INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ

Transcription

1

2 INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ Coordonatorul publicaţiei: Elena Mihaela Iagăr - vicepreşedinte Coordonatorii ediţiei: Silvia Pisică - director general, Direcţia generală de demografie şi statistică socială Lavinia Elena Bălteanu - director, Direcţia de calcul a indicatorilor privind populaţia şi migraţia externă Andreea Cambir - director, Direcţia de statistică socială Andoria Ioniţă - director, Direcţia de studii, proiecţii demografice şi recensământul populaţiei Autor: Nicoleta Maricica Alexandru-Caragea - expert Direcţia de calcul a indicatorilor privind populaţia şi migraţia externă Coautori: Capitolul 1 Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie: Cornelia Barti - director adjunct, Alice Aurore Gheorghe - expert Direcția de statistică socială Capitolul 2 Disparităţi demografice de gen: Laura Ichim - şef birou, Manuela Vlaicu - expert, Andreea Drăxineanu - expert Direcţia de calcul a indicatorilor privind populaţia şi migraţia externă Georgiana Bunea - consilier, Laura Buican - consilier, Verona Mănescu - referent Direcţia de studii, proiecţii demografice şi recensământul populaţiei Capitolul 3 Diferenţele de gen în domeniul sănătăţii: Steluţa Rădoi - şef serviciu, Florina Rădoi - expert Direcţia de studii, proiecţii demografice şi recensământul populaţiei Capitolul 4 Dimensiunea de gen în educaţie: Gabriela Asimina Deacu - consilier, Antoaneta-Tamara Cîrlig - consilier, Irina Necşescu - expert, Elena-Sultana Stan - expert, Cristina-Andreea Mănescu - expert, Ana-Maria Cristea - consilier Direcţia de calcul a indicatorilor privind populaţia şi migraţia externă Capitolul 5 Forţa de muncă: Ruxandra Moldoveanu - director adjunct, Monica-Cristina Apostol - consilier, Bogdan Greabu - expert, Diana Popa - expert, Mirela Ioniţă - expert, Sanda Nedelcu - expert Direcţia de calcul a indicatorilor privind populaţia şi migraţia externă Capitolul 6 Veniturile: Mihaela Anghel - şef serviciu, Doru-Alin Cotîrţă - expert Direcţia de calcul a indicatorilor privind populaţia şi migraţia externă Iulia Manea - consilier, Cornelia Toma - expert Direcția de statistică socială Tehnoredactare şi machetare: Bogdan Greabu - expert Pre-press şi tipărire: Direcţia generală de IT şi infrastructură statistică Direcţia de editare a publicaţiilor statistice Coordonatori: Gheorghe Vaida-Muntean - director general Vitty-Cristian Chiran - director Pre-press: Laurenţiu Munteanu - consilier Foto: Coperta Bogdan Greabu - expert Capitolele 1,2,4,5,6 Bogdan Greabu; Capitolul 3 FreeImages.com/Kurhan Reproducerea este interzisă fără acordul autorului. Coperta: Alexandru Popescu - consilier, Bogdan Greabu - expert Publicaţie electronică pe CD-Rom: Claudia Uruc - expert Direcţia de Diseminare Date Statistice Compartimentul Dezvoltare Aplicaţii Electronice Internet/Intranet INS 2016 Reproducerea conţinutului acestei publicaţii, integrală sau parţială, în forma originală sau modificată, precum şi stocarea într-un sistem de regăsire sau transmiterea sub orice formă şi prin orice mijloace sunt interzise fără autorizarea scrisă a Institutului Naţional de Statistică. Utilizarea conţinutului acestei publicaţii, cu titlu explicativ sau justificativ, în articole, studii, cărţi este autorizată numai cu indicarea clară şi precisă a sursei. Tipărit la Editura Institutului Național de Statistică

3 FEMEILE ŞI BĂRBAŢII Parteneriat de muncă şi viaţă ediţia 2016

4

5 Introducere Cuvânt înainte Toate popoarele civilizate au respectat femeia. Jean Jacques Rousseau Între factorii de decizie politică, reducerea decalajelor de gen este considerată o condiţie esenţială pentru dezvoltarea economică şi socială a unei ţări. Această afirmaţie se bazează pe înţelegerea faptului că discriminarea femeilor - sub diferite forme - a condus de-a lungul istoriei la dezechilibre care au avut impact nefavorabil asupra perioadelor economice următoare. Cu toate acestea, lumea modernă nu a adus cu sine şi o egalitate deplină între femei şi bărbaţi, existând încă multe zone în lume unde femeia nu este parteneră egală, cu drepturi, obligaţii şi aspiraţii realizabile în domeniul educaţiei, al carierei şi al familiei. Inegalitatea de gen afectează direct viaţa economică a femeilor, însă are efecte indirecte asupra întregii populaţii, indiferent de gen şi de vârstă, care se manifestă prin volumul consumului gospodăriilor, accesul la educaţie al copiilor, accesul la serviciile de sănătate etc.. În Uniunea Europeană, potrivit ultimului raport privind egalitatea de gen 1) (2016), deşi decalajele de gen sunt în scădere, progresele în acest domeniu sunt încă lente. Raportul constată persistenţa inegalităţilor dintre femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă, nivelul de salarizare şi timpul de muncă înregistrând, în continuare, diferenţe în defavoarea femeilor. În medie, femeile câştigă cu 16% mai puţin decât bărbaţii pe oră de muncă. Acest lucru ameninţă independenţa economică a femeilor, mai ales în situaţiile în care femeia este unic susţinător al familiei. În România, problematica egalităţii de şanse este reglementată printr-o lege specială, Legea 229/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 202 din 2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi. Pe lângă prevederile generale, legea prezintă domeniile în care se aplică măsurile pentru promovarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi şi pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare bazate pe gen. Aceste domenii sunt munca, educaţia, sănătatea, cultura, politica, participarea la decizie şi alte domenii reglementate prin legi speciale. În esenţă, femeile şi bărbaţii nu sunt diferiţi: ei sunt la fel atunci când este vorba de capacitatea de gândire sau de abilităţile pe care le pot dobândi prin educaţie şi prin interacţiunea cu mediul social. Totuşi, diferenţele care există între cele două genuri, se pot reflecta în caracteristicile biologice specifice, dar şi în tiparele socio-culturale pe care societatea le impune. Mai mult, normele şi valorile sociale influenţează rolurile şi diviziunea muncii în funcţie de gen, precum şi atitudinea şi comportamentul femeilor şi al bărbaţilor în viaţa economică şi socială. Important este să înţelegem, 1) Report on equality between women and men, European Union, 2016 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 3

6 Introducere cu ajutorul datelor statistice, de ce apar diferenţe între valorile indicatorilor pe sexe şi ce se poate face în legătură cu ameliorarea discrepanţelor, acolo unde este cazul. Putem vorbi de egalitate efectivă între sexe numai atunci când bărbaţii şi femeile se bucură de aceleaşi drepturi şi oportunităţi pe toate palierele sociale, inclusiv de o participare de natură economică şi de o putere decizională egale şi atunci când aspiraţiile, necesităţile şi modelele lor de comportament sunt valorizate şi susţinute în mod echitabil. De aici rezultă şi necesitatea unei documentări a fenomenelor realizată profesionist, principial, cu acurateţe şi rigoare statistică, oferind fundamentul, referinţa de la care se poate porni în creionarea programelor şi implementarea politicilor celor mai adecvate. Lucrarea Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă este o publicaţie care aşează în oglindă datele referitoare la caracteristicile populaţiei specifice celor două sexe, cu scopul de a reflecta situaţia comparativă a femeilor şi a bărbaţilor într-o varietate de domenii sociale şi economice. Această ediţie a lucrării îşi propune o examinare atentă a societăţii informaţionale şi a resurselor umane din ştiinţă şi tehnologie, în contextul în care cercetarea ştiinţifică este unul din motoarele dezvoltării economice şi sociale ale unei ţări. Conform Strategiei naţionale pentru cercetare, dezvoltare şi inovare pentru , România va fi urmări ca până în anul 2020 să fie competitivă din punct de vedere economic şi social, la nivel regional şi internaţional, prin inserţii aplicative ale inovării, dezvoltate prin activităţi specifice de cercetare-dezvoltare şi transfer tehnologic. De asemenea, lucrarea prezintă decalajele între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte fenomenele demografice, sănătatea, educaţia, piaţa forţei de muncă, veniturile şi utilizarea timpului. Trebuie subliniat faptul că, în România, nu se poate vorbi de discriminare pe sexe în niciun domeniu al activităţii economice, dar pot fi analizate diferenţele între populaţia masculină şi cea feminină, derivate din factorii biologici, demografici, socio-economici, cultură şi tradiţii. Tudorel Andrei Preşedintele Institutului Naţional de Statistică 4 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

7 Introducere Cuprins A G L B Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) Resursele umane în ştiinţe şi tehnologie (HRST) TIC şi HRST în statele Uniunii Europene...22 Disparităţi demografice de gen Populaţia Fenomenele demografice...31 Diferenţele de gen în domeniul sănătăţii Speranţa de viaţă Starea de sănătate Mortalitatea...41 Dimensiunea de gen în educaţie Populaţia şcolară Diferenţe de gen privind succesul în educaţie Personalul didactic Indicatori structurali privind nivelul de educaţie al populaţiei...47 Forţa de muncă Decalaje de gen privind ocuparea forţei de muncă şi şomajul Subocuparea şi forţa de muncă potenţială adiţională NEET - tinerii neocupaţi care nu urmează nicio formă de educaţie sau de instruire...57 Veniturile Câştigurile salariale - remunerare egală pentru muncă egală? Pensiile - acelaşi loc de muncă, aceeaşi pensie? Veniturile gospodăriilor...64 Anexe...67 Glosar...87 Lista graficelor şi tabelelor Bibliografie şi resurse online Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 5

8 1 IT

9 Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) Resursele umane în ştiinţe şi tehnologie (HRST) TIC şi HRST în statele Uniunii Europene

10 1 Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie Atunci când ne gândim la societatea informaţională ne imaginăm o societate dominată de industria de calculatoare, tehnologia informaţiei şi comunicaţii. Dar nu e suficient să ne oprim aici. Societatea informaţională este un concept care să descrie o nouă lume în care principala resursă o constituie informaţia, sub orice formă s-ar prezenta ea. Să ne imaginăm că ne-am putea întoarce în timp cu douăzeci şi cinci de ani: acelaşi loc de muncă, aceeaşi familie, aceiaşi prieteni, dar fără internet, fără telefon mobil. Ne-am considera aproape imobilizaţi în ceea ce priveşte comunicarea, viteza cu care putem rezolva problemele, izolaţi de spaţiul cu care ne confundăm deja - spaţiul virtual. În perioada contemporană, viteza de dezvoltare a noilor tehnologii este extrem de mare, iar aplicarea acestora tinde să preocupe domenii de activitate economică cu valoare adăugată din ce în ce mai ridicată. Pentru a face faţă ritmului accelerat şi provocărilor induse de inovare şi dezvoltarea tehnologică este necesară o forţă de muncă din ce în ce mai specializată şi eficientă. Intersecţia dintre ştiinţă şi tehnologie, pe de o parte, şi resursele umane, pe de altă parte, reprezintă un ingredient cheie al competitivităţii şi dezvoltării economice. Resursele umane înalt calificate şi/sau specializate sunt esenţiale pentru dezvoltarea şi difuzarea cunoştinţelor, constituind legătura crucială dintre progresul tehnologic şi creşterea economică şi dezvoltarea socială, bunăstarea populaţiei în general. Legăturile dintre potenţialul de muncă, dezvoltarea societăţii informaţionale şi activităţile de cercetare, inovare pot fi puse în evidenţă prin argumentarea unor categorii de informaţii: tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie (HRST). În contextul lucrării de faţă, se doreşte o analiză detaliată, pe sexe, a acestor categorii de informaţii, atât în context naţional cât şi din perspectiva europeană. 1.1 Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) Societatea modernă se află într-o permanentă schimbare, iar tehnologiile informaţionale au influenţat viaţa oamenilor, în mai puţin de două decenii, într-o măsură în care automobilului i-au trebuit 50 de ani. În prezent, tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) au devenit un motor important al vieţii cotidiene, atât în activităţile personale, în cazul comunicării şi al relaţionării sociale sau al achiziţiei de produse online, cât şi în activităţile profesionale. Majoritatea covârşitoare a oamenilor de astăzi utilizează un calculator, un telefon mobil de tip smart sau o tabletă pentru o varietate de scopuri; pentru tânăra generaţie, în special, utilizarea acestor echipamente este o activitate normală, de zi cu zi. În condiţiile în care nevoia de informare şi de comunicare este mai acută ca niciodată, au fost puse la punct noi modalităţi de comunicare care oferă posibilitatea de a emite sau recepţiona, aproape instantaneu, mesaje din orice zonă a lumii. Toate acestea se bazează pe transmisiile fără fir (wireless), pe folosirea calculatorului şi pe facilităţile oferite de internet. Potrivit raportului Digital Dividends World Development 2016, publicat de Banca Mondială în februarie 2016, numărul utilizatorilor de internet din toate ţările lumii a ajuns la aproximativ 3,2 miliarde, la sfârşitul anului Cu toate acestea, conform documentului, decalajul digital rămâne una dintre problemele existente la nivel mondial, 60% din populaţia lumii fiind încă offline. Calculatorul şi internetul influenţează nu numai o parte a vieţii noastre, ci se manifestă în toate 8 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

11 Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie 1 domeniile de activitate. Persoanele care, în cadrul societăţii informaţionale, din diferite motive, sunt rupte de comunicare, de accesul la informaţii, se confruntă deja cu mari probleme, fiind în mod clar, dezavantajate. Domeniile de interes privind dezvoltarea societăţii informaţionale se concentrează pe aspecte legate de accesul la un calculator şi de conectarea la internet a persoanelor şi a gospodăriilor din care acestea fac parte, însă cuprinde şi o gamă variată de tematici care analizează aspectele socio-economice ale populaţiei, cum ar fi de exemplu diferenţele de gen şi de vârstă, caracteristicile specifice în funcţie de nivelul de educaţie sau diversitatea în profil teritorial. Aceste tehnologii permit modelarea şi simularea unor fenomene socioeconomice complexe, precum şi prelucrarea avansată a datelor, contribuind la progresul economic şi dezvoltarea ulterioară a societăţii. Accesul la un calculator a persoanelor şi a gospodăriilor Inventat în 1981, calculatorul personal (PC) a cunoscut o dezvoltare exponenţială, fiind astăzi folosit de majoritatea oamenilor din ţările cu economii avansate. În România, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor se poate analiza din perspectiva gospodăriilor şi a persoanelor, pe baza rezultatelor Anchetei privind accesul la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării (realizată anual de Institutul Naţional de Statistică). Cercetarea are ca obiectiv principal asigurarea informaţiilor privind accesul populaţiei la diferite tehnologii de comunicaţie, cum ar fi: calculatoare personale, telefoane mobile, precum şi accesul la Internet. De asemenea, se urmăreşte evidenţierea frecvenţei şi scopurilor utilizării tehnologiei informaţionale, precum şi a locului în care se desfăşoară această activitate (un interes special se acordă folosirii calculatorului şi, respectiv, a Internetului, de acasă). Cercetarea statistică este realizată în conformitate cu Regulamentul Consiliului şi Parlamentului European nr. 808/2004 privind statisticile comunitare referitoare la societatea informaţională. În ţara noastră, mai mult de jumătate dintre gospodăriile populaţiei (61,9%) au avut în anul 2015 un calculator acasă. Distribuţia pe sexe evidenţiază faptul că, indiferent dacă sunt bărbaţi sau femei, utilizarea calculatoarelor reprezintă o atracţie la fel de mare. Cu toate acestea, din totalul gospodăriilor conduse de bărbaţi, 67,2% dispun acasă de calculator, spre deosebire de gospodăriile conduse de femei, unde proporţia celor care deţin un calculator este sensibil mai redusă (48,7%). Această discrepanţă este cauzată de faptul că, în ţara noastră, gospodăriile sunt conduse în mod tradiţional de bărbaţi. Frecvenţa gospodăriilor dotate cu calculator acasă este mai ridicată în rândul gospodăriilor conduse de femei tinere (16-24 ani) şi în vârstă (55 ani şi peste), comparativ cu Tab.1.1 Structura gospodăriilor ce deţin calculator acasă, pe grupe de vârstă şi sexe ale capului gospodăriei, în anul 2015 (% în total gospodării care au calculator) Grupa de vârstă a capului gospodăriei Total gospodării cu Sexul capului gospodăriei calculator Masculin Feminin Total 61,9 67,2 48,7 din care: ani 2,5 1,6 5, ani 14,0 14,8 11, ani 23,3 26,0 14, ani 23,1 25,0 16, ani 21,7 20,9 24, ani 10,5 8,8 16,3 75 ani şi peste 4,9 2,9 11,6 Sursa: INS, Ancheta privind accesul la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 9

12 1 Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie gospodăriile conduse de bărbaţi raportat la aceleaşi grupe de vârstă. Frecvenţa gospodăriilor dotate cu calculator acasă în cadrul gospodăriilor conduse de bărbaţii de ani şi ani o depăşeşte pe cea a gospodăriilor conduse de femei de aceeaşi vârstă, cu 11,9 şi respectiv 8,7 puncte procentuale. În ceea ce priveşte dotarea cu calculatoare la nivel de gospodărie, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, ponderea cea mai mare este întâlnită în cadrul gospodăriilor conduse de elevi/studenţi (în totalitate, respectiv 100,0%), urmată de gospodăriile conduse de patroni (91,1%) şi de salariaţi (89,6%). De cealaltă parte, ponderile cele mai mici au fost constatate la nivelul gospodăriilor conduse de pensionari (37,8%), lucrători pe cont propriu (51,2%) şi de şomeri (52,5%). Din totalul gospodăriilor care aveau în anul 2015 un calculator acasă şi erau conduse de o persoană de sex masculin, 63,8% erau gospodării de salariaţi. În cazul gospodăriilor conduse de femei şi care aveau un calculator, 39,9% erau gospodării de salariaţi şi 42,6% erau de pensionari. În anul 2015, din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, proporţia celor care au folosit cel puţin o dată un calculator a fost de 70,1% în creştere faţă de anul 2014 cu 6,9 puncte procentuale. Proporţia bărbaţilor utilizatori de calculatoare este puţin mai mare decât cea a femeilor: 72,1% faţă de 68,2%. Din totalul persoanelor de ani, 63,4% au folosit calculatorul (PC) în ultimele 12 luni, de două ori mai mult în anul 2015 decât în urmă cu 10 ani. Dintre persoanele de ani, 70,1% au utilizat vreodată calculatorul, iar 29,9% nu au utilizat niciodată un calculator (27,9% bărbaţi, respectiv 31,8% femei). Este de remarcat Fig.1.1 Proporţia gospodăriilor dotate cu un calculator, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul 2015 (% în total gospodării din fiecare statut ocupaţional) Salariat Patron Lucrător pe cont propriu Șomer Pensionar Elev/student Altă persoană inactivă 37,8 51,2 52,5 54,1 89,6 91,1 100, % Sursa: INS, Ancheta privind accesul la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării faptul că frecvenţa de utilizare a calculatorului este mai mare pentru populaţia tânără, iar 42,0% din populaţia aflată în plină activitate economică, având vârste cuprinse între 25 şi 64 ani, utilizează calculatorul în fiecare zi. Fig.1.2 Ponderea persoanelor de ani care au utilizat computerul, în ultimele 12 luni (% în total persoane de ani) % Notă: începând cu anul 2014, datele au fost estimate pe baza populaţiei rezidente din 1 ianuarie şi nu sunt comparabile cu seriile publicate pentru perioadele precedente. Sursa: INS, Ancheta privind accesul la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

13 Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie 1 Conectarea la internet a persoanelor şi a gospodăriilor Calculatorul reprezintă o condiţie a societăţii moderne, fiind în acelaşi timp un portal de acces spre un întreg univers al cunoaşterii, prin utilizarea internetului. Cel mai fascinant aspect al internetului îl constituie ideea de libertate: libertatea cunoaşterii, a informaţiilor, a schimbului de opinii. În prezent, internetul reprezintă cel mai deschis şi democratic sistem de comunicare. De aceea, o serie de alţi indicatori sunt relevanţi pentru monitorizarea gospodăriilor şi a indivizilor în ceea ce priveşte tehnologia informaţiei: ponderea gospodăriilor cu acces la internet, proporţia persoanelor care au folosit internetul în ultimele 12 luni sau a celor care nu au folosit niciodată internetul. În anul 2015, 61,0% dintre gospodăriile din Fig.1.3 Ponderea gospodăriilor dotate cu un calculator şi a celor conectate la internet (% în total gospodării) % Gospodării cu calculat or Gospodării conectate la internet 2011 Notă: 1) începând cu anul 2014, datele au fost estimate pe baza populaţiei rezidente din 1 ianuarie şi nu sunt comparabile cu seriile publicate pentru perioadele precedente; 2) datele privind gospodăriile dotate cu un calculator (PC) nu sunt disponibile pentru anul 2014; 3) ponderile au fost calculate în total gospodării care au cel puţin o persoană cu vârsta cuprinsă între ani. Sursa: INS, Ancheta privind accesul la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării ţara noastră erau conectate la internet. Datele arată că majoritatea covârşitoare a gospodăriilor care au un calculator acasă au şi conexiune la internet. Acest fapt este de remarcat doar în anul 2015, deoarece în ultimii ani numeroase gospodării aveau un calculator, însă acesta nu era conectat la internet. Este de remarcat creşterea liniară în timp a ponderilor gospodăriilor dotate cu un calculator şi a celor conectate la internet, în anul 2015 înregistrându-se o dublare a acestora comparativ cu anul Motivele pentru care restul gospodăriilor (39,0%) nu au acces la internet sunt, între altele: lipsa îndemânării (43,3%) sau faptul că internetul nu este considerat util (42,8%) ori echipamentul costă prea mult (30,4%). Pe măsura creşterii nivelului de educaţie a capului gospodăriei, creşte şi interesul pentru exploatarea acestui mijloc de cunoaştere. Astfel, dacă dintre gospodăriile conduse de persoane cu nivel de instruire universitar, peste 9 din 10 sunt conectate la internet, iar dintre cele conduse de persoane care au absolvit studiile liceale circa 4 din 5 dispun de această tehnologie informaţională acasă, în ceea ce priveşte categoria gospodăriilor conduse de persoane cu nivel scăzut de educaţie (gimnazial) numai 2 gospodării din 5 sunt conectate la internet. La nivel individual, în anul 2015, peste 10 milioane de persoane din România erau utilizatori de internet (ceea ce reprezintă 68,5% în totalul populaţiei din grupa de vârstă ani). Deşi ponderea cea mai mare a persoanelor care folosesc sau au folosit vreodată internetul o reprezintă tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 şi 24 de ani (92,1% dintre tineri), se observă o creştere a numărului utilizatorilor mai în vârstă. De exemplu, ponderea persoanelor de ani care folosesc sau au folosit vreodată internetul a Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 11

14 1 Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie crescut de la 36,6% în anul 2014 la 45,1% în 2015, iar în cazul populaţiei de ani, creşterea a fost de 8,3 puncte procentuale (23,5% în anul 2015). Majoritatea persoanelor sunt utilizatori curenţi de internet, 81,7% dintre persoanele de ani folosind internetul în ultimele 3 luni anterioare anchetei, dintre care 65,7% folosesc acest instrument cu frecvenţă zilnică sau aproape zilnică, iar 27,2% cu frecvenţă săptămânală. Nu există diferenţe pe sexe în ceea ce priveşte frecvenţa de utilizare a internetului. De exemplu, în anul 2015, 70,6% dintre utilizatorii de sex masculin au navigat vreodată pe internet, iar femeile, în proporţie de 66,3%. În 2015, utilizarea cotidiană a internetului a crescut uşor faţă de anul anterior în cazul ambelor sexe (cu aproximativ 7 puncte procentuale). Datele arată, totuşi, diferenţe între bărbaţi şi femei, în ceea ce priveşte accesarea internetului în ultimele 3 luni, cu ajutorul dispozitivelor mobile (64,9% dintre femeile care accesează internetul utilizează dispozitive mobile pentru navigare pe internet, respectiv 70,3% dintre bărbaţi). Cele mai folosite dispozitive pentru accesarea internetului din alte locuri decât acasă sau la serviciu sunt telefonul mobil şi smartphone-ul, în proporţie de 82,3%. Pe niveluri de educaţie, se observă că utilizarea internetului prezintă o intensitate mai mare la persoanele cu nivel superior de educaţie, atât în cazul femeilor, cât şi al bărbaţilor. 97,5% dintre bărbaţi, respectiv 97,4% dintre femeile care au absolvit nivelul universitar au utilizat cel puţin o dată internetul, iar majoritatea l-au utilizat în ultimele 3 luni (96,5% în cazul bărbaţilor, 96,3% în cazul femeilor). Persoanele de sex masculin cu nivel mediu de educaţie au folosit internetul în proporţie de 73,4%, iar cele de sex feminin, de 75,0%. În anul 2015, 97,7% dintre elevi şi studenţi erau utilizatori de internet, iar 97,8% dintre aceştia au accesat internetul recent (cu 3 luni în urmă). Ierarhia este urmată de salariaţi (87,4%), proporţia acestora fiind în creştere cu 4,1 puncte procentuale faţă de anul precedent. Internetul a fost cel mai puţin utilizat de pensionari (32,3%) şi de lucrătorii pe cont propriu (49,2%). Este de remarcat creşterea proporţiei acestora din urmă faţă de anul 2014 cu 14,9 puncte procentuale. Fig.1.4 Proporţia persoanelor de ani care au folosit internetul, pe sexe si niveluri de educaţie, în anul 2015 (%) Masculin În ultimele 3 luni Între 3 luni și 1 an în urmă Cu mai mult de 1 an în urmă Feminin Scăzut 76,9 9,5 13,6 18,4 11,2 70,4 Scăzut Mediu 80,5 9,9 9, 6 11,6 10,4 78, 0 Mediu Superior 96,5 2,6 0, 9 1,6 2,1 96,3 Superior 0% 20% 40% 60% 80% 100% 100% 80% 60% 40% 20% 0% Sursa: INS, Ancheta privind accesul la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării 12 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

15 Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie 1 Internetul este mai puţin frecvent utilizat în mediul rural decât în urban. În anul 2015, ponderea persoanelor care locuiau în mediul rural şi care au navigat cel puţin o dată pe internet, în totalul populaţiei rurale a fost de 55,4%. Totuşi, 75,9% dintre aceştia au folosit internetul în ultimele 3 luni. În mediul urban, internetul este utilizat în proporţie de 78,8%. Pentru ambele medii de rezidenţă se observă o scădere, în anul 2015 faţă de 2014, în ceea ce priveşte utilizarea internetului în ultimele 3 luni. Tab.1.2 Structura persoanelor de ani după utilizarea internetului, pe medii de rezidenţă, în 2014 şi 2015 (%) Perioada folosirii Urban Rural Internetului în ultimele 3 luni 91,1 85,1 82,2 75,9 între 3 luni şi 1 an în urmă 6,2 7,8 10,1 10,2 cu mai mult de 1 an în urmă 2,7 7,1 7,7 13,9 Sursa: INS, Ancheta privind accesul la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării Fig.1.5 Proporţia persoanelor de ani care folosesc sau au folosit vreodată internetul, pe medii de rezidenţă, în 2014 şi 2015 (%) Pe regiuni de dezvoltare, ponderea persoanelor care au utilizat internetul a fost de 83,3% în regiunea Bucureşti-Ilfov, fiind regiunea care înregistrează cel mai ridicat procent din ţară. La distanţă de aproximativ 10 puncte procentuale se află regiunile Vest şi Centru cu 74,1% şi respectiv 73,0%, iar celelalte regiuni prezintă proporţii de sub 70,0%. Urban ,3% 78,8% 2015 Fig.1.6 Proporţia persoanelor de ani care folosesc sau au folosit vreodată internetul, pe regiuni de dezvoltare, în anul 2015 (%) Rural 46,7% 55,4% Vest 74,1 Nord - Vest 67,3 Sud - Vest Oltenia 62,3 Centru 73,0 Nord - Est 65,9 Sud - Muntenia 61,9 83,3 Sud - Est 63,2 < 65,0 % 65,0-69,9 % 70,0-75,0 % > 75,0 % Bucureşti - Ilfov Sursa: INS, Ancheta privind accesul la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării Sursa: INS, Ancheta privind accesul la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 13

16 1 Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie Tab.1.3 Proporţia persoanelor de ani care au folosit internetul în ultimele 3 luni, în interes personal, după scopul folosirii 1), pe grupe de vârstă şi sexe, în anul 2015 (%) ani ani ani ani ani ani Comunicare Acces la Participarea civică Viaţa Alte servicii informaţii şi politică profesională on-line Masculin 98,1 83,9 10,1 19,5 20,4 Feminin 99,2 86,1 10,4 17,4 21,3 Masculin 97,7 83,2 13,8 21,9 34,0 Feminin 97,2 87,0 9,2 17,5 34,7 Masculin 94,5 86,4 10,9 17,4 30,8 Feminin 94,3 86,2 7,0 14,7 29,3 Masculin 86,1 88,7 9,1 12,4 31,8 Feminin 90,2 86,8 7,4 8,8 27,1 Masculin 83,3 87,6 7,1 7,8 28,9 Feminin 86,4 85,0 6,4 7,9 24,8 Masculin 83,6 84,3 9,4 2,7 17,6 Feminin 79,1 79,6 4,9 * 16,7 Notă: (*) - reprezintă valori nesemnificative, 1) - răspuns multiplu. Sursa: INS, Ancheta privind accesul la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării Navigarea pe internet, în interes personal, are ca principal scop comunicarea (93,9% în totalul persoanelor în vârstă de ani care au folosit internetul în ultimele 3 luni), fiind urmată de accesul la informaţii (85,8%), alte servicii online (28,3%) şi rezolvarea unor probleme legate de viaţa profesională (15,5%). Se observă că interesul pentru internet scade odată cu vârsta (mai repede în cazul femeilor). Motivele pentru care tinerii de ani utilizează internetul pentru comunicare sunt multiple, însă şi fetele şi băieţii participă într-o proporţie covârşitoare (peste 90%) la reţele de socializare (crearea profilului de utilizator, postarea de mesaje sau alte contribuţii la Facebook, Twitter etc.). Fig.1.7 Proporţia persoanelor de ani care au folosit internetul în ultimele 3 luni, în interes personal, pentru comunicare, pe grupe de vârstă şi sexe, în anul 2015 (%) % Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin ani ani ani ani ani ani Pentru a trimite/a primi uri Telefonarea prin Internet/apeluri video (cu cameră video web) prin Internet (utilizând aplicaţii precum Skype sau Facetime) Participarea la reţele de socializare (crearea profilului de utilizator, postarea de mesaje sau alte contribuţii la Facebook, Twitter etc.) Încărcarea aplicaţiei proprii (text, fotografii, muzică, video, software, etc.) pe orice site web care urmează să fie împărţit cu alţi utilizatori) Sursa: INS, Ancheta privind accesul la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării 14 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

17 Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie 1 Ultimii ani au marcat o creştere şi în ceea ce priveşte utilizarea internetului pentru comerţul online. Totuşi, există încă o inerţie a cumpărăturilor din mediul virtual, cauzată de preferinţele populaţiei (atât feminine cât şi a celei masculine) de a vedea produsele înainte de a le cumpăra, sau cauzată de problemele de securitate a plăţii sau de confidenţialitate. Astfel, 86,3% dintre femei şi 83,9% dintre bărbaţi, preferă să meargă în magazin să vadă produsul, sau merg din obişnuinţă şi loialitate faţă de magazine. După statutul ocupaţional, salariaţii se plasează pe locul întâi la cumpărăturile online, fiind urmaţi de studenţi şi elevi. 66,9% dintre salariaţi şi 17,2% dintre elevii şi studenţii de sex masculin au folosit internetul şi au cumpărat/comandat bunuri şi servicii, în ultimele 12 luni. În cazul populaţiei feminine, cea mai mare frecvenţă o înregistrează persoanele salariate (64,8%), însă elevele şi studentele au cumpărat produse online în proporţie mai mare decât bărbaţii (cu 2,2 puncte procentuale, respectiv 19,4%). Din totalul persoanelor de sex masculin, în vârstă de ani care au folosit internetul şi au cumpărat/comandat bunuri şi servicii, în ultimele 12 luni, 53,5% aveau studii medii şi 38,0% erau absolvenţi de învăţământ superior. În cazul femeilor, 50,1% dintre cele care au cumpărat/comandat bunuri şi servicii pe internet, aveau studii medii şi 42,0% aveau studii superioare. Fig.1.8 Structura persoanelor de ani care au folosit internetul în ultimele 12 luni, după motivele pentru care nu au cumpărat/comandat pe internet bunuri sau servicii în scop personal 1), pe sexe, în anul 2015 (%) Prefer să merg în magazin să văd produsul, loialitate faţă de magazine, obişnuinţă 83,9 86,3 Lipsa de competen ţe sau cunoştinţe Livrarea bunurilor comandate pe internet 10,2 10,0 4,3 4,0 Probleme de securitate a plăţii sau de confidenţialitate 12,3 11,3 Lipsa de încredere cu privire la primirea sau returnarea bunurilor, plângere/căi de atac 8, 8 9,1 Lipsa unui card care să permită plata pe internet 13, 5 14,4 Retailer-ul străin nu a mai vândut în ţară 0,3 0,2 Alt motiv 6,0 6,2 Masculin Feminin % Notă: 1) - răspuns multiplu. Sursa: INS, Ancheta privind accesul la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 15

18 1 Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie Competenţele digitale ale populaţiei Răspândirea competenţelor digitale continuă să preocupe multe ţări, fiind un factor important de modernizare economică şi socială. Decalajul digital între generaţii este încă foarte ridicat, însă progresul individual, ca şi cel economic al societăţii, în general, nu mai poate fi separat de generalizarea competenţelor digitale. În România, în anul 2015, din totalul persoanelor de ani care au folosit vreodată internetul, 90,4% au desfăşurat activităţi legate de software pe internet în ultimele 12 luni (91,5% bărbaţi şi 89,3% femei). Majoritatea persoanelor au folosit internetul pentru copierea sau mutarea unor fişiere sau directoare (89,3%). Un procent de 1,9% dintre bărbaţii care au desfăşurat activităţi legate de software în ultimele 12 luni au folosit internetul pentru scrierea de coduri în limbaje de programe, mai mare în comparaţie cu femeile (1,3%). Datele arată că persoanele cu nivel superior de educaţie au abilităţi mai mari de utilizare a internetului în scopuri de scriere de coduri în limbaje de programe, cu diferenţe între populaţia masculină şi cea feminină (5,6% în cazul bărbaţilor, respectiv 2,7%, în cazul femeilor). De asemenea, există decalaje mari între populaţia cu studii superioare şi cea cu studii medii sau cu nivel scăzut de educaţie, în ceea ce priveşte utilizarea internetului pentru activităţi legate de calculator sau alt dispozitiv mobil, cum ar fi, de exemplu, transferul fişierelor între calculatoare, instalarea sau modificarea de software-uri, programe şi aplicaţii. Tab.1.4 Proporţia persoanelor de ani care au defăşurat activităţi 1) legate de software pe internet, în ultimele 12 luni, pe sexe, în anul 2015 (%) Abilităţi de utilizare a Internetului Masculin Feminin Copierea sau mutarea unor fişiere sau directoare 89,1 89,5 Utilizarea software-ului de procesare de text 27,2 26,9 Crearea de prezentări sau documente care integrează texte, imagini, tabele sau grafice 21,6 20,7 Utilizarea software-ului de calcul tabelar 15,4 14,3 Utilizarea software-ului pentru a edita fotografii, videoclipuri sau fişiere audio 26,1 21,9 Scrierea de coduri in limbaje de programe 1,9 1,3 Notă: 1) - răspuns multiplu. Sursa: INS, Ancheta privind accesul la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării În anul 2015, 31,5% dintre persoanele de ani din ţara noastră nu au utilizat niciodată internetul, indiferent de locaţia în care ar fi putut accesa un calculator conectat la internet (locul de muncă, acasă sau altă locaţie). Fig.1.9 Proporţia persoanelor de ani care au desfăşurat activităţi legate de calculator sau alt dispozitiv mobil, în ultimele 12 luni, pe sexe şi nivel de educaţie, în anul 2015 (%) Superior 20,2 22,0 Masculin Feminin 63,5 12,9 14,5 66,9 Scăzut Mediu Sursa: INS, Ancheta privind accesul la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării 16 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

19 Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie Resursele umane în ştiinţe şi tehnologie (HRST) Principalele categorii de HRST sunt evidenţiate în figura de mai jos: Ştiinţa şi tehnologia sunt din ce în ce mai mult recunoscute în centrul provocărilor legate de dezvoltarea socială şi economică a statelor lumii. Organismele internaţionale care reprezintă comunitatea ştiinţifică, cum ar fi Consiliul Internaţional al Uniunii Cercetătorilor (ICSU) şi Congresul Mondial pentru Ştiinţă, au subliniat contribuţia pe care o aduc dezvoltării societăţilor, alături de educaţie, ştiinţa şi tehnologia. Cercetarea ştiinţifică, prin cele două componente ale sale, cercetarea fundamentală şi cercetarea aplicativă, are rolul de a crea condiţii şi de a stimula, pe de o parte crearea de cunoaştere, iar, pe de altă parte, aplicarea cunoaşterii în interesul societăţii, prin inovare. Cercetarea fundamentală creează premisele pe care se poate dezvolta cercetarea aplicativă, aceasta din urmă fiind o investigare originală a fenomenelor, cu scopul de a produce efecte economice. Comunitatea ştiinţifică din România reprezintă principala resursă care generează rezultate cu valoare adăugată în economia naţională, dar şi curente de gândire originale, recunoscute la nivel naţional şi internaţional. Conform Manualului Canberra al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), resursele umane în ştiinţe şi tehnologie (HRST) reprezintă persoanele care îndeplinesc una din următoarele condiţii: (a) au absolvit studii superioare; (b) nu au studii superioare, dar lucrează efectiv în ocupaţii pentru care, în mod normal, sunt necesare studii de specialitate în domeniul ştiinţei şi tehnologiei. HRST după educaţie HRST după educaţie şi ocupaţie HRST după ocupaţie Din punct de vedere al măsurării statistice, indicatorul are două dimensiuni: cea a ofertei şi a cererii de resurse umane în ştiinţe şi tehnologie, iar reuniunea lor oferă informaţii asupra mărimii totale a resurselor umane care desfăşoară activităţi economice în ştiinţe şi tehnologie. Prima dimensiune, oferta, este exprimată sub aspectul educaţiei (prin calificare/specializare), iar cea de a doua dimensiune, cererea, sub aspectul ocupării efective în domeniul ştiinţelor şi tehnologiei. În România, în anul 2015, numărul total al persoanelor care alcătuiau resursele umane în ştiinţe şi tehnologie a fost de circa 2,6 milioane persoane, cu aproape 500 de mii de persoane mai mult decât în urmă cu zece ani. Exodul de competenţe început în anul 2007, odată cu integrarea ţării noastre în structurile europene, continuă şi astăzi, manifestat în prezent în special prin plecarea în străinătate a absolvenţilor de studii superioare. Efortul esenţial pentru ameliorarea fenomenului trebuie îndreptat către formarea şi menţinerea în ţară a resurselor umane înalt calificate, asigurându-se condiţii de salarizare şi de lucru atractive, de natură să determine şi reîntoarcerea unor specialişti care acum lucrează în străinătate. Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 17

20 1 Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie Tab.1.5 Evoluţia HRST (mii persoane) HRST total (după educaţie şi/sau ocupaţie) HRST după educaţie (cu studii superioare) HRST după ocupaţie (în domenii ale ştiinţei şi tehnologiei) HRST după educaţie şi ocupaţie HRST cu ocupaţii ştiinţifice şi inginereşti Notă: Indicatorii pentru perioada sunt calculaţi în funcţie de populaţia rezidentă, conform conceptului de reşedinţă obişnuită şi a pragului de cel puţin 12 luni de prezenţă/absenţă pe teritoriul României, în condiţii de comparabilitate cu rezutatele finale ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din anul Sursa: EUROSTAT, Labour force survey (LFS) Din totalul HRST, peste 80% (2,1 mil. în 2015) erau persoane cu studii superioare. Indiferent de tipul studiilor absolvite, două treimi (aproximativ 1,8 milioane persoane) au lucrat efectiv în ştiinţe şi tehnologie. Numărul persoanelor care îndeplinesc ambele condiţii - au studiile corespunzătoare şi lucrează în domeniu - s-a ridicat la aproape 1,3 milioane persoane în anul 2015, cu 41,9% mai mult decât în urmă cu zece ani. Dintre aceştia, mai puţin de jumătate (40,9%) au ocupaţii pur ştiinţifice şi inginereşti. Deşi femeile predomină (în toate categoriile care fac parte din resursele umane în ştiinţe şi tehnologie), indiferent de dimensiune (după educaţie, după ocupaţie, după ambele condiţii - educaţie şi ocupaţie), în România, nu există diferenţe mari privind distribuţia pe sexe a acestora. Resursele umane în ştiinţe şi tehnologie au suferit un proces de întinerire în decursul ultimului deceniu, în special pentru categoria dimensionată numai după nivelul de educaţie. Dacă în anul 2007 persoanele cu vârsta de ani deţineau ponderea cea mai mare în categoria HRST după educaţie, în anii de după aderarea României la Uniunea Europeană ponderea principală a revenit persoanelor de ani. În anul 2015, diferenţa dintre ponderile celor două grupe de vârstă în totalul HRST cu studii superioare a fost de 4,4 puncte procentuale. Fig.1.10 Evoluţia HRST după educaţie, pe grupe de vârstă (%) % ani ani Sursa: EUROSTAT, Labour force survey (LFS) Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

21 Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie 1 Categoria HRST care lucrează efectiv în ocupaţii din domeniu a cunoscut un proces lent de îmbătrânire, în sensul că în ultimii cinci ani ponderea tinerilor de ani s-a înscris pe o curbă descendentă. Astfel, ponderea persoanelor cu vârste de ani a scăzut în totalul HRST de ani care lucrează efectiv în ocupaţii din domeniu de la 34,3% în anul 2010, la 32,0% în anul 2014, iar în anul 2015 a ajuns la 30,5%. Procesul de îmbătrânire a resurselor ocupate efectiv în ştiinţă şi tehnologie este cauzat, în principal, de evoluţiile descendente înregistrate de persoanele cu ocupaţii ştiinţifice şi inginereşti. Altfel spus, pe piaţa muncii lucrează inginerii care sunt absolvenţi ai promoţiilor mai vechi, deoarece ponderea inginerilor cu vârste de ani (în totalul HRST de ani cu ocupaţii ştiinţifice şi inginereşti) a scăzut treptat de la 33,5% în anul 2011, la 32,3% în anul 2014, ajungând la 31,6% în Scăderea numărului tinerilor ocupaţi în ştiinţă şi tehnologie şi care au ocupaţii ştiinţifice şi inginereşti este o consecinţă a faptului că numărul de absolvenţi din domeniului inginerie a scăzut în ultimii ani. Ponderea absolvenţilor de studii superioare din domeniul inginerie arată o scădere cu 34,4% în anul universitar comparativ cu ; tendinţa de scădere se manifestă şi în cazul absolvenţilor de programe de masterat (cu 49,9%) şi a celor care au obţinut diplomă de doctor (cu 58,5%). Pe de altă parte, transferul tehnologic şi de know-how, precum şi valorificarea cercetării ştiinţifice continuă să rămână o problemă a cercetării ştiinţifice din România. Dacă cercetarea fundamentală şi experimentală în inginerie şi tehnologie nu produce efecte economice de înaltă performanţă, atunci nu Fig.1.11 Evoluţia HRST după ocupaţie, pe grupe de vârstă (%) % ani ani există nici motive pentru susţinerea financiară a acesteia, ceea ce face ca tinerii să se îndrepte către alte ocupaţii. În anul 2015, majoritatea persoanelor care formau resursele umane în ştiinţe şi tehnologie (după educaţie şi/sau ocupaţie, de ani) aveau vârste între 25 şi 64 ani (91,4%), iar între acestea din urmă, 54,0% erau femei Sursa: EUROSTAT, Labour force survey (LFS) Fig.1.12 Evoluţia HRST cu ocupaţii ştiinţifice şi inginereşti, pe grupe de vârstă (%) % ani ani Sursa: EUROSTAT, Labour force survey (LFS) Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 19

22 1 Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie Pe grupe de vârstă, distribuţia persoanelor de sex feminin era echilibrată: 31,2 % erau tinere de ani, 31,1% se aflau în grupa de vârstă ani şi 29,6% erau de vârste ani. Doar 8,1% dintre persoanele de sex feminin care lucrau în ştiinţe şi tehnologie aveau vârste cuprinse în intervalele care se află la limita vârstelor de intrare şi de ieşire de pe piaţa forţei de muncă (15-24 ani şi ani). Distribuţia pe grupe de vârstă a persoanelor de sex masculin care formau resursele umane în ştiinţe şi tehnologie (după educaţie şi/sau ocupaţie, de ani) este similară celor de sex feminin. Una din categoriile HRST unde bărbaţii sunt majoritari o reprezintă categoria persoanelor care desfăşoară ocupaţii propriu-zis ştiinţifice şi inginereşti (58,6%, reprezentând 300 mii persoane, în anul 2015). Anul 2011 se remarcă printr-o echilibrare uşoară a balanţei dintre femei şi bărbaţi care lucrau în domenii specifice ştiinţei şi tehnologiei şi care aveau ocupaţii ştiinţifice şi inginereşti (ponderea femeilor a crescut de la 33,3% în anul 2010 la 44,0% în 2011). Din acel moment, structura pe sexe a ocupării în activităţi ştiinţifice şi inginereşti arată o tendinţă de creştere/revenire a ponderii bărbaţilor (de la 56,0% în anul 2011, la 58,6% în anul 2015). Fig.1.13 Resursele umane în ştiinţe şi tehnologie (după educaţie şi/sau ocupaţie), pe sexe şi grupe de vârstă, în anul 2015 (mii persoane) şi Masculin Feminin Sursa: EUROSTAT, Labour force survey (LFS) Fig.1.14 Structura pe sexe a HRST cu ocupaţii ştiinţifice şi inginereşti (15-74 ani) (%) ,6 58,0 57,7 56,9 56,0 Masculin 41,4 42,0 42,3 43,1 44,0 Feminin ,7 65,3 65,8 65,4 62,8 60,2 33,3 34,7 34,2 34,6 37,2 39,8 0% 20% 40% 60% 80% 100% Sursa: EUROSTAT, Labour force survey (LFS) 20 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

23 Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie 1 Pentru resursele umane tinere (25-34 ani) din ştiinţă şi tehnologie, situaţia este aproximativ similară, ponderea femeilor crescând de la 32,3% în anul 2010, la 43,2% în anul 2011, însă evoluţia ultimilor ani este sinusoidală. Structura pe sexe a persoanelor care lucrează în ocupaţii ştiinţifice şi inginereşti a atins un maxim de echilibru pentru grupa de vârstă ani, în anul 2013 (50,3% bărbaţi, 49,7% femei). Deşi în scădere în ultimii trei ani, ponderea femeilor în ştiinţă şi tehnologie este cea mai ridicată pentru grupa de vârstă ani (44,4% în anul 2015). Fig.1.15 Structura pe sexe a HRST cu ocupaţii ştiinţifice şi inginereşti (25-34 şi ani) (%) ani Masculin Feminin ani ,0 38,0 44,4 55, ,6 40,4 47,5 52, ,3 37,7 49,7 50, ,5 42,5 47,4 52, ,8 43,2 46,1 53, ,7 32,3 34,5 65, ,6 32,4 36,9 62, ,4 33,6 37,6 62, ,7 33,3 39,0 61, ,2 34,8 42,0 58, ,4 35,6 43,8 56, % 20% 40% 60% 80% 100% 100% 80% 60% 40% 20% 0% Sursa: EUROSTAT, Labour force survey (LFS) Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 21

24 1 Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie 1.3. TIC şi HRST în statele Uniunii Europene Dezvoltarea societăţii informaţionale din perspectiva egalităţii de gen este considerată drept esenţială pentru a răspunde cerinţelor societăţii şi ale economiilor statelor membre ale Uniunii Europene. Realizările înregistrate de Uniunea Europeană în ceea ce priveşte susţinerea egalităţii dintre femei şi bărbaţi au contribuit la schimbarea în bine a vieţii multor cetăţeni din statele membre. Deşi există în continuare inegalităţi, UE a făcut progrese semnificative în ultimele decenii, iar principalii factori care au contribuit la aceste progrese sunt: adoptarea legislaţiei privind tratamentul egal între sexe, abordarea integratoare a egalităţii de gen (integrarea perspectivei de gen în toate celelalte politici) şi aplicarea unor măsuri specifice pentru promovarea femeilor. Dintre tendinţele încurajatoare, se pot aminti creşterea numărului femeilor pe piaţa muncii şi progresele înregistrate de către acestea pentru asigurarea unei calităţi sporite a educaţiei şi a formării profesionale. Se menţin însă, în continuare, diferenţe de gen, iar pe piaţa muncii, femeile se află în continuare în număr mai mic, multe dintre acestea lucrând în activităţi economice mai slab plătite. Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor În anul 2015, ponderea persoanelor de ani din statele membre ale UE, care au utilizat calculatorul, în ultimele 12 luni a fost de 80,0% (82,0% în cazul bărbaţilor şi 78,0% pentru femei). Se observă un interes tot mai mare în utilizarea calculatorului, în toate statele membre. Comparativ cu anul 2008, ponderea a crescut cu 15 puncte procentuale. Fig.1.16 Ponderea persoanelor de ani din statele membre ale UE, care au utilizat calculatorul în ultimele 12 luni, în anul 2015 (%) sub 70% 70-79% 80-89% 90% și peste Sursa: EUROSTAT, 22 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

25 Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie 1 Ţările care se remarcă prin utilizarea cea mai intensă a calculatorului, în cazul ambelor sexe, sunt Luxemburg (98,0% masculin, 97,0% feminin), Danemarca (97,0% pentru ambele sexe) şi Finlanda (94,0% pentru ambele sexe). În România şi Bulgaria, sub două treimi din populaţie, utilizează calculatorul, cu diferenţe pe sexe în favoarea populaţiei masculine. În anul 2015, 32% dintre persoanele de ani din ţara noastră nu au utilizat niciodată internetul (de două ori mai mult decât media UE28, atât în cazul bărbaţilor, cât şi al femeilor). În toate statele membre ale UE, utilizarea internetului este puternic corelată cu utilizarea calculatorului, ierarhia ţărilor fiind aproximativ aceeaşi. Fig.1.17 Ponderea persoanelor de ani din statele membre ale UE, care au utilizat computerul în ultimele 12 luni, pe sexe, în anul 2015 (%) % Masculin Feminin UE Luxemburg Danemarca Finlanda Olanda Regatul Unit Germania Suedia Estonia Austria Belgia Franţa Republica Cehă Slovacia Letonia Spania Irlanda Malta Slovenia Ungaria Croaţia Portugalia Cipru Lituania Polonia Grecia Italia România Bulgaria Sursa: EUROSTAT, Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 23

26 1 Societatea informaţională şi resursele umane în ştiinţe şi tehnologie Resursele umane în ştiinţe şi tehnologie În anul 2015, în statele Uniunii Europene (UE 28), numărul total al persoanelor care alcătuiau resursele umane în ştiinţe şi tehnologie a fost de circa 123 milioane persoane, în creştere cu 2,2% comparativ cu anul precedent. Reprezentarea celor două sexe în HRST în statele europene este echilibrată, în sensul că 51,6% din populaţia cu vârste cuprinse între 15 şi 74 ani erau persoane de sex feminin (în 2015), în perioada ponderea femeilor fiind în creştere uşoară, cu un ritm mediu anual de 2,8%. Ponderea de 25,1% a totalului resurselor umane în ştiinţe şi tehnologie (HRST după educaţie şi/sau ocupaţie) în totalul populaţiei active - din anul plasează România pe ultimul loc între statele membre ale Uniunii Europene care dispune de forţă de muncă ocupată în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, fiind la o distanţă de 18,2 puncte procentuale faţă de media europeană (43,3%). Luxemburg (56,2%), Suedia (52,0%), Regatul Unit (51,9%) şi Finlanda (51,2%) ocupă primele locuri, în ceea ce priveşte ponderile resurselor umane în ştiinţe şi tehnologie în totalul populaţiei active. În România, ponderea HRST de sex feminin în totalul populaţiei active feminine a fost de 31,2% în anul 2015, valoare superioară faţă de cea a bărbaţilor (20,5%). Fig.1.18 Ponderea HRST în totalul populaţiei active din statele membre ale UE, în anul 2015 (%) UE Luxemburg Suedia Regatul Unit Finlanda Irlanda Belgia Danemarca Franța Olanda Cipru Estonia Lituania Austria Germania Slovenia Letonia Spania Polonia Malta Republica Cehă Bulgaria Ungaria Grecia Italia Croația Portugalia Slovacia România % Sursa: EUROSTAT, Ocupaţiile ştiinţifice şi inginereşti continuă să fie caracteristice bărbaţilor. De exemplu, în statele UE, femeile sunt sub-reprezentate în raport cu bărbaţii, ponderea acestora fiind de 40,3% din totalul persoanelor ocupate în domeniile ştiinţifice şi inginereşti, respectiv 5,4% din totalul resurselor umane în ştiinţe şi tehnologie (în 2015). Cu toate acestea, au existat unele progrese în acest domeniu, astfel încât numărul de femei - ingineri a crescut cu o medie de 8,6% pe an, între 2008 şi 2015 (într-un ritm mai rapid decât al bărbaţilor, care a crescut cu 3,3% în aceeaşi perioadă). 24 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

27

28 2

29 Disparităţi demografice de gen Populaţia Fenomenele demografice

30 2 Disparităţi demografice de gen 2.1 Populaţia Populaţia rezidentă din statele Uniunii Europene La 1 ianuarie 2015, populaţia rezidentă a Uniunii Europene a ajuns la 508,5 milioane locuitori, odată cu aderarea Croaţiei, din iulie 2013, care a devenit al 28-lea stat membru din cadrul Uniunii Europene. Aproape trei sferturi din populaţia Uniunii Europene este localizată în doar şapte dintre cele 28 ţări componente (Germania, Franţa, Regatul Unit, Italia, Spania, Polonia şi România). Populaţia UE este echilibrată pe sexe, cu o uşoară pondere mai mare în cazul femeilor (51,2%). Ţările baltice se remarcă prin diferenţe mari ale structurii pe sexe, femeile fiind mult superioare numeric populaţiei masculine (diferenţele sunt de 8,2 p.p. 1) pentru Letonia, 7,8 p.p. pentru Lituania şi 6,4 p.p. pentru Estonia). Singura ţară în care bărbaţii au o uşoară superioritate numerică este Luxemburg (0,2 p.p.). Ţările membre ale Uniunii Europene se confruntă cu un declin demografic mai mult sau mai puţin accentuat. Ponderea populaţiei tinere, cu vârste cuprinse între 0 şi 14 ani (15,6%) a fost devansată de ponderea populaţiei vârstnice de 65 ani şi peste (18,9%). Irlanda şi Franţa sunt ţările cu ponderea cea mai mare a populaţiei tinere, la polul opus aflându-se Germania, Italia şi Bulgaria. În topul ţărilor cu cea mai numeroasă populaţie vârstnică (65 ani şi peste) sunt Italia, Germania şi Grecia. În Italia, Grecia, Spania, Franţa, Portugalia şi Germania s-a înregistrat cea mai mare pondere (de peste 5,5%) a persoanelor de 80 ani şi peste. Fig.2.1 Diferenţe privind structura pe sexe a populaţiei rezidente din statele membre ale UE, în anul 2015 (p.p.) peste 6,0 p.p. 3,0-6,0 p.p. Feminin > Masculin 0,1-2,9 p.p. Feminin = Masculin Feminin < Masculin 1) p.p. - puncte procentuale Sursa: EUROSTAT, 28 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

31 Disparităţi demografice de gen 2 Populaţia rezidentă din România La fel ca majoritatea ţărilor europene, România se confruntă cu consecinţele economice şi sociale complexe ale unei populaţii aflate într-un proces lent, dar continuu, de îmbătrânire demografică. Schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor faţă de propria reproducere, creşterea mortalităţii precum şi migraţia internaţională au făcut ca populaţia ţării să se reducă constant. La 1 ianuarie ), populaţia rezidentă a României a fost de 19,76 milioane locuitori (48,8% - bărbaţi şi 51,2% - femei). Piramida vârstelor reflectă tendinţele pe termen lung ale fertilităţii şi mortalităţii, dar şi efectele de scurtă durată ale migraţiilor, politicilor demografice ori schimbărilor intervenite într-un secol de istorie demografică. Menţinerea de lungă durată a natalităţii la un nivel scăzut a îngustat din ce în ce mai mult baza piramidei. Fig.2.2 Populaţia rezidentă pe vârste şi sexe, la 1 ianuarie 2008 şi 2016 p) Ani mii persoane mii persoane p) Date provizorii. Masculin Sursa: INS, Statistica demografică Feminin Tab.2.1 Populaţia rezidentă pe sexe, la 1 ianuarie (mii persoane) Ani Total Masculin Feminin , , , ,0 9777, , ,3 9746, , ,7 9707, , p) 19760,0 9652, ,3 p) Date provizorii. Sursa: INS, Statistica demografică Fenomenul îmbătrânirii populaţiei Populaţia rezidentă a ţării continuă să se caracterizeze printr-un excedent numeric al populaţiei feminine, atât pe total, cât şi pentru grupele de vârstă de peste 55 ani, mai evident la peste 85 ani. Problema îmbătrânirii populaţiei nu este numai o problemă demografică, ci mai ales una economică, socială, culturală, medico-sanitară, morală, ceea ce impune studiul acestui fenomen într-o viziune pluridisciplinară. Raportul de masculinitate, la 1 ianuarie 2016, a fost de 96 persoane de sex masculin la 100 persoane de sex feminin. Până la vârsta de 53 ani, numărul bărbaţilor a fost mai mare decât cel al femeilor, după această vârstă numărul femeilor devenind mai mare şi ajungând la grupele de vârstă de peste 85 ani de aproximativ două ori mai mare decât cel al bărbaţilor. Îmbătrânirea demografică este un fenomen cu un caracter obiectiv, care se produce independent, ca rezultat al condiţiilor sociale şi economice ce caracterizează societatea în care trăim într-o anumită perioadă de timp. Populaţia din mediul rural este mai îmbătrânită decât cea din urban. La 1 ianuarie 2016, aproximativ 19,9% din populaţia rurală a depăşit vârsta de 65 ani, în totalul populaţiei feminine rurale ponderea femeilor vârstnice fiind de aproape 23,7%. 2) Date provizorii. Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 29

32 2 Disparităţi demografice de gen Fig.2.3 Femei la 100 de bărbaţi, la 1 ianuarie 2016 p) (%) % Femei Bărbaţi p) Date provizorii. Sursa: INS, Statistica demografică În cadrul populaţiei de 65 ani şi peste, numărul femeilor a fost mai mare decât cel al bărbaţilor de aproximativ 1,5 ori atât în mediul rural, cât şi în mediul urban. La 1 ianuarie 2016 longevivii, segmentul populaţiei de 80 ani şi peste, reprezentau 4,2% din totalul populaţiei, în creştere comparativ cu anul 2008 (3,0%). Din totalul persoanelor de 80 ani şi peste 35,4% erau bărbaţi şi 64,6% femei. Indicele de îmbătrânire a populaţiei a crescut în ultimii ani la ambele sexe, ajungând la 1 ianuarie 2016 la 88,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere la masculin şi 137,8 persoane vârstnice la 100 persoane tinere la feminin. Comparativ cu anul 2008, indicele de îmbătrânire demografică a crescut cu 13,3 puncte procentuale la masculin şi cu 22,6 puncte procentuale la feminin. Vârsta medie a populaţiei ţării a crescut de la 39,6 ani (2008) la 41,5 ani (1 ianuarie 2016), vârstă medie ce caracterizează ţările cu o populaţie adultă. Populaţia feminină, cu o vârstă medie de 43,1 ani a fost şi în 2016 mai îmbătrânită decât cea masculină cu 3,2 ani. În mediul urban, vârsta medie a populaţiei feminine a fost cu 3,1 ani mai mare decât cea a populaţiei masculine, iar în mediul rural cu 3,4 ani. Vârsta mediană, în creştere la ambele sexe, a fost la 1 ianuarie 2016 de 39,8 ani la bărbaţi şi de 43,2 ani la femei. Comparativ cu anul 2008, creşterea a fost de 2,8 ani atât la bărbaţi cât şi la femei. Fig.2.4 Vârsta medie a populaţiei rezidente pe sexe (ani) ani Masculin Feminin 45,0 40,0 35,0 38,1 41,1 39,0 42,2 42,8 42,9 39,5 39,7 39,9 43,1 Fig.2.5 Vârsta mediană a populaţiei rezidente pe sexe (ani) ani Masculin Feminin 45,0 40,0 35,0 37,0 40,4 38,5 41,6 39,1 42,4 42,8 43,2 39,4 39,8 30, , Notă: Datele la 1 ianuarie 2016 sunt provizorii. Sursa: INS, Statistica demografică Notă: Datele la 1 ianuarie 2016 sunt provizorii. Sursa: INS, Statistica demografică 30 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

33 Disparităţi demografice de gen Fenomenele demografice Natalitatea În anul 2015 s-au născut 185,0 mii copii, mai puţini cu 22,1 mii copii faţă de anul 2008 (207,1 mii copii) şi cu 8,1 mii copii mai puţini faţă de anul Rata natalităţii a scăzut uşor, ajungând în anul 2015 la 9,3 născuţi-vii la 1000 locuitori, faţă de 9,7 născuţi-vii la 1000 locuitori în anul 2014, respectiv 10,1 născuţi-vii la 1000 locuitori în anul În anul 2015, mai mult de jumătate din numărul copiilor născuţi-vii au fost băieţi, raportul de masculinitate fiind de 106,2 băieţi la 100 fete. În anul 2015 faţă de anul 2014, în mediul rural s-au născut cu 4,3% mai puţini copii, în mediul urban scăderea fiind de 4,1%. Fig.2.6 Numărul de născuţi-vii cu reşedinţa obişnuită în România, pe sexe (mii persoane) ,7 100,4 92, 9 87,8 Masculin 99,3 93,8 95,3 89, Feminin Notă: Datele pentru anii nu includ născuţii-vii a căror naştere s-a petrecut în străinătate şi a fost înregistrată în România. Pentru anii 2014 şi 2015 sunt incluşi numai născuţii-vii cu reşedinţa obişnuită în România. Pentru anul 2015 datele sunt semidefinitive. Sursa: INS, Statistica demografică Sporul natural Tab.2.2 Principalii indicatori ai natalităţii Rata de natalitate 1) (născuţi-vii la 1000 locuitori) 10,1 9,0 9,7 9,3 p) Vârsta medie a mamei (ani), pentru născuţii-vii cu reşedinţa obişnuită în România: - la prima naştere 25,3 26,2 26,8 26,8 s) - la toate naşterile 27,1 27,9 28,2 28,3 s) p) Date provizorii; s) Date semidefinitive. 1) Datele pentru anii nu includ născuţii-vii a căror naştere s-a petrecut în străinătate şi a fost înregistrată în România. Pentru anii 2014 şi 2015 sunt incluşi numai născuţii-vii cu reşedinţa obişnuită în România. Ratele pentru anii au fost calculate cu populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an, calculată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor Pentru anul 2015 rata de natalitate a fost calculată cu populaţia rezidentă la 1 ianuarie Sursa: INS, Statistica demografică Sporul natural a avut evoluţii diferite pentru femei şi bărbaţi; sporul natural negativ a fost mai mare pentru populaţia masculină decât pentru cea feminină, în principal din cauza supramortalităţii masculine. Comparativ cu anii anteriori, în anul 2015 valorile negative ale sporului natural au fost în scădere atât la bărbaţi, cât şi la femei. Fig.2.7 Sporul natural al populaţiei rezidente, pe sexe (persoane) Masculin Notă: Pentru anul 2015 datele sunt semidefinitive. Sursa: INS, Statistica demografică Feminin Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 31

34 2 Disparităţi demografice de gen Tab.2.3 Sporul natural al populaţiei rezidente pe medii de rezidenţă şi sexe, în anul 2015 (persoane) Născuţi-vii Decedaţi Spor natural Urban Masculin Feminin Rural Masculin Feminin Notă: Date semidefinitive. Sursa: INS, Statistica demografică În anul 2015 sporul natural a fost negativ atât în mediul urban, cât şi în mediul rural, pentru ambele sexe. Comparativ cu anul 2008, în 2015 se remarcă creşterea sporului natural negativ în urban (de la -1,9 mii persoane în anul 2008, la -20,2 mii persoane în anul 2015) şi creşterea acestuia de la -42,8 mii persoane în anul 2008, la -55,5 mii persoane în anul 2015 în mediul rural. Nupţialitatea şi divorţialitatea Ca o consecinţă directă a modificărilor petrecute în societatea românească, fenomenul de nupţialitate a cunoscut anumite schimbări. În anul 2015, rata nupţialităţii a fost de 5,6 căsătorii la 1000 locuitori, în creştere faţă de cea înregistrată în anul precedent, (5,3 căsătorii la 1000 locuitori), dar în scădere faţă de anul 2008 (6,6 căsătorii la 1000 locuitori). Numărul căsătoriilor a înregistrat o tendinţă de creştere în ultimii ani (de la 118,1 mii căsătorii în anul 2014, la 125,5 mii căsătorii în anul 2015). În anul 2015, cele mai multe căsătorii (18,2% din numărul total de căsătorii) s-au încheiat de bărbaţii şi femeile din grupa de vârstă ani, în creştere faţă de anul 2014 (18,0% din numărul total de căsătorii). Schimbarea condiţiilor de viaţă şi cerinţele în creştere privind nivelul calificării şi educaţiei corespunzătoare pentru asigurarea locurilor de muncă stabile au determinat tinerii să amâne tot mai mult căsătoria. Totuşi, în societatea românească, forma predominantă de uniune între bărbaţi şi femei a rămas căsătoria legal constituită. Vârsta medie la prima căsătorie a înregistrat un trend crescător la ambele sexe, valoarea din anul 2015 fiind mai mare decât cea din anul 2008 cu 1,5 ani, atât la bărbaţi, cât şi la femei. Faţă de anul 2014 valoarea acestui indicator a crescut cu 0,2 ani la bărbaţi şi 0,1 ani la femei. Fig.2.8 Vârsta medie la prima căsătorie, pe sexe (ani) Tab.2.4 Principalii indicatori ai nupţialităţii 35 Masculin Feminin Rata de nupţialitate (căsătorii la 1000 locuitori) 6,6 4,8 5,3 5,6 Vârsta medie la căsătorie (ani) Masculin 31,2 31,6 32,3 32,5 Feminin 27,7 28,2 29,0 29,1 Notă: Ratele de nupţialitate au fost calculate cu populaţia după domiciliu la 1 iulie a fiecărui an. Sursa: INS, Statistica demografică 30,4 30,6 29, ,1 27,3 27,4 25,9 26, Sursa: INS, Statistica demografică 32 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

35 Disparităţi demografice de gen 2 Schimbările sociale şi economice intervenite în ultimii ani nu au influenţat semnificativ evoluţia divorţialităţii, nivelul acesteia menţinându-se destul de scăzut. În anul 2015 s-au înregistrat 31,5 mii divorţuri, în creştere cu 4,3 mii divorţuri comparativ cu anul Rata divorţialităţii a crescut de la 1,22 divorţuri la 1000 locuitori în anul 2014, la 1,42 divorţuri la 1000 locuitori în anul 2015, dar comparativ cu anul 2008 rata divorţialităţii a scăzut (1,58 divorţuri la 1000 locuitori). Raportul dintre numărul de divorţuri şi numărul căsătoriilor nu indică până în prezent o tendinţă fermă de schimbare a intensităţii fenomenelor în timp. Faptul că, treptat, locul căsătoriilor timpurii şi al familiilor cu copii la vârste tinere a fost luat de căsătoriile târzii, amânate, a determinat şi o tranziţie a vârstei medii la divorţ. Vârsta medie la care persoanele căsătorite au decis să divorţeze a crescut, atât la bărbaţi, cât şi la femei. În anul 2015 vârsta medie a soţilor la divorţ a fost de 41,4 ani pentru bărbaţi şi 37,8 ani pentru femei, cu valori mai mari în mediul urban decât în mediul rural. Peste jumătate (52,3%) din numărul de divorţuri înregistrate în anul 2015 au avut loc după o durată a căsătoriei de cel puţin 10 ani, păstrându-se aproximativ aceleaşi valori Fig.2.9 Vârsta medie la divorţ, pe sexe (ani) ,9 36,2 40,4 36,7 41,0 37,4 41, Sursa: INS, Statistica demografică Masculin Feminin 37,8 Tab.2.5 Principalii indicatori ai divorţialităţii Rata de divorţialitate (divorţuri la 1000 locuitori) 1,58 1,40 1,22 1,42 Durata medie a căsătoriei desfăcute prin divorţ (ani) 13,3 13,2 13,7 14,0 Vârsta medie la divorţ (ani) Masculin 39,9 40,4 41,0 41,4 Feminin 36,2 36,7 37,4 37,8 Notă: Ratele de divorţialitate au fost calculate cu populaţia după domiciliu la 1 iulie a fiecărui an. Sursa: INS, Statistica demografică înregistrate în anul 2008 (51,1%) şi anul 2014 (51,0%). Migraţia internaţională Reducerea numărului de persoane care locuiesc în România este cauzată, pe de o parte, de un accentuat fenomen de îmbătrânire demografică, iar pe de altă parte, de fenomenul de migraţie internaţională. Acesta din urmă a fost favorizat, în general, de liberalizarea pieţei muncii şi relaxarea tranzitului transfrontalier, iar principalele motive sunt obţinerea unor câştiguri mai mari, condiţii mai bune de muncă şi de educaţie, valorizarea personală. România se înscrie astfel într-o tendinţă care se manifestă şi la nivelul altor state membre ale UE mai puţin dezvoltate economic. Cu toate că după anul 2008, ca urmare a unei crize economice manifestată acut la nivelul întregii economii mondiale, se constată un fenomen nou - cel al migraţiei de revenire, soldul net de emigrare se menţine, numărul plecărilor depăşindu-l pe cel al sosirilor. În anul 2015, numărul emigranţilor a fost de 187,5 mii persoane, iar cel al imigranţilor de 129,5 mii persoane. Scăderea semnificativă a numărului emigranţilor faţă de anul 2008, în paralel cu scăderea mult mai redusă a imigranţilor, a determinat diminuarea semnificativă a soldului negativ al migraţiei internaţionale în ultimii ani (minimul înregistrându-se în anul 2012, -2,9 mii persoane). Dacă în anul 2008 ponderea emigranţilor pe sexe a fost aproximativ egală, în anul 2015 bărbaţii au emigrat în proporţie mai mare decât femeile (50,9%). Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 33

36 3

37 Diferenţele de gen în domeniul sănătăţii Speranţa de viaţă Starea de sănătate Mortalitatea

38 3 Diferenţele de gen în domeniul sănătăţii 3.1 Speranţa de viaţă O stare bună de sănătate este un element esenţial al bunăstării umane, reprezentând o valoare în sine a unei naţiuni. Starea de sănătate a populaţiei poate fi analizată, în general, cu ajutorul unor indicatori referitori la mortalitate şi morbiditate, dar şi pe baza unor indicatori sintetici. Pentru caracterizarea evoluţiilor demografice, dar şi a nivelului de dezvoltare al unei populaţii, cel mai frecvent utilizat indicator este speranţa de viaţă. În general, se acordă o importanţă crescută îngrijirii medicale propriu-zise şi mai puţin aspectului preventiv, pierzându-se din vedere faptul că printr-o profilaxie eficientă s-ar putea reduce substanţial mortalitatea şi s-ar putea adăuga un număr important de ani la speranţa de viaţă. Speranţa de viaţă la naştere în statele Uniunii Europene Cu fiecare generaţie care se succede, populaţia din România trăieşte din ce în ce mai mult. Evoluţia duratei medii a vieţii a fost influenţată de-a lungul timpului de un complex de factori, o importanţă deosebită revenind modului de viaţă, stării de sănătate, alimentaţiei, nivelului educaţiei sanitare, dar şi condiţiilor economico-sociale. Cu toate acestea, progresele în creşterea speranţei de viaţă din ultimele decenii nu schimbă poziţia nefavorabilă a ţării noastre între celelalte state membre ale Uniunii Europene. Comparativ cu nivelul mediu al speranţei de viaţă la naştere al celor 28 de ţări (80,9 ani), decalajul pentru România era în anul 2014 mai mare de 5 ani. Mai mult, ţara noastră se află între ţările cu cea mai mică speranţă de viaţă din UE 1) : Bulgaria şi Letonia (74,5 ani), Lituania (74,7 ani), urmate de România, cu 75,4 ani. În Spania, oamenii trăiesc până în jurul vârstei de 83,3 ani, topul ţărilor cu cea mai mare speranţă de viaţă fiind continuat de Italia (83,2 ani), Franţa şi Cipru (82,8 ani). În anul 2015, speranţa de viaţă la naştere în ţara noastră a ajuns la 75,4 ani, în creştere cu 1,9 ani faţă de anul 2008 (73,5 ani), cu 0,7 ani faţă de anul 2012 (74,7 ani) şi la acelaşi nivel cu anul Şansele la o viaţă mai lungă sunt, în toate ţările, mai mari în cazul femeilor. În România, speranţa de viaţă era, în anul 2015, de 72,0 ani la bărbaţi şi 78,9 ani la femei. Fig.3.1 Speranţa de viaţă la naştere în statele membre ale UE, în anul 2014 (ani) sub 77,0 ani 77,0-79,9 ani 80,0-82,0 ani peste 82,0 ani 1) Sursa datelor: INS, Statistica demografică, pentru România şi Eurostat, pentru UE şi statele membre Sursa: EUROSTAT, 36 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

39 Diferenţele de gen în domeniul sănătăţii 3 Speranţa de viaţă la anumite vârste Speranţa de viaţă la anumite vârste constituie un reper important pentru configurarea politicilor sociale care iau în considerare ciclul de viaţă al femeilor şi bărbaţilor, cum ar fi: politicile de ocupare, în domeniul pensiilor, al îngrijirii sănătăţii, îngrijirii de lungă durată etc. Deşi speranţa de viaţă scade odată cu vârsta, diferenţele pe sexe se menţin superioare la femei pe tot parcursul vieţii. La vârstele înaintate, ecartul dintre sexe se diminuează. Speranţa de viaţă sănătoasă Populaţia României trăieşte mai mult, însă nu şi mai sănătos. Indicatorul denumit speranţa de viaţă sănătoasă a fost dezvoltat pentru a se analiza dacă o creştere a speranţei de viaţă este însoţită de o creştere a stării bune de sănătate. Indicatorul combină informaţii asupra prevalenţei pe vârste a stării de sănătate şi de boală, cu date asupra mortalităţii pe vârste. În România, speranţa de viaţă sănătoasă la naştere era, în anul 2014, de 59,0 ani, neexistând diferenţe între femei şi bărbaţi. La nivelul UE, ecartul dintre femei şi bărbaţi este de 0,4 ani, în favoarea populaţiei feminine, unde speranţa de viaţă sănătoasă la naştere este de 61,8 ani. Tab.3.1 Diferenţa dintre femei şi bărbaţi a speranţei de viaţă la anumite vârste (ani) Vârsta p) 0 7,06 6,96 6,91 6, ,91 6,83 6,83 6, ,77 6,73 6,72 6, ,52 6,50 6,50 6, ,19 6,20 6,23 4, ,36 5,50 5,60 5, ,86 4,05 4,22 4, ,12 2,32 2,46 2, ,74 0,80 0,91 0,97 p) Date provizorii. Notă: Speranţa de viaţă la anumite vârste s-a calculat în funcţie de populaţia după domiciliu şi de numărul persoanelor decedate cu domiciliul sau reşedinţa obişnuită în România. Sursa: INS, Statistica demografică Fig.3.2 Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere şi la 65 ani şi peste, pe sexe (ani) la naştere 64 8,0 7, , ,1 60,0 59,8 7,2 61,7 5,9 5,9 5,9 5,1 57,5 57,3 Masculin 5,1 57,6 57,7 5,7 59,0 59, Feminin la 65 ani și peste Sursa: Eurostat Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 37

40 3 Diferenţele de gen în domeniul sănătăţii 3.2 Starea de sănătate Starea de sănătate percepută Date privind starea de sănătate a populaţiei, în principal a stării de sănătate aşa cum este aceasta percepută de populaţie, sunt estimate pe baza datelor furnizate de Ancheta de sănătate realizată prin interviu, realizată în anul 2014 de către Institutul Naţional de Statistică. În România, 40% din populaţia rezidentă consideră că are o stare de sănătate foarte bună, 37% o stare bună, 17% apreciază că starea de sănătate proprie este satisfăcătoare, iar 6% din totalul populaţiei percepe că are o stare de sănătate rea şi foarte rea. Diferenţele între femei şi bărbaţi sunt evidente în ceea ce priveşte percepţia stării de sănătate. Astfel, ponderea bărbaţilor care consideră că au o stare de sănătate foarte bună (44,2%) este mai mare faţă de cea a femeilor (36,5%). Stilul de viaţă Stilul de viaţă adoptat de către o persoană are un impact important asupra stării de sănătate a acesteia, dat fiind de caracteristicile alimentaţiei, comportamentele de risc (consumul de alcool, de tutun etc.), practicarea exerciţiilor fizice, modul de petrecere a timpului liber şi limitarea stresului, dar şi prin comportamentele de prevenire a diferitelor boli. Toate aceste aspecte legate de starea generală de sănătate a individului au impact asupra stării generale de vitalitate a societăţii, asupra calităţii ocupării forţei de muncă şi au efecte asupra dezvoltării sociale şi economice la nivel naţional. Un indicator relevant în evaluarea stării de sănătate, care reflectă greutatea ideală pentru o viaţă sănătoasă, este indicele masei corporale. Viaţa stresantă, mâncarea multă şi nesănătoasă, au făcut ca obezitatea să devină o problemă majoră de sănătate publică în lume, cu o prevalenţă în continuă creştere la toate vârstele şi la ambele sexe. În România, din totalitatea persoanelor de 18 ani şi peste, mai puţin de jumătate (43,0%) au o greutate corporală normală, 46,4% sunt supraponderale, iar 9,3% sunt persoane cu obezitate. Fig.3.3 Populaţia rezidentă după starea de sănătate declarată, pe sexe, în anul 2014 (%) Fig.3.4 Distribuţia populaţiei rezidente de 18 ani şi peste, după indicele masei corporale, pe sexe, în anul 2014 (%) Masculin Foarte bună Bună Satisfăcătoare Rea Foarte rea 3,8 Masculin 44,2 36,7 14,5 0,8 Persoane cu obezitate Persoane subponderale 9,0 0,7 9,7 1,9 Feminin Persoane cu greutate 36,2 normală 6,1 Feminin 36,5 36,1 19,8 1,5 39,2 49,2 54,1 0% 20% 40% 60% 80% 100% Persoane supraponderale Sursa: INS, Ancheta de sănătate realizată prin interviu Sursa: INS, Ancheta de sănătate realizată prin interviu 38 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

41 Diferenţele de gen în domeniul sănătăţii 3 Fig.3.5 Structura populaţiei rezidente de 18 ani şi peste, după indicele masei corporale, pe sexe şi grupe de vârstă, în anul 2014 (%) Masculin Persoane subponderale Persoane cu greutate normală Persoane supraponderale Persoane cu obezitate Feminin 75 ani şi pes te ani ani ani ani ani ani 75 ani şi peste ani ani ani ani ani ani 0% 20% 40% 60% 80% 100% 100% 80% 60% 40% 20% 0% Sursa: INS, Ancheta de sănătate realizată prin interviu Persoanele de sex masculin sunt mai predispuse spre a avea o greutate mai mare decât cea normală, astfel 54,1% dintre bărbaţi sunt supraponderali, faţă de 39,2% dintre femei. Totuşi, ponderea bărbaţilor cu obezitate (9,0%) este uşor mai mică decât a femeilor (9,7%). În rândul tinerilor de ani se remarcă faptul că 20,5% sunt supraponderali, fenomenul fiind mult mai evident în cazul băieţilor (26,2%, comparativ cu 14,6% în cazul fetelor). Consumul de băuturi alcoolice şi consumul de tutun reprezintă, alături de alimentaţia nesănătoasă, factori importanţi de risc care pot conduce la anumite boli şi pot deteriora starea de sănătate a individului. În general, bărbaţii consumă alcool în proporţie mult mai mare comparativ cu femeile (72,6%, faţă de 42,8%). De altfel, din populaţia feminină de 15 ani şi peste, numai 5,5% sunt persoane consumatoare frecvente de băuturi alcoolice (cel puţin o dată pe săptămână), la bărbaţi ponderea fiind mult mai mare (33,1%). Cei mai mulţi consumatori de alcool din ţara noastră sunt persoane de sex masculin cu vârste între 45 şi 54 de ani (83,8%). În ceea ce priveşte fumatul, în ţara noastră un sfert din populaţia de 15 ani şi peste fumează, 19,6% fiind fumători zilnici. Atât bărbaţii, cât şi femeile cu vârste cuprinse între 25 şi 54 de ani, care fumează zilnic, deţin ponderile cele mai ridicate în rândul fumătorilor. Morbiditatea individuală În mod clasic, evaluarea stării de sănătate a populaţiei utilizează indicatori de morbiditate (incidenţa şi prevalenţa bolilor). Impactul bolii asupra individului este condiţionat de o serie de caracteristici, precum: sexul, vârsta, nivelul educaţional, ocupaţia etc. Bolile cronice duc la scăderea calităţii vieţii celor afectaţi, precum şi la un impact major asupra sistemelor de sănătate, de pensii şi de protecţie socială. În România, una din patru persoane suferă de cel puţin o boală cronică sau o problemă de sănătate de lungă durată, femeile deţinând ponderi superioare bărbaţilor (29,9%, faţă de 21,8%). Populaţia din ţara noastră suferă cel Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 39

42 3 Diferenţele de gen în domeniul sănătăţii mai frecvent de patru afecţiuni cronice: hipertensiune arterială (întâlnită la 17 persoane din 100), afecţiuni ale zonei lombare (11 persoane din 100), afecţiuni cervicale (6 persoane din 100) şi diabet zaharat (5 persoane din 100). Numărul de femei care suferă de hipertensiune arterială este de 1,6 ori mai mare decât al bărbaţilor. Persoanele mai în vârstă sunt mai afectate de bolile cronice, atât în cazul femeilor cât şi al bărbaţilor, prevalenţa afecţiunilor cronice crescând rapid după 55 ani. De exemplu, dacă două din 100 de femei cu vârste cuprinse între ani suferă de hipertensiune arterială, cele din grupele mai mari de vârstă au grade de prevalenţă superioare (6 persoane de sex feminin din 100, atât pentru cele din grupa de vârstă ani cât şi pentru cele din grupa de vârstă ani, respectiv 7 persoane din 100, peste 75 ani). Folosite pentru atenuarea simptomelor bolilor sau pentru prevenirea îmbolnăvirilor, medicamentele, sau mai precis consumul acestora în rândul populaţiei, relevă starea de sănătate a unei naţiuni. În anul 2014, din totalul populaţiei rezidente din România, 20,3% au utilizat medicamente prescrise de un medic, iar 14,8% au utilizat medicamente neprescrise. Consumul de medicamente, atât al celor prescrise cât şi al celor neprescrise, creşte odată cu vârsta. Astfel, tinerii de ani au utilizat medicamente prescrise în proporţie de 2,5% şi neprescrise în proporţie de 9,8%, iar persoanele de 75 ani şi peste, au utilizat medicamente prescrise în proporţie de 68,2% şi neprescrise în proporţie de 21,5%. Ponderea persoanelor de sex feminin care au consumat medicamente prescrise de un medic este superioară celei masculine (24,1% feminin, respectiv 16,4% masculin). Fig.3.6 Distribuţia populaţiei rezidente de 35 ani şi peste, după existenţa anumitor boli cronice, pe sexe şi grupe de vârstă, în anul 2014 (%) Masculin Diabet zaharat Afecţiuni ale zonei cervicale Afecţiuni lombare sau alte deficienţe croni ce al e zon ei lo mbare Hipertensiune arterială Feminin % Notă: Grupele de vârstă şi ani nu au fost luate în considerare deoarece datele sunt nesemnificative. Sursa: INS, Ancheta de sănătate realizată prin interviu 40 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

43 Diferenţele de gen în domeniul sănătăţii Mortalitatea Modelul de mortalitate este conturat de impactul exercitat de unele cauze de deces. În anul 2015, comparativ cu anul 2008, rata mortalităţii a crescut uşor atât la bărbaţi (de la 13,5 în anul 2008 la 14,0 în anul 2015), cât şi la femei (de la 11,1 în anul 2008, la 12,3 în anul 2015). Decalajul deja existent între sexe în anul 2008, la nivelul mortalităţii, s-a diminuat în anul 2015, valorile supramortalităţii masculine, de 108,3 decese masculine la 100 decese feminine, înregistrând o scădere comparativ cu anul 2008 când s-au înregistrat 115,1 decese masculine la 100 decese feminine. Bolile aparatului circulator (boala ischemică a inimii şi bolile cerebro-vasculare) şi tumorile au continuat să fie principalele cauze de deces, atât în cazul femeilor, cât şi în cazul bărbaţilor. În anul 2015, ponderea deceselor determinate de aceste două cauze a fost de 78,7% din totalul deceselor (74,9% în cazul bărbaţilor, respectiv 82,8% în cazul femeilor). În anul 2015, ca şi în ceilalţi ani, ratele mortalităţii specifice pe principalele cauze de deces au Fig.3.7 Ponderea principalelor cauze de deces pe sexe, în anul 2015 (%) Notă: Date semidefinitive. Bărbaţi Leziuni traumatice, otrăviri şi alte Alte cauze consecinţe ale 6,5 cauzelor externe 5,5 Boli ale 1,8 6,4 6,1 4,6 aparatului 4,7 digestiv Boli ale 6,7 aparatului 16,8 respirator 22,4 Tumori Femei Sursa: INS, Statistica demografică 66,0 52,5 Boli ale aparatului circulator continuat să aibă valori diferite pentru bărbaţi şi pentru femei. Mortalitatea feminină a avut valori superioare celei masculine în cazul bolilor aparatului circulator şi a bolilor endocrine, de nutriţie şi metabolism. Pentru celelalte cauze de deces se manifestă o supramortalitate masculină, mai accentuată în cazul leziunilor traumatice, otrăvirilor şi altor consecinţe ale cauzelor externe, tulburărilor mentale şi de comportament, respectiv bolilor infecţioase şi parazitare. Tab.3.2 Mortalitatea pe principalele cauze de deces şi pe sexe (rate la locuitori) p) Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin Total 1347,5 1110,6 1364,4 1192,9 1396,0 1231,4 Boli ale aparatului circulator 725,9 756,0 707,9 786,7 733,2 813,0 Tumori 275,7 177,3 309,3 200,9 312,1 206,4 Boli ale aparatului respirator 78,6 41,6 85,5 49,7 94,1 57,6 Boli ale aparatului digestiv 92,9 57,9 89,3 57,5 89,2 56,2 Boli infecţioase şi parazitare 18,3 6,2 17,2 9,8 17,9 9,8 Boli endocrine, de nutriţie şi metabolism 10,4 11,6 11,6 12,6 12,9 13,9 Tulburări mentale şi de comportament 4,5 1,3 2,8 0,9 2,5 0,8 Leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe 98,8 27,3 79,4 21,5 77,2 21,9 p) Date provizorii. Notă: Datele pentru anul 2008 nu includ decesele produse în străinătate, iar pentru anii 2014 şi 2015 a fost luat în calcul numărul persoanelor decedate cu reşedinţa obişnuită în România. Pentru perioada , ratele au fost calculate cu populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an. Pentru anul 2015 ratele au fost calculate cu populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2015, estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor Sursa: INS, Statistica demografică Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 41

44 4

45 Dimensiunea de gen în educaţie Populaţia şcolară Diferenţe de gen privind succesul în educaţie Personalul didactic Indicatori structurali privind nivelul de educaţie al populaţiei

46 4 Dimensiunea de gen în educaţie Egalitatea de gen în educaţie presupune valorizarea aspiraţiilor, nevoilor şi comportamentelor individuale, prin acces egal la toate formele de educaţie, indiferent de sex, naţionalitate, religie sau mediul socio-familial. Prin educaţie, o societate încearcă eliminarea sau ameliorarea impactului convenţiilor sociale legate de diferenţele de gen, cu influenţe puternice asupra întregului parcurs al vieţii individuale, dar şi asupra dezvoltării societăţii, în ansamblul ei. În România, educaţia este garantată prin lege, instituţiile de învăţământ având obligaţia de a asigura accesul la educaţie şi învăţare continuă, precum şi egalitatea în cadrul procesului de educaţie şi evaluare a cunoştinţelor acumulate. Datele statistice confirmă faptul că în ţara noastră nu se pune problema unor diferenţe de gen în educaţie. Disparităţile se manifestă asupra altor dimensiuni, fenomenul fiind cauzat de inegalitatea veniturilor familiilor din care provin copiii, mediul de rezidenţă al acestora, dar şi de factorii geografici şi de dezvoltare economică regională Populaţia şcolară Din ultimele date disponibile la nivelul statelor membre ale UE, în anul şcolar 2014/2015, populaţia şcolară din UE a fost de 100,5 milioane persoane 1). Ponderea populaţiei şcolare feminine, în totalul populaţiei şcolare UE, a reprezentat 49,9%. Populaţia şcolară a României 2) a reprezentat 3,7% din totalul populaţiei şcolare de la nivelul UE. Diminuarea continuă a populaţiei ţării din ultimele două decenii a afectat şi volumul populaţiei şcolare. În anul şcolar 2015/2016, populaţia şcolară din România a înregistrat 3642,6 mii persoane 3), cu 16,5% mai puţin decât în urmă cu zece ani. Scăderea a fost mai intensă la populaţia şcolară feminină (-17,1%), decât la cea masculină (-15,9%). În general, populaţia şcolară este aproximativ echilibrată pe sexe, pentru toate nivelurile educaţionale. În învăţământul preuniversitar, populaţia feminină este aproximativ aceeaşi cu cea masculină, ponderea fetelor situându-se peste valoarea de 49%. În învăţământul superior însă, situaţia este diferită. De exemplu, în anul şcolar 2015/2016, 53,3% din studenţii înscrişi la programele de licenţă, respectiv 55,9% din învăţământul universitar de masterat, cursuri şi studii postuniversitare şi doctorat, erau persoane de sex feminin. Fig.4.1 Populaţia şcolară, pe niveluri de educaţie (mii persoane) Sursa: INS, Statistica educaţiei Total Preşcolar Preuniversitar Superior (programe de licenţă) ) Datele se referă la toate nivelurile educaţionale, cu excepția învăţământului antepreșcolar și nu includ populația școlară din Grecia, Luxemburg și Olanda. Sursa: EUROSTAT. 2) Sursa: INS, Statistica educaţiei 3) Inclusiv înscrişi la programe de masterat, doctorat, studii postuniversitare şi programe post-doctorale. 44 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

47 Dimensiunea de gen în educaţie 4 Rate de participare la educaţie În anul şcolar 2014/2015, rata netă de participare în învăţământ 4) a fost de 63,7%. Indicatorul a înregistrat o valoare superioară în rândul fetelor (65,8%), comparativ cu cea a băieţilor (61,7%). Datele provizorii pentru anul şcolar 2015/2016 arată o scădere a ratei nete de participare şcolară la 62,5% (64,3%, în cazul fetelor şi 60,7%, în cazul băieţilor). Disparităţile în educaţie se manifestă cel mai evident între regiunile de dezvoltare şi între mediile de rezidenţă. Deşi municipiul Bucureşti se caracterizează prin cea mai ridicată rată netă de participare la educaţie din România (90,8%, în anul şcolar 2014/2015), se evidenţiază şi prin cea mai pronunţată diferenţă de gen (9,9 puncte procentuale în favoarea fetelor). Cea mai scăzută rată netă de participare la educaţie se întâlneşte în judeţul Ilfov, pentru ambele sexe (38,9% în cazul fetelor, 40,2% în cazul băieţilor) şi în judeţul Cluj, în mediul rural (34,2%). Rata brută de şcolarizare a fost în anul şcolar 2014/2015 de 73,7%. Şi acest indicator a înregistrat valori diferite pe sexe (75,5% la fete, respectiv 72,1% la băieţi). Fig.4.2 Rata netă de participare în învăţământ, pe niveluri de educaţie, în anul şcolar 2014/2015 (%) Total (0-23 ani) 63,7 Postliceal şi superior (19-23 ani) 40,4 Liceal şi profesional (15-18 ani) 73,7 Gimnazial (11-14 ani) Primar (6-10 ani) Preşcolar (3-5 ani) 83,1 82,1 85,4 Antepreşcolar (0-2 ani) 2, % Sursa: INS, Statistica educaţiei 4) Începând cu anul şcolar 2014/2015, în cadrul acestui indicator este inclus şi numărul de copii din creşe (învăţământ antepreşcolar). Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 45

48 4 Dimensiunea de gen în educaţie Abandonul şcolar Un alt indicator relevant în ceea ce priveşte participarea la educaţie, sau mai corect spus, care reflectă non-participarea, este abandonul şcolar. În România, băieţii abandonează timpuriu şcoala într-un număr mai mare decât fetele. În anul şcolar 2014/2015, rata abandonului şcolar a înregistrat valori mai mari pentru populaţia şcolară masculină, atât în învăţământului primar şi gimnazial, în învăţământul secundar superior (liceal şi profesional) cât şi în învăţământul postliceal Diferenţe de gen privind succesul în educaţie În ultimii ani, sistemul de educaţie din România s-a confruntat cu un fenomen nefavorabil: scăderea ratei de succes la examenul de bacalaureat. La nivel individual, fenomenul are puternice influenţe asupra elevilor aflaţi în această situaţie, însă acesta se propagă la nivelul societăţii şi economiei naţionale, prin impactul pe care îl are asupra pieţei forţei de muncă. În anul şcolar 2014/2015, doar 58% din totalul elevilor care au promovat anii terminali de liceu (clasele a XII-a şi a XIII-a) în acel an au reuşit să obţină diploma de bacalaureat. Situaţia este diferită pe sexe, în sensul că rata de succes la examenul de bacalaureat este mai ridicată în Tab.4.1 Rata abandonului, pe niveluri de educaţie şi pe sexe, în anul şcolar 2014/2015 p) (%) Total Masculin Feminin Primar şi gimnazial 2,0 2,1 1,8 - Primar 1,8 2,0 1,6 - Gimnazial 2,1 2,4 1,9 Liceal şi profesional 3,5 4,2 2,8 Postliceal 10,7 12,4 9,8 p) Date provizorii. Sursa: INS, Statistica educaţiei cazul fetelor (65,9%), comparativ cu cea a băieţilor (49,6%). Nivelul scăzut al ratei de succes este influenţat şi de faptul că un număr mare dintre elevii care absolvă liceul nu s-au prezentat la examenul de bacalaureat, în anul absolvirii. Pentru absolvenţii anului şcolar 2014/2015, ponderea elevilor care au reuşit să obţină diploma de bacalaureat, în totalul celor care s-au prezentat, a fost de 72,1%. În învăţământul profesional şi în cel postliceal ratele de succes sunt ridicate (93,8%, respectiv 89,9%), diferenţe mai mari pe sexe înregistrându-se doar în postliceal (5,1 punte procentuale, în favoarea fetelor). În învăţământul superior, aproape toţi absolvenţii programelor de licenţă reuşesc să finalizeze studiile cu diplomă. În anul universitar 2014/2015, rata de succes în învăţământul superior, pentru programele de licenţă, a fost de 98,1%. Tab.4.2 Numărul de elevi care s-au prezentat şi au reuşit să obţină diploma de bacalaureat, pe filiere şi pe sexe, în anul şcolar 2014/2015 Prezentaţi Absolvenți cu diplomă Filiera Absolvenţi Absolvenţi Total Total din anul curent din anul curent Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin Total Filiera teoretică Filiera tehnologică Filiera vocaţională Sursa: INS, Statistica educaţiei 46 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

49 Dimensiunea de gen în educaţie 4 Tendinţa fetelor de a continua programele de studii în cadrul sistemului naţional de educaţie se manifestă şi în învăţământul universitar. Din totalul studenţilor care au absolvit programele de studii cu diplomă de licenţă, în anul universitar 2014/2015, 57,7% sunt persoane de sex feminin. Situaţia pe sexe este similară şi pe forme de proprietate a instituţiilor de învăţământ superior: în instituţiile publice, 58,3% dintre absolvenţii cu diplomă de licenţă sunt fete, respectiv 55,1% în privat. Şi în cazul programelor de masterat şi a studiilor postuniversitare, absolvenţii de sex masculin sunt mai puţini decât fetele, acestea fiind cu 20,0% mai numeroase. La programele doctorale şi postdoctorale situaţia este mai echilibrată pe sexe (52,2% dintre absolvenţi sunt femei) Personalul didactic În România, ca şi în aproape toate ţările europene, profesia de cadru didactic în învăţământul preuniversitar este deţinută în majoritate de femei (76,5%). Pe măsură ce nivelul educaţional creşte, ponderea cadrelor didactice de sex feminin scade. Astfel, în învăţământul antepreşcolar şi preşcolar, ponderea femeilor era în anul şcolar 2015/2016 de 99,6%, în primar şi gimnazial, de 79,3%, iar pentru liceal era de 70,4%. Învăţământul superior se remarcă printr-un echilibru perfect în ceea ce priveşte personalul didactic pe sexe (50%). În anul 2014/2015, funcţiile de conducere din învăţământul preuniversitar sunt ocupate în mare măsură de femei (63,7%). În învăţământul superior ponderea femeilor în totalul personalului didactic scade odată cu avansarea pe scara carierei academice. Deşi aspectul poate fi parţial explicat prin faptul că, de cele mai multe ori, femeile nu optează pentru cariere academice, ecranul pus în calea ascensiunii femeilor este şi rezultatul Fig.4.3 Ponderea personalului didactic feminin pe niveluri de educaţie, în anul şcolar 2015/2016 (%) Tota l Învățământ superior Învățământ postliceal Învățământ profesional Învățământ liceal Învățământ primar și gimnazial Învățământ antepreșcolar și preșcolar Sursa: INS, Statistica educaţiei 50,0 62,0 70, 4 76, 9 78,3 79,3 parţial al culturii dominant masculine care s-a perpetuat în mediul academic. Învăţământul superior din ţara noastră este condus, în majoritate, de bărbaţi. Din totalul personalului didactic de conducere din învăţământul superior, în anul universitar 2015/2016, numai 38,7 % erau femei Indicatori structurali privind nivelul de educaţie al populaţiei 99, % Nivelul de educaţie al populaţiei reprezintă un factor important pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării, legătura fiind deja confirmată de situaţia economică a diferitelor ţări din Europa. Deşi a avut loc o puternică dezvoltare a sistemului de învăţământ superior, în ultimii ani, care a contribuit la creşterea semnificativă a ponderii persoanelor cu studii superioare în totalul populaţiei, aceasta nu a fost suficientă pentru ca România să nu se mai plaseze pe ultimul loc între statele membre ale UE. În anul 2015, în ţara noastră, 17,2% persoane cu vârste cuprinse între 25 şi 64 ani aveau studii Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 47

50 4 Dimensiunea de gen în educaţie superioare, la distanţă mare faţă de media europeană (30,1%). Aşadar, România rămâne încă o ţară cu o populaţie care are cel mai frecvent un nivel mediu de instruire. Situaţia devine din ce în ce mai nefavorabilă, în condiţiile în care în ultimii ani numărul de studenţi s-a înjumătăţit (în anul universitar 2014/2015, numărul de studenţi se afla la 45,3% din nivelul anului 2007/2008). Din punct de vedere al decalajelor pe sexe, există diferenţe între populaţia masculină şi cea feminină adultă (25-64 ani), în ceea ce priveşte structura după nivelul de educaţie, în special pentru nivelurile inferioare. În timp ce bărbaţii cu nivel de instruire mediu înregistrează o pondere mai mare decât femeile (61,2%, comparativ cu 54,5%), în cazul persoanelor care au cel mult nivel gimnazial de educaţie, femeile au o frecvenţă mai mare. Pe baza datelor rezultate din Anchetei forţei de muncă în gospodării, se calculează şi alţi indicatori care reflectă nivelul de educaţie al populaţiei. De exemplu, rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tineri (18-24 ani) a fost în anul 2015 de 19,1%, în uşoară creştere comparativ cu valorile înregistrate în ultimii trei ani. Populaţia tânără feminină este mai puţin afectată decât cea masculină, în ceea ce priveşte părăsirea timpurie a sistemului naţional de educaţie (18,5%, comparativ cu 19,5%). Un alt indicator, gradul de instruire al tinerilor de ani, a fost în anul 2015 de 79,7%, însă înregistrează o tendinţă descendentă în ultimii ani. Valorile indicatorului prezintă diferenţe pe sexe, tinerele de ani fiind plasate pe o poziţie favorabilă (80,2%), comparativ cu băieţii (79,3%). Fig.4.4 Structura persoanelor adulte (25-64 ani), după nivelul de educaţie, pe sexe, în anul 2015 (%) Notă: Nivelul de educaţie: -scăzut: gimnazial, primar, fără şcoală absolvită; -mediu: liceal, treapta I, profesional, postliceal de specialitate sau tehnic de maiştri; -superior: universitar de scurtă şi lungă durată, inclusiv masterat, doctorat, postdoctorat şi studii postuniversitare. Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO) Fig.4.5 Gradul de instruire al tinerilor de ani, pe sexe (%) % Superior 16,4 Mediu 17,9 Masculin Feminin 54,5 61,2 Total 27,6 22,4 Masculin Scăzut Feminin Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO) 48 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

51

52 5

53 Forţa de muncă Decalaje de gen privind ocuparea forţei de muncă şi şomajul Subocuparea şi forţa de muncă potenţială adiţională NEET - tinerii neocupaţi care nu urmează nicio formă de educaţie sau de instruire

54 5 Forţa de muncă Obiectivul principal privind ocuparea forţei de muncă al Strategiei Europa 2020 prevede ca 75% din populaţia cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani să fie ocupată până în anul Pentru România, ţinta este de 70%. Deoarece rata medie de ocupare în rândul persoanelor de sex feminin este mai mică decât a populaţiei masculine, acest obiectiv poate fi îndeplinit numai în cazul în care se depun eforturi, în toate statele membre, pentru creşterea participării femeilor pe piaţa muncii. Diferenţele de gen între ratele de ocupare se explică prin faptul că femeile sunt adesea puse în situaţia să aleagă între a-şi dezvolta o carieră profesională sau să se dedice - o perioadă de timp - familiei şi copiilor. Existenţa serviciilor de îngrijire a copiilor, flexibilizarea contractelor de muncă, dar şi diminuarea persistenţei stereotipurilor de gen în ceea ce priveşte echilibrarea balanţei activităţilor gospodăreşti, ar putea să conducă la creşterea ocupării în rândul femeilor. 5.1 Decalaje de gen privind ocuparea forţei de muncă şi şomajul În România, deşi structura pe sexe a populaţiei de 15 ani şi peste se caracterizează printr-o uşoară preponderenţă feminină (1065 femei la 1000 bărbaţi), decalajul pe sexe privind participarea pe piaţa forţei de muncă este ridicat, în favoarea bărbaţilor. Ocuparea forţei de muncă În anul 2015, la nivelul UE28 rata de ocupare pentru persoanele de ani a fost de 70,0% (75,8% la bărbaţi şi 64,2% la femei). La bărbaţi, cea mai scăzută valoare a ratei ocupării s-a înregistrat în Grecia (64,0%) iar cea mai mare în Republica Cehă (83,0%). La femei, rata ocupării a avut valori cuprinse între 46,0% (Grecia) şi 78,3% (Suedia). În România în anul 2015, rata de ocupare a persoanelor în vârstă de ani a fost de 66,0%, înregistrând valori mai mari pentru persoanele ocupate de sex masculin (74,7%, comparativ cu 57,2% pentru persoanele de sex feminin). În totalul populaţiei de 15 ani şi peste, 54,5% formau populaţia activă (persoane ocupate şi şomeri), restul fiind persoane inactive din punct de vedere economic. Populaţia ocupată a fost, în anul 2015, de 8535 mii persoane, iar rata de ocupare calculată pentru populaţia cu vârste între 15 şi 64 ani a fost de 61,4%. Din totalul populaţiei ocupate, 43,2% erau de sex feminin. Rata de ocupare pentru populaţia masculină (15-64 ani) a fost de 69,5%, cu 16,3 puncte procentuale mai mare decât cea a populaţiei feminine. Cea mai mare rată de ocupare s-a înregistrat la bărbaţii din grupa de vârstă ani (88,7%). Rata de ocupare a persoanelor care aparţin grupei de vârstă ani a fost de 41,1% şi a avut o valoare mai mare pentru persoanele de sex masculin (51,2%, faţă de 32,1% pentru femei). Ocuparea în rândul tinerilor (15-24 ani) este mult mai scăzută, comparativ cu cea a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani), iar decalajele pe sexe sunt mai estompate. De exemplu, ratele de ocupare pentru grupa de vârstă ani au fost în anul 2015 de 29,4% în cazul populaţiei masculine şi de 19,3% pentru populaţia feminină. Fig.5.1 Rata de ocupare a populaţiei de ani, pe sexe (%) % Masculin Feminin ,9 54,3 67,9 52,5 67,6 52,8 67,6 52,6 68,7 53,3 69,5 53, Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO) 52 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

55 Forţa de muncă 5 Fig.5.2 Distribuţia populaţiei active de 15 ani şi peste, pe sexe şi grupe de vârstă, în anul 2015 (mii persoane) Masculin Persoane ocupate Şomeri Feminin 65 ani şi pes te 65 ani şi peste ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO) În anul 2015, distribuţia populaţiei ocupate după statutul profesional arată că ponderea salariaţilor (71,0%) era cea mai ridicată în totalul populaţiei ocupate (43,9% erau femei). Femeile rămân principalele persoane cu statut profesional precar. De exemplu, lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 9,6% din populaţia ocupată, însă femeile sunt preponderente (67,4% din totalul lucrătorilor familiali neremuneraţi). Cea mai mare discrepanţă pe sexe se constată în rândul patronilor, numărul femeilor din această categorie fiind de 2,9 ori mai mic decât cel al bărbaţilor. În ţara noastră, ca în majoritatea statelor membre ale UE, există ocupaţii specifice pentru femei şi bărbaţi. Femeile lucrează, în general, în sectoare economice şi profesii în care activităţile pe care le desfăşoară sunt compatibile cu responsabilităţile lor familiale. Dintre activităţile economiei naţionale în care femeile domină piaţa forţei de muncă enumerăm: sănătate şi asistenţă socială (79,0%), învăţământ (75,8%), intermedieri financiare (65,1%), hoteluri şi restaurante (59,9%), activităţi profesionale (55,7%) şi comerţ (54,7%). Între persoanele care lucrau, în anul 2015, în ramurile agricole (25,6% din totalul populaţiei ocupate), 43,2% erau femei. Şi în ramurile neagricole, femeile au reprezentat 43,2%. Repartizarea populaţiei ocupate pe grupe de ocupaţii, evidenţiază că în anul 2015, ponderi mai mari în totalul persoanelor ocupate se înregistrau pentru femei care lucrau ca funcţionari administrativi (62,1%), lucrători în domeniul serviciilor (60,6%) sau specialişti în diverse domenii de activitate (56,2%). Este de remarcat faptul că în grupa membrilor corpului legislativ, ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice şi a conducătorilor şi funcţionarilor superiori, numărul bărbaţilor era de 2,2 ori mai mare decât cel al femeilor. Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 53

56 5 Forţa de muncă Şomajul Rata şomajului la nivelul UE28 a fost în anul 2015 de 9,4% (9,3% la bărbaţi şi 9,5% la femei). La bărbaţi, rata şomajului a variat între 4,2% în Cehia şi 21,8% în Grecia. La femei, cea mai scăzută valoare a ratei şomajului s-a înregistrat în Germania (4,2%), iar cea mai mare în Grecia (28,9%). În România rata şomajului a fost în anul 2015 de 6,8%, (7,5% pentru bărbaţi, 5,8% pentru femei). În cazul tinerilor (15-24 ani), rata şomajului a avut valoarea de 21,7%, însă este mai mare în cazul populaţiei feminine (23,4%). Numărul şomerilor în sens BIM 1) era în anul 2015 de 624 mii persoane, în scădere cu 5 mii, comparativ cu anul precedent. Distribuţia pe sexe a şomerilor relevă că, în numărul total al şomerilor, preponderente sunt persoanele de sex masculin (63,3%). Ponderea şomerilor tineri în totalul persoanelor tinere era, în anul 2015, de 6,8%. Nivelul acestui indicator a fost mai mare pentru persoanele de sex masculin (7,6%, faţă de 5,9% în cazul femeilor). Educaţia joacă un rol important în dobândirea cunoştinţelor necesare pentru mai facila inserţie pe piaţa muncii, pentru găsirea unui loc de muncă decent, adecvat remunerat şi desfăşurarea activităţii profesionale în condiţii mai bune de muncă. Un nivel mai ridicat de educaţie asigură o calificare şi/sau specializare mai mare şi, implicit, un loc de muncă mai stabil, mai puţin expus riscurilor de şomaj. În anul 2015, ponderile cele mai mari în totalul şomerilor le deţineau şomerii cu pregătire liceală (42,6%), iar absolvenţii învăţământului universitar deţineau o pondere de 11,8%. În totalul şomerilor cu studii superioare, femeile reprezentau 53,7%. Cea mai ridicată rată a şomajului s-a înregistrat pentru şomerii de sex masculin, cu 1) Conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii. Fig.5.3 Rata şomajului (15-24 ani), pe sexe (%) % Total Masculin Feminin Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO) nivel scăzut de educaţie (9,6%), iar cea mai mică (3,9%) pentru şomerii cu nivel superior de educaţie de sex masculin. Ecartul pe sexe al ratei şomajului (exprimat prin diferenţa dintre rata şomajului în rândul bărbaţilor şi rata şomajului în rândul femeilor) evidenţiază că, rata şomajului la bărbaţi a fost mai mare decât cea a femeilor în toate cele opt regiuni de dezvoltare. Cele mai mari diferenţe între cele două rate (masculin faţă de feminin) s-au înregistrat în regiunile Sud-Vest Oltenia (5,8 puncte procentuale) şi Bucureşti-Ilfov (2,0 puncte procentuale), iar cele mai mici în regiunile Nord-Vest (0,3 puncte procentuale) şi Tab.5.1 Rata şomajului după nivelul de educaţie, pe sexe, în anul 2015 (%) Total Masculin Feminin Total 6,8 7,5 5,8 Superior (universitar de scurtă şi lungă durată, inclusiv masterat, doctorat, 4,1 3,9 4,4 postdoctorat şi studii postuniversitare) Mediu (postliceal de specialitate, liceal şi profesional, 7,2 7,8 6,4 complementar sau de ucenici) Scăzut (gimnazial, primar şi fără şcoală) 8,1 9,6 6,1 Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO) 54 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

57 Forţa de muncă 5 Nord-Est şi Vest (ambele cu 0,6 puncte procentuale). Rata şomajului de lungă durată (ponderea şomerilor aflaţi în şomaj de 12 luni şi peste în populaţia activă) a fost de 3,0%. Pe sexe, acest indicator a înregistrat valori de 3,3% pentru bărbaţi şi 2,6% pentru femei. 5.2 Subocuparea şi forţa de muncă potenţială adiţională În sens larg, subocuparea se manifestă prin neutilizarea integrală a resurselor de muncă disponibile. Într-un sens mai restrâns, subocuparea cuprinde persoanele care sunt ocupate, dar lucrează un număr mai mic de ore decât durata medie obişnuită a săptămânii de lucru, sau nu îşi utilizează pe deplin aptitudinile, educaţia şi experienţa profesională în raport cu actualul loc de muncă; mai mult, nu au capacitatea să-şi schimbe locul de muncă, în ocupaţii care necesită un nivel mai înalt de educaţie şi pregătire profesională. Conform definiţiei Eurostat 2), subocuparea cuprinde persoanele ocupate cu program parţial care doresc şi sunt disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent. România este o ţară cu un potenţial de timp de muncă ridicat, care nu este însă utilizat pe deplin. Astfel, în anul 2015, 268 mii persoane au fost considerate subocupate. Această categorie de persoane a reprezentat 2,9% din populaţia activă, respectiv 3,1% din populaţia ocupată. Din totalul persoanelor subocupate, 67,0% erau bărbaţi, iar 52,0% aveau vârsta cuprinsă în intervalul ani. Peste jumătate (54,6%) dintre persoanele subocupate aveau studii de nivel scăzut iar alte 44,2% aveau nivel mediu de educaţie. Majoritatea persoanelor ocupate cu program parţial care doresc şi sunt disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent, îşi desfăşoară activitatea în agricultură (80,5%). Incidenţa subocupării (ponderea persoanelor subocupate în totalul populaţiei ocupate din aceeaşi categorie) a avut valori mai mari în agricultură, silvicultură şi pescuit (9,9%) şi în construcţii (3,5%). În anul 2015, erau subocupaţi 12,8% dintre lucrătorii familiali neremuneraţi, 9,5% dintre lucrătorii pe cont propriu şi doar 0,2% dintre salariaţi. Fig.5.4 Distribuţia persoanelor subocupate, pe sexe şi grupe de vârstă, în anul 2015 (%) ,9 65,4 62,4 64,3 66,5 82,0 75,0 69,0 68,6 Masculin 33,1 34,6 37,6 35,7 25,0 33,5 31,0 31,4 Feminin 18, ,4 69,0 30, 6 31,0 0% 20% 40% 60% 80% 100% 2) Underemployed part-time workers, l_labour_force_statistics Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO) Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 55

58 5 Forţa de muncă O categorie distinctă de persoane, care în prezent se numără între persoanele inactive, o constituie aşa numita forţă de muncă potenţială adiţională, reprezentând persoanele inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul şi persoanele inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul. În anul 2015, 361 mii persoane făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională. Dintre acestea, 55,0% erau femei. Se observă că femeile sunt dominante, în special, între vârstele de ani, când potenţialul lor de muncă este ridicat. În totalul forţei de muncă potenţială adiţională, 357 mii persoane erau disponibile să înceapă lucrul, dar nu căutau un loc de muncă. Doar un număr nesemnificativ de persoane care făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională, deşi căutau un loc de muncă, nu erau disponibile să înceapă lucrul. Peste jumătate (50,7%) dintre persoanele care alcătuiesc forţa de muncă adiţională potenţială aveau nivel de instruire mediu, iar alte 43,7% aveau nivel scăzut de instruire. Fig.5.5 Distribuţia forţei de muncă potenţială adiţională, pe sexe şi grupe de vârstă, în anul 2015 (%) Masculin Feminin ,1 65,8 48,9 47,9 36,5 35,6 36,4 41,0 43,4 51,1 62,3 24,9 34,2 51,1 52,1 63,5 64,4 63,6 59,0 56, 6 48,9 37,7 0% 20% 40% 60% 80% 100% Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO) 56 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

59 Forţa de muncă NEET - tinerii neocupaţi care nu urmează nicio formă de educaţie sau de instruire O preocupare majoră în ceea ce priveşte ocuparea la nivelul comunităţii europene o constituie tinerii cu vârsta între 15 şi 24 ani, care nu sunt ocupaţi şi nici nu urmează o formă de educaţie sau formare, concept cunoscut sub abrevierea din limba engleză, NEET. Acest segment de populaţie reprezintă o categorie particulară de persoane inactive economic. Rata NEET semnalează dificultăţi în tranziţia de la sistemul de educaţie la piaţa muncii şi problemele legate de ocupare pentru populaţia tânără, necuprinsă în sistemul de educaţie. Fig.5.6 Diferenţe ale ratei NEET dintre femei şi bărbaţi în statele membre ale UE, în anul 2015 (p.p.) sub -2,0 p.p. -2,0-0,0 p.p. 0,1-2,0 p.p. peste 2,0 p.p. Tab.5.2 Rata tinerilor neocupaţi de ani, care nu urmează nicio formă de educaţie sau de instruire, pe sexe, în anul 2015 (%) Total Masculin Feminin Total persoane în vârstă de ani 21,1 15,2 27, ani 18,1 15,0 21, ani 12,0 10,8 13, ani 24,1 19,0 29, ani 25,3 17,7 33, ani 21,6 13,0 30,8 Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării (AMIGO) În anul 2015, aproximativ 12,0% din persoanele cu vârste între 15 şi 24 de ani din Uniunea Europeană nu urmau o formă de învăţământ şi nu erau ocupaţi pe piaţa forţei de muncă (12,3% dintre femei şi 11,8% dintre bărbaţi). Situaţia este gravă pentru unele state, cum ar fi Italia, Bulgaria şi Croaţia, unde rata NEET depăşeşte cu mult media europeană. În România, 18,1% din tinerii cu vârste între 15 şi 24 de ani nu erau ocupaţi în anul 2015 şi nici nu erau înscrişi într-o formă de educaţie. Rata NEET este mare în cazul femeilor (21,4% faţă de 15,0% în cel al bărbaţilor). În profil teritorial, rata tinerilor neocupaţi care nu urmează nicio formă de educaţie sau de instruire prezintă variaţii mari între regiunile de dezvoltare. În anul 2015, cea mai mare valoare a indicatorului s-a înregistrat în regiunea Centru (28,2%), fiind urmată de regiunile Sud-Est (25,4%) şi Sud-Muntenia (23,5%). La polul opus se situează regiunile Nord-Est (10,4%), Bucureşti-Ilfov (12,6%) şi regiunea Vest (12,7%). Sursa: EUROSTAT, Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 57

60 6

61 Veniturile Câştigurile salariale - remunerare egală pentru muncă egală? Pensiile - acelaşi loc de muncă, aceeaşi pensie? Veniturile gospodăriilor

62 6 Veniturile Egalitatea de gen nu poate fi atinsă fără egalitate la nivelul veniturilor. Diferenţele de venit, în principal ale veniturilor din muncă, afectează în primul rând femeile, având la bază cauze complexe şi interconectate, femeile ocupând, în mod tradiţional, locuri de muncă în activităţi economice mai slab remunerate. Chiar şi în sectoarele pe care le domină, femeile sunt slab reprezentate în funcţiile de conducere, în special la cel mai înalt nivel. Aceste situaţii au un impact negativ asupra şanselor în cariera profesională, a oportunităţilor de formare profesională şi a drepturilor la pensie şi alte asigurări sociale. Principiul egalităţii de remunerare pentru aceeaşi muncă sau pentru o muncă având aceeaşi valoare a fost încorporat în Directiva Comisiei Europene 54/2006 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de şanse şi al egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în materie de încadrare în muncă şi de muncă. Comisia Europeană a publicat în 2014 o recomandare care propune măsuri pentru statele membre, care să faciliteze transparenţa salarială în cadrul întreprinderilor. În România, nu se poate vorbi de discriminare pe sexe în niciun domeniu al activităţii economice, cauzele diferenţelor de gen între câştigurile salariale fiind indirecte. De exemplu, abilităţile şi competenţele femeilor pot fi adesea subapreciate, în special în profesiile în care femeile sunt majoritare. Există şi situaţii în care câştigurile salariale ale femeilor sunt afectate de diverşi factori care reduc capacitatea de remunerare a acestora sau limitează accesul la mijloace complementare de recompensare a muncii. De exemplu, timpul de lucru al femeilor este mai redus, în medie, comparativ cu cel al bărbaţilor. Între principalele cauze ale reducerii activităţii economice a femeilor, concediile de maternitate sau pentru creşterea copilului până la 2 ani sunt cele mai frecvente. Pe de altă parte, bărbaţii lucrează mai mult decât durata obişnuită a săptămânii de lucru 1), apelând la programe variabile de lucru sau efectuând ore suplimentare. Din totalul populaţiei ocupate care a lucrat mai mult decât durata obişnuită a săptămânii de lucru, 64,5% erau persoane de sex masculin. 6.1 Câştigurile salariale - remunerare egală pentru muncă egală? În anul 2015, în ţara noastră, câştigurile salariale medii lunare brute au fost de 2555 lei, iar cele nete de 1859 lei, înregistrând o evoluţie crescătoare în perioada , atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Ecartul câştigului salarial mediu brut şi net lunar se menţine în favoarea bărbaţilor. În anul 2015, bărbaţii au avut un câştig mediu lunar brut cu 193 lei mai mult decât femeile, iar net, cu 145 lei. Fig.6.1 Câştigurile salariale medii lunare brute şi nete, pe sexe (lei/persoană) Brut Net Bărbaţi Femei Sursa: INS, Ancheta anuală asupra costului forţei de muncă 1) În anul 2015, 39,8 ore pe săptămână, conform Anchetei forţei de muncă în gospodării (AMIGO). 60 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

63 Veniturile 6 Fig.6.2 Câştigul salarial mediu lunar brut şi net, pe activităţi ale economiei naţionale şi pe sexe, în anul 2015 (lei) Masculin Brut Net TOTAL Feminin TOTAL S R Q P O N M L K J I H G F E D C B A S R Q P O N M L K J I H G F E D C B A A Agricultură, silvicultură şi pescuit K Intermedieri financiare şi asigurări B Industrie extractivă L Tranzacţii imobiliare C Industrie prelucrătoare M Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice D Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, Activităţi de servicii administrative şi activităţi de N gaze, apă caldă şi aer condiţionat servicii suport E Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare O Administraţie publică * F Construcţii P Învăţământ G Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor Q Sănătate şi asistenţă socială H Transport şi depozitare R Activităţi de spectacole, culturale şi recreative I Hoteluri şi restaurante S Alte activităţi de servicii J Informaţii şi comunicaţii Sursa: INS, Ancheta anuală asupra costului forţei de muncă * exclusiv forţele armate şi asimilaţi În România există decalaje ale câştigurilor salariale între femei şi bărbaţi, pe activităţi ale economiei naţionale, cauzate de nivelul diferit de calificare, de poziţia ierarhică la locul de muncă sau de ocupaţia exercitată. De regulă, în cele mai multe dintre activităţile economiei naţionale, diferenţele de câştig salarial (brut şi net) sunt în favoarea bărbaţilor. Datele arată că femeile ocupate în unele activităţi economice considerate tipic masculine au câştiguri salariale mai mari decât bărbaţii, însă ponderea femeilor salariate în aceste activităţi este scăzută. De exemplu, în construcţii, bărbaţii aveau un câştig salarial mediu lunar brut, cu 404 lei mai mic decât femeile, iar cel net, cu 289 lei/lună. În activităţile de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, femeile câştigau, în medie, un salariu brut cu 399 lei mai mare comparativ cu bărbaţii, cel net având un ecart de 284 lei. Un alt exemplu îl constituie industria extractivă, unde femeile aveau câştiguri salariale medii lunare brute cu 337 lei mai mari decât cu Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 61

64 6 Veniturile bărbaţii, iar salariile nete ale acestora erau cu 234 lei/lună mai mari. Există, totuşi, decalaje mari şi în favoarea bărbaţilor. De exemplu, în intermedieri financiare şi asigurări, femeile realizau un câştig salarial mediu lunar brut cu 1994 lei mai mic decât al bărbaţilor, iar net cu 1475 lei. Un alt aspect al modelului de câştig salarial pe piaţa forţei de muncă din ţara noastră constă în faptul că femeile câştigă mai puţin decât bărbaţii, în aproape toate grupele majore de ocupaţii. Cele mai mari diferenţe, pe sexe, între câştigurile salariale medii brute anuale 2) din anul 2014 se înregistrează în grupa specialiştilor în diverse domenii de activitate - GM2, ecartul fiind mai accentuat în 2014 (7417 lei/an). În anul 2010, ocupaţiile în care femeile câştigau anual, în medie, mai mult decât bărbaţii (cu 2374 lei/an) erau cele din grupa majoră 1 (membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători sau funcţionari superiori). Şi în anul 2014 bărbaţii au avut un câştig brut anual mai mare decât femeile, în aproape toate ocupaţiile (mai puţin grupa majoră 9, unde ecartul a fost de 57 lei/an în favoarea femeilor). Diferenţele de câştig salarial mediu brut anual pe sexe se accentuează la grupele superioare de vârstă. De exemplu, în cazul muncitorilor calificaţi, media câştigului salarial anual brut obţinut de bărbaţii din grupa de vârstă de ani a fost cu 6001 lei mai mare decât au obţinut femeile din aceeaşi grupă de vârstă. Cu toate acestea, cea mai mare diferenţă între sexe se înregistrează în grupa de vârstă ani la specialiştii în diverse domenii de activitate (GM2). Fig.6.3 Ecartul câştigului salarial mediu brut anual, între sexe, pe grupe majore de ocupaţii *), în 2010 şi 2014 (lei/an) GM9 GM8 GM7 GM6 GM5 GM4 GM3 GM2 GM GM 1: GM 2: GM 3: GM 4: GM 5: GM 6: GM 7: GM 8: GM 9: Membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori Specialişti în diverse domenii de activitate Tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic Funcţionari administrativi Lucrători în domeniul serviciilor Lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit Muncitori calificaţi şi asimilaţi Operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente Muncitori necalificaţi *) Grupe majore de ocupaţii, conform Clasificării Ocupaţiilor din România (COR 2008) Sursa: INS, Ancheta structurii câştigurilor salariale în anul 2010 şi ) Realizate în întreprinderile cu 10 salariaţi şi peste. 62 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

65 Veniturile 6 Fig.6.4 Câştigul salarial mediu brut anual, pe sexe şi niveluri de educaţie, în anul 2014 (lei/an) Terțiar universitar ciclul III - doctorat (post-universitar, studii aprofundate, doctorat, post-doctorat) Terțiar universitar ciclul II - master (universitar cu durata de 5-6 ani, master, master tip Bologna) Terțiar universitar ciclul I - licență (universitar cu durata de 4 ani, licență tip Bologna cu durata de 3-4 ani) Terțiar universitar de scurtă durată (colegiu universitar în cadrul unei instituții de învățământ superior) cu durata de 3 ani Post secundar (școală postliceală de specialitate sau tehnică de maiștri) Secundar superior - profesional (școli profesionale, de arte și meserii, complementare sau de ucenici) Secundar superior - liceal Secundar inferior (gimnazial) Primar (școală primară) Nicio formă (fără școală absolvită) Masculin Feminin Sursa: INS, Ancheta structurii câştigurilor salariale în anul 2014 Câştigul salarial mediu brut anual este în relaţie direct proporţională cu nivelul de educaţie al salariaţilor, însă, indiferent de instruire, bărbaţii câştigă, în medie, mai mult decât femeile, iar diferenţele dintre sexe se adâncesc odată cu trecerea la un nivel superior de instruire. În anul 2014, femeile care au absolvit programe post-universitare, studii aprofundate, deţin titlul de doctor sau au studii postdoctorale au câştigat, în medie, cu 19,1% mai puţin decât bărbaţii. Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 63

66 6 Veniturile 6.2 Pensiile - acelaşi loc de muncă, aceeaşi pensie? Forma cea mai importantă de venit pentru persoanele cu vârste peste 65 de ani o constituie pensia pentru limită de vârstă. Impactul diferenţei de remunerare de-a lungul vieţii active, între femei şi bărbaţi, se propagă în timp, cu consecinţe asupra unui risc mai mare de sărăcie la care sunt expuse femeile de vârsta a treia. Nivelul pensiei medii ce revine femeilor s-a situat în anul 2015 sub cel al pensiei medii a bărbaţilor, pentru toate categoriile de pensii. Categoria pensiei pentru limită de vârstă a înregistrat ecartul cel mai mare între valorile pensiei pentru femei şi bărbaţi (465 lei), cel mai mic ecart înregistrându-se pentru categoria de invaliditate (107 lei). Ecartul pensiei pentru limită de vârstă, pe sexe, urmează o tendinţă crescătoare, în anul 2015 acesta fiind de 1,6 ori mai mare decât nivelul înregistrat în anul Fig.6.5 Pensia medie lunară de asigurări sociale, pe categorii de pensii şi pe sexe, în anul 2015 (lei) Limită de vârstă Anticipată Anticipată parțial Invaliditate Masculin Feminin Fig.6.6 Ecartul pensiei pentru limită de vârstă, pe sexe (lei) Veniturile gospodăriilor Sursa: INS, Cercetare statistică privind pensiile O analiză a nivelului veniturilor gospodăriilor prezintă o deosebită importanţă, deoarece furnizează informaţii cu privire la nivelul de dezvoltare socio-economică al ţării, dar şi a nivelul de trai al populaţiei. În ţara noastră, decalajele între veniturile gospodăriilor conduse de femei şi cele conduse de bărbaţi au fost şi rămân, în continuare, mari. În anul 2015, veniturile lunare medii înregistrate de gospodăriile din România au fost de 2686,8 lei, nivelul acestora în gospodăriile conduse de bărbaţi fiind de 1,6 ori mai mari decât cel înregistrat de gospodăriile în care femeile sunt reprezentante. Ponderea cea mai mare a veniturilor gospodăriei o ocupă veniturile băneşti, pentru ambele sexe (87,8% pentru masculin, 88,2% pentru feminin), însă şi pentru această categorie de venit există discrepanţe majore între femei şi bărbaţi. Media lunară a veniturilor băneşti obţinute în gospodăriile feminine se situează la 64,2% din cea înregistrată în gospodăriile conduse de bărbaţi. Sursa: INS, Cercetare statistică privind pensiile 64 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

67 Veniturile 6 O pondere importantă în totalul veniturilor gospodăriilor din România o deţin veniturile în natură (12,1%), acestea fiind constituite, în principal, din veniturile provenite din contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (88,7%). În cazul veniturilor în natură, nu există diferenţe mari între gospodăriile conduse de bărbaţi (12,2%) şi cele conduse de femei (11,8%). În anul 2015, veniturile din prestaţii sociale au fost, în medie, mai mici în cazul femeilor (cu 18 lei lunar), deşi componenta principală o constituie pensiile (89,7%), care sunt mai mari în cazul gospodăriilor conduse de femei (cu 13,3 lei lunar). O mică parte din sumele disponibile pentru consum, la nivelul gospodăriilor din România, o constituie împrumuturile, creditele luate şi sumele retrase de la bănci şi alte instituţii similare. Fig.6.7 Structura veniturilor totale ale populaţiei, pe categorii de gospodării, în anul 2015 (%) Venituri din prestaţii sociale Alte venituri băneşti 2,6 21,7 Venituri din activităţi neagricole Venituri în natură 5,0 32,9 2,5 3,1 Masculin 12,2 independente Venituri din agricultură 11,8 Feminin 1,8 2,0 Sursa: INS, Ancheta Bugetelor de Familie 46,5 57,9 Salarii brute şi alte drepturi salariale În general, gospodăriile conduse de bărbaţi apelează mai mult la îndatorare. În anul 2015, raportul dintre nivelul mediu al împrumuturilor gospodăriilor conduse de cele două categorii de populaţie (masculin/feminin) a fost de 1,3. Tab.6.1 Venituri şi alte resurse financiare, pentru gospodăriile conduse de bărbaţi şi de femei, în anul 2015 (medii lunare pe o gospodărie, lei) Masculin Feminin VENITURI TOTALE (A+B) 2986,8 1910,0 A. Venituri băneşti 2623,7 1684,6 Salarii brute şi alte drepturi salariale 1729,7 888,3 Venituri din agricultură 93,7 34,3 Venituri din activităţi neagricole 76,3 37,2 independente Venituri din prestaţii sociale 647,2 629,2 Venituri din proprietate 4,4 1,9 Venituri din vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei 33,6 24,2 Alte venituri 38,8 69,5 B. Venituri în natură 363,1 225,5 Contravaloarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiarii de prestaţii sociale 39,9 28,9 Contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii 323,3 196,6 Fig.6.8 Împrumuturi, credite luate, sume retrase de gospodării de la bănci şi instituţii similare, pe sexe, în anul 2015 (lei lunar pe o gospodărie) ,4 8, 5 Sume retras e de la bănci şi instituţii similare Masculin 10,4 Sursa: INS, Ancheta Bugetelor de Familie 8,5 Feminin Împrumuturi şi credite luate Sursa: INS, Ancheta Bugetelor de Familie Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 65

68

69 Anexe A TOTAL Masculin Feminin A1. Structura persoanelor după utilizarea calculatorului, pe sexe Anul Persoane care nu au folosit calculatorul niciodată Persoane care folosesc sau au folosit vreodată calculatorul -% în total persoane de anidin care, după perioada folosirii calculatorului 1) : în ultimele 3 luni între 3 luni şi 1 an în urmă cu mai mult de 1 an în urmă ,6 40,4 89,0 7,5 3, ,4 56,6 85,4 8,6 6, ,7 60,3 85,6 8,9 5, ,8 63,2 87,7 6,9 5, ,9 70,1 81,7 8,7 9, ,4 42,6 89,2 7,7 3, ,9 58,1 86,1 8,5 5, ,2 61,8 86,3 8,9 4, ,7 65,3 88,0 7,3 4, ,9 72,1 83,1 8,5 8, ,7 38,3 88,8 7,3 3, ,8 55,2 84,6 8,7 6, ,2 58,8 85,0 9,0 6, ,9 61,1 87,4 6,6 6, ,8 68,2 80,3 8,9 10,8 1) Anterior perioadei de înregistrare a datelor. Notă: începând cu anul 2014, datele au fost estimate pe baza populaţiei rezidente din 1 ianuarie şi nu sunt comparabile cu seriile publicate pentru perioadele precedente. Sursa: INS, Ancheta privind accesul populaţiei la Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor în Gospodării (TIC) A2. Proporţia persoanelor care au folosit calculatorul în ultimele 3 luni 1), pe statute ocupaţionale, grupe de vârstă şi sexe -% în total persoane de ani de sex masculin sau feminin, din fiecare categorie Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin TOTAL 89,2 88,8 86,1 84,6 86,3 85,0 88,0 87,4 83,1 80,3 Statutul ocupaţional Salariat 89,0 90,4 87,9 89,7 89,1 91,5 90,7 92,9 85,8 85,4 Patron 96,2 93,4 97,2 97,8 92,0 100,0 98,4 96,0 96,0 92,0 Lucrător pe cont propriu 72,7 66,5 75,9 70,2 74,7 65,6 72,3 67,0 70,5 65,7 Şomer 80,9 70,6 82,9 82,8 81,8 85,7 86,3 92,0 86,6 90,9 Pensionar 68,2 58,4 52,8 48,4 63,7 72,6 71,6 66,8 60,3 52,8 Elev, student 98,0 97,6 98,7 98,9 98,5 99,5 98,2 98,4 97,9 98,6 Altă persoană 75,2 77,9 91,4 75,8 73,8 73,4 82,2 79,3 80,3 73,6 Grupa de vârstă ani 93,2 93,5 93,9 94,4 93,6 94,8 93,0 93,3 94,8 84, ani 87,5 87,4 89,0 86,6 88,6 88,0 89,9 91,8 89,0 85, ani 88,6 87,8 85,9 88,6 86,9 86,7 89,8 89,6 84,7 81, ani 88,5 89,0 83,7 80,2 81,9 83,0 86,4 86,7 76,1 77, ani 84,3 71,9 70,4 62,6 74,6 67,8 78,2 71,3 68,8 65, ani 33,3 50,0 37,5 39,8 65,5 45,6 63,6 63,3 57,9 44,5 1) Anterior perioadei de înregistrare a datelor. Notă: începând cu anul 2014, datele au fost estimate pe baza populaţiei rezidente din 1 ianuarie şi nu sunt comparabile cu seriile publicate pentru perioadele precedente. Sursa: INS, Ancheta privind accesul populaţiei la Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor în Gospodării (TIC) Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 67

70 A Anexe TOTAL Masculin Feminin A3. Structura persoanelor după utilizarea internetului, pe sexe Anul Persoane care nu au folosit Internetul niciodată Persoane care folosesc sau au folosit vreodată Internetul -% în total persoane de anidin care, după perioada folosirii Internetului 1) : în ultimele 3 luni între 3 luni şi 1 an în urmă cu mai mult de 1 an în urmă ,9 34,1 85,8 11,1 3, ,3 52,7 87,8 7,5 4, ,1 57,9 86,4 8,8 4, ,4 61,6 88,1 7,5 4, ,5 68,5 81,7 8,7 9, ,0 36,0 86,1 10,9 3, ,6 54,4 88,2 7,5 4, ,3 59,7 87,0 8,5 4, ,2 63,8 88,7 7,5 3, ,4 70,6 83,0 8,5 8, ,8 32,2 85,6 11,3 3, ,0 51,0 87,4 7,5 5, ,8 56,2 85,9 9,0 5, ,6 59,4 87,4 7,6 5, ,7 66,3 80,5 8,8 10,7 1) Anterior perioadei de înregistrare a datelor. Notă: începând cu anul 2014, datele au fost estimate pe baza populaţiei rezidente din 1 ianuarie şi nu sunt comparabile cu seriile publicate pentru perioadele precedente. Sursa: INS, Ancheta privind accesul populaţiei la Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor în Gospodării (TIC) A4. Proporţia persoanelor care au folosit internetul în ultimele 3 luni 1), pe statute ocupaţionale, grupe de vârstă şi sexe -% în total persoane de ani de sex masculin sau feminin, din fiecare categorie Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin Masculin Feminin TOTAL 86,1 85,6 88,2 87,4 87,0 85,9 88,7 87,4 83,0 80,5 Statutul ocupaţional Salariat 86,1 87,7 88,4 90,1 89,1 90,5 90,1 91,7 85,6 84,6 Patron 92,2 79,1 97,2 100,0 91,9 100,0 98,4 96,0 92,1 91,8 Lucrător pe cont propriu 66,1 57,2 79,8 73,1 74,9 70,2 76,4 70,6 70,7 66,2 Şomer 72,3 61,2 86,8 86,4 81,5 88,2 87,0 85,2 85,7 89,3 Pensionar 55,1 48,1 65,1 61,1 68,4 62,3 76,8 70,6 61,1 55,6 Elev, student 94,4 94,0 98,3 98,7 98,2 99,3 98,9 97,9 97,5 98,1 Altă persoană 58,4 65,5 89,4 78,8 78,0 72,8 79,2 80,2 74,5 73,7 Grupa de vârstă ani 89,4 89,6 93,6 95,3 92,3 94,6 93,5 91,6 94,4 94, ani 85,4 85,3 89,8 87,2 89,0 88,0 90,7 91,7 89,0 84, ani 86,7 83,5 87,0 87,7 87,3 86,7 90,1 88,7 83,9 81, ani 84,0 85,7 86,1 85,2 82,4 82,6 85,2 86,1 74,8 75, ani 76,0 63,7 77,6 72,2 78,8 72,5 80,3 75,8 69,7 66, ani 32,3 56,5 52,5 57,8 68,5 52,1 70,7 64,2 58,7 47,3 1) Anterior perioadei de înregistrare a datelor. Notă: începând cu anul 2014, datele au fost estimate pe baza populaţiei rezidente din 1 ianuarie şi nu sunt comparabile cu seriile publicate pentru perioadele precedente. Sursa: INS, Ancheta privind accesul populaţiei la Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor în Gospodării (TIC) 68 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

71 Anexe A A5. Populaţia rezidentă la 1 ianuarie pe sexe şi medii de rezidenţă Total Masculin Feminin Urban Rural r) p) r) Date revizuite; p) Date provizorii. Sursa: INS, Statistica demografică A6. Raportul de masculinitate al populaţiei rezidente vârstnice -bărbaţi la 100 femei ani ani ani ani 85 ani şi peste ,1 71,2 65,0 57,8 49, ,0 70,0 64,0 58,3 49, ,5 70,2 63,5 58,3 50, r) 79,6 70,7 62,9 58,2 50, ,8 71,3 62,5 57,7 50, p) 79,8 71,4 62,3 57,5 51,0 r) Date revizuite; p) Date provizorii. Sursa: INS, Statistica demografică r) Date revizuite; p) Date provizorii. A7. Speranţa de viaţă la naştere pe sexe -ani- Total Masculin Feminin ,47 69,99 77, ,90 70,27 77, ,69 71,24 78, r) 75,15 71,73 78, ,44 72,00 78, p) 75,41 71,96 78,91 Notă: Speranţa de viaţă la naştere s-a calculat cu populaţia după domiciliu şi cu decedaţii cu domiciliul sau reşedinţa obişnuită în România. Sursa: INS, Statistica demografică Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 69

72 A Anexe A8. Speranţa de viaţă sănatoasă la naştere la nivelul Uniunii Europene (UE28) şi în Romania -ani UE-28 Masculin : : 61,8 61,7 61,5 61,4 61,4 Feminin : : 62,6 62,1 62,1 61,5 61,8 România Masculin 60,0 59,8 57,3 57,4 57,6 58,6 59,0 Feminin 62,9 61,7 57,5 57,0 57,7 57,9 59,0 : Nu sunt date disponibile. Sursa: EUROSTAT, A9. Speranţa de viaţă sănătoasă la 65 ani şi peste la nivelul Uniunii Europene (UE28) şi în Romania -ani UE-28 Masculin : : 8,7 8,5 8,5 8,5 8,6 Feminin : : 8,8 8,6 8,5 8,6 8,6 România Masculin 7,9 7,2 5,9 5,4 5,9 5,8 5,9 Feminin 8,0 7,1 5,1 4,7 5,1 5,2 5,7 : Nu sunt date disponibile. Sursa: EUROSTAT, 70 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

73 Anexe A A10. Populaţia rezidentă după starea de sănătate declarată, pe sexe şi grupe de vârstă Sexe Total Persoane după starea de sănătate declarată (%): Grupe de vârstă persoane Foarte bună Bună Satisfăcătoare Rea Foarte rea TOTAL ,2 36,4 17,2 5,0 1, ani ,6 16,6 1,1 0,3 0, ani ,6 20,6 1,2 0,4 0, ani ,6 37,5 2,6 1,2 0, ani ,4 50,9 5,9 1,3 0, ani ,3 59,7 14,0 3,1 0, ani ,7 49,3 34,3 7,4 1, ani ,0 29,6 54,0 11,6 2,8 75 ani şi peste ,2 13,0 53,7 26,4 5,7 MASCULIN ,2 36,7 14,5 3,8 0, ani ,9 16,7 1,7 0,4 0, ani ,2 17,4 1,2 0,1 0, ani ,0 34,3 2,1 1,5 0, ani ,4 48,5 4,9 1,8 0, ani ,5 59,5 11,9 2,5 0, ani ,1 53,1 30,1 6,2 1, ani ,4 35,0 51,1 8,6 2,9 75 ani şi peste ,4 16,5 55,0 22,8 4,3 FEMININ ,5 36,1 19,8 6,1 1, ani ,3 16,5 0,5 0,3 0, ani ,8 24,0 1,3 0,7 0, ani ,0 40,9 3,1 0,9 0, ani ,3 53,4 7,0 0,8 0, ani ,1 59,9 16,1 3,8 1, ani ,5 45,9 38,0 8,4 1, ani ,6 25,5 56,3 13,9 2,7 75 ani şi peste ,1 11,0 52,9 28,4 6,6 Sursa: INS, Ancheta de sănătate realizată prin interviu - publicația Starea de sănătate a populației din România - ediția 2015 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 71

74 A Anexe Sexe Grupe de vârstă A11. Populaţia rezidentă de 18 ani şi peste după indicele masei corporale, pe sexe şi grupe de vârstă Total persoane de 18 ani şi Subponderale peste Sub 18,5 kg/m 2 Persoane, după indicele masei corporale (IMC) (%): Cu greutate normală 18,51-24,99 kg/m 2 Supraponderale 25,00-29,99 kg/m 2 Total persoane obeze Cu obezitate Din care, persoane cu IMC între: 30,00-34,99 kg/m 2 35,00-39,99 kg/m 2 Peste 40 kg/m 2 Persoane pentru care nu s-a putut calcula IMC 1) (%) TOTAL ,3 43,0 46,4 9,3 8,1 1,0 0,3 0, ani ,4 73,8 20,5 1,2 1, ani ,4 58,5 34,3 4,7 4,5 0,2-0, ani ,6 45,1 47,2 7,1 6,0 0,6 0, ani ,6 31,9 57,3 10,3 8,5 1,2 0, ani ,8 28,3 56,0 14,8 12,8 1,8 0,3 0, ani ,3 28,5 55,2 15,9 13,2 2,3 0,4 0,1 75 ani şi peste ,8 41,2 46,5 11,3 10,3 0,9 0,2 0,1 MASCULIN ,7 36,2 54,1 9,0 7,9 0,8 0,3 * ani ,5 69,9 26,2 1,4 1, ani ,1 47,8 45,2 5,9 5,6 0,2-0, ani ,1 34,5 57,0 8,4 7,1 0,7 0, ani ,4 23,1 66,9 9,6 8,3 1,1 0, ani ,6 23,3 62,1 14,0 12,9 1,1 0, ani ,2 25,8 59,9 14,0 11,4 1,8 0,8 0,1 75 ani şi peste ,8 38,3 51,3 9,5 8,9 0,5 0,1 0,1 FEMININ ,9 49,2 39,2 9,7 8,2 1,2 0,3 0, ani ,5 78,0 14,6 1,0 1, ani ,8 69,9 22,8 3,5 3,4 0, ani ,1 56,2 37,0 5,8 4,9 0,6 0, ani ,8 40,8 47,4 11,0 8,8 1,4 0, ani ,0 32,7 50,6 15,6 12,7 2,4 0,5 0, ani ,3 30,6 51,6 17,4 14,5 2,7 0,2 0,1 75 ani şi peste ,9 42,8 43,7 12,4 11,1 1,0 0,3 0,2 1) Persoanele nu au declarat înălțimea sau greutatea. Sursa: INS, Ancheta de sănătate realizată prin interviu - publicația Starea de sănătate a populației din România - ediția Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

75 Anexe A A12. Populaţia rezidentă după utilizarea medicamentelor prescrise de medic pe parcursul ultimelor 2 săptămâni precedente interviului, pe sexe şi grupe de vârstă Sexe Grupe de vârstă Total persoane Persoane care au utilizat medicamente prescrise de un medic (%) Persoane care nu au utilizat medicamente prescrise de un medic (%) TOTAL ,3 79, ani ,1 92, ani ,5 97, ani ,9 96, ani ,4 94, ani ,3 83, ani ,4 62, ani ,2 44,8 75 ani şi peste ,2 31,8 MASCULIN ,4 83, ani ,9 93, ani ,7 98, ani ,1 96, ani ,0 95, ani ,9 88, ani ,2 67, ani ,2 48,8 75 ani şi peste ,6 34,4 FEMININ ,1 75, ani ,2 92, ani ,3 96, ani ,9 95, ani ,9 94, ani ,9 79, ani ,0 58, ani ,3 41,7 75 ani şi peste ,6 30,4 Sursa: INS, Ancheta de sănătate realizată prin interviu - publicația Starea de sănătate a populației din România - ediția 2015 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 73

76 A Anexe A13. Mortalitatea generală pe medii de rezidenţă şi sexe -decese la 1000 locuitori- Total Ambele sexe Masculin Feminin Urban Rural ,3 13,5 11,1 10,2 14, ,7 13,9 11,6 10,6 15, ,6 13,6 11,8 10,8 14, r) 12,4 13,2 11,6 10,6 14, ,8 13,6 11,9 11,0 14, p) 13,1 14,0 12,3 11,3 15,2 r) Date revizuite; p) Date provizorii. Notă: Datele pentru anii nu includ decesele produse în străinătate, iar pentru anii 2014 şi 2015 sunt incluşi numai decedaţii cu reşedinţa obişnuită în România. Pentru perioada , ratele au fost calculate cu populaţia rezidentă la 1 iulie a fiecărui an. Pentru anul 2015 ratele au fost calculate cu populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2015, estimată în condiţii de comparabilitate cu rezultatele definitive ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor Sursa: INS, Statistica demografică A14. Populaţia şcolară pe niveluri educaţionale -persoane TOTAL FEMININ (%) 50,7 50,3 49,7 49,8 49,7 49,7 Învăţământ antepreşcolar : : : : FEMININ (%) : : : : 46,6 47,0 Învăţământ preşcolar FEMININ (%) 48,9 48,8 48,8 48,7 48,7 48,7 Învăţământ primar şi gimnazial FEMININ (%) 48,4 48,3 48,2 48,2 48,2 48,2 Învăţământ liceal FEMININ (%) 51,5 49,1 49,0 49,6 50,6 51,0 Învăţământ profesional FEMININ (%) 37,2 35,4 24,1 22,5 26,1 28,8 Învăţământ postliceal şi de maiştri FEMININ (%) 71,5 72,2 68,6 66,7 65,9 65,9 Învăţământ superior FEMININ (%) 56,3 56,0 53,9 53,8 53,7 53,9 - din care: programe de licență FEMININ (%) 55,3 54,8 52,8 52,9 53,0 53,3 : Date lipsă. Începând cu anul şcolar , se colectează date privind învăţământul antepreşcolar (creşe). Sursa: INS, Statistica educaţiei 74 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

77 Anexe A A15. Rata netă de participare în învăţământ, pe niveluri de educaţie şi sexe -procente TOTAL 63,7 Învăţământ antepreşcolar 2,8 Învăţământ preşcolar 82,1 Învăţământ primar 85,4 Învăţământ gimnazial 83,1 Învăţământ liceal şi profesional 73,7 Învăţământ postliceal şi superior 40,4 Sursa: INS, Statistica educaţiei MASCULIN 61,7 Învăţământ antepreşcolar 2,9 Învăţământ preşcolar 81,7 Învăţământ primar 85,7 Învăţământ gimnazial 83,3 Învăţământ liceal şi profesional 72,6 Învăţământ postliceal şi superior 32,2 FEMININ 65,8 Învăţământ antepreşcolar 2,7 Învăţământ preşcolar 82,4 Învăţământ primar 85,1 Învăţământ gimnazial 83,0 Învăţământ liceal şi profesional 74,8 Învăţământ postliceal şi superior 49,1 A16. Personalul didactic pe niveluri educaţionale -persoane TOTAL FEMININ în % 72,9 74,0 75,1 75,4 76,3 76,9 Învăţământ antepreşcolar şi preşcolar 1) FEMININ în % 99,7 99,6 99,7 99,6 99,6 99,6 Învăţământ primar şi gimnazial FEMININ în % 75,1 75,6 77,0 77,4 78,5 79,3 Învăţământ liceal FEMININ în % 67,3 68,1 68,9 69,1 70,0 70,4 Învăţământ profesional FEMININ în % 57,3 50,9 52,7 63,4 64,9 62,0 Învăţământ postliceal şi de maiştri FEMININ în % 69,9 69,9 74,7 76,4 77,8 78,3 Învăţămînt superior FEMININ în % 44,2 46,7 48,5 48,6 49,4 50,0 1) Începând cu anul şcolar 2014/2015, inclusiv personalul didactic din învăţământul antepreşcolar. Sursa: INS, Statistica educaţiei Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 75

78 A Anexe A17. Indicatori structurali privind nivelul de educaţie al populaţiei, pe sexe -% Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tineri (18-24 ani) TOTAL 18,3 19,3 17,8 17,3 18,1 19,1 MASCULIN 18,8 19,5 18,5 18,7 19,5 19,5 FEMININ 17,7 19,0 16,9 15,9 16,7 18,5 Structura persoanelor adulte (25-64 ani) după nivelul de educaţie TOTAL - scăzut 25,5 26,2 24,6 24,3 27,2 25,0 - mediu 61,5 60,2 60,1 60,1 56,9 57,8 - superior 13,0 13,6 15,3 15,6 15,9 17,2 MASCULIN - scăzut 20,6 21,6 20,7 20,7 24,5 22,4 - mediu 66,0 64,7 64,3 64,3 60,2 61,2 - superior 13,4 13,7 15,0 15,0 15,3 16,4 FEMININ - scăzut 30,3 30,6 28,5 27,9 30,0 27,6 - mediu 57,2 55,9 55,9 56,0 53,6 54,5 - superior 12,5 13,5 15,6 16,1 16,4 17,9 Gradul de instruire al tinerilor de ani TOTAL 78,5 78,4 79,8 80,3 79,7 79,7 MASCULIN 78,2 78,4 79,0 79,5 78,4 79,3 FEMININ 78,8 78,5 80,7 81,1 81,1 80,2 Nivelul de educaţie: - scăzut: gimnazial, primar, fără şcoală absolvită; - mediu: liceal, treapta I, profesional, postliceal de specialitate sau tehnic de maiştri; - superior: universitar de scurtă şi lungă durată, inclusiv masterat, doctorat, postdoctorat şi studii postuniversitare. Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării 76 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

79 Anexe A A18. Populaţia de 15 ani şi peste după participarea la forţa de muncă, pe sexe -mii persoane- Total Populaţia activă Populaţia Total Ocupată Şomeri inactivă Anul 2008 TOTAL MASCULIN FEMININ Anul 2010 TOTAL MASCULIN FEMININ Anul 2012 TOTAL MASCULIN FEMININ Anul 2013 TOTAL MASCULIN FEMININ Anul 2014 TOTAL MASCULIN FEMININ Anul 2015 TOTAL MASCULIN FEMININ Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării A19. Rata de activitate pe sexe şi grupe de vârstă -%- Grupe de vârstă Sexe TOTAL 66,5 64,9 64,8 64,9 65,7 66, ani MASCULIN 76,1 73,7 73,2 73,4 74,3 75,3 FEMININ 57,0 56,2 56,4 56,3 56,9 56,7 TOTAL 34,3 31,2 30,5 30,1 29,6 31, ani MASCULIN 41,4 36,5 35,3 35,1 34,8 37,0 FEMININ 26,7 25,6 25,5 24,7 24,0 25,2 TOTAL 83,3 81,9 81,5 81,5 82,1 82, ani MASCULIN 93,1 90,9 89,9 90,0 90,5 91,6 FEMININ 73,4 72,7 72,9 72,7 73,3 72,9 TOTAL 43,4 42,1 43,0 43,4 44,6 42, ani MASCULIN 54,1 52,3 53,6 53,9 55,4 53,8 FEMININ 34,0 33,1 33,7 34,1 35,0 32,8 Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 77

80 A Anexe A20. Rata de ocupare pe sexe şi grupe de vârstă -%- Grupe de vârstă Sexe TOTAL 62,6 60,2 60,2 60,1 61,0 61, ani MASCULIN 70,9 67,9 67,6 67,6 68,7 69,5 FEMININ 54,3 52,5 52,8 52,6 53,3 53,2 TOTAL 28,2 24,3 23,7 22,9 22,5 24, ani MASCULIN 34,1 28,5 27,5 27,0 26,6 29,4 FEMININ 22,1 19,9 19,6 18,6 18,0 19,3 TOTAL 79,2 76,8 76,6 76,3 77,1 77, ani MASCULIN 87,8 84,8 84,1 83,8 84,6 85,2 FEMININ 70,6 68,6 68,9 68,6 69,3 69,2 TOTAL 42,4 40,7 41,6 41,8 43,1 41, ani MASCULIN 52,2 49,9 51,2 51,4 53,2 51,2 FEMININ 33,8 32,6 33,1 33,2 34,2 32,1 Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării A21. Rata şomajului BIM *) pe sexe şi grupe de vârstă -%- Total ani 25 ani şi peste Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin ,6 6,5 4,4 17,6 17,7 17,3 4,3 5,2 3, ,0 7,6 6,2 22,1 22,1 22,1 5,6 6,1 4, ,8 7,4 6,1 22,6 22,2 23,0 5,4 6,0 4, ,1 7,7 6,3 23,7 23,2 24,6 5,7 6,3 4, ,8 7,3 6,1 24,0 23,6 24,7 5,5 6,0 4, ,8 7,5 5,8 21,7 20,6 23,4 5,6 6,4 4,6 *) Conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii. Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării A22. Rata şomajului BIM *) de lungă durată pe sexe şi grupe de vârstă -%- Total ani 25 ani şi peste Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin ,3 2,8 1,7 9,8 9,8 9,9 1,7 2,2 1, ,4 2,8 1,9 12,7 13,5 11,5 2,0 2,3 1, ,0 3,3 2,7 13,6 13,9 13,1 2,4 2,7 2, ,2 3,4 3,0 13,8 13,7 14,0 2,7 2,9 2, ,8 3,1 2,4 14,3 14,2 14,6 2,3 2,6 2, ,0 3,3 2,6 13,1 12,6 14,0 2,6 2,9 2,2 *) Conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii. Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării 78 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

81 Anexe A A23. Incidenţa şomajului BIM *) de lungă durată pe sexe şi grupe de vârstă -%- Total ani 25 ani şi peste Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin ,9 42,3 38,3 55,9 55,2 57,2 40,2 41,7 37, ,5 36,7 31,1 57,5 61,2 51,9 35,2 36,8 32, ,2 44,2 44,1 60,1 62,5 56,6 45,2 44,5 46, ,2 44,1 46,8 58,3 59,1 57,1 47,7 46,5 49, ,1 41,8 40,0 59,7 60,0 59,2 42,7 43,0 42, ,9 43,8 44,1 60,6 61,2 59,9 46,0 45,1 47,7 *) Conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii. Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării A24. Ponderea şomerilor BIM *) tineri (15-24 ani) în total tineri, pe sexe Total Masculin Feminin ,0 7,3 4, ,9 8,1 5, ,9 7,9 5, ,1 8,1 6, ,1 8,2 5, ,8 7,6 5,9 *) Conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii. Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării -%- A25. Populaţia ocupată pe sexe şi pe principalele activităţi ale economiei naţionale -mii persoane- CAEN-Rev Masculin Feminin Masculin Feminin Total din care: Agricultură, silvicultură şi pescuit Industria extractivă Industria prelucrătoare Producţia si furnizarea de energie electrică si termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare Construcţii Comerţ cu ridicata si cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor Transport şi depozitare Hoteluri şi restaurante Informaţii şi comunicaţii Intermedieri financiare şi asigurări Tranzacţii imobiliare Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Activităţi de spectacole, culturale şi recreative Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 79

82 A Anexe A26. Populaţia ocupată pe sexe şi sectoare de activitate ale economiei naţionale -mii persoane- Sexe 1) Sectoare de activitate TOTAL Agricultură Industrie şi construcţii Servicii MASCULIN Agricultură Industrie şi construcţii Servicii FEMININ Agricultură Industrie şi construcţii Servicii ) CAEN Rev.2 Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării A27. Populaţia ocupată pe sexe şi statut profesional Sexe Statut profesional TOTAL - mii persoane Salariat - mii persoane Patron - mii persoane Lucrător pe cont propriu 1) - mii persoane Lucrător familial neremunerat - mii persoane Ponderea salariaţilor în total populaţie ocupată - % 66,4 64,8 66,6 67,2 67,9 71,0 MASCULIN - mii persoane Salariat - mii persoane Patron - mii persoane Lucrător pe cont propriu 1) - mii persoane Lucrător familial neremunerat - mii persoane Ponderea salariaţilor în total populaţie ocupată - % 66,2 64,2 66,7 67,1 67,7 70,1 FEMININ - mii persoane Salariat - mii persoane Patron - mii persoane Lucrător pe cont propriu 1) - mii persoane Lucrător familial neremunerat - mii persoane Ponderea salariaţilor în total populaţie ocupată - % 66,7 65,6 66,6 67,3 68,2 72,2 1) Inclusiv membru al unei societăţi agricole sau al unei cooperative neagricole. Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării 80 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

83 Anexe A A28. Populaţia ocupată pe sexe şi grupe de ocupaţii (COR 2008 *) ) -mii persoane- Sexe Grupe de ocupaţii TOTAL Membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori Specialişti în diverse domenii de activitate Tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic Funcţionari administrativi Lucrători în domeniul serviciilor Lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit Muncitori calificaţi şi asimilaţi Alte categorii de ocupaţii din care: muncitori necalificaţi MASCULIN Membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori Specialişti în diverse domenii de activitate Tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic Funcţionari administrativi Lucrători în domeniul serviciilor Lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit Muncitori calificaţi şi asimilaţi Alte categorii de ocupaţii din care: muncitori necalificaţi FEMININ Membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori Specialişti în diverse domenii de activitate Tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic Funcţionari administrativi Lucrători în domeniul serviciilor Lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit Muncitori calificaţi şi asimilaţi Alte categorii de ocupaţii din care: muncitori necalificaţi *) S-a utilizat nomenclatorul COR Sursa: INS, Ancheta forţei de muncă în gospodării Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 81

84 A Anexe A29. Câştigul salarial mediu lunar, brut şi net, pe activităţi ale economiei naţionale (CAEN Rev.2) şi sexe -lei/persoană- Activităţi economice (CAEN Rev.2) Brut Net Brut Net Brut Net Brut Net Brut Net Brut Net Bărbaţi TOTAL Agricultură, silvicultură şi pescuit Industrie total Industrie extractivă Industrie prelucrătoare Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă si aer condiţionat Distribuţia apei; salubritate gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare Construcţii Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor Transport, depozitare Hoteluri şi restaurante Informaţii şi comunicaţii Intermedieri financiare şi asigurări Tranzacţii imobiliare Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport Administraţie publică *) Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Activităţi de spectacole, culturale şi rectreative Alte activităţi de servicii Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

85 Anexe A A29. Câştigul salarial mediu lunar, brut şi net, pe activităţi ale economiei naţionale (CAEN Rev.2) şi sexe - continuare -lei/persoană- Activităţi economice (CAEN Rev.2) Brut Net Brut Net Brut Net Brut Net Brut Net Brut Net Femei TOTAL Agricultură, silvicultură şi pescuit Industrie total Industrie extractivă Industrie prelucrătoare Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă si aer condiţionat Distribuţia apei; salubritate gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare Construcţii Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor Transport, depozitare Hoteluri şi restaurante Informaţii şi comunicaţii Intermedieri financiare şi asigurări Tranzacţii imobiliare Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport Administraţie publică *) Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială Activităţi de spectacole, culturale şi rectreative Alte activităţi de servicii *) Exclusiv forţele armate şi asimilaţi. Sursa: INS, Ancheta costului forţei de muncă Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 83

86 A Anexe A30. Numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale, pe categorii de pensii şi pe sexe -mii persoane Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei A. Limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare cu stagiu incomplet de cotizare B. Anticipată C. Anticipată parţial D. Invaliditate gradul I gradul II gradul III Sursa: INS, Cercetare statistică pensii A31. Pensia medie lunară de asigurări sociale, pe categorii de pensii şi pe sexe -lei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei Bărbaţi Femei A. Limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare cu stagiu incomplet de cotizare B. Anticipată C. Anticipată parţial D. Invaliditate gradul I gradul II gradul III Sursa: INS, Cercetare statistică pensii 84 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

87 Anexe A A32. Venituri şi alte resurse financiare, pe categorii de gospodării, în anul medii lunare pe o gospodărie, lei- Total Sexul capului gospodăriei: gospodării Masculin Feminin I. VENITURI TOTALE (A+B) 2686, , ,01 A. Venituri băneşti ( ) 2361, , ,55 1. Salarii brute şi alte drepturi salariale 1495, ,70 888,28 2. Venituri din agricultură 77,17 93,74 34,27 din care: - venituri din vânzări de produse agroalimentare, animale şi păsări 56,27 70,74 18,83 - venituri din prestarea unor munci agricole 20,82 22,91 15,40 3. Venituri din activităţi neagricole independente 65,41 76,29 37,24 - venituri din comerţ 7,83 10,02 2,18 - venituri din prestări servicii 15,44 17,52 10,03 - venituri din meserii 34,03 39,61 19,57 - venituri din profesii liberale, drepturi de proprietate intelectuală 8,11 9,14 5,46 4. Venituri din prestaţii sociale 642,15 647,17 629,16 Pensii 554,43 550,72 564,05 din care: - pensii pentru limită de vârstă (inclusiv anticipată şi anticipată parţial) 450,31 463,49 416,17 Alte venituri asimilate pensiilor 0,88 0,66 1,44 Indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, maternitate, îngrijirea copiilor 14,90 17,61 7,88 Prestaţii din fondul de şomaj 7,27 7,48 6,73 Prestaţii familiale 42,84 49,53 25,51 - alocaţii pentru copii 41,90 48,66 24,39 - burse pentru elevi şi studenţi 0,94 0,87 1,12 Prestaţii de asistenţă socială şi alte prestaţii 21,83 21,17 23,55 din care: - ajutoare speciale pentru persoanele cu handicap 11,15 10,08 13,93 - ajutoare sociale acordate de primării 8,08 8,53 6,90 5. Venituri din proprietate 3,74 4,44 1,92 6. Venituri din vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei 30,95 33,57 24,18 7. Alte venituri 47,33 38,77 69,50 B. Venituri în natură (1+2) 324,78 363,14 225,46 1. Contravaloarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiarii de prestaţii sociale 36,82 39,89 28,88 2. Contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii 287,96 323,25 196,58 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 85

88 A Anexe A32. Venituri şi alte resurse financiare, pe categorii de gospodării, în anul continuare -medii lunare pe o gospodărie, lei- Total Sexul capului gospodăriei: gospodării Masculin Feminin II. ÎMPRUMUTURI ŞI CREDITE LUATE, SUME RETRASE DE LA C.E.C. BANK, ALTE BĂNCI ŞI INSTITUŢII SIMILARE 22,70 24,43 18,26 din care: - sume retrase de la CEC Bank, alte bănci şi instituţii similare 11,32 12,40 8,53 - împrumuturi şi credite luate 9,89 10,43 8,49 III. SOLD ÎN NUMERAR LA ÎNCEPUTUL PERIOADEI 261,24 286,62 195,52 TOTAL GENERAL (I+II+III) 2970, , ,79 Sursa: INS, Ancheta Bugetelor de Familie (ABF), Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

89 Glosar G Glosar HRST - Resursele umane în ştiinţe şi tehnologie Resursele umane în ştiinţe şi tehnologie (HRST) reprezintă persoanele care îndeplinesc una din următoarele condiţii: (a) au absolvit studii superioare; (b) nu au studii superioare, dar lucrează efectiv în ocupaţii pentru care, în mod normal, sunt necesare studii de specialitate în domeniul ştiinţei şi tehnologiei. Indicatorii privind HRST după ocupaţie au fost calculati avand in vedere Clasificarea Internaţională Standard a Ocupaţiilor ISCO-COM (88) pentru perioada si ISCO-08 pentru perioada Populaţia rezidentă Populaţia rezidentă reprezintă totalitatea persoanelor cu cetăţenie română, străini şi fără cetăţenie, care au reşedinţa obişnuită pe teritoriul României. Populaţia rezidentă la 1 ianuarie a fost determinată conform metodologiei şi reglementărilor internaţionale în domeniu. Reşedinţa obişnuită Reşedinţa obişnuită reprezintă locul în care o persoană îşi petrece în mod obişnuit perioada zilnică de odihnă, fără a ţine seama de absenţele temporare pentru recreere, vacanţe, vizite la prieteni şi rude, afaceri, tratamente medicale sau pelerinaje religioase. Se consideră că îşi au reşedinţa obişnuită într-o zonă geografică specifică doar persoanele care au locuit la reşedinţa obişnuită o perioadă neîntreruptă de cel puţin 12 luni înainte de momentul de referinţă. Reşedinţa obişnuită poate să fie aceeaşi cu domiciliul sau poate să difere, în cazul persoanelor care aleg să-şi stabilească reşedinţa obişnuită în altă localitate decât cea de domiciliu din ţară sau străinătate. Raportul de feminitate Raportul de feminitate reprezintă numărul mediu de femei care revin la 100 bărbaţi. Indicele de îmbătrânire a populaţiei Indicele de îmbătrânire a populaţiei reprezintă numărul persoanelor de vârstnice (de 65 ani şi peste) care revine la 100 de persoane tinere (sub 15 ani). Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 87

90 G Glosar Vârsta medie Vârsta medie a populaţiei este media vârstelor unei populaţii, prin vârstă înţelegând acea variabilă demografică continuă ce exprimă timpul scurs de la data naşterii unei persoane până la un anumit moment de observare. Vârsta mediană Vârsta mediană este un indicator ce împarte populaţia unei ţări, ordonată crescător sau descrescător după vârstă, în două părţi egale, vârsta mediană fiind valoarea de mijloc. Născutul-viu Născutul-viu este produsul concepţiei, expulzat sau extras complet din corpul mamei, independent de durata sarcinii şi care, după această separare, prezintă un semn de viaţă - respiraţie, activitate cardiacă, pulsaţii ale cordonului ombilical sau contracţii musculare dependente de voinţă. Rata de natalitate Rata de natalitate reprezintă numărul de născuţi-vii dintr-un an raportat la populaţia de la 1 iulie din statistica curentă şi se exprimă în număr de născuţi-vii la 1000 locuitori. Sporul natural al populaţiei Sporul natural al populaţiei reprezintă diferenţa dintre numărul născuţilor-vii şi numărul persoanelor decedate, în anul de referinţă. Căsătoria Căsătoria reprezintă uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie, încheiată în condiţiile legii. Divorţul Divorţul reprezintă desfacerea unei căsătorii încheiate legal, printr-o hotărâre definitivă a instanţei judecătoreşti, a ofiţerului de stare civilă sau a unui notar public. Datele se referă la cererile de divorţ pentru care desfacerea căsătoriei a fost admisă. Rata de nupţialitate Rata de nupţialitate reprezintă numărul căsătoriilor dintr-un an raportat la populaţia de la 1 iulie din statistica curentă şi se exprimă în număr de căsătorii la 1000 locuitori. 88 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

91 Glosar G Rata de divorţialitate Rata de divorţialitate reprezintă numărul divorţurilor dintr-un an raportat la populaţia de la 1 iulie din statistica curentă şi se exprimă în număr de divorţuri la 1000 locuitori. Migraţia internaţională Migraţia internaţională cuprinde două componente: emigraţia şi imigraţia. Din punct de vedere statistic, ţinând cont de prevederile Regulamentului (CE) nr.862/2007, definim componentele migraţiei internaţionale astfel: - Emigraţie înseamnă acţiunea prin care o persoană care a avut anterior reşedinţa obişnuită pe teritoriul României încetează să mai aibă reşedinţa obişnuită în România pentru o perioadă care este sau se aşteaptă să fie de cel puţin 12 luni; - Imigraţie înseamnă acţiunea prin care o persoană îşi stabileşte reşedinţa obişnuită în România pentru o perioadă care este sau se aşteaptă să fie de cel puţin 12 luni, după ce, în prealabil, a avut reşedinţa obişnuită într-o altă ţară (stat membru UE sau nu). Migraţia internaţională se poate clasifica, de asemenea, în funcţie de modalitatea de şedere pe teritoriul României sau al altui stat (domiciliu sau reşedinţă), în următoarele categorii: - Migraţie internaţională definitivă - se referă la persoanele care şi-au schimbat domiciliul permanent din şi în România; - Migraţie internaţională temporară de lungă durată - se referă la persoanele care îşi schimbă reşedinţa obişnuită pentru o perioadă de cel puţin 12 luni. Speranţa de viaţă la naştere Speranţa de viaţă la naştere reprezintă numărul mediu de ani pe care îi are de trăit un nou-născut, dacă ar trăi tot restul vieţii în condiţiile mortalităţii pe vârste din perioada de referinţă a tabelei de mortalitate. Starea de sănătate percepută Starea de sănătate percepută reprezintă evaluarea subiectivă a propriei stări de sănătate realizată de fiecare individ în parte. Aceasta s-a determinat pe baza răspunsurilor la întrebarea În general, cum consideraţi că este starea dumneavoastră de sănătate: foarte bună, bună, satisfăcătoare, rea sau foarte rea?. În cazul copiilor, sănătatea percepută a fost evaluată de către părinte. Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 89

92 G Glosar Indicele masei corporale (IMC) Indicele masei corporale reprezintă relaţia dintre greutatea şi înălţimea unei persoane. Este o estimare brută a conţinutului de grăsime corporală. Datorită uşurinţei de măsurare şi calcul, este instrumentul utilizat pentru diagnosticarea obezităţii. Se calculează doar pentru persoanele de 18 ani şi peste, după formula: IMC=G/I 2 (G - greutatea persoanei în kg; I - înălţimea persoanei în metri). Folosind IMC, persoanele se pot împărţi în: persoane subponderale (IMC 18,50 kg/m 2 ); persoane cu greutate normală (18,51 IMC 24,99 kg/m 2 ); persoane supraponderale (25,00 IMC 29,99 kg/m 2 ); persoane cu obezitate clasa I (30,00 IMC 34,99 kg/m 2 ); persoane cu obezitate clasa II (35,00 IMC 39,99 kg/m 2 ); persoane cu obezitate morbidă (IMC 40kg/m 2 ). Boala cronică Boala cronică sau problema de sănătate de lungă durată s-a definit ca fiind boala sau problema de sănătate care a durat sau este de aşteptat să dureze 6 luni sau mai mult. Medicamentul prescris Medicamentul prescris este produsul utilizat pentru a calma simptomele, a preveni boala sau a îmbunătăţi starea de sănătate, care în mod obişnuit este achiziţionat de la o farmacie (inclusiv din farmacia spitalului, în afara episodului de spitalizare) şi pentru care medicul a emis o reţetă (indiferent dacă este sau nu rambursată de asigurarea de sănătate). Sunt incluse şi medicamentele care au fost prescrise de către un doctor în trecut şi pentru care pacientul nu a reînnoit reţeta. Rata generală de mortalitate Rata generală de mortalitate reprezintă numărul persoanelor decedate dintr-un an raportat la populaţia de la 1 iulie din statistica curentă şi se exprimă în număr de decese la 1000 locuitori. Sistemul educaţional Sistemul educaţional reprezintă ansamblul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de diferite tipuri, niveluri şi forme de organizare a activităţii de educaţie şi instruire, care asigură desfăşurarea procesului educaţional al populaţiei şcolare din toate nivelurile de învăţământ, în vederea formării profesionale a acesteia. Nivelul educaţional Nivelul educaţional este o treaptă de învăţământ în care se face o instruire elementară, medie sau superioară, conform programelor de învăţământ. 90 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

93 Glosar G Învăţământul antepreşcolar şi preşcolar Învăţământul antepreşcolar şi preşcolar reprezintă primul stadiu de instruire organizată în învăţământ, corespunzător nivelului 0 din Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei (ISCED 2011). Învăţământul primar Învăţământul primar este învăţământul corespunzător nivelului 1 din ISCED 2011, a cărui funcţie principală este de a asigura elementele de bază ale educaţiei. Învăţământul gimnazial, liceal şi profesional (secundar) Învăţământul secundar este învăţământul gimnazial de nivel 2 (ISCED 2011), bazat pe cel puţin 4 ani de instruire şi învăţământul liceal şi profesional de nivel 3 (ISCED 2011), asigurând educaţia generală şi/sau specializată. Învăţământul postliceal şi de maiştri (post-secundar) şi superior Învăţământul post secundar şi superior este învăţământul corespunzător nivelurilor 4, respectiv şi 6, 7 şi 8 din ISCED 2011, în care condiţia de admitere este absolvirea învăţământului secundar. Populaţia şcolară Populaţia şcolară reprezintă totalitatea copiilor, elevilor şi studenţilor cuprinşi în procesul de instruire şi educare, al unui an şcolar/ universitar indiferent de formele de învăţământ pe care le frecventează (de zi, seral, frecvenţă redusă şi deschis la distanţă) şi de vârstă. Populaţia de vârstă şcolară Populaţia de vârstă şcolară reprezintă populaţia a cărei vârstă se încadrează în limitele vârstei oficiale de educaţie ale fiecărui nivel educaţional. Rata brută de cuprindere Rata brută de cuprindere reprezintă numărul total al copiilor/ elevilor/ studenţilor din învăţământul preşcolar/ primar/ gimnazial/ liceal şi profesional, postliceal şi superior, indiferent de vârstă, ca expresie procentuală din populaţia totală de vârstă oficială corespunzătoare fiecărui nivel de învăţământ într-un anumit an şcolar. Conform legislaţiei în vigoare (Legea educaţiei nr.1/2011), grupele de vârstă pentru populaţia de vârstă şcolară sunt: 0-2 ani, 3-5 ani, 6-10 ani, ani, ani, ani şi peste. Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 91

94 G Glosar Rata netă de cuprindere şcolară Rata netă de cuprindere şcolară reprezintă numărul copiilor/elevilor/studenţilor de vârstă oficială corespunzătoare fiecărui nivel de educaţie, cuprinşi în aceste niveluri de educaţie, calculat ca raport procentual din populaţia rezidentă din aceeaşi grupă oficială de vârstă. Conform legislaţiei în vigoare (Legea educaţiei nr.1/2011), grupele de vârstă pentru populaţia de vârstă şcolară sunt: 0-2 ani, 3-5 ani, 6-10 ani, ani, ani, ani şi peste. Începând cu anul şcolar 2014/2015, în cadrul acestui indicator este inclus şi numarul de copii din creşe, formându-se o nouă grupă de vârstă pentru copiii de 0-2 ani. În învăţământul superior, pe lângă studenţii de licenţă, sunt incluşi cursanţii din învăţământul universitar de master, de doctorat, învăţământul postuniversitar şi de la programele postdoctorale. Rata abandonului şcolar Rata abandonului şcolar reprezintă diferenţa între numărul elevilor înscrişi la începutul anului şcolar şi cel aflat în evidenţe la sfârşitul aceluiaşi an şcolar, exprimată ca raport procentual faţă de numărul elevilor înscrişi la începutul anului şcolar. Rata abandonului şcolar pentru învăţământul primar şi gimnazial se calculează fără a se include numărul elevilor din învăţământul special. Abandonul şcolar cuprinde elevii care: părăsesc sistemul de învăţământ din cauza căsătoriilor, stării materiale precare, reţinerii acestora pentru munci agricole sau pe lângă casă; au fost înscrişi la începutul anului şcolar şi nu au frecventat nicio zi cursurile, au cerere scrisă de retragere de la şcoală, sunt amânaţi medical, angrenaţi în competiţiile sportive, stabiliţi în străinătate, decedaţi, exmatriculaţi definitiv, alte situaţii. Rata de succes Rata de succes reprezintă numărul absolvenţilor cu diplomă dintr-un anumit nivel de educaţie, exprimat ca raport procentual din totalul promovaţilor ultimului an de studiu al nivelului respectiv de educaţie. Rata de absolvire Rata de absolvire reprezintă numărul absolvenţilor unui anumit nivel de educaţie, exprimat ca raport procentual din totalul populaţiei cu vârstă oficială de absolvire a nivelului respectiv de educaţie. 92 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

95 Glosar G Nivelul de instruire al persoanelor adulte (25-64 ani) Nivelul de instruire al persoanelor adulte (25-64 ani) arată structura populaţiei de ani după nivelul de educaţie absolvit: scăzut, mediu, superior; se calculează ca raport între populaţia de ani din fiecare categorie, corespunzător nivelului de educaţie şi populaţia totală din aceeaşi grupă de vârstă. Gradul de participare la procesul educaţional sau de instruire a persoanelor de ani Gradul de participare la procesul educaţional sau de instruire a persoanelor de ani se determină prin raportarea populaţiei de ani care urmează o formă de instruire în ultimele patru săptămâni precedente interviului, la populaţia de ani. Gradul de instruire al tinerilor de ani Gradul de instruire al tinerilor de ani reprezintă ponderea tinerilor de ani, absolvenţi ai unei forme de învăţământ de nivel educaţional cel puţin mediu, în total tineri de ani. Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tineri (18-24 ani) Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional de către tineri (18-24 ani) reprezintă proporţia populaţiei de ani cu nivel de educaţie elementar (scăzut), care nu urmează nicio formă de instruire (formală sau non-formală), în totalul populaţiei de ani. Populaţia activă Populaţia activă include populaţia ocupată şi şomerii. Populaţia inactivă din punct de vedere economic Populaţia inactivă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care n-au lucrat nici cel puţin o oră şi nici nu erau şomeri în perioada de referinţă, aflându-se în una din următoarele situaţii: - elevi sau studenţi; - pensionari (de toate categoriile); - casnice (care desfăşoară numai activităţi casnice în gospodărie); - persoane întreţinute de alte persoane, ori de stat, sau care se întreţin din alte venituri (chirii, dobânzi, rente etc.). Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 93

96 G Glosar Populaţia ocupată Populaţia ocupată cuprinde toate persoanele de 15 ani şi peste care au desfăşurat o activitate economică producătoare de bunuri sau servicii de cel puţin o oră 1 în perioada de referinţă (o săptămână), în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii. 1 Cel puţin 15 ore pentru lucrătorii pe cont propriu si lucrătorii familiali neremuneraţi din agricultură - anterior anului Programul de lucru al persoanelor ocupate Programul de lucru al persoanelor ocupate se defineşte ca fiind complet sau parţial conform declaraţiei acestora. În general, pentru salariaţi se consideră complet programul aferent unei norme întregi, aşa cum este prevăzută prin contractul colectiv de muncă şi parţial programul a cărui durată prevăzută prin contractul individual de muncă este semnificativ mai mică decât durata normală. Statutul profesional Statutul profesional reprezintă situaţia unei persoane ocupate, în funcţie de modul de obţinere a veniturilor prin activitatea exercitată şi anume: - Salariat - persoana care-şi exercită activitatea pe baza unui contract de muncă într-o unitate economică sau socială - indiferent de forma ei de proprietate - sau la persoane particulare, în schimbul unei remuneraţii sub formă de salariu, în bani sau în natură, sub formă de comision etc; prin contract de muncă se înţelege şi orice alt tip de acord de muncă (încheiat în formă scrisă sau verbală), altul decât contractul de muncă / raportul de serviciu; - Patron - persoana care-şi exercită ocupaţia (meseria) în propria sa unitate (întreprindere, agenţie, atelier, magazin, birou, fermă etc.), pentru a cărei activitate are angajaţi unul sau mai mulţi salariaţi; - Lucrător pe cont propriu - persoana care-şi exercită activitatea în unitatea proprie sau întro afacere individuală, fără a angaja nici un salariat, fiind ajutat sau nu de membrii familiei neremuneraţi; - Lucrător familial neremunerat - persoana care-şi exercită activitatea într-o unitate economică familială condusă de un membru al familiei sau o rudă, pentru care nu primeşte remuneraţie sub formă de salariu sau plată în natură; - Membru al unei societăţi agricole sau al unei cooperative - persoana care a lucrat fie ca proprietar de teren agricol într-o societate agricolă constituită conform legii, fie ca membru al unei cooperative meşteşugăreşti, de consum sau de credit. 94 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

97 Glosar G Şomerii BIM Şomerii conform definiţiei internaţionale BIM (Biroului Internaţional al Muncii), şomerii sunt persoanele în vârstă de ani care în cursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii: - nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri; - sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni (inclusiv în săptămâna de referinţă) diferite metode active pentru a-l găsi; - sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni, dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă. Rata de activitate Rata de activitate reprezintă ponderea populaţiei active din grupa de vârstă x în populaţia totală din aceeaşi grupă de vârstă x. Rata de ocupare Rata de ocupare reprezintă ponderea populaţiei ocupate din grupa de vârstă x în populaţia totală din aceeaşi grupă de vârstă x. Rata şomajului BIM Rata şomajului reprezintă ponderea şomerilor BIM (conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii) în populaţia activă. Rata şomajului BIM de lungă durată Rata şomajului de lungă durată reprezintă ponderea şomerilor aflaţi în şomaj de 12 luni şi peste în populaţia activă. Rata şomajului BIM de lungă durată pentru tineri Rata şomajului de lungă durată pentru tineri reprezintă ponderea şomerilor tineri (15-24 ani) aflaţi în şomaj de 6 luni şi peste în populaţia activă de ani. Incidenţa şomajului BIM de lungă durată Incidenţa şomajului de lungă durată reprezintă ponderea numărului şomerilor de lungă durată (12 luni şi peste) în total şomeri. Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 95

98 G Glosar Incidenţa şomajului BIM de lungă durată pentru tineri Incidenţa şomajului de lungă durată pentru tineri reprezintă ponderea numărului şomerilor tineri (15-24 ani) de lungă durată (6 luni şi peste) în total şomeri tineri (15-24 ani). Ponderea şomerilor BIM tineri în total persoane tinere Ponderea şomerilor tineri în total persoane tinere se determină prin raportarea numărului de şomeri tineri (15-24 ani) la populaţia totală de ani. Şomerii înregistraţi Şomerii înregistraţi reprezintă persoanele care potrivit Legii nr.76/2002 îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: - sunt în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani şi până la îndeplinirea condiţiilor de pensionare; - starea de sănătate şi capacităţile fizice şi psihice îi fac apţi pentru prestarea unei munci; - nu au loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează din activităţi autorizate potrivit legii venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă; - sunt disponibili să înceapă lucrul în perioada imediat următoare dacă s-ar găsi un loc de muncă; - sunt înregistraţi la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Asimilaţi şomerilor Asimilaţi şomerilor sunt absolvenţii instituţiilor de învăţământ în vârstă de minimum 16 ani, care într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale precum şi absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoanele cu handicap în vârstă de minim 16 ani care nu au reuşit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale. Persoanele subocupate Persoanele subocupate sunt persoanele ocupate care lucrează cu program parţial care doresc şi sunt disponibile să lucreze mai multe ore decât în prezent. 96 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

99 Glosar G Persoanele inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul Persoanele inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul sunt persoanele în vârstă de ani, nici ocupate nici în şomaj (persoane inactive) care au căutat un loc de muncă în cele 4 săptămâni precedente interviului, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 2 săptămâni. În această categorie sunt incluse: - persoanele care în cele 4 săptămâni precedente interviului, au căutat activ un loc de muncă dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 2 săptămâni; - persoanele care au găsit un loc de muncă la care vor începe activitatea în mai puţin de 3 luni, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 2 săptămâni; - persoanele care au găsit un loc de muncă la care vor începe activitatea peste 3 luni sau mai mult; - persoanele care au căutat un loc de muncă, utilizând exlusiv metode pasive, în cele 4 săptămâni precedente interviului, chiar dacă sunt disponibile să înceapă lucrul. Persoanele inactive care sunt disponibile să înceapă lucrul, dar nu caută un loc de muncă Persoanele inactive care sunt disponibile să înceapă lucrul, dar nu caută un loc de muncă sunt persoanele în vârstă de ani, nici ocupate nici în şomaj (persoane inactive) care doresc să lucreze, sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 2 săptămâni, dar nu au căutat un loc de muncă în cele 4 săptămâni precedente interviului. Forţa de muncă potenţială adiţională Forţa de muncă potenţială adiţională reprezintă suma celor două categorii: persoane inactive care caută un loc de muncă, dar nu sunt disponibile să înceapă lucrul şi persoane inactive care nu caută un loc de muncă, dar sunt disponibile să înceapă lucrul şi este parte a populaţiei inactive. NEET - tinerii neocupaţi care nu urmează nicio formă de educaţie sau de instruire NEET reprezintă numărul de tineri cu vârsta între 15 şi 24 ani, care nu sunt ocupaţi şi nici nu urmează o formă de educaţie sau de instruire. Rata tinerilor neocupaţi care nu urmează nicio formă de educaţie sau de instruire Rata tinerilor neocupaţi care nu urmează nicio formă de educaţie sau de instruire reprezintă proporţia tinerilor care nu urmau nicio formă de instruire - formală sau non-formală - şi nici nu lucrau, în totalul tinerilor din aceeaşi grupă de vârstă. Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 97

100 G Glosar Câştigul salarial mediu brut Câştigul salarial mediu brut reprezintă sumele brute plătite din fondul de salarii, din profitul net şi alte fonduri suportate de angajator ce revin lunar în medie, unui salariat. Câştigul salarial mediu net Câştigul salarial mediu net reprezintă sumele nete ce revin lunar, în medie, unui salariat şi se calculează pe baza câştigului salarial mediu brut, redus cu o cotă de impozit, contribuţia individuală a salariaţilor pentru bugetul asigurărilor sociale pentru şomaj, asigurările sociale de stat şi asigurările sociale de sănătate. Ecartul dintre câştigul salarial mediu brut al femeilor şi cel al bărbaţilor Ecartul dintre câştigul salarial mediu brut al femeilor şi cel al bărbaţilor reprezintă diferenţa dintre câştigul salarial mediu brut al bărbaţilor şi cel al femeilor în câştigul salarial mediu brut al bărbaţilor. Veniturile totale Veniturile totale cuprind: Veniturile băneşti - ansamblul încasărilor băneşti provenite din diferite surse de provenienţă pentru care nu există obligaţia de restituire (exclusiv sumele retrase de la CEC Bank, alte bănci şi instituţii similare, împrumuturile şi creditele primite). Veniturile în natură (evaluate în lei) cuprind: - contravaloarea consumului uman şi furajer de produse alimentare şi nealimentare provenite din resursele proprii ale gospodăriei (din producţie, din stocuri, din muncă, primite în dar etc.). Evaluarea în lei se efectuează la preţurile medii de cumpărare a produselor din luna de referinţă pe regiuni de dezvoltare; - contravaloarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiarii de prestaţii sociale (evaluate la preţul de vânzare al zilei). 98 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

101 Glosar G Veniturile din salarii şi alte drepturi salariale Veniturile din salarii şi alte drepturi salariale reprezintă ansamblul veniturilor băneşti şi în natură (evaluate în lei la preţul de vânzare al unităţii) sub forma salariilor, sporurilor şi indemnizaţiilor acordate ca procent sau în sume fixe pentru condiţiile deosebite de muncă (prevăzute de lege sau prin contracte individuale sau colective de muncă), atât pentru timpul efectiv lucrat în programul normal de lucru sau suplimentar, cât şi pentru timpul nelucrat plătit, a premiilor şi beneficiilor din profitul net, alte venituri asimilate salariilor, încasate efectiv în luna de referinţă, indiferent pentru ce perioadă se cuvin, precum şi reţinerile efectuate (impozite, contribuţii, rate pentru mărfuri şi împrumuturi etc.). Veniturile din agricultură Veniturile din agricultură reprezintă ansamblul încasărilor băneşti de la societăţi şi asociaţii agricole, din vânzări de produse agroalimentare, animale şi păsări (de curte şi de casă) şi din prestarea unor munci agricole. Veniturile din activităţi neagricole independente Veniturile din activităţi neagricole independente reprezintă ansamblul încasărilor băneşti din fapte de comerţ, prestări de servicii, practicarea unei meserii, din profesii liberale şi din drepturi de proprietate intelectuală. Veniturile din prestaţii sociale Veniturile din prestaţii sociale reprezintă ansamblul încasărilor băneşti din prestaţii de protecţie socială. Veniturile din proprietate Veniturile din proprietate reprezintă ansamblul încasărilor băneşti din cedarea folosinţei bunurilor, ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile închise/deschise de investiţii, a depozitelor la CEC Bank, alte bănci şi instituţii similare (arende, chirii, dividende, dobânzi). Veniturile din vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei Veniturile din vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei reprezintă ansamblul încasărilor băneşti din transferul drepturilor de proprietate asupra valorilor mobiliare şi părţilor sociale, din vânzarea de valută, terenuri, imobile şi alte bunuri noi sau vechi care nu sunt din producţie proprie. Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 99

102

103 Lista graficelor şi tabelelor L Lista graficelor 1.1 Proporţia gospodăriilor dotate cu un calculator, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei, în anul Ponderea persoanelor de ani care au utilizat computerul, în ultimele 12 luni Ponderea gospodăriilor dotate cu un calculator şi a celor conectate la internet Proporţia persoanelor de ani care au folosit internetul, pe sexe si niveluri de educaţie, în anul Proporţia persoanelor de ani care folosesc sau au folosit vreodată internetul, pe medii de rezidenţă, în 2014 şi Proporţia persoanelor de ani care folosesc sau au folosit vreodată internetul, pe regiuni de dezvoltare, în anul Proporţia persoanelor de ani care au folosit internetul în ultimele 3 luni, în interes personal, pentru comunicare, pe grupe de vârstă şi sexe, în anul Structura persoanelor de ani care au folosit internetul în ultimele 12 luni, după motivele pentru care nu au cumpărat/comandat pe internet bunuri sau servicii în scop personal, pe sexe, în anul Proporţia persoanelor de ani care au desfăşurat activităţi legate de calculator sau alt dispozitiv mobil, în ultimele 12 luni, pe sexe şi nivel de educaţie, în anul Evoluţia HRST după educaţie, pe grupe de vârstă Evoluţia HRST după ocupaţie, pe grupe de vârstă Evoluţia HRST cu ocupaţii ştiinţifice şi inginereşti, pe grupe de vârstă Resursele umane în ştiinţe şi tehnologie (după educaţie şi/sau ocupaţie), pe sexe şi grupe de vârstă, în anul Structura pe sexe a HRST cu ocupaţii ştiinţifice şi inginereşti (15-74 ani) Structura pe sexe a HRST cu ocupaţii ştiinţifice şi inginereşti (25-34 şi ani) Ponderea persoanelor de ani din statele membre ale UE, care au utilizat calculatorul în ultimele 12 luni, în anul Ponderea persoanelor de ani din statele membre ale UE, care au utilizat computerul în ultimele 12 luni, pe sexe, în anul Ponderea HRST în totalul populaţiei active din statele membre ale UE, în anul Diferenţe privind structura pe sexe a populaţiei rezidente din statele membre ale UE, în anul Populaţia rezidentă pe vârste şi sexe, la 1 ianuarie 2008 şi Femei la 100 de bărbaţi, la 1 ianuarie Vârsta medie a populaţiei rezidente pe sexe Vârsta mediană a populaţiei rezidente pe sexe Numărul de născuţi-vii cu reşedinţa obişnuită în România, pe sexe Sporul natural al populaţiei rezidente, pe sexe Vârsta medie la prima căsătorie, pe sexe Vârsta medie la divorţ, pe sexe...33 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 101

104 L Lista graficelor şi tabelelor 3.1 Speranţa de viaţă la naştere în statele membre ale UE, în anul Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere şi la 65 ani şi peste, pe sexe Populaţia rezidentă după starea de sănătate declarată, pe sexe, în anul Distribuţia populaţiei rezidente de 18 ani şi peste, după indicele masei corporale, pe sexe, în anul Structura populaţiei rezidente de 18 ani şi peste, după indicele masei corporale, pe sexe şi grupe de vârstă, în anul Distribuţia populaţiei rezidente de 35 ani şi peste, după existenţa anumitor boli cronice, pe sexe şi grupe de vârstă, în anul Ponderea principalelor cauze de deces pe sexe, în anul Populaţia şcolară, pe niveluri de educaţie Rata netă de participare în învăţământ, pe niveluri de educaţie, în anul şcolar 2014/ Ponderea personalului didactic feminin pe niveluri de educaţie, în anul şcolar 2015/ Structura persoanelor adulte (25-64 ani), după nivelul de educaţie, pe sexe, în anul Gradul de instruire al tinerilor de ani, pe sexe Rata de ocupare a populaţiei de ani, pe sexe Distribuţia populaţiei active de 15 ani şi peste, pe sexe şi grupe de vârstă, în anul Rata şomajului (15-24 ani), pe sexe Distribuţia persoanelor subocupate, pe sexe şi grupe de vârstă, în anul Distribuţia forţei de muncă potenţială adiţională, pe sexe şi grupe de vârstă, în anul Diferenţe ale ratei NEET dintre femei şi bărbaţi în statele membre ale UE, în anul Câştigurile salariale medii lunare brute şi nete, pe sexe Câştigul salarial mediu lunar brut şi net, pe activităţi ale economiei naţionale şi pe sexe, în anul Ecartul câştigului salarial mediu brut anual, între sexe, pe grupe majore de ocupaţii, în 2010 şi Câştigul salarial mediu brut anual, pe sexe şi niveluri de educaţie, în anul Pensia medie lunară de asigurări sociale, pe categorii de pensii şi pe sexe, în anul Ecartul pensiei pentru limită de vârstă, pe sexe Structura veniturilor totale ale populaţiei, pe categorii de gospodării, în anul Împrumuturi, credite luate, sume retrase de gospodării de la bănci şi instituţii similare, pe sexe, în anul Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

105 Lista graficelor şi tabelelor L Lista tabelelor 1.1 Structura gospodăriilor ce deţin calculator acasă, pe grupe de vârstă şi sexe ale capului gospodăriei, în anul Structura persoanelor de ani după utilizarea internetului, pe medii de rezidenţă, în 2014 şi Proporţia persoanelor de ani care au folosit internetul în ultimele 3 luni, în interes personal, după scopul folosirii, pe grupe de vârstă şi sexe, în anul Proporţia persoanelor de ani care au defăşurat activităţi legate de software pe internet, în ultimele 12 luni, pe sexe, în anul Evoluţia HRST Populaţia rezidentă pe sexe, la 1 ianuarie Principalii indicatori ai natalităţii Sporul natural al populaţiei rezidente pe medii de rezidenţă şi sexe, în anul Principalii indicatori ai nupţialităţii Principalii indicatori ai divorţialităţii Diferenţa dintre femei şi bărbaţi a speranţei de viaţă la anumite vârste Mortalitatea pe principalele cauze de deces şi pe sexe Rata abandonului, pe niveluri de educaţie şi pe sexe, în anul şcolar 2014/ Numărul de elevi care s-au prezentat şi au reuşit să obţină diploma de bacalaureat, pe filiere şi pe sexe, în anul şcolar 2014/ Rata şomajului după nivelul de educaţie, pe sexe, în anul Rata tinerilor neocupaţi de ani, care nu urmează nicio formă de educaţie sau de instruire, pe sexe, în anul Venituri şi alte resurse financiare, pentru gospodăriile conduse de bărbaţi şi de femei, în anul A1. Structura persoanelor după utilizarea calculatorului, pe sexe...67 A2. Proporţia persoanelor care au folosit calculatorul în ultimele 3 luni, pe statute ocupaţionale, grupe de vârstă şi sexe...67 A3. Structura persoanelor după utilizarea internetului, pe sexe...68 A4. Proporţia persoanelor care au folosit internetul în ultimele 3 luni, pe statute ocupaţionale, grupe de vârstă şi sexe...68 A5. Populaţia rezidentă la 1 ianuarie pe sexe şi medii de rezidenţă...69 A6. Raportul de masculinitate al populaţiei rezidente vârstnice...69 A7. Speranţa de viaţă la naştere pe sexe...69 A8. Speranţa de viaţă sănatoasă la naştere la nivelul Uniunii Europene (UE28) şi în Romania...70 A9. Speranţa de viaţă sănătoasă la 65 ani şi peste la nivelul Uniunii Europene (UE28) şi în Romania...70 A10. Populaţia rezidentă după starea de sănătate declarată, pe sexe şi grupe de vârstă...71 A11. Populaţia rezidentă de 18 ani şi peste după indicele masei corporale, pe sexe şi grupe de vârstă...72 Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 103

106 L Lista graficelor şi tabelelor A12. Populaţia rezidentă după utilizarea medicamentelor prescrise de medic pe parcursul ultimelor 2 săptămâni precedente interviului, pe sexe şi grupe de vârstă...73 A13. Mortalitatea generală pe medii de rezidenţă şi sexe...74 A14. Populaţia şcolară pe niveluri educaţionale...74 A15. Rata netă de participare în învăţământ, pe niveluri de educaţie şi sexe...75 A16. Personalul didactic pe niveluri educaţionale...75 A17. Indicatori structurali privind nivelul de educaţie al populaţiei, pe sexe...76 A18. Populaţia de 15 ani şi peste după participarea la forţa de muncă, pe sexe...77 A19. Rata de activitate pe sexe şi grupe de vârstă...77 A20. Rata de ocupare pe sexe şi grupe de vârstă...78 A21. Rata şomajului BIM pe sexe şi grupe de vârstă...78 A22. Rata şomajului BIM de lungă durată pe sexe şi grupe de vârstă...78 A23. Incidenţa şomajului BIM de lungă durată pe sexe şi grupe de vârstă...79 A24. Ponderea şomerilor BIM tineri (15-24 ani) în total tineri, pe sexe...79 A25. Populaţia ocupată pe sexe şi pe principalele activităţi ale economiei naţionale...79 A26. Populaţia ocupată pe sexe şi sectoare de activitate ale economiei naţionale...80 A27. Populaţia ocupată pe sexe şi statut profesional...80 A28. Populaţia ocupată pe sexe şi grupe de ocupaţii (COR 2008)...81 A29. Câştigul salarial mediu lunar, brut şi net, pe activităţi ale economiei naţionale (CAEN Rev.2) şi sexe...82 A30. Numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale, pe categorii de pensii şi pe sexe...84 A31. Pensia medie lunară de asigurări sociale, pe categorii de pensii şi pe sexe...84 A32. Venituri şi alte resurse financiare, pe categorii de gospodării, în anul Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă

107 Bibliografie şi resurse online B Bibliografie Celbis, M.G., Turkeli, S., 2014, Does too much work hamper innovation? Evidence for diminishing returns of work hours for patent grants Busch A și Holst E, 2011, Segregarea profesională pe criterii de gen, efectele limitărilor accesului la funcții de conducere și câștigurile salariale în funcții de conducere, Institutul german pentru cercetare Fagerberg, J., Srholec, M., Verspagen, B., 2009, Innovation and Economic Development, MERIT Working Papers 032, United Nations University - Maastricht Economic and Social Research Institute on Innovation and Technology (MERIT) Martin, B., Nightingale, P., 2012, Science and technology studies: Exploring the knowledge base, Research Policy, Elsevier, vol. 41(7), pages Pisică, S. (coord.), Moldoveanu, R., 2016, Forţa de muncă în România: Ocupare şi şomaj în anul 2015, Institutul Naţional de Statistică Schultz, T. P., 2002, Why Governments Should Invest More to Educate Girls, World Development 30 (2): Sen, A., 1992, Missing Women, British Medical Journal Vol 304: Woolcock, M., Narayan, D., 2000, Social Capital: Implications for Development Theory, Research, and Policy, World Bank Research Observer, World Bank Group, vol. 15(2), pages Senik C., 2016, Gender gaps in subjective well-being, European Network of Experts on Gender Equality, OECD (2012) Resurse online Eurofound, 2015, First findings: Sixth European Working Conditions Survey. =chjldkvtcgxqb3j0ywwhmjaxmjaymtvwcmv2awv3 seminars/seminars_2015/lone_parents_en.htm. Femeile şi bărbaţii: parteneriat de muncă şi viaţă 105

108

109

110