul de combustibil pentru producerea energiei mii tep 778,5 838,7 958,5 1029,8 1245,3 1288 TWh 9,0 9,7 11,1 12,0 14,5 15,0 mii tep 1833,5 1830,0 1862,3 2025,4 2133,9 2361,3 mii tep 1502,5 1515,1 1537 1648,1 1729,5 1928,6 mii tep 10542,9 11134,4 10760 10943,1 12798,1 13677 10

termice 12 călatori -kilometri 13 tone-kilometri 14 populație milioane pasageri -km milioane tone-km mii locuitori 23740 22630 23326 21510 21489 20621 74863 65863 59159 59209 55654 52477 19760,3 19870,6 19947,3 20020,0 20096,0 20199,0 15 16 pierderi în retelele de transport și distribuție căldura produsă în centralele de alimentare a rețelelor de termoficare mii tep 1073,4 1077,1 1068,8 1116,7 1335,0 1363,0 mii tep 330,9 314,9 325,3 377,5 404,4 432,6 17 consumul de combustibil în centralele de alimentare a rețelelor de termoficare mii tep 373,5 476,9 504,5 572,7 459,2 611,9 Sursa: EUROSTAT *valoarea nu este disponibilă la data prezentului raport (N/A) Pentru a oferi o imagine mai completă asupra eforturilor depuse privind creşterea eficienţei energetice la nivel naţional şi asupra rezultatelor obţinute, au fost calculate de asemenea şi valorile altor indicatori energetici la nivel macroeconomic (intensitatea energiei primare, intensitatea energiei finale etc). Valorile acestor indicatori sunt prezentate în tabelul 2. Tabel 2 Nr. Indicator crt. 1 Consum intern brut de energie primară 2016 UM 2015 2014 2013 2012 2011 mii tep 32402,0 32429,9 32157,6 32427,7 35373,2 36558,4 2 Productivitatea energiei PIB calculat în Euro 2010 Euro 2010/ kgep 4,7 4,4 4,3 4,1 3,7 3,5 3 Intensitatea energiei primare PIB calculat în Euro la paritatea puterii de cumpărare PIB calculat în Euro 2010 PIB calculat în Euro PIB calculat în Euro la paritatea puterii de Euro ppc/ kgep 10,3 10,0 9,4 9,0 8,1 7,5 kgep/ Euro 2010 0,214 0,225 0,232 0,241 0,272 0,285 kgep/ Euro 0,191 0,202 0,214 0,225 0,265 0,275 kgep/ Euro ppc 0,097 0,100 0,106 0,111 0,123 0,134 11

4 Intensitatea energiei finale cumpărare PIB calculat în Euro 2010 PIB calculat în Euro PIB calculat în Euro la paritatea puterii de cumpărare 5 Consum de energie primară pe locuitor 6 Consum de energie finală pe locuitor 7 Consum energetic final al gospodăriilor pe locuitor Sursa: EUROSTAT kgep/ Euro 2010 kgep/ Euro kgep/ Euro ppc 0,147 0,152 0,157 0,162 0,176 0,177 0,131 0,136 0,144 0,151 0,171 0,172 0,066 0,068 0,072 0,075 0,079 0,083 tep/loc 1,582 1,575 1,536 1,547 1,674 1,724 tep/loc 1,127 1,102 1,089 1,091 1,135 1,127 tep/loc 0,375 0,371 0,371 0,386 0,401 0,389 Principalele observaţii şi comentarii asupra valorilor acestor indicatori sunt următoarele: Consumul de energie primară (tabelul 1 linia 1) reprezintă un indicator fundamental în monitorizarea progreselor făcute de UE în ansamblu şi de fiecare stat membru în atingerea ţintelor stabilite de Directiva 2012/27/UE. Acest indicator este definit ca diferenţa între consumul brut de energie primară şi consumul neenergetic al tuturor purtătorilor de energie (de exemplu gazele naturale utilizate ca materie primă în industria chimică). Valorile sunt reprezentate grafic în figura 1. Consumul de energie primară a scazut cu 0,14 % în anul 2016 faţă de anul precedent, în condiţiile creşterii PIB cu 4,8 %. În comparaţie cu anul 2011, consumul de energie primară a scăzut cu 10,3% în timp ce PIB a crescut cu 17,8 %. Pentru a da o imagine mai completă asupra evoluţiilor la nivel naţional, în tabelul 2, linia 1 se prezintă şi evoluţia consumului brut de energie primară, cu precizarea că acesta este utilizat la calculul indicatorului intensitatea energiei primare. Evoluția acestui indicator este practic similară cu cea a consumului de energie primară. 12

Figura 1 Sursa: EUROSTAT Consumul final de energie (tabelul 1 linia 2) a crescut în anul 2016 față de anul precedent cu 1,8%, volumul PIB fiind cu 4,8 % mai mare. Temperaturile coborâte din iarna anului 2016 au condus la creșterea consumului de energie pentru încalzire, consum care are o pondere importantă mai ales în gospodării și sectorul servicii. Indicatorul heating degree days - Numărul de grade-zile reprezintă o caracteristică a corelaţiei climă-microclimă pentru construcţii, funcţie de specificul lor şi de zona climatică şi geografică în care sunt amplasate. (pentru Romania conform Eurostat) a avut în 2016 valoarea de 2918 comparativ cu 2786 în anul precedent. Rezultă în mod evident faptul că creșterea consumului de energie finală s-a realizat în condițiile creșterii eficienţei energetice în sectoarele de consum final (Fig. 2). Astfel: - Consumul final în industrie a scăzut cu 3,4 % în timp ce valoarea adăugată brută (VAB) a crescut cu 6,6 % - Consumul final în servicii a crescut cu 2,5 % dar VAB a crescut cu 4,7 % - Consumul casnic a fost mai mare cu (doar) 0,4 %; - Consumul de energie în transporturi a crescut cu 8,1 % datorită creșterii volumului de activități desfașurate; astfel, volumul mărfurilor transportate a crescut cu.13,7 % față de anul precedent. 13

Figura 2 Sursa: EUROSTAT Produsul intern brut (PIB) se exprimă într-o primă etapă în Euro, în funcţie de valoarea sa în moneda naţională şi de paritatea acesteia faţă de Euro. În mod frecvent se efectuează anumite corecţii, cele mai uzuale fiind: - eliminarea influenţei variaţiei preţurilor pe piaţa internă (calculate în Euro) faţă de un anumit an ales ca an de referinţă (anul 2010) cu exprimarea PIB în Euro 2010. - introducerea influenţei puterii de cumpărare a populaţiei şi utilizarea parităţii puterii de cumpărare (PPC) între moneda naţională şi Euro, cu exprimarea PIB în Euro PPC. Valorile PIB în Euro 2010, Euro și Euro PPC (din baza de date EUROSTAT sunt prezentate în Tabelul 1 și în fig. 3. Aceeaşi abordare a fost utilizată şi în tabelul 2 la prezentarea indicatorilor de eficienţă energetică. 14

Figura 3 Sursa: EUROSTAT Pentru ţările dezvoltate, efectuarea acestor corecţii, respectiv alegerea unei unităţi de măsură sau a alteia la calculul PIB, are o influenţă relativ redusă asupra rezultatului final. Pentru România, aceasta alegere influenţează mult valorile indicatorilor macroeconomici de eficiență energetică precum şi aprecierile calitative care se fac asupra lor. Productivitatea energiei (Energy productivity) este un indicator introdus recent de EUROSTAT pentru a caracteriza eficienta de utilizare a energiei. Valorile sale sunt prezentate la sectiunea Sustainable Development indicators (NEW) - Goal 7 - Affordable and clean energy. Având în vedere caracterul de noutate al acestui indicator, se prezintă în continuare descrierea sa facută de catre EUROSTAT: Short Description: The indicator measures the amount of economic output that is produced per unit of gross inland energy consumption. The gross inland energy consumption is the primary energy consumption (PEC) plus energy carriers employed for non-energy purposes. The economic output is either given as in the unit of Euros in chain-linked volumes to the reference year 2010 at 2010 exchange rates or in the unit PPS (Purchasing Power Standard). The former is used to observe the evolution over time for a specific region while the latter allows comparing Member States in a given year. Se remarcă următoarele: 15

- Prin definiție, indicatorul Productivitatea energiei este inversul indicatorului Intensitatea energiei primare. Se precizează explicit faptul că: - valorile calculate în Euro 2010/ kg.ep se utilizează (doar) la examinarea evoluției în timp a productivității energiei (respectiv, a eficienței de utilizare la nivel macroeconomic) pentru o anumită regiune/ o anumită țară - pentru comparați internaționale privind productivitatea energiei într- un anumit an, se utilizează valorile calculate în Euro PPC/ kg.ep. Valorile acestui indicator pentru România, preluate din baza de date EUROSTAT, sunt prezentate în Tabelul 2 linia 4. În intervalul de timp analizat (2011 2016), în România, productivitatea energiei (în Euro 2010/ kg.ep) a crescut cu 34%, creșterea având un caracter continuu. La nivelul UE 28, în acelasi interval de timp, creșterea a fost de 9 %. Productivitatea energiei la nivelul economiei naţionale este în primul rând un parametru macroeconomic. Valorile sale depind atât de performanțele tehnice de utilizare a energiei dar și (mai ales) de structura și performanțele economiei naţionale. Creșterea permanentă şi importanța valorilor productivității energiei a fost posibila atât prin măsuri tehnice de creştere a eficienţei de utilizare a energiei, dar şi, în mare măsură, prin măsuri economice structurale Intensitatea energiei primare (Energy intensity of the economy) este indicatorul tradițional utilizat la nivel național și internațional pentru a caracteriza eficiența de utilizare a energiei la nivel macroeconomic. Recent, EUROSTAT a elaborat însă o nouă listă cu indicatorii de dezvoltare durabilă - Sustainable Development indicators (NEW) unde figurează indicatorul nou Productivitatea energiei prezentat anterior. În baza de date EUROSTAT este arhivată (încă) și secțiunea Sustainable Development indicators (OLD) în care figurează și indicatorul Intensitatea energiei primare. Având în vedere caracterul său tradițional, faptul că specialiștii și factorii de sinteza și decizie sunt familiarizați cu el, în Tabelul 2 au fost prezentate și valorile acestui indicator. Intensitatea energiei scade continuu și puternic, indiferent de modul de calcul, respectiv de unitatea de măsură folosită (Fig. 4). Această tendință caracterizează întreaga evoluție de după 1992. 16

Figura 4 Sursa: EUROSTAT Valoarea acestui indicator depinde mult, în cazul României, de modul de exprimare al PIBului şi afectează comparaţiile care se fac cu situaţia existentă pe plan international. Indiferent de modul de calcul, respectiv de unitatea de măsura folosită, intensitatea energiei primare are o tendinţă continuă de scădere. În perioada 2011-2016 intensitatea energiei primare a scăzut cu 24,9 % dacă se calculează în tep/1000 Euro 2010. Această scădere este superioară valorii medii la nivel UE. Conform EUROSTAT, intensitatea energiei primare la nivel UE 28, calculată în tep/1000 Euro 2010, a scăzut cu 11,5% în intervalul de timp analizat. 4. LOCUL ROMÂNIEI ÎN EUROPA DIN PUNCT DE VEDERE AL EFICIENŢEI ENERGETICE 4.1 Evaluările cantitative şi aprecierile calitative privind eficienţa energetică în România şi posibilităţile de scădere a consumului de energie în viitor trebuie să ia în considerare nivelul actual al acestui consum. România are cea mai redusă valoare a consumului de energie primară pe locuitor din cele 28 de state membre UE (1,582 tep/locuitor în anul 2016), de aproape două ori mai mică decat media UE 28 în acelasi an (2,997 tep/locuitor) (figura 5). În aceste condiţii, consumul de energie primară pe locuitor cunoaşte totuşi o tendinţă de scădere, fiind în anul 2016 la 91,7% faţă de valoarea din anul 2011. Politicile de eficienţă energetică au avut o contribuţie importantă la această evoluţie. 17

Figura 5 Sursa: EUROSTAT Fără a face o analiză exhaustivă, vom prezenta unele valori ale consumului de energie în sectorul casnic în comparaţie cu situaţia la nivel european. Conform datelor din tabelul 1, sectorul casnic are cea mai mare pondere în consumul de energie finală la nivel naţional (34,5% în anul 2011 şi 33,2% în anul 2016). Acest fapt conduce la ideea că în acest sector trebuie focalizate eforturi spre creşterea eficienţei energetice. Această idee este de altfel comună la nivelul tuturor statelor membre UE. În România consumul de energie în sectorul casnic pe locuitor înregistrat în anul 2016 (0,375 tep/locuitor) a reprezentat 71,5% în comparaţie cu media UE28. Diferenţele faţă de ţările nordice sunt normale date fiind diferenţele de condiţii climaterice. Se înregistrează însă diferenţe şi faţă de ţări cu condiţii geoclimatice similare sau chiar mai blânde (Italia, Slovenia, Croaţia etc). Diferenţele se accentuează mult şi ating aspecte limită dacă se analizează consumul de energie electrică în sectorul casnic pe locuitor. România are cel mai scăzut consum de energie electrică pe locuitor din UE (0,0525 tep/locuitor în anul 2016), de 2,6 ori mai mic decat media UE28 (0,1362 tep/locuitor). Faptul că s-a reuşit ca în ultimii ani să se înregistreze la nivel naţional o scădere a consumului de energie şi în sectorul casnic reprezintă un rezultat al politicii de eficienţă energetică şi al programelor derulate (izolarea termică a blocurilor de locuinţe, etichetarea receptoarelor electrocasnice etc). 4.2. Productivitatea energiei Conform precizarilor EUROSTAT menționate anterior, pentru comparații internaționale se utilizează valoarea indicatorului exprimată în Euro PPC/ kgep. Valorile acestui indicator în anul 2016 pentru cele 28 state membre UE sunt prezentate în fig. 6. 18

În anul 2016 indicatorul productivitatea energiei avea, pentru România, valoarea 10,3 Euro PPC/ kgep, superioară mediei UE 28 (9,1 Euro PPC/ kgep). Figura 6 Sursa: EUROSTAT În anul 2016 indicatorul productivitatea energiei avea, pentru România, valoarea 10,3 Euro PPC/ kgep, superioară mediei UE 28 (9,1 Euro PPC/ kgep). Într- un clasament al țărilor membre UE România ocupă locul șase. ANRE prin Departamentul pentru Eficiență Energetică pledează de mulți ani (inclusiv în precedentele Rapoarte de Progres) pentru realizarea comparațiilor internaționale utilizând indicatorii macroeconomici de eficiență energetică calculați cu PIB la paritatea puterii de cumpărare. Acest punct de vedere a fost împărtășit și de alte prestigioase organizații internaționale, printre care World Energy Council. Considerăm că actuala orientare a EUROSTAT, concretizată prin introducerea noului indicator ți precizările metodologice menționate anterior conduc la o mult mai corectă reflectare a realitaților specifice fiecărui stat. 4.3. Intensitatea energiei primare este considerată indicatorul sintetic cel mai reprezentativ privind eficienţa de utilizare a energiei la nivel naţional. Valoarea acestui indicator depinde mult, în cazul României, de modul de calcul și exprimare al PIB-ului. EUROSTAT prezintă valorile PIB din perioada 1975-2015 pentru toate statele membre UE utilizând numeroase unităţi de măsură (Euro preţuri curente, Euro 2005, Euro 2010, Euro PPC, monede naţionale etc.) EUROSTAT prezintă de asemenea valorile consumului brut de energie primară în aceeaşi perioadă. Dintre multiplele variante posibile, EUROSTAT afişează intensitatea energiei primare exprimată (doar) în kgep/ Euro 2010 fară a preciza domeniile (sau restricțiile) de utilizare. 19

Valorile respective sunt prezentate în figura 7. Figura 7 Sursa: EUROSTAT Reamintim că, pentru indicatorul (nou) productivitatea energiei (inversul intensității energiei primare ), se specifică faptul că pentru comparații internaționale se vor utiliza valorile cu PIB calculate la PPC. O astfel de precizare lipsește la indicatorul tradițional. În aceste conditii, s-a optat pentru realizarea unor comparatii internaționale utilizând și intensitatea energiei primare calculată în kgep/ Euro 2010 Intensitatea energiei primare pentru România (0,2145 kgep/ Euro 2010) a fost în anul 2016 de 1,81 ori mai mare ca media UE28 (0,1186 kgep/1000 Euro 2010). Valoarea raportului respectiv are o tendință continuă de scădere și acest lucru reprezintă indiscutabil un fenomen pozitiv. Din analiza datelor se remarcă faptul că cele mai ridicate valori ale intensității energetice (calculată în anul 2016 au fost deţinute de: Bulgaria (0,4226 kgep/ Euro 2010), Estonia (0,3459 kgep/ Euro 2010). După acestea urmează mai multe ţări din zona noastra geografica cu intensităţi energetice de acelaşi ordin de mărime cu al României: Cehia (0,2390 kgep/ Euro 2010), Polonia (0,2314 kgep/ Euro 2010), Ungaria (0,2314 kgep/ Euro 2010), România (0,2145 kgep/ Euro 2010), Slovacia (0,2089 kgep/ Euro 2010), 20

Lituania (0,2037 kgep/ Euro 2010). Letonia (0,2029 kgep/ Euro 2010), România aparţine astfel grupului de ţări foste socialiste care plătesc încă un tribut structurilor economice moştenite din perioada economiei centralizate. Elementul semnificativ în acest context este faptul că intensitatea energiei primare la nivelul economiei scade continuu şi acest lucru reprezintă un obiectiv strategic a cărui realizare este urmarită la toate nivelurile. Faptul că acest indicator este (încă) mai mare faţă de media UE28 este un rezultat al unor ipoteze de calcul şi schimbarea acestor ipoteze poate conduce la rezultate diferite. Pe baza informaţiilor primare oferite de EUROSTAT, colectivul de elaborare a raportului a calculat valoarea intensităţii energiei primare pentru Romania şi valoarea medie UE28 utilizând diferite unităţi de măsură. Rezultatele sunt prezentate în figura 8. Figura 8 Sursa: EUROSTAT În cazul României, alegerea unităţii de măsură pentru calculul PIB are o influenţă decisivă asupra valorii intensităţii energetice. Astfel, intensitatea energiei primare pentru România calculată în kgep/ Euro 2010 este de 2,5 ori mai mare în comparaţie cu varianta în care acelaşi indicator este calculat, pentru aceeaşi ţară şi pentru acelaşi an, în kgep/ Euro PPC. În cazul ţărilor dezvoltate, astfel de diferenţe sunt nesemnificative şi acest lucru explică diferenţele minore între mediile UE28 calculate cu diferite unităţi de măsură. Acest lucru explică faptul că valoarea indicatorului intensitatea energiei primare trebuie utilizată cu anumită prudenţă, mai ales atunci când se fac comparaţii internaţionale. Considerăm că precizarea unităţii de măsură în care este exprimat acest indicator reprezintă o obligativitate. Multe organizaţii internaţionale de prestigiu (de exemplu World Energy Council) şi colective de specialişti realizează diferite corecţii suplimentare la calculul intensităţii energiei primare atunci când fac comparaţii internaţionale şi când doresc să pună în evidenţă progresele reale înregistrate în creşterea eficienţei energetice. 21

Intensitatea energetică a industriei din România a scăzut în perioada 2007-2015 cu circa 42%, atât datorită măsurilor adoptate pentru cresterea eficienței energetice, cât și a restructurării ce a avut loc în perioada de criză. Având în vedere că intensitatea energetică a economiei românesti rămâne în continuare putin mai mică decât valoarea medie a UE (în cazul comparației făcute la kgep/euro PPC), se impune continuarea politicilor și măsurilor pentru creșterea eficienței energetice, care să asigure dezvoltarea durabilă. 5. MONITORIZAREA ÎN DOMENIUL EFICIENȚEI ENERGETICE Activitatea Direcției monitorizare în domeniul eficienţei energetice (DMEE) din cadrul Departamentului pentru Eficiență Energetică (DEE) s-a axat pe patru coordonate principale: Monitorizarea conformării cu prevederile Legii nr 121/2014, cu modificările şi completările ulterioare, pentru principalele categorii de consumatori de energie : 5.1 Operatori economici 5.2 Autorități locale Verificarea respectării prevederilor directivelor și regulamentelor ce reglementează activitatea de supraveghere de piață: 5.3 Monitorizarea pieței de echipamente consumatoare de energie. Monitorizarea economiilor de energie realizate prin aplicarea Planului Național de Acțiune pentru Eficiență Energetică 5.4 Monitorizare PNAEE Având în vedere că în cursul anului 2015, platforma software Sistemul Informatic Integrat al ANRE (MIS) a fost extinsă prin componenta destinată monitorizării consumatorilor de energie, în cursul anului 2017 în cadrul DMEE s-a continuat activitatea de implementare a acestei platforme. 5.1 Monitorizarea operatorilor economici Monitorizarea a fost realizată pe baza Declarațiilor de consum total anual de energie şi a Chestionarelor de analiză energetică completate de operatorii economici. conf. art.9, alin. (4) din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările şi completările ulterioare. Având în vedere că acești operatori au obligația de a trimite documentele care conțin date statistice de consum de energie la nivelul anului anterior, până la 30 aprilie a fiecărui an, conduce la faptul că datele prezentate în acest capitol sunt aferente anului 2016, termenul de realizare a acestui raport suprapunându-se peste cel la care Departamentul de Eficiență Energetică primește documentele mentionate anterior. Astfel, în cursul anului 2016 au fost monitorizați 719 agenți economici cu consumuri mai mari de 1000 tep/an, din care : - număr de consumatori finali de energie peste 50.000 tep/an : 34 (5,16%) - număr de consumatori finali de energie între 5.000 şi 50.000 tep/an : 188 (28,53%) - număr de consumatori finali de energie între 1.000 şi 5.000 tep/an : 437 (66,31%) Managementul energetic pentru anul 2016 la consumatorii finali de energie cu un consum anual de resurse energetice mai mare de 1.000 tep a fost asigurat de 443 de manageri energetici atestați de către ANRE, 19 persoane fizice autorizate (PFA) și 53 de societăți prestatoare de servicii energetice autorizate de către ANRE. 22

Gradul de acoperire cu management energetic atestat și autorizat este de 96,2%. Structura acestui management energetic este următoarea: - cu manageri energetici proprii, atestați de către ANRE 375 consumatori (56,9%) - cu PFA și societăți de servicii energetice 259 consumatori (39,3%) - fără management energetic atestat 25 consumatori (3,8%). Monitorizarea a fost realizată și pe baza analizei programelor de îmbunătățire a eficienței energetice pe care operatorii economici au obligația sa le întocmească conf. art.9, alin. (1), lit.b, din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările şi completările ulterioare. Având în vedere că acești operatori au obligația de a trimite acest program care conține măsurile de eficiență energetică aplicate la nivelul anului anterior, până la 30 septembrie a anului în care au fost elaborate, în cursul anului 2017, agenții economici monitorizați, din diferite sectoare de activitate, au raportat o economie de energie de 129.398 tep conform tabelului: Indice CAEN Tabel 3 Clasificare conform cod CAEN Număr de măsuri Economia de energie [tep] A Agricultură, silvicultură şi pescuit-20 40 3.162 B Industria extractivă- 13 37 4053 C Industria prelucrătoare (387) 1.321 71.184 D Producţia şi furnizarea de energie electrică şi 106 40.881 termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat -30 (fără distribuitorii de energie incluşi în P2) E Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, 88 3.286 activităţi de decontaminare-29 F Construcţii- 20 30 757 G Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea 80 3.024 autovehiculelor şi motocicletelor H Transport tiruri (fără sectorul transporturi inclus în 22 1.426 P11) I Hoteluri şi restaurante 14 158 J Informaţii şi comunicaţii 11 140 K Intermedieri financiare şi asigurări 13 190 L Tranzacţii imobiliare 71 524 M Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 8 119 N Activităţi de servicii administrative şi activităţi de 4 9 servicii suport O Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale 5 189 din sistemul public P Învăţământ 9 277 Q Sănătate şi asistenţă socială -1 spital 3 19 TOTAL 1.862 129.398 23

Sursa: ANRE În figura 9 este prezentată repartiția pe domenii a măsurilor de eficiență energetică. Fig.9 1400 Număr de măsuri 1200 1000 800 600 400 200 0 A B C D E F G H I J K L M N Sursa: ANRE Implementarea acestor măsuri conduc la economiile de energie prezentate în figura10. Fig.10 24

Sursa: ANRE Principalele măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice specifice domeniului de activitate CAEN C au fost: Optimizare stație compresoare Optimizare exhaustare praf Izolare ţevi agent termic Montare bobine de inductantă pt compensarea factorului de putere Înlocuire agregat de frig şi vaporizatoare Iluminat cu LED-uri Antrenare mecanică cu turaţie variabilă Instalare convertizoare de frecvență Termoizolare conducte şi vase Optimizarea tratării apei de alimentare a cazanelor de abur Reglarea arzătoarelor la centralele termice Înlocuire convertizoare rotative de medie frecvenţă cu unele statice Refacerea izolatiei cuptoarelor Automatizări cazane, izolare conducte Recuperarea căldurii conținute de gazele arse la cuptoare Recuperare energie termică de la compresoarele de frig Redimensionare motoare electrice Monitorizare aer comprimat Recuperare aer cald de la cuptorul de ardere pentru uscarea produselor Upgradare sistem de ardere la cuptoare pentru evitarea arderii incomplete Activitatea de implementare a platformei software Sistemul Informatic Integrat al ANRE (MIS) În vederea facilitării colectării și în special a prelucrării datelor de raportare de la consumatorii de energie monitorizați din industrie, în anul 2015 a fost inițiată procedura de raportare online, bazata pe programul informatic MIS existent în ANRE, care a fost extins cu o componentă aferentă problemelor de eficiență energetică. În anul 2017 prin decizia 860 din 13.06.2017 a fost introdusa obligativitatea managerilor energetici de a încărca datele pe platforma software Sistemul Informatic Integrat al ANRE (MIS), in vederea colectarii de date exacte și întocmirea automatizată a sintezei stadiului implementării programelor de eficiență energetică de către operatorii economici, Activitatea a fost continuată pe durata anului 2017, alungându-se ca la sfârșitul anului să avem un număr de 738 de operatori economici cărora li s-au eliberat procese verbale cu nume de utilizator și parolă. 5.2. Monitorizarea localităților cu peste 5000 locuitori În conformitate cu prevederile Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică, Cap. IV, art. 9, alin. (20), (21), (22), autoritățile administrației publice locale cu o populaţie mai mare de 5.000 de locuitori au următoarele obligații: 25

Art. 9 (20) Autorităţile administraţiei publice locale din localităţile cu o populaţie mai mare de 5.000 de locuitori au obligaţia să întocmească programe de îmbunătăţire a eficienţei energetice în care includ măsuri pe termen scurt şi măsuri pe termen de 3-6 ani, cu respectarea prevederilor art. 6 alin. (14) lit.a) şi b). (21) Autorităţile administraţiei publice locale din localităţile cu o populaţie mai mare de 20.000 de locuitori au obligaţia: a) să întocmească programe de îmbunătăţire a eficienţei energetice în care includ măsuri pe termen scurt şi măsuri pe termen de 3-6 ani, cu respectarea prevederilor art. 6 alin. (14) lit.a) şi b); b) să numească un manager energetic, atestat conform legislaţiei în vigoare, sau să încheie un contract de management energetic cu o persoană fizică autorizată, atestată în condiţiile legii, sau cu o persoană juridică prestatoare de servicii energetice agreată în condiţiile legii. 22) Programele de îmbunătăţire a eficienţei energetice prevăzute la alin. (20) şi alin. (21) lit. a) se elaborează în conformitate cu modelul aprobat de Departamentul pentru eficienţă energetică şi se transmit acestuia până la 30 septembrie a anului în care au fost elaborate. În baza prevederilor legale menţionate anterior, Departamentul pentru Eficiență Energetică ar fi trebuit să primească Programele de îmbunătăţire a eficienţei energetice, de la autorităţile administraţiei publice locale din localităţile cu o populaţie mai mare de 5.000 de locuitori, numite în continuare PIEE-uri, elaborate în conformitate cu modelul aprobat prin Decizia ANRE nr. 7/DEE/ 12.02.2015, publicat pe site-ul ANRE, numit în continuare modelul aprobat, până la 30 septembrie a anului în care au fost elaborate, urmând ca anual să fie comunicate tabelele actualizate prezentate în modelul aprobat. Situația la data de 30.12.2017, se prezintă astfel: - dintr-un număr total de 671 de autorităţi publice locale cu o populaţie mai mare de 5.000 de locuitori au comunicat PIEE-uri/informații, în intervalul 01.04.2017-30.12.2017, un număr de 22 autorităţi publice locale (Municipiul Pitești, Municipiul Hunedoara, Primăria Sectorului 2, Municipiul Botoșani, Municipiul Regin, Orașul Cugir, Municipiul Sighetul Marmației, Municipiul Târnăveni, Municipiul Cluj Napoca, Municipiul Bacău, Municipiul Sibiu, Municipiul Craiova, Municipiul Turda, Orașul Copșa Mică, Orașul Ineu, Orașul Săliște, Municipiul Onești, Municipiul Piatra Neamț, Orașul Cernavodă, Municipiul Brăila, Municipiul Arad, Municipiul Timișoara) - erau atestați un număr de 25 manageri energetici pentru localități; Având în vedere faptul că, în ciuda tuturor acțiunilor de facilitare a întocmirii programelor de îmbunătăţire a eficienţei energetice întreprinse anterior (ex. seminarii de prezentare şi de instruire, destinate reprezentanților autorităților locale, adrese de solicitare/informare/clarificare), numărul autorităților locale cu o populație de peste 5.000 de locuitori care s-au conformat prevederilor legale a fost foarte scăzut (aprox.3%), cât şi datorită faptului că Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică cu modificările şi completările ulterioare nu prevede sancțiuni pentru neconformare, au fost demarate următoarele acțiuni: - au fost notificate 87 de autorităţi publice locale din localităţile cu o populaţie mai mare de 20.000 de locuitori, prin scrisoarea ANRE nr. 82705/05.12.2017, cu privire la 26

obligațiile ce le revin în conformitate cu prevederile art. 9, alin.(21) și alin. (22) din Legea 121/2014 privind eficiența energetică cu modificările şi completările ulterioare; - au fost notificate peste 570 de autorităţi publice locale din localităţile cu o populaţie cuprinsă între 5.000-20.000 de locuitori, prin scrisoarea ANRE nr. 2485/12.01.2018, cu privire la obligațiile ce le revin în conformitate cu prevederile art. 9, alin. (20) și alin. (22) din Legea 121/2014 privind eficiența energetică cu modificările şi completările ulterioare; - s-a solicitat sprijinul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, prin scrisoarea nr. 2484/ 12.01.2018. - față de acțiunile întreprinse în anul 2016 în vederea facilitării conformării la prevederile legale a autorităţilor publice locale (seminar organizat de ANRE în colaborare ADR Nord Est în 15 martie 2016 Piatra Neamț, seminar organizat de Arena Construcțiilor în 31 martie 2016 București, seminar organizat de ESCOROM în 8 aprilie 2016 Azuga, seminar organizat de FINACON în 18 octombrie 2016 București), ANRE a participat în 7 noiembrie 2017 la WORKSHOP-ul CONVENȚIA PRIMARILOR PENTRU CLIMĂ şi ENERGIE - Tranziția energetică şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice: Strategii locale şi politici de suport La scrisorile ANRE nr. 82705/05.12.2017 și nr. 2485/12.01.2018, au răspuns un număr de 118 autorităţi publice locale. În tabelul următor prezentăm situaţia privind întocmirea / transmiterea PIEE de către UAT-uri la DEE, după cum urmează: Nr. crt. Număr locuitori / Tip localitate Tabel 4 Număr localităţi 27 Numărul localităţilor care au transmis PIEE-ul, pâna la 31.03.2017 Numărul localităţilor care au transmis PIEE-ul până la 31.03.2018 1 > 20.000 105 23 45 Municipii 91 23 44 Oraşe 13 0 1 Comune 1 0 0 2 5.000 20.000 566 22 55 Municipii 19 3 7 Oraşe 172 11 30 Comune 375 8 18 TOTAL 671 45 100 Sursa: ANRE 5.3. Monitorizarea pieței de echipamente eficiente energetic Pentru verificarea respectării prevederilor directivelor și regulamentelor din activitatea de supraveghere de piață au fost efectuate, în anul 2017, 37 de acțiuni de control in teritoriu, sinteza rezultatelor fiind comunicată Ministerului Economiei în vederea raportării anuale către Comisia Europeană. Controalele au urmărit respectarea prevederilor regulamentelor de etichetare energetică pentru aparate electrocasnice, fiind verificate 3888 de etichete energetice.

Pentru verificarea respectării prevederilor directivelor și regulamentelor privitoare la activitatea de supraveghere de piață în domeniul ecoproiectării și etichetării eficienței energetice, Departamentul de Eficientă Energetică din cadrul ANRE cooperează cu: Ministerul Energiei - Punctul național de contact responsabil de punerea în aplicare a Directivei 2009/125 /CE privind proiectarea ecologică, cu Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Asociația de Acreditare din România (RENAR) și Asociația Producătorilor Europeni de Electrocasnice din România - CECED România. Pe plan internațional, ANRE participă în grupurile de lucru din cadrul Administrative Cooperation Group (ADCO) pentru problematica etichetării energetice, respectiv a proiectării ecologice: ADCO -Eco-design Directive 2009/125/EC (ECOD) ADCO Energy Labelling Directive 2010/30/EU and Regulation (EU) 2017/1369 (ENERLAB) În vederea aplicării prevederilor regulamentelor europene de etichetare energetică și de proiectare ecologicaă pentru echipamentele industriale care intră în sarcina ANRE, au fost realizate acțiuni de dezvoltarea cooperării internaționale și transferului de know-how: - participare la reuniunea grupurilor de experți în ecoproiectare ADCO București- aprilie 2017, - participare la întâlniri ale grupului pentru etichetare energetică și proiectare ecologica al Rețelei europeane a agențiilor de eficienta energetică - EnR (videoconferințe), - participare la 2 întâlniri ale consorțiul proiectului european INdustrial and tertiary product Testing and Application of Standards - INTAS). Date fiind posibilitățile limitate ale ANRE de a testa echipamente pentru prevederile Directivei de proiectare ecologică și a regulamentelor aferente, ANRE participă în cadrul proogramului Horizon 2020 la proiectul european - INTAS (martie 2016 - februarie 2019), în scopul asigurării transferului necesar de know-how pentru evaluarea prin testare în laboratoare acreditate a produselor cu impact energetic complexe și de gabarit mare (cu referire specială pentru ventilatoarele industriale și transformatoarele de putere). În perioada august octombrie 2017, cadrul proiectului european INTAS, pentru verificarea conformității cu cerințele Regulamentului (UE) NR. 548/2014 AL CE/ 21 mai 2014 privind punerea în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului, în ceea ce privește transformatoarele de putere mici, medii și mari, cu un buget de cca. 11000 euro asigurat din fonduri europene, au fost testate în colaborare cu FISE Electrica Serv 28 de transformatoare de 160, 250, 400 KVA în laborator și on site. În baza experienței acumulate în derularea măsurătorilor, în cadrul Proiectului INTAS se vor elabora: a) proceduri pentru sprijinirea autorităților naționale de supraveghere piața din Europa în a evalua conformarea produselor industriale de gabarit mare și foarte complexe (transformatoare si ventilatoare industriale) cu cerințele Directivei 2009/125/CE; b) proceduri pentru sprijinirea reprezentanților industriei echipamentelor industriale de mare complexitate și agabaritice astfel încât aceștia să cunoască obligațiile ce le revin din prevederile 28

Directivei de Proiectare Ecologica și să se conformeze de o maniera acceptata de autoritățile europene de supraveghere piața; c) proceduri europene comune pentru verificarea conformării produselor industriale de gabarit mare cu prevederile directivei 2009/125/CE. 5.4. Monitorizarea Planui National de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice (PNAEE) Conform prevederilor art. 8 alin. (8) din Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările şi completările ulterioare, Departamentul pentru Eficienţă Energetică din cadrul ANRE întocmește până la data de 30 aprilie un raport anual de monitorizare a implementării PNAEE, pe baza rapoartelor primite până la data de 30 martie de la instituțiile implicate în implementarea acestei legi. Având în vedere că Planul Național de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice - PNAEE IV a fost transmis la Comisia Europeană în luna decembrie a anului 2017, apreciem că realizarile din anul 2017 au avut în vedere țintele conținute de PNAEE III, Hotararea de Guvern pentru aprobarea PNAEE IV aflându-se încă pe circuitul de avizare interministerial. În acest context, ANRE a solicitat datele necesare întocmirii raportului pentru anul 2017 următoarelor instituții: MDRAP, ME, MT și MEc. De asemenea, au fost solicitate informații direcțiilor de specialitate din cadrul ANRE cu privire la creșterea eficienţei energetice în rețelele electrice, promovarea cogenerării de înaltă eficiență și contorizarea inteligentă. La întocmirea prezentului raport au fost utilizate date din Raportul de monitorizare a activității auditorilor și managerilor energetici și din Raportul de monitorizare a consumatorilor finali de energie, întocmite de Departamentul pentru Eficienţă Energetică. Totodată, au fost solicitate primăriilor din localitățile cu peste 20.000 de locuitori date cu privire la economiile de energie obținute în urma aplicării măsurilor de reabilitare termică a clădirilor publice, precum și a eficientizării iluminatului public. În baza datelor statistice și a raportărilor primite cu privire la acțiunile din anul 2017, principalele domenii în care s-au obtinut economii importante de energie sunt urmatoarele: EE în industria care beneficiază de ajutor de stat conform H.G. nr. 495/2014 Autoritatea responsabilă de administrarea schemei de ajutor de stat este Ministerul Economiei. Scopul H.G. nr. 495/2014 îl reprezintă instituirea unei scheme de ajutor de stat, având ca obiectiv exceptarea de la aplicarea prevederilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a unui procent din cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor industriali electro-intensivi, cu respectarea reglementărilor europene incidente, respectiv "Orientările privind ajutoarele pentru mediu și energie pentru perioada 2014-2020", elaborate de Comisia Europeană. Prevederile hotărârii de guvern menționate se aplică întreprinderilor din sectoarele expuse riscului de a își pierde competitivitatea, din cauza finanțării sprijinului acordat energiei din surse regenerabile, risc datorat electrointensivității beneficiarului și expunerii la comerțul internațional. 29

Ajutorul va fi acordat dacă întreprinderea se află pe lista sectoarelor din anexa nr. 1. Ajutorul de stat se acordă cu condiția ca beneficiarii ajutorului să plătească cel puțin 15% din numărul certificatelor verzi aferente cotei obligatorii, fără reducerea acordată prin prezenta schemă de exceptare. În funcție de electro-intensitatea întreprinderilor, beneficiarii vor plăti următoarele procente din numărul certificatelor verzi aferente cotei obligatorii: a) 15% în cazul unei electro-intensități mai mari de 20%; b) 40% în cazul unei electro-intensități cuprinse între 10-20%; c) 60% în cazul unei electro-intensități cuprinse între 5-10%. În cazul întreprinderilor electro-intensive înființate de mai puțin de un an și care se află pe lista sectoarelor din anexa nr. 1 din Orientări, se utilizează datele estimate pentru primul an de activitate. Ulterior primului an de activitate, Ministerul Economiei verifică încadrarea întreprinderii în condițiile de eligibilitate stabilite de prezenta schemă, urmând să regularizeze sprijinul financiar acordat, după caz. Pentru al doilea an de activitate se utilizează datele aferente primului an de activitate. Pentru al treilea an de activitate se aplică media aritmetică a datelor aferente primilor 2 ani de activitate. Începând cu al patrulea an de activitate se utilizează media aritmetică a celor 3 ani anteriori. Perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat este de 10 ani. Ca urmare a implementarii acestei scheme de ajutor de stat în perioada 2015-2016 ca efect al punerii în aplicare de către beneficiari a măsurilor de eficiență energetică, au fost realizate urmatoarele economii 2015-56.130,6 tep 2016-104.745 tep A. CREŞTEREA EFICIENŢEI ENERGETICE ÎN REŢELE Reducerea consumului propriu tehnologic în rețelele electrice de distribuție ANRE a reglementat țintele de reducere a ponderii CPT în RED conform datelor din tabelul 5. Societate distribuție energie electrică Tabel 5 CPT [%] IT MT JT țintă realizat țintă realizat țintă realizat E - Distribuție Banat 0,64 0,91 3,57 3,92 14,30 14,41 E - Distribuție Dobrogea 1,71 1,54 4,35 5,54 13,22 15,75 E Distribuție Muntenia 0,60 0,64 3,44 3,44 15,64 16,50 Delgaz Grid 0,97 1,00 2,81 2,70 16,50 15,75 Distributie energie Oltenia 1,15 1,07 3,98 3,97 18,00 17,09 SDEE Muntenia Nord 0,98 0,93 5,50 5,60 13,80 15,34 SDEE Transilvania Nord 1,00 1,20 4,10 4,40 11,00 10,61 SDEE Transilvania Sud 1,02 1,09 3,95 3,75 15,50 15,50 Sursa: ANRE Pentru anul 2017, societățile de distribuție energie electrică au raportat prin PIEE o economie de energie de 11095 tep, conform tabelului 6. 30

Societate distribuție energie electrică Tabel 6 Nr. măsuri Economie energie [tep] Valoare investiţie * [lei] 1 Distribuție Energie Oltenia (CEZ) 20 1451 68.001.000 2 SDEE Muntenia Nord 60 175 37.147.000 3 SDEE Transilvania Nord 14 702 19.250.000 4 SDEE Transilvania Sud 7 364 20.038.000 5 E - Distribuție Banat 10 1055 15341120 6 E - Distribuție Dobrogea 13 496 12159450 7 E - Distribuție Muntenia 20 2.128 45.336.350 8 DelGazGrid (E.ON) 11 4.724 191.105.000 TOTAL 155 11.095 408.377.920 Sursa: ANRE Evoluţia CPT faţă de anul 2016 este oscilantă, cu creşteri la unii dintre distribuitorii concesionari, dar şi cu reduceri la alţii, conform tabelului 7. Tabel 7 Societate distribuție energie electrică 2016 2017 1 Delgaz Grid 60.180 58987 2 DEE Muntenia Nord 80.186 77512 3 SDEE Transilvania Nord 55.038 54160 4 SDEE Transilvania Sud 66.785 65989 5 E - Distribuție Banat 49.500 49.895 6 E - Distribuție Dobrogea 48.770 51336 7 E - Distribuție Muntenia 98.508 97009 8 Distributie energie Oltenia 85.948 78934 TOTAL 544.915 533.822 Sursa: ANRE Principalele măsuri de îmbunătățire a eficienţei energetice adoptate de către operatorii de distribuție au fost: securizare grupuri de măsură echilibrarea încărcării fazelor rețelei reconfigurare / optimizare rețea JT înlocuire echipamente, lucrări de retehnologizare și modernizare pentru reducerea CPT Modernizare PT+LEA 0,4 kv+bransamente 31

Sistem automat de telemasurare a energiei electrice la consumatori Modernizare RED Modernizare RED prin reamplasare PTA Modernizare LEA si LES Rocada transformatoarelor CONTORIZAREA INTELIGENTĂ În baza prevederilor legale, ANRE a emis Ordinul nr. 145/2014 privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice. Acesta a definit funcționalitățile SMI a energiei electrice care urmează să fie instalate în România, precum și etapele care vor fi parcurse până la stabilirea calendarului de implementare și a planului național de implementare a SMI a energiei electrice. In data de 26 februrie 2016, acest ordin a fost modificat şi completat prin Ordinul nr. 6/2016. În anul 2016, ANRE a monitorizat proiectele pilot realizate în anii 2015 și 2016 de către operatorii concesionari ai serviciului de distribuție a energiei electrice și a analizat rezultatele acestora atât din punct de vedere tehnic, cât și economic, urmărind și identificând problemele de natură tehnică generate de structura și gradul de retehnologizare a rețelelor de distribuție, precum și probleme legate de structura și nivelul costurilor de implementare şi de beneficiile estimate, cu scopul stabilirii condițiilor implementării pe scară largă a SMI în România. În Tabelul 8 este prezentată situația centralizatoare a proiectelor pilot privind implementarea SMI realizate în anii 2015 și 2016. Tabel 8 Sursa: ANRE Prin proiectele-pilot au fost integrați în SMI aproximativ 270.000 de consumatori, din toate cele 8 zone de concesiune a serviciului de distribuție a energiei electrice, și au fost testate mai multe soluții tehnice implementate în zone urbane și în zone rurale, cu densități diferite ale consumului de energeie electrică, în rețele electrice de joasă tensiune recent modernizate și în rețele electrice nemodernizate. Pe baza concluziilor din rapoartele de analiză a rezultatelor proiectelor-pilot, întocmite pe parcursul celor doi ani (2015 şi 2016), ANRE trebuia să aprobe până la 31 martie 2017, prin ordin al preşedintelui, calendarul naţional de implementare a SMI, care conţine datele 32

calendaristice ale etapelor de implementare, precum şi planul naţional de implementare a SMI privind lucrările de investiţii aferente fiecărui operator de distribuţie concesionar, valoarea acestora şi sursele de finanţare, precum şi măsuri de informare a clienţilor finali. Termenul menționat mai sus a fost propus spre prorogare prin Proiectul de modificare a Ordinului președintelui ANRE nr. 145/2014 cu modificările și completările ulterioare, supus consultării publice în data de 6 martie 2017, pentru a dispune de o perioadă acceptabilă pentru dezbateri publice. Având în vedere obligațiile care revin ANRE potrivit prevederilor art. 66 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 cu modificările și completările ulterioare, precum și rezultatele analizelor efectuate în anii 2015, 2016 și 2017 pe baza monitorizării proiectelor-pilot realizate, a fost elaborat proiectul Ordinului ANRE privind elaborarea și aprobarea planului și a calendarul naţional de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice. Acest document a fost aprobat prin Ordinul 17/2017. Având în vedere că verificarea, validarea și prelucrarea datelor transmise, precum și analiza rezultatelor, care stau la baza procesului de decizie privind condițiile de implementare a SMI, a necesitat o perioadă de timp mai mare decât cea estimată inițial, s-a apreciat că durata procesului de comunicare a prevederilor acestui ordin, nu poate conduce la amânarea emiterii ordinului ANRE cu mai mult de o luna si anume aprilie 2017. În data de 10 martie 2017, a fost transmis în consultare publică pentru o perioadă de 30 de zile Proiectul de Ordin privind implementarea la nivel național a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice și stabilirea calendarului de implementare. În perioada 28 martie 7 aprilie au avut loc ședințe de lucru cu operatorii de distribuție concesionari pentru dezbaterea prevederilor din proiectul de ordin. În urma acestora, a rezultat o serie de subiecte asupra cărora opiniile nu au putut fi armonizate și, având în vedere complexitatea și implicațiile de tip tehnic, economic și administrativ al acestora, nu s-a putut constitui o argumentare solidă asupra unei decizii de abordare. Având în vedere argumentele aduse de operatori, privind practica internațională în acest domeniu, s-a solicitat acestora să pună la dispoziția ANRE date relevante din experiența țărilor în care acționează companiile multinaționale din care aceștia fac parte. Pentru a da prilejul argumentării solide a punctelor de vedere exprimate și pentru a colecta și experiența internațională se propune prelungirea termenului pentru emiterea ordinului pentru aprobarea condițiilor cadru de implementare la nivel național a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice și stabilirea calendarului de implementare, până la data de 30 iunie 2017. Documentul a fost aprobat prin Ordinul 31/2017. Având în vedere particularitățile fiecărui operator de distribuție privind modul de abordare asupra acelorași prevederi din proiectul de ordin, s-a decis ca în săptămâna 3 6 aprilie să aibă loc întâlniri ale ANRE cu fiecare operator de distribuție, iar în data de 7 aprilie să aibă loc o a doua întâlnire comună. Au fost transmise la ANRE 169 observații/propuneri punctuale și 38 observații generale, de la operatorii de distribuție concesionari și de la 6 producători/furnizori de echipamente de tip SMI. Au fost acceptate 36 de propuneri de modificare a prevederilor și au fost reformulate o serie de prevederi, ca urmare Proiectul de ordin privind implementarea la nivel național a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice și stabilirea calendarului de implementare - Faza a II-a a fost transmis în consultare publică pentru o perioadă de 10 zile calendaristice. In data de 19.12.2017 ANRE a supus consultarii publice proiectul de modificare a Ordinului 145/2014, modificare necesara pentru completarea acestuia cu prevederi privind posibilitatea 33

operatorilor concesionari de distribuție a energiei electrice de a realiza investiții în sistemele de măsurare inteligentă în anul 2018. Perioada de implementare propusă în proiectul de ordin nu se poate încadra în termenul limită prevăzut la art. 66 din legea nr. 123/2012, implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice în acest termen fiind nesustenabilă financiar și logistic, respectiv imposibil de realizat de către operatorii de distribuție. În aceste condiții, procesul de aprobare a proiectului de Ordin privind implementarea la nivel național a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice și stabilirea calendarului de implementare a fost oprit, fiind necesară modificarea termenului prevăzut de Lege. Ordinul ANRE nr. 145/2014 cu modificările și completările ulterioare conține prevederi privind investițiile în sisteme de măsurare inteligentă a energiei electrice realizate de către operatorii de distribuție a energie electrice concesionari numai până în anul 2017. Pentru asigurarea continuității activităților necesare pentru implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice, până la aprobarea unei reglementări privind aprobarea calendarului de implementare și a planurilor de implementare la nivel național a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice, este necesară prorogarea termenului de aplicare a Ordinului ANRE nr. 145/2014 și completarea acestuia cu prevederi privind posibilitatea operatorilor concesionari de distribuție a energiei electrice de a realiza în anul 2018 investiții în sistemele de măsurare inteligentă, cu respectarea anumitor condiții specifice privind aprobarea și includerea acestora în tarifele reglementate. În cea ce privește economiile realizate în urma implementării SMI conform raportărilor făcute de OD a rezultat : CPT înainte de implementarea SMI - 104497 MWh reprezentând 10,52% din consumul de energie electrică realizat de către consumatorii integrati în SMI CPT după implementarea SMI - 97415 MWh reprezentând 9,81 % din consumul de energie electrică realizat de către consumatorii integrati în SMI Prin urmare prin reducerea CPT s-a înregistrat o economie de 7082 MWh (609 tep) anul de referinta fiind 2015. B. PROMOVAREA COGENERĂRII DE ÎNALTĂ EFICIENȚĂ În anul 2017 au fost emise o serie de reglementari specifice pentru derularea programului de promovare a cogenerării de înaltă eficienţă, după cum urmează: Ordinul președintelui ANRE nr. 39/2017 pentru modificarea şi completarea Metodologiei de stabilire şi ajustare a preţurilor pentru energia electrică şi termică produsă şi livrată din centrale de cogenerare ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv a bonusului pentru cogenerarea de înaltă eficienţă aprobată prin Ordinul președintelui ANRE nr. 15/2015; Ordinul președintelui ANRE nr. 43/2017 pentru modificarea Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 78/2016 privind aprobarea valorilor bonusurilor de referință pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficiență și ale prețurilor de referință pentru energia termică produsă în cogenerare, aplicabile în anul 2017; Ordinul președintelui ANRE nr. 52/2017 pentru modificarea Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 119/2013 privind 34

aprobarea contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficiență și a unor prevederi privind modul de facturare a acesteia; Ordinul preşedintelui ANRE nr. 37/2017 privind modificarea Metodologiei de calcul pentru stabilirea cantităţilor de energie electrică produse în cogenerare de înaltă eficienţă în vederea certificării prin garanţii de origine, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 61/2015; Ordinul președintelui ANRE nr. 80/2017 pentru modificarea și completarea Regulamentului privind stabilirea modului de colectare a contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficiență, și de plată a bonusului pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficiență, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 116/2013; Ordinul președintelui ANRE nr. 81/2017 privind modificarea Regulamentului de calificare a producției de energie electrică în cogenerare de înaltă eficiență și de verificare și monitorizare a consumului de combustibil și a producțiilor de energie electrică și energie termică utilă, în cogenerare de înaltă eficiență, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 114/2013; Ordinul președintelui ANRE nr. 86/2017 privind modificarea și completarea Metodologiei de determinare și monitorizare a supracompensării activității de producere a energiei electrice și termice în cogenerare de înaltă eficiență care beneficiază de schema de sprijin de tip bonus, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 84/2013; Ordinul președintelui ANRE nr. 94/2017 pentru modificarea Metodologiei de stabilire şi ajustare a preţurilor pentru energia electrică şi termică produsă şi livrată din centrale de cogenerare ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv a bonusului pentru cogenerarea de înaltă eficienţă aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 15/2015; Ordinul președintelui ANRE nr. 97/2017 privind aprobarea preţului de referinţă pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă, aplicabil în anul 2018 producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare, care beneficiază de bonus; Ordinul președintelui ANRE nr. 99/2017 privind aprobarea valorilor bonusurilor de referinţă pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi ale preţurilor de referinţă pentru energia termică produsă în cogenerare, aplicabile în anul 2018; Ordinul președintelui ANRE nr. 100/2017 privind modificarea şi completarea Metodologiei de determinare şi monitorizare a contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 117/2013; Ordinul președintelui ANRE nr. 105/2017 privind modificarea și completarea Procedurii de avizare a proiectelor noi sau de retehnologizare ale centralelor de cogenerare, aprobată prin Ordinul presedintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energieinr. 115/2013; Ordinul președintelui ANRE nr. 123/2017 privind aprobarea contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficiență în anul 2018 și a unor prevederi privind modul de facturare al acesteia; Ordinul președintelui ANRE nr. 124/2017 pentru modificarea și completarea Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energieinr. 28/2014 privind aprobarea Contractului-cadru dintre administratorul schemei de sprijin şi plătitorul de contribuţie pentru colectarea contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă şi a Contractului-cadru dintre producătorul de energie electrică şi termică în 35

cogenerare de înaltă eficienţă şi administratorul schemei de sprijin pentru plata bonusului/bonusului neacordat/cuantumului de regularizare a ante-supracompensării şi restituirea bonusului necuvenit/supracompensării. Valorile economiei de energie primara în cogenerare de înalta eficienţă în raport cu producerea separată de energie electrică şi termică, realizate în 2017 de producătorii care accesează schema de sprijin pentru cogenerare, sunt prezentate în tabelul 9. Tabel 9 UM GWh trimi 2017 trimii 2017 trimiii 2017 trimiv 2017 Total 2017* 1181 440 285 989 2895 tep 101566 37840 24510 85054 248970 Sursa: ANRE *Valoarea regularizată după calculul de calificare anual se regăseşte în Tabelul 10 Schema de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă a fost instituită în România prin HG nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe energia termică utilă, cu modificările și completările ulterioare (transpunere la nivel naţional a Directivei 2004/8/CE privind promovarea cogenerării pe baza cererii de energie termică utilă pe piaţa internă a energiei care, începând cu 5 iunie 2014 s-a înlocuit cu prevederile din Directiva 2012/27/UE) şi implementată prin HG nr. 1215/2009 privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă, cu modificările și completările ulterioare. Prin HG nr. 925/2016 pentru modificarea și completarea HG nr. 1215/2009 și HG 129/2017 pentru completarea art. 8 din HG 1215/2009 s-a asigurat completarea cadrului legal pentru aplicarea și implementarea schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă, în vederea armonizării cu prevederile specifice din Orientările privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie pentru perioada 2014-2020 (OAME) și Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. În acest sens, s-au inclus în schema de tip bonus centralele cu unități de microcogenerare și/sau cogenerare de mică putere totalizând o capacitate electrică instalată mai mică de 1 MW. Conform HG nr. 925/2016 schema de sprijin se aplică numai producătorilor de energie electrică şi termică în cogenerare care solicită ANRE acordarea acestui sprijin pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă, pentru capacităţile de cogenerare înscrise în Lista specificată la art.9 alin. (4) din HG nr. 1215/2009, cu modificările și completările ulterioare, până la data de 31.12.2016, precum și pentru capacităţile de cogenerare noi care înlocuiesc ulterior datei de 31.12.2016 capacităţi de cogenerare existente care au beneficiat de bonus pentru energia electrică de înaltă eficiență, în limita capacităţii electrice instalate înscrise la data de 31.12.2016 în Lista specificată la art. 9 alin. (4), pentru fiecare producător beneficiar al schemei de sprijin. Schema de tip bonus reprezintă ajutor de stat (N 437/2009 - Romania), autorizat de Comisia Europeană ca fiind compatibil cu piaţa comună, în conformitate cu 36

prevederile Art. 87 alin. (3) lit. (c) din Tratatul CE, prin Decizia C(2009)7085, modificată prin Decizia C(2016)7522 final. Autorizația a fost comunicată prin publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C31/09.02.2010. Intrarea în aplicare efectivă a schemei de sprijin de tip bonus a avut loc la 1 aprilie 2011. Principalele direcţii ale activităţii de reglementare în domeniul promovării energiei electrice produse în cogenerare de înaltă eficienţă pentru anul 2017 au fost următoarele: a) elaborarea de reglementări care să permită aplicarea schemei de promovare de tip bonus instituită prin HG nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă şi implementată prin HG nr. 1215/2009 privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă şi monitorizarea aplicării acesteia; b) elaborarea de reglementări ca urmare a faptului că prin OUG nr. 64/2016 s-a modificat și completat Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 în sensul liberalizării prețului de achiziție a gazelor naturale, precum și a modificării şi completării Hotărârii Guvernului nr. 1.215/2009; c) emiterea deciziilor de modificare/completare a Listei capacităţilor de producere de energie electrică şi termică în cogenerare, cu acreditare finală. d) emiterea deciziilor lunare/anuale de aprobare a cantităţilor de energie electrică produse în cogenerare de înaltă eficienţă care beneficiază de bonus; e) emitere deciziilor privind supracompensarea activităţii de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare de înaltă eficienţă aferente perioadei de evaluare 01.01.2016-31.12.2016; f) emiterea deciziilor de aprobare a bonusului pentru energia electrică şi a preţurilor reglementate pentru energia electrică şi energia termică produse în cogenerare de înaltă eficienţă, pentru semestrul II al anului 2017, pentru producătorii care utilizează gaze naturale, ca urmare a liberalizării prețului gazelor naturale; g) emiterea deciziilor anuale de aprobare a bonusului pentru energia electrică şi a preţurilor reglementate pentru energia electrică şi energia termică produse în cogenerare de înaltă eficienţă şi realizarea analizei de ante-supracompensare o analiză preliminară privind supracompensarea pentru perioada de evaluare 01.01.2018 31.12.2018; h) emiterea avizelor pentru aprobarea formulelor de determinare/ajustare a prețului pentru energia termică produsă și livrată din centrale de cogenerare în cazul în care operatorii și administrația publică locală au optat pentru stabilirea prețului energiei termice pe bază de formule precum și emiterea avizelor pentru aprobarea prețurilor reglementate pentru energia termică în cogenerare determinate pe baza acestor formule; i) emiterea avizelor pentru acreditarea preliminară/finală a proiectelor noi sau de retehnologizare a centralelor de cogenerare; 37

j) analizele de ajustare a contribuției pentru semestrul II din anul 2017 şi, respectiv, stabilirea valorii contribuției pentru cogenerare, începând cu 1 ianuarie 2018. Pentru cei 32 de producători vizaţi, cantitatea totală de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă care a beneficiat de bonus pentru perioada ianuarie decembrie 2017 a fost de 4,858 TWh, înainte de regularizarea care se efectuează în luna martie 2018, respectiv de 5,039 TWh după regularizarea efectuată în luna martie 2018, cu o creştere de 1,06 % faţă de valoarea corespunzătoare anului 2016. Fig.11 Sursa: ANRE În urma realizării analizei privind supracompensarea activităţii de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare de înaltă eficienţă aferente perioadei de evaluare 01.01.2016-31.12.2016, s-a constatat că, din aplicarea schemei de sprijin pentru perioada menționată pentru 44 de centrale de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare (aflate în exploatarea comercială a 37 de producători), la un număr de 15 centrale (12 producători) s-a înregistrat supracompensarea activității de producere a energiei electrice și termice în cogenerare, într-un cuantum total de 139.913.507 lei. Nu s-au înregistrat cazuri de regularizare a antesupracompensării pentru perioada 01.01.2016-31.12.2016. Valoarea contribuţiei pentru semestrul II din anul 2017 s-a modificat, prin evaluarea din luna iunie 2017 a costurilor şi veniturilor schemei de sprijin realizate precum şi a celor prognozate pentru semestrul II 2017 și a fost de 12,31 lei/mwh, exclusiv TVA, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 52/2017. Un factor decisiv în diminuarea contribuţiei faţă de valoarea de stabilită de 13,01 lei/mwh, exclusiv TVA, aprobată prin Ordinul ANRE nr.117/2016, l-a constituit luarea în calcul a cuantumului supracompensării aferente perioadei de evaluare 01.01.2016-31.12.2016. Începând cu 1 ianuarie 2018 sunt valabile prevederile Ordinul ANRE nr. 123/2017, iar valoarea contribuției pentru cogenerare este 11,94 lei/mwh, exclusiv TVA. 38

Fig.12 Sursa: ANRE 39

Datele aferente monitorizării schemei de sprijin pentru cogenerare pentru anii 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016 şi 2017 sunt prezentate în tabelul 10. Tabel 10 - Rezultatele aplicării schemei de sprijin pentru perioada 2011-2017 Indicatorul UM 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Valoarea totală a contribuţiei facturată consumatorilor şi furnizorilor exportatori 1) Cantitatea de energie electrică facturată consumatorilor finali (inclusiv cea consumată de furnizori şi producători în regim de autofurnizare/autoconsum) la care s- a aplicat contribuţia de cogenerare Cantitatea de energie electrică exportată la care s-a aplicat contribuţia de cogenerare Cantitatea de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă care a beneficiat de schema de sprijin Valoarea totală a bonusurilor datorate producătorilor în cogenerare beneficiari ai schemei tip bonus Cantitatea de energie electrică importată cu garanţii de origine pentru producţia de energie electrică în cogenerare de înaltă eficienţă, pentru care s-a solicitat returnarea contribuţiei Economia de combustibil realizată în procesele de cogenerare de înaltă eficienţă beneficiare de bonus, în conformitate cu prevederile Regulamentului de calificare mii lei 690931 928877 1072840 770626 757447 708194 624519 GWh 32639 46450 44930 45457 46476 47103 48669 GWh 1465 1108 1959 3310 1) 0 1) 0 1) 0 1) GWh 3491 6008 5654 5102 4717 4739 5039 mii lei 594473 978098 1098112 927234 896796 887761 842872 GWh 0 0 0 0 0 0 0 GWh 2131 3498 3430 3016 2623 2751 2864 Sursa: ANRE 1) Conform H.G. nr. 494/2014 pentru modificarea H.G.nr.1215/2009 privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică se prevede scutirea de la plata contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, respectiv a tarifului unitar, plătit lunar, exprimat în lei/kwh, a furnizorilor care livrează energie electrică la export. 40

Bonusurile unitare pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă în anul 2017 (aferente anului al VII -lea de acordare) în valoare de de: - 188,70 lei/mwh pentru centrale care utilizează preponderent gaze naturale din reţeaua de transport; - 200,18 lei/mwh pentru centrale care utilizează preponderent gaze naturale din reţeaua de distribuţie; - 160,93lei/MWh pentru centrale care utilizează preponderent combustibil solid, au fost aprobate prin Ordinul președintelui ANRE nr. 78/2016 și s-au aplicat în semestrul I al anului 2017. Bonusurile de referinţă în semestrul II al anului 2017 (aferente anului al VII-lea de acordare) au fost de: - 158,98 lei/mwh pentru centrale care utilizează preponderent gaze naturale din reţeaua de transport; - 177,79 lei/mwh pentru centrale care utilizează preponderent gaze naturale din reţeaua de distribuţie; - 160,93 lei/mwh pentru centrale care utilizează preponderent combustibil solid, au fost aprobate prin Ordinul președintelui ANRE nr. 43/2017 prin care s-a modificat Ordinul președintelui ANRE nr. 78/2016 și s-au aplicat în semestrul II al anului 2017. În cursul anului 2017, au accesat schema doi producători pentru centrale de cogenerare sub 1 MW și anume: - S.C. Colonia Cluj-Napoca Energie S.R.L, pentru CT3 și CT8 (producătorul deja accesase schema de sprijin de tip bonus pentru CTZ Someș Nord, centrală cu capacitate instalată mai mare de 1MW) -societatea R.A.G.C.L. Paşcani, pentru centrala CT5/Pașcani. Pe baza datelor de exploatare aferente anului 2016, transmise de producătorii în cogenerare în anul 2017, au fost evaluate conform prevederilor art. 13 alin. (3) din HG nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă, cu modificările şi completările ulterioare, următoarele: producţiile de energie electrică şi termică în cogenerare, pe baza metodei de calcul prevăzute în Anexa II din Directiva 2004/8/CE (înlocuită în prezent prin Anexa I D2012/27/UE) (Tabelul 11); capacităţile (electrice/ termice) de cogenerare (Tabelul 12); cantităţile de combustibil utilizate pentru producerea de energie electrică şi termică în cogenerare (Tabelul 13); cantităţile de energie electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi economiile de energie primară obţinute prin utilizarea cogenerării de înaltă eficienţă, determinate conform Anexei III din Directiva 2004/8/CE (înlocuită în prezent prin Anexa II D2012/27/UE) (Tabelul 14): 41

Tabel 11 - Producţia naţională de energie electrică şi termică în cogenerare Anul Energie electrică total produsă în unități de cogenerare Energie electrică produsă în cogenerare (Anexa II- D2004/8/EC înlocuită prin Anexa I D2012/27/UE) Total din care Autoproducatori Energie electrică produsă în cogenerare din total producție națională Energie termică utilă produsă în unităţi de cogenerare (Anexa II- D2004/8/EC înlocuită prin Anexa I D2012/27/UE) Total din care Autoproducători TWh TWh % % PJ % 2007 14,23 6,62 14,65 10,7 73,2 15,85 2008 14,06 6,21 15,62 9,6 71,5 18,04 2009 12,33 6,26 13,74 10,8 66,3 17,50 2010 11,93 6,54 17,74 10,8 69,0 22,46 2011 13,47 7,28 17,45 11,9 71,9 23,50 2012 12,54 6,72 16,07 11,4 66,1 22,37 2013 11,1 6,6 18,78 11,3 57,9 21,99 2014 10,7 6,1 19,38 9,4 55,4 21,86 2015 9,2 5,6 16,07 8,5 51,0 18,43 2016 8,90 5,29 10,78 8,2 45,9 13,07 Sursa: ANRE Tabel 12 - Capacităţile electrice şi termice de cogenerare din România în anul 2016 Capacitate maximă Tehnologia Electrică Termică de cogenerare Brut Net MW MW TG în ciclu combinat, cu recuperare de energie termică 225 228 TG prevăzută cu recuperarea de energie termică 173 250 Motoare cu combustie internă 188 169 TA de contrapresiune 715 2981 TA de condensaţie cu prize de cogenerare 2840 5297 Alte tehnologii de cogenerare 2 10 TOTAL 4143 8934 Sursa: ANRE 42

Tabel 13 - Cantităţile de combustibil utilizate pentru producerea de energie electrică şi termică în cogenerare Combustibil din care: Anul Combustibil total utilizat de unitatile de cogenerare utilizat pentru cogenerare (Anexa II- D2004/8/EC înlocuită prin Anexa I D2012/27/UE) Combustibil Fosil Solid Pacura Gaze Naturale Regenerabile și deșeuri Alti combustibili PJ PJ % % % % % 2007 221,4 122,8 38,2 8,3 52,8 0,0 0,7 2008 216,8 118,1 39,5 6,3 52,8 0,0 1,4 2009 188,6 112,4 39,8 6,9 49,7 0,5 3,1 2010 186,1 117,3 38,6 3,8 50,8 1,9 4,9 2011 200,3 124,3 38,2 3,5 52,4 2,0 3,9 2012 188,5 114,5 38,4 3,3 53,7 2,0 2,7 2013 159,7 103,6 37,4 0,6 54,6 3,6 3,8 2014 154,1 97,7 36,0 0,5 54,4 5,4 3,7 2015 135,0 90,3 34,9 0,8 54,8 6,4 3,1 2016 128,0 82,2 28,5 1,4 59,8 6,4 3,9 Sursa: ANRE Tabel 14 - Producţia de energie electrică în cogenerare de înaltă eficienţă şi economiile de energie primară obţinute prin utilizarea cogenerării de înaltă eficienţă Anul Energie electrică în cogenerare de înaltă eficienţă (Anexa III-D 2004/8/EC înlocuită prin Anexa II D2012/27/UE) Consum de combustibil în cogenerare de înaltă eficienţă (Anexa III-D 2004/8/EC înlocuită prin Anexa II D2012/27/UE) PES în valoare absolută (Anexa III-D 2004/8/EC înlocuită prin Anexa II D2012/27/UE) PES (Anexa III-D 2004/8/EC înlocuită prin Anexa II D2012/27/UE) TWh PJ PJ % 43

2007 4,4 67,9 10,5 13,4 2008 3,7 62,4 9,2 12,8 2009 3,5 49,6 8,2 14,2 2010 3,3 47,5 8,0 14,5 2011 3,4 43,3 8,3 16,0 2012 3,0 36,7 7,2 16,4 2013 4,4 56,9 10,5 15,5 2014 3,3 39,7 8,7 18,0 2015 2,9 34,4 7,7 18,3 2016 2,9 35,1 8,3 19,1 Sursa: ANRE PES economia de energie primară faţă de producerea separată a energiei (Primary Energy Savings) În anul 2017 au fost emise 10 decizii privind calificarea cantităţilor de energie electrică produse în cogenerare de înaltă eficienţă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de certificate verzi suplimentare conform prevederilor art. 6 alin. (4) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. E. EFICIENŢA ENERGETICĂ în SECTORUL REZIDENȚIAL Realizarea Programului Național de creștere a performanței energetice a blocurilor de locuințe Scopul Programului național privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, conform prevederilor O.U.G. nr. 18/2009, cu modificările şi completările ulterioare și a Ordinului comun MDRL nr. 163/2009, MFP nr. 540/2009 şi MAI nr. 23/2009 privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 18/2009, cu modificările şi completările ulterioare, este: - creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe construite după proiecte elaborate până la decembrie 2005 prin reducerea consumului de energie la încălzire, astfel încât consumul anual specific de energie calculat pentru încălzirea locuințelor să se situeze sub 100 kwh/m² arie utilă; - asigurarea şi menţinerea climatului termic interior; - diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi introducerea, după caz, a unor surse alternative de producere a energiei; 44

- ameliorarea aspectului urbanistic al localităţilor. Situaţia finalizării lucrărilor la blocurile de locuinţe incluse în programul naţional susmenţionat este prezentată în Tabelul 15, respectiv Fig. 13 şi 14. Tabel 15 Perioada Nr. blocuri Nr. apartamente finalizate finalizate 2009 291 8.984 2010 502 22.390 2011 521 18.878 2012 61 2.285 2013 75 2.184 2014 68 3.534 2015 36 953 2016 103 3.351 2017 33 1246 TOTAL 1.690 63.805 Sursa: MDRAP Fig. 13 Fig. 14 Sursa: MDRAP Sursa: MDRAP Pentru atingerea scopului Programului se finanțează: a) lucrări de reabilitare termică a anvelopei: izolarea termică a pereţilor exteriori ai blocului, înlocuirea tâmplăriei exterioare existente, inclusiv a celei aferente accesului în blocul de locuinţe, termohidroizolarea terasei, respectiv termoizolarea planşeului peste ultimul nivel în cazul existenţei şarpantei, închiderea balcoanelor şi/sau a logiilor cu tâmplărie termoizolantă, inclusiv izolarea termică a parapeţilor, izolarea termică a planşeului peste subsol. b) lucrări de reabilitare termică a sistemului de încălzire: repararea/refacerea instalaţiei de distribuţie între punctul de racord şi planşeul peste subsol/canal termic, inclusiv izolarea termică a acesteia, montarea robinetelor cu cap termostatic la radiatoare, repararea/ înlocuirea cazanului şi/sau arzătorului din centrala termică de bloc/scară; c) reabilitarea şi modernizarea instalaţiei de distribuţie a agentului termic - încălzire şi apă caldă de consum, parte comună a clădirii tip bloc de locuinţe, include montarea de robinete cu cap termostatic la radiatoare şi izolarea conductelor din subsol/canal termic în scopul reducerii pierderilor de căldură şi masă şi al creşterii eficienţei energetice. d) lucrări de reabilitare termică a sistemului de furnizare a apei calde de consum; 45

e) instalarea, după caz, a unor sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile - panouri solare termice, panouri solare electrice, pompe de căldură şi/sau centrale termice pe biomasă, inclusiv achiziţionarea acestora. În funcţie de rezultatele expertizei tehnice şi auditului energetic efectuat asupra blocului, la aceste lucrări se mai pot adăuga: repararea elementelor de construcţie ale faţadei care prezintă potenţial pericol de desprindere şi/sau afectează funcţionalitatea blocului de locuinţe, repararea acoperişului tip terasă/şarpantă, inclusiv repararea sistemului de colectare a apelor meteorice de la nivelul terasei/ învelitoarei tip şarpantă, demontarea instalaţiilor şi a echipamentelor montate aparent pe faţadele/terasa blocului de locuinţe, precum şi remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de intervenţie, refacerea finisajelor interioare în zonele de intervenţie, repararea/refacerea canalelor de ventilaţie din apartamente în scopul menţinerii/realizării ventilării naturale a spaţiilor ocupate, realizarea lucrărilor de rebranşare a blocului de locuinţe la sistemul centralizat de producere şi furnizare a energiei termice, echipamentelor de măsurare individuală a consumurilor de energie atât pentru încălzire, cât şi pentru apă caldă de consum, repararea trotuarelor de protecţie, în scopul eliminării infiltraţiilor la infrastructura blocului de locuinţe, repararea/înlocuirea instalaţiei de distribuţie a apei reci şi/sau a colectoarelor de canalizare menajeră şi/sau pluvială din subsolul blocului de locuinţe până la căminul de branşament/de racord și înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent şi incandescent din spaţiile comune cu corpuri de iluminat cu eficienţă energetică ridicată şi durată mare de viaţă. Pentru blocurile de locuințe finalizate în anul 2017 s-a înregistrat o economie de 9.929.791,64 kwh/an.(854 tep/an) Economia de energie, calculată pentru perioada 2011-2017 in cladirile rezidentiale incluse in Programul National este prezentată în Tabelul 16 Tabel 16 Economia de energie calculată [kwh/an] [mii tep/an] 572.859.052 49,26 Sursa: MDRAP F. EFICIENTA ENERGETICĂ în CLĂDIRILE GUVERNAMENTALE și SERVICIILE PUBLICE Reabilitare termica în clădirile deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală În scopul aplicării prevederilor art. 5 alin. (1) din Directiva 2012/27/UE privind eficiența energetică, a fost realizat inventarul clădirilor cu suprafețe de peste 250 mp, în care sunt cuprinse și datele energetice relevante despre acestea, astfel cum este prevăzut prin Ordinul MDRAP nr. 3466/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 778/2013 și Ordinul MDRAP nr. 263/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490/2015. 46

Pentru realizarea ratei anuale de 3% de renovare a acestei categorii de clădiri, calculată la suprafața utilă totală a clădirilor încălzite și/sau răcite, deținute și ocupate de administrația publică centrală, au fost realizate următoarele acțiuni: a) Pentru 185 de clădiri au fost inițiate/realizate, după caz, următoarele: Expertizarea tehnică a structurii de rezistență a clădirilor; Elaborarea auditului energetic, inclusiv elaborarea și afișarea certificatului de performanță energetică a clădirilor inventariate; Elaborarea planului de eficiență energetică, cu obiective și acțiuni specifice privind renovarea majoră/reabilitarea termică a clădirilor inventariate și economia preconizată de energie; b) La 162 de clădiri s-au executat lucrări de creștere a performanței energetice care au constat în: Înlocuirea tâmplăriei exterioare existente cu tâmplărie eficientă energetic; Termoizolarea parțială a unor elemente ale anvelopei clădirii; Înlocuirea corpurilor de iluminat incandescent/fluorescent, cu corpuri de iluminat economic și eficiență energetică ridicată; Revizia/repararea instalațiilor interioare de încălzire, inclusiv înlocuirea centralei termice, cu randament ridicat. c) La 50 clădiri s-au realizat lucrări complexe de creștere a performanței energetice (reabilitare majoră). Față de economia de energie realizată în perioada 2015-2016, respectiv de 26.051.200kWh/an, în anul 2017 s-a realizat suplimentar 10.051.847 kwh/an (864,45 tep) reprezentând executarea lucrărilor de eficiență energetică prezentate mai sus. Economia anuală de energie primară, calculată după realizarea lucrărilor specifice de creştere a performanţei energetice, este prezentată în Tabelul 17. Tabel 17 Economia de energie calculată [kwh/an] [mii tep/an] 36.103.047 3,1 Sursa: MDRAP Reabilitare termică a clădirilor publice În vederea evaluării impactului acestei măsuri, ANRE a trimis scrisoarea nr. 3485/16.01.2018 către 100 municipalități cu peste 20.000 de locuitori, solicitând informații privind economiile de energie obținute în urma aplicării măsurii de reabilitare termică a clădirilor publice (izolație exterioară, montare tâmplărie termopan, modernizare sistem de încălzire). Până la data întocmirii prezentului raport, au răspuns solicitării ANRE un număr de 46 de municipalități, din care un număr foarte redus au prezentat valori ale economiei de energie generate de măsurile aplicate. Avand in vedere si responsabilitatea autorităților administrației publice locale cu o populaţie mai mare de 5.000 de locuitori să întocmească programe de îmbunătăţire a 47

eficienţei energetice în care este inclusa si măsura de reabilitare termică a clădirilor publice, DEE a analizat aceste programe ajungandu-se astfel la un total de 12860 tep. Reabilitarea iluminatului public În vederea evaluării impactului acestei măsuri, ANRE a trimis scrisoarea nr. 3485/16.01.2018 către 100 municipalități cu peste 20.000 de locuitori, solicitând informații privind economiile de energie obținute în urma aplicării măsuri de eficientizarea iluminatului public Până la data întocmirii prezentului raport, au răspuns solicitării ANRE un număr de 46 de municipalități, din care un număr foarte redus au prezentat valori ale economiei de energie generate de măsurile aplicate. Avand in vedere si responsabilitatea autorităților administrației publice locale cu o populaţie mai mare de 5.000 de locuitori să întocmească programe de îmbunătăţire a eficienţei energetice în care este inclusa si măsura de eficientizarea iluminatului public, DEE a analizat aceste programe ajungandu-se astfel la un total de 2058 tep. G. EFICIENȚA ENERGETICĂ în SECTORUL TRANSPORTURI Modernizare transport public urban Din analiza a 14 PIEE, a rezultat o economie de energie de 1.430 tep. Principala măsură de eficiență energetică a fost reînnoirea parcului de autobuze, troleibuze și tramvaie. Alte măsuri aplicate au fost: Achizitionarea aparaturii de monitorizare a traseelor tramvaielor, modernizarea infrastructurii rețelei de transport și montarea de sonde litrometrice și GPS. Extinderea metroului în București A fost continuată modernizarea substațiilor electrice de metrou și a instalațiilor aferente sistemului de ventilație, a căror vechime depășește 30 de ani. Modernizarea instalatiilor aferente sistemului de ventilare s-a realizat in 6 statii de metrou si a condus la o economie de energie de 200 tep.inlocuirea iluminatului cu LED-uri în 2 stații de metrou. a condus la o economie de energie de 100 tep. Au fost realizate modernizari la substatii electrice de metrou care au condus la o economie de energie de 1400 tep. De asemenea, a fost realizata modernizarea parcului de material rulant si au fost achizitionate 16 trenuri de metrou care a condus la o economie de energie de 1400 tep Prin implementarea unui numar de opt măsuri s-a obținut o economie de energie de 4317 tep. Modernizarea transportului feroviar Din analiza PIEE primite din partea agenților economici din acest sector, au rezultat economii de energie de 1816 tep, ceea ce reprezintă 20 % din ținta de 8.900 tep. La Compania Națională de Căi Ferate C.F.R. S.A. au fost implementate măsuri de eficientizare energetică a clădirilor de exploatare feroviară, conform Planului de eficientizare energetică a CNCF CFR SA în perioada 2013-2026, măsuri care au condus la o economie de energie de 960 tep/an. A fost introdus iluminatul exterior economic în stațiile căilor ferate și au fost montate unități de semnalizare luminoasă cu LED-uri, măsuri care au condus la o economie de energie de 10 tep/an. În total, prin implementarea măsurilor de eficientizare energetică s-a obținut o economie de energie de 973 tep/an. La CFR Călători SA au fost implementate măsuri de eficiență energetică la: 48

SRTFC București - lucrări de modernizare instalatie iluminat care au condus la o economie de 14 tep ; SRTFC Timișoara - lucrări de modernizare instalatie incalzire depou Arad, termoizolație clădiri administrative care au condus la o economie de 5 tep ; SRTFC Galați - lucrări de modernizare centala termica la depoul Buzau si Tecuci. care au condus la o economie de 2 tep Prin implementarea acestor măsuri s-a obținut o economie de energie de 21 tep. La SNTF CFR Marfă SA au fost continuate măsuri de creștere a ponderii tracțiunii electrice în dauna celei diesel, economia realizată fiind de 9,46 tep/mil.tone brute km. echivalent a 755,72 tep. De asemenea, a fost realizata corectia perametrilor de ardere al centralelor termice si montare cronotermostate care a consus la o economie de 16 tep. Ca urmare, economia totală obținută în anul 2017 a fost de 771,16 tep. La SC Regiontrans SRL prin implementarea masurii de dotare cu motoare noi tip TEDOM a fost obtinuta o economie de 51 tep Modernizarea transportului naval Din analiza PIEE primit de la CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, a rezultat implementarea următoarelor tipuri de măsuri de eficiență energetică, cu o economie de energie aferentă de 64 tep: - optimizarea și eficientizarea instalațiilor de iluminat interior- putere 21 W precum si cea de iluminat extern nocturn la magaziile Port Constanta Sud; - transformarea centralei termice din sediul administrativ Mangalia cu funcționare pe combustibil de tip M în centrală pe gaze naturale; - reglarea coeficientului de exces de aer la centrala termică. - Modernizarea a 5 posturi transformare in port Constanta Navrom SA a instalat echipamente pentru monitorizarea parametrilor hidrografice si mecanici pe 10 nave obtinanduse astfel o reducere de 5% din consumul total efectuat de aceste nave cea ce inseamna o reducere a cantitatii de combustibil de 358 tep Modernizarea transportului aerian Din analiza PIEE, a rezultat implementarea următoarelor tipuri de măsuri de eficiență energetică, cu o economie de energie aferentă de 3731 tep: - Aeroportul București: reabilitare izolație termică tubulaturi ventilație din terminale, refacere termo/ hidro izolatie cladiri platforma aeroportuara, optimizare iluminat balizaj precum si PIF feeder nou MT 20 kv Otopeni, cu o economie de energie de 50 tep; - Administrația română a serviciilor de trafic aerian Romatsa a inlocuit izolatia termica instalatie de apa calda care a condus la o economie de energie de 0,4 tep; - Compania aeriană Carpatair a continuat implementarea măsurilor aferente Programului de modernizare, cu o economie de energie de 95 tep: folosirea puterii reduse la decolare, coborarea altitudinii de reducere a tractiunii de la Take-off la Climb, optimizarea centrajului incarcaturii fata de centrul de greutate al aeronavei - Compania aeriană Blue air a instalat dispozitive Winglet pe aripile a doua aeronave, fapt care a condus la o economie de energie de 878 tep, a achizitionat 5 aeronave noi de tipul B737-NG care a condus la o economie de 73,40 tep iar prin realizarea programelor interne de mentenanță a flotei de aeronave s-au obtinut 2.634 tep Ca urmare, economia totală obținută în anul 2017 prin aplicarea unui numar de 5 masuri este de 10.901 tep 49

- Compania națională Tarom o economie de energie de 0 tep. H. Planul Național de Investiții Prin Decizia Comisiei C(2012) 4564 final din 06.07.2012 și în temeiul articolului 10c alineatul (5) din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind cererea de a acorda alocări tranzitorii cu titlu gratuit în scopul modernizării producției de energie electrică, notificată de România, Comisia Europeană DG Climate Action a autorizat Aplicația României pentru alocare tranzitorie cu titlu gratuit de certificate de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică, pentru perioada 2013-2020. Prin Decizia Comisiei C(2012) 8776 final din 05.12.2012 privind Ajutorul de stat SA.34753 (2012/N) România, privind alocarea tranzitorie şi cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică în conformitate cu articolul 10 lit. c) din Directiva ETS, Comisia Europeană DG Competition a informat în legătură cu Aplicația României că ajutorul acordat în cadrul sistemului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit de certificate de emisii de gaze cu efect de seră este compatibil cu piața internă și a decis că nu sunt obiecțiuni la măsura notificată. Obiectivele urmărite sunt: Obiectiv principal - protecţia mediului, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru producătorii de energie electrică pe bază de combustibili fosili Obiectiv secundar - eficienţă energetică, prin modernizarea sectorului de generare a energiei electrice poluatoare. Derogarea tranzitorie permite acordarea unor alocări tranzitorii cu titlu gratuit în scopul modernizării producţiei de energie electrică din ţara respectivă în perioada 2013-2020. În acest context, România beneficiază din decembrie 2012 de: un mecanism de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru 39 de producători de energie electrică poluatori, pentru perioada 2013-2020; finanţare nerambursabilă ex-post, pentru 29 de investiţii autorizate de Comisia Europeană, realizate după data de 25 iunie 2009, în scopul modernizării producţiei de energie electrică din România, denumit Planul Național de Investiții (PNI). În baza celor două Decizii ale Comisiei Europene, precum și în baza art. 60 alin. (3) din Legea nr. 226/2013 privind aprobarea OG nr. 164/2008 pentru modificarea și completarea OG nr. 195/2005 privind protecția mediului, a fost adoptată HG nr. 1096/2013 pentru aprobarea mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică, pentru perioada 2013-2020, inclusiv a Planului Național de Investiții. În conformitate cu prevederile art. 1 din OUG nr. 30/2015, ME gestionează contravaloarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră alocate tranzitoriu cu titlu gratuit, implementează PNI, monitorizează şi pune în aplicare investiţiile din PNI. ME are obligativitatea elaborării anuale a Raportului privind realizarea PNI, precum şi a raportului de plăţi care justifică numărul de certificate ce vor fi emise şi National Allocation Table al României pentru perioada 2013-2020. Ulterior aprobării acestora de către Comisia Europeană, ME, în calitatea sa de instituţie responsabilă cu implementarea schemei de comercializare a certificatelor de gaze cu efect de seră în România, emite în conturile 50

operatorilor certificatele alocate cu titlu gratuit aferente fiecărui an şi plătite în conformitate cu prevederile HG nr. 1096/2013, cu modificările şi completările ulterioare. Operatorii care dețin instalațiile prevăzute în anexa nr. 1 la HG nr. 1096/2013(anexa nr. 1 la Raport) și primesc alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în perioada 2013-2020 plătesc contravaloarea acestor certificate în contul PNI, din care se asigură finanțare nerambursabilă pentru investițiile din PNI în procentaj de 25% din valoarea cheltuielilor eligibile, în baza principiului primul venit, primul servit, în funcție de ordinea în care a fost solicitată şi aprobată finanțarea, în limita fondurilor disponibile. Finanţarea nerambursabilă din contul PNI se face în baza contractului de finanţare, iar plăţile se fac ex-post, în baza documentelor justificative care însoţesc cererile de rambursare. Din cele 29 de investiții cuprinse în PNI, in baza cererilor de finantare aprobate si in aplicarea cadrului legal in vigoare, pana in prezent au fost incheiate 4 contracte de finantare, respectiv: Contractul de finantare nr.1/29.08.2016 cu beneficiarul S.C. CE Oltenia S.A. pentru investitia Reabilitarea și modernizarea blocului energetic nr. 7 pe lignit - Sucursala Electrocentrale Ișalnița Contractul de finantare nr.2/29.08.2016 cu beneficiarul S.C. CE Oltenia S.A. pentru investitia Reabilitarea și modernizarea blocului energetic nr. 4 de 330 MW, pe lignit - Sucursala Electrocentrale Rovinari Contractul de finantare nr.3/14.09.2016 cu beneficiarul OMV Petrom SA pentru investitia Ciclu combinat cu turbină pe gaze- CECC Brazi Contractul de finantare nr.4/07.12.2017 cu beneficiarul SNGN Romgaz - S.A. pentru investitia Ciclu combinat cu turbine pe gaz Iernut Dintre acestea, pana in prezent au fost finalizate doua investitii conform Tabel 1 - RO-015: Ciclu combinat cu turbină pe gaze Brazi, beneficiar OMV Petrom, care și-a început operarea comercială în august 2012, a devenit operațională în 2017 și a avut o producție de energie electrică de 2.695.151 MWh; - RO-025: Reabilitare și modernizare bloc nr. 4, de 330 MW, pe lignit CE Rovinari. Dupa modernizare si retehnologizare blocul a fost pus in functiune in 2015, iar operarea comercială a început în 2017. Producția de energie electrică a fost de 2.137.253 MWh. Tabel 18 Investiția An Emisii specifice Reducere emisii Economie de energie [t CO2/MWh] [t CO2/an] [tep/an] * RO-015 Ciclu combinat cu 0,3590 962151 230.510 turbină pe gaze Brazi, beneficiar OMV Petrom 2017 RO-025-Reabilitarea și 0,9015 69.870,38 6.667 modernizarea blocului energetic nr. 4 de 330 MW, pe lignit Total 237.177 Sursa: Ministerul Energiei *1 MWh = 0,086 tep 51

6. SITUAȚIA ELABORĂRII AUDITURILOR ENERGETICE ȘI ACCESUL LA SISTEMELE DE AUTORIZARE AUDITORI ENERGETICI ŞI ATESTARE MANAGERI ENERGETICI Activitatea de autorizare auditori energetici/atestare manageri energetici desfăşurată susţine promovarea şi dezvoltarea unui sistem care să asigure disponibilitatea unor audituri capabile să pună în valoare potenţialul de economisire energetic al consumatorului final de energie. Numărul relevant de auditori energetici autorizaţi anual indică deschiderea pieţei de servicii energetice, oferind posibilitatea consumatorilor finali de energie de a efectua un audit energetic conform prevederilor legale. Prin informaţiile privind tipul autorizaţiilor şi datele de contact ale persoanelor autorizate de ANRE disponibile pe site-ul ANRE este asigurat accesul liber, necondiţionat al părţilor interesate. La sfârşitul anului 2017 erau atestaţi : 441 manageri energetici, 207 auditori energetici persoane fizice, 72 auditori energetici persoane juridice din care 19 auditori energetici PFA, 71 societăţi prestatoare de servicii energetice agreate ( din care 20 PFA). Structura autorizaţiilor / atestatelor / acreditărilor pentru anul 2017, este prezentată în Tabelul 19. Tabel 19 2017 Total Atestate / Autorizaţii noi Prelungiri atestate/autorizaţii Manageri energetici 116 71 45 Auditori energetici persoane fizice 68 39 29 Auditori energetici persoane juridice 15 11 4 Societati prestatoare de servicii energetice acreditate 14 14 - Sursa: ANRE 52

6.1 Atestate manageri energetici Activitatea de atestare/autorizare/acreditare pe luni pentru anul 2017, se prezintă astfel: Fig. 15 Situaţia atestatelor de manager energetic acordate în anul 2017 Sursa: ANRE Fig. 16 Situaţia prelungirilor atestatelor de manageri energetici în anul 2017 Sursa: ANRE 53

Fig. 17 Situaţia agreării societăţilor prestatoare de servicii energetice în anul 2017 Sursa: ANRE Fig. 18 Situaţia atestării managerilor energetici şi agreării societăţilor prestatoare de servicii energetice în anul 2017 Sursa: ANRE 6.2. Autorizaţii auditori energetici Activitatea auditorilor energetici care își desfășoară activitatea în domeniul industriei, transporturilor sau al serviciilor este reglementată de prevederile Regulamentului pentru 54

autorizarea auditorilor energetici din industrie aprobat prin Decizia A.N.R.E nr. 2794/2014, modificată și completată prin Decizia A.N.R.E nr.1111/2017 (Regulament). Conform Regulamentului auditorii energetici persoane juridice trebuie să transmită Comisiei de autorizare din cadrul A.N.R.E până la data de 30 ianuarie a anului următor celui analizat, Raportul anual privind activitatea de elaborare a auditurilor energetice. Situaţia autorizațiilor de auditori energetici persoane fizice şi juridice 2017 Fig. 19 Sursa: ANRE Fig. 20 Sursa: ANRE 55

Fig. 21 Sursa: ANRE În anul 2017 un număr de 44 de auditori energetici persoane juridice au realizat audituri energetice la 232 operatori economici. Din rapoartele transmise de acesția rezultă că s-au identificat un număr de peste 1300 măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice, reprezentând economii de energie estimate la 145.086 tep/an, cu o cifră de investiţii de cca 1.139.723 mii RON.. Ca și în anii anteriori măsurile de eficiență energetică frecvent propuse s-au încadrat în următoarele categorii : - introducerea acţionărilor cu turaţie variabilă, - reducerea pierderilor în reţele de aer comprimat, - compensarea factorului de putere, - optimizarea arderii la cuptoare, - optimizare funcţionare instalaţii şi fluxuri tehnologice, - eficientizarea iluminatului în halele de producţie, - reabilitare rețele termice - trecere la motoare eficiente energetic, acționate cu turație variabilă cu convertizoare de frecvență 56

astfel: Pentru perioada 2010 2017 situaţia elaborării auditurilor energetice se prezintă Tabel 20 An Auditori Ag economici Număr de măsuri de eficienţă energetică Economii de energie estimate (tep) Costuri estimate (mii lei) 2010 14 72 275 176.200 1.628.212 2011 6 41 103 112.171 128.813 2012 23 198 564 406.652 1.791.466 2013 33 226 701 196.705 663.684 2014 37 349 432 26.790 1.160.678 2015 73 431 1118 247.611 750.761 2016 70 330 1286 144.818 2.185.336 2017 72 232 1341 145.086 1.139.723 Sursa: ANRE Fig. 22 Sursa: ANRE 57

Trendul descrescător al numărului de operatori economici care au elaborat audituri energetice se menține și pentru anul 2017. Explicaţia constă în aceea că potrivit prevederilor art.9 alin.(1) lit.a) din Legea nr.121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările şi completările ulterioare, periodicitatea la care se efectuează auditurile energetice este de 4 ani astfel încât operatorii care au efectuat audituri energetice în anul 2015 au obligaţia realizării următorului audit energetic în anul 2019, cei care au efectuat audituri energetice în anul 2016 il realizează pe următorul în anul 2020 și așa mai departe. Fig. 23 Sursa: ANRE În perioada 2015-2017 numărul autorizațiilor de auditori energetici persoane juridice din baza de date a ANRE s-a menținut în jurul numărului de 70 documente de acest tip. În anul 2017 un număr de 11 persoane juridice noi au solicitat autorizație nouă. Tipurile de audituri energetice realizate în anul 2017 precum și repartizarea acestora pe sectoare de activitate este prezentată în graficele și tabelele următoare. Fig. 24 Sursa: ANRE 58

Operatorii economici au optat și în acest an, în majoritate, pentru elaborarea unor audituri energetice complexe. Fig. 25 Sursa: ANRE Conform estimărilor auditorilor energetici implementarea măsurilor de eficiență energetică recomandate în cadrul auditurilor energetice complexe ar putea aduce economii de energie cumulate de peste 100.000 tep. O imagine asupra tipurilor de audituri energetice realizate de persoane fizice autorizate (PFA) sau persoane juridice (PJ), cu prezentarea economiilor de energie estimate, este redată mai jos: număr audituri Tabel 21 economii de energie estimate estimate (tep) PFA PJ TOTAL PFA PJ TOTAL Audituri termoenergetice 5 22 27 889,21 22.004,79 22.894,00 Audituri electroenergetice 3 52 55 101,04 8.806,57 8.907,61 Audituri complexe 10 140 150 974,39 112.310,64 113.285,03 TOTAL 18 214 232 1.964,64 143.122,00 145.086,64 Sursa: ANRE 59

Fig. 26 Sursa: ANRE De remarcat sectorul serviciilor unde în anul 2017 - la fel ca și în anul 2016 - a crescut numărul operatorilor economici care s-au conformat prevederilor Legii eficienței energetice nr.121/2014 cu modificările și completările ulterioare, în ceea ce privește realizarea auditului energetic. Potențialul de economisire a energiei în acest sector este destul de mare dacă avem în vedere estimările realizate de auditorii energetici pentru măsurile de eficiență energetică recomandate. Fig. 27 Sursa: ANRE 60

Fig. 28 Sursa: ANRE Sectoarele de activitate în care au fost identificate măsuri de eficiență energetică ce ar putea aduce economii de energie substanțiale, peste 10.000 tep, sunt: industria energetică, industria cimentului și industria prelucrătoare. În sectorul chimiei se pot obține de asemenea economii de energie însemnate, conform estimărilor auditorilor energetici. De menționat că aceste date sunt estimări și reprezintă informații aferente auditurilor energetice efectuate de un număr de 232 operatori eonomici. În baza de date a ANRE există un număr de 700 operatori economici cu un consum energetic anual mai mare de 1000 tep si aproximativ 600 operatori economici care înregistrează anual un consum energetic mai mic de 1000 tep. O parte dintre aceștia însă sunt exceptați de la elaborarea auditului energetic pentru că au implementat un sistem de management al energiei și/sau mediului sau sunt întreprinderi mici și mijlocii. Potrivit dispozițiilor art.9 alin.(1) lit.a) ale Legii eficienței energetice nr.121/2014 auditul energetic este obligatoriu pentru toate tipurile de consumatori de energie și stă la baza stabilirii și aplicării măsurilor de eficiență energetică. Programul de măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice trebuie să includă recomandările din auditurile energetice. 61

Fig. 29 Sursa: ANRE 62

Fig. 30 Sursa: ANRE Din datele transmise de auditorii energetici persoane juridice rezultă o estimare a investiției specifice medii de 7855 lei/tep. În industria energetică costurile implementării măsurilor de eficiență energetică recomandate de auditorii energetici sunt foarte mari datorită faptului că în cadrul auditurilor energetice au fost recomandate măsuri ce implică valori financiare ridicate pentru implementarea acestora, cum ar fi: - Reabilitare rețele termice - Achiziție de corpuri de iluminat cu tehnologie de tip LED - Montare panouri folotovoltaice - Instalare unități de microgenerare - Acționări cu turație variabilă 63

Fig. 31 Sursa: ANRE În ceea ce privește activitatea societăților prestatoare de servicii energetice agreate/autorizate să încheie contracte de management energetic cu operatorii economici care procedează la externalizarea aceastui serviciu precizăm că la sfârșitul anului 2017 erau înregistrate în baza de date a Departamentului pentru eficiență energetică un număr de 51 societăți prestatoare de servicii energetice (SPSE) și 20 persoane fizice autorizate (PFA) abilitate să încheie contracte de management energetic. În anul 2017 au fost agreate un număr de 9 SPSE până la publicarea în Monitorul Oficial a modificării Regulamentului iar un număr de 5 SPSE au primit autorizație după modificarea acestuia. Din cele 51 persoane juridice agreate să presteze servicii de management energetic 11 societăți nu au încheiat contracte de management energetic iar din cele 22 PFA 5 persoane nu a încheiat contracte de management energetic. Numărul de contracte încheiate de către cele 40 societăți prestatoare de servicii energetice și de către cele 22 PFA este prezentat în tabelul de mai jos în funcție de perioada pentru care a fost încheiat contractul și de tipul prestatorului de servicii, astfel: 64

Tabel 22 Număr total de contracte/ categorie Număr de contracte încheiate în funcție de perioada pentru care a fost încheiat contractul 1 an 2 ani 3 ani 4 ani 5 ani Nelimitat SPSE industrie 206 153 20 14 10 2 7 PFA industrie 101 72 4 2 - - 23 Total contracte încheiate în sectorul industrial 307 225 24 16 10 2 30 SPSE localitati 8 6 2 - - - - PFA localități 3 1-2 - - - Total contracte încheiate pentru localități Total contracte de management energetic incheiate 11 7 2 2 - - - 318 232 26 18 10 2 30 7. ÎNDEPLINIREA ȚINTELOR UNIUNII EUROPENE Progresul realizat în atingerea tintei nationale în materie de eficiență energetică de reducere cu 19% a consumului de energie primara pâna în 2020 Obiectivul naţional indicativ în materie de eficienţă energetică este bazat pe consumul de energie primară. România şi-a stabilit ca obiectiv naţional indicativ în materie de eficienţă energetică realizarea unei economii de energie primară de 10 mil. tep la nivelul anului 2020, ceea ce reprezintă o reducere de 19% a consumului de energie primară prognozat (52,99 milioane tep) prin modelul PRIMES 2007 pentru scenariul realist. Realizarea acestei ţinte face ca în anul 2020 consumul de energie primară să fie de 42,99 mil. tep, iar consumul final de energie să fie de 30,32 milioane tep. 65

Programul Naţional de Reformă 2017 (PNR 2017) constituie platforma-cadru pentru definirea priorităţilor de dezvoltare care ghidează evoluţia României până în anul 2020, în vederea atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020, dar şi pentru definirea unor reforme structurale care să răspundă provocărilor identificate de COM pentru România. A fost întocmit Raportul anual de monitorizare a implementării Planului Național de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice (PNAEE) 2017 pe baza rapoartelor primite de la instituțiile implicate în implementarea Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică, conf. art. 8.8. Datele Eurostat prezentate în figura 32 sunt publicate până la nivelul anului 2016, iar valorile prognozate pentru 2025 şi 2030 sunt publicate în cadrul EU Reference Scenario 2016. http://ec.europa.eu/energy/en/data-analysis/energy-modelling Fig. 32 Sursa: ANRE Progresul înregistrat în promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie Evoluţia legislaţiei in domeniul promovării producerii energiei electrice din surse regenerabile date furnizate de catre Departamentul pentru Eficiență Energetică din cadrul ANRE (Directia Generala Eficiență Energetică, Surse Regenerabile, Cogenerare și Energie Termică) Promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie (E-SRE) reprezintă un imperativ al perioadei actuale la nivelul Uniunii Europene motivat de: protecţia mediului, creşterea independenţei energetice faţă de importuri prin diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, precum şi motive de ordin economic şi de coeziune socială. În consecinţă, având în vedere nivelul relativ ridicat al costurilor investiţionale aferente producerii E-SRE, toate statele europene au instituit sisteme de sprijin a E-SRE. 66

În acest context, prin HG nr. 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, în România a fost instituit sistemul de promovare prin certificate verzi, un sistem orientat spre mecanisme concurenţiale de piaţă, şi anume sistemul cotelor obligatorii combinat cu tranzacţionarea de certificate verzi (CV). Sistemul de promovare astfel instituit a fost modificat prin Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Lege, care şi-a propus să facă mai atractiv sistemul pentru investitori introducând facilităţi noi, printre care şi acordarea unui număr mai mare de certificate verzi, diferenţiat în funcţie de tipul tehnologiei de producere a E-SRE. Sistemul de promovare prin CV instituit prin Lege a fost autorizat de Comisia Europeană prin Decizia C(2011) 4938 privind ajutorul de stat SA 33134 (2011/N) pentru România - certificate verzi pentru promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie. În aplicarea legislaţiei primare în domeniul promovării energiei electrice produse din surse regenerabile de energie, care de-a lungul timpului a suferit numeroase modificări şi completări (HG nr. 1892/2004 a fost modificat şi completat prin HG nr. 958/2006, iar Legea nr. 220/2008 a fost modificată şi completată prin OG nr.29/2010, Legea nr. 139/2010, OUG nr. 88/2011, Legea nr. 134/2012, OUG nr. 57/2013, Legea nr. 23/2014, Legea nr. 122/2015 și OUG nr. 24/2017), ANRE a elaborat şi, ulterior, modificat şi completat ori de câte ori a fost necesar, cadrul de reglementare specific acestui domeniu. În cursul anului 2012 a fost adoptată de către Parlamentul României Legea nr. 134/2012 de aprobare a OUG nr. 88/2011, care a adus modificări sistemului de promovare prin CV. În vederea aplicării prevederilor acestei legi, ANRE a emis Ordinul nr. 37/2012 de modificare şi completare a Regulamentului de acreditare a producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 42/2011. Ulterior, prin OUG nr. 57/2013, au fost aduse noi modificări sistemului de promovare prin certificate verzi instituit prin Lege. Tot în cursul anului 2013 a fost modificată Metodologia de monitorizare a sistemului de promovare a energiei din surse regenerabile de energie prin certificate verzi prin Ordinul ANRE nr. 17/2013. În luna martie a anului 2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 184/14.03.2014 Legea nr. 23/2014 pentru aprobarea OUG nr. 57/2013 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. Modificările aduse sistemului de promovare prin CV, respectiv prin Legea nr. 134/2012, OUG nr. 57/2013 şi Legea nr. 23/2014 au fost autorizate de Comisia Europeană prin Decizia C(2015) 2886 din 04.05.2015. 67

În luna iunie a anului 2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 387/03.06.2015 Legea nr. 122/2015 pentru aprobarea unor măsuri în domeniul promovării producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie şi privind modificarea şi completarea unor acte administrative. În perioada ianuarie - martie 2017 au fost emise următoarele reglementări: Ordinul ANRE nr. 8/2017 de aprobare privind aprobarea valorilor limită de tranzacţionare a certificatelor verzi şi a contravalorii unui certificat verde neachiziţionat; Ordinul ANRE nr. 11/2017 de aprobare privind stabilirea cotei obligatorii de achizitie de certificate verzi aferentă anului 2016; Ordinul ANRE nr. 26/2017 pentru abrogarea art. 1 si art. 2 lit. b) din Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 8/2017 privind aprobarea valorilor limită de tranzacţionare a certificatelor verzi şi a contravalorii unui certificat verde neachiziţionat; Ordinul ANRE nr. 27/2017de aprobare privind stabilirea cotei obligatorii estimate de achiziţie de certificate verzi aferentă perioadei aprilie-decembrie 2017. Începând cu data de 1 aprilie a anului 2017, pentru asigurarea unui echilibru între producătorii de energie electrică din surse regenerabile și consumatorii finali, în contextul susținerii în continuare a producerii energiei din surse regenerabile astfel încât să se mențină nivelul țintei naționale de 24%, a fost adoptată OUG nr. 24/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie și pentru modificarea unor acte normative. Prin OUG nr. 24/2017 au fost aduse noi modificări sistemului de promovare prin certificate verzi instituit prin Lege, iar în vederea aplicării acesteia ANRE a emis următoarele reglementări: Ordinul ANRE nr. 77/2017 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a pieței de certificate verzi; Ordinul ANRE nr. 78/2017 de aprobare a Metodologiei de stabilire a cantității statice anuale de certificate verzi şi a cotei anuale obligatorii de achiziţie de certificate verzi; Ordinul ANRE nr. 79/2017 de aprobare pentru modificarea şi completarea Regulamentului de emitere a certificatelor verzi, aprobat prin Ordinul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 4/2015; Ordinul ANRE nr. 110/2017 privind stabilirea cotei obligatorii estimate de achiziție de certificate verzi aferentă anului 2018; Ordinul ANRE nr. 127/2017 privind modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 77/2017 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a pieței de certificate verzi. Referitor la conformarea cu cerinţele referitoare la certificarea originii E-SRE ale Uniunii Europene a fost promovat Regulamentul de certificare a originii energiei electrice produse din surse regenerabile de energie, în baza căruia ANRE a emis Procedura de supraveghere a emiterii garanţiilor de origine pentru energia electrică produsă din surse regenerabile 68

de energie, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 23/2004. Ca urmare, ANRE a înfiinţat Registrul unic al garanţiilor de origine şi, în perioada 2005 2010, semestrial, a emis garanţii de origine pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie, actualizând în permanenţă datele din acest registru. În urma modificării legislaţiei europene în domeniu, prin promovarea Directivei 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE şi 2003/30/CE, a fost necesară reconsiderarea regulilor privind certificarea originii energiei electrice produse din surse regenerabile de energie, fiind aprobat Regulamentul de emitere şi urmărire a garanţiilor de origine pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie, aprobat prin HG nr. 1232/2011 (Regulament). Sistemul de certificare a originii E-SRE își propune creșterea gradului de transparență față de client prin diferențierea dintre energia electrică provenită din surse regenerabile de energie şi energia electrică provenită din surse convenționale şi se concretizează prin acordarea de garanții de origine producătorilor de E-SRE. Regulamentul instituie cadrul de organizare şi funcţionare a sistemului garanţiilor de origine a producţiei de energie electrică din surse regenerabile, pentru a dovedi că energia electrică sau o pondere din aceasta, livrată unui consumator final de furnizorul acestuia, este produsă din surse regenerabile de energie. Garanţiile de origine emise în baza prezentului regulament se utilizează de furnizorul de energie electrică, la cererea unui consumator final, pentru a proba corectitudinea informaţiilor conţinute în eticheta energiei electrice. În vederea punerii în aplicare a prevederilor HG nr. 1232/2011, ANRE a implementat aplicaţia web pentru emiterea şi urmărirea garanţiilor de origine, pe un site securizat dezvoltat special în acest scop. Odată cu dezvoltarea aplicației, începând din februarie 2013, a devenit funcțional un nou registrul unic al garanţiilor de origine, în format electronic, care conţine informaţii referitoare la garanţiile de origine emise, transferate sau retrase. Totodată, ANRE monitorizează situația garanțiilor de origine pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie, rezultatele obținute fiind cuprinse într-un raport anual, care se publică pe site-ul ANRE până la data de 31 martie a fiecărui an calendaristic. Începând cu anul 2013, Rapoartele privind monitorizarea garanțiilor de origine pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie şi livrată în reţelele electrice se regăsesc pe pagina de internet a ANRE. Monitorizarea sistemului de promovare a energiei electrice din surse regenerabile de energie prin certificate verzi Prin activitatea anuală de monitorizare a sistemului de promovare a energiei electrice din surse regenerabile de energie prin certificate verzi, ANRE urmărește: să evalueze funcţionarea schemei de sprijin prin certificate verzi şi eficacitatea acesteia în îndeplinirea ţintelor naţionale stabilite prin Lege privind ponderea E-SRE în consumul final brut de energie electrică; să evalueze eficienţa schemei de sprijin prin CV raportat la efortul financiar necesar; să stabilească dacă, în urma aplicării schemei de sprijin prin certificate verzi, activitatea de producere a E-SRE este supracompensată; 69

să evalueze funcţionarea PCV în condiţii de transparenţă şi nediscriminare, cu respectarea prevederilor legale; Rezultate obţinute din funcţionarea sistemului de promovare a energiei electrice din surse regenerabile de energie prin certificate verzi Sistemul de promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile prin certificate verzi funcţionează incă din anul 2005. În cele ce urmează este prezentată evoluţia principalilor indicatori ai acestui sector pentru perioada 2005-2017: Evoluţia capacităţii electrice instalate în centrale electrice care au beneficiat de sistemul de promovare a E-SRE şi a energiei electrice produse în aceste centrale pentru perioada 2005 2017 este prezentată în figura 33. Fig. 33 Sursa: ANRE Nota 1: Valorile capacitaţilor instalate in centrale electrice care au beneficiat de sistemul de promovare a E-SRE sunt aferente fiecărui sfârşit de an calendaristic Începând cu data intrării în vigoare a OUG 24/2017 ANRE calculează cantitata statică anuală de certificate verzi, care reprezintă cantitatea totală a certificatelor verzi estimată a fi emisă până la închiderea schemei de sprijin în anul 2031 şi cantitatea de certificate verzi amânate de la tranzacţionare în perioada 2013-2024, împărţită la numărul de ani rămaşi până la expirarea duratei de aplicare a sistemului de promovare prin certificate verzi. 70

Cota obligatorie de achiziție de CV pentru anul 2017 a fost: - pentru perioada ianuarie martie 2017, la valoarea de : 0,210 CV/MWh - pentru perioada aprilie decembrie 2017, la valoarea de: 0,357 CV/MWh Evoluţia cotelor anuale obligatorii de CV şi a cotelor realizate de achiziţie de CV de către operatorii economici cu obligaţie de achiziţie de certificate verzi, în perioada 2005 2017, este prezentată în figura 34. Fig. 34 Sursa: ANRE 2015* - 0,278 corespunde unui consum de en.el. exceptat de cca. 3,45TWh 2016* - 0,306 corespunde unui consum de en.el. exceptat de cca. 6,85TWh 2017* - 0,357 corespunde unui consum de en.el. exceptat de cca. 7.208 TWh Evoluţia anuală a numărului de CV emise de la momentul aplicării sistemului de promovare a E-SRE până în prezent este prezentată in figura 35. 71

Fig. 35 Sursa: ANRE *valoarea pentru biomasa conține și cogenerarea de înaltă eficienţă Evoluţia impactului aplicării sistemului de promovare a E-SRE în preţul energiei electrice la consumatorul final, pentru perioada 2005 2017 este prezentată în figura 36. Fig. 36 Sursa: ANRE 72

Evoluţia gradului de realizare a ţintei naţionale de E-SRE în consumul final brut de energie electrică al României în perioada 2005-2017 este prezentată în figura 37. Fig. 37 Sursa: ANRE *valoare estimată În conformitate cu prevederile Metodologiei de monitorizare a sistemului de promovare a energiei din surse regenerabile de energie prin certificate verzi ANRE a analizează situația costurilor și veniturilor producătorilor de energie electrică din surse regenerabile care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi, pe baza datelor transmise de producătorii acreditați. Datele transmise sunt prelucrate în conformitate cu modelul de calcul utilizat în cadrul notificării schemei de sprijin autorizată prin Decizia Comisiei Europene C (2011) 4938 din 13.07.2011: Ajutorul de stat SA 33134 România Certificate verzi pentru promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie. Sistemul de promovare prin certificate verzi stabilit prin Lege se aplică producătorilor pentru energia electrică produsă din surse regenerabile, inclusiv pentru energia electrică produsă pe perioada de probă, în baza deciziei de acreditare emise de ANRE, pentru punerile în funcţiune, respectiv retehnologizările de grupuri/centrale realizate până la sfârşitul anului 2016. Rezultatele analizei de supracompensare efectuate în anul de analiză se consemnează într-un raport care se publică pe pagina de internet a ANRE până la data de 31 martie a fiecărui an calendaristic. Din analiza cost-beneficiu cu actualizare efectuată pentru anul de analiză 2017 la nivel agregat pentru fiecare categorie de tehnologie de producere a E-SRE, cu luarea în considerare a indicatorilor rezultaţi din medierea costurilor şi conform capacităţilor prognozate a fi puse în funcţiune, nu a fost identificat un risc de supracompensare la capacitațile instalate. Rezultatele analizei de supracompensare efectuate pentru anul de analiză 2017 sunt publicate pe pagina de internet a ANRE. 73

8. ANALIZA EVOLUȚIEI STRUCTURII CONSUMULUI DE ENERGIE ELECTRICĂ LA CONSUMATORII FINALI În ceea ce priveşte analiza evoluţiei structurii consumului de energie electrică la clienţii finali, calculată pe baza datelor prelucrate de ANRE, din datele prezentate în tabelul alăturat, se constată următoarele: consumul final de energie electrică înregistrat în anul 2016 a crescut cu 1,3% faţă de nivelul înregistrat în anul anterior; creşterea cu 0,4% a consumului casnic în anul 2016, faţă de anul 2015, dar cu menţinerea ponderii acestuia în structura de consum; creşterea cu cca 3,8% a consumului clienţilor noncasnici care şi-au schimbat furnizorul faţă de anul 2015 şi creşterea ponderii acestuia în consumul final; scăderea consumului clienţilor noncasnici alimentaţi în regim de serviciu universal şi de ultimă instanţă cu cca. 30,3% în anul 2016 faţă de anul 2015, precum şi scăderea ponderii acestuia în consumul final. Tabel 23 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Consumatori alimentati in regim reglementat* GWh % GWh % GWh % GWh % GWh % GWh % GWh % GWh % GWh % 23416 51% 23046 55% 21365 49% 20289 44% 20779 45% 18966 43% 15213 34% 14128 31% 13533 29% Casnici 10376 23% 10990 26% 11246 26% 11590 25% 11987 26% 11670 27% 11626 26% 12005 26% 12054 26% Necasnici 13040 28% 12057 29% 10119 23% 8699 19% 8792 19% 7296 17% 3587 8% 2123 5% 1479 3% Consumatori alimentati in regim concurential 22414 49% 18536 45% 22075 51% 25525 56% 25105 55% 24805 57% 29235 66% 32128 69% 33344 71% Casnici 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% Necasnici 22414 49% 18536 45% 22075 51% 25525 56% 25105 55% 24805 57% 29235 66% 32128 69% 33344 71% Consum final total 45830 100% 41583 100% 43440 100% 45814 100% 45884 100% 43771 100% 44448 100% 46256 100% 46877 100% *Nota 1: segmentul reglementat include și energia electrică furnizată clienților finali la tarife CPC pentru anul 2012 și 2013 *Nota 2: segmentul reglementat include energia electrică furnizată clienților finali în regim de SU și UI pentru anii 2014, 2015 și 2016 Sursa: Raportările lunare ale furnizorilor prelucrare ANRE 74

9. GRADUL DE INDEPENDENȚĂ ENERGETICĂ Tabel 24 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Nr.crt. % % % % % % % 1 Total (inclusiv produsele energetice obținute si consumate in gospodăriile populației) 78,8 77 77,7 81,7 83,4 82,9 78,4 2 Cărbune (inclusiv cocs) 85,4 81,8 84 81,9 77,8 80,4 80,3 3 Țiței 41,5 42,8 43,9 43,4 38,2 37,6 33,1 4 Gaze naturale (exclusiv gazolina si etanul din schelele de extracție care sunt cuprinse la țiței) 79,9 78 80,3 87,8 93,6 98,4 86,4 Sursa: Anuarul Statistic 2016 75

10. SĂRĂCIA ENERGETICĂ Sărăcia energetică reprezintă o provocare majoră pe teritoriul UE și își are originea în veniturile mici și locuințele ineficiente din punct de vedere energetic. În acest sens, Comisia Europeană a inclus interesele consumatorilor vulnerabili şi în sărăcie energetică în cadrul noii legislaţii europene elaborate în contextul ţintelor Europa 2030 şi Energy Union. Reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială în UE reprezintă unul dintre principalele obiective ale strategiei Europa 2020. Potrivit Eurostat, 23% dintre cetățenii europeni erau predispuși la riscul de sărăcie în anul 2016., adică 117,5 milioane de persoane. Fig. 38 Sursa: EUROSTAT Conform datelor Eurostat pentru anul 2016 prezentate în fig. 38, la nivel de state, statele ai căror locuitori sunt mai puțini predispuși la excluziune socială sunt Cehia (13,3%), Finlanda (16,6%) și Danemarca (16,7%). La polul opus se află Bulgaria (40,4%), România (38,8%) și Grecia (35,6%). Cu privire la obiectivul de reducere a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, exprimat în număr absolut de persoane: 580 000, în cadrul Raportului de țară al României pentru 2018 SWD(2018) 221 final se precizează următoarele : Se consideră că obiectivul național de 580 000 de persoane s-a atins deja. În termeni absoluți, numărul de persoane care au fost scoase din categoria celor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială începând cu 2008 este de 1 420 000 persoane (2016). Numărul persoanelor care au fost scoase din categoria celor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială a fost, însă, mai ridicat în 2015 (1 680 000 de persoane) comparativ cu 2016. 76

Pachetul de măsuri legislative Energie curată pentru toți europenii stabilește o nouă abordare referitoare la protecția consumatorilor vulnerabili, care include, de asemenea, sprijinirea statelor membre în reducerea costurilor energiei pentru consumatori, prin sprijinirea investițiilor în domeniul eficienței energetice. Propunerile Comisiei privind eficiența energetică solicită statelor membre să țină cont de sărăcia energetică, prevăzând ca o parte dintre măsurile de eficiență energetică să fie puse în aplicare în mod prioritar pentru gospodăriile afectate de sărăcia energetică și pentru locuințele sociale. Strategiile acestora de renovare a clădirilor pe termen lung ar trebui, de asemenea, să contribuie la reducerea sărăciei energetice. Propunerile legislative Energie curată pentru toți europenii vor diminua sărăcia energetică prin creşterea suportabilităţii cheltuielilor consumatorilor casnici. Sănătatea populaţiei poate fi îmbunătăţită prin clădiri reabilitate cu sisteme moderne de încălzire care emit mai puţine noxe, iar locuinţele încălzite adecvat reduc umezeala. Consumatorii de energie europeni vor dispune, de opțiuni mai bune în materie de furnizori de energie, de acces la instrumente fiabile de comparare a prețurilor la energie, precum și de posibilitatea de a-și produce singuri electricitatea și de a o vinde. O transparență sporită și o mai bună reglementare înseamnă o mai mare implicare pentru societatea civilă în sectorul energetic ca răspuns la semnalele de preț. Pachetul legislativ european conține și anumite măsuri menite să îi protejeze pe consumatorii cei mai vulnerabili de energie. Doar câteva state membre ale UE au legislație națională ce include conceptul de sărăcie energetică, fără a exista un consens asupra definirii juridice a termenului. Statele membre sunt obligate să măsoare şi să monitorizeze sărăcia energetică şi să raporteze către Comisia Europeană la fiecare 2 ani, iar Comisia va facilita schimbul de bune practici prin înfiinţarea Energy Poverty Observatory. În acest sens, prin intermediul Proiectului Observatorului European al Sărăciei Energetice a fost lansată la Bruxelles, în data de 29 ianuarie 2018, platforma EU Energy Poverty Observatory, fiind un portal dedicat sărăciei energetice, ce se dorește a fi un agregator de informații statistice menit să surprindă realitatea multiformă a acestui concept. Pentru clădiri sector care însumează 40% din consumul european de energie, prin revizuirea Directivei privind performanţa energetică a clădirilor, Comisia Europeană încurajează utilizarea tehnologiilor inovative şi inteligente în clădiri; totodată, art 4 din Directiva de eficienţă energetică a fost inserat în revizuirea Directivei privind performanţa energetică a clădirilor, care include şi măsuri adiţionale privind sărăcia energetică. La nivel european, două treimi din clădiri sunt construite înainte de elaborarea standardelor de construcţii, iar procentul de renovare este de aproximativ 1 %. În cadrul Rapoartelor anuale de activitate ale ANRE, cât şi în Rapoartele Naţionale transmise Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în domeniul Energiei - ACER și Comisiei Europene în vederea îndeplinirii obligaţiilor de raportare cuprinse în prevederile Directivei 2009/72/CE și Directivei 2009/73/CE, ANRE a menţionat următoarele: În vederea diminuării impactului negativ al procesului de eliminare a tarifelor/preţurilor reglementate asupra consumatorilor, în cadrul memorandumului aprobat de Guvern referitor la calendarul de eliminare treptată a tarifelor/prețurilor reglementate, au fost propuse o serie de măsuri de protecție a consumatorilor, printre care: identificarea consumatorilor vulnerabili, 77

asigurarea unor subvenţii directe acestora, intensificarea activităţii furnizorilor de informare a consumatorilor cu privire la procesul de liberalizare a pieţei, revederea prevederilor privind schimbarea furnizorului. Legea energiei electrice si gazelor naturale nr.123/2012 definește clientul vulnerabil ca fiind clientul final aparţinâd unei categorii de clienţi casnici care, din motive de vârstă, sănătate sau venituri reduse, se află în risc de marginalizare socială, și care, pentru prevenirea acestui risc, beneficiază de măsuri de protecţie socială, inclusiv de natură financiară. Măsurile de protecţie socială, precum și criteriile de eligibilitate pentru aceștia se stabilesc prin acte normative. Clienţii vulnerabili vor fi principalii beneficiari ai ajutoarelor sociale avute în vedere în procesul de renunţare treptată la preţurile/tarifele reglementate. Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 3 noiembrie 2016, va abroga Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, cu modificările şi completările ulterioare. În sensul acestei Legi, consumatorul vulnerabil este definit clientul casnic, persoana singură sau familia care nu îşi poate asigura din bugetul propriu acoperirea integrală a cheltuielilor legate de încălzirea locuinţei şi ale cărei venituri sunt situate în limitele prevăzute de prezenta lege. În cadrul Legii nr.196/2016 a fost definită sărăcia energetică ca fiind imposibilitatea consumatorului vulnerabil de acoperire a nevoilor energetice minimale privind încălzirea optimă a locuinţei pe timpul sezonului rece. În conformitate cu prevederile OUG nr. 82/08.11.2017, publicată în MO nr. 902/16.11.2017, Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune va intra în vigoare la data de 01.04.2019. ANRE, prin intermediul Departamentului pentru Eficienţă Energetică, a preluat Preşedinţia anuală şi Secretariatul Asociaţiei EnR - Asociaţia agenţiilor naţionale de eficienţă energetică din Europa începând cu data de 23 februarie 2017 până în data de 22 februarie 2018, în vederea coordonării activităților EnR la nivel european, inclusiv dezvoltarea temei propuse privind sărăcia energetică la nivel european şi naţional. În perioada februarie 2017-februarie 2018, ANRE a coordonat schimbul de informaţii şi bune practici în domeniul eficienţei energetice, în vederea dezvoltării temei propuse privind sărăcia energetică la nivel european şi naţional, în contextul noii legislaţii europene elaborate conform strategiilor Europa 2030 şi Energy Union - Energie curată pentru toți europenii. Totodată, la evenimentele EnR organizate de ANRE/DEE în anul 2017 şi 2018 au participat reprezentanţii Agenţiilor de Eficienţă Energetică din cadrul statelor membre, cât şi experţi din cadrul CNR-CME, Centrului Român al Energiei, Centrului pentru Studiul Democraţiei, etc. Tema sărăciei energetice propusă de ANRE/DEE pe perioada Preşedinţiei EnR 2017 a fost extrem de bine recepţionată pe plan naţional şi european, iar omologii europeni au contribuit cu bunele practici naţionale în vederea consolidarea documentului de poziție EnR privind sărăcia energetică la nivel european și asigurarea continuităţii acestei teme de către Președinția EnR 2018 ENEA Italia, în perspectiva aprobării Clean Energy Package în anul 2018. 78

Despre Asociaţia EnR - Asociaţia agenţiilor naţionale de eficienţă energetică din Europa: ANRE este membru al Asociaţiei EnR - Asociaţia agenţiilor naţionale de eficienţă energetică din Europa, formată din 24 de agenții europene din domeniul energiei, responsabile pentru elaborarea, implementarea sau revizuirea programelor naționale de cercetare, dezvoltare sau de diseminare din domeniul eficienței energetice, al energiei regenerabile și schimbărilor climatice, cu scopul de a întări cooperarea între agențiile membre și alți actori europeni cu privire la toate aspectele relevante pentru energia durabilă. Anual sunt organizate doua întruniri, EnR Full and Regular Meeting şi EnR Regular Meeting, la care participă toţi membrii şi în cadrul cărora sunt discutate problemele interne ale asociaţiei EnR, fiind prezentate rapoartele de activitate ale grupurilor de lucru; Un eveniment important EnR organizat anual este Thinking Group Meeting unde participă conducerile agenţiilor naţionale de eficienţă energetică din Europa. Schimbul de informații are loc, în principal, prin intermediul celor opt Grupuri de Lucru, acestea fiind deschise și altor organizații terțe relevante, care doresc să devină membre ale EnR. De asemenea, în afara rolului pe care îl au în diseminarea informațiilor, Grupurile de Lucru servesc drept forumuri pentru elaborarea și implementarea proiectelor comune în cadrul programelor finanțate de Uniunea Europeană, cum ar fi programul Orizont 2020 al Comisiei Europene. Cele opt grupuri de lucru ale Asociaţiei EnR sunt următoarele: Grupul de Lucru Schimbarea comportamentului energetic Grupul de Lucru Clădiri Grupul de Lucru Eficiență Energetică Grupul de Lucru Industrie Grupul de Lucru Etichetare și Eco design Grupul de Lucru Instrumente de Monitorizare Grupul de Lucru Surse de Energie Regenerabilă Grupul de Lucru Transport În contextul ţintelor naţionale din domeniul energiei privind creşterea eficienţei energetice, ANRE, prin intermediul Departamentului pentru Eficienţă Energetică, promovează dialogul constructiv cu toţi factorii interesaţi în vederea includerii intereselor consumatorilor vulnerabili şi în sărăcie energetică în revizuirea cadrului legislativ european şi naţional în domeniul energiei şi eficienţei energetice. 79

11. CONCLUZII 1. În ceea ce privește progresele înregistrate în realizarea obiectivelor naționale din Strategia Europa 2020, conform Raportului de țară al României pentru 2018 SWD(2018) 221 final publicat de Comisia Europeană în data de 07.03.2018, România are rezultate bune în domeniile ratelor de ocupare a forței de muncă, emisiilor naționale de gaze cu efect de seră, energiei din surse regenerabile, eficienței energetice și învățământului terțiar. Cu privire la obiectivele pentru 2020 privind eficiența energetică şi anume: 43 Mtep (consum de energie primară); 30,3 Mtep (consum final de energie), raportul european precizează următoarele: Fondurile ESI (Fondurile structurale și de investiții europene) ar trebui să contribuie în continuare la îndeplinirea acestui obiectiv, însă pregătirea și punerea în aplicare a proiectelor în materie de eficiență energetică înregistrează întârzieri semnificative. 2. Referitor la ținta României pentru anul 2020 de 24% pondere energie din surse regenerabile în structura de consum, la finele anului 2016 această cifră era depaşită, ea fiind de 25 %. Raportul de țară al României pentru 2018 SWD(2018) 221 final menţionează următoarele : Cu o pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie de 25% (Eurostat), România va atinge și chiar va depăși obiectivul stabilit pentru 2020 în ceea ce privește energia din surse regenerabile. Ordonanța de urgență nr. 24/2017 de aprobare a modificărilor la sistemul de promovare a producerii energiei din surse regenerabile a fost adoptată la 30 martie 2017. Astfel, se sprijină promovarea producerii energiei din surse regenerabile în mod sustenabil, asigurând totodată un impact rezonabil asupra consumatorilor. Această abordare oferă stabilitatea și previzibilitatea atât de necesare pentru sectorul energiei din surse regenerabile din România. Fig. 39 Sursa: Raportului de țară al României pentru 2018 SWD(2018) 221 final 80