Etapa II Elaborarea modelului pilot şi a planului de implementare a acestuia în cadrul unui institut/ centru de cercetare aplicativă REZUMAT

Size: px
Start display at page:

Download "Etapa II Elaborarea modelului pilot şi a planului de implementare a acestuia în cadrul unui institut/ centru de cercetare aplicativă REZUMAT"

Transcription

1 Etapa II Elaborarea modelului pilot şi a planului de implementare a acestuia în cadrul unui institut/ centru de cercetare aplicativă REZUMAT Activitatea II.1 Analiza şi selectarea sectoarelor economice şi a domeniilor științifice care să stea la baza implementării modelului pilot pentru funcțiunile de transfer şi valorificare a rezultatelor cercetării şi a expertizei științifico-tehnice II.1.1 Analiza sectoarelor economice şi a domeniilor științifice II.1.2 Selectarea sectoarelor economice şi a domeniilor științifice

2 Lista sectoarelor economice şi a domeniilor științifice care să stea la baza implementării modelului pilot pentru funcțiunile de transfer şi valorificare a rezultatelor cercetării şi a expertizei științificotehnice, Studiu de analiză şi selecție. Pe măsură ce se reduc efectele crizei economico-financiare, situația economică la nivel mondial se îmbunătățește treptat. Instituțiile financiare estimează consolidarea creșterii economice într-un ritm moderat, dar constant. În acest context, măsurile ce se întreprind pentru dezvoltarea potențialului de creștere economică la nivel mondial sunt fundamentale. Nu putem vorbi despre progres, competitivitate şi creștere economică fără să vorbim despre inovație. Nu putem vorbi despre inovație fără să vorbim despre nevoile societății. Inovațiile sunt de fapt bazate pe cercetare şi dezvoltare efectivă şi eficientă, rezultatul forţei de muncă înalt calificate şi entităților cu intensitate semnificativă în domeniul cercetării-dezvoltării, având legături strânse cu cele mai importante centre de transfer. Inovația este un factor determinant al competitivității companiilor atât în cazul domeniilor hightech, cât şi al celor tradiționale. În contextul actual al globalizării, caracterizat prin intensificarea concurentei si accelerarea ritmului schimbării tehnologice, cele mai multe întreprinderi mici şi mijlocii vor putea să supraviețuiască, să se dezvolte şi să genereze noi locuri de muncă numai datorită capacității de a plasa inovația în centrul strategiei lor de afaceri. Aceste firme mici şi inovatoare, în special cele tinere, pot juca un rol de prim rang în asigurarea vitalității sistemelor naționale şi regionale de inovare, în consolidarea potențialului de creștere economică şi de ridicare a nivelului performanţei industriale. Pe de altă parte, în competiția globală pentru piețe, șansele succesului economic al unei țări sau al unei regiuni de dezvoltare se bazează pe specializarea ofertei şi concentrarea eforturilor de dezvoltare spre domenii-cheie, unde se dețin avantaje competitive, resurse şi competenţe. În acest context, intensificarea transferului de tehnologii şi know-how reprezintă o soluție viabilă datorită faptului că oferă o combinație de dinamism antreprenorial, legături intense între companii şi instituții ce dețin cunoștințe de top level, respectiv sinergii pro-active între principalii stakeholderi ai inovării. Difuzarea tehnologiei este promovată prin deschiderea spre concurenţă şi prin stimularea firmelor (în special IMM-uri) să încorporeze noi procese de producție şi tehnologii. Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă un factor de dezvoltare foarte important în economia fiecărei naţiuni. Avantajele acestora constau, în principal, în flexibilitatea forţei de muncă şi în legăturile strânse pe care le-au cu mediul local. Într-o economie globală post-industrială, consumatorii sunt orientaţi către produse standard, dar, în acelaşi timp, se poate observa o înclinaţie accentuată spre consumul de produse şi servicii personalizate şi o exigenţă crescândă în privinţa aspectului şi calităţii produselor. Această tendinţă, chiar dacă este încă limitată, apare şi în ţările mai sărace şi în sectoarele tradiţionale. Se poate spune că este loc pentru activităţi inovative, iar specializarea internaţională a IMM-urilor din România poate fi identificată mai mult în sectoarele tradiţionale decât în industriile de vârf. În toate ţările, întreprinderile mici şi mijlocii care au cel mai mare succes, indiferent de nivelul lor tehnologic, sunt cele care funcţionează conform modelului organizaţie de tip laborator care implementează un mod de lucru prin proiecte şi nu numai prin numărul de ore de lucru. Această organizare de tip laborator a unei întreprinderi este comparabilă modului de lucru al structurilor dedicate cercetării şi dezvoltării (C&D) fie că sunt de tip centru tehnologic, incubator sau departament de cercetare. Acest nou mod de administrare a afacerilor poate fi observat, evaluat şi verificat chiar şi în unele din întreprinderile mici şi mijlocii din România. În România, specializarea internaţională a IMM-urilor poate fi identificată în mai mare proporție în sectoarele tradiţionale decât în industriile de vârf. În toate ţările, întreprinderile mici şi mijlocii care au cel mai mare succes, indiferent de nivelul lor tehnologic, sunt cele care funcţionează conform modelului organizaţie de tip laborator care implementează un mod de lucru prin proiecte şi nu numai prin numărul de ore de lucru. Această organizare de tip laborator a unei întreprinderi este comparabilă modului de lucru al structurilor dedicate cercetării şi dezvoltării (C&D) fie că sunt de tip centru tehnologic, incubator, sau departament de cercetare. Acest nou mod de administrare

3 a afacerilor poate fi observat, evaluat şi verificat chiar şi în unele din întreprinderile mici şi mijlocii din România. Provocările-cheie pentru Romania pentru orizontul 2020 sunt dezvoltarea şi dinamizarea inovării prin susținerea cercetării - dezvoltării, stimularea mediului privat pentru inovare si susținerea dezvoltării resurselor umane din domeniul Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI), orientate spre sectoare cu potențial de creștere. Vorbim aici de sectoare cu caracter de specializare inteligentă. Notiunea de specializare inteligentă a fost introdusă prin inițiativă emblematică O Uniune a Inovării din cadrul Strategiei Europa Ca urmare a aplicării strategiei anterioare, Europa 2020 se bazează pe lecţiile învăţate, recunoscând atât punctele forte ale acesteia (obiectivele de dezvoltare economică şi crearea a 18 milioane de locuri de muncă începând din anul 2000 şi până în prezent), cât şi punctele ei slabe (punere în aplicare deficitară, cu diferenţe mari de la o ţară la alta în ceea ce priveşte amploarea reformelor şi ritmul adoptării acestora). În centrul Strategiei pentru creştere inteligentă, sustenabilă şi incluzivă se vor situa trei priorităţi interconectate, care să definească viziunea comunitară asupra economiei sociale de piaţă pentru secolul XXI: 1. creştere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare; 2. creştere sustenabilă: promovarea unei economii mai ecologice şi mai competitive, care să utilizeze mai eficient resursele; 3. creştere incluzivă: promovarea unei economii cu grad înalt de ocupare, care să genereze coeziune socială şi teritorială. Aceste eforturi pentru creştere economică şi locuri de muncă necesită asumarea responsabilităţii la cel mai înalt nivel politic şi mobilizarea tuturor părţilor interesate din întreaga Europă. Creşterea inteligentă presupune consolidarea cunoaşterii şi inovării ca motoare ale creşterii economice viitoare. Acest lucru necesită: îmbunătăţirea calităţii educaţiei, consolidarea performanţelor Uniunii în materie de cercetare, promovarea inovării şi transferului de cunoaştere în UE, utilizarea deplină a TIC, asigurarea că ideile inovatoare pot fi transformate în produse şi servicii noi care generează creştere economică, locuri de muncă de calitate, susţinerea abordării provocărilor la nivel European şi global. Creşterea sustenabilă înseamnă realizarea unei economii bazate pe o utilizare eficientă a resurselor sustenabile şi competitive, exploatând poziţia Europei de lider în cursa pentru dezvoltarea de tehnologii mai ecologice şi mai curate, îmbunătăţirea utilizării resurselor, accelerarea răspândirii reţelelor inteligente şi de anvergură, precum şi pentru consolidarea avantajelor competitive ale întreprinderilor europene, în special în domeniul producţiei şi în sectorul IMM-urilor. Creşterea incluzivă presupune dezvoltarea competenţelor cetăţenilor, prin asigurarea unui nivel ridicat al ocupării forţei de muncă, investirea în competenţe, combaterea sărăciei şi modernizarea pieţelor forţei de muncă, formare profesională, precum şi prin modernizarea sistemelor de protecţie socială, în scopul construirii unei societăţi coezive şi sprijinirii cetăţenilor în anticiparea şi gestionarea schimbărilor. Pentru a face o analiză pertinentă a sectoarelor economice şi a domeniilor ştiinţifice trebuie să se ţină cont de situaţia economica a României, de evoluția ei, în strânsă legătură cu sectorul IMMurilor. Au fost analizate documentele oficiale, începând din anul 2008, privind sectorul IMM în ţara noastră. Analiza situaţiei actuale a sectorului IMM în România din Strategia Guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului IMM 2009

4 Analizand STRATEGIA NAȚIONALĂ PENTRU COMPETITIVITATE (septembrie 2014) se prezintă urmatoarele aspecte: Rolul investiţiilor străine Investitorii străini ocupă o poziţie vitală în determinarea tendinţelor de specializare în economia României şi, în consecinţă, a modului în care se formează avantajele competitive. Potrivit statisticilor, mai mult de 72 % din cifra de afaceri a întreprinderilor mari şi foarte mari din industrie este realizată de filialele companiilor multinaţionale rezidente în România. În Top 100, este de remarcat prezenţa a 30 de companii cu capital majoritar străin, care acoperă 76,55 % din cifra de afaceri a companiilor din industrie, şi doar a 3 companii cu capital majoritar privat românesc, care acoperă 3,87 % din cifra de afaceri a companiilor din industrie din acest Top. În ceea ce priveşte prezenţa pe pieţele străine, din cei mai mari 100 de exportatori, care asigură peste 52% din totalul exporturilor, 96 sunt companii cu capital străin, iar din totalul celor 34 de sub-ramuri ale industriei (cf. CAEN), 25 au lideri companii cu capital străin. Investiţiile străine, care provin în proporţie de peste 70% din Uniunea Europeană, sunt repartizate relativ echilibrat între sectoarele economiei. Industria prelucrătoare reprezintă 31,3% din totalul stocului, dar şi sectoarele serviciilor sunt destinaţii importante, intermedierile financiare şi asigurările reprezentând 18,2%, comerţul 11,4%, iar sectoare precum construcţiile şi tranzacţiile imobiliare 10,7%, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor reprezintă 5,4%. În cadrul industriei prelucrătoare, cele mai bine reprezentate ramuri sunt prelucrarea ţiţeiului, produse chimice, cauciuc şi mase plastice (6,7% din total), industria mijloacelor de transport (5,4%), metalurgia (4,9%), industria alimentară, a băuturilor şi tutunului (3,7%) şi ciment, sticlă, ceramică (2,8%). De remarcat, cea mai mare parte a acestor investiţii merg către sectoare de joasă tehnologie, de la 3,7 mld. Euro în 2003 la 12,4 mld. Euro în 2010, şi doar o mică parte se îndreaptă către sectoarele de înaltă tehnologie, de la 1,1 mld. Euro în 2003 la 4,3 mld. Euro în 2010 Sectoare economice cu potențial competitive Analizele efectuate au condus la identificarea a 10 sectoare economice cu potenţial competitiv care se corelează cu domeniile de specializare inteligentă identificate în Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare In tabelul de mai jos se prezinta sectoarele economice cu potential competitiv corelate cu domeniile de specializare inteligentă Potențialul de exporturi al sectoarelor românești de afaceri în general și al celor 10 sectoare cu potențial competitiv este nevalorificat în întregime, iar rata de investiții străine directe în cele 10

5 sectoare este redusă. În mod distinct față de celelalte priorități, obiectivele incluse sub umbrela creșterii competitivității celor 10 sectoare au fost stabilite mai mult într-o manieră proactivă prin identificarea acelor domenii unde România poate avea o contribuție semnificativă la nivel mondial. Așadar, provocările nu reprezintă niște nevoi urgente care trebuie abordate (așa cum se întâmplă de exemplu, în cazul ratei crescute de dependență), ci o gândire de tipul ce se poate face pentru a îmbunătăți punctele tari pe care România le are o mentalitate care de altfel ar trebui adoptată din ce în ce mai larg. Sectoare identificate: ologia informaţiei şi comunicaţiilor STRATEGIA NATIONALĂ DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE stabileste domeniile de specializare inteligentă pentru ciclul strategic , identificate pe baza potenţialului lor ştiinţific şi comercial, în urma unui amplu proces de consultare, care sunt: BIOECONOMIA. Domeniul beneficiază de potenţialul uriaş al agriculturii româneşti, în contextul unei industrii alimentare locale tot mai active şi cu standarde în creştere, al cercetării aplicative de succes din domeniu şi din industria farmaceutică, precum şi în contextul unor tendinţe globale ca cererea ridicată de produse alimentare. Siguranţa şi optimizarea produselor alimentare, dezvoltarea sectoarelor horticol, forestier, zootehnic şi piscicol sau valorificarea biomasei şi a biocombustibililor reprezintă subdomenii cu potenţial evident. EI ŞI A COMUNICAŢIILOR, SPAŢIU ŞI SECURITATE. Domeniul este unul dintre cele mai dinamice din ţară. Industria este sprijinită de experienţa antreprenorială acumulată în ultimele decenii, de calitatea ridicată a învăţământului superior şi a cercetării academice din disciplinele tehnice relevante, precum şi de prezenţa unor companii multinaţionale importante. Dezvoltarea de software, de tehnologii pentru internetul viitorului şi calculul de înaltă performantă, joacă un rol central în rezolvarea marilor probleme societale. Dezvoltarea de aplicatii spatiale dedicate si/sau integrate, tehnologiile şi infrastructurile spatiale, misiunile spaţiale proprii şi internationale, reprezintă elemente cheie pentru cresterea competitivitătii în activităti economice si sociale. Securitatea societală se bazează pe dezvoltarea de tehnologii, produse, capacităţi de cercetare şi sisteme pentru securitate locală şi regională, protecţia infrastructurilor şi serviciilor critice, intelligence, securitate cibernetică, securitatea internă şi a cetăţeanului, managementul situaţiilor de urgenţă şi al crizelor de securitate, precum si pentru combaterea terorismului, ameninţărilor transfrontaliere, crimei organizate, traficului ilegal, toate acestea pe fondul dezvoltării culturii de securitate. ENERGIE, MEDIU ŞI SCHIMBĂRI CLIMATICE. Cercetările în domeniul energiei sustin reducerea dependentei energetice a României, prin valorificarea superioară a combustibililor fosili, diversificarea surselor nationale (nucleară, regenerabile, curate), transport multifunctional ( smart grids ) si mărirea eficientei la consumator. Prezervarea mediul înconjurător constituie o prioritate a tuturor politicilor actuale în condiţiile unor investiţii masive care urmează să fie făcute în tehnici de depoluare şi de reciclare, în administrarea resurselor de apă si a zonelor umede. Conceptul oraşul inteligent oferă soluţii de infrastructuri integrate pentru nevoile populaţiei în aglomerări urbane.

6 ECO-NANO-TEHNOLOGII SI MATERIALE AVANSATE. Domeniul aparţine Tehnologiilor Generice Esentiale (TGE), prioritare la nivel european, care utilizează intensiv CDI. Domeniul este antrenat de competitivitatea internaţională a industriei auto din România, de infuzia ridicată de capital şi de dinamica exporturilor din acest sector. Perspectivele industriei de echipamente agricole sunt promiţătoare, iar investiţiile în cercetare pentru combustibili, materiale noi si/sau reciclate pot dinamiza activităţile CDI dedicate eco-tehnologiilor care conservă proprietătile apei, aerului şi solului. Nanotehnologiile au un mare potential inovativ, sustin IMM-urile si asigură competitivitatea tehnologică a României. Cresc sansele de a atrage investitii străine şi de a dezvolta sectoarele tehnologiilor înalte. Domeniul este susţinut de un învăţământ tehnic dezvoltat, cu contribuţii importante la sectoarele industriale amintite. Există un număr mare de institute nationale, institute ale Academiei Române, alte tipuri de organizatii, care au măcar unul din domeniile principale de activitate cercetarea în domeniul materialelor. Aceste institute au beneficiat în ultimii ani de investitii importante în infrastructură, prin programele cu finanţare naţională şi internaţională, posedând baza materială pentru desfăsuratea unor cercetări semnificative, cu potenţial economic ridicat. SOLUŢII INOVATOARE PENTRU SECTORUL PUBLIC Strategia vizează, prin urmare, un proces complementar celui de specializare inteligentă de concentrare a resurselor în domenii cu relevanţă publică directă, stimulând atât cererea publică de soluţii inovatoare, cât şi oferta din partea organizaţiilor CD. Au fost identificate, prin procesul de consultare extinsă folosit şi pentru priorităţile de specializare inteligentă, următoarele domenii de prioritate publică pentru actualul ciclu strategic: SĂNĂTATE. Sănătatea reprezintă un domeniu cu impact critic asupra calităţii vieţii şi a resuselor publice. Numai impactul economic indirect al stării de sănătate a populaţiei este estimat la câteva procente din PIB. În acest domeniu, cercetarea şi dezvoltarea experimentală au o contribuţie esenţială, influenţând dramatic nu numai bunăstarea individuală şi generată, ci şi perspectivele economice ale unei societăţi. PATRIMONIU ŞI IDENITATE CULTURALĂ. Domeniul este consistent cu obiectivele esenţiale ale Uniunii Europene, de promovare a patrimoniului cultural şi lingvistic al fiecărei ţări membre, de protecţie a limbilor/idiomurilor minoritare şi a celor pe cale de dispariţie, de afirmare a identităţiilor de grup în coordonatele multiculturalităţii. Domeniul vizează o gamă largă de teme de cercetare ştiintifică, de la impactul social al ştiinţei şi tehnologiei la dezvoltarea sistemului de educaţie, înţelegerea trecutului si anticiparea provocărilor societale, locale ori globale. TEHNOLOGII NOI ŞI EMERGENTE. Ştiinţa şi tehnologia pot susţine opţiunile de dezvoltare ale României indiferent de domeniul acestora. Este important, de aceea, ca dezvoltarea şi adoptarea de noi tehnologii să aibă şi o componentă deschisă, orientată spre rezolvarea de probleme specifice şi capabilă să alimenteze nevoia publică indiferent unde apare aceasta. Componenţa este puternic axată pe achiziţia publică pre-comercială de inovare, susţinând oprtunităţile relevante strategic. În consecinţă: Guvernul a aprobat printr-o hotărâre Planul National de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare III pentru perioada , care dă direcţiile majore de dezvoltare a domeniului cercetării şi reprezintă unul dintre instrumentele principale de implementare a Strategiei naţionale în acest domeniu. - Domeniile de specializare inteligentă sunt domeniile în care se anticipează un interes mai mare al investitiilor în CDI din partea industriei: Biochimie; Tehnologia informatiei si a comunicatiilor, spatiu si securitate; Energie, mediu, schimbări climatice; Eco-nano-tehnologii si materiale avansate. - Domenii de prioritate publică sunt cele care corespund atribuţiilor generale ale statului şi care necesită o susţinere substanţială din partea acestuia: Sănătate;

7 Dezvoltarea capacității de transfer și comercializare a rezultatelor din cercetare în cadrul institutelor și centrelor de Patrimoniu şi identitate culturală; Tehnologii noi şi emergente. Concluzii: 1. Din analiza documentelor strategice la nivel naţional reiese că se pune un accent deosebit pe promovarea domeniilor cu potenţial de specializare inteligentă. De aceea, domeniile economice selectate pentru analiza/aplicaţia practică a proiectului ar trebui să fie: tehnologia informaţiei, mecatronică, textile şi pielărie, industria alimentară, inginerie electronică/electrică. 2. Pornind de la gradul de întelegere al proiectului implementat, dar şi de la faptul că partenerii care formeaza consorţiul acestui proiect au deja entităţi funcţionale de tip centru TT, ar trebui ca Modelul Pilot să fie implementat în cadrul instituţiilor partenere; 3. În stabilirea / construirea / gândirea Modelului Pilot trebuie luate în considerare particularităţile mediului de afaceri din România, precum şi caracteristicile culturale şi posibilităţile reale de implementare ale unui model particular 4. Se propune să se implementeze acelaşi Model Pilot, cu aceeaşi structură, la următoarele organizaţii partenere în prezentul proiect: UPB (universitate centru de transfer tehnologic), INCDMTM (institut de cercetare centru de transfer tehnologic), IPA CIFATT (institut de cercetare incubator tehnologic şi de afaceri);

8 Activitatea II.2 Elaborarea modelului pilot care să stea la baza dezvoltării acestor compartimente în rețeaua de instituții și centre de cercetare aplicată din țara noastră 1. Introducere Modelele de afaceri sunt utilizate, în principal, în încercarea de a aborda sau explica trei procese: 1) e-business și utilizarea tehnologiei informației în cadrul organizațiilor; 2) aspecte strategice, cum ar fi crearea de plus-valoare, avantaj competitiv și performanța firmei; și 3) inovare și transfer de tehnologie. Acestea ar putea fi evidențiate, respectiv, ca procese de organizare relevante mai ales pentru: 1) șefi de departamente operaționale, 2) directorii executivi, și 3) șefi departamente CDI. a. Modele de afaceri pentru inovare și transfer de tehnologie Conceptul de model de afaceri este utilizat cu succes și în domeniile de inovare și transfer de tehnologie. Două puncte de vedere complementare par să domine literatura de specialitate. Primul este că societățile comercializa idei si tehnologii inovatoare prin intermediul modelelor lor de afaceri. Al doilea este faptul că modelul de afaceri reprezintă o nouă dimensiune a inovării, care excede modurile tradiționale de abordare, bazate pe proces, produs și inovarea organizațională, implicând noi forme de cooperare și colaborare. Unele companii își diversifică portofoliile lor privind crearea de plus-valoare, prin introducerea de noi tehnologii în produsele existente, respectiv prin exploatarea oportunităților rezultate din utilizarea unor astfel de tehnologii în cadrul altor firme, partenere sau concurente. Integrarea noilor tehnologii necesită un nou model de afaceri în cazul în care potențialul de valorificare economică este de luat în considerare. Mai exact, în timp ce inovația tehnologică este importantă, s-ar putea să nu fie suficientă pentru a garanta supraviețuirea firmelor. Motivația este legată de faptul că tehnologia nu are nici o valoare intrinsecă (Chesbrough, 2007a; 2007b), modelele de afaceri fiind importante chiar și pentru tehnologii de uz general. În al doilea rând, concurența în domeniul tehnologic devine din ce în ce mai dură, iar costurile tot mai mari ale activității CDI, corelat cu scurtarea ciclului de viață al produselor, nu garantează obținerea unui profit satisfăcător. În aceste condiții, un model de afaceri mai bine construit va fi mai eficient decât o tehnologie superioară (Chesbrough, 2007a). b. Model de afaceri pentru inovare În afară de adoptarea unor modele de afaceri pentru a facilita inovarea tehnologică, firmele pot privi, de asemenea, modelul de afaceri ca o sursă de inovare în sine. Chesbrough (2003) a introdus noțiunea de inovare deschisă. Open Innovation este un mod de inovare în care companiile, mai degrabă decât bazându-se pe idei interne și analizând ceea ce se oferă în exterior, decid combinația optimă de valorificare a resurselor interne / externe de oportunități, având ca țintă finală transferul / comercializarea de produse / tehnologii / servicii inovative pe piață. Un concept asociat inovării deschise este spiritul antreprenorial de colaborare, care este definit ca "crearea de plus-valoare economică bazată pe noi idei generate în comun care rezultă din schimbul de informații și cunoștințe" (Miles, Miles, & Snow, 2006: 2). Deși autorii nu definesc în mod explicit modelul de afaceri, îl folosesc referindu-se la procesul organizațional și eforturile de

9 colaborare externe care caracterizează acest tip de activitate de rețea. Antreprenoriatul colaborativ implică existența unor modele afaceri inovative, colaborarea fiind mai complexă și ambițioasă decât simpla cooperare, în cazul în care rezultatele urmărite sunt clare și distribuția veniturilor așteptate poate fi negociată. Colaborarea implică de multe ori rezultate imprevizibile și se bazează pe încredere și un angajament comun față de valori precum onestitatea și un tratament echitabil. Într-o extindere a abordărilor sale anterioare, Chesbrough (2007b) s-a concentrat pe rețele în care actorii colaborează în co-crearea modelului de afaceri și a introdus noțiunea de modele de afaceri deschise. Potrivit autorului, companiile vizează în modelul lor de afaceri căutarea de idei și exploatarea lor în exterior, permițând totodată ca tehnologii dezvoltate intern și neutilizate să fie transferate către exterior, în cazul în care alte firme le pot valorifica pe baza potențialul lor economic. Modelul deschis de afaceri, conceput pentru partajarea sau licențierea tehnologiilor către terțe părți, putând deveni chiar o parte a activelor necorporale / proprietății intelectuale (Rivette & Kline, 2000; Rappa, 2001) deținute de către companie. Ca bună practică, managerii pot alcătui hărți ale modelelor de afaceri, în scopul de a clarifica procesele care stau la baza lor; astfel, hărțile devin o bază experimentală, pentru a lua în considerare alternativele posibile (Chesbrough, 2010). Rezumativ, unii cercetători susțin că modelul de afaceri poate fi asimilat cu un proces experimental anticipativ (McGrath, 2010). Hayashi (2009) remarcă faptul că multe companii au avut modele originale de afaceri care nu au funcționat și sugereaza ca companiile ar trebui să experimenteze pentru a "găsi" modelul de afaceri corect. Este nevoie de o cultură organizațională care încurajează angajații să investigheze numeroase abordări de tipul "what if". Procesul de a descoperi noi modele de afaceri s-ar putea să difere de la o organizație la alta, în diferite contexte competitive. Sheehan și Stabell (2007) susțin că organizațiile bazate pe cunoaștere ar putea necesita instrumente speciale pentru a discerne oportunitățile de creștere inovatoare. Ei susțin că organizațiile bazate pe cunoaștere pot fi clasificate în trei grupe: - Cu funcția de diagnostic, pentru a genera plus-valoare prin analiza problemelor și oferirea de soluții (de exemplu, firme de consultanță juridică și de audit); - Cu funcția de căutare, pentru a genera plus-valoare prin căutarea și definirea oportunităților (de exemplu, firme farmaceutice si cu activitate în domeniul biotehnologiei); - Cu funcția de design, pentru a genera plus-valoare prin formularea de concepte inovatoare și realizarea de prototipuri (de exemplu, birouri de arhitectură). Unii cercetători au încercat să dezvolte tipologii pentru inovare în modelele de afaceri. Giesen și colab. (2007) au propus că acestea pot fi clasificate în trei grupe: 1) modele inovative pe lanțul valoric industrial, prin deplasarea în noi industrii, redefinirea industriilor existente, sau crearea unora complet noi; 2) modele inovative în domeniul veniturilor, asociate inovațiilor în modul în care veniturile sunt generate, de exemplu prin re-configurarea mixului valoric produsului serviciu, sau prin noi metode de stabilire a prețurilor; 3) modele inovative în întreprindere, prin schimbarea rolului pe care o firmă îl are în lanțul valoric, care poate implica schimbări în întreprinderea extinsă și în raporturile cu angajații, furnizorii, clienții, inclusiv în raporturile dintre capacitățile sale de lucru și activele companiei. 2. Definiția, locul și rolul modelelor de afaceri în cadrul unei organizații Trăim într-o economie competitivă, care se schimbă rapid și cu doză mare de incertitudine, care complică luarea deciziilor în afaceri. Companiile beneficiază de noi tehnologii de comunicare, cu cicluri mai scurte de viață ale produselor, în contextul piețelor globale și unei concurențe acerbe. În acest context de mediu ostil, firmele ar trebui să fie capabile să gestioneze multiple canale de distribuție, lanțuri de aprovizionare complicate, scumpe, implementări IT în parteneriate strategice și să rămână suficient de flexibile pentru a reacționa pozitiv la schimbările pieței. Contrar

10 așteptărilor, conceptele și instrumentele software care ajuta managerii în luarea deciziilor strategice de afaceri sunt încă limitate, respectiv când instrumentele sunt cu adevărat utile, ca să poată evalua, înțelege, măsura și comunica sau chiar simula diferite modele de afaceri. Desigur, fiecare manager și antreprenor au o înțelegere intuitivă a modului în care funcționează activitățile afacerii sale și cum se creează valoare. Cu alte cuvinte, el are o înțelegere intuitivă a modelului de afaceri al companiei, dar chiar dacă acest model de afaceri influențează toate deciziile importante, în multe cazuri, dificil să-l comunice într-un mod clar și simplu. Și cum se poate decide cu privire la o anumită problemă de afaceri, în cazul în care nu este în mod clar înțeles de către părțile implicate? Prin urmare, ar fi interesant să existe un set de instrumente care să permită antreprenorilor să înțeleagă care este modelul lor de afaceri și din ce elemente esențiale este compus, instrumente care ar permite să comunice cu ușurință acest model altora și să producă schimbări, în scopul de a afla mai multe despre oportunitățile lor de afaceri. În ultima două decenii, știința și tehnologia decenii au cunoscut un avans impresionant, motivat în primul rând, prin cucerirea de noi piețe pe bază de expansiune geografică și / sau introducerea de noi produse și, în al doilea rând, prin reducerea costurilor prin adoptarea de noi tehnologii inovative. Acest lucru se explică prin faptul că "în această căutare pentru inovare, frontierele științei și tehnologiei sunt extinse, ceea ce duce la noi domenii de cunoaștere și de cercetare. În plus, se susține că, deoarece serviciile sunt în general, mai diverse decât bunurile fabricate, diversitatea lor, de asemenea, crește odată cu creșterea relativă a dimensiunii sectorului de servicii. Și nu este, cu siguranță, nici o îndoială că contribuția sectorului de servicii la formarea PIB-ului și la ocuparea forței de muncă a devenit majoritară (OECD 2001). a. Ce este un model de afaceri? Termenul de model de afaceri sugerează intuitiv că are legătură cu afaceri și cu modele. O căutare rapidă în versiunea online a Dicționarului Cambridge nu produce nici un rezultat pentru termenul complet, dar dă următoarele definiții pentru cei doi termeni luați separat: Afaceri: activitatea de cumpărare și de vânzare de bunuri și servicii, sau o anumită companie care face acest lucru, sau locul de muncă necesar pentru a câștiga bani; Modelul: o reprezentare, fie a unui obiect fizic, care este de obicei mai mic decât obiectul real, sau ca o simplă descriere a obiectului care ar putea fi utilizată în calcule. Legat de prima definiție se poate spune că activitatea pe termen lung în modelul de afaceri se referă la "activitatea de cumpărare și de vânzare de bunuri și servicii" și de a "câștiga bani". Legat de a doua definiție, se poate spune că termenul de model se referă la "o reprezentare a ceva ca o simplă descriere a obiectului care ar putea fi utilizată în calcule". Prin combinarea celor două, avem o prima înțelegere simplă, care este faptul că un model de afaceri este o reprezentare a modului în care o companie cumpără și vinde bunuri și servicii și câștigă bani. În general, scopul de a crea un model este de a ajuta să se înțeleagă, să se descrie, sau să se estimeze cum funcționează lucrurile în lumea reală prin explorarea unei reprezentări simplificate a unei anumite entități sau fenomen. Astfel, în cazul unui model de afaceri, modelul (de exemplu, reprezentarea) va ajuta să se înțeleagă, să se descrie și să se estimeze "activitatea de cumparare si vanzare de bunuri și servicii" și de a "câștiga bani", de către o anumită companie. Trebuie menționat și faptul că există unele confuzii privind modelul de afaceri, total diferit de așanumita "modelare de afaceri", care este legată de proces și cu care adesea este confundat. De asemenea, trebuie menționat că există și o dezbatere actuală cu privire la diferența dintre strategie și modele de afaceri (Stähler 2002; Seddon și Lewis 2003). b. Utilitatea modelelor de afaceri Prima zona în care modelele de afaceri pot contribui la înțelegerea și comunicarea logicii unei afaceri, de către o firmă, se asociază cu acțiunile de a identifica, vizualiza, înțelege și comunica aspectele fundamentale ale afacerii. La o analiză sumară constatăm: - Identificare: modelul de afaceri al unei companii este o reprezentare simplificată a logicii sale de afaceri. Cu toate acestea, așa cum există astfel de modele de afaceri ca și concepte abstracte

11 sau ca modele mentale, parte a raționamentelor antreprenorilor, în multe cazuri, aceste persoane nu sunt capabile să comunice acest model de afaceri într-un mod clar (Linder și Cantrell 2000). În plus, pentru că oamenii au diferite modele mentale ei nu vor înțelege în mod automat același lucru în cadrul unui model de afaceri. Astfel, un cadru generic (de exemplu, o ontologie) pentru a descrie modele de afaceri devine necesară. Un astfel de cadru poate fi înțeles ca un limbaj comun între părțile interesate, pentru a defini idei structurate, cu scopul de a le enunța întrun mod pe care toată lumea să-l înțeleagă. - Vizualizare: se asociază cu capacitatea omului de a procesa cu succes informatii complexe, cu caracter teoretic și empiric, prelucrarea informațiilor prin intermediul sistemului vizual putând crește substanțial gradul în care complexitatea pot fi înțeleasă cu succes (Rode 2000). Utilizarea unei ontologii pentru a identifica modelele de afaceri, implică și nevoia unui efort suplimentar pentru ca ele pot fi reprezentate grafic (Gordijn și Akkermans 2003). - Intelegerea: În prezent, modelele de afaceri sunt tot mai complexe, în special cele cu un puternic conținut de tehnologie informatică și cuprinzând o componenta de e-business. Relațiile dintre diferitele elemente ale unui model de afaceri și factorii de succes decisivi nu sunt întotdeauna evidente. De aceea, modelele de afaceri ajută la identificarea și înțelegerea elementelor relevante dintr-un domeniu specific și a relațiilor dintre ele (Morecroft 1994; Ushold și King 1995). În plus, reprezentarea vizuală a unui model de afaceri poate îmbunătăți în mod semnificativ înțelegerea sa. - Comunicare: Capacitatea de a comunica un model de afaceri către alte părți interesate este esențială. Concret, formalizarea modelelor de afaceri și exprimarea acestora într-un mod cât mai tangibil ajuta clar managerii pentru ca să comunice și să împărtășească înțelegerea lor către alte părți interesate (Fensel 2001). Al doilea domeniu în care conceptul de model de afaceri poate contribui este cel al analizei logicii de afaceri al unei companii. Concret, ele pot îmbunătăți controlul (măsurarea, observarea și compararea) asupra activității unei companii. Măsurarea: După ce, într-o primă etapă, s-a identificat modelul de afaceri este mai ușor să se identifice măsurile necesare în vederea îmbunătățirii managementului unei companii. În acest sens, un model de afaceri vizează zonele unei afaceri care trebuie monitorizate, mai ales că, de exemplu în domeniul de e-business, parametrii de control nu sunt clar definiți. Observarea: Logica de afaceri a unei companii se schimbă în mod constant din cauze interne și externe. Prin urmare, o abordare structurată pentru a modelelor de afaceri este importantă pentru a înțelege evoluția în timp a proceselor asociate. Compararea: Similar cu analiza evoluției modelului de afaceri al unei companii de-a lungul timpului, este necesară și o abordare structurată care să-i permită o analiză comparativă raportat la concurență. Al treilea domeniu de contribuție a modelelor de afaceri este cel al îmbunătățirii managementului firmei. Conceptul de model de afaceri ajută la îmbunătățirea activităților de proiectare, planificare, adaptare și implementare a unei strategii de afaceri. În plus, cu un model de afaceri adecvat, o companie poate să reacționeze mai rapid la schimbările din mediul de afaceri. În cele din urmă, conceptul de model de afaceri îmbunătățește alinierea, organizarea mai bună și adoptarea unei tehnologii adecvate unei anume afaceri. Proiectare: Proiectarea unui model de afaceri coerent în cazul în care toate elementele se consolidează reciproc sau optimizarea sa nu este o sarcină ușoară. În prezent modelele de afaceri sunt destul de complexe și succesul lor este adesea bazat pe interacțiunea unui număr de elemente aparent minore. Beneficiind de o ontologie a unui model de afaceri, care descrie

12 elementele esențiale de construcție și relațiile lor, va facilita managerilor proiectarea unui model de afaceri durabil. Planificare și punere în aplicare: Atunci când o companie decide să adopte un nou model de afaceri sau să-l schimbe pe cel existent, identificarea și vizualizarea acestui model va îmbunătăți planificarea, implementarea și adaptarea sa la schimbări. În acest sens, Linder și Cantrell (Linder și Cantrell 2000) vorbesc despre așa-numitele modele de schimbare, care sunt logica de bază pentru modul în care o firmă se va adapta în timp, pentru a rămâne profitabilă într-un mediu dinamic. Reactivitate: Odată ce un model de afaceri a fost identificat, cartografiat și înțeles de către manageri, acestea sunt bazele pentru îmbunătățirea vitezei și capacității de reacție la presiuni externe. Potrivit Petrovic și Kittl (2001), proiectantul unui model de afaceri poate modifica cu ușurință anumite elemente ale unui model de afaceri existent. Acest lucru este fără îndoială esențial într-un peisaj competitiv incert și în schimbare rapidă. Alinierea: S-a argumentat deja că noțiunea de model de afaceri poate servi ca un liant în triunghiul de strategie, organizare și tehnologie de afaceri. Cu alte cuvinte, se creează un fel de legătură conceptuală, care face mai ușoară adecvarea între tehnologie și valoarea sa economică. Îmbunătățirea în luarea deciziilor: Acceptând că modelul de afaceri îmbunătățește înțelegerea și comunicarea se deduce că factorii de decizie sunt sprijiniți în a lua decizii mai bune, modelele de afaceri reprezentând o nouă unitate de analiză (Stähler 2002), care prin observare și comparare, ajută la definirea măsurilor și, prin urmare, contribuie la îmbunătățirea luării deciziilor. O a patra zonă de influență a modelelor de afaceri se referă la analiza posibilelor evoluții ale unei companii. Noțiunea de model de afaceri contribuie la întărirea inovării și prefigurării evoluțiilor viitoare, prin adoptarea de portofolii de modele de afaceri și prin utilizarea de instrumente de simulare adecvate. Inovare: Un model de afaceri conceptual și modular poate stimula inovarea. De fapt, specificând un set de elemente ale modelului de afaceri și blocurile aferente, precum și relațiile lor funcționale, este similar cu a face combinații cu piese LEGO. Limitările sunt asociate numai cu imaginația proiectantului modelului de afaceri și piesele sale constitutive. Amit și Zott (2001) percep în mod explicit modelul de afaceri ca pe un locus de inovare. Portofoliul modelelor de afaceri: În baza existenței unui exces de diversitate în teoria evoluționistă (Allen 2001) se poate argumenta că ar putea fi interesant pentru o companie în a-și dezvolta un portofoliu de modele de afaceri, cu scopul de a fi pregătite pentru evoluții viitoare. Simula și testare: Simularea și testarea modelelor de afaceri este, evident, visul fiecărui manager. Deși simularea nu va fi niciodată capabilă să prezică exact viitorul, acesta este un mod de a face experimente cu risc minim, fără a periclita o organizație (Sterman 2000). Prin simularea și testarea posibilelor modele de afaceri, managerii vor fi mai bine pregătiți pentru viitor. Sugestiv, în domeniul e-business Richards și Morrison (2001) compară acest tip de instrument de simulare cu un fel de simulator de zbor, care permite construirea unei mai bune strategii de e-business. c. Ontologia modelului de afaceri Pentru a crește nivelul de finețe al unui model de afaceri, se divizează cei patru piloni ai ontologiei modelului de afaceri în nouă blocuri interconectate funcțional. c.1. Elementul value proposition - plusvaloare Value proposition plusvaloare - este primul dintre cele nouă elemente ale modelului de afaceri și ontologia asociată poate fi înțeleasă ca setul de beneficii / avantaje (produse și servicii, precum și servicii cu valoare adăugată complementare, care sunt oferite pentru a îndeplini nevoile clienților) care sunt oferite de către firmă unui anumit segment de clienți.

13 c.2. Clienți țintă Grupul de clienți țintă reprezintă al doilea element ontologic al modelului de afaceri. Selectarea unui grup de clienți țintă ai companiei se asociază cu noțiunea de segmentare eficientă a pieței, care să permită unei companii să aloce resursele investiționale destinate clienților care vor fi cei mai atrași de oferta primită. Există o distincție clară între grupurile de clienți țintă și / sau clienții individuali, denumite în mod obișnuit ca business-to-business (B2B) și business-to-consumer (B2C). Definirea grupului de clienți țintă ajută, de asemenea, o firmă să-și definească prin care căi de distribuție vrea - în mod eficient - să ajungă la clienții săi. c.3. Căi de distribuție Calea de distribuție este al treilea element ontologic al modelului de afaceri și reprezintă legătura dintre propunerile valorice ale unei firme și grupul de clienți țintă. O cale de distribuție permite unei companii să ofere valoare către clienții săi, fie direct, de exemplu, printr-un departament de vânzări sau pe o pagina web, sau indirect, prin intermediari, cum ar fi detailiști, brokeri sau cybermediaries. O cale de distribuție descrie cum o companie intră în contact cu clienții săi. Scopul acesteia este de a produce cantitățile potrivite de produse sau servicii, care să devină disponibile la locul și momentul potrivit, pentru oamenii potriviți (Pitt, Berthon et al 1999). c.4. Relațiile cu clienții Al patrulea element ontologic al modelului de afaceri se referă la relațiile unei companii cu clienții săi. Toate interacțiunile cu clienții afectează relația pe care o companie o construiește cu clienții săi. Firmele trebuie să-și definească cu atenție tipul de relații pe care doresc să le stabilească cu fiecare categorie de clienți. Profiturile obținute din relațiile cu clienții reprezintă ținta tuturor întreprinderilor. Aceste profituri se pot realiza prin achiziționarea de noi clienti, consolidarea profitabilității clienților existenți și extinderea colaborării cu clienții actuali (Grant și Schlesinger 1995). Companiile trebuie să analizeze datele clienților, în scopul de a evalua tipul de client pe care doresc să-l atragă, dacă eforturile făcute pentru menținerea lor sunt profitabile și sunt susceptibile de o creștere a vânzărilor (Blattberg, Getz et al. 2001). În aceste condiții, firmele trebuie să-și definească o serie de mecanisme prin care doresc să dezvolte și să mențină relațiile cu clienții. Aceasta înseamnă utilizarea unor mecanisme de optimizare a achiziției, păstrării și creșterii vânzărilor, precum și maximizarea valorii oferite în relația cu clienții, pe tot parcursul ciclului său de viață (Blattberg, Getz et al. 2001). c.5. Capabilități Capabilitatea este al cincilea element ontologic al modelului de afaceri. Wallin (2000) a descris capabilitățile ca modele repetabile de acțiune în utilizarea activelor pentru a crea, produce si / sau oferi produse și servicii pe piața. Astfel, o firmă trebuie să dispună de un set de capabilități în scopul de a oferta o plusvaloare către clienți. Aceste capacități depind de activele sau de resursele firmei (Bagchi și Tulskie 2000). Analizându-și capacitățile sale de bază, companiile își eficientizează organizarea și își întăresc avantajul competitiv. c.6. Activități și legături funcționale Activitățile și legăturile funcționale se grupează al șaselea element ontologic al modelului de afaceri. Așa cum s-a menționat anterior, scopul principal al unei companii este crearea de plusvaloare în beneficiul clienților săi, dispuși să plătească pentru serviciile și produsele achiziționate. Această acțiune este rezultatul unui set de activități și legături funcționale pe care firma le desfășoară în cadrul unui lanț valoric (Porter 2001), precum Supply Chain Management (SCM), Efficient Customer Response (ECR), sau e-procurement. c.7. Rețeaua de parteneriate Al șaptelea element ontologic al modelului de afaceri este rețeaua de parteneriat. O rețea de parteneriat al unei companii vizează care set de activități și ce resurse se distribuie între parteneri. În general, parteneriatele și alianțele au devenit o componentă esențială în strategiile implementate de cele mai multe companii. Deși au fost folosite de unele firme de zeci de ani,

14 parteneriatele și alianțele actuale de s-au schimbat semnificativ. Conceptele tradiționale de societăți mixte (de exemplu pentru penetrarea de noi piețe grupate geografic) au fost înlocuite cu alianțe strategice, care au ca scop crearea și consolidarea unor poziții avantajoase ale firmelor implicate, într-un mediu extrem de competitiv (Dussauge și Garrette 1999). c.8. Fluxul de venituri Fluxul de venituri este al optulea element ontologic al unui model de afaceri și măsoară capacitatea unei firme de a transforma valoarea pe care o oferă clienților săi în bani și surse de venituri disponibile ritmic. Modelul veniturilor unei firme poate fi compus din diferite surse, care pot avea diferite mecanisme de stabilire a prețurilor. O mare varietate de mecanisme de stabilire a prețurilor sunt practicate, mai ales de către firmele a căror activitate se bazează pe tehnologii informaționale, internetul având un mare impact asupra prețurilor, care sunt mult mai ușor comparabile. Ca urmare, acest fapt va determina firmele să abandoneze sistemul de prețuri fixe, iar aceste schimbări pot oferi clienților libertatea de alegere și trecere de la poziția de preț acceptat la situația de preț impus (Pitt, Berthon et al. 1999). c.9. Structura costurilor Acest element măsoară toate costurile suportate de către o firmă, cu scopul de a se menține în piață și a oferi plus-valoare clienților săi. În acest sens, firma trebuie să se concentreze pe competențele și activitățile sale de bază și trebuie să utilizeze eficient parteneriate, în vederea reducerii costurilor (de ex. cheltuielile de marjă și de exploatare brute). Pe baza celor prezentate anterior, se definește modelul pilot pentru organizații de transfer tehnologic ca fiind un model de afaceri de tip CANVAS. Pentru a determina acest model se folosește un set de întrebări cheie, așa cum se prezintă în cele ce urmează. 3. Întrebări adresate organizațiilor membre in ReNITT 1. Key Partners - Cine sunt partenerii cheie? - Cine sunt furnizorii cheie? - Ce resurse cheie achiziționam de la parteneri? - Ce activități cheie realizează partenerii? Motivațiile pentru parteneriat: Optimizare și economisire Reducerea riscurilor și incertitudinilor Achiziția de resurse și activități speciale 2. Key Activities - Ce activități cheie necesita oferta noastră de servicii? - Ce activități cheie se asociază relațiilor cu clienții? - Ce activități cheie sunt asociate fluxurilor de venituri? Categorii: Producție Servicii Infrastructura/rețea 3. Value Proposition - Care este oferta adresata clienților? - Care dintre problemele clienților îi ajutăm să și le rezolve? - Ce pachete de produse și servicii oferim diferitelor categorii de clienți? - Ce nevoi ale clienților sunt satisfăcute? Caracteristici: Noutate Performanta Personalizare Design Preț Controlul riscurilor Accesibilitate Comoditate/utilitate 4. Customer Relationships - Ce tipuri de colaborare dorește fiecare categorie de clienți să stabilim și să dezvoltam? - Care tipuri de colaborări sunt deja implementate? - Cum se încadrează acestea în cadrul ansamblului din modelul nostru de afaceri? - Cât de importante sunt? Exemple: Asistenţă directa Servicii standard Servicii dedicate Co-creaţie 5. Customer Segments - Pentru cine oferim servicii? - Cine sunt cei mai importanți clienți? Exemple: Piața în ansamblu Nişe de piață Segmente de piață Piețe diversificate 6. Key Resources - De ce resurse cheie este nevoie în oferta noastră de servicii? - De ce resurse cheie este nevoie în relația cu clienții? - De ce resurse cheie este nevoie în fluxul de venituri? Tipuri de resurse: Materiale Intelectuale (brevete, mărci, copyrights etc.) Personal Financiare

15 7. Channels - Prin ce metode doresc categoriile de clienți să fie contactați? - Cum comunicăm cu ei astazi? - Cum se armonizează aceste metode? - Care metode sunt mai eficiente? - Care sunt mai economicoase? - Cum adaptam aceste metode la practicile curente ale clienților? Etapele de lucru: 1. Creșterea gradului de conștientizare 2. Evaluare si decizie 3. Cumpărare 4. Livrare 5. Servicii post-vânzare 8. Cost Structure - Care sunt cele mai importante costuri aferente modelului nostru de afacere? - Care dintre resursele cheie sunt cele mai scumpe? - Care dintre activitățile cheie sunt cele mai scumpe? Tipuri de resurse: Orientate pe costuri (structura de costuri cea mai flexibilă, oferta bazată pe preț minim, procedura de lucru standard, externalizare semnificativă) Orientată pe valoare adăugată / calitate Caracteristici tip: Costuri fixe (salarii, chirii, utilități) Costuri variabile Dezvoltare cantitativă Dezvoltare calitativă / de domeniu 9. Revenue Streams - Pentru ce servicii sunt clienții noștri dispuși să plătească cu adevărat? - Pentru ce plătesc ei astăzi? - Care este modalitatea de plată actuală? - Cum ar prefera sa plătească? - În ce măsură fluxul de venituri contribuie la cifra de afaceri totală? Tip: Vânzare de active Preț de utilizare Taxe de abonament Împrumut/închiriere/ leasing Licențiere Taxe de brokeraj Reclama Preţuri fixate: Preturi de catalog Preț pe produs Preț de client Preţuri pe volum vânzări Preţuri dinamice: Negociate Bazate pe înțelegerea, anticiparea şi influențarea clientului Bazate pe marketing în timp real. 10. Brainstorming Space Modelul de afaceri are o definire cuprinzătoare şi descrie cum să faci bani generând şi "valoare" pentru diferite grupuri de interese, chiar dacă nu se obține imediat un flux de venituri. Modelul de afaceri Canvas are anumite limitări, iar în contextul entităților ReNITT cea mai importantă problemă conceptuală se referă la gruparea categoriilor de beneficiari, care contribuie totodată la definirea ofertei de servicii, de ex. aceștia pot juca atât rolul de parteneri cât şi de clienți, iar câteodată pot deveni chiar resurse. Elementele de analiză prezentate mai sus, sunt prezentate mai jos în format original.

16

17 cercetare aplicativă din România implementarea unui model pilot pentru compartimentele de specialitate

18

19 4. Model CANVAS POLITECH UPB 1. Key Partners - Cine sunt partenerii cheie? - Cine sunt furnizorii cheie? - Ce resurse cheie achiziționăm de la parteneri? - Ce activități cheie realizează partenerii? Cine sunt partenerii cheie? -Entităţi de transfer tehnologic -Universităţi sau alte instituţii de învăţământ superior -Instituţii de cercetare publice sau private -Incubatoare tehnologice şi de afaceri -Parcuri științifice şi tehnologice -Clustere, poli de competitivitate -Agenţii de dezvoltare regională, ONG-uri, Asociaţii profesionale -Consorţii pentru competiții de proiecte - Ce resurse cheie achiziționăm de la parteneri? -Contacte cu potențiali clienți -Competenţe atrase prin colaborări -Facilităţi tehnologice şi de afaceri -Acces la resurse de finanțare - Ce activităţi cheie realizează partenerii? -Furnizarea de resurse şi activitati speciale -Optimizare şi economisire resurse prin colaborare 2. Key Activities - Ce activităţi cheie necesită propunerile noastre "valorice"? - Ce activităţi cheie sunt necesare lanțurilor noastre de distribuție? - Ce activităţi cheie se asociază relațiilor cu clienții? - Ce activităţi cheie sunt asociate fluxurilor de venituri? -Promovare, brokeraj tehnologic şi de afaceri -Consultanţă, mentorat -Formare profesională -Organizare evenimente tematice 3. Value Proposition - Ce "plusvaloare" se oferă clienților? - Care sunt problemele clienților şi cum îi ajutăm să şi le rezolve? - Ce pachete de produse şi servicii oferim diferitelor categorii de clienți? - Ce nevoi ale clienților sunt satisfăcute? Ce "plusvaloare" se oferă clienților? -Calitatea serviciilor -Răspuns prompt la solicitări -Expertiza profesională - Care sunt problemele clienților şi cum îi ajutăm să şi le rezolve? -Management si valorificare IPR -Îmbunatăţire modele de afaceri -Închiriere facilități tehnologice şi de afaceri, în parteneriat cu entităţi din ReNITT -Dezvoltare competenţe antreprenoriale -Servicii de publicitate (conferințe, târguri, mese rotunde etc.) -Acces la resurse complementare (autorităţi publice, fonduri de finanțare, organizații reprezentative etc.) -Controlul riscurilor - Ce pachete de produse şi servicii oferim diferitelor categorii de clienți? -Consultanta IPR, tehnologica şi de piață -Audit de inovare şi de performanţă -Planuri de afaceri, studii de impact şi fezabilitate -Conexiuni profesionale, exploatare oportunități (parteneriate, relații cu clienții, networking) -Instrumente: IPR Helpdesk ( Enterprise Europe Network ( IMProve ( IPScore ( CVIU ( BP ( ANTREPRENOR ( Business Model CANVAS ( - Ce nevoi ale clienților sunt satisfăcute? -Creştere competitivitate -Inovare pentru dezvoltare Branding 4. Customer Relationships - Ce tipuri de colaborare dorește fiecare categorie de clienți să stabilim şi să dezvoltăm? - Care tipuri de colaborări sunt deja implementate? - Cum se încadrează acestea în cadrul ansamblului din modelul nostru de afaceri? - Cât de importante sunt? -Asistenţa directă, în contact direct cu clienții -Servicii personalizate -Servicii prin facilitați internet - Servicii de intermediere co-creație 5. Customer Segments - Pentru cine oferim "valoare"? - Cine sunt cei mai importanți clienți? -Mediul CDI şi socio-economic (studenți, cadre didactice, cercetători, IMM-uri etc.) -Centre de cercetare, grupuri științifice, firme mari, ONG-uri profesionale. 6. Key Resources - De ce resurse cheie este nevoie în oferta noastră "valorică"? - De ce resurse cheie este nevoie în lanțurile noastre de distribuție? - De ce resurse cheie este nevoie în relația cu clienții? - De ce resurse cheie este nevoie în fluxul de venituri?

20 -Birou şi spaţii organizare evenimente -Facilităţi multi-media moderne -Expertiză, competenţe şi abilitați profesionale -Programe de formare profesională autorizate ANC -Acces la resurse materiale, umane şi financiare 7. Channels - Prin ce metode doresc categoriile de clienți să fie abordați? - Cum ii abordam acum? - Cum se armonizează aceste metode? - Care metode sunt mai eficiente? - Care sunt mai economicoase? - Cum adaptăm aceste metode la practicile curente ale clienților? -Contacte directe şi consultanţă personalizată pre şi post contractuală -Mijloace social-media / tehnologii web-based (Facebook, Twitter, portaluri web, etc.) -Evenimente informale (conferinţe, târguri, mese rotunde, forum-uri, dezbateri publice etc.) 8. Cost Structure - Care sunt cele mai importante costuri aferente modelului nostru de afacere? - Care dintre resursele cheie sunt cele mai scumpe? - Care dintre activitățile cheie sunt cele mai scumpe? -Costuri fixe (salarii, utilităţi susţinute de UPB) -Costuri variabile (participări şi organizare evenimente, deplasări, dotări cu active corporale şi necorporale) -Dezvoltare competenţe profesionale personal propriu, autorizări cursuri formare profesională -Orientarea pe costuri minime, în cadrul legii achizițiilor publice conform statutului UPB -Orientarea pe valoare / calitate, în contextul brandului UPB 9. Revenue Streams - Pentru ce "valoare" sunt clienții noștri dispuși să plătescă cu adevărat? - Pentru ce plătesc ei astăzi? - Care este modalitatea de plată actuală? - Cum ar prefera să plătească? - În ce măsură fiecare flux de venituri contribuie la cifra de afaceri totală? -Proiecte finanțate din fonduri publice -Servicii formare profesională şi de specialitate (transfer tehnologic şi inovare) -Licenţiere tehnologii -Reclamă şi publicitate -Taxe de participare la evenimente -Sponsorizări, donații

21 cercetare aplicativă din România implementarea unui model pilot pentru compartimentele de specialitate Elementele de analiză prezentate mai sus, sunt prezentate mai jos în format original.

22

23 Activitatea II.3 Elaborarea unui plan de implementare a modelului pilot 1. Obiectivele pilotării şi resurse necesare În aceste condiții, potrivit punctele slabe identificate, au fost definite următoarele obiective pentru a stimula și de a îmbunătăți transferul de tehnologie: Crearea unei culturi instituționale pentru transferul de tehnologie; Consolidarea cooperării între întreprinderi, instituții de cercetare și dezvoltare și structurilor de sprijinire a afacerilor implicate in domeniul transferului de tehnologie, cu scopul de a utiliza resursele existente și disponibile cât mai eficient; Îmbunătățirea serviciilor de incubare, pentru a promova și a accelera comercializarea de noi idei și invenții, care provin din activități CDI, derulate în instituții publice, în companii și de către cetățeni; Disponibilizarea și utilizarea eficientă a fondurilor de demarare și accelerare afaceri inovative, finanțate din surse publice și private; Creșterea gradului de cunoaștere asupra serviciilor de transfer de tehnologie și de incubare disponibile, pentru a valorifica oportunitățile disponibile și folosirea pe scară largă a schemelor suport pentru comercializarea de tehnologii.. Participanţi Denumire POLITECH UPB INCDMTM CTT CRTTC Rol Centru de transfer tehnologic universitar (toate domeniile de specializare inteligentă) Centru Releu de Transfer Tehnologic şi Consultanţă din INCD (tehnologia informatiei, mecatronica s.a.) IPA S.A. CIFATT Craiova Incubator Tehnologic şi de Afaceri din Institut de Cercetari privat (inginerie electronica/electrica s.a.) Responsabilităţi: La nivel naţional se pune un accent deosebit pe promovarea domeniilor cu potenţial de specializare inteligentă. De aceea, domeniile selectate pentru pilotarea modelului de organizaţie de transfer tehnologic sunt: tehnologia informaţiei, mecatronică, textile si pielărie, industria alimentară, inginerie electronică/electrică. Trebuie luate în considerare particularităţile mediului de afaceri din România, precum şi caracteristicile culturale şi posibilităţile reale de implementare ale unui model particular. Echipa de pilotare Denumire Rol UPB Coordonator INCDMTM Participant, cu rol pe aspectele de natura tehnico-stiintifica si economico-financiara INCDTP Participant, cu rol pe aspectele de natura tehnico-stiintifica si economico-financiara ARoTT Participant, cu rol pe aspectele de natura procedurala si metodologica ICPE CA Participant, cu rol pe aspectele de natura tehnico-stiintifica si economico-financiara IRECSON Participant, cu rol pe aspectele de analiza de piata si procesare date de sinteza

24 Responsibilităţi: UPB va coordona activităţile de pilotare şi va orienta analiza pe domeniiile de specializare inteligentă, cu referire la domeniile de cercetare aplicativă dezvoltate de către cadrele didactice şi cercetătorii din universitate, în parteneriat cu INCD-urile, firme etc. ARoTT este autoritatea profesională în domeniul transferului tehnologic şi inovării şi va avea rol de a analiza şi stabili cadrul metodologic, respectiv va coordona elaborarea procedurilor de lucru specifice. Cele trei INCD-uri vor face analiza preponderent din perspectiva economico-financiară, pornind de la sectoarele industriale prioritare din ţara noastră, în speţă, cu aplicabilitate directă în profilul lor de activitate: textile şi pielarie, industrii creative, industria auto şi componente, tehnologia informaţiei şi comunicatiilor, bioeconomie, în corelaţie cu domeniile lor de specializare inteligentă: TIC, energie-mediu, eco-nanotehnologii şi materiale avansate, sănătate, bioeconomie. IRECSON va coordona ancheta în rândul enităţilor ReNITT, care se adresează managerului entităţii observate sau unei persoane din conducerea entităţii respective, persoană care are o imagine de ansamblu asupra situaţiei actuale privind activitatea şi problemele cu care entitatea se confruntă pe piaţa inovării. Transmiterea şi colectarea chestionarelor către/de la grupul ţintă se va realiza prin , completarea chestionarului urmând a fi făcută prin autoînregistrare. Procesarea datelor va fi realizată cu ajutorul programului informatic IRECSond, care permite încărcarea datelor, validarea şi prelucrarea acestora.

25 2. Criterii de evaluare indicatori de performanţă Pentru analiza performanței transferului de cunoaștere se lucrează cu șapte indicatori de performanță de bază: Un indicator pentru numărul de acorduri de cercetare încheiate între organizațiile publice de cercetare și firme (sau alți utilizatori din sectorul public și / sau privat de cercetare); Trei indicatori de intrare (sau de conducere) corespunzători capacității de comercializare a rezultatelor cercetării științifice: dezvăluiri de invenții, cereri de brevet și brevete acordate; Trei indicatori de rezultat (ieșire) corespunzători utilizării efective a descoperirilor științifice din domeniul public de către mediul de afaceri: licențe valorificate, firme spin-off înființate și venituri realizate din licențiere. Cei trei indicatori de intrare referitori la capacitatea de comercializare a cunoașterii au o importanță moderată în politica entităților publice de CDI, deoarece aceștia nu măsoară absorbția efectivă a cunoștințelor de către firmele interesate. Funcția lor principală este de a identifica potențialul producției științifice cu valoare comercială si de a analiza factorii care cresc eficiența cu care instituțiile publice (în primul rând prin intermediul organizațiilor de transfer afiliate / gazduite) realizează transferul de cunoștințe către mediul de afaceri. De exemplu, procentul de brevete care au fost licențiate este un indicator al eficienței, iar datele cu privire la totalul brevetelor acordate intervine în calculul respectivei eficiențe. Cei trei indicatori de ieșire sunt mai valoroși pentru politica entităților publice de CDI, deoarece aceștia sunt strâns legați de comercializarea rezultatelor științifice obținute. O comparație a performanțelor naționale obținute, cu privire la acești trei indicatori de rezultat, este de mai mare interes decât comparația privind la cererile de brevet depuse sau numărul de brevete acordate. În cele mai multe cazuri, este de dorit să fie colectate și alte date pentru a construi indicatori suplimentari. Toate întrebările suplimentare trebuie să fie incluse în diferite instrumente de testare, de tipul anchete sau sondaje de opinie. Patru dintre indicatorii principali vor fi colectați la nivel regional, de ex. analizând dacă firmele sunt situate în aceeași regiune geografică ca și entitatea publică de cercetare sau nu: Localizarea firmelor care finanțează acorduri de cercetare; Veniturile din licențieri în funcție de locația firmelor; Locul de amplasare al licențiaților; Localizarea firmelor de tip spin-off. Metodologia de analiză a activităţii Reţelei Naţionale de Inovare şi Transfer Tehnologic (ReNITT) este prezentată în cele ce urmează: A. Premise În cadrul proiectului sectorial Dezvoltarea capacitatii de transfer si comercializare a rezultatelor din cercetare in cadrul institutelor si centrelor de cercetare aplicativa din Romania implementarea unui model pilot pentru compartimentele de specialitate, implementat de un consorţiu format din Universitatea Politehnică Bucureşti, INCD Mecatronică şi Tehnica Măsurării (INCDMTM), INCD Textile Pielărie (INCDTP), INCD Inginerie Electrică (ICPE-CA), Asociaţia Română pentru Inovare şi Transfer Tehnologic (AROTT) şi CIT-IRECSON Centrul de Informare Tehnologică, se urmăreşte realizarea unei cercetări în cadrul entităţilor membre ReNITT pentru identificarea problemelor cu care se confruntă membrii reţelei. Cercetarea întreprinsă va contribui la realizarea prin proiect a modelului pilot de transfer şi comercializare, care se adresează în mod direct entităţilor ReNITT.

26 B. Obiective In cadrul proiectului, una dintre principalele activităţi o constituie Elaborarea modelului pilot care să stea la baza dezvoltării compartimentelor de specialitate pentru transfer şi comercializare a rezultatelor cercetării din reteaua de institutii şi centre de cercetare aplicată din tara noastră. Pentru creşterea gradului de relevanţă a modelului la nivel naţional, s-a convenit în cadrul parteneriatului ca analiza ReNITT realizată în ETAPA I a proiectului să fie completată şi cu alte informaţii actualizate despre activitatea de ITT pentru perioada În acest sens, pentru evaluarea activităţii reţelei din ultimii 3 ani, a fost demarată o cercetare pe bază de chestionar în rândul mebrilor ReNITT. Rezultatele acestei cercetări vor contribui la calibrarea modelului pe nevoile ReNITT pentru o revigorare a activităţilor membrilor reţelei prin implementarea modelului. Obiectivele cercetării sunt: Activităţile entităţilor ReNITT ; Resursele umane la nivelul reţelei; Bariere în calea inovării; Piaţa inovării Modalităţi de creştere a contribuţiei inovării la dezvoltarea regională Cercetarea este un studiu cantitativ realizat prin anchetă exhaustivă în rândul entităţilor ReNITT. C. Grupul ţintă vizat în cadrul analizei Grupul ţintă vizat în cadrul analizei este format din membrii reţelei ReNITT, entităţi înfiinţate prin Hotărârea nr. 406 din 2 aprilie 2003, pentru aprobarea Normelor metodologice specifice privind constituirea, funcţionarea, evaluarea şi acreditarea entităţilor din infrastructura de inovare şi transfer tehnologic, precum şi modalitatea de susţinere a acestora : centre de transfer tehnologic (CTT), centre de informare tehnologică (CIT) şi incubatoare tehnologice şi de afaceri (ITA). Structura reţelei după tipul membrilor acesteia este prezentată în figura de mai jos.

27 D. Elaborarea instrumentarului pentru culegerea de informaţii CIT-IRECSON a elaborat o primă formă a chestionarului anchetei, formă ce a fost discutată cu partenerii de proiect UPB, INCDMTM, INCDTP, ICPE-CA şi AROTT. Consultările cu ANCSI au fost deosebit de importante pe tot parcursul proiectării chestionarului în vederea obţinerii unei forme optime a acestuia şi asigurării fluenţei procesului de culegere a datelor. De asemenea au fost realizate scrisori către unităţile ReNITT prin care persoanele respondente au fost informate cu privire la scopul şi importanţa anchetei (Anexa 4). Prin chestionarul/formularul proiectat pentru grupul ţintă (vezi Anexa 5) vor fi culese informaţii cu privire la identificarea problemelor cu care se confruntă entităţile ReNITT. Chestionarul abordează aspecte legate de: tipul partenerilor de cooperare în perioada rezultatele de cercetare-dezvoltare şi posibilităţile de valorificare ale acestora folosite de ReNITT în perioada impactul efectelor activităţilor de inovare asupra mediului economic în perioada investiţia în activităţile de ITT în ultimii 3 ani probleme cu recrutarea personalului în perioada gradul în care competenţele personalului răspund nevoilor actuale de ITT nevoia de perfecţionarea personalului din activitatea de ITT dificultăţi în asigurarea posturilor existente şi perspective pentru 2016 factori care blochează activitatea inovativă domeniile de ITT şi sectoarele cu potential de specializare inteligentă la nivel regional cărora se adresează entităţile ReNITT cererea de servicii de ITT a operatorilor economici (întreprinderi, instituţii publice, etc) faţă de oferta ReNITT modalităţi de creştere a contribuţiei inovării la dezvoltarea regională în perioada E. Culegerea informaţiilor a. Stabilirea procedurilor de culegere şi colectare a chestionarelor Ancheta în rândul enităţilor ReNITT se adresează managerului entităţii observate sau unei persoane din conducerea entităţii respective, persoană care are o imagine de ansamblu asupra situaţiei actuale privind activitatea şi problemele cu care entitatea se confruntă pe piaţa inovării. Transmiterea şi colectarea chestionarelor către/de la grupul ţintă se va realiza prin , completarea chestionarului urmând a fi făcută prin autoînregistrare. Perioada de completare a chestionarelor va fi b. Contactarea entităţilor intrate în cercetare CIT-IRECSON şi AROTT au contactat entităţile ReNITT pentru a le informa cu privire la obiectivele anchetei şi pentru verificarea primirii chestionarelor electronice. Totodată este acordată asistenţă pentru rezolvarea problemelor metodologice intervenite în diferite momente ale completării chestionarului electronic şi sunt îndrumate persoanele respondente care solicită informaţii despre completarea chestionarului. c. Colectarea datelor După perioada de colectare a datelor, echipa CIT-IRECSON va verifica exhaustiv completarea chestionarelor de către unităţi, corectând eventualele erori pe baza condiţiilor de control logic sau prin contactarea entităţilor respondente. Până la data de raportare a ETAPEI II a proiectului au fost colectate 25 chestionare, reprezentând o rată de răspuns de 68%. Parteneriatul proiectului

28 face eforturi pentru creşterea acestei rate în vederea obţinerii unei reprezentativităţi cât mai mari a rezultatelor anchetei. Chestionarele urmează să fie procesate şi analizate în vederea elaborării Raportului de analiză privind problemele cu care se confruntă entităţile ReNITT. F. Procesarea şi analiza datelor din anchetă Procesarea datelor va fi realizată cu ajutorul programului informatic IRECSond, care permite încărcarea datelor, validarea şi prelucrarea acestora. Procesarea datelor presupune parcurgerea următoarele etape succesive: Introducerea datelor şi validarea acestora la nivel de ecran; Controlul automat şi editarea listei de erori; Introducerea corecţiilor şi reluarea controlului automat; Prelucrarea automată a datelor şi obţinerea tabelelor finale. Analiza datelor va prezenta activitatea ReNITT în perioada şi problemele cu care reţeaua se confruntă pe piaţa inovării.

29 Activitatea II.3 Crearea unui sistem de formare a personalului de specialitate în domeniul transfer tehnologic şi de cunoaştere şi comercializarea rezultatelor cercetării Formarea profesională în domeniul Transferului Tehnologic (TT) Formarea personalului care va lucra în cadrul Centrelor de Transfer Tehnologic (CT) s-au a celor implicaţi în TT şi lucrând în alte sectoare, este un factor esenţial în obţinerea performanţelor care se aşteaptă de la o asemenea instituţie. Complexitatea actului de transfer al unui rezultat obţinut în cercetare spre mediul industrial presupune că personalul angajat în aceste activităţi să dispună de multiple cunoştinţe generale de natură tehnică, economică, juridică, de management. În afară de aceste calităţi membrii echipei care lucrează în Centrul de Transfer Tehnologic (CTT) dar în special conducătorul echipei trebuie să aibă capacitatea de a stabili relaţii umane optime, de colaborare şi înţelegere între oameni cu comportamente diferite, dar uniţi în echipa de TT, prin interes şi dorinţa de a prelua un rezultat care conduce la creşterea prestigiului tehnic/economic al unităţii care şi-l va însuşi. Cum echipa de TT al CTT nu poate avea în structura sa toate cunoştinţele necesare efectuării unui TT, cunoscând probleme de fond ale transferului, conducătorul ei trebuie să ştie unde găseşte partenerii care pot avea contribuţii la realizarea proiectului, atragerea lor în cadrul echipei, stabilirea unui climat de colaborare în finalizarea cu succes a transferului. În Busines Planul pe care fiecare Centru de Transfer Tehnologic CTT trebuie să şi-l construiască, formarea personalului funcţie de nivelul de atribuţii şi de cerinţele profesionale are un rol important, în cele ce urmează prezentându-se o serie de cursuri care pot răspunde cerinţelor de formare profesională. În construcţia tematică a lor s-au utilizat surse documentare din centre de transfer din Japonia, SUA, Europa, care şi-au organizat centre de formare a personalului în TT. Găsirea sau formarea de persoane care să aibă aptitudini specifice TT, este cheia rezultatelor bune ale unui Oficiu/Centru de Transfer Tehnologic. Ele ar trebui să dispună printre altele: - de cunoştinţe practice industriale, calităţi şi experienţă în transfer tehnologic (dacă nu le are ele trebuie formate prin instruire) de dorit persoane cu experienţă tehnică şi industrială - şirul de aptitudini necesare în procesul de TT, înseamnă pentru un membru al echipei înţelegerea tehnologiei, aplicabilitatea ei şi evidenţierea potenţialului de piaţă, adaptări posibile a licenţei, sublinierea naturii contractului, elaborarea de acorduri de licenţiere, dezvoltarea unor spin of-uri, cunoaşterea unor strategii de licenţiere, capacitatea de a fundamenta soluţia de transferat şi convinge abilitatea echipei de a planifica şi participa la procesul de transfer, semnalarea către beneficiar al efectelor secundare ce urmează transferului, diversificarea producţiei, câştigarea a noi segmente de piaţă, dezvoltarea unor spin-of-uri, organizarea reţelei de distribuţie şi service - colectarea de informaţii privind noi nevoi sau cerinţe ale pieţii şi managementul lor - managementul relaţiilor dintre echipele celor doi parteneri în transferul tehnologic; cercetare şi mediul industrial.

30 În cele ce urmează se prezintă o serie de cursuri la care să fie angrenat personalul unui Centru de Transfer Tehnologic (CTT). Formarea acestor deprinderi se realizează prin organizarea de cursuri de 2-3 zile, odată de două ori pe an. Ele vor aborda atât elemente teoretice cât şi practice, prezentarea şi discutarea unor studii de caz, capabile de a furniza noi cunoştinţe şi înţelegeri a TT, prezentarea unor studii de caz cu menţionarea unor succese sau eşecuri. RENITT va organiza centralizat pentru Centrele de Transfer Tehnologic (CTT) din structura sa, cursuri de formare profesională la specificul activităţii pe care un membru al colectivului îl desfăşoară. Aceste cursuri furnizează membrilor echipei, cunoştinţe minime necesare abordării Transferului Tehnologic (TT), ele urmând a fi periodic completate cu elemente noi care apar în procesul de transfer. Cursul Tehnologia Evaluării : - Principii şi practici de evaluare a unei oferte analiză cashflow, studii de caz, tehnici de evaluare - Portofoliu de oferte ale CTT adresate pieţii - Stimulente financiare şi profesionale în TT - Transfer formal şi informal de cunoştinte Cursul Diferite perspective ale licenţierii, va aborda probleme legate de: - practici din activitatea de licenţiere rezultate din experienţa - industrială şi cea dezvoltată de Centrele de TT - licenţele pentru companii noi care-şi încep activitatea, evaluările financiare pre şi post TT - greşeli fatale - dezvoltarea tehnologiei spre produs - constituirea echipelor de TT - suportul financiar - distribuţia pe piaţă - echitate şi confidenţialitate Cursul de bază în licenţiere, este destinat pentru cei noi care intră în activitatea de TT, cu urmărirea ciclul de viata al TT şi include: - prezentarea legii proprietăţii intelectuale. Patente naţionale/internaţionale - alte instrumente de PI, reglementări în domeniul proprietăţii industriale - Mod de identificare a patentelor şi soluţiilor de interes pentru piaţă, prioritizări - Noţiuni de marketing specific patentelor - Protecţia soluţiilor de interes şi dezvoltarea unei strategii a patentării - Structura/anatomia, unei licenţe - Evaluarea potenţialului unei licenţe - Transformarea patentului într-o afacere - Vizibilitatea ofertei către piaţă - Relaţiile CTT cu mediul exterior (Universităţi, Industrie, IMM, Camere de Comerţ, Agenţii de Dezvoltare regională, bănci, mediul economic - Promovarea transferului de cunoştinţe, scheme de mobilitate a specialiştilor - Scheme financiare public privat a Transferului Tehnologic Cursul Probleme de bază ale licenţierii, vor fi date cursantului noţiuni care să îmbogăţească nivelul de cunoştinţe a personalul unui CTT (durata 2-3 zile) şi are următorul conţinut: - Stabilirea rolului efectiv al conducătorului echipei de TT - Delegări de atribuţii în cadrul echipei, control periodic al stadiului de îndeplinire a obiectivelor înscrise în Businee Plan, productivitatea echipei

31 - Modalităţi de atragere a unor resurse financiare la transferul tehnologic al rezultatelor cercetării publice în economie - Alegerea patentelor şi soluţiilor de promovat. Priorităţi Arta licenţierii. Experienţe - Conflictul de interese şi legislaţia aferentă - Cum se conduce negocierea unei licenţe - Confidenţialitate - Cum poate deveni un CTT un brand (vezi cazul Fraunhofer)? - Marketing-ul în domeniul TT - Construcţia de start-upuri: cine, de ce, cum? - Valoarea propunerii - Planificarea acţiunilor care concură la realizarea unei companii spinof, dezvoltarea planului financiar - Mecanisme de identificare şi evaluare a partenerilor angrenaţi într-o activitate de transfer tehnologic şi promovarea soluţiilor - Principii de împărţire a sumelor rezultate din TT între organizaţiile de cercetare beneficiare a rezultatului cercetării care se transferă, Centrului de Transfer Tehnologic (CTT) şi inventator Cursul Topici avansate în dezvoltarea afacerilor unui start up - De ce start-up şi cum trebuie dezvoltat? - Evaluare, avantaje şi risc - Construcţia unei echipe de transfer şi comercializare, receptivă la noi idei de afaceri - Documente, surse de finanţare, căi de atragere parteneri economici - Proprietate industrială, Legislaţie şi drepturi de comercializare Cursul Instrumente ale Centrului de Transfer Tehnologic (CTT) - Manual de proprietate industrială - Modele de înţelegeri, acorduri, convenţii, contracte - Seziuni de lucru - Patente - Bugete şi urmărirea royalităţilor - Baza de date (parteneri, adrese, cereri din partea mediului industrial, soluţii de transferat, s.a) - Mijloace şi tehnici de comunicare cu mediul ştiinţific/industrial - Alianţe în TT - Studii de piaţă - Factori de influenţă în TT şi mediul industrial/economic - Ghid al transferului tehnologic şi de negociere a lui - Business Plan - Model de contract Cursul Software şi Digital media - Informaţii asupra rezultatelor care pot fi transferate (patente, produse, tehnologii, servicii, cunoştinţe) - Informaţii privind cereri ale mediului industrial/economic - Surse publice, surse deschise - Puncte de vedere ale dezvoltatorilor: strategii, prognoze, studii de piaţă - Managementul dreptului de proprietate intelectuală - Stocare informaţii şi baze de date - Link-uri cu alţi parteneri în TT (inclusiv cu bănci de date şi firme de interes prioritar)

32 - Pagina a CTT cu obiective şi comunicarea de informaţii neconfidenţiale cu partenerii. - Copy right - Conexiune informatică cu membrii echipei de TT, siguranţa transmiterii de date, confidenţialitate - Dezvoltarea de standarde ocupaţionale. Cursul Stiinţă şi Afaceri - benchmarking privind soluţiile tehnice vizate pentru transfertul tehnologic - marketing în transferul tehnologic - mecanisme de comparare a perfomanţelor - îndreptar pentru afaceri şi acţiuni antreprenoriale - modelare economică a transferului tehnologic. Cash flow - mecanisme de control şi criterii de evaluare - indicatori cheie de performanţe pentru TT - managementul relaţiilor cu clienţii

33

34 Activitatea II.4 Selectarea unui institut sau centru de cercetare aplicativă pentru aplicarea modelului pilot În cadrul ReNITT există astăzi un număr de organizații de transfer tehnologic acreditate și autorizate provizoriu. Pornind de la misiunea și obiectivele asumate prin documentele de înființare și autorizare de către ANCSI (vezi HG 406/2003), coroborat cu cele 9 aspecte fundamentale ale modelului de afaceri CANVAS (vezi Act. II.2 din prezentul proiect), s-a realizat o selecție a organizațiilor de transfer tehnologic care vor face obiectul aplicării modelului pilot dezvoltat prin acest proiect. Criteriile de selecție sunt bazate pe elementele de analiză prezentate mai jos (vezi HG 406/2003): 1. Criterii generale: a) încadrarea în condiţiile de eligibilitate, conform normelor metodologice; b) structura, ponderea şi calitatea serviciilor preconizate a fi prestate; c) planul de exploatare şi/sau difuzare şi/sau aplicare a rezultatelor de cercetare-dezvoltare; d) viabilitatea*1) planului de afaceri; e) structura, competenţa tehnico-ştiinţifică, economică şi de afaceri a partenerilor; f) potenţialul tehnico-ştiinţific al grupurilor-ţintă; g) potenţialul de dezvoltare al agenţilor economici vizaţi; h) impactul activităţilor entităţii asupra mediului economic şi social; i) susţinerea din partea autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, a asociaţiilor profesionale, a uniunilor patronale; j) experienţa entităţii în domeniul de activitate. 2. Criterii specifice: a) orientarea spre cerere, prin indicarea clară a utilizatorilor potenţiali, a cerinţelor acestora sau a segmentelor/nişelor de piaţă vizate; b) contribuţia entităţii la competitivitatea industriei, parametrii de performanţă ai rezultatelor; c) gradul de risc asociat activităţilor entităţii privind aplicarea rezultatelor de către utilizatoriiţintă; d) implicarea diferitelor categorii de parteneri în corelare cu activităţile de bază ale entităţii; e) viabilitate financiară (capacitate de susţinere financiară şi logistică a activităţilor entităţii; beneficii potenţiale economice raportate la costurile asociate); f) calitatea planului de afaceri; g) calitatea obiectivelor entităţii*2); h) contribuţia la obiectivele specifice în domeniul inovării şi transferului tehnologic; i) cunoaşterea situaţiei curente şi de perspectivă în domeniul vizat de entitate; j) contribuţia entităţii la dezvoltarea domeniului/spaţiului vizat; k) credibilitatea şi claritatea definirii etapelor de dezvoltare ale entităţii; l) calitatea managementului: competenţă ştiinţifică/tehnică/economică, instrumente utilizate, experienţa personalului, competenţă în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală, competenţă în conducerea de proiecte (inclusiv de investiţii); m) planificarea resurselor aferente costurilor pentru activităţile entităţii şi veniturile estimate ale acesteia; n) existenţa unor surse sigure de finanţare, inclusiv prin atragerea unor investitori strategici.

35 Notă: Selecția ia în considerare și analiza informațiilor din fișele de prezentare ale organizațiilor de transfer tehnologic (vezi HG 406 / 2003), structurate precum urmează: 1. Informaţii generale: a) date de identificare a iniţiatorului: - denumirea entităţii; - denumirea abreviată; - forma de organizare; - actul de constituire; - anul înfiinţării/înregistrării şi numărul de înregistrare; - forma de proprietate; - codul fiscal; - sediul social (adresă, telefon, fax, , web); - reprezentant legal; - reprezentant (pentru entităţile care funcţionează cu autonomie financiară în cadrul institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, universităţilor sau societăţilor comerciale); b) capital social/patrimoniu (milioane lei); c) cifra de afaceri/venituri (din bilanţul contabil)*1): - pentru ultimii 2 ani (realizat); - pentru anul curent şi următorii ani (estimativ); d) sectoare, domenii şi grupuri vizate şi/sau implicate de entitate*2): - zona geografică ce trebuie acoperită; - grupul/grupurile-ţintă; e) stadiul actual de dezvoltare al sectoarelor, domeniilor respective precizate la lit. d) (scurtă prezentare); f) impactul activităţilor entităţii asupra domeniilor şi sectoarelor precizate la lit. d) (scurtă prezentare); g) beneficiarii direcţi ai entităţii: - existenţi*3); - potenţiali; h) date de identificare a instituţiilor partenere; i) surse de finanţare. 2. Obiectivele entităţii: a) pe termen scurt şi mediu; b) pe termen lung; c) ipoteze şi riscuri asociate realizării obiectivelor. 3. Servicii ce urmează a fi furnizate: a) activităţi specifice, în funcţie de tipul de entitate; b) stabilirea şi detalierea activităţilor ce urmează a fi realizate de entitate*4); c) descrierea activităţii consultanţilor/experţilor; d) precizarea responsabilităţilor entităţii în raportul cu autoritatea de stat pentru cercetaredezvoltare şi beneficiarii serviciilor prestate de către aceasta; e) criterii de eligibilitate şi selecţie urmărite de entitate pentru terţele părţi. 4. Logistică/personal/echipamente/infrastructură*5): a) spaţii; b) echipamente şi infrastructură de comunicare;

36 c) bănci de date (create, achiziţionate, acces); d) personal (CV); e) localizare în raport cu unităţile de cercetare-dezvoltare; f) indicatori de evaluare şi monitorizare a inovării şi transferului tehnologic pentru domeniul şi în spaţiul vizat de entitate; g) specificarea modului de informare a autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare asupra informaţiilor precizate la lit. f). 5. Estimare a necesarului de resurse: a) necesar de personal, echipamente, bunuri, servicii, documentaţie, suport logistic, spaţii pentru birouri, alte contribuţii financiare (dacă este cazul), în scopul asigurării optime a serviciilor*6); b) în cazul procurării de echipamente şi/sau servicii: - se precizează caracteristicile tehnice ale acestora; - după caz, se specifică destinaţia finală a echipamentelor achiziţionate. 6. Sistem relaţional: a) cu autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale; b) cu mediul de afaceri; c) cu sistemul bancar; d) cu Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci sau cu entităţile create de acesta; e) cu alte entităţi similare. Concluzie La toate elementele de analiză prezentate mai sus, s-a adăugat și opinia exprimată de către ARoTT, ca autoritate profesională recunoscută în domeniul inovării și transferului tehnologic și s-a decis ca să fie supuse pilotării următoarele organizații de transfer tehnologic: 1. Din UPB (ca universitate centrul de transfer tehnologic), 2. INCDMTM (institut de cercetare centrul de transfer tehnologic), 3. IPA CIFATT (institut de cercetare incubatorul tehnologic si de afaceri).

37 Activitatea II.5 Studiu de prefezabilitate pentru implementarea modelului pilot. Premizele studiului de prefezabilitate 1.1. Situatia actuala În conformitate cu viziunea UE 2020 și a obiectivelor naționale ale României, cale de a deveni o economie a cunoașterii implică utilizarea tehnologiilor îmbunătățite, bazate pe inovare, și pe o economie cu valoare adăugată cât mai mare, bazată pe tehnologii disruptive. Consolidarea abilităților și capacitățile tehnologice trebuie să încurajeze firmele românești pentru a dezvolta noi produse și să investească în procese de producție eficiente, implicit în creșterea ponderii produselor și serviciilor cu valoare adăugată ridicată în totalul exporturilor, pentru îmbunătățirea competitivității. Creația și inovarea bazată pe cunoaștere sunt bazate pe competiția de pe piață și depind de dezvoltarea spiritului antreprenorial. Cu toate acestea, în cazul în care forțele pieței nu sunt capabile să producă rezultatele dorite, se impune un sprijin guvernamental atent orientat și cu accent pe promovarea concurenței și creșterii gradului de inovare Viziunea În domeniul de aplicare al acestui studiu de prefezabilitate, se oferă un "set de instrumente" pentru a face o estimare realistă a potențialul de valorificare a tehnologiilor inovative în țara noastră. Având în vedere dificultățile în cuantificarea cererii reale de pe piață, pe parcursul acestei faze de prefezabilitate, un studiu de marketing detaliat, cu contribuția principalelor părți interesate din întreaga ecosistemul de inovare, trebuie să fie o parte integrantă a studiului de fezabilitate care va fi realizat. Organizațiile de transfer tehnologic contribuie la crearea de locuri de muncă antreprenoriale legate de domeniile științei, tehnologiei și inovării. România este printre țările cu șomaj structural și sunt necesare reforme care să vizeze creșterea ocupării forței de muncă și a competitivității. În acest sens,, în 2014, productivitatea muncii pe oră lucrată a fost cu mult sub media UE (a se vedea figura 1).

38 Figura 1 Raportul de competitivitate al UE Romania 2014 (date sintetice pag. 216, &language=en )

39 2. Obiective Acest studiu de prefezabilitate va susține procesul de a înțelege impactul potențial pe care în pot avea organizațiile de transfer tehnologic pentru a promova inovarea și competitivitatea din România. Prin urmare, principalele obiective ale acestui studiu sunt: (i) să descrie cele mai bune practici și impactul pe care îl vor avea organizațiile de transfer tehnologic în țara noastră; (ii) să delimiteze principalele faze, resurse și informații care vor fi necesare în timpul elaborării unui studiu de fezabilitate; (iii) să furnizeze recomandări și opțiuni fundamentale, care să fie luate în considerare pentru stabilirea unei pilot, în cadrul unei rețele de transfer tehnologic și inovare în România, prin efectuarea unei evaluări inițiale a cererii de pe piață, a cerințelor de fezabilitate operațională și financiară. 2.Scop 2.1. Analiza partilor interesate Analiza părților interesate examinează cererea potențială de servicii de transfer tehnologic, cu identificarea lacunelor actuale. Baza acestei analize sunt consultările cu toate părțile interesate și realizarea unui studiu de piață detaliat, pe durata elaborării studiului de fezabilitate (un eșantion preliminar de întrebări este introdus în Anexa 5). Cea mai importantă sarcină ar fi revigorarea ReNITT. Structura părților interesate pentru efectuarea de cercetări și consultări de piață cuprinde: Companiile și antreprenorii, start-up-uri și întreprinzătorii individuali, incubatoare de afaceri; Factorii de decizie de la nivel local și central; Mediul universitar; Infrastructura de inovare și transfer tehnologic, de la nivelul ReNITT, EEN etc.; Grupuri sociale comunitare Ipoteze modelul de afaceri propus Pentru a asigura sustenabilitatea funcționării unei rețele de organizații de transfer tehnologic trebuie să-șu dezvolte și să-și rafineze continuu modelul de afaceri. Acest model va defini cu un grad bun de precizie cine sunt partenerii-cheie, activitățile cheie, care este plusvaloarea oferită, ce relatii cu clientii vor fi implementate, care segmente de clienți vor fi vizate, care sunt resursele cheie și canalele de distribuție folosite. Modelul de afaceri, de asemenea, va defini structura costurilor și fluxurile de venituri, pentru a înțelege aspectele financiare cheie, care să asigure gestionarea eficientă a costurilor și pentru maximizarea veniturilor. Deși proiectarea și dezvoltarea modelului de afaceri poate recurge la abordări deja cunoscute, care au avut succes, și experiențele preluate din alte țări, abordarea noastră trebuie să fie adaptată în mod specific la obiectivele la nevoile și la condițiile noastre. Parteneri cheie Entreprise Europe Network EEN este un partener-cheie în funcționarea ReNITT, mai ales în context european și internațional. De asemenea rețeua Steinbeis și Fraunhofer reprezintă, tot în

40 context internațional, structuri cu care este recomandabil ca ReNITT să-și stabilească parteneriate puternice. La nivel național, asociațiile profesionale precum ARoTT și altele asemenea pot susține semnificativ dezvoltarea activității de inovare și transfer tehnologic. Parteneri importanți ai ReNITT sunt, în mod tradițional, universitățile și organizațiile publice și private de cercetare. La un nivel avansat de funcționare al ReNITT, ar trebui ca investitorii de tip înger și fondurile de capital de risc să devină, de asemenea, parteneri-cheie. Suplimentar, Agenții de Dezvoltare Regională, Camerele de Comerț, clusterele inovative și polii de competitivitate, respectiv asociațiile industriale / de producători (de ex. ARIES, ACAROM) sunt, de asemenea, susceptibile de a deveni parteneri-cheie. Activități cheie Activitatea fundamentală a ReNITT este de dezvolta / transfera tehnologii inovative dinspre organizațiile de cercetare către mediul socio-economic. La un nivel avansat de implementare, organizațiile membre în ReNITT trebuie să fie capabile să desfășoare activități eficiente pentru dezvoltarea de produse / tehnologii / servicii cu valoare de piață ridicată, la nivel regional, național și internațional. Resurse cheie Resursele esențiale privesc în special resursa umană calificată, cu competențe profesionale certificate în domeniul inovării și transferului tehnologic. Subsecvent, este necesar să existe un acces la resurse materiale partajate, care să ofere servicii de calcul numeric performant, testare și experimentare necesare în procesul dezvoltării de tehnologii performante. Plusvaloarea oferită Un element esențial în plusvaloarea oferită clienților săi de către ReNITT este modul în care se realizează accesul la noi tehnologii, care trebuie să fie cât mai facil, să se adreseze unei game largi de clienți și să asigure crearea de sinergii semnificative. Cea mai importanta misiune a unei organizații membră a ReNITT este să asigure "rolul de catalizator", în context socio-economic, pentru a oferi o platformă pentru stimularea energiile creatoare de inovare din țara noastră. De tehnologiile noi, de produsele și serviciile care provin din creativitatea persoanelor fizice si juridice trebuie să beneficieze întreaga societate și ele să contribuie semnificativ la dezvoltarea economică. O astfel de creștere a valorii capitalului intelectual românesc va ajuta la consolidarea imaginii și reputației României ca o sursă de inovare reală și poate servi la atragerea de investitori strategici. În activitatea ReNITT sunt esențiale: calitatea serviciilor, raspunsul prompt la solicitari și expertiza profesională. Clientii sunt ajutați în rezolvarea aspectelor privind managementul si valorificare proprietății intelectuale, îmbunatatirea modelelor de afaceri, închirierea de facilitati tehnologice si de afaceri, in parteneriat cu entitati din ReNITT, dezvoltarea de competente antreprenoriale, servicii de publicitate (conferinte, targuri, mese rotunde etc.) și acces la resurse complementare (autoritati publice, fonduri de finantare, organizatii reprezentative etc.). Segmentarea pieței Piața organizațiilor membre în ReNITT este concentrată pe mediul CDI si socio-economic (studenti, cadre didactice, cercetatori, IMM-uri etc.), centre de cercetare, grupuri stiintifice, firme mari, ONG-uri profesionale. Relațiile cu clienții Relațiile cu clienții se bazează pe asistenta directa, in contact direct cu clientii, servicii personalizate, servicii prin facilitati internet și servicii de intermediere co-creatie.

41 Canale de distribuție Canalele de distribuție ale organizațiilor din ReNITT sunt: contacte directe si consultanta personalizata pre si post contractuala, mijloace social-media / tehnologii web-based (Facebook, Twitter, portaluri web, etc.) și evenimente informale (conferinte, targuri, mese rotunde, forum-uri, dezbateri publice etc.). Structura costurilor Structura costurilor de exploatare a organizațiilor membre în ReNITT este dictată de o gamă relativ restrânsă de componente, și în total, costurile totale anuale de operare nu sunt foarte importante, având în vedere beneficiile potențiale și impactul adus în sprijinul inovării. Acestea includ în primul rând nevoia de resurse umane competente, respectiv formarea și dezvoltarea acestora. În mod convențional costurile sunt structurate pe mai multe tipuri: costuri fixe (salarii, utilitati), costuri variabile (participari si organizare evenimente, deplasari, dotari cu active corporale si necorporale), dezvoltare competente profesionale personal propriu, autorizari cursuri formare profesionala. Orientarea generală este către costuri minime, in cadrul legii achizitiilor publice, fără a neglija valoarea / calitatea, in contextul brandului ReNITT. Fluxuri de venituri Sursele de venituri sunt în principal: proiecte finantate din fonduri publice, servicii formare profesionala si de specialitate (transfer tehnologic si inovare), licentiere tehnologii, reclama si publicitate, taxe de participare la evenimente, sponsorizari, donatii etc. Esențial, serviciile de consultanță și de mentorat de afaceri reprezintă o sursă suplimentară de venituri, odată cu profesionalizarea activității organizațiilor membre în ReNITT. 3.Optiuni Forma de organizare juridică Formula juridică legală de organizare (publică sau privată) nu este esențială, căci conținutul și eficiența activităților depinde în mică măsură de acest aspect formal. Ținând seama de structura actuală a ReNITT majoritară este găzduirea organizațiilor de transfer tehnologic în instituții de tip universități, INCD-uri, camere de comerț, ONG-uri. Indiferent de forma legală de constituire și de modelul organizațional aplicat, controlul autorităților publice / guvernamentale se poate exercita prin instrumentele de finanțare, de bază și asociate, cu influență managerială redusă asupra activităților propriu-zis desfășurate. Guvernarea internă Organizațiile din cadrul ReNITT, fie independente juridic sau aflate în legătură cu o entitate gazdă, trebuie să aibă propria lor structură de guvernanță internă. Aceasta include în mod tipic un consiliu de administrație și un consiliu de consultativ, precum și alte structuri, impuse de legislația în vigoare. Procesul de selecție a consiliului de administrație sau a unor structuri de conducere similare este esențial pentru asigurarea succesului organizațiilor membre ReNITT. Membrii trebuie să fie profesioniști cu experiență, având competențe de afaceri și aptitudini tehnice relevante.

42 Management și resurse umane Managementul competent oferă garanția succesului organizațiilor de transfer tehnologic, responsabil pentru operațiunile curente și viabilitatea pe termen lung a sustenabilității activității desfășurate. Este util să existe personal cu studii doctorale finalizate. Mai mult decât atât, ar trebui, de asemenea, să se ofere expertiză în organizarea de prelegeri și ateliere de lucru pe diferite subiecte de interes, iar un expert în planificarea afaceri este foarte util. De asemenea, organizațiile de transfer tehnologic ar trebui să ofere expertiza de bază pe probleme de proprietate intelectuală și pe probleme de standardizare. Modelul financiar Finanțarea de bază, provenind din fonduri bugetare / guvernamentale, este esențială pentru sustenabilitatea activității organizațiilor de transfer tehnologic din cadrul ReNITT. Ponderea acesteia poate fi diferită în funcție de forma sa juridică de organizare și de tipul de instituție gazdă în care funcționează. Veniturile din programe / surse internaționale, fonduri structurale (pentru competitivitate și regionale) și naționale sunt importante, dar esențiale / critice sunt fondurile provenite din contracte directe cu mediul socio-economic. Eventuale rezultatele nesatisfăcătoare obținute, sau opusul performanțe deosebite, implică necesitatea reevaluării periodice și la modificarea principiilor de alocare a fondurilor, cu corecții negative sau pozitive (de tip bonus) ale finanțării de bază. Printr-o finanțare de bază necondiționată, se poate susține realizarea de investiții strategice, în domeniul cunoașterii și echipamentelor performante, independent de nevoile impuse de societate și de clienții existenți pe piață. O a doua finanțare de bază, cu un altfel de caracter strategic, este destinată dezvoltării cunoașterii în domenii cu relevanță pentru societate și pentru mediul industrial. Eficiența acestor finanțări de bază nu poate fi cuantificată, în mod univoc, dar necesitatea unei combinații potrivite, cu ponderi variabile și în cuantum, procentual depinzând de o serie de indicatori de performanță, este o certitudine. Concluzionând, este de dorit să fie implementate următoarele tipuri de finanțări de bază: - finanțare de bază necondiționată; - finanțare de bază pe bază performanță, fie corelată cu cifra de afaceri, fie depinzând de îndeplinirea unor criterii, fie o combinație a acestora; - finanțare de bază orientată strategic, prin mecanisme competitive în raport cu alte organizații concurente. Problema ajutorului de stat este dificil de controlat, depinzând în mare măsură de politicile guvernamentale, la nivel național și la nivelul UE. Aceste aspecte vor fi analizate atent în studiul de fezabilitate. Cecurile pentru inovare au fost și trebuie să fie în continuare o formă de sprijin pentru inovarea în IMM-uri. Acestea încurajează schimbarea comportamentală în IMM-urile din sectoarele tradiționale și orientarea lor spre inovare. Evaluarea și controlul riscurilor Principalele riscuri în asigurarea sustenabilității funcționării organizațiilor de transfer tehnologic sunt: 1) incapacitatea de a dezvolta un model financiar pentru a asigura o finanțare pe termen lung;

43 2) incapacitatea atragerii și menținerii unei echipe de management și a unui personal cu înaltă calificare; 3) incapacitatea de a genera un nivel suficient al cererii și o bază de clienți sustenabilă; 4) dezechilibrul dintre abilitățile tehnologice și cele de afaceri oferite, sau de a presta servicii de asistență gratuite; 5) incapacitatea controlului aspectelor legate de proprietate intelectuală, în activitățile CDI desfășurate. Există, de asemenea riscuri legate de mediul instituțional și de reglementare din țara noastră, care ar putea avea impact asupra viabilității funcționării organizațiilor de transfer tehnologic. Cele mai multe astfel de riscuri provin de la nivelul general scăzut de dezvoltare al ecosistemului de inovare și capacității umane necesare pentru a susține o economie inovatoare. În plus, pentru multe concepte și abordări în construirea unei economii inovatoare noi, personalul din agențiile de guvernamentale nu are competența necesară, lipsa lor de cunoștințe putând încetini procesele de aprobare și de luare a deciziilor. Monitorizare și evaluare performanțe Esențiale pentru buna guvernare și supravegherea funcționării ReNITT sunt mijloacele sistematice de a evalua periodic activitatea și de monitorizare a performanțelor obținute. În consecință, împreună cu dezvoltarea ReNITT și redefinirea obiectivelor sale specifice, este necesară precizarea clară a unui set de indicatori de performanță și analiza lor periodică. Deși fiecare organizație de transfer tehnologic este unică în felul său, indicatorii de performanță recomandați pot fi grupați după cum urmează. Pentru analiza performanței transferului de cunoaștere se lucrează cu șapte indicatori de performanță de bază: Un indicator pentru numărul de acorduri de cercetare încheiate între organizațiile publice de cercetare și firme (sau alți utilizatori din sectorul public și / sau privat de cercetare); Tabelul 1: Indicatori suplimentari 1. Activități ale IMM-urilor Definiție: Numărul (procente) de licențe acordate IMMurilor. Numărul (procente) de acorduri de cercetare finanțate de IMM-uri. Numărul de acorduri de colaborare finanțate de IMM-uri. Numărul de contracte de cercetare finanțate de IMM-uri. Numărul de contracte de consultanță pentru IMM-uri. 2. Activitățile firmelor locale Definiție: Observații: Se aplică Regula 1 a Comisiei Europene pentru IMM-uri. Trebuiesc îndeplinite simultan trei condiții principale, după cum urmează: - să aibă mai puțin de 250 de angajați - să aibă fie o cifră de afaceri anuală de 50 milioane sau mai puțin, fie un bilanț total de 43 milioane sau mai puțin - să fie autonomă, adică să nu fie deținută sau controlată cu un procent mai mare de 25% de către o altă întreprindere sau organism public. Observații:

44 Numărul (procente) de licențe acordate firmelor din aceeași țară ca și organizația publică de cercetare. Numărul (procente) acordurilor de cercetare finanțate de firme din aceiași țară cu organizația publică de cercetare. 3. Licențele exclusive Definiție: Numărul (procentul) licențelor care sunt acordate exclusiv și non-exclusiv. Numărul (procente) licențelor acordate cu o cerință pentru necesitatea precauției în aplicare. Numărul (procente) licențelor care sunt limitate la o regiune geografică definită sau la țară. 4. Ponderea portofoliului de brevete valabil care a fost licentiat Definiție: Reprezintă procentul de invenții tehnice unice licențiate din portofoliul de brevete active (incluzând brevetele acordate și cererile de brevet). Sunt incluse toate brevetele care au fost atribuite într-o firmă. Excludeți brevete expirate. 5. Procentul veniturilor realizate din licențierea brevetelor Definiție: Procentul tuturor veniturilor realizate din licențierea invențiilor brevetate. 6. Indicatori locali Firmele locale nu trebuie să aibă doar capital intern, ele ar putea fi constituite ca o filială a unei companii multinaționale. Observații: Observații: Definiția include cererile de brevet chiar dacă, multe dintre ele sunt licențiate înainte de a fi acordate. Acest indicator nu se referă la licențele emise într-un singur an de referință, ci la licențele eliberate pentru brevete și cereri de brevet care sunt active în anul de referință. Observații: Sunt incluse invenții care fac obiectul unei cereri de brevet. Definiție: Acordurile de cercetare cu firmele situate în aceiași regiune. Licențele acordate firmelor situate în regiunea organizației publice de cercetare. Spin-offs-urile situate în regiunea organizației publice de cercetare. Veniturile din licență câștigate de firmele situate în regiunea Observații: Sunt incluse filialele locale ale firmelor autohtone și multinaționale. organizației publice de cercetare. Trei indicatori de intrare (sau de conducere) corespunzători capacității de comercializare a rezultatelor cercetării științifice: dezvăluiri de invenții, cereri de brevet și brevete acordate; Trei indicatori de rezultat (ieșire) corespunzători utilizării efective a descoperirilor științifice din domeniul public de către mediul de afaceri: licențe valorificate, firme spin-off înființate și venituri realizate din licențiere.

45 Cei trei indicatori de intrare referitori la capacitatea de comercializare a cunoașterii au o importanță moderată în politica entităților publice de CDI, deoarece aceștia nu măsoară absorbția efectivă a cunoștințelor de către firmele interesate. Funcția lor principală este de a identifica potențialul producției științifice cu valoare comercială si de a analiza factorii care cresc eficiența cu care instituțiile publice (în primul rând prin intermediul organizațiilor de transfer afiliate / gazduite) realizează transferul de cunoștințe către mediul de afaceri. De exemplu, procentul de brevete care au fost licențiate este un indicator al eficienței, iar datele cu privire la totalul brevetelor acordate intervine în calculul respectivei eficiențe. Cei trei indicatori de ieșire sunt mai valoroși pentru politica entităților publice de CDI, deoarece aceștia sunt strâns legați de comercializarea rezultatelor științifice obținute. O comparație a performanțelor naționale obținute, cu privire la acești trei indicatori de rezultat, este de mai mare interes decât comparația privind la cererile de brevet depuse sau numărul de brevete acordate. În cele mai multe cazuri, este de dorit să fie colectate și alte date pentru a construi indicatori suplimentari. Mai multe exemple sunt prezentate mai jos, cu definițiile prevăzute în tabelul 1. Toate întrebările suplimentare trebuie să fie incluse în diferite instrumente de testare, de tipul anchete sau sondaje de opinie. Definițiile unor indicatori suplimentari sunt prezentate în cele ce urmează. Cine licențiază? Datele cu privire la acordurile de cercetare și acordarea de licențe pot fi colectate, în funcție de tipul de utilizator, de exemplu, cine primește licențe pentru brevete: firme cu sediul în țara sau în străinătate, firme mici sau mari etc. Aceste date ar putea fi colectate în scopul de a construi un indicator pentru procentul de licențe care sunt acordate la nivel național sau la firmele mici, sau procentul de acorduri de cercetare finanțate de către firmele autohtone sau cele mici etc. Analiza acestor date servește definirii unei politici de încurajare a fluxurilor de cunoștințe către firmele ce susțin economia locală sau IMM-urile inovative. Partenerii din străinătate ar putea fi, de asemenea, segmentați pe criteriul plasării lor geografice în interiorul și în afara UE. Întrebarea privind licențierea internă este deosebit de relevantă pentru licențele exclusive, deoarece principala justificare pentru licențe neexclusive este de a atrage fonduri către entitățile publice și, în consecință, licențierea neexclusivă internațională ar fi un avantaj. Acordarea licențelor exclusive Rolul licențelor neexclusive este, în sine, o problemă de politică economică importantă. Deși licențele neexclusive pot majora veniturile pentru organizațiile de cercetare, acestea ar putea fi mai puțin eficace în transferul de cunoștințe și tehnologie pentru mediul de afaceri, în comparație cu publicațiile științifice care diseminează rezultatele, în mod gratuit și pe scară largă. În schimb, licențele exclusive, pentru unele inventii, ar putea fi absolut necesare pentru o firmă, care să investească pentru a transforma invențiile în produse comerciale. Dezavantajul este că utilizarea ineficientă a licenței exclusive ar putea încetini inovarea și diminua posibilele beneficii sociale. Indicatorii specifici cotei de licențe exclusive, în special pentru domeniul tehnologiei, ajuta factorii de decizie politica pentru a determina daca rata de acordare a licențelor exclusive este peste sau sub norma internațională. Cota de brevete licențiate Nu există nici o motivație pentru o instituție publică, care desfășoară activități de cercetare științifică, să solicite protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, în special sub formă de brevet, în cazul în care invenția nu este licențiată pentru aplicare în mediul socio-economic. Din

46 acest motiv, este util de a colecta date cu privire la procentul de brevete care au fost vreodată licentiate, cu scopul de a urmari evoluția lor in timp si de face analize comparative, la nivel național și internațional. Procentul de brevete licențiate, din totalul licențelor acordate, ca număr și venituri realizate Inventiile nebrevetate pot explica o parte importantă a activității de acordare a licențelor, chiar dacă politica privind proprietatea intelectuală subliniază importanța brevetării sau nevoia utilizării altor forme puternice de active necorporale. Studiul OECD (OECD, 2003) a constatat că aproximativ jumătate din toate licențele acordate nu implica existența unui brevet. Acest procent poate varia în timp, în funcție de țară, sau de domeniul tehnologiei. Chiar dacă brevetele nu reprezintă majoritatea numerică a instrumentelor de acordare a licențelor, acestea pot avea o pondere mai mare în venituri, datorită valorii lor majore de piață, mai ales în domeniul tehnologic. De exemplu, studiul ASTP din anul 2007 a constatat că 90,1% din veniturile obținute de universități din licențe au provenit din licențele pentru invenții brevetate. Date regionale Patru dintre indicatorii principali ar putea fi colectați la nivel regional, de ex. analizând dacă firmele sunt situate în aceeași regiune geografică ca și entitatea publică de cercetare sau nu: Localizarea firmelor care finanțează acorduri de cercetare; Veniturile din licențieri în funcție de locația firmelor; Locul de amplasare al licențiaților; Localizarea firmelor de tip spin-off. În plus, o serie de indicatori suplimentari din tabelul 2 pot fi colectați la nivel regional, precum ar fi: localizarea partenerilor, cercetărilor desfășurate pe bază de contract și a acordurilor de consultanță. Tabelul 2: Indicatori de bază recomandati 1. Acordurile de cercetare Definiție: Toate contractele unei firme finantate din fondurile organizației publice de cercetare pentru cercetare. Include acorduri de colaborare în cazul în care ambii parteneri furnizează finanțare și împărtășesc rezultatele. Excludeți cazurile în care firma finanțează cercetare sau studii care nu au valoare comercială pentru firma. De asemenea, se exclud contractele de consultanță. Potențiale intrebari suplimentare: ** Acorduri de colaborare de cercetare: Acordurile în care atât firma, cat și organizația publică de cercetare participa la conceperea proiectului de cercetare, contribuie la punerea în aplicare și împărtășesc rezultatele proiectului. ** Contractele de cercetare: Acordurile în care toate activitatile de cercetare sunt realizeazate Observatii: Un indicator important pentru a echilibra indicatori pentru brevete, deoarece pentru organizația publică de cercetare, acordurile de cercetare sunt o formă importanta de transfer de cunoștințe. Cu toate acestea, multe studii organizații pentru transfer de cunoaștere nu pot da un răspuns, deoarece contractele pot fi gestionate de către departamentele individuale sau chiar de către cercetători individuali. Această întrebare a avut cea mai scazuta rata de raspuns din cei șapte indicatori de bază din studiul ASTP. Spațiu permite, ar putea fi posibil să se obțină date conta dezagregate privind numărul fiecărui tip de acord de cercetare.

47 de către organizația publică de cercetare. ** Acordurile de consultanta: Acorduri în care organizația publică de cercetare oferă consultanță de specialitate, fără a efectua cercetare. Ponderea cheltuielilor de cercetare finanțate din totalul cheltuielilor din sectorul privat. ** Valoarea financiară a tuturor acordurilor de cercetare pentru fiecare tip de acord de cercetare (colaborare, contract) sau a contractelor de consultanță. 2. Informatii despre invenție Definiție: Descrierierea unei invenții sau descoperiri, care sunt evaluate de către personalul organizației pentru transfer de cunoaștere sau de catre alti experți pentru a evalua aplicarea lor comerciala. 3. Cererile de brevet Definiție: Noile cereri de brevet au prioritate. Excludeți numărarea dubla, de exemplu pentru o cerere de brevet pentru același invenție. Potențiale intrebari suplimentare: Noile cereri de brevet depuse la EPO. Noile cereri de brevet depuse la USPTO. 4. Brevete acordate Definiție: Brevete acordate sunt unice din punct de vedere tehnic. Contorizarea brevetelor acordate pentru aceeași invenție în două sau mai multe tãri se face ca un brevet unic din punct de vedere tehnic. În cazul în care un brevet acordat Consultanta diferă pentru acordurile de cercetare în care nu este implicata o cercetare noua. În unele țări de consultanță ar putea fi o metodă importantă de transfer de cunoștințe. Organizația pentru transfer de cunoaștere este probabil să nu aiba toate contractele de consultanță, care ar putea fi întocmite între firme și personalul de cercetare individual. Pentru oricare din primele trei întrebări suplimentare, este important să se clarifice faptul că atat colaborarea cat și contractul sunt categorii ale acordurilor de cercetare, în timp ce contractele de consultanță nu sunt incluse în acestea. Datele privind finanțarea sectorului privat este utila, fiind o măsură pentru orientarea comerciala al instituției afiliate. Observatii: Acesta este un indicator de bază, care este ușor de oferit de catre organizațiile pentru transfer de cunoaștere. Observatii: Acesta este un indicator de bază, care este ușor de oferit de catre organizațiile pentru transfer de cunoaștere. Limitarea la brevete prioritare ar trebui să fie suficienta pentru a preveni dubla contabilizare. In legatura cu intrebarile despre EPO sau USPTO pentru brevetele solicitate este important să se clarifice faptul că EPO sau aplicațiile USPTO pot sau nu pot fi considerate aplicații prioritare. O aplicație non-prioritară EPO sau USPTO poate fi din punct de vedere tehnic echivalenta cu cererile de brevet cu proritate depuse în alte jurisdicții în același an sau mai devreme. Observatii: Problema principală este menținerea metodei de comparatie între țări. Ar putea fi mult mai dificil pentru respondenți sa furnizeze numărul de brevete unice din punct de vedere tehnic decât de a furniza

48 unic din punct de vedere tehnic a fost inregistrat intr-un an precedent, nu poate fi numărat din nou. numărul de brevete USPTO sau EPO. Comparatia poate fi cea mai buna metoda pentru ambele parti. Întrebare suplimentară potențial (e): Noi granturi de brevete din EPO. Noi granturi de brevete de la USPTO. 5. Licențe acordate Definiție: Includ toate licențele, opțiunile și sarcinile pentru toate tipurile de proprietate intelectuala (drepturi de autor, know-how, brevete, mărci înregistrate, etc.). Numararea mai multor licențe (identice), cu o valoare de mai puțin de 500 de euro/buc. ca o singură licență. O licență acordată da dreptul de a utiliza proprietatea intelectuala într-un domeniu/teritoriu definit de utilizare. Ca o optiune, se acordă potențialului licențiat o perioadă de timp pentru a evalua tehnologia și apoi se negociază condițiile unei licențe. Se cesioneaza toate sau o parte din drepturile de proprietate intelectuala in cazul unei licente. 6. Veniturile obținute din licențe Definiție: Veniturile totale de la toate tipurile de know-how și PI (brevete, drepturi de autor, desene, acorduri de transfer de material, acorduri de confidențialitate etc.), înainte de plata inventatorului sau a altor părți. Includ taxele de licență emise anual, taxele de etapa si finalizare, precum și plățile in numerar. Excludeți veniturile din licență transmise către alte instituții decât cele deservite de catre organizațiile pentru transfer de cunoaștere sau de companii. 7. Spin-off-uri infiintate Definiție: O noua companie înființată în mod expres pentru a dezvolta sau a exploata IP-ul sau know-how creat de către o organizație publică de cercetare și cu o relație contractuală oficială pentru tipul de PI sau know-how, cum ar fi o licență sau un acord pentru capital. Includ, dar nu se limitează la acestea, spin-off-uri infiintate de personalul instituției. Excludeți start-up-urile care nu au semnat un acord formal pentru Observatii: Acesta este un indicator de bază, care este ușor de oferit de catre organizațiile pentru transfer de cunoaștere. Există diferențe naționale în definirea studiului asupra licențelor, de exemplu AUTM in Statele Unite, nu contorizeaza licențele software cu o valoare mai mica de 1000 de dolari. Observatii: Indicator de bază, la care este dificil de raspuns de catre organizațiile pentru transfer de cunoaștere (doar 69% au răspuns la întrebare în ancheta ASTP). Corespunde cu definiția AUTM. Întrebarea ar putea beneficia de testare cognitiva pentru a determina cauza problemei. De exemplu, definiția ar putea fi prea complexe sau omite o componentă importantă a veniturilor din licențe. Observatii: Acesta este un indicator de bază, care este ușor de oferit de catre organizațiile pentru transfer de cunoaștere. Definiția un spin-off este comparabila cu definiția utilizată de AUTM pentru un startup. Din definițiile noastre, un start-up este orice companie nou infiintata care implica oameni (personal sau studenți) de la o organizație publică de cercetare sau un

49 dezvoltarea de PI sau know-how-ul creat de către instituția respctiva. acord de transfer de cunoștințe formal (sau ambele); start-up-uri și spin-off-uri sunt concepte ce se suprapun. În cazul în care un studiu solicită atat Start-up-uri, cat și spin-off-uri, suprapunerea trebuie să fie clară; de exemplu, prin solicitarea de spinoffs și pentru start-up-uri care nu sunt spinoffs. Datele regionale sunt de interes pentru definirea unor politici adecvate de promovare a clusterelor regionale sau pentru dezvoltarea capacității de inovare la nivel regional. Dacă există autorități regionale responsabile cu politica de finanțare a organizațiilor publice de cercetare, atunci aceste organizații ar trebui să fie susținute corespunzător. Dacă nu, NUTS2 ar fi o domeniu rezonabil privind regiunea de influență / importanță a unei organizații publice de cercetare. Situația corespunzătoare trebuie să fie precizat în chestionar și ar putea fi dificil de a solicita completarea indicatorilor regionali în anchete pan-europene. Domeniul tehnologic Invențiile, brevetele și licențele acestora pot fi clasificate în funcție de domeniul tehnologic. Această informație poate fi utilă pentru a realiza comparații la nivel instituțional. De exemplu, brevetarea este mai mare în facultățile cu profil de științe medicale decât în domeniul tehnologiei informatice sau în științele aplicate (fizică și matematică). Brevete sunt clasificate după un sistem extrem de sofisticat, care este prea complex pentru indicatorii transferului de cunoaștere. Manualul Frascati (OECD, 2002) este mai adecvat și precizează metodologia de colectare a datelor privind domeniile științifice, un exemplu fiind precizat în cele ce urmează: calculatoare și tehnologia informației; aplicații în inginerie civilă și mecanică, respectiv electronica, inginerie electrică și sisteme de producție; aplicații medicale și în domeniul sănătății; agricultură, silvicultură, pescuit; alte domenii. 4.Costuri estimative Buget (venituri si cheltuieli) implementare / functionare model pilot, pe durata unui an de proba Valori (mii lei) Sursa de Observatii finantare Capitole buget Venituri: Comisioane si drepturi de 10 Clienti cu drept de Dificil de obtinut autor licenta Finantare institutie gazda 80 UPB - venituri Angajament institutional Finantare de baza program guvernamental 40 Programe de tip nucleu Prin programe de tip INFRATECH

50 Granturi 120 Proiecte castigate In consortii prin competitie ReNITT, EEN etc. Total venituri Chetuieli: Salarii personal 150 Venituri UPB si Personal de baza proiecte full time si colaborari cu timp Cheltuieli deplasari 25 Venituri UPB si proiecte partial de lucru Este esential contactul direct cu clientii Rezonabil dimensionate Materiale consumabile 25 Venituri UPB si proiecte Echipamente 20 Proiecte Daca este cazul Alte costuri de operare 20 Proiecte Publicitate, diseminare, branding Cheltuieli brevetare 50* Venituri UPB Decizie strategica Bonificatii inventatori 50* Venituri UPB si licente Stimulare inventatori Consultanta de specialitate 10 Venituri UPB si Obligatorie pentru proprietate intelectuala proiecte licentiere si brevetare prin mecanisme PCT Cheltuieli modele 50* Venituri UPB si Decizie strategica experimentale pe baza de proiecte brevete cu potential de valorificare comerciala Total cheltuieli BILANT OPERATIONAL -150* Venituri UPB CTT urile sunt (PROFIT) sustinute de institutiile gazda Nota: Cheltuielile marcate cu * sunt suplimentare chetuielilor curente ale CTT organizatiei de transfer tehnologic si sunt asociate cu obtinerea drepturilor de proprietate intelectuala in UPB, stimularii inventatorilor si realizarii de modele experimentale, pe baza tehnologiilor brevetate cu care se va face marketing-ul in vederea comercializarii produselor / serviciilor / tehnologiilor inovative dezvoltate in UPB.

51

52 cercetare aplicativă din România implementarea unui model pilot pentru compartimentele de specialitate 5.Riscuri Nr. Risc Nivel de risc Control 1 Resursele alocate nu sunt disponibile in masura preconizata Scazut - In timpul pilotarii, partenerii desemneaza echipe de lucru dedicate, scutite de alte activtati; - Comunicarea intre parteneri trebuie sa fie ritmica, cu 2 Entitatile din ReNITT chestionate nu raspund solicitarilor 3 La dezbateri si analize cu mediul socio-economic, participarea cantitativa si calitativa scazuta Mediu Mare sedinte de analiza saptamanale. ANCSI atat prin scrisoarea de invitatie formulata, cat si prin mijloacele sale specifice, sa mobilizeze toate partile interesate. MECS si alte autoritati centrale si locale sa se implice in mobilizarea companiilor si altor parti interesate.

53 Dezvoltarea capacității de transfer și comercializare a rezultatelor din cercetare în cadrul institutelor și centrelor de cercetare aplicativă din România implementarea unui model pilot pentru compartimentele de specialitate 6 Recomandari Este esențială înțelegerea principiului fundamental al mecanismelor de intervenţie ale SNCDI , adică acela al cofinanţării cercetării-inovării, care susține dezvoltarea competitivității economice. Rolul instrumentelor publice de intervenţie este modelarea riscului operatorilor economici, iar proiectele iniţiate de operatorii economici privaţi, în toate etapele progresului de la idee până la valorificarea sa economică, trebuie să beneficieze de mecanisme de suport adecvate, prin intensificarea transferului de cunoştinţe tehnice, îmbunătăţirea portofoliilor de proprietate intelectuală, mobilizarea resurselor financiare private înspre activităţile CDI şi o mobilitate ridicată a cercetătorilor între organizaţiile publice şi cele private. În acest sens, măsurile concrete care sunt vizate în țara noastră includ: finanţarea proiectelor tematice printr-un ansamblu de instrumente - pe termen scurt şi lung, pe faze ale ciclului de la idee la comercializare - concentrate pe domenii prioritare; finanţarea de proiecte CDI derulate de întreprinderi, individual sau în parteneriat cu institutele de CDI şi universităţi, în scopul inovării de procese şi de produse (bunuri şi servicii) în sectoarele economice care prezintă potenţial de creştere. Totodată, în contextul SNCDI , se pune problema creării unor Centre de Competenţă, ca mijloc de a creşte interacţiunea dintre cercetarea publică, companiile private şi sectorul serviciilor publice, prin susţinerea unor agende de cercetare comune. Astfel, ca asocieri formale de tip public-privat, centrele servesc atât interesului public, cât şi celui al operatorilor economici, prin programele lor de activităţi comune. Cercetarea în cadrul acestor platforme furnizează soluţii tehnologice competitive pentru probleme specifice, educă cercetătorii, încurajează schimburile de personal, transferul de cunoaştere şi crearea de portofolii de proprietate intelectuală. Un aspect fundamental care se manifestă în toate structurile de inovare și transfer tehnologic analizate și care afectează și ecosistemul din țara noastră este absenţa unui număr adecvat de profesionişti în interiorul organizaţiilor publice de cercetare și reprezintă principala provocare la adresa transferului de tehnologie şi de cunoaştere între spaţiul public şi cel privat. Organizaţiile CDI publice nu dispun de echipe adecvate de transfer, astfel încât cercetarea cu potenţial comercial sau social nu este fructificată în mod optim. Ca urmare a eforturilor de a atrage finanţare europeană pentru profesionalizarea activităţilor de suport pentru inovare, incubatoarele româneşti au susţinut mai degrabă înfiinţarea şi găzduirea firmelor decât întregul spectru de servicii relevante. În consecinţă, SNCDI susţine măsuri de profesionalizare pe segmentul de transfer tehnologic din organizaţiile publice de cercetare şi din alte organizaţii orientate spre inovare, prin: instrument de specializare a personalului în transferul tehnologic; instrument de dezvoltare a capacităţii de comercializare în universităţi, cu accent pe formarea resurselor umane specializate; instrument de dezvoltare a incubatoarelor şi centrelor de transfer la nivel regional; platforme de tranzacţionare pentru cererea şi oferta de proprietate intelectuală; instrument specific pentru angajare/detaşare temporară de personal cu înaltă calificare, pentru încurajarea fluxului de resurse umane dinspre sectorul public (institute, universităţi) înspre firme cu activitate de CDI.

54 Activitatea II.6 Raport asupra modelului pilot şi a planului de implementare în cadrul institutului sau centrului de cercetare aplicativă selectat 1. Evaluarea pilotarii Au fost realizate trei elemente de pilotare a modelului propus pentru organizatiile de transfer tehnologic, bazate pe modelul de afaceri CANVAS: - completarea unor chestionare pe modelul IRECSON; - completarea unor chestionare, pe baza formularului on-line realizat de catre ASTP Proton: - analiza consultantei oferita de catre Fraunhofer IPA, in cadrul intalnirii consortiului de proiect cu delegatia germana, in zilele de 17 si 18 sept la sediul UPB. 1.1 Chestionare analiza ReNITT Prin chestionarul/formularul proiectat pentru grupul ţintă vor fi culese informaţii cu privire la identificarea problemelor cu care se confruntă entităţile ReNITT. Chestionarul abordează aspecte legate de: tipul partenerilor de cooperare în perioada rezultatele de cercetare-dezvoltare şi posibilităţile de valorificare ale acestora folosite de ReNITT în perioada impactul efectelor activităţilor de inovare asupra mediului economic în perioada investiţia în activităţile de ITT în ultimii 3 ani probleme cu recrutarea personalului în perioada gradul în care competenţele personalului răspund nevoilor actuale de ITT nevoia de perfecţionarea personalului din activitatea de ITT dificultăţi în asigurarea posturilor existente şi perspective pentru 2016 factori care blochează activitatea inovativă domeniile de ITT şi sectoarele cu potential de specializare inteligentă la nivel regional cărora se adresează entităţile ReNITT cererea de servicii de ITT a operatorilor economici (întreprinderi, instituţii publice, etc) faţă de oferta ReNITT modalităţi de creştere a contribuţiei inovării la dezvoltarea regională în perioada Chestionarele urmează să fie procesate şi analizate în vederea elaborării Raportului de analiză privind problemele cu care se confruntă entităţile ReNITT, care va fi finalizat in etapa urmatoare a proiectului. Procesarea datelor va fi realizată cu ajutorul programului informatic IRECSond, care permite încărcarea datelor, validarea şi prelucrarea acestora. Procesarea datelor presupune parcurgerea următoarele etape succesive: Introducerea datelor şi validarea acestora la nivel de ecran; Controlul automat şi editarea listei de erori; Introducerea corecţiilor şi reluarea controlului automat; Prelucrarea automată a datelor şi obţinerea tabelelor finale.

55 Dezvoltarea capacității de transfer și comercializare a rezultatelor din cercetare în cadrul institutelor și centrelor de cercetare aplicativă din România implementarea unui model pilot pentru compartimentele de specialitate 1.2 Chestionare, pe baza formularului on-line realizat de catre ASTP Proton Analiza anuala realizata de catre organizatia europeana ASTP Proton ( reprezinta un demers care doreste sa realizeze un referential pentru analizele pe care le vom efectua la nivelul ReNITT, pe baza metodologiei mentionate in paragraful anterior. Astfel, pe baza acestor chestionare, se poate face o analiză cu privire la activitățile de transfer de cunoștințe a organizațiilor publice de cercetare (universități și institute de cercetare), modalitățile de lucru în politicile lor de proprietate intelectuală, cu accent pe punctele de importanță-cheie pentru a avea succes în domeniul transferului cunoștințelor și de tehnologie. În perioadele anterioare de analiza, s-a constatat că aproape două treimi din universități și institute de cercetare raportează că tehnologia lor licențiată a condus la cel puțin un produs sau la o poveste de succes comercial în ultimii trei ani. Universitățile produc cele mai multe dezvăluiri de invenție, start-up / spin-off si contracte de licență / acorduri de colaborare in cercetare, comparativ cu institutele de cercetare, dar acestea din urmă sunt mai performante decat universitatile pentru cererile de brevet depuse, numarul de brevete acordate și la capitolul venituri din licențe. Numărul de persoane care lucreaza in birourile de transfer de cunoștințe are un efect substanțial pozitiv asupra rezultatelor obtinute, inclusiv asupra veniturilor din licențe, depinzand de dimensiunea organizației publice de cercetare, politica de proprietate proprietate intelectuală și de alți factori. Acest lucru oferă un argument puternic pentru susținerea birourilor de transfer de cunoștințe in sensul sa fie bine finantate. Cel mai utilizat stimulent pentru personalul de cercetare este ca o parte din veniturile obtinute din licență sa fie acordate inventatorilor, în medie 40% din acest venit. Numai stimulentele monetare sunt eficiente în creșterea performanței de transfer de cunoastere. Alte stimulente, cum ar fi recompensele sociale sau fondurile suplimentare pentru cercetare nu au legătură cu acest tip de performanță și sunt raportate de mai puțin de jumătate din birourile de transfer de cunoștințe. Primele trei din 10 obiective pentru birourile de transfer de cunoștințe sunt asociate cu generarea de posibilități de colaborare in cercetare și de a promova difuzarea științei și tehnologiei, pentru a genera venituri pentru instituția lor. Cele mai multe servicii de transfer de cunoștințe sunt furnizate în principal pe plan intern, adică de catre oficiile de transfer de cunostinte sau alte oficii ale orgnizatiilor publice de cercetare. Redactarea cererilor de brevet este excepția de la regulă, deoarece acest servicu este, de obicei, externalizat catre astfel de furnizori de servicii, pe bază de contract. Capacitatea de a scrie corect o cerere de brevet necesită înțelegere tehnică și juridică considerabilă, a cărei existență nu este evidenta, caci trebuie să ofere potentialul de comercializare. 1.3 Analiza consultantei oferita de catre Fraunhofer IPA In cadrul intalnirii a fost analizat modelul propus de functionare pentru organizatiile de transfer tehnologic, cu motivatia corespunzatoare si s-au purtat dezbateri in limba engleza pe marginea elementelor specifice. In cele ce urmeaza redam, in maniera grafica, principalele elemente ale modelelor analizate, care au fost comentate si care au fost agreate ca fiind aplicabile in cadrul ReNITT. In tabelul de mai jos, sunt prezentate criteriile de analiza a eficientei activitatii organizatiilor de transfer tehnologic, intrebarile si fundamentul teoretic pe baza carora se obtin informatiile, respectiv avantajele si dezavantajele aferente fiecarui criteriu de analiza.

56 Dintre cele 4 variante de model functional al organizatiilor de transfer tehnologic, Fraunhofer IPA recomanda cea intitulata Orchestrator and local buzz, actionand pe principii antreprenoriale, ca centre de cost in institutiile gazda si fiind orientate pe realizarea de venituri si pe sustinerea infiintarii de firme noi, de tip spin-off / start-up (vezi figura de mai jos).

57 Dezvoltarea capacității de transfer și comercializare a rezultatelor din cercetare în cadrul institutelor și centrelor de cercetare aplicativă din România implementarea unui model pilot pentru compartimentele de specialitate In organizatiile de transfer tehnologic gazduite de universitati, acestea se concentreaza, ca model de afaceri, pe identificarea / explorarea de noi tehnologii dezvoltate in-house sau in sistemul open innovation. In organizatiile de transfer tehnologic gazduite de INCD-uri, acestea se concentreaza, ca model de afaceri, pe validarea de noi tehnologii dezvoltate in-house sau in sistemul open innovation, pe criterii de oportunitate a valorificarii comerciale (vezi figura de mai jos). In figura de mai jos se prezinta un set de masuri necesar de a fi implementate la nivelul organizatiior de transfer tehnolgic, cu scopul cresterii eficientei functionarii lor.

58 In figura de mai jos este prezentata segmentarea categoriilor de clienti si un flux logic al desfasurarii activitatii organizatiilor de transfer tehnologic, pentru identificarea tematicilor de lucru cu potential de valorificare pe piata. Toate demersurile realizate de catre organizatiile de transfer tehnologic trebuie sa fie orientate catre castigarea unui avantaj competitiv, a carui schema logica este prezentata in figura de mai jos. Asa cum este prevazut si in analiza realizata in cadrul prezentului proiect, este esentiala pregatirea profesionala a personalului care activeaza in cadrul organizatiilor de transfer tehnologic, cu accent pe formarea / training dedicat nu general pe anumite aspecte punctuale, necesare in activitatea curenta, asa cum se prezinta si in figura de mai jos.

59 Dezvoltarea capacității de transfer și comercializare a rezultatelor din cercetare în cadrul institutelor și centrelor de cercetare aplicativă din România implementarea unui model pilot pentru compartimentele de specialitate Un set de indicatori de performanta, respectiv strategia alegerii lor, cu o exemplificare punctuala pe activitatea organizatiilor de transfer tehnologic din UPB si INCDMTM sunt prezentate in figura de la jos.

60 2.Testarea pilotului modelului de afaceri CANVAS pentru CTT POLITECH 2.1 Justificare alegere organizație transfer tehnologic pentru pilotare în faza II Participanți desemnați inițial pentru pilotare Denumire Rol POLITECH UPB Centru de transfer tehnologic universitar (toate domeniile de specializare inteligenta) INCDMTM CTT Centru Releu de Transfer Tehnologic şi Consultanţă din CRTTC IPA S.A. CIFATT Craiova INCD (tehnologia informatiei, mecatronica s.a.) Incubator Tehnologic şi de Afaceri din Institut de Cercetari privat (inginerie electronica/electrica s.a.) Alegere organizație transfer tehnologic pentru pilotare În lucrarea: Technology transfer organizations: Services and business models ( se analizează mai multe tipuri de entități de transfer tehnologic, două dintre cele mai importante fiind una găzduită într-o universitate și alta într-o organizație publică de cercetare, care poate fi asimilată la noi în țara cu

61 Dezvoltarea capacității de transfer și comercializare a rezultatelor din cercetare în cadrul institutelor și centrelor de cercetare aplicativă din România implementarea unui model pilot pentru compartimentele de specialitate un INCD. CTT POLITECH UPB face parte din prima categorie, iar INCDMTM CTT CRTTC din a doua. Lărgirea spectrului serviciilor oferite de către CTT POLITECH poate conduce la un efect sinergic de amplificare favorabilă a efectelor economice, bazat pe complementaritatea cu serviciile oferite de către alte organizații de transfer tehnologic,în fazele de validare tehnico-economică și exploatare comercială, care nu sunt prioritare pentru CTT POLITECH, dar pot fi oferite în colaborare cu alte entități, de ex. din ReNITT, de ex. cu INCDMTM CTT CRTTC. Pe de altă parte Incubatorul Tehnologic și de Afaceri CETTI ITA, membru ReNITT, funcționează tot în cadrul UPB, iar CTT POLITECH oferă numeroase servicii în parteneriat cu acesta. În aceste condiții, pilotarea IPA S.A. CIFATT Craiova poate fi simulată prin intermediul CETTI ITA. Nu este cazul unei pilotări proriu-zise, în acest moment, pentru CETTI ITA, dar elemente privind colaborarea sa cu CTT POLITECH sunt incluse în analiza activtății acestuia din urmă. În aceste condiții, s-a convenit de comun acord cu entitățile propuse inițial pentru pilotare ca în faza II a proiectului Dezvoltarea capacităţii de transfer şi comercializare a rezultatelor din cercetare în cadrul institutelor şi centrelor de cercetare aplicativă din România implementarea unui model pilot pentru compartimentele de specialitate pilotarea modelului de afaceri CANVAS să se facă numai în cadrul CTT POLITECH, cele 4 modele asociate tipurilor de activități specifice entităților găzduite în universități acoperind funcțional majoritatea serviciilor specifice organizațiilor de transfer tehnologic. CTT POLITECH se adresează tuturor domeniilor de specializare inteligentă, iar orientarea antreprenorială a UPB, în cadrul celei de-a treia misiuni din mediul academic, oferă deplină relevanță testării pilotului modelului de afaceri CANVAS, ca metodă de analiză și cunoaștere,acceptat ca reprezentativ pentru cadrul conceptual menit să servească analizei diferitelor ipoteze de lucru, ca instrument de decizie pentru managementul organizațiilor de transfer tehnologic din cadrul ReNITT Descrierea pilotului modelului de afaceri CANVAS pentru CTT POLITECH În Centrul de Transfer Tehnologic (CTT POLITECH) din UPB folosim diferite modele de afaceri, asociate cu diferite sisteme de indicatori de performanță, în funcție de strategia adoptată, funcție de misiunea și obiectivele asumate, respectiv de segmentul de clienți căruia ne adresăm. Aceste modele de afaceri descriu modalitățile prin care UPB creează, transferă și aduc plusvaloare economico-socială, în relație cu societatea în care suntem integrați. Din dorința de a lega mai strâns procesul educațional, prin competențele dezvoltate, de cerințele mediului socio-economic și industrial, pentru creșterea transferului de tehnologii către piață, universitățile au devenit organizații hibride, în care coexistă armonios logica științifică cu cea de afaceri, materializate prin diseminarea cunoașterii și exploatarea comercială a rezultatelor cercetării. În acest sens, UPB și-a propus să devină o universitate antreprenorială, în care comunitatea academică și de cercetare este implicată în progresul științei, generării de idei și dezvoltării cunoașterii în domenii de vârf. Pornind de aici, se urmărește și dezvoltarea unor tehnologii inovative, cu drepturi de proprietate intelectuală protejate corespunzător și făcând obiectul unor acțiuni de transfer tehnologic către părțile interesate, în special din mediul privat. Pe baza acestui model de acțiune, UPB combină excelența rezultatelor sale științifice în domenii fundamentale, precum chimia, fizica și matematica cu abordarea inginerească din cercetările aplicative desfășurate. Astfel, au fost grupate competențele noastre tehnico-științifice în cinci mari domenii, cu puternic caracter interdisciplinar: bioeconomie; tehnologia informației și a comunicațiilor, spațiu și securitate; energie, mediu și schimbări climatice, eco-nano-tehnologii și materiale avansate; sănătate. Aceste competențe se regăsesc la convergența dintre domeniile de

62 specializare inteligentă , la nivelul țării noastre și domeniile de cercetare și educație în care UPB se manifestă cu rezultate deosebite, la nivel național și internațional. Aceste competențe întăresc poziția UPB, la nivel regional (București-Ilfov) și național, ca promotor al dezvoltării tehnologice și competitivității în domeniile de specializare inteligentă menționate mai sus. UPB vizează și o participare activă în susținerea implementării unor politici sustenabile în știință, economie și inovare, prin întărirea rolului cercetării și dezvoltării în realizarea de produse tehnologii - servicii cu valoare adăugată ridicată. În acord cu cele patru modele de afaceri pentru o organizație de transfer tehnologic, prezentate în lucrarea University Technology Transfer Office Business Models: One Size Does NOT Fit All ( UPB utilizează toate aceste modele, după cum urmează. Modelul 1 Activitate tradițională / clasică, în care se face transferul rezultatelor cercetării, obținute în activitatea normală către piață, prin mecanisme clasice. În acest model, cultura proprietății intelectuale și promovarea brevetării se face uniform către toate departamentele, fără mecanisme de diferențiere specifice, cu orientare spre indexare în baze de date și performanță academică. În sensul dezvoltării de produse / tehnologii / servicii inovative, UPB este unic proprietar sau este coproprietară pentru un număr de aproximativ 105 brevete acordate sau cereri de brevet depuse, pe cale națională, europeană sau internațională, concentrate tematic mai ales pe domeniile: instrumente și instrumentație, inginerie generală, chimie și metalurgie și inginerie metalurgică, conform analizei din Derwent Innovations Index Web of Science, THOMSON REUTERS - ( +din+bucuresti&locale=ro_ro&submitted=true&db=worldwide.espacenet.com). Graficul de mai jos ne prezintă modul în care sunt grupate tematic brevetele de invenție al căror proprietar este UPB: În anul 2014, se menționează acordarea a 11 brevete și a unui model de utilitate, având ca titular UPB și publicarea în BOPI (Buletinele Oficiale de Proprietate Industrială: a 22 Cereri de Brevet, având ca solicitant UPB. Tot cu

63 Dezvoltarea capacității de transfer și comercializare a rezultatelor din cercetare în cadrul institutelor și centrelor de cercetare aplicativă din România implementarea unui model pilot pentru compartimentele de specialitate solicitant UPB au fost depuse, la OSIM, 16 cereri de brevet, care vor fi publicate, în conformitate cu reglementările legale, în BOPI - OSIM în cursul anilor 2015 și Principalele activități pe care CTT - POLITECH le desfășoară sunt cele legate de diseminarea largă / oferirea de tehnologii brevetate și tehnici complementare, pentru creșterea interesului comunității academice pentru brevetare, de ex. analiza și acolo unde este cazul depunerea unei cereri de brevet, înainte ca un articol științific să fie dat publicității. În acord cu politica UPB privind proprietatea intelectuală și cu legea invențiilor de serviciu (nr. 83/2014), este stimulată calitatea titular instituțional al brevetelor aferente acelor tehnologii dezvoltate prin proiecte CDI în care UPB este partener sau coordonator. Mai mult, UPB nu urmărește, în mod prioritar, obținerea de venituri din licențierea brevetelor, fapt asociat cu asimilarea CTT POLITECH ca un centru de costuri, nu ca un centru de venituri, în universitate. În cele ce urmează se prezintă tabelar numărul rezultatelor de cercetare-dezvoltare şi posibilităţile de valorificare ale acestora folosite de entitatea dvs în perioada : Tipurile de activităţi în care CTT POLITECH a înregistrat creştere / descreştere în ultimii 3 ani ( ) sunt prezentate mai jos: Tip activitate Crestere Descrestere Mentinere la acelasi nivel 6.1 Vânzare produs / tehnologie 1 X Transfer de drepturi de proprietate intelectuală / industrială 1 X Servicii de asistenţă în afaceri pentru inovare şi transfer tehnologic 1 X Servicii de asistenţă şi consultanţă pentru realizarea de modele experimentale şi prototipuri 1 X Servicii de cercetare-dezvoltare tehnologică 1 X Servicii de informare tehnologică, audit tehnologic, veghe ş prognoză tehnologică X 6.7 Servicii de asistenţă şi consultanţă pentru obţinerea brevetelor si exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală 1 X Servicii de asistenţă şi consultanţă în domeniul legislativ la nivel naţional 1 X Servicii de asistenţă şi consultanţă în domeniul legislativ la nivel european şi internaţional Asistenţă în demararea de start-up/spin-off 1 X Formare şi sprijin în domeniul transferului de cunostinte / tehnologii 1 X Actiuni de diseminare, promovare, comunicare, cresterea vizibilitatii 1 X Altele (vă rugăm să detaliaţi)

64 Evoluţia indicatorilor financiari, raportată la obiectivele activităţii CTT POLITECH, ne face să consemnăm următoarele aprecieri: Mai jos este redat un extras din modelul CANVAS aferent acestui model de Activitate tradițională / clasică.

65 cercetare aplicativă din România implementarea unui model pilot pentru compartimentele de specialitate CANVAS POLITECH Modelul 1 format text

66 Modelul 2 Activitate asociată cu a treia misiune, de tip antreprenorial, în care suplimentar față de activitățile educaționale și de cercetare în sens tradițional se pune accent pe importanța exploatării noilor oportunități științifice și tehnologice, pentru creșterea competitivității economice la nivel național. În acest scop, parteneriatul universitate mediul economic se amplifică și se lărgește, printr-o participare mai activă în programe comune antreprenoriale. Sunt folosite mijloace directe și indirecte pentru transferul de cunoaștere, dezvoltarea de noi tehnologii făcându-se prin implicarea inventatorilor din mediul academic în crearea de firme spin-off și startup și prin dezvoltarea unor forme complementare de colaborare cu comunitățile locale, de ex.: - prin programe de formare profesională de tip ne-academic, privite ca activități de învățare pe tot parcursul vieții, cu scopul îmbunătățirii cunoștințelor, aptitudinilor și competențelor din perspectivă personală, civică, socială și/sau ocupării forței de muncă, sau - angajament social, definit ca parteneriat între resursele universitare și părțile interesate din domeniul public și privat pentru îmbunătățirea școlarizării, cercetării și activităților creative, educație cetățenească, întărirea valorilor democratice și a responsabilității civice, implicare în rezolvarea unor probleme sociale sensibile și contribuția la binele societății. Sinteza parteneriatelor CTT POLITECH este prezentată mai jos : Tipul partenerului de Număr Localizare cooperare România Alte ţări (1)= (2)+(3) (2) (3) 1.Întreprinderi (societăţi comerciale) din domeniul de activitate al entităţii 2.Furnizori de echipamente, materiale, componente sau software 3.Consultanţi, laboratoare comerciale sau institute de cercetare-dezvoltare private 4.Universităţi sau alte instituţii de învăţământ superior Continuare la întrebarea 2 Localizare Număr Tipul partenerului de România Alte ţări cooperare (1)= (2)+(3) (2) (3) 5.Instituţii de cercetare guvernamentale sau publice Entităţi de informare şi transfer tehnologic / Entităţi de transfer de cunoştinţe 7.Clustere emergente Platforme tehnologice Autorităţi publice locale / centale, Agenţii de dezvoltare regională, Fundaţii, ONG-uri, Asociaţii profesionale 10. Altele TOTAL În sensul celor menționate mai sus, CTT POLITECH este conceput ca un centru de venituri, cu componentă financiară și socială. Astfel, s-a realizat valorificarea a 5 brevete de invenție în cadrul a 5 firme spin-off inițiate cu sprijin financiar din programul de fonduri structurale și derularea a 16 cecuri de inovare, de către IMM-uri cărora li s-au oferit servicii CDI. Totodată, s-a remarcat implicarea sa în programe de tip POSDRU, precum: Cresterea competitivitatii intreprinderilor prin perfectionarea si specializarea resurselor umane in domeniul noilor tehnologii, intr-o societate bazata pe cunoastere si pentru o dezvoltare durabila, De la teorie la practica prin intreprinderea simulata, Doctoranzi in sprijinul inovarii si competitivitatii, Pregatirea competitiva a doctoranzilor in domenii prioritare ale societatii bazate pe cunoastere ; Parteneriat national pentru implementarea proiectelor firme facultati in vederea tranzitiei de la scoala la viata activa (PACT), Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale o alternativă eficientă de adaptare la piaţa muncii în societatea informaţională. CTT POLITECH din UPB a implementat proiectul Bursa de proiecte, POSDRU ID ( al cărui obiectiv general vizează educaţia inovativ-antreprenorială şi formarea profesională universitară în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii, bazate pe iniţiativă, creativitate şi cunoastere si proiectul Comunitate virtuală interuniversitară pentru știință, tehnologie, inovare și valorificare a proprietății intelectuale, POSDRU ID (

67 Dezvoltarea capacității de transfer și comercializare a rezultatelor din cercetare în cadrul institutelor și centrelor de cercetare aplicativă din România implementarea unui model pilot pentru compartimentele de specialitate Structura veniturilor înregistrate de CTT POLITECH în ultimii 3 ani este prezentată mai jos : Categorie de venit Pondere în bugetul total, [%] 13.1 Finanţare instituţională (din partea instituţiei în care entitatea funcţionează) 40 % 13.2 Fonduri atrase prin Programe europene 40 % 13.3 Fonduri atrase prin PNCDI 0 % 13.4 Fonduri atrase prin Programe Structurale (POSDRU, POR, POC etc.) 10 % 13.5 Contracte cu mediul de afaceri 0 % 13.6 Altele: (vă rugăm să le precizaţi) : sectorial ANCSI 10 % Total % Mai jos este redat un extras din modelul CANVAS aferent acestui model de Activitate asociată cu a treia misiune, de tip antreprenorial.

68 cercetare aplicativă din România implementarea unui model pilot pentru compartimentele de specialitate CANVAS POLITECH Modelul 2 format text

69 Dezvoltarea capacității de transfer și comercializare a rezultatelor din cercetare în cadrul institutelor și centrelor de cercetare aplicativă din România implementarea unui model pilot pentru compartimentele de specialitate Modelul 3 Activitate inovativ-disruptivă, în care UPB se manifestă la nivel internațional / global, cu scopul rezolvării unor probleme majore, la scara întregii societăți. CTT POLITECH, ca centru de profit, se adresează atât clienților IMM-uri, dar și firmelor mari, prin promovarea antreprenoriatului și stimularea spiritului inventiv, pentru preluarea dezvoltării de tehnologii inovative din faze incipiente, cu nivele TRL (Technology Readiness Level) reduse, și susținerii exploatării lor la nivel comercial. Participarea CTT POLITECH ca membru în cadrul Enterprise Europe Network EEN, poziția de top a UPB în proiecte finanțate prin PC 5,6,7 și Orizont 2020 și cele 6 brevete depuse și / sau acordate prin mecanismul PCT, având potențial ridicat de valorificare comercială la nivel internațional sunt argumente pentru valabilitatea utilizării acestui model pentru descrierea modalităților prin care UPB creează, transferă și aduc plusvaloare economico-socială, în relație cu societatea în care suntem integrați.

70 cercetare aplicativă din România implementarea unui model pilot pentru compartimentele de specialitate Mai jos este redat un extras din modelul CANVAS aferent acestui model de Activitate inovativ-disruptivă. CANVAS POLITECH Modelul 3 format text

71 Dezvoltarea capacității de transfer și comercializare a rezultatelor din cercetare în cadrul institutelor și centrelor de cercetare aplicativă din România implementarea unui model pilot pentru compartimentele de specialitate Modelul 4 Activitate generatoare și transmițătoare de cunoaștere, în care UPB se adresează studenților și societății în ansamblu, cu responsabilitatea asumată ca să răspundă nevoii de cunoaștere și, în general, să-i implice pe toți actorii sociali în producția și diseminarea de noi cunoștințe. CTT POLITECH, ca centru de valoare intrinsecă cunoașterii, prin activitatea sa, face accesibile informațiile și noutățile obținute în UPB și susține crearea de noi valori științifice și tehnice, în detrimentul generării de venituri, pe baze comerciale. Mecanismele de tip big data sau crowd-funding sunt puternic încurajate, bazat pe principiile de angajament social și deschidere globală. Pentru cercetarea valorificată prin publicații cotate în baze de date internaționale, UPB ocupă o poziție de top în multe clasamente internaționale, iar privind domeniile în care Universitatea noastră deține un număr mare de articole publicate, analiza bazei de date SCOPUS ne oferă informații prețioase, care dovedesc sfera largă a tematicilor de cercetare abordate în UPB: În clasamentele internaționale, UPB ocupă poziții de top, fiind plasată în toate ierarhizările între primele 10 universități din țara noastră, așa cum se prezintă în tabelul de mai jos:

72 Higher Education Institutions (HEIs) (part 1) Ranking Web or Webometrics Europe/Romania 2015 University Web Ranking Higher Education Institutions (HEIs) (part 2) Scimago Institutions Rankings tion.php?rankingtype=innovation &indicator=innovative%20knowl edge&sector=&country=rou&di splay=table&page=2&year=2008 Scimago Institutions Rankings ch.php?rankingtype=research&in dicator=output&sector=higher% 20educ.&country=ROU&display= table&page=2&year=2008

73 cercetare aplicativă din România implementarea unui model pilot pentru compartimentele de specialitate Mai jos este redat un extras din modelul CANVAS aferent acestui model de Activitate generatoare și transmițătoare de cunoaștere. CANVAS POLITECH Modelul 4 format text

74 În acest sens, facem următoarele aprecieri : La ora actuală, personalul care lucrează în cadrul CTT POLITECH este structurat astfel : Pe de altă parte, dacă UPB dorește să treacă de la modelul centru de profit la centru de valoare intrinsecă cunoașterii este necesar ca CTT POLITECH să se concentreze pe implicarea studenților și comunității academice, respectiv a partenerilor economici în structuri de tip Living Labs ( În sensul celor menționate mai sus, pot exista opțiuni de reorientare de la nivel local la unul global, care atrag necesitatea ca CTT POLITECH să crească vizibilitatea activităților sale la nivel internațional, pe baza dezvoltării parteneriatului public-privat, atragerii de personalități din domeniul CDI care să coordoneze centre de cercetare din UPB (domeniu în care avem deja foarte bune rezultate, prin finanțarea de proiecte din fonduri structurale) și participării în structuri de tip poli de competitivitate / clustere inovative. Activitatea UPB în domeniul CDI, materializată prin veniturile realizate și structura lor este prezentată mai jos:

75 Colaborarea UPB cu mediul industrial, numeric și valoric, este sintetizată mai jos: În același timp, integrarea UPB în rețele de cercetare dezvoltare inovare și de transfer tehnologic internaționale și în poli de competitivitate, respectiv în clustere inovative s-a făcut pe mai multe căi, dintre care se remarcă: - UPB colaborează cu rețeaua Fraunhofer ( ) și a devenit din anul 2013 membră în rețeaua Danube Transfer Centers ( ); - UPB este membră în mai multe structuri asociative, de tip poli de competitivitate și clustere inovative și anume: a. Pol Competitivitate Auto Muntenia ( ); b. Pol de competitivitate IND-AGRO-POL ( ); c. Pol de competitivitate ALL ELECTRIC ( d. Pol de competitivitate SIS-AUTOM-INT POL ( e. Cluster ELINCLUS ( f. Cluster MECHATREC (

76 Totodată, este necesară trecerea de la o abordare închisă (liniară / incrementală) la una deschisă (strâns legată de inovarea deschisă). Astfel, în contextul digitalizării economiei și apariției sistemelor big data Centrul de cercetare pentru produse, procese şi servicii inovative inteligente PRECIS ( are ca obiectiv general extinderea infrastructurii curente si a activităţilor de cercetare din Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Facultatea de Automatică şi Calculatoare, în vederea realizării transferului tehnologic şi dezvoltării produselor, proceselor şi serviciilor inovative de noua generaţie destinate în principal industriei şi sănătăţii, cât și abordarea unor noi direcţii de cercetare prioritare la nivel naţional şi internaţional, cu impact asupra creşterii competitivităţii economiei româneşti. Laboratoarele Centrului de cercetare pentru produse, procese şi servicii inovative inteligente PRECIS vor fi orientate către următoarele domenii tematice de mare actualitate, din care exemplificăm: - Sisteme complexe Ciber-Fizice; - Interoperabilitatea organizaţională şi managementul cunoştinţelor; - Întreprinderea viitorului; - Produse şi servicii interoperabile pentru suportul deciziilor, pe bază de date geospaţiale; - Servicii inovative pentru societatea inteligentă, digitală şi colaborativă a viitorului; - Servicii inovative bazate pe modelul Cloud; - Sisteme inovative bazate pe Cluster şi GRID Computing; - Securitatea datelor şi serviciilor în reţele complexe. În general, companiile sunt foarte diferite din punct de vedere al resurselor, capacității de inovare și de a crea plusvaloare pe bază de cunoaștere.un singur tip de organizație de transfer tehnologic nu poate satisface această plajă largă de specificități. CTT POLITECH, ca organizație de tip universitar, gestionează cunoașterea bazată pe activități de cercetare pe un spectru larg de discipline și domenii științifice. Cercetarea ştiinţifică în Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti acoperă practic toate domeniile științelor inginerești, având un puternic caracter inter trans și multi - disciplinar, prin colaborări strânse în cadrul unor rețele instituționale performante, la nivel național și internațional. Domeniile prioritare de cercetare în UPB, convergente cu domeniile de specializare inteligentă , la nivelul țării noastre, sunt: sănătatea, schimbările demografice și bunăstarea; securitatea alimentară, agricultura durabilă, cercetarea în domeniul marin / maritim și bioeconomia; sursele de energie sigure, ecologice și eficiente; mijloacele de transport inteligente, ecologice și integrate; combaterea schimbărilor climatice, utilizarea eficientă a resurselor și materiile prime; societățile sigure, inovatoare și incluzive. Serviciile pe care CTT POLITECH le furnizează clienților săi intervin în diferite zone ale lanțului valoric, etapa cea mai importantă fiind cea de explorare a oportunităților bazate pe cunoștințe / cunoaștere. Astfel, firmele sunt sprijinite să-și identifice nevoile de cercetare și de tehnologii și li se oferă acces la tehnologii, echipamente și active necorporale (în principal brevete) cu relevanță pentru activitatea lor. Serviciile pentru societate și mediul socio-economic, de tip educație continuă, transfer tehnologic / inovare şi angajament social, pe care UPB le dezvoltă ca universitate antreprenorială includ o componentă fundamentală a economiei bazată pe cunoaștere și anume inovarea. Iniţiativa

77 Comisiei Europene de realizare a Uniunii inovării include și programul COSME ( În cadrul programului COSME, prin intermediul Entreprise Europe Network - EEN) - se promovează rezultatele cercetării din universități și din institutele de cercetare, dar și IMM-urile inovative. În acest sens, UPB este activă în macro-regiunea Romania 3 (care cuprinde regiunile de dezvoltare București-Ilfov și Sud- Muntenia), prin serviciile de consultanţă oferite, destinate dezvoltării și internaționalizării afacerilor inovative. În acest sens, serviciile oferite de CTT POLITECH au ca scop: a. Creșterea competitivității IMM-urilor și întreprinderilor mari din Romania, îmbunătăţirea activității de planificare a extinderii afacerilor în sinergie cu principalii participanți publici si privați prin: - Furnizarea de informații referitoare la legislația europeană, programe și posibilitatea de finanțare; - Furnizarea de informații despre Piața Internă a UE, dar și despre piețele globale; - Promovarea implicării IMM-urilor în elaborarea politicilor Comisiei Europene; - Sprijin în găsirea de parteneri internaționali de afaceri din sectoarele privat si public. b. Creșterea capacității de inovare și a productivității prin: - Furnizarea de inovații, tehnologie și servicii de transfer ale cunoașterii; - Servicii eficiente de brokeraj de tehnologii, vizând introducerea pe Piața Internă a UE și pe piețele internaționale a produselor și serviciilor dezvoltate de către IMM-uri inovative, în parteneriat cu cercetarea universitară; - Diseminare de informații relevante, structurate și accesibile, referitoare la politicile și programele europene de sprijin a inovării; - Sprijin activ pentru diseminarea rezultatelor cercetării din UPB. Relația dintre serviciile oferite de către CTT POLITECH și elementele modelului său de afaceri, ca un cadru conceptual menit să servească analizei diferitelor ipoteze de lucru, ca instrument de decizie pentru managementul organizației de transfer tehnologic este structurată pe ontologia funcțională a modelului Osterwalder ( așa cum sunt ele analizate în lucrarea: Technology transfer organizations: Services and business models ( În aceste condiții, CTT POLITECH nu oferă soluții personalizate pentru clienți individuali, fără a avea definite segmente de clienți foarte precise și nu urmărește în mod univoc și prioritar obținerea de venituri din vânzarea serviciilor sale. De fapt, CTT POLITECH nu dispune de resurse importante și se concentrează pe servicii privind obținerea drepturilor de proprietate industrială și identificarea oportunităților și surselor de finanțare pentru valorificare comercială a tehnologiilor dezvoltate în UPB. Așa cum s-a observat din analiza efectuată, nu există un model unic de afacere pentru CTT POLITECH, acesta putând fi adaptat în funcție de segmentul de clienți abordat și plusvaloarea pe care acesta o poate aduce în cadrul serviciilor oferite. Funcționând în cadrul UPB, CTT POLITECH este mandatat să identifice, valideze și să exploateze oportunitățile provenite din cercetarea aplicativă desfășurată, prin metode de tip technology push. În CTT POLITECH nu există competențele specifice, umane și materiale, necesare pentru a dezvolta un model de afaceri performant, bazat pe cunoașterea necesităților reale ale pieței (de tip market pull ), prin contact direct și permanent cu firmele din mediul socio-economic.

78 Este recomandabil ca managementul CTT POLITECH, cu sprijinul conducerii UPB, să colaboreze cu autoritățile publice centrale și locale, cu asociațiile profesionale, cu camerele de comerț și cu agențiile de dezvoltare regională, pentru a-și îmbunătăți strategiile de piață și calitatea informațiilor din ofertele formulate, în privința contribuției serviciilor sale la procesul inovativ din firmele interesate de aceste servicii. Lărgirea spectrului serviciilor oferite poate conduce la un efect sinergic de amplificare favorabilă a efectelor economice, bazat pe complementaritatea cu serviciile oferite de către alte organizații de transfer tehnologic, în fazele de validare tehnico-economică și exploatare comercială, care nu sunt prioritare pentru CTT POLITECH, dar pot fi oferite în colaborare cu alte entități, de ex. din ReNITT. Structura serviciilor externalizate prin colaborare de către CTT POLITECH este următoarea: Acest demers reduce vulnerabilitatea CTT POLITECH în fața unor acțiuni de reducere a sprijinului financiar oferit de autorități, îi crește independența funcțională și îi permite accesul la o gamă mai largă de resurse, finanțate prin competiții de proiecte, sau la contracte directe cu firme mari, la nivel național și internațional. Motivația prezentată anterior, privind reducerea vulnerabilității, este susținută de actuala structură a veniturilor CTT POLITECH, pezentată mai jos :

79 3. Modelul activității de transfer tehnologic / de cunoaștere Modelul activității de transfer tehnologic / de cunoaștere din cadrul unei organizații publice de cercetare dezvoltare inovare este schematizat ca în fig. 1. Figura 1 - Modelul activității de transfer tehnologic / de cunoaștere din cadrul unei organizații publice de cercetare dezvoltare inovare (preluat după Tran, Thien Anh, "Strategic Evaluation of University Knowledge and Technology Transfer Effectiveness" (2013). Dissertations and Theses. Paper 1059 ) În fig. 1, se folosesc următoarele notații pentru elementele modelului: - Misiunea: M - Obiective: O Ol : Obiectivul l, cu l = 1,.., L L : numărul de obiective - ol : contribuția obiectivuluiol la realizarea misiunii M - Grupe de mecanisme de transfer tehnologic: G Gk : Grupul de mecanisme de transfer tehnologick, cu k = 1,,K K: număr de grupe mecanisme TT gkl : contribuția grupuluigk la realizarea obiectivelorol. gk : contribuția grupuluigk la realizarea misiunii M. - Mecanisme individuale de transfer tehnologic: T Tkj : Mecanismul TT j din grupul k, cu j = 1,,J J: numărul de mecanisme TT din grupul k tkj : contribuția mecanismuluitkj la grupulgk kj : contribuția mecanismuluitkj la realizarea misiunii M - Indicator de performanță: I Ikjn: indicatorul i al mecanismuluitkj, cu n = 1,,N

80 N: numărul de indicatori ai mecanismului TT j în grupul k ikjn : contribuția indicatoruluiikjn la mecanismul TTTkj - Valoarea unui parametru de analiză din matrice: E Ekjn: ValoareaindicatoruluiIkjn V(Ekjn): valoarea normalizată corespunzătoareekjn sau, în notație echivalentă: D(Ikjn) : valoarea normalizată corespunzătoare Ikjn 3.1. Etapele (procesul) de calcul al indicatorului global de performanță a activității de transfer tehnologic Etapele (procesul) de calcul al indicatorului global de performanțăa activității de transfer tehnologic sunt prezentate în cele ce urmează. Etapa 1: Determinarea contribuției grupelor de mecanisme și a mecanismelor individuale de TT la realizarea misiunii Contribuția grupelor de mecanismegk se calculează cu formula de mai jos: iar contribuția mecanismelor individualetkj este: unde tkjestecontribuția mecanismului Tkj la grupul Gk. Etapa 2: Evaluarea / cuantificarea valorilor normalizate, respectiv V(Ekjn) Etapa 3: Determinareacurbelor de normalizare și calcularea valorilor corespunzătoare V(Ekjn) Pe baza curbelor de normalizare determinate pentru fiecare parametru de analiză, pe baza valorilor reale / măsurate sau estimate E, se determină valorile normalizate, care au domeniu de variație standard / unificat: 0,,100. Exemple de curbe de normalizare sunt prezentate în fig. 2. În practica transferului tehnologic, cele mai multe curbe au alură crescătoare, precum cele două prezentate în partea dreaptă a graficului de mai jos, cea de sus având o creștere până la un prag de saturație, iar cea de jos crescând până la un maxim, urmată de o scădere a valorilor.

81 Figura 2 - Exemple de curbe de normalizare (preluate după Tran, Thien Anh, "Strategic Evaluation of University Knowledge and Technology Transfer Effectiveness" (2013). Dissertations and Theses. Paper 1059 ) Etapa 4: Determinarea valorilor indicatorilor de performanță individuali, P(Tkj) Valoarea indicatorilor de performanță individuali, corespunzătoare grupelor de mecanisme TTTkjse calculează pe baza ecuației de mai jos: unde: D(Ikjn): valoarea normalizată corespunzătoare indicatorului Ikjn iar ikjn este contribuția indicatorului Ikjn la mecanismul TT Tkj Suplimentar, indicatorul de performanță al grupului de mecanisme se determină cu: unde P(Tkj) este valoarea indicatorului de performanță individual, corespunzător grupelor de mecanisme TT Tkj, iar tkjestecontribuția mecanismului Tkj la grupul Gk. Etapa 5: Determinareaindicatorului global de performanță a activității de transfer tehnologic Indicatorul global de performanță a activității de transfer tehnologic se determină cu ecuația de mai jos: Inegalitatea exprimă faptul că acest indicator nu poate depăși valoarea 100, caz care corespunde unei situații ideale, în care mecanismele TT funcționează perfect, în sensul îndeplinirii misiunii sale din punctul de vedere al transferului tehnologic / de cunoaștere.pentru valori sub 30, se

82 acceptă ideea unei activități total nesatisfăcătoare și se recomandă luarea unor măsuri drastice de corecție, dacă se dorește atingerea unor performanțe rezonabile în domeniul transferului tehnologic / de cunoaștere. Analiza individuală a fiecărui indicator de performanță permite identificarea zonelor în care activitățile TT sunt performante, sau acelor grupe de mecanisme TT unde se recomandă ca din punct de vedere managerial să se acorde o mai mare atenție, pentru a corecta deficiențele constatate Evaluarea strategică a performanței activității de transfer tehnologic / de cunoaștere Așa cum s-a prezentat și mai sus, în lucrarea Tran, Thien Anh, "Strategic Evaluation of University Knowledge and Technology Transfer Effectiveness" (2013). Dissertations and Theses. Paper se propune o metodologie detaliată de evaluare strategică a performanței activității de transfer tehnologic / de cunoaștere, realizat dinspre mediul academic către mediul socio-economic / industrial. Se pornește de la conceptul unui model decizional ierarhic multi-nivel (vezi elementele de lucru în: ), care cuprinde o serie de parametri și un set de variabile (mărimi de intrare / ieșire), care pot fi analizate / determinate prin mecanisme specifice, tratate pe larg în lucrarea Tran, ThienAnh, "Strategic Evaluation of University Knowledgeand Technology Transfer Effectiveness" (2013). DissertationsandTheses. Paper Elementele principale ale modelului decizional ierarhic, specific activităților de transfer tehnologic dintr-o universitate, care vor fi folosite pentru evaluarea strategică a performanței activității de transfer tehnologic / de cunoaștere, realizat dinspre mediul academic către mediul socio-economic / industrial, sunt prezentate în cele ce urmează. Modelul decizional ierarhic dintr-o universitate cuprinde, conform schemei din fig. 1, în ordinea importanței și nivelului decizional: 1. Misiunea; 2. Obiectivele; 3. Scopurile; 4. Strategiile; 5. Activitățile. Pentru evaluarea performanței activităților de transfer tehnologic / de cunoaștere, derulate la nivelul unei universități, se propune un model decizional extins / explicitat, care cuprinde următoarele nivele: 1. Misiunea; 2. Obiectivele; 3. Grupe de mecanisme de transfer tehnologic; 4. Mecanisme de transfer tehnologic individuale; 5. Indicatori de performanță; 6. Rezultate obținute. Concret, misiunea M a unei universități din perspectiva transferului tehnologic / de cunoaștere este aceea de a contribui la dezvoltarea economică și a societății, la diferite nivele: local, regional, național și internațional.

83 Obiectivele urmărite în activitatea de transfer tehnologic / de cunoaștere sunt: O1 Progresul cunoașterii în societate O2 Facilitarea inovării în societate O3 Susținerea dezvoltării economice la diferite nivele: local, regional, național și internațional O4 Dezvoltarea unei culturi inovativ antreprenoriale în comunitatea științifică / de cercetare O5 Asigurarea rentabilității financiare a cheltuielilor pentru cercetare Grupele principale de mecanisme de transfer tehnologic, mecanismele lor asociate individual și indicatorii de performanță sunt enumerate mai jos: G1 Diseminarea informațiilor cuprinzând: T1.1 Materiale informative distribuite anual I1.1.1 Materiale publicate on line, incluzând pagini web, buletine informative, apariții pe rețele sociale (Facebook, Twitter, LinkedIn) I1.1.2 Materiale tipărite, incluzând broșuri, pliante, broșuri, postere, bannere T1.2 Expoziții tehnice I1.2.1 Numărul de participări anuale la evenimente expoziționale cu caracter tehnic, de ex. TIB (organizat în România), sau Hannover Messe (la nivel internațional) T1.3 Reviste de specialitate cu contribuții anuale I1.3.1 Numărul de articole publicate în reviste / cercetător I1.3.2 Numărul de citări din reviste / cercetător T1.4 Conferințe cu contribuții anuale I Numărul de articole publicate în volumele unor conferințe / cercetător I Numărul de citări în volumele unor conferințe / cercetător T1.5 Seminarii, mese rotunde cu contribuții anuale I1.5.1 Numărul de seminarii, mese rotunde sau prezentări cu participarea industriei / cercetător I1.5.2 Numărul mediu de participanți la seminariile, mesele rotunde sau prezentările realizate de către cercetători, cu participarea industriei G2 Networking profesional T2.1 - Networking profesional I2.1.1 Numărul de cercetători cu apartenență la organizații profesionale I Numărul de membri în organizații profesionale raportat la numărul de cercetători G3 Educația și formarea profesională cuprinzând: T3.1 Educație și formare profesională pentru mediul economic I3.1.1 Procentul de studenți angajați în industrie anual I3.1.2 Numărul de membri ai personalului universitar care oferă programe scurte de trening anual T3.2 Educație și formare profesională pentru studenți, în parteneriat cu industria I3.2.1 Procentul de studenți integrați în procesul educațional și de formare profesională, în parteneriat cu industria, anual G4 Mobilitatea personalului cuprinzând: T4.1 Stagii pentru studenți I Procentul de studenți care beneficiază de stagii în industrie anual T4.2 Angajarea absolvenților I4.2.1 Procentul de absolvenți angajați în domenii economice de tip industrial anual T4.3 Activitate cumulată în universitate și în mediul economic

84 I4.3.1 Procentul de membri ai personalului academic care ocupă și poziții profesionale în industrie anual T4.4 Detașări temporare de personal I Procentul de membri ai personalului academic care sunt detașați temporar în industrie anual T4.5 Trecerea din mediul academic către cel economic I Procentul de membri ai personalului de cercetare (de ex. studenții doctoranzi) care migrează definitiv în industrie anual G5 Consultanță cuprinzând: T5.1 Consilii consultative I Procentul de membri ai personalului academic care fac parte din consilii consultative în industrie anual T5.2 Consultanță I Procentul de membri ai personalului academic care oferă consultanță mediului industrial anual I Numărul anual de acorduri de consultanță / cercetător G6 Partajarea resurselor cuprinzând: T6.1 Acorduri de transfer material I Numărul de acorduri de transfer material încheiate anual T6.2 Utilizarea partajată a facilităților materiale din universitate I Numărul de firme care folosesc facilități materiale din universitate anual G7 Cercetarea științifică cuprinzând: T7.1 Cercetarea finanțată din mediul industrial (contracte cu terți) I Numărul anual de contracte cu terți I Valoarea medie anuală a contractelor cu terți (mii lei) T7.2 Cercetare în parteneriat I Numărul de proiecte realizate în parteneriat cu industria anual T7.3 Alianțe pentru cercetare I Numărul de alianțe / consorții în parteneriat cu industria anual I Procentul de membri ai personalului academic care lucrează în consorții cu industria anual I Numărul mediu de firme care inițiază anual alianțe cu universitatea G8 Licențierea tehnologiilor cuprinzând: T.8.1 Licențierea I Numărul de contracte de licență finalizate anual I Venitul mediu realizat din licențe (mii lei) anual I Numărul de tehnologii transferate prin licențiere anual G9 Dezvoltarea de noi firme (spin-off și start-up) cuprinzând: T Dezvoltarea de noi afaceri (firme spin-off și start-up) I Numărul de firme nou înființate anual I Procentul de membri ai personalului academic, implicați în firmele nou înființate, anual G10 Infrastructura de suport pentru transfer tehnologic

85 cuprinzând: T10.1 Birouri de transfer tehnologic I Numărul de angajați cu normă întreagă echivalentă anual T10.2 Facilități suport pentru comercializarea tehnologiilor I Numărul de facilități suport pentru comercializarea tehnologiilor anual I Numărul mediu de proiecte susținute / facilitate suport anual T10.3 Parteneriate cu organizații de transfer tehnologic independente I Numărul de parteneriate cu organizații de transfer tehnologic independente T10.4 Parcuri științifice / tehnologice I Numărul de parcuri științifice / tehnologice în care universitatea este implicată anual I Procentul de membri ai personalului academic care sunt implicați în cercetarea derulată în parcurile științifice / tehnologice în care universitatea este implicată anual I Numărul de firme care sunt active în parcurile științifice / tehnologice în care universitatea este implicată anual 4. Activitățile organizațiilor de transfer tehnologic și matricea suport decizional pentru evaluarea indicatorului global de performanță În strânsă corelație cu analiza indicatorilor de performanță, pentru organizațiile / entitățile de transfer tehnologic / de cunoaștere din instituții publice de cercetare dezvoltare inovare, precum universități și institute naționale de CDI (INCD-uri) se definesc o serie de activități principale, care contribuie la realizarea rolului lor în cadrul unui ecosistem de inovare. În tabelul de mai jos sunt prezentate aceste activități principale. Denumire activitate A1. Vânzare produse / tehnologii / servicii inovative și brokeraj tehnologic / de afaceri inovative A2. Licențierea drepturilor de proprietate intelectuală / industrială și capitalului de cunoaștere / cunoștințe A3. Servicii de asistenţă în negocierea contractelor pentru proiecte de cercetare, dezvoltare, inovare șitransfer tehnologic A4. Servicii de asistenţă şi consultanţă pentru realizarea de modele experimentale şi prototipuri A5. Servicii de asistență / consiliere în elaborarea de cereri de finanțare pentru proiecte de cercetare-dezvoltare tehnologică - inovare A6. Servicii de informare tehnologică, audit tehnologic, veghe şi prognoză tehnologică A7. Servicii de asistenţă şi consultanţă pentru evaluarea dezvăluirii invențiilor,derulării etapelor procedurale de obţinerea a brevetelor și valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală A8. Servicii de asistenţă şi consultanţă în domeniul legislației CDI la nivel naţional / internaţional

86 A9. Asistenţă în demararea / dezvoltarea de firme start-up/spin-off și crearea / dezvoltarea de modele de afaceri inovative A10. Formare profesională şi sprijin logistic în domeniul transferului de cunoștințe / tehnologii A11.Organizare evenimente tematice și suport pentru acțiuni de diseminare, promovare, comunicare, marketing privind comercializarea tehnologiilor și transferului de cunoaștere A12. Managementul portofoliului activelor necorporale privind proprietatea intelectuală A13. Managementul participațiilor / acțiunilor în firme de tip spin-off / start-up A14. Managementul fondurilor / proiectelor de incubare pentru demonstrarea viabilității conceptelor / tehnologiilor A15. Managementul facilităților de incubare tehnologică / de afaceri Pentru un număr de posturi cu normă completă echivalentă (FTE, în limba engleză: full timeequivalent ), cu încărcare anuală de: cca. 175 ore / lună x 11 luni = 1925 ore / an, se poate analiza repartiția orelor de lucru, corespunzătoare serviciilor prestate de către organizațiile de transfer tehnologic, pe fiecare activitate în parte, după cum urmează.

87 cercetare aplicativă din România implementarea unui model pilot pentru compartimentele de specialitate Numar ore / an ACTIVITATI Parametru analiza Norma de lucru Indicatori A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8 A9 A10 A11 A12 A13 A14 A15 E - I ore / parametru I ore / parametru I ore / parametru I ore / parametru I ore / parametru I ore / parametru I ore / parametru Legenda: A1. Vânzare produse / tehnologii / servicii inovative și brokeraj tehnologic / de afaceri inovative A2. Licențierea drepturilor de proprietate intelectuală / industrială și capitalului de cunoaștere / cunoștințe A3. Servicii de asistenţă în negocierea contractelor pentru proiecte de cercetare, dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic A4. Servicii de asistenţă şi consultanţă pentru realizarea de modele experimentale şi prototipuri A5. Servicii de asistență / consiliere în elaborarea de cereri de finanțare pentru proiecte de cercetare-dezvoltare tehnologică - inovare A6. Servicii de informare tehnologică, audit tehnologic, veghe şi prognoză tehnologică A7. Servicii de asistenţă şi consultanţă pentru evaluarea dezvăluirii invențiilor, derulării etapelor procedurale de obţinerea a brevetelor și valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală A8. Servicii de asistenţă şi consultanţă în domeniul legislației CDI la nivel naţional / internaţional A9. Asistenţă în demararea / dezvoltarea de firme start-up /spin-off și crearea / dezvoltarea de modele de afaceri inovative A10. Formare profesională şi sprijin logistic în domeniul transferului de cunoștințe / tehnologii A11. Organizare evenimente tematice și suport pentru acțiuni de diseminare, promovare, comunicare, marketing privind comercializarea tehnologiilor și transferului de cunoaștere A12. Managementul portofoliului activelor necorporale privind proprietatea intelectuală A13. Managementul participațiilor / acțiunilor în firme de tip spin-off / start-up A14. Managementul fondurilor / proiectelor de incubare pentru demonstrarea viabilității conceptelor / tehnologiilor A15. Managementul facilităților de incubare tehnologică / de afaceri I Numărul de acorduri de transfer material încheiate anual I Numărul de firme care folosesc facilități materiale din universitate anual I Numărul anual de contracte cu terți I Numărul de proiecte realizate în parteneriat cu industria anual I Numărul de alianțe / consorții în parteneriat cu industria anual I Numărul de contracte de licență finalizate anual I Numărul de firme nou înființate anual

88 Observație: Exemplul din tabelul de mai sus corespunde CTT POLITECH UPB, în care sunt angajate 2 persoane FTE, la nivelul lunii septembrie Analiza datelor conduce la un total de 3200 ore / an, alocate activităților A1 A15, care contribuie la realizarea celor 7 indicatori de performanță, care au cea mai mare contribuție la nivelul Universității POLITEHNICA din București UPB, din punct de vedere al activităților de transfer tehnologic / de cunoaștere către mediul socio-economic / ecosistemul de inovare, în care UPB este integrat. Diferența până la totalul de 3850 ore / an (pentru 2 persoane FTE) adică 650 ore / an, se consideră a fi utilizate pentru activități care să conducă la rezultate cuprinse în următoarea listă de indicatori de performanță (vezi Activitatea II.6 - Evaluarea strategică a performanței activității de transfer tehnologic / de cunoaștere) obținuți de către UPB, ca instituție gazdă a CTT POLITECH: T1.1 Materiale informative distribuite anual I1.1.1 Materiale publicate on line, incluzând pagini web, buletine informative, apariții pe rețele sociale (Facebook, Twitter, LinkedIn) I1.1.2 Materiale tipărite, incluzând broșuri, pliante, broșuri, postere, bannere T1.2 Expoziții tehnice I1.2.1 Numărul de participări anuale la evenimente expoziționale cu caracter tehnic, de ex. TIB (organizat în România), sau Hannover Messe (la nivel internațional) T1.3 Reviste de specialitate cu contribuții anuale I1.3.1 Numărul de articole publicate în reviste / cercetător I1.3.2 Numărul de citări din reviste / cercetător T1.4 Conferințe cu contribuții anuale I Numărul de articole publicate în volumele unor conferințe / cercetător I Numărul de citări în volumele unor conferințe / cercetător T1.5 Seminarii, mese rotunde cu contribuții anuale I1.5.1 Numărul de seminarii, mese rotunde sau prezentări cu participarea industriei / cercetător I1.5.2 Numărul mediu de participanți la seminariile, mesele rotunde sau prezentările realizate de către cercetători, cu participarea industriei T3.1 Educație și formare profesională pentru mediul economic I3.1.1 Procentul de studenți angajați în industrie anual I3.1.2 Numărul de membri ai personalului universitar care oferă programe scurte de trening anual T3.2 Educație și formare profesională pentru studenți, în parteneriat cu industria I3.2.1 Procentul de studenți integrați în procesul educațional și de formare profesională, în parteneriat cu industria, anual Matricea suport decizional pentru evaluarea indicatorului global de performanță a activității de transfer tehnologic din Universitatea POLITEHNICA București este prezentată mai jos:

89 cercetare aplicativă din România implementarea unui model pilot pentru compartimentele de specialitate Misiune (M) Obiective (O) w(o) Grupe MTT (G) w(g) MITT (T) w(t) r(wt) IP (I) w(i) Rezultat (E ) Val. dorita (V) Val. Perf. (P) Decalaj (PG) Potent. Imbunat. (IP) Ponderea IP (r ) Contrib. la indice global (C(T)) C(T) procentual (%EI) Ponderea (r(%ei)) Indice performanta (EI) O1 0.2 I O T I O T I O I O T I I T I I G T I I G T I I T I G T I T I T I T I T I G T I T I I G T I T I G T I I T I T I I I G T I I I G T I I G T I T I I T I T I I I G T I

90 Semnificația notațiilor este următoarea: O: Obiectivele urmărite în activitatea de transfer tehnologic / de cunoaștere; w(o): Ponderea obiectivului la realizarea misiunii (M) universității; G:Grupele principale de mecanisme de transfer tehnologic - TT; w(g): Ponderea contribuției grupelor de mecanisme TT la realizarea misiunii (M) universității; T: Mecanismul individual de TT; w(t): Ponderea contribuției mecanismelor individuale de TT la realizarea misiunii (M) universității; r(wt): Rangul (importanța) contribuției relative a mecanismelor individuale de TT la realizarea misiunii (M) universității; I: Indicator de performanță; w(i): Ponderea importanței relative a indicatorului de performanță (I) la realizarea misiunii (M) universității; E: Valoarea unui parametru de analiză din matrice (reală / măsurată sau estimată de către universitate); V: Valoarea normalizată a unui parametru de analiză din matrice; P = Σ w(i) x V: Valoarea unui indicator de performanță; PG = 100 P: Valoarea deficitului de performanță pentru un indicator specific, față de cel maxim considerat 100; IP = w(t) x PG: Valoarea potențialului de îmbunătățire a unui mecanism individual de TT; r(ip): Rangul (importanța) potențialului de îmbunătățire a unui mecanism individual de TT; C(T) = w(t) x P: Contribuția unui mecanism individual de TT la indicatorul global de performanță; %EI = C(T) / EI: Contribuția procentuală a unui mecanism individual de TT la indicatorul global de performanță; r(%ei): Rangul (importanța) contribuției procentuale a unui mecanism individual de TT la indicatorul global de performanță; EI = Σ w(t) x P: Indicatorul global de performanță al activităților de TT dintr-o universitate. 5. Ponderile și rangul (importanța) parametrilor Parametrii de tip ponderi și rang (importanță), din matricea suport decizional prezentată mai sus, se determină pe baza unor recomandări de bună practică, bazate pe chestionarea unor experți care se pronunță asupra acestor aspecte fundamentale în controlul procesului de transfer tehnologic / de cunoaștere din organizațiile publice de CDI. În acest sens, pentru w(o): Ponderea obiectivului la realizarea misiunii (M) universității, corespunzătoare celor 5 asemenea obiective enunțate, valorile recomandate sunt: Obiectiv O1 O2 O3 O4 O5 Total Valoare w(o) În tabelul de mai sus, se observă ponderile obiectivelor în realizarea misiunii universității, ca parte din total (întreg), care trebuie să aibă valoarea 1 (unu). Comentând valorile recomandate, se observă că se urmărește asigurarea rentabilității financiare, în primul rând, urmată de dezvoltarea unei culturi inovativ antreprenoriale și, pe poziții aproximativ egale, progresul cunoașterii, facilitarea inovării și susținerea dezvoltării economice la diferite nivele de acțiune (local, regional, național și internațional). Aceste ponderi pot fi ajustate, în funcție de obiectivele strategice asumate prin misiunea universității. Pentruw(G): Ponderea contribuției grupelor de mecanisme TT la realizarea misiunii (M) universității are valorile recomandate așa cum se prezintă mai jos:

91 Grupe G1 G2 G3 G4 G5 G6 G7 G8 G9 G10 Total Valoare w(g) În tabelul de mai sus, se observă ponderile grupelor de mecanisme TT în realizarea misiunii universității, ca parte din total (întreg), care trebuie să aibă valoarea 1 (unu). Comentând valorile recomandate, se observă că este prioritară licențierea de tehnologii, urmată de dezvoltarea de noi firme (de tip spin-off / start-up), cercetarea științifică în parteneriat / contractată cu mediul industrial și mobilitatea personalului. Aceste ponderi pot fi ajustate, în funcție de viziunea strategică și modelul de afaceri, asumate la nivelul conducerii universității. Într-o manieră similară se analizează și distribuția w(t): Ponderea contribuției mecanismelor individuale de TT la realizarea misiunii universității, ajustarea lor depinzând de viziunea strategică și modelul de afaceri, asumate la nivelul conducerii universității. În fine, structura elementelor w(i): Ponderea importanței relative a indicatorului de performanță (I) la realizarea misiunii (M) universității este derivată din distribuția w(t), cu observația că divizarea valorilor corespunzătoare mecanismelor individuale pe valorile aferente indicatorilor se face cu respectarea regulii că suma acestora trebuie să fie unitară, de ex.: pentru T7.3 ponderile w(i) corespunzătoare I7.3.1, I7.3.2 și I7.3.3 sunt: 0.3, 0.36 și 0.34, suma acestora fiind 1.00.Notă suplimentară: ponderile exemplificate anterior se aplică ponderii parametrului T7.3, care este: În corelație cu cele patru ponderi analizate anterior: w(o), w(g), w(t) și w(i), se asociază și rangul (importanța) fiecăruia, în funcție de poziția în ordine descrescătoare a valorilor ponderilor corespunzătoare, de ex.: r(wt): Rangul (importanța) contribuției relative a mecanismelor individuale de TT la realizarea misiunii (M) universității, care are cifra 1, adică prima poziție, în dreptul ponderii termenului T8.1, valoarea fiind cea mai mare și anume: w(t) = 0.251, cifrele crescătoare (2,3,4,,25) de pe coloana r(wt) indicând poziția în clasamentul menționat. 6. Curbele de normalizare Pe baza valorilor E a parametrilor de analiză din matrice (reală / măsurată sau estimată de către universitate), se determină pe baza unor curbe de normalizare aducerea în aceleași limite de variație (0 100) a tuturor parametrilor de analiză valorile realizate / recomandate / estimate care se folosesc în calculul indicatorului global de performanță.

92 Analizând matricea suport decizional pentru evaluarea indicatorului global de performanță a activității de transfer tehnologic din Universitatea POLITEHNICA București - UPB, prezentată mai sus, se observă că patru mecanisme individuale de TT au potențial major de contribuție la îmbunătățirea indicatorului global de performanță al activităților de TT dintr-o universitate, în speță UPB. În tabelul de mai jos sunt prezentate valorile care susțin afirmația anterioară: Mecanism (T) Pondere w(t) Performanța (P) Deficit performanță (PG) Potențial îmbunătățire (IP) T8.1 Licențiere T9.1- Firme noi T7.3 Alianțe CDI T6.1 Acorduri pentru transfer material de Din perspectiva unei analize de sensibilitate, care oferă perspectiva unei evoluții viitoare a activităților de transfer tehnologic dintr-o universitate, corelat cu necesitatea creșterii indicatorului global de performanță, se estimează o evoluție în cinci etape, care pot fi considerate anuale, deci pe un orizont de timp de cinci ani, în care datele de lucru sunt prezentate în tabelul de mai jos: Actual Etapa I Etapa II Etapa III Etapa IV Etapa V Nr. crt. Mec. (T) Indic. (I) V(E ) D (E ) V(E ) D (E ) V(E ) D (E ) V(E ) D (E ) V(E ) D (E ) V(E ) D (E ) 1 T8.1 I I I T9.1 I I T7.3 I I I T6.1 I

93 În fine, pentru aceleași patru mecanisme individuale de TT, care au potențial major de contribuție la îmbunătățirea indicatorului global de performanță al activităților de TT dintr-o universitate, în speță UPB, se prezintă în tabelul de mai jos o estimare a performanței maxime, care poate fi atinsă cu datele de lucru disponibile în acest moment: Mecanism Indicator (I) Performanța actuală Performanța maximă (T) V (E ) D(E ) V (E ) D(E ) T8.1 I I I T9.1 I I T7.3 I I I T6.1 I Indicator global de performanță (EI) Notă: Există în matricea suport decizional,pentru evaluarea indicatorului global de performanță a activității de transfer tehnologic din Universitatea POLITEHNICA București - UPBdouă mecanisme individuale de TT: T2.1 - Networking profesional, respectiv T3.1 - Educație și formare profesională pentru mediul economic, care au procente mari de contribuție la influențarea indicatorului global de performanțăal activităților de TT dintr-o universitate, în speță UPB, dar care nu au fost analizate separat, așa cum s-a procedat cu cele patru mecanisme individuale de TT, din tabelul anterior. Motivul este legat de faptul că acest gen de mecanisme de TT sunt considerate ca aparținând mai mult unor mecanisme culturale sau de tip educațional, cu influență indirectă și pe alte durate de timp decât cele patru, care au impact direct și sunt mai strâns legate de interacțiunea cu mediul socio-economic / industrial, în care universitatea este integrată. 7. Plan de implementare model de transfer tehnologic / de cunoaștere Pentru controlul performanțelor activității de transfer tehnologic / de cunoaștere din organizații de CDI publice, cu aplicație la ecosistemul de inovare din țara noastră, respectiv la ReNITT, s-a elaborat un model care în esență cuprinde două matrice suport decizional, pentru evaluarea indicatorului global de performanță a activității menționate și algoritmizarea procesului de proiectare, implementare și control a procesului de transfer tehnologic / de cunoaștere din organizații de CDI publice.

94 Implementarea acestui model impune următoarele etape de lucru: Nr. crt. Denumire etapă Conținut activități Rezultat așteptat Termen de realizare (eșalonare în timp) 1 Evaluare stadiu actual Analiza situației inițiale a activității de TT a organizației suport / beneficiare Completare matrice suport, cu date inițiale Luna 1 2 Prognoză și validare parametrii de pondere / importanță mecanisme și indicatori TT Analiza valorilor recomandate în literatura de specialitate, corectarea acestora pe baza unei analize interne și dacă este posibil fixarea lor pe baza unei expertize neutre / independente Completare matrice suport, cu ponderi și parametrii de clasificare importanță indicatori TT Luna 2 3 Pilotare model Simularea unor experimente de validare model suport decizie, pentru validare funcționalitate Matrice completate cu valori de test Luna 3 4 Implementare model în structura funcțională și în procesele decizionale Introducerea modelului de TT în organigrama organizației suport / beneficiare și operaționalizarea sa în mecanismele de luare a deciziilor Realizarea de noi proceduri interne ale procesului de TT Luna 4 5 Reevaluare periodică stadiu și performanțe TT Analiza periodică a stadiului și performanțelor activității de TT a organizației suport / beneficiare și implementare corecții model, dacă este cazul Creștere indicator global de performanță TT Periodic 8. Studiu de caz CTT POLITECH din UPB Etapa 1- Evaluare stadiu actual activități de transfer tehnologic / de cunoaștere în UPB și Etapa 2 - Prognoză și validare parametrii de pondere / importanță mecanisme și indicatori TT În paragraful 3 au fost prezentate matricele care cuprind datele specifice UPB din momentul actual și valorile parametrilor de ponderare / importanță mecanisme și indicatori TT, preluate din literatura de specialitate, în speță din lucrarea Tran, Thien Anh, "Strategic Evaluation of

95 University Knowledge and Technology Transfer Effectiveness" (2013). Dissertations and Theses. Paper Observații: - indicatorul global de performanță actual este 42.6, maximul de referință fiind 100, ceea ce relevă nevoia de perfecționare a activității de TT, în actualul context național și european; - grupele de mecanisme de TT: T2.1, T3.1, T6.1, T6.2, T7.1, T7.2, T7.3, T8.1 și T9.1 contribuie cu ponderile cele mai mari la valoarea indicatorului global de performanță, deci lor trebuie să li se acorde cea mai mare atenție din punct de vedere al activității CTT POLITECH; - norma de lucru asumată în cadrul CTT POLITECH este rezonabilă și poate fi îmbunătățită, în sensul creșterii eficienței, prin profesionalizarea personalului angajat (variantă preferabilă) dar nerealizabilă imediat; - creșterea performanței UPB în activitatea de TT implică, pe termen scurt, angajarea unei persoane FTE cu experiență mai ales în domeniul: A11. Organizare evenimente tematice și suport pentru acțiuni de diseminare, promovare, comunicare, marketing privind comercializarea tehnologiilor și transferului de cunoaștere. Etapa 3 Pilotare model În analiza noastră,în care pilotăm modelul de transfer tehnologic adoptat, vom utilizapatru scenarii de lucru, așa cum se prezintă mai jos: Scenariul 1 Activitate generatoare și transmițătoare de cunoaștere modelul 4 CANVAS; Scenariul 2 Activitate asociată cu a treia misiune, de tip antreprenorial modelul 2 CANVAS; Scenariul 3 Activitate inovativ-disruptivă modelul 3 CANVAS; Scenariul 4 Activitate tradițională / clasică modelul 1 CANVAS. În tabelul de mai jos sunt precizate valorile w(t), aflate în corelație cu r(wt), pentru cele patru scenarii / modele menționate mai sus: Ierarhizare, în ordinea importanței, a mecanismelor de transfer tehnologic Primul loc Locul doi Locul trei Locul patru Locul cinci Model 4 T T T T T Model 2 T T T T T Model 3 T T T T T Model 1 T T T T T Observație: În scenariul 3, apar în clasamentul importanței și grupele tematice T5.1 și T5.2, la care influența directă a CTT POLITECH este mai scăzută, dar contextul analizei impune o asemenea precizare.

96 8.1. Scenariul 1 Activitate generatoare și transmițătoare de cunoaștere modelul 4 CANVAS În cadrul acestui scenariu, CTT POLITECH, după modelul sistemului de brevetare din Portugalia, a decis să solicite / recomande tuturor cadrelor didactice / cercetătorilor din UPB, ca să depună înainte de momentul apariției / prezentării publice - a articolelor științifice o copie după lucrările respective la CTT POLITECH, personalul angajat și experți de specialitate urmând a face o analiză a posibilității / oportunității obținerii unui drept de proprietate intelectuală asupra rezultatelor obținute și mai ales să facă o analiză a fezabilității valorificării / comercializării unor tehnologii asociate acestora. În aceste condiții, prin dublarea (ca exemplu calitativ) numărului de ore alocate pe activitățile specifice grupelor de indicatori I8.1.1 și I9.1.1, indicatorul global de performanță crește, de la 42.6 la 45.3, deci o creștere semnificativă de 6.34 %.

97 cercetare aplicativă din România implementarea unui model pilot pentru compartimentele de specialitate Mai jos sunt prezentate cele două matrice de calcul. Numar ore / an ACTIVITATI Parametru analiza Norma de lucru Indicatori A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8 A9 A10 A11 A12 A13 A14 A15 E - I ore / parametru I ore / parametru I ore / parametru I ore / parametru I ore / parametru I ore / parametru I ore / parametru Legenda: A1. Vânzare produse / tehnologii / servicii inovative și brokeraj tehnologic / de afaceri inovative A2. Licențierea drepturilor de proprietate intelectuală / industrială și capitalului de cunoaștere / cunoștințe A3. Servicii de asistenţă în negocierea contractelor pentru proiecte de cercetare, dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic A4. Servicii de asistenţă şi consultanţă pentru realizarea de modele experimentale şi prototipuri A5. Servicii de asistență / consiliere în elaborarea de cereri de finanțare pentru proiecte de cercetare-dezvoltare tehnologică - inovare A6. Servicii de informare tehnologică, audit tehnologic, veghe şi prognoză tehnologică A7. Servicii de asistenţă şi consultanţă pentru evaluarea dezvăluirii invențiilor, derulării etapelor procedurale de obţinerea a brevetelor și valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală A8. Servicii de asistenţă şi consultanţă în domeniul legislației CDI la nivel naţional / internaţional A9. Asistenţă în demararea / dezvoltarea de firme start-up /spin-off și crearea / dezvoltarea de modele de afaceri inovative A10. Formare profesională şi sprijin logistic în domeniul transferului de cunoștințe / tehnologii A11. Organizare evenimente tematice și suport pentru acțiuni de diseminare, promovare, comunicare, marketing privind comercializarea tehnologiilor și transferului de cunoaștere A12. Managementul portofoliului activelor necorporale privind proprietatea intelectuală A13. Managementul participațiilor / acțiunilor în firme de tip spin-off / start-up A14. Managementul fondurilor / proiectelor de incubare pentru demonstrarea viabilității conceptelor / tehnologiilor A15. Managementul facilităților de incubare tehnologică / de afaceri I Numărul de acorduri de transfer material încheiate anual I Numărul de firme care folosesc facilități materiale din universitate anual I Numărul anual de contracte cu terți I Numărul de proiecte realizate în parteneriat cu industria anual I Numărul de alianțe / consorții în parteneriat cu industria anual I Numărul de contracte de licență finalizate anual I Numărul de firme nou înființate anual

98 cercetare aplicativă din România implementarea unui model pilot pentru compartimentele de specialitate Misiune (M) Obiective (O) w(o) Grupe MTT (G) w(g) MITT (T) w(t) r(wt) IP (I) w(i) Rezultat (E ) Val. dorita (V) Val. Perf. (P) Decalaj (PG) Potent. Imbunat. (IP) Ponderea IP (r ) Contrib. la indice global (C(T)) C(T) procentual (%EI) Ponderea (r(%ei)) Indice performanta (EI) O1 0.2 I O T I O T I O I O T I I T I I G T I I G T I I T I G T I T I T I T I T I G T I T I I G T I T I G T I I T I T I I I G T I I I G T I I G T I T I I T I T I I I G T I

99 8.2. Scenariul 2 Activitate asociată cu a treia misiune, de tip antreprenorial modelul 2 CANVAS În cadrul acestui scenariu, prin dublarea (ca exemplu calitativ) numărului de ore alocate pe activitățile specifice grupelor de indicatori I6.2.1, I7.1.1 și parțial - în șase activități - corespunzătoare I7.3.1, indicatorul global de performanță crește, de la 42.6 la 44.7, deci o creșterede 4.9 %. Procentul este mai scăzut comparativ cu scenariul 1, dar s-a neglijat complet influența majoră a activităților specifice grupelor de indicatori I8.1.1 și I9.1.1 ipoteză defavorabilă / nerealistă, ca și când în abordarea antreprenorială nu intervin licențele și firmele nou înființate ceea ce subliniază că, în realitate, potențialul de creștere a indicatorului global de performanță, în acest scenariu, este foarte mare.

100 cercetare aplicativă din România implementarea unui model pilot pentru compartimentele de specialitate Mai jos sunt prezentate cele două matrice de calcul. Numar ore / an ACTIVITATI Parametru analiza Norma de lucru Indicatori A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8 A9 A10 A11 A12 A13 A14 A15 E - I ore / parametru I ore / parametru I ore / parametru I ore / parametru I ore / parametru I ore / parametru I ore / parametru Legenda: A1. Vânzare produse / tehnologii / servicii inovative și brokeraj tehnologic / de afaceri inovative A2. Licențierea drepturilor de proprietate intelectuală / industrială și capitalului de cunoaștere / cunoștințe A3. Servicii de asistenţă în negocierea contractelor pentru proiecte de cercetare, dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic A4. Servicii de asistenţă şi consultanţă pentru realizarea de modele experimentale şi prototipuri A5. Servicii de asistență / consiliere în elaborarea de cereri de finanțare pentru proiecte de cercetare-dezvoltare tehnologică - inovare A6. Servicii de informare tehnologică, audit tehnologic, veghe şi prognoză tehnologică A7. Servicii de asistenţă şi consultanţă pentru evaluarea dezvăluirii invențiilor, derulării etapelor procedurale de obţinerea a brevetelor și valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală A8. Servicii de asistenţă şi consultanţă în domeniul legislației CDI la nivel naţional / internaţional A9. Asistenţă în demararea / dezvoltarea de firme start-up /spin-off și crearea / dezvoltarea de modele de afaceri inovative A10. Formare profesională şi sprijin logistic în domeniul transferului de cunoștințe / tehnologii A11. Organizare evenimente tematice și suport pentru acțiuni de diseminare, promovare, comunicare, marketing privind comercializarea tehnologiilor și transferului de cunoaștere A12. Managementul portofoliului activelor necorporale privind proprietatea intelectuală A13. Managementul participațiilor / acțiunilor în firme de tip spin-off / start-up A14. Managementul fondurilor / proiectelor de incubare pentru demonstrarea viabilității conceptelor / tehnologiilor A15. Managementul facilităților de incubare tehnologică / de afaceri I Numărul de acorduri de transfer material încheiate anual I Numărul de firme care folosesc facilități materiale din universitate anual I Numărul anual de contracte cu terți I Numărul de proiecte realizate în parteneriat cu industria anual I Numărul de alianțe / consorții în parteneriat cu industria anual I Numărul de contracte de licență finalizate anual I Numărul de firme nou înființate anual

101 cercetare aplicativă din România implementarea unui model pilot pentru compartimentele de specialitate Misiune (M) Obiective (O) w(o) Grupe MTT (G) w(g) MITT (T) w(t) r(wt) IP (I) w(i) Rezultat (E ) Val. dorita (V) Val. Perf. (P) Decalaj (PG) Potent. Imbunat. (IP) Ponderea IP (r ) Contrib. la indice global (C(T)) C(T) procentual (%EI) Ponderea (r(%ei)) Indice performanta (EI) O1 0.2 I O T I O T I O I O T I I T I I G T I I G T I I T I G T I T I T I T I T I G T I T I I G T I T I G T I I T I T I I I G T I I I G T I I G T I T I I T I T I I I G T I

102 8.3. Scenariul 3 Activitate inovativ-disruptivă modelul 3 CANVAS În cadrul acestui scenariu, prin dublarea (ca exemplu calitativ) numărului de ore alocate pe activitățile specifice grupelor de indicatori I7.2.1 și parțial - în șase activități - corespunzătoare I7.3.1, se constată că indicatorul global de performanță nu se modifică. S-a presupus tot o situație defavorabilă / nerealistă, neglijând complet influența majoră a activităților specifice grupelor de indicatori I8.1.1 și I9.1.1, ca și când în abordarea inovativ-disruptivă nu intervin licențe și firme nou înființate ceea ce subliniază că, în realitate, potențialul de creștere a indicatorului global de performanță există, dar abordarea este una mai specială, cu viziune pe termen mediu și lung și cu aplicabilitate la scară internațională. Mai jos sunt prezentate cele două matrice de calcul.

103 cercetare aplicativă din România implementarea unui model pilot pentru compartimentele de specialitate Numar ore / an ACTIVITATI Parametru analiza Norma de lucru Indicatori A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8 A9 A10 A11 A12 A13 A14 A15 E - I ore / parametru I ore / parametru I ore / parametru I ore / parametru I ore / parametru I ore / parametru I ore / parametru Legenda: A1. Vânzare produse / tehnologii / servicii inovative și brokeraj tehnologic / de afaceri inovative A2. Licențierea drepturilor de proprietate intelectuală / industrială și capitalului de cunoaștere / cunoștințe A3. Servicii de asistenţă în negocierea contractelor pentru proiecte de cercetare, dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic A4. Servicii de asistenţă şi consultanţă pentru realizarea de modele experimentale şi prototipuri A5. Servicii de asistență / consiliere în elaborarea de cereri de finanțare pentru proiecte de cercetare-dezvoltare tehnologică - inovare A6. Servicii de informare tehnologică, audit tehnologic, veghe şi prognoză tehnologică A7. Servicii de asistenţă şi consultanţă pentru evaluarea dezvăluirii invențiilor, derulării etapelor procedurale de obţinerea a brevetelor și valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală A8. Servicii de asistenţă şi consultanţă în domeniul legislației CDI la nivel naţional / internaţional A9. Asistenţă în demararea / dezvoltarea de firme start-up /spin-off și crearea / dezvoltarea de modele de afaceri inovative A10. Formare profesională şi sprijin logistic în domeniul transferului de cunoștințe / tehnologii A11. Organizare evenimente tematice și suport pentru acțiuni de diseminare, promovare, comunicare, marketing privind comercializarea tehnologiilor și transferului de cunoaștere A12. Managementul portofoliului activelor necorporale privind proprietatea intelectuală A13. Managementul participațiilor / acțiunilor în firme de tip spin-off / start-up A14. Managementul fondurilor / proiectelor de incubare pentru demonstrarea viabilității conceptelor / tehnologiilor A15. Managementul facilităților de incubare tehnologică / de afaceri I Numărul de acorduri de transfer material încheiate anual I Numărul de firme care folosesc facilități materiale din universitate anual I Numărul anual de contracte cu terți I Numărul de proiecte realizate în parteneriat cu industria anual I Numărul de alianțe / consorții în parteneriat cu industria anual I Numărul de contracte de licență finalizate anual I Numărul de firme nou înființate anual

104 cercetare aplicativă din România implementarea unui model pilot pentru compartimentele de specialitate Misiune (M) Obiective (O) w(o) Grupe MTT (G) w(g) MITT (T) w(t) r(wt) IP (I) w(i) Rezultat (E ) Val. dorita (V) Val. Perf. (P) Decalaj (PG) Potent. Imbunat. (IP) Ponderea IP (r ) Contrib. la indice global (C(T)) C(T) procentual (%EI) Ponderea (r(%ei)) Indice performanta (EI) O1 0.2 I O T I O T I O I O T I I T I I G T I I G T I I T I G T I T I T I T I T I G T I T I I G T I T I G T I I T I T I I I G T I I I G T I I G T I T I I T I T I I I G T I

105 8.4. Scenariul 4 Activitate tradițională / clasică modelul 1 CANVAS În cadrul acestui scenariu, prin dublarea (ca exemplu calitativ) numărului de ore alocate pe activitățile specifice grupelor de indicatori I6.1.1, I7.1.1, I8.1.1 și I9.1.1, indicatorul global de performanță crește, de la 42.6 la 47.0, deci o creștere de 10.33%.Procentul este cel mai ridicat, comparativ cu celelalte scenarii, existând o mai mare experiență acumulată în timp în mediul academic, iar comunicarea și modalitățile de lucru sunt cele deja cunoscute, deci procesul de transfer tehnologic / de cunoaștere este semnificativ favorizat.

106 cercetare aplicativă din România implementarea unui model pilot pentru compartimentele de specialitate Mai jos sunt prezentate cele două matrice de calcul. Numar ore / an ACTIVITATI Parametru analiza Norma de lucru Indicatori A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8 A9 A10 A11 A12 A13 A14 A15 E - I ore / parametru I ore / parametru I ore / parametru I ore / parametru I ore / parametru I ore / parametru I ore / parametru Legenda: A1. Vânzare produse / tehnologii / servicii inovative și brokeraj tehnologic / de afaceri inovative A2. Licențierea drepturilor de proprietate intelectuală / industrială și capitalului de cunoaștere / cunoștințe A3. Servicii de asistenţă în negocierea contractelor pentru proiecte de cercetare, dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic A4. Servicii de asistenţă şi consultanţă pentru realizarea de modele experimentale şi prototipuri A5. Servicii de asistență / consiliere în elaborarea de cereri de finanțare pentru proiecte de cercetare-dezvoltare tehnologică - inovare A6. Servicii de informare tehnologică, audit tehnologic, veghe şi prognoză tehnologică A7. Servicii de asistenţă şi consultanţă pentru evaluarea dezvăluirii invențiilor, derulării etapelor procedurale de obţinerea a brevetelor și valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală A8. Servicii de asistenţă şi consultanţă în domeniul legislației CDI la nivel naţional / internaţional A9. Asistenţă în demararea / dezvoltarea de firme start-up /spin-off și crearea / dezvoltarea de modele de afaceri inovative A10. Formare profesională şi sprijin logistic în domeniul transferului de cunoștințe / tehnologii A11. Organizare evenimente tematice și suport pentru acțiuni de diseminare, promovare, comunicare, marketing privind comercializarea tehnologiilor și transferului de cunoaștere A12. Managementul portofoliului activelor necorporale privind proprietatea intelectuală A13. Managementul participațiilor / acțiunilor în firme de tip spin-off / start-up A14. Managementul fondurilor / proiectelor de incubare pentru demonstrarea viabilității conceptelor / tehnologiilor A15. Managementul facilităților de incubare tehnologică / de afaceri I Numărul de acorduri de transfer material încheiate anual I Numărul de firme care folosesc facilități materiale din universitate anual I Numărul anual de contracte cu terți I Numărul de proiecte realizate în parteneriat cu industria anual I Numărul de alianțe / consorții în parteneriat cu industria anual I Numărul de contracte de licență finalizate anual I Numărul de firme nou înființate anual

107 cercetare aplicativă din România implementarea unui model pilot pentru compartimentele de specialitate Misiune (M) Obiective (O) w(o) Grupe MTT (G) w(g) MITT (T) w(t) r(wt) IP (I) w(i) Rezultat (E ) Val. dorita (V) Val. Perf. (P) Decalaj (PG) Potent. Imbunat. (IP) Ponderea IP (r ) Contrib. la indice global (C(T)) C(T) procentual (%EI) Ponderea (r(%ei)) Indice performanta (EI) O1 0.2 I O T I O T I O I O T I I T I I G T I I G T I I T I G T I T I T I T I T I G T I T I I G T I T I G T I I T I T I I I G T I I I G T I I G T I T I I T I T I I I G T I

108

109 Elaborarea unui model de organizare a sistemului naţional de centre de transfer tehnologic şi de cunoştere şi comercializare a rezultatelor cercetării Stabilirea diferenţelor între Modelul de eco-inovare şi cel actual, existent în țara noastră 1. Premise Cei 3 piloni pe care ne bazăm în dezvoltarea unei firme sunt Cercetare, Educaţie şi Inovare (Fig.1). Fig. 1 Competitivitatea în contextul triunghiului cunoaşterii Cercetare Competitivitate şi locuri de muncă Educaţie Inovare În contextul triunghiului cunoaşterii (cercetare, educaţie, inovare) se pune accent pe sprijinirea unităţilor inovative care contribuie la creşterea economică şi la înfiinţarea de noi locuri de muncă. Această abordare sistemică, integrativă, creează condiţii favorabile pentru creşterea implicării sectorului privat în realizarea progresului tehnic, prin implicarea acestui sector în activitatea de cercetare-dezvoltare. Aceasta înseamnă pe de o parte, orientarea cercetării şi inovării către piaţă iar pe de altă parte, orientarea pieţei către cercetare şi inovare (vezi Fig.2). Fig. 2 Orientarea reciprocă a cercetării şi inovării către piaţă Cercetarea şi inovarea cu faţa către Piaţă Formare Piaţa cu faţa către Cercetare şi Inovare, ca mijloace pentru creşterea competitivităţii Necesităţi:

110 Cercetarea să ofere soluţii la necesităţile pietei, inovarea să aplice şi să transfere rezultate în folosul unităţilor economice. Trebuie creat un parteneriat real cercetare inovare - piaţă pentru identificarea necesităţilor şi găsirea de soluţii în vederea creşterii competitivităţii (coeziune sociala). Inovarea se construieşte pe învăţarea individuală şi instituţională, pe practică, care au nevoie de metodologie (un set comun de norme, reguli şi viziuni). Pentru eficienţă trebuie creată o mentalitate inovativă de masă, un sistem de indicatori Managementul inovarii trebuie să fie cuprins într-un sistem de formare continuă şi de formare antreprenorială. Inovarea este procesul creativ prin care introducem pe piaţă ceva nou şi asigurăm creşterea competitivităţii (la nivel de produs, tehnologie, serviciu, localitate, regiune) şi care presupune o nouă viziune şi abordare. Inovarea este largă ca o condiţie esenţială pentru succesul intreprinderilor şi afacerilor asigurând dezvoltare, creştere, sustenabilitate şi competitivitate. Managementul cunoştinţelor - un nou stil de a conduce Noul stil de conducere -managementul cunostintelor - utilizează conceptul de capital intelectual prin care se identifică şi se definesc bunurile, activele intangibile cunoştinţele care pot fi transformate în venit - de care organizaţia economică depinde în zilele noastre atât de mult. Inovarea este în special unul dintre factorii fundamentali ai noii economii. Noua economie se referă atât la noile modele organizaţionale, cât şi la noile tehnologii. De asemenea, una dintre cele mai izbitoare schimbări este determinată de dinamismul activităţilor, de constanta inovare şi de viteza de adaptare, care devin norme de funcţionare. Noua economie inseamnă mai mult decat înalta tehnologie şi Internet, ea presupune utilizarea în mod creativ şi eficient a inovării prin: implementarea noilor realizari tehnice, crearea de noi produse şi servicii, punerea în valoare a unor noi forme de prezentare, a unor noi structuri funcţionale, a unor noi forme organizatorice, a unor noi metode de gestiune şi organizare a muncii etc. Noua economie reprezintă o mare provocare, ea fiind guvernată de noi legi: prosperitatea derivă direct din inovare şi nu din optimizările unor procese tehnologice anterioare. Succesul, valoarea adaugată şi bogaţia nu se câştigă prin perfecţionarea a ceea ce deja se cunoaşte, ci prin noi cuceriri în domeniul necunoscutului; prin extinderea retelelor economiei digitale, ciclul a găsi sau a descoperi - a învăţa sau a educa - a distruge sau a abandona se produce mai rapid şi mai intens decât oricând în trecut. 2. Situatia şi distribuţia entităţilor ReNITT la nivel naţional Legislatia in baza careia functioneaza si sunt acreditate entitatile de TTI Legislaţia în baza căreia funcţionează şi sunt acreditate entităţile de TTI: HOTĂRÂRE Nr. 406 din 2 aprilie 2003, pentru aprobarea Normelor metodologice specifice privind constituirea, funcţionarea, evaluarea şi acreditarea entităţilor din infrastructura de inovare şi transfer tehnologic, precum şi modalitatea de susţinere a acestora LEGE Nr. 50 din 21 ianuarie 2003, pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2002 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor ştiinţifice şi tehnologice ORDONANŢĂ Nr. 14 din 24 ianuarie 2002, privind constituirea şi funcţionarea parcurilor ştiinţifice şi tehnologice ORDIN al Ministrului, pentru aprobarea Procedurii privind acreditarea entităţilor din infrastructura de inovare şi transfer tehnologic şi a Registrului entităţilor acreditate din infrastructura de inovare şi transfer tehnologic

111 Ce avem din punctual de vedere al entităţilor TTI din România: Legislaţie nationala privind infiintarea, acreditarea si functionarea entitatilor reţea de entităţi de TTI, acreditate, monitorizate periodic parte din aceste unităţi sunt prezente şi în reţeaua Enterprise Europe Network (experienţă internaţională) Fig. 3. Distribuţia entităţilor ReNITT la nivel naţional Constituirea, funcţionarea, evaluarea, acreditarea, susţinerea entităţilor de TTI ANCSI a susţinut dezvoltarea infrastructurii de inovare şi transfer tehnologic, la nivel naţional, regional şi local, prin crearea următoarelor tipuri de entităţi: 5. centre de transfer tehnologic, 6. incubatoare tehnologice şi de afaceri, 7. centre de informare tehnologică, 8. oficii de legătură cu industria, 9. parcuri ştiinţifice şi tehnologice; În funcţie de tipul de "entitate a infrastructurii", aceasta poate să asigure agenţilor economici şi partenerilor acestora, pe baze contractuale, servicii de tipul: a) acces la infrastructura de comunicare: - centrale telefonice şi servere performante, reţea de calculatoare;- servicii de comunicare-informare, recepţie, servicii poştale, secretariat, cum ar fi: preluare mesaje, furnizare de informaţii primare;- servicii auxiliare, cum ar fi: reparaţii şi întreţinere curentă;- procesare, editare, multiplicare materiale promoţionale;- proiectare şi design pentru prezentări pe Internet; b) servicii specializate:- servicii de asistenţă în afaceri pentru inovare şi transfer tehnologic;- servicii de cercetare-dezvoltare;- servicii de informare tehnologică, audit tehnologic, veghe şi prognoză tehnologică;- servicii de asistenţă şi consultanţă pentru realizarea de modele experimentale şi prototipuri;- servicii de asistenţă şi consultanţă pentru exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală;- servicii de asistenţă şi consultanţă în domeniul legislativ la nivel naţional, european şi internaţional; c) servicii de pază şi protocol, monitorizarea permanentă a accesului personalului autorizat; d) servicii de asistenţă a agenţilor economici şi, în special, a întreprinderilor mici şi mijlocii pentru:- obţinerea de fonduri în cadrul unor programe naţionale şi internaţionale;- identificarea partenerilor din mediul universitar şi de cercetare;- asigurarea accesului la baze de date specializate;- informare cu privire la priorităţile naţionale, regionale şi locale.

112 Entităţile din infrastructură de inovare şi transfer tehnologic, indiferent de forma de proprietate, funcţionează pe principiile gestiunii economice şi autonomiei financiare şi se pot organiza: cu personalitate juridică, respectiv ca societate comercială sau organizaţii neguvernamentale (asociaţii sau fundaţii); fără personalitate juridică, respectiv ca departament cu autonomie financiară proprie în cadrul unor institute naţionale de cercetare - dezvoltare, universităţi sau societăţi comerciale. Procesul de acreditare Procedurile de acreditare, documentaţia necesară, sunt stabilite prin HG. În vederea acreditării, solicitantul transmite ANCSI, în mod obligatoriu, următoarele documente: cerere pentru acreditare şi acordarea titlului de entitate a infrastructurii ; fişă de prezentare; documente care să confirme respectarea criteriilor generale şi specifice; plan de afaceri pentru perioada de acreditare prevăzută; orice alte documente relevante prin care să evidenţieze performanţele entităţii. Etapele procesului de evaluare în vederea acreditării şi obţinerii titlului de entitate a infrastructurii : examinarea şi evaluarea documentaţiei solicitată de autoritatea de stat pentru cercetaredezvoltare; autorizarea provizorie; audit de supraveghere, în vederea acreditării; acreditarea şi acordarea titlului de entitate a infrastructurii.. Entităţile din infrastructură care au parcurs etapa de verificare a documentelor funcţionează în baza certificatului de autorizare provizoriu acordat o singură dată, pe o perioadă de maximum 12 luni. pe durata autorizării provizorii, autoritatea de stat pentru cercetare dezvoltare efectuează audit-uri de supraveghere pe baza rapoartelor de activitate şi de audit, autoritatea de stat pentru cercetare dezvoltare acreditează entitatea din infrastructură. entităţile din infrastructură sunt evaluate/auditate si acreditate pe domenii de activitate. entităţile care au primit titlul de entitate a infrastructurii utilizează sigla ReNITT. Platforme de Transfer Tehnologic, bune practici în alte ţări, În majoritarea ţărilor inovarea este organizată în jurul Ministerelor Economiilor şi Industriilor Organizare regională: Existenţa Centrelor Regionale de Inovare (în unele ţări Agenţii regionale de Inovare), cu fonduri regionale. Mecanisme regionale de sprijin al inovării şi strategii regionale (viziuni regionale) Vezi Polul de Competitivitate anexa. La nivel Europeană baza de date BBS a Comisiei Europene realizată în jurul reţelei Enterprise Europe Network cu oferte şi cereri de tehnologii. Aceste cereri şi oferte sunt realizate unitar conform unor templat-uri. Mecanisme pentru propovarea tehnologiilor şi realizare transfer tehnologic: Platforma de prezentare Centre de servicii Brokerage Misiuni economice Targuri şi expozitii inclusiv pe tematici Situaţia ReNITT se prezintă astfel: Existenta unei Legislaţii naţionale pentru înfiinţarea, acreditarea, funţionarea şi monitorizarea entităţilor de inovare.

113 Lipsa continuării finanţării în faza de consolidare a ReNITT a condus la slabirea acesteia, lipsa asigurării de know-how adecvat pentru ITT (lipsa de competenţe şi abilităţi, bune practice, etc) Inexistenţa unei baze de date cu cereri şi oferte de tehnologii realizată conform metodologiei Europene Inexistenţa mecanismelor bancare de susţinere financiară a inovării (Capital de Risc, Venture Capital, Business Angels, etc) Nevoia de întărire a legăturii între cercetare inovare piaţa la nivelul reţelei Nevoia unor planuri de acţiune regională în domeniul ITT Necesitatea corelarii între ReNITT şi actorii regionali (ADR, Camere de Comert, entităţi din reţeaua EEN, Universităţi, centre de cercetare şi inovare) Nefolosirea sau folosirea incipientă a instrumentelor suport realizate pentru dezvoltarea reţelei precum Sistem informatic pentru raportare, evaluare şi monitorizare a activităţilor de inovare şi transfer tehnologic, Registrul rezultatelor de cercetare din România, Platformă de promovare a serviciilor reţelei Existenţa unui Standard National Model de dezvoltare a afacerii prin inovare Reţeaua trebuie completată cu alte tipuri de entităţi (ex: Centre de dezvoltare tehnologică) Reţeaua trebuie să fie evaluată (fiecare entitate) Entităţile de inovare trebuiesc să fie formate pentru abilităţile necesare funcţionării Trebuie introdus un sistem de indicatori de funcţionare. 3. Ecosistem pentru transferul rezultatelor cercetării către mediul economic Model de eco-sistem pentru transferul rezultatelor cercetării către mediul economic Nici o interpretare a conceptelor de transfer tehnologic, entitate spin-off sau universitate antreprenorială nu poate fi folosită împotriva ideii că universitatea este o Alma Mater pentru studenţii, cercetătorii şi profesorii săi, care funcţionează pe principii de libertate academică absolută în ceea ce priveşte exploatarea cunoaşterii şi accesul la răspândirea ideilor către studenţi şi mediul de afaceri. Principalele provocări abordate prin intermediul măsurilor Uniunii Europene sunt legate de insuficienta concentrare a CDI în poli de excelenţă capabili să concureze pe plan global, de slaba integrare a elementelor în triunghiul CDI, de insuficienta cercetare transşi interdisciplinară focalizată pe nevoile de inovare, de lipsa unor modele de guvernare şi organizare a cercetării şi educaţiei la nivel european, de costurile ridicate ale brevetării în UE şi de mobilitatea redusă a cercetătorilor. Unul dintre obiectivele urmărite consta în încurajarea parteneriatelor între instituţiile publice şi private, active în domeniul cercetării şi dezvoltării, pentru adresarea nevoilor comunităţilor locale de afaceri. Principiile, metodele, metodologiile prezentate în subcapitolele anterioare ne-au condus la dezvoltarea prezentului model (cu componente bazate în principal pe structuri din Marea Britanie, ţările nordice şi Germania). Credem că există un număr de principii în spatele succesului unui Centru: concentrarea pe puncte forte economice regionale; funcţionarea lor intr-o reţea coordonată; înaltă reputaţie şi brand puternic; concentrarea lor comercială; şi operarea independentă. Principii si considerente Modelul are la bază următoarele principii şi considerente: Realizarea / generarea de start-upuri şi spin offuri pe baza unor tehnologii dezvoltate în Universitate, formare continuă, metodologii de dezvoltare a afacerilor Un departamant bancar organizat ca o fundaţie, de finanţarea a activităţii prin venture capital şi businees angels. Un department atragere de finanţări, generare de proiecte Toate departamentele trebuie să colaboreze cu o strategie unitară sub un management strâns legat de Universitate

114 Managementul asigura şi interfaţarea cu Universităţile, mediul de afaceri, Administraţia Centrală şi Locală. Departamentele (in totalitate sau pe domenii) pot functiona independent ca si centre de profit sau untr-o forma de colaborare sub un regulament al Universitatii. Corelarea Centrelor cu definirea locului şi atribuţiilor: o Dezvoltare tehnologică o Incubator tehnologic şi de afaceri o Centrul virtual extinderea comunicării şi a serviciilor de TTI către firme, prin tehnici Internet. o Parc tehnologci şi de afaceri o Cluster o Transfer tehnologic şi inovare

115

116 cercetare aplicativă din România implementarea unui model pilot pentru compartimentele de specialitate Figura 5. Ecosistem pentru transferul rezultatelor cercetării ctre mediul economic

117 Legătura entităţi Parc Ştiinţific şi Cluster cu Specialiştii, Companiile high-tech / cu capacitate de export, Investitori este prezentată în figura 6. Figura. 6. Legătura entităţi Parc Ştiinţific şi Cluster cu Specialistii, Companiile high-tech / cu capacitate de export, Investitori Oranizarea Centrelor se face în etape de dezvoltare a firmelor. Pe măsură ce firmele se dezvoltă, acestea pot fi mutate în alte structure, locaţii, cu spaţii adecvate, toate oferind servicii de consultanţă, competitivitate, dezvoltare a afacerilor, inovare, cercetare. Flexibilitatea acestor centre ca sevicii oferite şi adaptarea permanentă la cerinţele pieţei, inclusiv cu cerinţe de formare personal, sunt esenţiale pentru eficienţa Centrelor şi comercializarea rezultatelor pe piaţă. Structurile prezentate pot să lucreze şi complementar, separat dar cu o strategie comuna. Centru de dezvoltare tehnologică Sunt centre specilizate (ca infrastructura şi expertiză în personal) pentru dezvoltare de noi tehnologii bazate pe rezultate ale cercetării (uneori chiar din faza de cercetare fundamentala). Colaborarea cu mediul de afaceri este esenţiala pentru dezvoltarea si comercializarea de noi soluţii. Centrul pentru Transfer Tehnologic Centrul pentru Transfer Tehnologic şi comercializare joacă un rol major în protejarea şi comercilizarea bunurilor de proprietate industrială de la Universităţi, acordare a licenţelor pentru dezvoltatori de tehnologie şi firme inovative, precum şi asistarea în demararea de start-upuri, companii care comercializează sau produc pe baza de noi tehnologii. Din perspective ale economiei ca intreg, exista riscul ca o proprietate industrială valoroasă să rămână neutilizată fără mecanisme specifice de transfer pe piaţă. Transferul de tehnologie oferă un mare potenţial pentru venituri adiţionale. Incubator Tehnologic si de Afaceri Un incubator tehnologic şi de afaceri este o companie care ajută firmele noi şi strat-upuri pentru a dezvolta afacerile, asistenţă în afaceri, prin furnizarea de servicii support în tehnologii, informare, suport în management, internaţionalizare a afacerilor, inovare şi spaţii de birouri.

118 Parc tehnologic şi de afaceri Parcurile tehnologie şi de afaceri sunt proiecte de mari dimensiuni, care găzduiesc firme deja mature pe piaţă având integrate servicii de dezoltare pentru creşterea firmelor, inclusiv laboratoare universitare. Pun la dispoziţie terenuri delimitate, cu infrastrctura necesară (apă-canal, energie electrica, gaze) şi spaţii pentru transport şi depozitare. Cluster inovativ Clusterul inovativ este o grupare de persoane juridice constituită în baza unui contract de asociere, încheiat între organizaţii din sfera ştiinţei şi inovării şi/sau instituţii de învăţămînt superior, pe de o parte şi agenţi economici, autorităţi ale administraţiei publice locale, asociaţii patronale sau profesionale, pe de altă parte, în scopul desfăşurării activităţii de cercetare ştiinţifică şi de transfer de cunostere şi tehnologic al rezultatelor ştiinţifice, valorificării lor prin activităţi economice. Departamentul programe şi proiecte Pornind de la structura firmelor participante, nevoile de dezvoltare pe de o parte, pe de altă parte având în vedere call-urile regionale / naţionale / internaţional, Departamentul conştientizează partenerii, realizează parteneriate şi atrage finanţări. Fundaţia de finantare a proiectelor Fundaţia de finantare a proiectelor este o bancă, organizată ca o Fundaţie care finanţează prin mecanisme de venture capital, capital de risk şi business angels, proiectele propuse de firme Start-upui, IMM-uri), Universitate, pe baza unor criterii de reîntoarcere a capitalului investit. Acestă Fundaţie atrege finanţări de la diveşi donori şi oferă oportunităţi. Legăturile cu băncile şi sponsori trebuiesc avute permanent în vedere, integrarea în structurile de conducere dar şi pentru reglementări prin politici prublice si strategii de dezvoltare. Lipsa finanţării ideilor inovative, a brevetelor aflate in faza de idee / inventii embrionare este o barieră în transferul de tehnologie. Universităţile identifica si valideaza valoarea de dezvoltare si impreuna cu specialistii in venture capital / capital de risc, sprijiniti permanent prin activitati de consultanta si expertiza, duc ideile catre piata. In acest punct intervin firmele comerciale, inovative care identifica potentialul si introduc in fabricatie echipamente, sisteme, servicii. Managementul entitatilor Este piesa cheie, care asigura compatibilitate, metodologia si intrumentele de comunicare intre toti actorii, pe de o parte, pe de alta parte este interfata cu mediul de afaceri. In estenta pe langa functia de management include si functia de facilitator. Acesta trebuie sa aiba abilitatea sa comunice cu cele doua mari grupe: cercetarea respective mediul de afaceri, insemnand ca trebuie sa stapaneasca limbajul specific si motivational al acestora in egala masura. Grupurile stiintifice si educationale Au rolul de a cunoaste starea reala pe piata si in cercetare, trendurile si metodologiile in formares, sa identifice teme de cercetare care odata rezolvate pot fi aplicate pe piata, pe care sa le comunice grupurilor de cercetare, sa identifice rezultate ale cercetarii pe care sa le comunice gruprilor de afaceri. Pe de alta parte formarea tutuor specilistilor ce lucreaza in toate aceste entitati si infrastructuri dar si formarea mediului de afaceri (profesionala si antreprenoriala) este esentiala.formarea continua, activitatea de practica, selectia specialistilor pot fi teme de interes al mediului de afaceri Administratia Locala Are rol in oferirea de spatii, locatii, pentru desfasurarea activitatii, support pentru Clustere si Parcuri tehnologice si Stiintifice, prezentarea strategiilor locale, regionale pentru dezvoltare astfel incat sa identifice nevoile tehnologice de dezvoltare.

119 Pe de alta parte Administratia locala este beneficiara studiilor de dezvoltare ce sunt realizate de catre Universitate, Departamente si /sau entitati. Administratia Centrala Legatura trebuie sa fie biunivoca atat ca si beneficiar al politicilor publice cat si generator, identificator al necesitatilor pe piata. Universitatea Are doua canale de colaborare cu aceasta structura prin Departamentul de Management al entitatilor - oferirea de rezultate ale cercetarii si primirea de teme de cercetare-inovare ca necessitate, respectiv Grupurile stiintifice si educationale oferirea de servicii stiintifice si educationalesi primirea de teme stiintifice si educationale ca necessitate. Universitatea este organismul ce organizeaza activitatea, masoare rezultatele pe piata, creaza metodologiile si regulamentele de functionare, controleaza activitatea. Companiile High Tech nationale si internationale De regula acestea au propriile grupuri de cercetare-dezvoltare si inovare. In acelasi timp au nevoie de o component puternica de formare, de cunostere si ofera teme de cercetare uneori fundamental si de mare perspective. Expertiza si competentele de inailt nivel, sunt absolute necesare. Aceste companii pot fi interesate de rezultate ale cercetarii, de transfer tehnologic si generare de noi teme cu rezultate potentiale catre piata.pentru a deveni Partener al Parcului Tehnologic si Stiintific se semneaza un Acord de Parteneriat care prevede: o Participarea comună la realizarea de proiecte inovative în domenii de înaltă tehnologie, noi forme de eficienta a producţiei si implementarea de produse competitive de înaltă tehnologie pe pieţele interne şi internationale o Dezvoltarea programelor de investiţii comune în sectoarele inovative ale economiei pentru a atrage investiţii străine directe o Înfiinţarea de echipe mixte de oameni de ştiinţă şi experţi tehnici pentru implementarea noilor proiecte de dezvoltare inovativa şi modernizare in zonele economice competitive, cu potential de export o Reprezentarea şi apărarea intereselor comune care decurg din obiectivele statutare ale Părţilor la Acord o Promovarea dezvoltării eficiente a structurilor inovatoare în Parcul Tehnologic si Stiintific Activitate de promovare a inovarii Concursul de proiecte inovative Concursul / Festivalul este organizat colaborare cu entitatile din structura eco-inovatoare, companiile inovatoare şi fondurile de inovare si dezvoltare a afacerilor, Asociatiilor Profesionale. Scopul Concursului / Festivalului este de a găsi cea mai bună activitate tehnologică adecvată pentru comercializarea şi dezvoltarea de activităţii inovatoare, pentru a crea parteneriate, pentru a atrage tineri, studenţi, comunitatea ştiinţifică şi de afaceri pentru a participa la transferul de tehnologie, promovarea cooperării între oamenii de ştiinţă, afaceri şi guvern pentru dezvoltarea inovativa a economiei şi integrarea sa în spaţiul european şi global de înaltă tehnologie. Concursul / Festivalul se concentrează pe proiecte orientate spre afaceri inovative, care au o valoare ştiinţifică şi practică, pot fi introduse în producţie şi utilizate în activitatea economică cu efectul economic sau social corespunzător.

120 cercetare aplicativă din România implementarea unui model pilot pentru compartimentele de specialitate Figura 7. Formarea antreprenorilor; selectia proiectelor pentru crearea de start-upuri / spin-offuri

121 Avantajele participării la Parcul Tehnologic si de Afaceri: Pentru companiile de înaltă tehnologie: o dezvoltarea de soluţii tehnologice şi crearea de produse competitive o reducerea ciclului inovator -din timp a implementării ideii în produs o reducerea riscului creeării şi fabricării de produse necompetitive o atragerea de specialişti competitivi pentru promovarea produselor ştiinţifice intensive Pentru fondurile de risc şi investiţii: o disponibilitatea proiectelor inovatoare implementate care sunt gata pentru a fi promovate pe piaţă o disponibilitatea proiectelor inovatoare într-o fază incompletă de implementare o dezvoltări inovatoare "bancă" o domenii profitabile ale dezvoltărilor o garanţie de eficacitate logică de înaltă tehnologie şi profitabilitate a dezvoltărilor investite o reducerea fondurilor investite, perioadă de plată integrală o potenţial de implementare a rezultatului final pe scară largă o interacţiunea cu statul la nivel guvernamental Proiectele sunt dirijate într-o manieră transparentă: o manageri pentru investitori şi de proiect o controlul fondurilor de investiţii, utilizare ţintă o controlul procesului de dezvoltare şi implementare Pentru entitatile de cercetare-dezvoltare si oamenii de ştiinţă: o condiţiile financiare şi tehnologice pentru realizarea şi promovarea ideilor inovatoare pe piaţă o obţinerea drepturilor de autor - remuneraţie pentru utilizarea brevetată de dezvoltare, popularitatea în cercurile ştiinţifice şi de afaceri Pentru facultăţi şi departamente: o pregătirea şi absolvirea specialiştilor de înaltă calificare, cu experienţă de aplicare practică a cunoştinţelor teoretice. o dezvoltarea unei baze ştiinţifice de laborator cu echipamente de ultimă oră. o implicarea studenţilor şi cadrelor universitare în afaceri inovatoare. Pentru guvern: La nivel naţional: o accelerarea dezvoltării economice inovatoare din Ucraina o Prevenirea "exodului creierelor" o creşterea calităţii vieţii naţiunii o creşterea investiţiilor străine şi a posibilităţilor de export La nivel local: o apariţia de noi locuri de muncă de înaltă tehnologie o creşterea nivelului de trai al naţiunii o consolidarea componentei de personal a potenţialului tehnico-ştiinţific al regiunii o atragerea de investiţii în regiune o îmbunătăţirea infrastructurii regionale 4. Ce exista, comparativ cu ecositemul necesar Mecanismele necesare functionarii unui sistem minimal inovativ (sistem eco-inovare) Cu negru sunt indicate categoorile de masuri care exista si cu albastru cele care nu exista sau trebuiesc simtitor imbunatatite, precum si legaturile functionale dintre acestea.

122 Figura 8. Mecanismele necesare functionarii unui sistem minimal inovativ (sistem eco-inovare) CERERE de tehnologie Consumatori (cererea finală) Producători (cerere intermediară) CONDIŢIILE Title of CADRULUI the presentation Date # mediu financiar, taxe, subvenţii; spirit de inovare & antreprenoriat; mobilitate SISTEMELE ÎNTREPRINDERILOR Companii mari IMM - uri mature Intreprinderi tehnologice INTERMEDIARI Entitati de TTI Manageri de inovare Brockeri de tehnologie Consultanţi (TTI si PI) SISTEMUL DE CERCETARE SI EDUCAŢIE Pregătire vocaţională şi de lungă durată Învăţământ superior şi cercetare Cercetare de piata SISTEMUL de POLITICI Guvern Guvernare locala inovativa Politica ştiinţifică, tehnologică şi de inovare Sistemul bancar & Capital de risc, Venture capital, Business Angels INFRASTRUCTURI Sistemul de informaţii si comunicare Sistemul de transfer tehnologic Proprietate industrială / intelectuală In Fig. de mai sus sunt prezentate mecanismele necesare functionarii unui sistem minimal inovativ. 5. Masuri necesare Necesitati: Conexiuni si politici coerente intre: generatoarele de idei (inovare, cercetare), finantarile ideilor inovative, dezvoltare regionala, Centre regionale, promovarea cercetarii si noilor tehnologii in folosul pietei, formare antreprenoriala. Este necesar sa pornim de la: Necesitatea Politicilor de dezvoltare regionala prin inovare Necesitatea transferarii rezultatelor catre piata (inovare, cercetare) Structuri regionale / servicii in favoarea IMM-urilor inovative (crearea unor Poli de Competitivitate ADR, Administratie Locala, Poli de Crestere, Entitati de TTI), Structuri de Centre de inovare valorizarea rezultatelor cercetarii - Centre de formare Indicatori de piata privind eficienta inovarii transferului tehnologic care sa identifice indicatorii de functionare a entitatilor. La nivel national: Politici pentru dezvoltare regionala prin inovare si transfer tehnologic, Studiu privind cele mai bune practici privind structurarea organizatorica in vederea asigurarii unei dezvoltari socio-economice durabile Realizarea sau actualizarea RIS Regional Innovation Strategy Stategia Regionala de Inovare (care va adapta la nivelul fiecarei regiuni, Strategia Nationala, Indicatori, Legaturi strategice cu Mass-media Realizarea unei retele de centre regionale de promovare a patentelor si noilor tehnologii prin transfer tehnologic si proprietate intelectuala ca solutie de dezvoltare a IMM-urilor locale Crearea unor targuri regionale de cercetare-inovare cu metodologii europene de transfer al rezultatelor catre piata (brokerage, mach macking, misiuni economice, workshop-uri; Crearea de parteneriate pentru internationalizare, promovare. Targurile regionale sunt selectie pentru Salonul Cercetarii. Formare personal la nivelul regional pentru proprietate intelectuala si promovare a noilor tehnologii, patentelor; Centrele regionale asigura si consultanta in PI/patente/Transfer tehnologic.

123 Baza de date oferte de tehnologii conform standardelor internationale (cu preluare de la nivel regional, program Inovare) Realizarea unui Fond de Patente cu includere in Baza de date de tehnologii CD ROM si Brosura Romania - Oferta de Tehnologii care sa fie distribuite la evenimentele nationale si internationale de profil Manual operational de lucru pentru activitatea de inovare si transfer tehnologic conform metodologiei internationale, structurat astfel incat sa permita entitatilor din domeniu sa aiba o viziune asupra sarcinilor, practicilor de lucru, indicatorilor si metodologiilor de inovare si transfer tehnologic. Codul Deontologic al activitatii de incubare tehnologica, inovare şi transfer tehnologic Ghid / Manual pentru brevetul de serviciu Ghid de proprietate intelectuala si bune practici Studiu national pentru inventarierea entitatilor inovative/regiuni/sectoare de activitate, indicatori Set de indicatori care sa permita evaluarea impactului proiectelor; identificarea celor mai potrivite masuri ce trebuie adoptate astfel incat sa fie maximizat impactul proiectelor; Studiu privind introducerea voucherelor pentru inovare Conferinta interministeriala pentru identificarea nevoilor economiei si prezentarea capacitatii de inovare Conferinta Nationala, anuala Set de masuri necesare pentru eficientizarea activitatii de inventica si inovare; Legaturi strategice cu Mass-media La nivel regional 1. Crearea Polilor de Competitivitate (organism de realizare si promovare a politicilor regionale) ca piloni de sprijin al dezvoltarii regionale prin inovare, incubare de afaceri si transfer tehnologic 2. Relizarea unor centre regionale (centre executive) Centre de Inovare, transfer tehnologic si Formare antreprenoriala, de promovare a noilor tehnologii ca solutie de dezvoltare a IMM-urilor locale cu rol de realizare a unor targuri regionale de inventica cu metodologii europene de transfer al rezultatelor catre piata; parteneriate pentru internationalizare Scop: Cresterea capacitatii de promovare a inovarii, competitivitatii, cercetarii, transferului tehnologic ca politica de dezvoltare regionala durabila prin interconectarea cunostintelor, tehnologiilor si persoanelor. Polul de Competitivitate va cuprinde actorii relevanti la nivel regional (ADR, toate entitatile de TTI din regiune, centre de cercetare, CCI, Universitati, Consilii Judetene, Primarii de municipii resedinta de judet, etc. Polul de competitivitate este o o structura flexibila, deschisa, bazata pe bunele practici regionale, nationale si internationale care se axeaza pe furnizarea de servicii pentru mediul de afaceri si in special in domeniul inovarii, transferului tehnologic, ce acorda asistenta intreprinderilor novative, in special celor mici si mijlocii, cat si potentialilor intreprinzatori, in eforturile lor de a fi novativi, competitivi si a face fata cu succes concurentei; 3. Actiuni de formare personal la nivelul entitatilor pentru implicarea acestora in dezvoltarea regionala, RIS Regional Innovation Strategy, coordonare grupuri de lucru, preluare experiente pozitive si parteneriat pentru promovare pe piata si internationalizare a afacerilor bazate pe inventii. 4. Baza de date cu unitati pe sectoare de activitate, unitati inovative 5. Plan de masuri pentru informarea IMM-urilor inovative si realizarea de servicii in favoarea acestora 6. Conferinte Regionale pentru promovarea RIS

124 7. Identificarea potentialelor clustere, crearea de parteneriate pentru sustinere 8. Workshop-uri la nivelul municipiilor capitale de judet pentru promovarea RIS si a serviciilor in beneficiul IMM-urilor inovative. Pasi necesari pentru eficientizarea entitatilor: 1. Corelarea nivelurilor national si regional. 2. Asigurarea politicilor si resurselor necesare. 3. Identificarea politicilor necesare pentru imbunatatirea functionarii retelei nationale. 4. Masuri pentru realizarea efectiva a parteneriatului prevazut de Acordul Uniunea Inovarii, la nivel national, respective regional. 5. Identificarea mecanismelor de nivel national si regional in vederea functionarii retelei. 6. Identificarea tipurilor de centre ce lipsesc (centre de dezvoltare tehnologica, etc) si amendarea legislatiei in concordanta. 7. Identificarea indicatorilor de functionare a entitatilor. 8. Evaluarea entitatilor de transfer tehnologic si inovare. 9. Elaborarea procedurilor de lucru, pe tipuri de entitati, corelat cu Standardul ASRO Model de dezvoltare a afacerii prin inovare si cu Acordul de parteneriat Uniunea Inovarii. 10. Formarea specialistilor din entitati corelat cu punctele anterioare (Broker de tehnologii, Manager de inovare, etc). 11. Evaluarea si certificarea specialistilor. 6. Un posibil model de Transfer Tehnologic (TT) cu legături instituţionale între actorii implicaţi în acest proces 6.1. Lipsuri în TT practicat în România Din analiza SWOT a reţelei interne ReNITT ca model existent de transfer către industrie se evidenţiază puncte slabe în ceea ce priveşte transferul rezultatelor cercetării către industrie şi economie. Trebuie evidenţiate printre cele mai importante puncte slabe următoarele: - Fondurile alocate pentru inovare sunt insuficiente - Fondurile pentru activităţile de transfer tehnologic nu există - In multe cazuri infrastructurile fizice pentru CD din laboratoare nu au o cerere reală şi ca atare nu au o utilizare concretă - Lipsa capabilităţii centrelor de TT din reţeaua ReNITT de a identifica, centraliza şi a dirija cererile de TT spre IMM-uri, centre locale, regionale sau externe - Inexistenţa unei bănci de date care să înregistreze proiectele, brevetele şi licenţele - Slabă cooperare între sectorul public şi cel privat - Ponderea scăzută a brevetelor valorificate - Rezultatele proiectelor, brevete, invenţii, licenţe în cele mai multe cazuri sunt doar teoretice nefiind aplicabile - Lipsa cunoaşterii privind orientarea dezvoltării pe sectoare în cadrul economiei şi industriei - Dezvoltarea limitată a sectorului industrial privind IMM-urile - Ritm insuficient sau foarte lent privind dezvoltarea programelor de formare profesională şi de management Un model de TT (draft) In schema de mai jos, sunt prezentaţi actorii implicaţi în procesul de TT, relaţiile instituţionale dintre aceştia şi mecanismul de derulare a procesului (se anexează schema).

125 Figura 9 - Actorii implicaţi în procesul de TT 6.3. Atribuţii şi schema de legături a elementelor din model (Legenda Figura 9) 1. ANCS Agenţia Naţională pentru Cercetarea Stiinţifică are în componenţa sa: Direcţia de Transfer Tehnologic (1.1.) şi Direcţia de Infrastructură şi Programe pentru Transfer Tehnologic (1.2.) 1.1. Direcţia de Transfer Tehnologic este entitatea care face politica de Transfer Tehnologic la nivelul ţării, în conformitate cu schema propusă. Realizează relaţii instituţionale şi structurale cu entităţi cu rol important în structura TT. Ministerul Economiei, Ministerul Educaţiei, Ministerul Muncii, Agenţiile regionale de dezvoltare, Camere de Comerţ, administraţiile naţionale, regionale şi locale etc. - Promovează programe şi proiecte pentru construcţie instituţională şi a celor de servicii tehnologice. - Asigură finanţarea unor programe/proiecte, ca şi unele etape ale TT. - Pe termen lung, Direcţia generală se poate transforma în Agenţie de Transfer Tehnologic cu atribuţii de consultare, finanţare şi implementare. - Pe termen lung Agenţia de TT împreună cu Ministerul Economiei şi Consiliul Naţional al IMM, agenţiile regionale de dezvoltare precum şi alte entităţi vor putea elabora scheme de finanţare pentru acţiuni viitoare de transfer. - Evaluează periodic împreună cu ReNITT, stadiul realizării TT, luând măsurile necesare pentru respectarea graficelor adoptate. - Promovează noi mecanisme de finanţare cu stabilirea unor obiective concrete, evaluare stadiu, intervenţie Direcţia de Infrastructură - Are rolul de a asigura punerea în operă a proiectelor de TT, creând infrastructura care să asigure realizarea obiectivelor propuse. - Colaborează cu agenţiile regionale de dezvoltare în crearea condiţiilor de implementare a TT, sprijinirea activităţii unor clustere.

126 1.3. Baza de date - Organizată conform metodologiei europene - Inregistrează şi are în evidenţe: proiecte realizate în urma unor finanţări din fonduri publice, brevete, licenţe, drepturi de autor inclusiv asupra brevetelor, fişe cu date tehnice/economice ale produselor şi sistemelor/echipamentelor realizate. - Inregistrează şi are în evidenţă ofertele tehnologice rezultate din alte diverse activităţi de cercetare realizate de diverse entităţi cu profil CD - Inregistrează şi ţine evidenţa cererilor venite din zona pieţei - Dirijează cazurile venite din zona pieţei spre entităţi cu profil de CD care să asigure prin inovare şi transfer, satisfacerea acestora prin realizarea de proiecte, tehnologii etc Consiliul de analiză - Este format din specialişti din industrie, cercetare şi învăţământ, mediul financiar/economic, reprezentanţi ai societăţii civile. - Analizează critic şi obiectiv rapoartele proiectelor finanţate din fonduri publice şi brevetele aferente, luând decizii privind oportunitatea tehnico/economico/financiară de a fi transferate în mediul economic intern/extern. - Selectează proiectele şi brevetele care pot fi transferate şi transmite această listă ReNITT. - In promovarea proiectelor ce urmează a fi transferate analizează opţiunile de transfer alegând una sau mai multe din următoarele forme de transfer: - interacţiuni informale - asociere cu parteneri interesaţi - vânzarea sau cesionarea drepturilor de PI - acordarea de licenţe (exclusive sau neexclusive) - licenţe sau copyright - subtratare - lista cu utilaje şi echipamente care însoţesc transferul - contract de distribuire a produsului/tehnologiei transferate 2. ReNITT Reţeaua Naţională de Inovare şi Transfer Tehnologic * Are un rol important în organizarea şi efectuarea Transferului Tehnologic, prin îndrumarea Centrelor de Transfer Tehnologic (CTT), existente în structura sa. * Funcţionarea acestor centre în cadrul universităţilor/institutelor/entităţilor care beneficiază de fonduri publice pentru activitatea C&D, impune din partea ReNITT şi a Direcţiei de Transfer Tehnologic stabilirea unor business plan omogene, identice pentru toate centrele. Totodată aceste Centre de Transfer fiind implementate în institutele de CDI, universităţi, entităţi cu profil CD sau IMM-uri inovative (aceştia fiind cei ce au elaborat proiectele şi sunt deţinătoare de brevete şi drepturi exclusive) trebuie să capete atribuţii consolidate şi noi prin care, împreună cu instituţia pe lângă care funcţionează, să dezvolte şi să realizeze toate activităţile de TT. Atribuţiile principale ce trebuie activate în cadrul acestor centre sunt următoarele: - Elaborarea studiilor de piaţă şi aprobarea acestora de către conducerea centrală a ReNITT - Alegerea opţiunii de TT - Alegerea partenerului (partenerilor) căruia i se va transfera tehnologia (cu ajutorul organizaţiilor ce au legături directe cu mediul economic şi industrial, Consiliul Naţional al IMM-urilor, Camere de Comerţ, Ministerul Economiei, Ministerul Educaţiei, Agenţiile Regionale de dezvoltare etc.) - Realizarea activităţilor de TT la partenerul ales; în această situaţie centrele ReNITT au rolul de coordonator iar deţinătorii de proiecte, brevete, drepturi PI execută realizarea activităţilor de transfer împreună cu partenerul ales. - Crearea, împreună cu instituţia (organizaţia) pe lângă care funcţionează, de filiale sau întreprinderi noi (start-up, spin-off etc.) către care să se poată transfera tehnologia sau să se vândă licenţa.

127 * Centrele de TT ( ) activează sub directa coordonare a ReNITT, au planuri de afaceri asemănătoare iar modul de definire a activităţilor, resurse proprii, relaţii cu clienţii, etc. se fac în conformitate cu general business model CANVAS Studii de piaţă Realizarea studiilor de piaţă se bazează pe elemente de strategie ce susţin luarea deciziei de a realiza un transfer tehnologic. Astfel se au în vedere piaţa de desfacere, capacitatea de absorbţie a acesteia, modul în care va fi receptată noua tehnologie raportată la gradul de interes şi la nivelul de cerere, profilul partenerului ce va prelua tehnologia, mărimea întreprinderii partenere, ce poziţie trebuie să aibă partenerul pe piaţa de defacere, dacă există un mediu concurenţial pe profilul tehnologiei respective, poziţia concurenţială posibilă a potenţialului partener, modul de a trata concurenţii locali existenţi şi acţiuni pe piaţa respectivă, gradul de ocupare al pieţei de către noua tehnologie, posibilitatea de dezvoltare, strategii de colaborare cu potenţialii concurenţi s.a.m.d. Studiile de piaţă se transmit la 2.6. şi 2.7. în vederea găsirii partenerului (partenerilor) ce va prelua tehnologia astfel: 2.6. Consiliul Naţional al IMM Ministerul Economiei Ministerul Educaţiei Ministerul Muncii OSIM Camere de Comerţ Agenţiile de Dezvoltare Regională 2.7. Principalii actori ai TT, Consiliul Naţional al IMM, Ministerul Economei, Deţinătorii de proiecte/patente, Agenţii regionale de dezvoltare, Camere de Comerţ (aceştia fiind colaboratori care au cele mai directe legături în industrie şi economie) primesc cu precădere studiile de piaţă selectate în vederea găsirii partenerului intern sau extern, începerea activităţii de TT etc Alegerea partenerului (partenerilor: 5.2. intern sau 5.3. extern) are în vedere, în principal, următoarele criterii: - Partenerul ales poate fi o persoană fizică sau o entitate juridică - Alegerea partenerului este condiţionată şi de poziţia concurenţială a acestuia pe piaţa de desfacere (lider de piaţă, ce parte din piaţă deţine) - Mărimea întreprinderii partenere care defineşte partenerul - Dezvoltarea preconizată de partener şi cum este legată de achiziţionarea tehnologiei - Dacă colaborarea se face pe termen lung ceea ce îi garantează partenerului un parteneriat stabil atât în probleme tehnice (acces reciproc la îmbunătăţirile şi înnoirile tehnologice aduse de oricare dintre părţi) cât şi la probleme economice - Eventual realizarea unei forme de parteneriat strategic care să permită partenerilor să-şi folosească în comun competenţele şi capacităţile tehnice pe plan tehnic, economic şi/sau financiar - Atragerea partenerului (partenerilor) prin perspectiva de creare a unor noi întreprinderi (strart-up, spin-off sau orice alt tip de întreprindere filială). Pornind de la schema initiala / propusa, prezentata si analizata detaliat in cele de mai sus si in care sunt prezentaţi actorii implicaţi în procesul de transfer tehnologic - TT, relaţiile instituţionale dintre aceştia şi mecanismul de derulare a procesului de inovare / transfer tehnologic, au fost purtate dezbateri cu ocazia intalnirii cu Fraunhofer IPA si a fost completata schema cu o serie de blocuri functionale si cu elemente de relationare reciproca, prezentate in figura de mai jos. Schema este in faza de propunere si va fi amendata in runde de analize viitoare, inclusiv cu toate partile interesate (universitati, INCD-uri, firme, asociatii profesionale, camere de comert, autoritati publice centrale si locale etc.).

128 Un model de TT (draft completat pe baza de discutii) in care sunt prezentaţi actorii implicaţi în procesul de TT, relaţiile instituţionale dintre aceştia şi mecanismul de derulare al procesului de TT.

Strategia Europeană în Regiunea Dunării - oportunităţi pentru economiile regiunilor implicate -

Strategia Europeană în Regiunea Dunării - oportunităţi pentru economiile regiunilor implicate - Strategia Europeană în Regiunea Dunării - oportunităţi pentru economiile regiunilor implicate - 25 mai 2010 - Palatul Parlamentului, Sala Avram Iancu Inovatie, Competitivitate, Succes Platforme Tehnologice

More information

Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice

Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice "Îmbunătăţirea proceselor şi activităţilor educaţionale în cadrul programelor de licenţă şi masterat în domeniul

More information

INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ:

INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ: INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ: Marketing prin Google CUM VĂ AJUTĂ ACEST CURS? Este un curs util tuturor celor implicați în coordonarea sau dezvoltarea de campanii de marketingși comunicare online.

More information

Programul Operațional Competitivitate

Programul Operațional Competitivitate Programul Operațional Competitivitate 2014 2020 2020 Ministerul Fondurilor Europene www.fonduri ue.ro PO Competitivitate (finanțat prin FEDR) susține creșterea inteligentă, promovarea economiei bazate

More information

GHID DE TERMENI MEDIA

GHID DE TERMENI MEDIA GHID DE TERMENI MEDIA Definitii si explicatii 1. Target Group si Universe Target Group - grupul demografic care a fost identificat ca fiind grupul cheie de consumatori ai unui brand. Toate activitatile

More information

Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate

Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate 3 noiembrie 2017 Clemente Kiss KPMG in Romania Agenda Ce este un audit la un IMM? Comparatie: audit/revizuire/compilare Diferente: audit/revizuire/compilare

More information

Studiu: IMM-uri din România

Studiu: IMM-uri din România Partenerul tău de Business Information & Credit Risk Management Studiu: IMM-uri din România STUDIU DE BUSINESS OCTOMBRIE 2015 STUDIU: IMM-uri DIN ROMÂNIA Studiul privind afacerile din sectorul Întreprinderilor

More information

O ALTERNATIVĂ MODERNĂ DE ÎNVĂŢARE

O ALTERNATIVĂ MODERNĂ DE ÎNVĂŢARE WebQuest O ALTERNATIVĂ MODERNĂ DE ÎNVĂŢARE Cuvinte cheie Internet WebQuest constructivism suport educational elemente motivationale activitati de grup investigatii individuale Introducere Impactul tehnologiilor

More information

Diaspora Start Up. Linie de finanțare dedicată românilor din Diaspora care vor sa demareze o afacere, cu fonduri europene

Diaspora Start Up. Linie de finanțare dedicată românilor din Diaspora care vor sa demareze o afacere, cu fonduri europene Diaspora Start Up Linie de finanțare dedicată românilor din Diaspora care vor sa demareze o afacere, cu fonduri europene 1 Ce este Diaspora Start-Up? Este o linie de finanțare destinată românilor din Diaspora

More information

Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU

Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU Controlul versiunilor - necesitate Caracterul colaborativ al proiectelor; Backup pentru codul scris Istoricul modificarilor Terminologie și concepte VCS Version Control

More information

Eurotax Automotive Business Intelligence. Eurotax Tendințe în stabilirea valorilor reziduale

Eurotax Automotive Business Intelligence. Eurotax Tendințe în stabilirea valorilor reziduale Eurotax Automotive Business Intelligence Eurotax Tendințe în stabilirea valorilor reziduale Conferinta Nationala ALB Romania Bucuresti, noiembrie 2016 Cristian Micu Agenda Despre Eurotax Produse si clienti

More information

Procesarea Imaginilor

Procesarea Imaginilor Procesarea Imaginilor Curs 11 Extragerea informańiei 3D prin stereoviziune Principiile Stereoviziunii Pentru observarea lumii reale avem nevoie de informańie 3D Într-o imagine avem doar două dimensiuni

More information

Managementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare

Managementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Managementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare 2 Metode structurate (inclusiv metodele OO) O mulțime de pași și

More information

MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC. Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales

MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC. Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales CUPRINS Procedura documentată Generalități Exemple de proceduri documentate Alegerea procesului pentru realizarea procedurii

More information

Structura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin

Structura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin Structura și Organizarea Calculatoarelor Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin Chapter 3 ADUNAREA ȘI SCĂDEREA NUMERELOR BINARE CU SEMN CONȚINUT Adunarea FXP în cod direct Sumator FXP în cod direct Scăderea

More information

Rem Ahsap is one of the prominent companies of the market with integrated plants in Turkey, Algeria and Romania and sales to 26 countries worldwide.

Rem Ahsap is one of the prominent companies of the market with integrated plants in Turkey, Algeria and Romania and sales to 26 countries worldwide. Ȋncepându-şi activitatea ȋn 2004, Rem Ahsap este una dintre companiile principale ale sectorului fabricǎrii de uşi având o viziune inovativǎ şi extinsǎ, deschisǎ la tot ce ȋnseamnǎ dezvoltare. Trei uzine

More information

Software Process and Life Cycle

Software Process and Life Cycle Software Process and Life Cycle Drd.ing. Flori Naghiu Murphy s Law: Left to themselves, things tend to go from bad to worse. Principiile de dezvoltare software Principiul Calitatii : asigurarea gasirii

More information

Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 -

Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 - Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 - Barionet 50 este un lan controller produs de Barix, care poate fi folosit in combinatie cu Metrici LPR, pentru a deschide bariera atunci cand un numar de

More information

Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban

Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Sumar 1. Indicele de refracţie al unui mediu 2. Reflexia şi refracţia luminii. Legi. 3. Reflexia totală 4. Oglinda plană 5. Reflexia şi refracţia luminii în natură

More information

Intensitatea tehnologică a exporturilor în anul 2012

Intensitatea tehnologică a exporturilor în anul 2012 Intensitatea tehnologică a exporturilor în anul 2012 Analiza i evoluţiei în timp a comerţului exterior conform intensităţii tehnologice prezintă o importanţă deosebită deoarece reflectă evoluţia calitativă

More information

Eficiența energetică în industria românească

Eficiența energetică în industria românească Eficiența energetică în industria românească Creșterea EFICIENȚEI ENERGETICE în procesul de ardere prin utilizarea de aparate de analiză a gazelor de ardere București, 22.09.2015 Karsten Lempa Key Account

More information

Compania. Misiune. Viziune. Scurt istoric. Autorizatii şi certificari

Compania. Misiune. Viziune. Scurt istoric. Autorizatii şi certificari Compania Misiune. Viziune. Misiunea noastră este de a contribui la îmbunătăţirea serviciilor medicale din România prin furnizarea de produse şi servicii de cea mai înaltă calitate, precum şi prin asigurarea

More information

Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii

Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii www.pwc.com/ro Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii 1 Perioada de observaţie - Vânzarea de stocuri aduse în garanţie, în cursul normal al activității - Tratamentul leasingului

More information

METODE DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU

METODE DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI FACULTATEA ENERGETICA Catedra de Producerea şi Utilizarea Energiei Master: DEZVOLTAREA DURABILĂ A SISTEMELOR DE ENERGIE Titular curs: Prof. dr. ing Tiberiu APOSTOL Fond

More information

MANAGEMENT. Prof. dr. ing. Gabriela PROŞTEAN. BIROU 222D - SPM

MANAGEMENT. Prof. dr. ing. Gabriela PROŞTEAN.  BIROU 222D - SPM MANAGEMENT Prof. dr. ing. Gabriela PROŞTEAN gabriela.prostean @mpt.upt.ro g.prostean @eng.upt.ro BIROU 222D - SPM FUNCŢIA DE PLANIFICARE Planificarea procesul de stabilire aranjare combinare aranjare logica

More information

CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET

CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET Str. Dem. I. Dobrescu, nr. 2-4, Sector 1, CAIET DE SARCINI Obiectul licitaţiei: Kick off,

More information

Semnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC)

Semnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC) Semnale şi sisteme Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC) http://shannon.etc.upt.ro/teaching/ssist/ 1 OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina îşi propune să familiarizeze

More information

Evoluția pieței de capital din România. 09 iunie 2018

Evoluția pieței de capital din România. 09 iunie 2018 Evoluția pieței de capital din România 09 iunie 2018 Realizări recente Realizări recente IPO-uri realizate în 2017 și 2018 IPO în valoare de EUR 312.2 mn IPO pe Piața Principală, derulat în perioada 24

More information

MS POWER POINT. s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila

MS POWER POINT. s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila MS POWER POINT s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila chirila@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/~chirila Pornire PowerPoint Pentru accesarea programului PowerPoint se parcurg următorii paşi: Clic pe butonul de

More information

2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N

2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N Pentru a putea vizualiza imaginile unei camere web IP conectată într-un router ZTE H218N sau H298N, este necesară activarea serviciului Dinamic DNS oferit de RCS&RDS, precum și efectuarea unor setări pe

More information

ANTICOLLISION ALGORITHM FOR V2V AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP V2V (VEHICLE-TO-VEHICLE)

ANTICOLLISION ALGORITHM FOR V2V AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP V2V (VEHICLE-TO-VEHICLE) ANTICOLLISION ALGORITHM FOR VV AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP VV (VEHICLE-TO-VEHICLE) 457 Florin MARIAŞIU*, T. EAC* *The Technical University

More information

Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative

Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative Modul de stabilire a claselor determinarea pragurilor minime şi maxime ale fiecǎrei clase - determinǎ modul în care sunt atribuite valorile fiecǎrei clase

More information

Mecanismul de decontare a cererilor de plata

Mecanismul de decontare a cererilor de plata Mecanismul de decontare a cererilor de plata Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) Ministerul Fondurilor Europene - Iunie - iulie

More information

WORKSHOP CONVENȚIA PRIMARILOR BUCUREȘTI

WORKSHOP CONVENȚIA PRIMARILOR BUCUREȘTI WORKSHOP CONVENȚIA PRIMARILOR BUCUREȘTI 07.11.2017 AGENȚIA LOCALĂ A ENERGIEI ALBA - ALEA FLORIN ANDRONESCU SIMPLA project has received funding from the s Horizon 2020 research and innovation programme

More information

Textul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND

Textul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND Textul si imaginile din acest document sunt licentiate Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND Codul sursa din acest document este licentiat Public-Domain Esti liber sa distribui acest document

More information

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE - F S E - LISTA TEMELOR PROPUSE PENTRU LUCRĂRI DE LICENŢĂ

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE - F S E - LISTA TEMELOR PROPUSE PENTRU LUCRĂRI DE LICENŢĂ Anexa nr. 3a UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE - F S E - Str. Universităţii, nr. 1, cod poştal 410087, Oradea, jud. Bihor, România Telefon: Secretariat: 0259-408276, 0259-408407;

More information

HORIZON 2020 EASTERN PARTNERSHIP (EaP) INFORMATION DAY Research & Innovation in Information and Communication Technologies Yerevan, 26 September 2013

HORIZON 2020 EASTERN PARTNERSHIP (EaP) INFORMATION DAY Research & Innovation in Information and Communication Technologies Yerevan, 26 September 2013 HORIZON 2020 EASTERN PARTNERSHIP (EaP) INFORMATION DAY Research & Innovation in Information and Communication Technologies Yerevan, 26 September 2013 Nicolae Secrieru, Technical University of Moldova 168

More information

Prof. dr. ing. Doina BANCIU, Director General - ICI București BIBLIO International Conference, Brașov, 2 4 June

Prof. dr. ing. Doina BANCIU, Director General - ICI București BIBLIO International Conference, Brașov, 2 4 June Prof. dr. ing. Doina BANCIU, Director General - ICI București BIBLIO 2011 - International Conference, Brașov, 2 4 June STRATEGII EUROPENE PENTRU SOCIETATEA INFORMA ȚIONALĂ (AGENDA DIGITALĂ 2020) Conferința

More information

NOTA: se vor mentiona toate bunurile aflate in proprietate, indiferent daca ele se afla sau nu pe teritoriul Romaniei la momentul declararii.

NOTA: se vor mentiona toate bunurile aflate in proprietate, indiferent daca ele se afla sau nu pe teritoriul Romaniei la momentul declararii. 2. Bunuri sub forma de metale pretioase, bijuterii, obiecte de arta si de cult, colectii de arta si numismatica, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural national sau universal sau altele asemenea,

More information

DE CE SĂ DEPOZITAŢI LA NOI?

DE CE SĂ DEPOZITAŢI LA NOI? DEPOZITARE FRIGORIFICĂ OFERIM SOLUŢII optime şi diversificate în domeniul SERVICIILOR DE DEPOZITARE FRIGORIFICĂ, ÎNCHIRIERE DE DEPOZIT FRIGORIFIC CONGELARE, REFRIGERARE ŞI ÎNCHIRIERE DE SPAŢII FRIGORIFICE,

More information

Programe de training. în colaborare cu Antonio Momoc

Programe de training. în colaborare cu Antonio Momoc Lider de piață în domeniul educației manageriale, cu o tradiție de peste 20 de ani în livrarea de programe de pregătire profesională și personală a adulților. Programe de training marca CODECS în colaborare

More information

ARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962)

ARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962) ARBORI AVL (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962) Georgy Maximovich Adelson-Velsky (Russian: Гео ргий Макси мович Адельсо н- Ве льский; name is sometimes transliterated as Georgii Adelson-Velskii)

More information

Asigurarea sustenabilităţii Building Knowledge Hub România (BKH RO): plan de afaceri şi posibilităţi de colaborare cu partenerii interesaţi

Asigurarea sustenabilităţii Building Knowledge Hub România (BKH RO): plan de afaceri şi posibilităţi de colaborare cu partenerii interesaţi Asigurarea sustenabilităţii Building Knowledge Hub România (BKH RO): plan de afaceri şi posibilităţi de colaborare cu partenerii interesaţi W O R K S H O P " C a l i t a t e ș i c o n f o r m i t a t e

More information

INOVAREA, CERCETAREA ŞI PROGRESUL TEHNOLOGIC ÎN IMM-URI

INOVAREA, CERCETAREA ŞI PROGRESUL TEHNOLOGIC ÎN IMM-URI INOVAREA, CERCETAREA ŞI PROGRESUL TEHNOLOGIC ÎN IMM-URI Şef lucr. dr. ing. Mihaela ŞTEŢ Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, Centrul Universitar Nord Baia Mare REZUMAT. În condiţiile unei dezvoltări

More information

STRATEGIA NAȚIONALĂ DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE

STRATEGIA NAȚIONALĂ DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE STRATEGIA NAȚIONALĂ DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE 2014 2020 Aprilie 2014 1 CUPRINS ABREVIERI 4 1. INTRODUCERE 5 UN NOU CICLU STRATEGIC 6 PRECIZĂRI METODOLOGICE 8 2. VIZIUNE PRIVIND CERCETAREA ŞI

More information

Fişa disciplinei. 1. Date despre program. 2. Date despre disciplina Titulari. 3. Timp total estimat. 4. Precondiţii.

Fişa disciplinei. 1. Date despre program. 2. Date despre disciplina Titulari. 3. Timp total estimat. 4. Precondiţii. Fişa disciplinei 1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE 1.2. Facultatea CIBERNETICĂ, STATISTICĂ ŞI INFORMATICĂ ECONOMICĂ 1.3. Departamente (Departament) INFORMATICA

More information

Transmiterea datelor prin reteaua electrica

Transmiterea datelor prin reteaua electrica PLC - Power Line Communications dr. ing. Eugen COCA Universitatea Stefan cel Mare din Suceava Facultatea de Inginerie Electrica PLC - Power Line Communications dr. ing. Eugen COCA Universitatea Stefan

More information

ORIZONT /3/2014. Cadrul european de referință, domenii de interes, mod de abordare. Întotdeauna alături de dumneavoastră!

ORIZONT /3/2014. Cadrul european de referință, domenii de interes, mod de abordare. Întotdeauna alături de dumneavoastră! ORIZONT 2020 Cadrul european de referință, domenii de interes, mod de abordare Eveniment organizat de Ministerul Educației Naționale, Asociația Centrul de Dezvoltare Arad, Universitatea Vasile Goldiș Primaria

More information

CONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTULUI ÎN INDUSTRIA AUTOMOTIVE

CONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTULUI ÎN INDUSTRIA AUTOMOTIVE UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA Școala Doctorală de Studii Inginerești Ing. Daniel TIUC CONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTULUI ÎN INDUSTRIA AUTOMOTIVE Teză destinată obținerii titlului

More information

Rolul şi Importanţa Clusterelor în Contextul Economiei Bazate pe Cunoaştere

Rolul şi Importanţa Clusterelor în Contextul Economiei Bazate pe Cunoaştere Rolul şi Importanţa Clusterelor în Contextul Economiei Bazate pe Cunoaştere The role and importance of clusters in the context of the knowledge economy Lector dr. LUŢ DINA MARIA Universitatea Creştină

More information

Proiectul 0787R2 DISTRICT +

Proiectul 0787R2 DISTRICT + European Union European Regional Development Fund Proiectul 0787R2 DISTRICT + Diseminarea Inovativă a STRategIilor pentru Capitalizarea unor bune practici Țintă Subproiectul EAST_INNO_TRANSFER Sprijinirea

More information

Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir. Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip

Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir. Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip 26/07/2015 Download mods euro truck simulator 2 harta Harta Romaniei pentru Euro Truck Simulator

More information

Sănătate. și securitate în muncă ISO 45001

Sănătate. și securitate în muncă ISO 45001 ISO 45001 Sănătate și securitate în muncă ISO 45001 Sănătatea și securitatea în muncă reprezintă preocuparea numărul unu pentru majoritatea organizațiilor. Cu toate acestea, există în continuare decese

More information

GLOBAL MANAGER - FARMA MARKETING

GLOBAL MANAGER - FARMA MARKETING CONCEPT: Oameni şi Companii a lansat în anul 2015 programul de comunicare şi informare profesională Global Manager Farma Marketing România. Programul conține mai multe instrumente de comunicare directă

More information

DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului produselor pentru construcții UE 305/2011/UE

DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului produselor pentru construcții UE 305/2011/UE S.C. SWING TRADE S.R.L. Sediu social: Sovata, str. Principala, nr. 72, judetul Mures C.U.I. RO 9866443 Nr.Reg.Com.: J 26/690/1997 Capital social: 460,200 lei DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului

More information

Facultatea de Litere a Universității din București, Str. Edgar Quinet 5-7, București,

Facultatea de Litere a Universității din București, Str. Edgar Quinet 5-7, București, CURRICULUM VITAE INFORMAȚII PERSONALE Nume Prenume DUMITRACHE Mihail Adresă Telefon +40-21-3116835 Fax +40-31-8153875 E-mail Naționalitate Facultatea de Litere a Universității din București, Str. Edgar

More information

LIDER ÎN AMBALAJE EXPERT ÎN SISTEMUL BRAILLE

LIDER ÎN AMBALAJE EXPERT ÎN SISTEMUL BRAILLE LIDER ÎN AMBALAJE EXPERT ÎN SISTEMUL BRAILLE BOBST EXPERTFOLD 80 ACCUBRAILLE GT Utilajul ACCUBRAILLE GT Bobst Expertfold 80 Aplicarea codului Braille pe cutii a devenit mai rapidă, ușoară și mai eficientă

More information

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 4/2010

Analele Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 4/2010 INTERNETUL ÎN CONTEXTUL DEZVOLTĂRII NOII ECONOMII Podaşcă Raluca, prep.univ. Universitatea Petrol-Gaze Ploieşti Abstract Dezvoltarea fără precedent din ultimele două decenii a tehnologiilor informaţionale

More information

Competence for Implementing EUSDR

Competence for Implementing EUSDR Competence for Implementing EUSDR 14 Countries! 11 Priority areas! Many partner! Link to about 1,000 Steinbeis Enterprises + more than 5,500 experts 08.03.2013 slide 1 Steinbeis Innovation Center Steinbeis

More information

earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom

earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom RAPORT DE PIA?Ã LUNAR MARTIE 218 Piaţa pentru Ziua Următoare

More information

Evaluarea competitivităţii regionale -abordări teoretice şi practice

Evaluarea competitivităţii regionale -abordări teoretice şi practice Evaluarea competitivităţii regionale -abordări teoretice şi practice Autori: Muşat Ioana Dumitru-Vlădulescu Cristian- Marius Academia de Studii Economice din Bucureşti Facultatea de Economie Agroalimentară

More information

Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows

Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4.5.4 şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows Data: 28.11.14 Versiune: V1.1 Nume fişiser: Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4-5-4

More information

INFORMAȚII DESPRE PRODUS. FLEXIMARK Stainless steel FCC. Informații Included in FLEXIMARK sample bag (article no. M )

INFORMAȚII DESPRE PRODUS. FLEXIMARK Stainless steel FCC. Informații Included in FLEXIMARK sample bag (article no. M ) FLEXIMARK FCC din oțel inoxidabil este un sistem de marcare personalizată în relief pentru cabluri și componente, pentru medii dure, fiind rezistent la acizi și la coroziune. Informații Included in FLEXIMARK

More information

Dezvoltarea mediului de afaceri local și regional prin îmbunătățirea competitivității IMM

Dezvoltarea mediului de afaceri local și regional prin îmbunătățirea competitivității IMM Dezvoltarea mediului de afaceri local și regional prin îmbunătățirea competitivității IMM Conferința INVEST IN SIBIU 10-13.06.2015 Istoric al Fondurilor europene în România I. Fondurile europene de preaderare

More information

Implicaţii practice privind impozitarea pieţei de leasing din România

Implicaţii practice privind impozitarea pieţei de leasing din România www.pwc.com Implicaţii practice privind impozitarea pieţei de leasing din România Valentina Radu, Manager Alexandra Smedoiu, Manager Agenda Implicaţii practice în ceea ce priveşte impozitarea pieţei de

More information

Curriculum vitae. Törzsök Sándor László. str. Libertății 60B, ap. 3, cod poștal: , Tg.Mureș, România

Curriculum vitae. Törzsök Sándor László. str. Libertății 60B, ap. 3, cod poștal: , Tg.Mureș, România informaţii personale Nume/prenume Adresa Curriculum vitae Törzsök Sándor László str. Libertății 60B, ap. 3, cod poștal: 540171, Tg.Mureș, România E-mail storzsok@gmail.com Naţionalitate Maghiară Data naşterii

More information

Crearea polilor de competitivitate economică un model sustenabil pentru obținerea avantajului competitiv

Crearea polilor de competitivitate economică un model sustenabil pentru obținerea avantajului competitiv Economie teoretică şi aplicată Volumul XX (2013), No. 8(585), pp. 42-54 Crearea polilor de competitivitate economică un model sustenabil pentru obținerea avantajului competitiv Ramona-Mihaela MATEI Academia

More information

Propuneri pentru teme de licență

Propuneri pentru teme de licență Propuneri pentru teme de licență Departament Automatizări Eaton România Instalație de pompare cu rotire în funcție de timpul de funcționare Tablou electric cu 1 pompă pilot + 3 pompe mari, cu rotirea lor

More information

MARKET CONDITIONS, EDUCATION AND LEGISLATION NEEDED TO PROMOTE CONSTRUCTION OF HIGH PERFORMANCE IN ROMANIA

MARKET CONDITIONS, EDUCATION AND LEGISLATION NEEDED TO PROMOTE CONSTRUCTION OF HIGH PERFORMANCE IN ROMANIA BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi Tomul LIX (LXIII), Fasc. 5, 2013 Secţia CONSTRUCŢII. ARHITECTURĂ MARKET CONDITIONS, EDUCATION AND LEGISLATION

More information

PACHETE DE PROMOVARE

PACHETE DE PROMOVARE PACHETE DE PROMOVARE Școala de Vară Neurodiab are drept scop creșterea informării despre neuropatie diabetică și picior diabetic în rândul tinerilor medici care sunt direct implicați în îngrijirea și tratamentul

More information

HABILITATION THESIS Strategic development of the company in the new socio-economic context - challenges and trends Doina I.

HABILITATION THESIS Strategic development of the company in the new socio-economic context - challenges and trends Doina I. HABILITATION THESIS Strategic development of the company in the new socio-economic context - challenges and trends Doina I. Popescu ABSTRACT The habilitation thesis Strategic development of the company

More information

Contact Center, un serviciu cri/c!

Contact Center, un serviciu cri/c! Contact Center, un serviciu cri/c! CASE STUDY: Apa Nova Cisco Unified Contact Center Enterprise Agenda Prezentării Ø Perspec/va de business Ø Despre noi Ø Cerinţe de business Ø Opţiunea Apa Nova Ø Beneficii

More information

AE Amfiteatru Economic recommends

AE Amfiteatru Economic recommends GOOD PRACTICES FOOD QUALITY AND SAFETY: PRACTICES AND CONTRIBUTIONS BROUGHT BY THE CENTRE OF RESEARCH AND ALIMENTARY PRODUCT EXPERTISE Prof. univ. dr. Rodica Pamfilie, Academy of Economic Studies, Bucharest

More information

Forumul de consultare publică, comunicări și dezbateri în vederea pregătirii și exercitării Preșidenției României la Consiliul UE

Forumul de consultare publică, comunicări și dezbateri în vederea pregătirii și exercitării Preșidenției României la Consiliul UE Forumul de consultare publică, comunicări și dezbateri în vederea pregătirii și exercitării Preșidenției României la Consiliul UE EU-RO 2019 Grupul de lucru Dezvoltare Regională Coordonator: Laurentiu

More information

ACTA TECHNICA NAPOCENSIS

ACTA TECHNICA NAPOCENSIS 273 TECHNICAL UNIVERSITY OF CLUJ-NAPOCA ACTA TECHNICA NAPOCENSIS Series: Applied Mathematics, Mechanics, and Engineering Vol. 58, Issue II, June, 2015 SOUND POLLUTION EVALUATION IN INDUSTRAL ACTIVITY Lavinia

More information

Standardul ISO 9001: 2015, punct şi de la capat!! (14 )

Standardul ISO 9001: 2015, punct şi de la capat!! (14 ) Standardul ISO 9001: 2015, punct şi de la capat!! (14 ) Gândirea bazată pe risc și informațiile documentate. Analizând standardul ISO 9001: 2015 vom identifica aspecte ca privesc abordarea sau gândirea

More information

MODELUL UNUI COMUTATOR STATIC DE SURSE DE ENERGIE ELECTRICĂ FĂRĂ ÎNTRERUPEREA ALIMENTĂRII SARCINII

MODELUL UNUI COMUTATOR STATIC DE SURSE DE ENERGIE ELECTRICĂ FĂRĂ ÎNTRERUPEREA ALIMENTĂRII SARCINII MODELUL UNUI COMUTATOR STATIC DE SURSE DE ENERGIE ELECTRICĂ FĂRĂ ÎNTRERUPEREA ALIMENTĂRII SARCINII Adrian Mugur SIMIONESCU MODEL OF A STATIC SWITCH FOR ELECTRICAL SOURCES WITHOUT INTERRUPTIONS IN LOAD

More information

UNIVERSITATEA BABEȘ - BOLYAI FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI GESTIUNEA AFACERILOR ȘCOALA DOCTORALĂ ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI GESTIUNEA AFACERILOR

UNIVERSITATEA BABEȘ - BOLYAI FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI GESTIUNEA AFACERILOR ȘCOALA DOCTORALĂ ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI GESTIUNEA AFACERILOR MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA BABEȘ - BOLYAI CLUJ NAPOCA FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI GESTIUNEA AFACERILOR Str. Teodor Mihali, Nr.58-60 400591, Cluj Napoca, Romania Tel: +40.264 41

More information

Importurile Republicii Moldova și impactul ZLSAC

Importurile Republicii Moldova și impactul ZLSAC Seria de documente de politici [PB/03/2017] Importurile Republicii Moldova și impactul ZLSAC Ricardo Giucci, Woldemar Walter Berlin/Chișinău, Februarie 2017 Cuprins 1. Importurile Republicii Moldova Evoluția

More information

Nume şi Apelativ prenume Adresa Număr telefon Tip cont Dobânda Monetar iniţial final

Nume şi Apelativ prenume Adresa Număr telefon  Tip cont Dobânda Monetar iniţial final Enunt si descriere aplicatie. Se presupune ca o organizatie (firma, banca, etc.) trebuie sa trimita scrisori prin posta unui numar (n=500, 900,...) foarte mare de clienti pe care sa -i informeze cu diverse

More information

Teodor Păduraru, Gabriela Boldureanu (coordonatori) Inovație și performanță în societatea cunoașterii

Teodor Păduraru, Gabriela Boldureanu (coordonatori) Inovație și performanță în societatea cunoașterii Teodor Păduraru, Gabriela Boldureanu (coordonatori) Inovație și performanță în societatea cunoașterii 1 2 Teodor Păduraru, Gabriela Boldureanu (coordonatori) Inovație și performanță în societatea cunoașterii

More information

Tema seminarului: Analiza evolutiei si structurii patrimoniului

Tema seminarului: Analiza evolutiei si structurii patrimoniului Tema seminarului: Analiza evolutiei si structurii patrimoniului Analiza situaţiei patrimoniale începe, de regulă, cu analiza evoluţiei activelor în timp. Aprecierea activelor însă se efectuează în raport

More information

ISO Linii directoare pentru MANAGEMENT DE PROIECT

ISO Linii directoare pentru MANAGEMENT DE PROIECT ISO 21500 Linii directoare pentru MANAGEMENT DE PROIECT Modalitatile în care au fost gestionate proiectele în trecut nu mai sunt suficiente pentru multe dintre proiectele actuale, precum și pentru proiectele

More information

Raport Financiar Preliminar

Raport Financiar Preliminar DIGI COMMUNICATIONS NV Preliminary Financial Report as at 31 December 2017 Raport Financiar Preliminar Pentru anul incheiat la 31 Decembrie 2017 RAPORT PRELIMINAR 2017 pag. 0 Sumar INTRODUCERE... 2 CONTUL

More information

SCIENTIFIC AND TECHNOLOGICAL INNOVATION

SCIENTIFIC AND TECHNOLOGICAL INNOVATION Annals of the Academy of Romanian Scientists Series on Science and Technology of Information ISSN 2066-8570 Volume 3, Number 2/2011 93 SCIENTIFIC AND TECHNOLOGICAL INNOVATION Gabriel I. NASTASE 1, Dragos

More information

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTERE"IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTEREIN VITRO LA PLANTE FURAJERE INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTERE"IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE T.Simplăceanu, C.Bindea, Dorina Brătfălean*, St.Popescu, D.Pamfil Institutul Naţional de Cercetere-Dezvoltare pentru

More information

DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI. Elemente ale unui cadru strategic comun pentru

DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI. Elemente ale unui cadru strategic comun pentru COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 14.3.2012 SWD(2012) 61 final Partea II DOCUMENT DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI Elemente ale unui cadru strategic comun 2014 2020 pentru Fondul european de dezvoltare regională,

More information

GHIDUL DE FINANȚARE PENTRU INTERNAȚIONALIZAREA COMPANIILOR ROMÂNEȘTI. Ianuarie 2018

GHIDUL DE FINANȚARE PENTRU INTERNAȚIONALIZAREA COMPANIILOR ROMÂNEȘTI. Ianuarie 2018 GHIDUL DE FINANȚARE PENTRU INTERNAȚIONALIZAREA COMPANIILOR ROMÂNEȘTI Ianuarie 2018 Credem că a venit timpul unei încercări a antreprenoriatului românesc de a ieși pe piețele externe. Se simte în mediul

More information

Standardul ISO 9001: 2015, punct şi de la capat! ( 13 )

Standardul ISO 9001: 2015, punct şi de la capat! ( 13 ) Standardul ISO 9001: 2015, punct şi de la capat! ( 13 ) Abordarea bazata pe proces, comentarii, riscuri si consecinte Comentarii Din septembrie 2015 avem și versiunea oficială a lui ISO 9001 cât și alui

More information

O perspectivă graduală. Autor: Carmen Bălan

O perspectivă graduală. Autor: Carmen Bălan Fundamentarea strategiei de marketing pe baza măsurării valorii clienţilor Substantiation of the Marketing Strategy Based on Customer Value Measurement Autor: Carmen Bălan Abstract: Specialiştii de marketing

More information

Fenomene electrostatice şi materiale dielectrice. Modelare experimentală şi numerică şi aplicaţii industriale.

Fenomene electrostatice şi materiale dielectrice. Modelare experimentală şi numerică şi aplicaţii industriale. REZUMAT Fenomene electrostatice şi materiale dielectrice. Modelare experimentală şi numerică şi aplicaţii industriale. Lucrarea de faţă prezintă succint, dar argumentat, activitatea profesională desfăşurată

More information

TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ. Proba 1 (examinare orală): Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate - Sesiunea iulie

TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ. Proba 1 (examinare orală): Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate - Sesiunea iulie UNIVERSITATEA ARTIFEX din BUCUREŞTI FACULTATEA DE MANAGEMENT-MARKETING DEPARTAMENTUL DE MANAGEMENT-MARKETING TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ Proba 1 (examinare orală): Evaluarea cunoştinţelor fundamentale

More information

Standardele europene. de ce sunt importante. ce avantaje aduc?

Standardele europene. de ce sunt importante. ce avantaje aduc? Standardele europene de ce sunt importante și ce avantaje aduc? Ghidul este publicat în cadrul proiectului Informarea publicului și părților interesate despre standardele Europene adoptate în cadrul ACLAC.

More information

Perspective în conceptualizarea şi implementarea managementului relaţiilor cu clienţii

Perspective în conceptualizarea şi implementarea managementului relaţiilor cu clienţii Perspective în conceptualizarea şi implementarea managementului relaţiilor cu clienţii Perspectives in the Conceptualization and Implementation of Customer Relationship Management Autor: Alina Filip 1

More information

Strategia Regionala Transfrontaliera pentru Inovare: povestea a doua regiuni, o singura strategie: pentru a apropia industria de cercetare si inovare

Strategia Regionala Transfrontaliera pentru Inovare: povestea a doua regiuni, o singura strategie: pentru a apropia industria de cercetare si inovare Strategia Regionala Transfrontaliera pentru Inovare: povestea a doua regiuni, o singura strategie: pentru a apropia industria de cercetare si inovare Strategia Regionala Transfrontaliera pentru Inovare

More information

Sisteme de management al energiei

Sisteme de management al energiei Sisteme de management al energiei Energia este esențială pentru organizații, dar adesea, generează costuri semnificative atât pentru producerea energiei cât și pentru mediu Consumul mondial de energie

More information

MODEL PENTRU PROGRAME OPERAȚIONALE ÎN TEMEIUL OBIECTIVULUI PRIVIND INVESTIȚIILE PENTRU CREȘTERE ȘI LOCURI DE MUNCĂ

MODEL PENTRU PROGRAME OPERAȚIONALE ÎN TEMEIUL OBIECTIVULUI PRIVIND INVESTIȚIILE PENTRU CREȘTERE ȘI LOCURI DE MUNCĂ MODEL PENTRU PROGRAME OPERAȚIONALE ÎN TEMEIUL OBIECTIVULUI PRIVIND INVESTIȚIILE PENTRU CREȘTERE ȘI LOCURI DE MUNCĂ CCI Titlul Versiunea 2.0 Primul an 2014 Ultimul an 2020 2014RO16RFOP001 Eligibil de la

More information

Studiu privind factorii determinanţi ai procesului de internaţionalizare a întreprinderilor mici şi mijlocii din România

Studiu privind factorii determinanţi ai procesului de internaţionalizare a întreprinderilor mici şi mijlocii din România Economie teoretică şi aplicată Volumul XVII (2010), No. 1(542), pp. 17-26 Studiu privind factorii determinanţi ai procesului de internaţionalizare a întreprinderilor mici şi mijlocii din România Renata

More information

Subiecte Clasa a VI-a

Subiecte Clasa a VI-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii

More information

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT. Anul de studiu: 2, semestrul: 1

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT. Anul de studiu: 2, semestrul: 1 Facultatea: ECONOMIE AGROALIMENTARĂ ŞI A MEDIULUI Domeniul: Economie Programul de licenţă: Economie agroalimentară şi a mediului Durata programului de licenţă: 3 ani Forma de invatamant: ZI Promotia: 2010-2013

More information