ANALIZĂ COMPARATIVĂ PE PIAŢA ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE ROMÂNIA VS. UNIUNEA EUROPEANĂ

Size: px
Start display at page:

Download "ANALIZĂ COMPARATIVĂ PE PIAŢA ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE ROMÂNIA VS. UNIUNEA EUROPEANĂ"

Transcription

1 ANALIZĂ COMPARATIVĂ PE PIAŢA ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE ROMÂNIA VS. UNIUNEA EUROPEANĂ Lector univ. dr. SANDU MIHAELA CORNELIA Facultatea de Administraţie şi Afaceri Universitatea din Bucureşti Sănătatea este o comoară pe care puţini ştiu să o preţuiască, deşi aproape toţi se nasc cu ea. (Hipocrate) STRUCTURA LUCRĂRII: 1. Modele ale sistemelor de sănătate la nivel global 2. Sistemul asigurărilor sociale de sănătate în România 3. Asigurările private de sănătate vs. abonamentele medicale în România 4. Analiza unor date financiare reprezentative pentru domeniul sănătăţii 5. Eficienţa sistemelor de sănătate analiză comparativă 6. Concluzii şi discuţii MODELE ALE SISTEMELOR DE SĂNĂTATE LA NIVEL GLOBAL La ora actuală, la nivel global, întâlnim 3 mari modele ale sistemelor de îngrijire de sanatate 1 : 1. Sistemul de asigurări sociale de sănătate de tip Bismarck o Numit după numele omului de stat Otto von Bismarck, care l-a introdus în Germania la sfârşitul secolului 19 o Germania, Franţa, Belgia, Suedia,, Olanda, Luxemburg, România o Caracteristicile unui astfel de model: Primele de asigurare sunt obligatorii şi depind de venitul realizat şi nu de starea de sănătate a persoanelor asigurate 1 Duma, O., Management în sănătate, Ed. PIM, Iaşi, 2011

2 Acoperire mare a populaţiei orice persoană trebuie să fie protejată în mod obligatoriu în caz de îmbolnăvire de către o casă de asigurări (principiul acoperirii universale) 2 Între diferite categorii sociale se crează solidaritate: bolnavii, consumatori de servicii cu cei sănătoşi are doar contribuie la fondul de sănătate, bătrânii cu tinerii, cei bogaţi cu cei cu venituri mai reduse, familiile fără copii cu cele cu numeroşi copii (principiul solidarităţii) Fondurile sunt manageriate de agenţii/ Casa Naţională de Asigurări de Sănătate Cetăţenii îşi aleg liber medicul de familie Aceste case de sănătate contractează spitalele şi medicii de familie sau medicii specialişti pentru ca seviciile medicale să fie oferite pacienţilor În contractele cu medicii specialişti se stipulează o anumită taxă pe serviciu sau taxă pe beneficiar, iar spitalelor li se alocă anumite bugete o Avantajele unui astfel de model 3 : Performanţe medicale destul de ridicate o Dezavantaje 4 : Cele mai mari cheltuieli din Europa Costuri administrative ridicate În multe ţări cu sistem de asigurări sociale, finanţarea seviciilor de sănătate este mixtă: pe lângă fondurile de boală constituite din primele de asigurare putem întâlni şi impozitare, plata directă, co-plata, asigurările private 2. Sistemul naţional de sănătate numit şi Beveridge o Numit după numele economistului englez William Beveridge cel care l-a introdus în Anglia în anul 1948 o Marea Britanie, Italia, Spania, Irlanda, ia, Islanda, Danemarca, a, Norvegia, Grecia o Caracteristicile unui astfel de model: Principala sursă de finanţare sunt impozitele/ taxele generale (finanţare de la buget) 5 Este controlat de guvern 2 Virlanuta, F.O., Afanase, C., The Financing Mechanism of the Social Health Insurance System in and in other European Countries, The Annals of Dunarea de Jos University of Galati, Fascicle I Economics and Applied Informatics. Years XVI no 1 - ISSN Virlanuta, F.O., Afanase, C., The Financing Mechanism of the Social Health Insurance System in and in other European Countries, The Annals of Dunarea de Jos University of Galati, Fascicle I Economics and Applied Informatics. Years XVI no 1 - ISSN Virlanuta, F.O., Afanase, C., The Financing Mechanism of the Social Health Insurance System in and in other European Countries, The Annals of Dunarea de Jos University of Galati, Fascicle I Economics and Applied Informatics. Years XVI no 1 - ISSN Virlanuta, F.O., Afanase, C., The Financing Mechanism of the Social Health Insurance System in and in other European Countries, The Annals of Dunarea de Jos University of Galati, Fascicle I Economics and Applied Informatics. Years XVI no 1 - ISSN

3 Există şi un sector privat, de asemenea Acces liber la servicii pentru toate persoanele Acoperirea generală a populaţiei cu servicii de sănătate Conducerea se asigură prin intermediul autorităţilor de stat Medicii de familie sunt plătiţi în funcţie de numărul pacineţilor de pe listă şi pot primi sume suplimentare pentru numărul de imunizări, examinări de tip screening pentru diferite tipuri de cancer, etc. Medicii specialişti din spitalele de stat sunt salariaţi o Avantaje 6 : Impact pozitiv asupra stării sănătăţii Relativ ne-oneros (nu este dificil să fie suportat de către populaţie) o Dezavantaje 7 : Perioade lungi de aşteptare pentru anumite acte medicale la medicul de familie (Pacienţii îşi aleg singuri medicul de familie dar există limitări asupra medicului specialist sau spitalului unde ar puea fi trimişi ulterior + medicul de familie decide!) Medicii nu sunt stimulaţi Doză mare de birocraţie o Indicatorii sintetici care reflectă eficienţa serviciilor de sănătate şi nivelul de dezvoltare socio-economică sunt: Speranţa de viaţă la naştere la femei 81 de ani; la bărbaţi 76 de ani; Mortalitatea infantilă 5,2 decese 0-1 ani la 1000 de nou născuţi vii 3. Sistemul de asigurări private de sănătate o Acesta se bazează pe prime de asigurare stabilite în funcţie de starea de sănătate a persoanei, precum şi de riscurile persoanelor asigurate o Este specific SUA Având în vedere diferenţa istorică, politică, economică, culturală din ţările europene, precum şi elemente specifice pentru fiecare ţară din Uniunea Europeană, avem de-a face cu 5 modele diferite ale asigurărilor sociale de sănătate 8 : Modelul continental sau Birmarck Modelul anglo-saxon Modelul nordic Modelul mediteranean (al Europei de sud) 6 Virlanuta, F.O., Afanase, C., The Financing Mechanism of the Social Health Insurance System in and in other European Countries, The Annals of Dunarea de Jos University of Galati, Fascicle I Economics and Applied Informatics. Years XVI no 1 - ISSN Virlanuta, F.O., Afanase, C., The Financing Mechanism of the Social Health Insurance System in and in other European Countries, The Annals of Dunarea de Jos University of Galati, Fascicle I Economics and Applied Informatics. Years XVI no 1 - ISSN Social welfare systems across Europe, SensAge, 2015

4 Modelul caracteristic Europei centrale şi de est Primele 4 modele ale sistemelor de sănătate au fost acceptate şi dezbătute de către cercetători (Sapir, 2006, p. 375; Ferrera, 2013; Sengoku, Emerging Eastern European Welfare States: A Variant of the European Welfare Model?, 2003; Casalegno, 2006). În ultima perioadă se pare că a fost acceptat şi al cincilea, caracteristic fostelor ţări comuniste (Sengoku, Emerging Eastern European Welfare States: A Variant of the European Welfare Model?, 2003, S. 231; Casalegno, 2006). Cele cinci modele sunt rezultatul diferenţele dintre ţările UE din punct de vedere al nivelului de trai, care sunt unele însemnate. Se pot vedea în tabelul următor valorile privind cheltuielile pe cap de locuitor pentru protecţia socială (euro). Tabelul 1: cheltuielile pe cap de locuitor pentru protecţia socială 9 Diferenţe semnificative între ţările UE se înregistrează şi în cazul procentului din PIB care merge către domeniul sănătăţii. 9 Social welfare systems across Europe, SensAge, 2015

5 Tabelul 2: procent din PIB către sănătate 10 Vom vedea în continuare câteva din caracteristicile celor 5 modele care se diferenţiază din punct de vedere economic, politic, cultural, istoric: Modelul nordic 11,12 : Ţările din Nordul Europei: Norvegia, Suedia, a, Danemarca, Ţările de Jos sistem de ajutor social gratuit nivel ridicat de protecţie socială nivel ridicat de percepere de impozite intervenţie extinsă pe piaţa de muncă, mai ales sub forma stimulării căutării de joburi 10 Social welfare systems across Europe, SensAge, Social welfare systems across Europe, SensAge, 2015

6 Modelul anglo-saxon 13,14 : Marea Britanie şi Irlanda asigurări colective mai limitate pentru protecţie socială, în special pentru a amortiza impactul evenimentelor care ar putea conduce la sărăcie importanţa pe care o au măsurile active pentru combaterea şomajului, precum şi prin transferurile monetare orientate în principal către populaţia activă Modelul continental 15,16 :, Franţa, Germania, Belgia, Luxemburg asigurarea asistenţei sociale prin sisteme bazate pe asigurare publică rolul limitat al pieţei în ceea ce priveşte asigurarea asistenţei sociale Modelul mediteranean (Europa de Sud) 17,18 : Italia, Grecia, Spania, ia, Turcia protecţia ocupării legale a forţei de muncă scăderea nivelului de beneficii pentru şomaj cheltuieli mici pentru pensii Modelul Europei Centrale şi de Est 19 : Aceste ţări au adoptat un sistem social existent după căderea comunismului în 1989 Acest model este caracteristic ţărilor fost comuniste, acestea fiind grupate tocmai pentru istoria şi politica lor asemănătoare înainte de 1990 Cum între ţări există diferenţe, este clar că au fost aplicate măsuri diferite Conform Beblavy 20 se pare că ţările fost comuniste nu pot fi asociate în totalitate cu unul dintre sistemele sociale menţionale anterior În anii 90 au avut loc anumite reforme sociale şi politice cu anumite caracteristici comune: Diferenţe ale reformelor: o Polonia a depus eforturi serioase pentru creşterea bunăstării o a ales să scadă cheltuielile o Ucraina a menţinut nivelul cheltuielilor Social welfare systems across Europe, SensAge, Social welfare systems across Europe, SensAge, Social welfare systems across Europe, SensAge, Social welfare systems across Europe, SensAge, Beblav, M., New welfare state models based on the new member states experience? Comenius University. Bratislava: Slovak Governance Institute, 2008

7 o Polonia şi Ungaria au crescut beneficiile pentru pensionarea timpurie o şi România au redus beneficiile şomerilor şi au extins acoperirea pentru persoanele cu dizabilităţi Sistemele de sănătate din Estul Europei sunt bazate pe contribuţia la asigurările sociale de sănătate Acoperă atât persoanele angajate cât şi membrii familiilor acestora În anul 2012, se pare că sistemele de sănătate din Uniunea Europeană aveau următoarea formă de finanţare: Tabelul 3: Finanţarea sistemelor dă sănătate din ţările UE (% din PIB şi tip de finanţare) Radu, A.F., Oprescu, I., Funding the Health System in the European Union Member States, Economic Insights Trends and Challenges, vom LXIV, No 1/2012

8 SISTEMUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE SĂNĂTATE ÎN ROMÂNIA Scurt istoric 22 : Înainte de 1997 fondurile sistemului de sănătate din ţara noastră erau manageriate de către Ministerul Sănătăţii prin cele 41 de direcţii sanitare judeţene, plus cea din Bucureşti Perioada : finanţarea sistemului de sănătate provenea din următoarele surse: Bugetul de stat Extern: Banca Mondială, Phare, donaţii În anul 1999 intră în vigoare Legea Asigurărilor Sociale de Sănătate; Sistemul de sănătate conturat este unul de tip Bismarck Se pun bazele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate precum şi a Caselor de Asigurări Judeţene În perioada : Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997 a fost modificată succesiv prin O.U.G. nr. 30/1998, OUG nr. 72/1998, O.U.G. nr. 180/2000. În anul 2002 apare Legea 145/2002 (îmbunătăţire a legii 145/1997) În anul 2006 CNAS a preluat o atribuție care ani de zile a aparținut Casei Naționale de Pensii și Asigurări Sociale - concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate În anul 2007, odată cu aderarea României la UE, CNAS îi revin noi responsabilităţi (card european de sănătate, tratamente în srăinătate, tratamente la noi pentru cetăţenii din alte ţări membre UE) În anul 2008 se introduce Sistemului Informatic Unic Integrat al Asigurărilor Sociale de Sănătate SIUI În anul 2012 se introduce reţeta medicală electronică SIPE În anul 2014 se introduce dosarul electronic al pacientului DES În anul 2013, conform CNAS, situaţia persoanelor care beneficiază de asigurarea socială de sănătate este următoarea 23 : de români plătesc contribuţia la asigurările sociale de sănătate (CASS):

9 de salariaţi; de pensionari cu venituri peste 740 de lei; de liber profesionişti; de persoane care plătesc CASS de 5,5%, calculat la salariul minim brut pe ţară (conform alineatului 9, articolul 259 din Legea Sănătăţii); de persoane care au dobândit calitatea de asigurat în baza contribuţiei la asigurările de sănătate stabilite în raport cu venitul din agricultură; de străini cărora li s-a acordat una dintre formele de protecţie stabilită de Legea nr. 122/2006 privind azilul în România; de persoane cu venituri din chirii plătesc contribuţia la Sănătate; de persoane cu venituri din dividende plătesc CASS; 795 de persoane cu venituri din drepturi de proprietate intelectuală achită CASS; de persoane care realizează alte venituri impozabile reglementate de Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal; 693 de persoane care se asigură facultativ; 367 de lucrători migranţi, cu domiciliul sau reşedinţa în România plătesc CASS; de persoane încadrate în alte categorii de asiguraţi decât cele antemenţionate, care plătesc CASS. Peste 4,55 de milioane de români sunt asiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate, dar sunt scutiţi de la plata CASS. Instituţiile statului care răspund de ei le achită contribuţia la sănătate: de pensionari cu venituri mai mici de 740 lei; de pensionari de invaliditate; de persoane majore care fac parte din familii beneficiare de ajutor social; de şomeri sau beneficiari de alocaţie de sprijin; de persoane aflate în concediu pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani;

10 persoane care execută o pedeapsă, sau sunt în arest preventiv; de români parte a personalului monahal al cultelor recunoscute, aflat în evidenţa Secretariatului de Stat pentru Culte; 499 de străini aflaţi în centrele de cazare în vederea returnării sau expulzării; victime ale traficului de persoane care se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identităţii, şi sunt cazate în centrele special amenajate; 26 de victime ale traficului de persoane. 5,74 milioane de români sunt asiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate, dar nu contribuie. Pentru ei nimeni nu plăteşte CASS: de copii în cadrul familiei; de coasiguraţi, adică soţ, soţie, părinţi fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate; de tineri cu vârsta ani care sunt elevi, inclusiv absolvenţii de liceu sau studenţi şi care nu realizează venituri din muncă; de persoane majore cu handicap, care nu realizează venituri; de persoane scutite de la plata CASS prin Decretul Lege nr. 118/1990 care stabileşte drepturile celor persecutaţi de dictatura instaurată din 6 martie 1945, celor deportaţi sau prizonieri; de copii încredinţaţi sau daţi în plasament unui serviciu public specializat ori unui organism privat autorizat; de persoane incluse în programele naţionale de sănătate, până la vindecarea respectivei afecţiuni, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte resurse; de persoane care au făcut stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii între care sunt scutite de la plata CASS, în baza legii nr. 309 din 22 mai 2002; de femei însărcinate sau lăuze care nu au niciun venit sau au venituri sub salariul de bază minim brut pe ţară; de veterani de război, invalizi şi văduve de război, scutiţi de la plata CASS în baza legii nr. 44/1994;

11 9.846 de persoane instituţionalizate în centre de îngrijire şi asistenţă care nu au medic încadrat; de tineri cu vârsta de maximum 26 de ani care provin din sistemul de protecţie a copilului şi care nu realizează venituri din muncă, sau nu sunt beneficiari de ajutor social; de revoluţionari din decembrie 1989 scutiţi de la plata CASS, în baza art. 3, alineatul (1), litera b din legea 341 din 2004; 115 studenţi-doctoranzi scutiţi de plata contribuţiei (CASS); 76 de persoane ale căror drepturi sunt stabilite prin Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraţilor care au fost înlăturaţi din justiţie din considerente politice, în perioada ASIGURĂRILE PRIVATE DE SĂNĂTATE VS. ABONAMENTELE MEDICALE ÎN ROMÂNIA Asigurările private de sănătate din România au apărut ca urmare a neajunsurilor sistemului public de sănătate. Acest tip de asigurare de sănătate este în relaţie directă cu apariţia spitalelor şi clinicilor private care oferă de cele mai multe ori servicii de calitate mai bună decît o fac cele din sistemul public. Dintre avantajele apelării la sistemul privat de sănătate putem aminti: Accesibilitate mai mare la medici şi aparatură de înaltă calitate Timpul economisit prin durata de aşteptare scăzută (în spitalele publice este mereu aglomeraţie) Dezavantajele asigurărilor private de sănătate: Costuri suplimentare Nu toţi pot beneficia (cei care au diverse afecţiuni în momentul încheierii poliţei, cei care au peste 65 de ani) Spitalele şi clinicile private oferă de regulă două posibilităţi de plată: Asigurările private de sănătate Abonamentele

12 Conform valorilor furnizate de Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asiguraredin România 24, numărul asigurărilor private de sănătate a fost în continuă creştere în ultimii ani (tabelul 4): Tabelul 4: Număr de contracte (asigurări private de sănătate) în vigoare la sfârşitul perioadei de raportare - bucăţi Anul Trimestrul Număr de contracte Abonamentele de sănătate 25 au o istorie de aproape 20 ani în România. Creşterea numărului de companii care au oferit asigurarea ca beneficiu angajaţilor a condus, în anul 2013, la dezvoltarea pieţei până la o valoare de peste 200 de milioane de euro. În tot acest timp, asigurările private de sănătate reprezintă în România o piaţă cu o valoare de 10% din cea a abonamentelor

13 26, 27 Asigurările private de sănătate Avantaje: o Reţeaua extem de extinsă de furnizori medicali pe care o pune la dispoziţia asiguraţilor: spitale, clinici, centre medicale, cabinete individuale, cu acoperire naţională sau chiar internaţională o Gama de servicii mai consistentă faţă de cea disponibilă printr-un abonament o Investigaţiile şi tratamentele de care pacientul are nevoie (clinicile / medicii gestionând doar partea de încasări ) o Există posibilitatea efectuării de tratamente de specialitate în străinătate. o Costurile acoperite de asigurarea privată de sanatate sunt: spitalizarea, tratamentul la domiciliu după externare, indemnizaţia pentru maternitate, consultaţii la medic generalist, consultaţii, diagnostice si alte taxe plătite la medici specialişti (inclusiv taxe plătite pentru analize medicale, radiografii, ecografii, RMN, computer tomograf), intervenţii chirurgicale, servicii de ambulanţă. Dezavantaje: o Costul asigurării, dar trebuie să ne gândim că acesta este o consecinţă directă a beneficiilor pe care le oferă. o Includerea unei persoane într-o asigurare privată de sănătate este complexă (investigaţii privind sănătatea persoanei) o Asigurarea privată de sănătate nu acoperă tratamentele afecţiunilor pe care asiguratul le avea anterior incheierii acesteia. o Angajatorii nu includ asigurarile private de sănătate în pachetul salarial oferit angajaţilor. o Salariaţii care au încheiate asigurări private de sănătate nu beneficiaza de deducere fiscală. o Pot interveni probleme legate de decontarea serviciilor medicale. 28, 29 Abonamentele de sănătate Avantaje: o Preţul relativ redus al acestuia. o Al doilea lucru de apreciat este acela că abonamentul a devenit un bun vehicul de marketing pentru furnizorii de servicii medicale private

14 o Abonamentul de sănătate este accesibil unei mase mari a populaţiei, datorită costurilor relativ reduse. o Angajatorii includ, de cele mai multe ori, în oferta salarială abonamente de sănătate. o Poate fi urmarită evoluţia stării de sănătate a pacientului, pentru că acesta are un dosar medical la clinica la care este abonat. Dezavantaje: o Limitare prin faptul că avem de-a face cu un singur furnizor medical o De regulă sunt acoperite consultaţii, analize şi investigaţii cu un preţ mai mic, pentru cele mai scumpe abonatul primind doar discount-uri. o Tendinţă din partea medicilor de a fii mai restrictivi în a recomanda investigaţii sau tratamente mai scumpe (căci, astfel, îşi cresc mult costurile). ANALIZA UNOR DATE FINANCIARE REPREZENTATIVE PENTRU DOMENIUL SĂNĂTĂŢII Aşa cum se poate vedea în figura 1, PIB-ul pe cap de locuitor în anul 2013 este foarte variat. Se pare ca Luxemburg are cel mai mare PIB pe cap de locuitor mai mult de euro, fiind urmat de Norvegia şi Elveţia. Figura 1: PIB-ul pe cap de locuitor, ,000 80,000 70,000 60,000 50,000 40,000 30,000 20,000 10,000 0 Belgium Czech Republic Denmark Germany (until Greece Italy Cyprus Luxembourg Netherlands Poland Slovakia Sweden United Kingdom Iceland Norway Switzerland Serbia 30

15 În ceea ce priveşte procentul din PIB care merge către sănătate, în anul 2013, se pare că Suedia ocupă primul loc, urmată fiind de Franţa, Germania, Olanda şi Danemarca. Procentul din PIB care merge către sănătate în cazul României este cuprins între 5% şi 6%, fiind cel mai mic din Uniunea Europeană. Figura 2: Cheltuieli totale pentru sănătate exprimate ca procent din PIB (2013) Belgium Cyprus Czech Republic Denmark Germany Greece Italy Luxembourg Netherlands Poland Slovakia Sweden United Kingdom Luxemburg, Suedia, Olanda şi Danemarca sunt ţările UE care au cele mai mari cheltuieli guvernamentale pentru sănătate pe cap de locuitor. Codaşele clasamentului sunt România şi. Figura 3: Cheltuieli guvernamentale pentru sănătate, dolari pe cap de locuitor (2013) 32 8,000 7,000 6,000 5,000 4,000 3,000 2,000 1,000 0 Belgium Cyprus Czech Republic Denmark Germany Greece Italy Luxembourg Netherlands Poland Slovakia Sweden United Kingdom Totalul cheltuielilor pentru sănătate pe cap de locuitor, exprimate în dolari, au înregistrat în anul 2013 cele mai mari valori în Luxemburg, următoarele ţări ale Uniunii Europene fiind Suedia, Danemarca, Olanda,, Germania şi Franţa. În România, s-au alocat puţin peste 500 dolari

16 fiecărui cetăţean în anul La acest capitol, ţara noastră ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană. Figura 4: Cheltuielile totale pentru sănătate, dolari pe cap de locuitor (2013) 33 9,000 8,000 7,000 6,000 5,000 4,000 3,000 2,000 1,000 0 Belgium Cyprus Czech Republic Denmark Germany Greece Italy Luxembourg Netherlands Poland Slovakia Sweden United Kingdom Din totalul cheltuielilor pentru sănătate, un anumit procent merge către prevenţie şi servicii publice de sănătate. Acest tip de servicii sunt construite cu scopul de a spori starea de sănătate a populaţiei (vaccinare, analize, campanii de prevenţie). În acest caz, în anul 2012, pe primul loc, cu cel mai mare procent distribuit se află România, urmată de a, Slovacia, şi Olanda. Figura 5: Procentul din totalul cheltuielilor din sănătate distribuit către prevenţie şi servicii publice de sănătate (2012) În ceea ce priveşte cheltuielile pentru protecţia socială pe cap de locuitor, în anul 2013 pe primul loc, cu cele mai mari cheltuieli s-a situat Luxemburg, urmat apoi de Norvegia, Elveţia,

17 Danemarca, Olanda şi Suedia, România aflându-se printre ţările codaşe alături de Serbia, Letonia şi. Figura 6: Cheltuielile totale pentru protecţia socială, pe cap de locuitor (2013) Belgium Czech Republic Denmark Germany Greece Italy Cyprus Luxembourg Netherlands Poland Slovakia Sweden United Kingdom Iceland Norway Switzerland Serbia Locuitorii din, Belgia, Cipru, Danemarca, a, Luxemburg şi Suedia plătesc peste 800 dolari, în timp ce ţările din fostul bloc comunist plătesc sub 300 de dolari, în timp ce locuitorii din Româania şi Croaţia plătind chiar mai puţin de 100 dolari. Figura 7: Plata directă (Out of Pocket Expenditure), dolari pe cap de locuitor (2013) 36 1,200 1, Belgium Cyprus Czech Republic Denmark Germany Greece Italy Luxembourg Netherlands Poland Slovakia Sweden United Kingdom

18 PIB-ul pe cap de locuitor în cazul Statelor Unite ale Americii, ţară ce are un sistem de sănătate bazat pe asigurările private de sîănătate, a fost în anul 2014 de aproximativ euro 37. În ceea ce priveşte procentul din PIB care merge către sănătate 38, aceasta s-a ridicat la 17% în Cheltuieli totale pentru sănătate, pe cap de locuitor au fost de 9403 euro şi plata directă (out of pocket payment) de 1039 euro. EFICIENŢA SISTEMELOR DE SĂNĂTATE Speranţa de viaţă în Europa, atât în rândul femeilor cât şi în rândul bărbaţilor, depăşeşte 70 de ani. Este foarte adevărat că în ţările bogate (cu un PIB pe cap de locuitor mare), speranţa de viaţă este mai mare decât în cazul celorlalte, dar nu putem spune că diferenţa este una semnificativă. Figura 8: Speranţa de viaţă la naştere, 2014 (femei albastru, bărbaţi roşu) Belgium Czech Republic Denmark Germany Greece Italy Cyprus Luxembourg Netherlands Poland Slovakia Sweden United Kingdom Iceland Liechtenstein Norway Switzerland Montenegro Former Yugoslav Albania Serbia Turkey Speranţa unei vieţi sănătoase se apropie de speranţa de viaţă la naştere pentru toate ţările europene analizate

19 Figura 9: Speranţa unei vieţi fără probleme de sănătate bazat pe percepţia personală asupra sănătăţii, Belgium Czech Republic Denmark Germany (until 1990 Greece Italy Cyprus Luxembourg Netherlands Poland Slovakia Sweden United Kingdom Iceland Norway Switzerland Figura 10: Procentul populaţiei care înregistrează probleme de sănătate şi îngrijire pe termen lung, Belgium Czech Republic Denmark Germany (until 1990 Greece Italy Cyprus Luxembourg Netherlands Poland Slovakia Sweden United Kingdom Iceland Norway Switzerland În cazul Statelor Unite ale Americii 42, în anul 2014 speranţa de viaţă la naştere era de 79 ani iar rata mortalităţii infantile de 22%

20 În figurile următoare putem vedea valorile privind personalul medical la 1000 de locuitori, în anul 2012 pentru ţări din Europa, precum şi numărul paturilor disponibile în spitale. Figura 11: Medici (Medical doctors) la 1000 de locuitori, Belgium Czech Republic Denmark Germany (until 1990 Italy Cyprus Netherlands Poland Iceland Liechtenstein Norway Switzerland Former Yugoslav Turkey Figura 12: Îngrijire medicală de specialitate şi moaşe (Nursing professionals and midwives) la 1000 de locuitori, , Czech Republic Denmark Germany (until 1990 Italy Cyprus Luxembourg Netherlands Poland Iceland Liechtenstein Norway Switzerland Former Yugoslav Turkey

21 Figura 13: Personal medical specializat asociat (Nursing associate professionals) la 1000 de locuitori, Belgium Denmark Germany (until 1990 Italy Cyprus Luxembourg Iceland Liechtenstein Norway Switzerland Former Yugoslav Figura 14: Asistenţi medicali (Health care assistants) la mia de locuitori, Belgium Czech Republic Denmark Luxembourg Netherlands Iceland Liechtenstein Norway Switzerland Former Yugoslav

22 Figura 15: Paturi disponibile în spitale la 1000 de locuitori, Belgium Czech Republic Germany (until 1990 Italy Cyprus Luxembourg Poland Slovakia Sweden United Kingdom Iceland Liechtenstein Norway Switzerland Former Yugoslav Turkey Vedem în figura următoare care este percepţia asupra sănătăţii în Europa. Se pare că într-un procent de 28,5% românii au o părere foarte bună, valoare ce depăşeşte cu mult ţările unde investiţiile în sănătate erau mult mai mari decât în România. Figura 16: Statistici privind self-perceived health 48, Belgium Czech Republic Denmark Germany (until Greece Italy Cyprus Luxembourg Netherlands Poland Slovakia Sweden United Kingdom Iceland Norway Switzerland very good good fair bad very bad În figura şi tabelul ce urmează sunt prezentate rezultatele studiului privind eficienţa sistemului de sănătate, realizat de Bloomberg 49 în anul Acesta a luat în calcul următorii indicatori:

23 speranţa de viaţă 60%, costul relativ pe cap de locuitor (% din PIB) pentru sănătate 30% şi costul absolut pe cap de locuitor (costul total) pentru sănătate 10%. Ţările incluse în acest studiu aveau o populaţie mai mare de 5 milioane de locuitori, un PIB pe cap de locuitor mai mare de 5000 dolari şi speranţa de viaţă era mai mare de 70 ani. În cadrul acestui studiu, România se situează pe locul 30 în faţa multor ţări europene dar şi a Statelor Unite ale Americii (locul 43) care au un PIB de milioane dolari, distribuie către sănătate un procent de 17,1% şi au cheltuieli de peste 9000 dolari pe cap de locuitor pentru sănătate. Cu toate acestea, indidenţa diabetului este de 9,4% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 79 de ani. 50 Figura 17: Eficienţa sistemului de sănătate Tabelul 5: Eficienţa sistemului de sănătate 52 Locul în 2014 Ţara Scorul eficienţei Locul în Singapore Hong Kong Italia Japonia

24 5 Korea de sud Australia Israel Franţa Emiratele Arabe Marea Britanie Norvegia Mexic Ecuador Spania Suedia Arabia Saudită Chile Cehia a Suedia Canada Polonia Germania Grecia Libia China Malaesia ia

25 29 Thailanda România Slovacia Turcia Argentina Danemarca Peru Ungaria Venezuela Serbia Olanda Belgia Belarus Republica Dominicană Statele Unite Iran Columbia Algeria Azerbaidjian Brazilia Rusia

26 În anul 2015 Comisia Europeană 53 a realizat un studiu privind eficienţa sistemelor de sănătate din Europa. Elemente luate în considerare în cadrul acestei analize sunt următoarele: cheltuielile totale pentru sănătate, speranţa de viaţă, cauze de deces, numărul cadrelor medicale, numărul paturilor din spitale, factori de risc precum consumul de tutun, alcool dar şi obezitatea, valoarea PIB-ului pe cap de locuitor şi nivelul de educaţie. Rezultatele studiului sunt prezentate în figura de mai jos. Pe primele 4 locuri în acest clasament se situează Franţa, Olanda, Spania şi Luxemburg. România ocupă locul 21, depăşind Polonia, Letonia, Ungaria, Cehia, Lituania şi Slovacia. Figura 18: Eficienţa sistemului de sănătate Franţa Olanda Spania Luxemburg Suedia Belgia Marea Britanie Italia Irlanda a Germania Grecia Danemarca ia Cipru Croaţia România Polonia Letonia Ungaria Cehia Lituania Slovacia 53 Comparative efficiency of health system, corrected for selected lifestyle factors, Raport realizat de: Ministerie von Volksgezondheid. Welzijn en Sport, Erasmus Universiteit Rotterdam şi University Medical Center Rotterdam, European Commission, Comparative efficiency of health system, corrected for selected lifestyle factors, Raport realizat de: Ministerie von Volksgezondheid. Welzijn en Sport, Erasmus Universiteit Rotterdam şi University Medical Center Rotterdam, European Commission, 2015

27 CONCLUZII ŞI DISCUŢII Oare cum este mai bine: sistem naţional de sănătate, asigurări sociale de sănătate sau sistem de asigurări private? Este greu de răspuns la această întrebare. Totuşi, nu putem spune că există un sistem pur de sănătate, în marea lor majoritate confruntându-ne cu sisteme mixte de sănătate. În România în anul 1999 s-a conturat un sistem de sănătate de tip Bismarck prin intrarea în vigoare a Legii Asigurărilor Sociale de Sănătate. În momentul de faţă, din cele aproximativ 18 milioane de locuitori ai ţării, numai aproximativ 8 milioane plătesc asigurarea socială de sănătate, pentru aproximativ 4,5 milioane de oameni plăteşte statul şi 5,74 milioane beneficiază de asigurare socială de sănătate dar pentru ei nu plăteşte nimeni. Statul român face tot ceea ce îi stă în putere pentru menţinerea în limite normale a stării de sănătate a românilor. PIB-ul pe cap de locuitor în ţara noastră este mai mic decât în celelalte ţări ale Uniunii Europene şi deci implicit, banii distribuiţi către sănătate sunt mai puţini. Totuşi, dacă privim indicatorii eficienţei sistemului de sănătate, putem spune că reuşim cu bani puţini să facem mai mult decât fac alte state europene cu bani mai mulţi. Speranţa de viaţă în România este mai ridicată decât în Lituania, Letonia, şi ; acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul speranţei privind o viaţă sănătoasă. În ceea ce priveşte procentul populaţiei care beneficiaţă de îngrijire pe termen lung, România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană, pe primele locuri fiind Germania,, Letonia, a şi Franţa, ţări care au programe de îngrijire pe termen lung foarte bine puse la punct. În ceea ce priveşte percepţia asupra sănătăţii, peste 20% dintre români cred că este foarte bună şi peste 40% consideră că este bună. Percepţia românilor asupra stătii de sănătate depăşeşte ţări mai bogate şi care investesc mai mult în sănătate, pentru multe dintre acestea speranţa de viaţă fiind mai mare decât în cazul ţării noastre. Studiul realizat de Bloomberg în anul 2014 ne arată că multe ţări bogate, europene şi nu numai, se află în acest clasament al eficienţei sistemului de sănătate mult în urma României. Mai mult, Statele Unite ale Americii care au o valoare extrem de mare a cheltuielilor pentru sănătate pe cap de locuitor, care au o valoare a PIB-ului foarte mare, se află în acest clasament pe locul 43 în timp ce România este pe locul 30. În concluzie, nu putem spune cu certitudine că un sistem de sănătate sistem naţional de sănătate, sistem al asigurărilor sociale de sănătate sau sistem al asigurărilor private de sănătate este mai bun sau mai eficient decât un altul, ci doar că trebuie, să se folosească cât mai eficient resursele şi să se ia decizii înţelepte, decizii durabile. Iar noi oamenii, înainte de toate ar trebui să avem grijă de noi şi de sănătatea noastră.

28 BIBLIOGRAFIE Beblav, M., New welfare state models based on the new member states experience? Comenius University. Bratislava: Slovak Governance Institute, 2008 Comparative efficiency of health system, corrected for selected lifestyle factors, Raport realizat de: Ministerie von Volksgezondheid. Welzijn en Sport, Erasmus Universiteit Rotterdam şi University Medical Center Rotterdam, European Commission, 2015 Duma, O., Management în sănătate, Ed. PIM, Iaşi, 2011 Radu, A.F., Oprescu, I., Funding the Health System in the European Union Member States, Economic Insights Trends and Challenges, vom LXIV, No 1/2012 Social welfare systems across Europe, SensAge, 2015 Virlanuta, F.O., Afanase, C., The Financing Mechanism of the Social Health Insurance System in and in other European Countries, The Annals of Dunarea de Jos University of Galati, Fascicle I Economics and Applied Informatics. Years XVI no 1 - ISSN

Cristina ENULESCU * ABSTRACT

Cristina ENULESCU * ABSTRACT Cristina ENULESCU * REZUMAT un interval de doi ani un buletin statistic privind cele mai importante aspecte ale locuirii, în statele perioada 1995-2004, de la 22,68 milioane persoane la 21,67 milioane.

More information

SOLUŢII DE FINANŢARE DURABILĂ A SISTEMULUI DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA

SOLUŢII DE FINANŢARE DURABILĂ A SISTEMULUI DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA SOLUŢII DE FINANŢARE DURABILĂ A SISTEMULUI DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA Sorin Gabriel Anton [1] Rezumat În România, precum în multe alte ţări în curs de dezvoltare, sistemul de sănătate se confruntă cu unele

More information

Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice

Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice "Îmbunătăţirea proceselor şi activităţilor educaţionale în cadrul programelor de licenţă şi masterat în domeniul

More information

CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET

CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET Str. Dem. I. Dobrescu, nr. 2-4, Sector 1, CAIET DE SARCINI Obiectul licitaţiei: Kick off,

More information

ABORDĂRI INOVATIVE PRIVIND INDICATORI ECONOMICI LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE

ABORDĂRI INOVATIVE PRIVIND INDICATORI ECONOMICI LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE ABORDĂRI INOVATIVE PRIVIND INDICATORI ECONOMICI LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE Paul Vasile ZAI Daniela Irina NEMEŞ Paul Vasile ZAI Conf. univ. dr., Departamentul de Administraţie și Management Public, Facultatea

More information

2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N

2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N Pentru a putea vizualiza imaginile unei camere web IP conectată într-un router ZTE H218N sau H298N, este necesară activarea serviciului Dinamic DNS oferit de RCS&RDS, precum și efectuarea unor setări pe

More information

Evoluția pieței de capital din România. 09 iunie 2018

Evoluția pieței de capital din România. 09 iunie 2018 Evoluția pieței de capital din România 09 iunie 2018 Realizări recente Realizări recente IPO-uri realizate în 2017 și 2018 IPO în valoare de EUR 312.2 mn IPO pe Piața Principală, derulat în perioada 24

More information

Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 -

Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 - Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 - Barionet 50 este un lan controller produs de Barix, care poate fi folosit in combinatie cu Metrici LPR, pentru a deschide bariera atunci cand un numar de

More information

Mecanismul de decontare a cererilor de plata

Mecanismul de decontare a cererilor de plata Mecanismul de decontare a cererilor de plata Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) Ministerul Fondurilor Europene - Iunie - iulie

More information

Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii

Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii www.pwc.com/ro Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii 1 Perioada de observaţie - Vânzarea de stocuri aduse în garanţie, în cursul normal al activității - Tratamentul leasingului

More information

Având în vedere: Nr. puncte 1 pe serviciu medical. Denumire imunizare. Număr. Nr. total de puncte. servicii medicale. Denumirea serviciului medical

Având în vedere: Nr. puncte 1 pe serviciu medical. Denumire imunizare. Număr. Nr. total de puncte. servicii medicale. Denumirea serviciului medical CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE ORDIN privind modificarea Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 571/2011 pentru aprobarea documentelor justificative privind raportarea

More information

GHID DE TERMENI MEDIA

GHID DE TERMENI MEDIA GHID DE TERMENI MEDIA Definitii si explicatii 1. Target Group si Universe Target Group - grupul demografic care a fost identificat ca fiind grupul cheie de consumatori ai unui brand. Toate activitatile

More information

Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate

Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate 3 noiembrie 2017 Clemente Kiss KPMG in Romania Agenda Ce este un audit la un IMM? Comparatie: audit/revizuire/compilare Diferente: audit/revizuire/compilare

More information

earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom

earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom earning every day-ahead your trust stepping forward to the future opcom operatorul pie?ei de energie electricã și de gaze naturale din România Opcom RAPORT DE PIA?Ã LUNAR MARTIE 218 Piaţa pentru Ziua Următoare

More information

Semnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC)

Semnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC) Semnale şi sisteme Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC) http://shannon.etc.upt.ro/teaching/ssist/ 1 OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina îşi propune să familiarizeze

More information

Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU

Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU Controlul versiunilor - necesitate Caracterul colaborativ al proiectelor; Backup pentru codul scris Istoricul modificarilor Terminologie și concepte VCS Version Control

More information

GRADUL DE ADECVARE A SISTEMULUI PUBLIC DE PENSII DIN ROMÂNIA ABORDARE MULTIDIMENSIONALĂ *

GRADUL DE ADECVARE A SISTEMULUI PUBLIC DE PENSII DIN ROMÂNIA ABORDARE MULTIDIMENSIONALĂ * GRADUL DE ADECVARE A SISTEMULUI PUBLIC DE PENSII DIN ROMÂNIA ABORDARE MULTIDIMENSIONALĂ * Cristina CIURARU-ANDRICA Cristina CIURARU-ANDRICA Preparator universitar, Departamentul de Contabilitate, Audit

More information

Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban

Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Sumar 1. Indicele de refracţie al unui mediu 2. Reflexia şi refracţia luminii. Legi. 3. Reflexia totală 4. Oglinda plană 5. Reflexia şi refracţia luminii în natură

More information

Preţul mediu de închidere a pieţei [RON/MWh] Cota pieţei [%]

Preţul mediu de închidere a pieţei [RON/MWh] Cota pieţei [%] Piaţa pentru Ziua Următoare - mai 217 Participanţi înregistraţi la PZU: 356 Număr de participanţi activi [participanţi/lună]: 264 Număr mediu de participanţi activi [participanţi/zi]: 247 Preţ mediu [lei/mwh]:

More information

Compania. Misiune. Viziune. Scurt istoric. Autorizatii şi certificari

Compania. Misiune. Viziune. Scurt istoric. Autorizatii şi certificari Compania Misiune. Viziune. Misiunea noastră este de a contribui la îmbunătăţirea serviciilor medicale din România prin furnizarea de produse şi servicii de cea mai înaltă calitate, precum şi prin asigurarea

More information

NOTA: se vor mentiona toate bunurile aflate in proprietate, indiferent daca ele se afla sau nu pe teritoriul Romaniei la momentul declararii.

NOTA: se vor mentiona toate bunurile aflate in proprietate, indiferent daca ele se afla sau nu pe teritoriul Romaniei la momentul declararii. 2. Bunuri sub forma de metale pretioase, bijuterii, obiecte de arta si de cult, colectii de arta si numismatica, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural national sau universal sau altele asemenea,

More information

ARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962)

ARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962) ARBORI AVL (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962) Georgy Maximovich Adelson-Velsky (Russian: Гео ргий Макси мович Адельсо н- Ве льский; name is sometimes transliterated as Georgii Adelson-Velskii)

More information

INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ:

INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ: INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ: Marketing prin Google CUM VĂ AJUTĂ ACEST CURS? Este un curs util tuturor celor implicați în coordonarea sau dezvoltarea de campanii de marketingși comunicare online.

More information

PARLAMENTUL EUROPEAN

PARLAMENTUL EUROPEAN PARLAMENTUL EUPEAN 2004 2009 Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor 2008/0051(CNS) 6.6.2008 PIECT DE AVIZ al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor destinat Comisiei

More information

Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative

Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative Modul de stabilire a claselor determinarea pragurilor minime şi maxime ale fiecǎrei clase - determinǎ modul în care sunt atribuite valorile fiecǎrei clase

More information

Procesarea Imaginilor

Procesarea Imaginilor Procesarea Imaginilor Curs 11 Extragerea informańiei 3D prin stereoviziune Principiile Stereoviziunii Pentru observarea lumii reale avem nevoie de informańie 3D Într-o imagine avem doar două dimensiuni

More information

Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows

Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4.5.4 şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows Data: 28.11.14 Versiune: V1.1 Nume fişiser: Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4-5-4

More information

organism de leg tur Funded by

organism de leg tur Funded by 1 organism de legătură asigură comunicarea caselor teritoriale de pensii cu alte instituții ii din străinătate asigură elaborarea și actualizarea de instrucțiuni tehnice și norme de aplicare a Regulamentelor

More information

DIFICULTĂŢI DE ACCES LA SERVICIILE PUBLICE DE SĂNĂTATE ÎN ROMÂNIA

DIFICULTĂŢI DE ACCES LA SERVICIILE PUBLICE DE SĂNĂTATE ÎN ROMÂNIA DIFICULTĂŢI DE ACCES LA SERVICIILE PUBLICE DE SĂNĂTATE ÎN ROMÂNIA CRISTINA DOBOŞ Accesul la serviciile de educaţie şi de sănătate este considerat un drept fundamental al individului, în toate ţările civilizate.

More information

ANALIZA COMPARATIVĂ A FINANŢĂRII POLITICILOR SOCIALE DIN ROMÂNIA, ALTE ŢĂRI ÎN TRANZIŢIE ŞI ŢĂRILE UE

ANALIZA COMPARATIVĂ A FINANŢĂRII POLITICILOR SOCIALE DIN ROMÂNIA, ALTE ŢĂRI ÎN TRANZIŢIE ŞI ŢĂRILE UE POLITICI SOCIALE ANALIZA COMPARATIVĂ A FINANŢĂRII POLITICILOR SOCIALE DIN ROMÂNIA, ALTE ŢĂRI ÎN TRANZIŢIE ŞI ŢĂRILE UE IOAN MĂRGINEAN (coordonator), DANIEL ARPINTE, LAURA BĂLĂNESCU, CIPRIAN BĂDESCU, CRISTINA

More information

Subiecte Clasa a VI-a

Subiecte Clasa a VI-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii

More information

Studiu: IMM-uri din România

Studiu: IMM-uri din România Partenerul tău de Business Information & Credit Risk Management Studiu: IMM-uri din România STUDIU DE BUSINESS OCTOMBRIE 2015 STUDIU: IMM-uri DIN ROMÂNIA Studiul privind afacerile din sectorul Întreprinderilor

More information

Evoluţii în domeniul protecţiei copilului

Evoluţii în domeniul protecţiei copilului Evoluţii în domeniul protecţiei copilului Aplicarea politicii de dezinstituţionalizare a copiilor, fie prin reintegrarea lor în familia naturală sau extinsă, fie prin înlocuirea măsurii de protecţie de

More information

octombrie 2009 Sondaj naţional BENEFICIAR:

octombrie 2009 Sondaj naţional BENEFICIAR: Raport de cercetare octombrie 2009 Sondaj naţional BENEFICIAR: Studiul de faţă a fost realizat de INSOMAR în perioada 8-11 octombrie 2009, la comanda Realitatea TV; Cercetarea a fost realizată folosind

More information

Importanța și principalele beneficii ale asigurărilor de viață și pensiilor private

Importanța și principalele beneficii ale asigurărilor de viață și pensiilor private Importanța și principalele beneficii ale asigurărilor de viață și pensiilor private Aprilie 2018 Studiu elaborat ca parte a unei campanii de educație financiară organizate de APPA și susținute de Metropolitan

More information

Structura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin

Structura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin Structura și Organizarea Calculatoarelor Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin Chapter 3 ADUNAREA ȘI SCĂDEREA NUMERELOR BINARE CU SEMN CONȚINUT Adunarea FXP în cod direct Sumator FXP în cod direct Scăderea

More information

DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului produselor pentru construcții UE 305/2011/UE

DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului produselor pentru construcții UE 305/2011/UE S.C. SWING TRADE S.R.L. Sediu social: Sovata, str. Principala, nr. 72, judetul Mures C.U.I. RO 9866443 Nr.Reg.Com.: J 26/690/1997 Capital social: 460,200 lei DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului

More information

ANALIZA DE SITUAȚIE. Ziua Mondială a Sănătății - 7 Aprilie 2018 Acoperirea universală cu servicii de sănătate Sănătate pentru toți!

ANALIZA DE SITUAȚIE. Ziua Mondială a Sănătății - 7 Aprilie 2018 Acoperirea universală cu servicii de sănătate Sănătate pentru toți! ANALIZA DE SITUAȚIE Ziua Mondială a Sănătății - 7 Aprilie 2018 Acoperirea universală cu servicii de sănătate Sănătate pentru toți! 1. Definiții. Importanța acoperirii universale cu servicii de sănătate

More information

COMPARAŢIE ÎNTRE SISTEMELE DE PENSII PRIVATE DE TIP PILON II (cu contribuţii definite) ŞI PIEŢELE STATELOR LUMII

COMPARAŢIE ÎNTRE SISTEMELE DE PENSII PRIVATE DE TIP PILON II (cu contribuţii definite) ŞI PIEŢELE STATELOR LUMII COMPARAŢIE ÎNTRE SISTEMELE DE PENSII PRIVATE DE TIP PILON II (cu contribuţii definite) ŞI PIEŢELE STATELOR LUMII Bucureşti, iulie 2010 elaborat de Dan Zăvoianu, Direcţia Comunicare - CSSPP POLONIA Cea

More information

PACHETE DE PROMOVARE

PACHETE DE PROMOVARE PACHETE DE PROMOVARE Școala de Vară Neurodiab are drept scop creșterea informării despre neuropatie diabetică și picior diabetic în rândul tinerilor medici care sunt direct implicați în îngrijirea și tratamentul

More information

The driving force for your business.

The driving force for your business. Performanţă garantată The driving force for your business. Aveţi încredere în cea mai extinsă reţea de transport pentru livrarea mărfurilor în regim de grupaj. Din România către Spania în doar 5 zile!

More information

PRIMIREA SI DISTRIBUIREA BILETELOR DE TRATAMENT BALNEAR IN ANUL 2015

PRIMIREA SI DISTRIBUIREA BILETELOR DE TRATAMENT BALNEAR IN ANUL 2015 CASA NATIONALA DE PENSII PUBLICE CASA JUDETEANA DE PENSII OLT Slatina, str. Aleea Tineretului, nr. 1A Tel.: 0249/411634; 0249/414647; Fax: 0249/433167 E-mail: cjpolt@rdslink.ro PRIMIREA SI DISTRIBUIREA

More information

Printesa fluture. Мобильный портал WAP версия: wap.altmaster.ru

Printesa fluture. Мобильный портал WAP версия: wap.altmaster.ru Мобильный портал WAP версия: wap.altmaster.ru Printesa fluture Love, romance and to repent of love. in romana comy90. Formular de noastre aici! Reduceri de pret la stickere pana la 70%. Stickerul Decorativ,

More information

Implicaţii practice privind impozitarea pieţei de leasing din România

Implicaţii practice privind impozitarea pieţei de leasing din România www.pwc.com Implicaţii practice privind impozitarea pieţei de leasing din România Valentina Radu, Manager Alexandra Smedoiu, Manager Agenda Implicaţii practice în ceea ce priveşte impozitarea pieţei de

More information

Indicators of healthcare system, an important element of SWOT sistemic analysis in this area *

Indicators of healthcare system, an important element of SWOT sistemic analysis in this area * 284 Management Indicators of healthcare system, an important element of SWOT sistemic analysis in this area * Indicatorii sistemului de sănătate, element important al analizei sistemice SWOT în acest domeniu

More information

Rem Ahsap is one of the prominent companies of the market with integrated plants in Turkey, Algeria and Romania and sales to 26 countries worldwide.

Rem Ahsap is one of the prominent companies of the market with integrated plants in Turkey, Algeria and Romania and sales to 26 countries worldwide. Ȋncepându-şi activitatea ȋn 2004, Rem Ahsap este una dintre companiile principale ale sectorului fabricǎrii de uşi având o viziune inovativǎ şi extinsǎ, deschisǎ la tot ce ȋnseamnǎ dezvoltare. Trei uzine

More information

Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir. Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip

Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir. Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip 26/07/2015 Download mods euro truck simulator 2 harta Harta Romaniei pentru Euro Truck Simulator

More information

Salarii minime în unele State Membre ale Uniunii Europene, în anul 2008

Salarii minime în unele State Membre ale Uniunii Europene, în anul 2008 Salarii minime în unele State Membre ale Uniunii Europene, în anul 2008 În iulie 2008, 20 din 27 de State Membre ale Uniunii Europene (Belgia, Bulgaria, Spania, Estonia, Grecia, Franţa, Ungaria, Irlanda,

More information

Criterii de alegere a unui sistem de asigurări de sănătate

Criterii de alegere a unui sistem de asigurări de sănătate Conferința VIII cu tema Asigurările de sănătate - public versus privat 30 iunie 2016 Criterii de alegere a unui sistem de asigurări de sănătate Dr. Silvia Gabriela Scîntee, Școala Națională de Sănătate

More information

Întrebări și răspunsuri: Drepturile pacienților în materie

Întrebări și răspunsuri: Drepturile pacienților în materie COMISIA EUROPEANĂ MEMO Bruxelles, 22 octombrie 2013 Întrebări și răspunsuri: Drepturile pacienților în materie de asistență medicală transfrontalieră Un german în vârstă care suferă de diabet ia cu el

More information

Textul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND

Textul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND Textul si imaginile din acest document sunt licentiate Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND Codul sursa din acest document este licentiat Public-Domain Esti liber sa distribui acest document

More information

DE CE SĂ DEPOZITAŢI LA NOI?

DE CE SĂ DEPOZITAŢI LA NOI? DEPOZITARE FRIGORIFICĂ OFERIM SOLUŢII optime şi diversificate în domeniul SERVICIILOR DE DEPOZITARE FRIGORIFICĂ, ÎNCHIRIERE DE DEPOZIT FRIGORIFIC CONGELARE, REFRIGERARE ŞI ÎNCHIRIERE DE SPAŢII FRIGORIFICE,

More information

MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI. ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL STATELOR MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE

MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI. ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL STATELOR MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI. ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL STATELOR MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE IOAN MĂRGINEAN Articolul de faţă conţine o analiză a mişcării naturale a populaţiei României în perioada postbelică.

More information

Rolul bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat

Rolul bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat Colecţia de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 2/2014 Huşman Andrei Ionuţ Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori A.S.E. Bucureşti, anul II husman.andrei@yahoo.com Coordonatorul

More information

Raport Financiar Preliminar

Raport Financiar Preliminar DIGI COMMUNICATIONS NV Preliminary Financial Report as at 31 December 2017 Raport Financiar Preliminar Pentru anul incheiat la 31 Decembrie 2017 RAPORT PRELIMINAR 2017 pag. 0 Sumar INTRODUCERE... 2 CONTUL

More information

La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - <numarul dvs de carnet> (ex: "9",

La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - <numarul dvs de carnet> (ex: 9, La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - (ex: "9", "125", 1573" - se va scrie fara ghilimele) Parola: -

More information

Ce știm și ce nu știm despre consumul dăunător de alcool?

Ce știm și ce nu știm despre consumul dăunător de alcool? Studiu privind impactul economic al consumului dăunător de alcool asupra sistemului de sănătate din România Ce știm și ce nu știm despre consumul dăunător de alcool? Consum: UE România Există cel mai înalt

More information

Sistemul bancar din România pilon al stabilităţii financiare

Sistemul bancar din România pilon al stabilităţii financiare Sistemul bancar din România pilon al stabilităţii financiare Prof. Univ. Dr. Nicolae Dănilă Constanţa, 6 septembrie 2011 1 Sumar Definiţie Sistemul financiar Sectorul companiilor Sectorul populaţiei Infrastructura

More information

I.- ANALIZA FACTORILOR DE INFLUENȚĂ A PIEȚEI MUNCII... 3

I.- ANALIZA FACTORILOR DE INFLUENȚĂ A PIEȚEI MUNCII... 3 CUPRINS I.- ANALIZA FACTORILOR DE INFLUENȚĂ A PIEȚEI MUNCII... 3 1.1. Factori macroeconomici... 4 1.2. Evoluții demografice... 25 1.3. Mișcarea migratorie a populației... 35 II. ANALIZA SITUAȚIEI ÎNTREPRINDERILOR

More information

Asistenţă Socială / Social Assistance

Asistenţă Socială / Social Assistance Asistenţă Socială / Social Assistance Evoluţii în domeniul asistenţei sociale... 4 1. Alocaţii, ajutoare, indemnizaţii, subvenţii, investiţii.. 44 Allowances, benefits, indemnities, subventions, investments

More information

UN SISTEM SANITAR CENTRAT PE NEVOILE CETĂŢEANULUI. Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru analiza şi elaborarea

UN SISTEM SANITAR CENTRAT PE NEVOILE CETĂŢEANULUI. Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru analiza şi elaborarea UN SISTEM SANITAR CENTRAT PE NEVOILE CETĂŢEANULUI Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniul sănătăţii publice din România Bucureşti, 28 COMISIA PREZIDENŢIALĂ

More information

Olimpiad«Estonia, 2003

Olimpiad«Estonia, 2003 Problema s«pt«m nii 128 a) Dintr-o tabl«p«trat«(2n + 1) (2n + 1) se ndep«rteaz«p«tr«telul din centru. Pentru ce valori ale lui n se poate pava suprafata r«mas«cu dale L precum cele din figura de mai jos?

More information

C1.1. Lucrari indexate ISI Web of Knowledge

C1.1. Lucrari indexate ISI Web of Knowledge C.. Lucrari indexate ISI Web of Knowledge Lista lucrarilor publicate in reviste cu factor de impact calculat si scorul relativ de influenta cumulat lucrarii Tipul lucrarii (e.g. articol) revistei revistei

More information

Legea aplicabilă contractelor transfrontaliere

Legea aplicabilă contractelor transfrontaliere Legea aplicabilă contractelor transfrontaliere Introducere În cazul contractelor încheiate între persoane fizice sau juridice care au reşedinţa obişnuită sau sediul în state diferite se pune întrebarea

More information

privind timpul de instruire

privind timpul de instruire Privire de ansamblu comparativă privind privind timpul de instruire în învățământul obligatoriu cu frecvență din Europa 2013/14 Raport Eurydice Educaţie şi Formare ANALIZĂ COMPARATIVĂ Introducere 3 Timpul

More information

PRIM - MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOŞ

PRIM - MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOŞ GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE pentru aprobarea Metodologiei de calcul şi stabilirea tarifului maxim per kilometru aferent abonamentului de transport prevăzut la alin. (3) al art. 84 din Legea educaţiei naţionale

More information

COMUNICAȚII INFORMATIZARE

COMUNICAȚII INFORMATIZARE COMUNICAȚII INFORMATIZARE 120 Migrare servicii telefonie la Vodafone S-a asigurat suportul tehnic și s-a colaborat cu echipele Vodafone la portarea numerelor UPT și migrarea infrastructuri: 1200 linii

More information

ERADICAREA SĂRĂCIEI EDUCAȚIONALE ȘI MATERIALE ÎN RÂNDUL COPIILOR DIN EUROPA

ERADICAREA SĂRĂCIEI EDUCAȚIONALE ȘI MATERIALE ÎN RÂNDUL COPIILOR DIN EUROPA ERADICAREA SĂRĂCIEI EDUCAȚIONALE ȘI MATERIALE ÎN RÂNDUL COPIILOR DIN EUROPA Salvați Copiii este cea mai mare organizație independentă pentru protecția drepturilor copilului din lume. Activăm în aproape

More information

MS POWER POINT. s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila

MS POWER POINT. s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila MS POWER POINT s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila chirila@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/~chirila Pornire PowerPoint Pentru accesarea programului PowerPoint se parcurg următorii paşi: Clic pe butonul de

More information

REVISTA NAŢIONALĂ DE INFORMATICĂ APLICATĂ INFO-PRACTIC

REVISTA NAŢIONALĂ DE INFORMATICĂ APLICATĂ INFO-PRACTIC REVISTA NAŢIONALĂ DE INFORMATICĂ APLICATĂ INFO-PRACTIC Anul II Nr. 7 aprilie 2013 ISSN 2285 6560 Referent ştiinţific Lector univ. dr. Claudiu Ionuţ Popîrlan Facultatea de Ştiinţe Exacte Universitatea din

More information

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI S I N T E Z A

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI S I N T E Z A CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI S I N T E Z A rapoartelor de audit financiar asupra contului de execuție a bugetului Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate pentru anul 2015 la CASA NAȚIONALĂ

More information

Eficiența energetică în industria românească

Eficiența energetică în industria românească Eficiența energetică în industria românească Creșterea EFICIENȚEI ENERGETICE în procesul de ardere prin utilizarea de aparate de analiză a gazelor de ardere București, 22.09.2015 Karsten Lempa Key Account

More information

Zona de siguranţă Provocările Copilului 7 miliarde

Zona de siguranţă Provocările Copilului 7 miliarde Zona de siguranţă Provocările Copilului 7 miliarde mai 2012 Realitatea de astăzi şi imaginea viitorului din ce în ce mai mulţi şi cu vârste mai înaintate La sfârşitul anului 2011, în luna octombrie, s-a

More information

FACTORI DETERMINANŢI AI STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI. EVIDENŢE EMPIRICE

FACTORI DETERMINANŢI AI STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI. EVIDENŢE EMPIRICE ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI VIORELA-LIGIA VĂIDEAN FACTORI DETERMINANŢI AI STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI. EVIDENŢE EMPIRICE Colecţia Cercetare avansată postdoctorală în ştiinţe economice

More information

Numărul lucrătorilor mediaţi pe regiuni de dezvoltare,

Numărul lucrătorilor mediaţi pe regiuni de dezvoltare, ANEEvoluţii în domeniul migraţiei forţei de muncă, în anul 2007 Complexitatea fenomenului migraţiei forţei de muncă în spaţiul european s-a dezvoltat în jurul a trei teme relevante: gestionarea migraţiei

More information

Impozitul pe venit în context internațional. Inegalitatea veniturilor

Impozitul pe venit în context internațional. Inegalitatea veniturilor Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE WP nr. 4/2016 Impozitul pe venit în context internațional. Inegalitatea veniturilor Scripcar Mădălina Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse

More information

Cercetare, dezvoltare și inovare. Stimulentele fiscale și creșterea economică în România

Cercetare, dezvoltare și inovare. Stimulentele fiscale și creșterea economică în România Cercetare, dezvoltare și inovare Stimulentele fiscale și creșterea economică în România 1 cuprins 1 2 Importanța activităților de CDI în economie România în contextul CDI la nivel european 4 5 7 Introducere

More information

O analiză de actualitate a evoluţiilor şi structurilor pe piaţa muncii în Uniunea Europeană în corelaţie cu cerinţele flexicurităţii pieţei muncii

O analiză de actualitate a evoluţiilor şi structurilor pe piaţa muncii în Uniunea Europeană în corelaţie cu cerinţele flexicurităţii pieţei muncii Economie teoretică şi aplicată Volumul XIX (2012), No. 3(568), pp. 76-95 O analiză de actualitate a evoluţiilor şi structurilor pe piaţa muncii în Uniunea Europeană în corelaţie cu cerinţele flexicurităţii

More information

Evaluarea competitivităţii regionale -abordări teoretice şi practice

Evaluarea competitivităţii regionale -abordări teoretice şi practice Evaluarea competitivităţii regionale -abordări teoretice şi practice Autori: Muşat Ioana Dumitru-Vlădulescu Cristian- Marius Academia de Studii Economice din Bucureşti Facultatea de Economie Agroalimentară

More information

Modelul anglo-saxon al ocupării în contextul economic actual. Cazul Marii Britanii

Modelul anglo-saxon al ocupării în contextul economic actual. Cazul Marii Britanii Economie teoretică şi aplicată Volumul XIX (2012), No. 11(576), pp. 43-58 Modelul anglo-saxon al ocupării în contextul economic actual. Cazul Marii Britanii Mirela Ionela ACELEANU Academia de Studii Economice

More information

Evoluţii în domeniul asistenţei sociale în anul 2010

Evoluţii în domeniul asistenţei sociale în anul 2010 Evoluţii în domeniul asistenţei sociale în anul 2010 Asistenţa socială, componentă a sistemului naţional de protecţie socială, cuprinde serviciile sociale şi prestaţiile sociale acordate în vederea dezvoltării

More information

Who Reads and Who Follows? What analytics tell us about the audience of academic blogging Chris Prosser Politics in

Who Reads and Who Follows? What analytics tell us about the audience of academic blogging Chris Prosser Politics in Who Reads and Who Follows? What analytics tell us about the audience of academic blogging Chris Prosser Politics in Spires @caprosser 1 What do we want to know about the audience for academic blogging?

More information

INOVAŢIA SOCIALĂ ÎN SERVICIILE DE SĂNĂTATE

INOVAŢIA SOCIALĂ ÎN SERVICIILE DE SĂNĂTATE INOVAŢIA SOCIALĂ ÎN SERVICIILE DE SĂNĂTATE CRISTINA TOMESCU Articolul de faţă analizează modul de implicare al inovaţiei sociale în serviciile de sănătate. Inovaţia a fost folosită în deceniile postbelice

More information

Table of Contents Executive Summary 29

Table of Contents Executive Summary 29 Contents Table of Contents Executive Summary 29 Section 1: Introduction 33 Section 2: World 37 2.1.1. Main consumers 37 2.1.2. Main producers 2015 and 2016 39 2.1.3. Main importers 2015 and 2016 40 2.1.4.

More information

Drepturile dumneavoastră de securitate socială. în Norvegia

Drepturile dumneavoastră de securitate socială. în Norvegia Drepturile dumneavoastră de securitate socială în Norvegia Informaţiile conţinute în prezentul ghid au fost compilate şi actualizate în strânsă colaborare cu corespondenţii naţionali ai Sistemului de informare

More information

Q Studiul Manpower. privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă România. Raportul Studiului Manpower

Q Studiul Manpower. privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă România. Raportul Studiului Manpower Studiul Manpower Q3 28 privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă România Raportul Studiului Manpower Studiul Manpower privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă România Cuprins Q3/8 Perspectivele

More information

Evoluţii în domeniul asistenţei sociale în anul 2011

Evoluţii în domeniul asistenţei sociale în anul 2011 Evoluţii în domeniul asistenţei sociale în anul 2011 Asistenţa socială, componentă a sistemului naţional de protecţie socială, cuprinde serviciile sociale şi prestaţiile sociale acordate în vederea dezvoltării

More information

Reţele Neuronale Artificiale în MATLAB

Reţele Neuronale Artificiale în MATLAB Reţele Neuronale Artificiale în MATLAB Programul MATLAB dispune de o colecţie de funcţii şi interfeţe grafice, destinate lucrului cu Reţele Neuronale Artificiale, grupate sub numele de Neural Network Toolbox.

More information

ROMÂNIA ŞI CALITATEA VIEŢII ÎN EUROPA

ROMÂNIA ŞI CALITATEA VIEŢII ÎN EUROPA COMENTARII ROMÂNIA ŞI CALITATEA VIEŢII ÎN EUROPA IOAN MĂRGINEAN Într-un număr anterior al revistei Calitatea vieţii (3 4 din 2003) am prezentat elementele programului de cercetare şi monitorizare a calităţii

More information

RAPORTUL SG ASSET MANAGEMENT- BRD SAI PRIVIND ADMINISTRAREA FONDULUI DESCHIS DE INVESTITII SIMFONIA 1 la data de 30 iunie 2006

RAPORTUL SG ASSET MANAGEMENT- BRD SAI PRIVIND ADMINISTRAREA FONDULUI DESCHIS DE INVESTITII SIMFONIA 1 la data de 30 iunie 2006 RAPORTUL SG ASSET MANAGEMENT- BRD SAI PRIVIND ADMINISTRAREA FONDULUI DESCHIS DE INVESTITII SIMFONIA 1 la data de 30 iunie 2006 Fondul SIMFONIA 1, fond deschis de investitii, este autorizat de CNVM prin

More information

Parlamentul României adoptă prezenta lege. CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Parlamentul României adoptă prezenta lege. CAPITOLUL I Dispoziţii generale Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010 Parlamentul României adoptă prezenta lege.

More information

Având în vedere: - Referatul de aprobare al Direcţiei Generale Relaţii Contractuale a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr... din...

Având în vedere: - Referatul de aprobare al Direcţiei Generale Relaţii Contractuale a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr... din... CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE CABINET PREŞEDINTE ORDIN Nr. 5/9.04.013 pentru aprobarea documentelor justificative privind raportarea activităţii realizate de către furnizorii de servicii medicale

More information

WOODWORKING TECHNOLOGY IN EUROPE: HIGHLIGHTS European Federation of Woodworking Technology Manufacturers

WOODWORKING TECHNOLOGY IN EUROPE: HIGHLIGHTS European Federation of Woodworking Technology Manufacturers European Federation of Woodworking Technology Manufacturers ADVANCED ECONOMIES - GDP % GROWTH RATE 2017 8,0 7,0 6,0 5,0 4,0 3,0 2,0 1,0 0,0 Ireland Malta Slovenia Estonia Latvia Czech Republic Cyprus

More information

Studiu tematic privind măsurile politice referitoare la sărăcia în rândul copiilor

Studiu tematic privind măsurile politice referitoare la sărăcia în rândul copiilor Procesul UE de incluziune socială și protecţie socială Constatările studiilor politice 10 Studiu tematic privind măsurile politice referitoare la sărăcia în rândul copiilor ISSN 1830-5423 În Uniunea Europeană

More information

Anexa 1-a Casa de asigurări de sănătate Localitate... Medic de familie... I. LISTA PERSOANELOR ASIGURATE BENEFICIARE ALE PACHETULUI DE SERVICII

Anexa 1-a Casa de asigurări de sănătate Localitate... Medic de familie... I. LISTA PERSOANELOR ASIGURATE BENEFICIARE ALE PACHETULUI DE SERVICII Anexa 1-a Casa de asigurări de sănătate... Furnizorul de servicii medicale Reprezentantul legal al furnizorului...... Localitate... Medic de familie... Judeţ... (nume prenume) CNP medic de familie... I.

More information

ISBN-13:

ISBN-13: Regresii liniare 2.Liniarizarea expresiilor neliniare (Steven C. Chapra, Applied Numerical Methods with MATLAB for Engineers and Scientists, 3rd ed, ISBN-13:978-0-07-340110-2 ) Există cazuri în care aproximarea

More information

SINTEZA RAPORT AUDIT PERFORMANȚĂ

SINTEZA RAPORT AUDIT PERFORMANȚĂ SINTEZA RAPORT AUDIT PERFORMANȚĂ Din auditul performanţei cu tema Evaluarea vulnerabilităţilor şi sustenabilităţii datoriei publice s au desprins, în principal, următoarele constatări, concluzii și recomandări:

More information

FLIGHT REFUND BY ACCENT TRAVEL & EVENTS

FLIGHT REFUND BY ACCENT TRAVEL & EVENTS FLIGHT REFUND BY ACCENT TRAVEL & EVENTS FLUXURI FLUXURI OPERATIONALE OPERATIONALE SI SI BENEFICII BENEFICII COLABORARE COLABORARE BENEFICIU GRATUIT ȘI RETROACTIV * Accent Travel & Events partener exclusiv

More information

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTERE"IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTEREIN VITRO LA PLANTE FURAJERE INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTERE"IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE T.Simplăceanu, C.Bindea, Dorina Brătfălean*, St.Popescu, D.Pamfil Institutul Naţional de Cercetere-Dezvoltare pentru

More information

RATA DE ABSOLVIRE A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI TERȚIAR

RATA DE ABSOLVIRE A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI TERȚIAR SEMESTRUL EUROPEAN FIȘĂ TEMATICĂ RATA DE ABSOLVIRE A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI TERȚIAR 1. INTRODUCERE În vederea unei creșteri durabile și favorabile incluziunii este important să existe un număr mai mare de absolvenți

More information