Capitalismul în mentalităţile românilor

Transcription

1 FUNDAŢIA HORIA RUSU Str. Popa Savu Nr. 44, Sector, Bucureşti Mobil: Tel./Fax: Capitalismul în mentalităţile românilor Studiu privind percepţia şi asumarea valorilor capitaliste în România THE GALLUP ORGANIZATION ROMANIA

2 Metodologia cercetării Sondaj reprezentativ la nivel naţional Volumul eşantionului: 050 persoane de ani şi peste Tipul eşantionului: eşantion probabilist, stratificat, bi-stadial Criterii de stratificare: arii culturale grupate pe provincii istorice, mediul rezidenţial (urban-rural) şi mărimea localităţilor urbane (4 tipuri) Eşantionare: selecţie probabilistă a punctelor de eşantionare 0 străzi din 2 de localităţi. Selecţia gospodăriilor a fost realizată prin metoda drumului aleator, iar pentru selecţia persoanelor a fost utilizată metoda Kish. Reprezentativitate: eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României, cu o eroare tolerată de ± 3 % la o probabilitate de garantare a rezultatelor de 5%. Validare: eşantionul a fost validat pe baza datelor INS şi a Recensământului populaţiei din Interviurile s-au desfăşurat la domiciliul subiecţilor. În afară de erorile de eşantionare, modul de formulare a întrebărilor şi dificultăţile practice de culegere a datelor de pe teren pot introduce alte erori care să afecteze rezultatele sondajului. Ancheta de teren: 7-22 decembrie Sondaj pe parlamentari Eşantionul proiectat a fost de 00 de parlamentari. În cadrul acestui studiu au fost contactaţi aproximativ 250 de parlamentari. Eşantionul final pe baza căruia sunt prezentate rezultatele a avut un volum de 77 de parlamentari. Cea mai mare parte a chestionarelor au fost auto-completate de către parlamentari. Eşantionul a fost proiectat ca unul probabilist, stratificat cu alocare proporţională cu mărimea stratului. Criteriile de stratificare au fost camera parlamentului şi grupul parlamentar. Rata de participare a fost de 30%, cu diferenţe mari între grupurile parlamentare precum şi între cele două camere. De exemplu, nici unul dintre parlamentarii Partidului Conservator selectaţi în eşantion nu a participat în acest sondaj. Cu toate acestea, în eşantion sunt uşor suprareprezentaţi parlamentarii coaliţiei aflată la putere. Sondajul a fost realizat în perioada decembrie 2005 martie 2005

3 Contextul general

4 Credeţi că în ţara noastră lucrurile merg într-o direcţie bună sau într-o direcţie greşită? NŞ/NR 0% direcţia es te bună 34% direcţia este greşită 56% Cât de mulţumit(ă) sunteţi în general de felul în care trăiţi? destul de mulţumit 25% foarte mulţumit % NŞ/NR 0,5% deloc mulţumit 26% nu prea mulţumit 4%

5 Cum este viaţa dvs. în prezent comparativ cu cea de acum un an? mai proastă 35% mult mai proastă 7% NŞ / NR % mult mai bună % mai bună 6% aproximativ la fel 40% Cum credeţi că veţi trăi peste un an? mai prost 25% mult mai prost 7% NŞ / NR 3% mult mai bine % mai bine 24% aproximativ la fel 30%

6 Dumneavoastră credeţi că se poate avea încredere în cei mai mulţi dintre oameni? Da 30% Nu 62% NŞ/NR % Cât de des...? zilnic sau aproape zilnic de 3-4 ori pe sãptãmânã -2 ori pe sãptãmânã mai rar decât sãptãmânal deloc...citiţi ziarele ascultaţi radio citiţi cărţi vă uitaţi la televizor

7 Aveţi relaţii / cunoştinţe pe care vă puteţi baza... în caz de boală pentru consultaţie, în caz de tratament, boală intervenţie chirurgicală 74 NU DA 25 la primărie 6 3 în străinătate 7 2 la poliţie 0 în obţinerea unui loc de muncă la tribunal, notar, avocat în obţinerea unui credit 2 6 în lumea afacerilor 3 6 la instituţiile judeţene (prefectură, la instituţiile consiliu jud judeţean) 4 4 Dif erenţele până la 00% reprezintă NR NU DA Dvs. aţi călătorit în străinătate? Dvs. aţi lucrat în străinătate pentru un timp? 2 7 Dar altcineva din gospodărie, a lucrat în străinătate pentru un timp? 2 7 Aveţi rude apropiate stabilite definitiv în străinătate? Dif erenţele până la 00% reprezintă NR

8 Existã cineva în gospodãria dumneavoastrã care este asociat(ã) sau are în proprietate o întreprindere particularã sau o afacere? În următorul an aveţi intenţia să porniţi o afacere proprie? NR 0,3% NR,% Da 0% Da % Nu 0% Nu % Care este cel mai important motiv pentru care nu vă deschideţi o afacere proprie? Nu am bani 67 % Nu mă pricep la afaceri Nu mă pricep la legi Nu ştiu cum ar trebui să încep 3 Alt motiv NŞ/NR 2

9 Valori

10 În general, în viaţa de zi cu zi, preferaţi... Ce este obişnuit 65 3 Ce este nou Să planificaţi modul de cheltuire a banilor Să îi cheltuiţi fără nici un plan Dif erenţele până la 00% reprezintă NŞ/NR În ce măsură credeţi că... În foarte mică În mică În mare În foarte mare NŞ/NR măsură măsură măsură măsură E mai bine să ai un salariu mic dar sigur, decât unul mare dar nesigur % 5 În viaţă omul e bine să se călăuzească după obişnuinţă

11 Acum, am dori să ne spuneţi părerea dvs. privind următoarele afirmaţii folosind scala de 0 puncte. = Oamenii ar trebui să fie mai precauţi înainte de a face schimbări importante 0 = Niciodată nu vei realiza ceva important în viaţă dacă nu acţionezi cu îndrăzneală % 2% % % % 5% 6% 7% % 0% 6% NŞ/NR sub 34 de ani de ani 2 2 peste 55 de ani 22 6 cel mult şcoală generală studii medii 6 3 studii superioare RON/persoană RON/pers. peste 400 RON/pers. 5 Transilvania Moldova 4 2 Muntenia (fără Bucureşti) 20 2 Bucureşti Oraşe cu mii locuitori 6 Oraşe sub 00 mii locuitori 7 0 Mediu rural

12 Acum, am dori să ne spuneţi părerea dvs. privind următoarele afirmaţii folosind scala de 0 puncte. = Fiecare individ ar trebui să îşi asume mai multă responsabilitate pentru propria bunăstare 0 = Statul ar trebui să îşi asume mai multă responsabilitate pentru bunăstarea fiecăruia % 2% 3% 4% % 6% 7% 4% 7% % 3% NŞ/NR sub 34 de ani de ani peste 55 de ani cel mult şcoală generală 3 4 studii medii 22 2 studii superioare RON/persoană RON/pers. 2 peste 400 RON/pers Transilvania 20 5 Moldova 2 3 Muntenia (fără Bucureşti) 4 2 Bucureşti 3 3 Oraşe cu mii locuitori 24 4 Oraşe sub 00 mii locuitori Mediu rural

13 Acum, am dori să ne spuneţi părerea dvs. privind următoarele afirmaţii folosind scala de 0 puncte. = Diferenţele între veniturile oamenilor ar trebui să fie mai mici 26% 0 = Diferenţele între venituri ar trebui să fie mai mari pentru a încuraja efortul individual 3% 2% % % 4% 4% 6% 5% 7% 3% NŞ/NR sub 34 de ani de ani 2 7 peste 55 de ani cel mult şcoală generală 2 7 studii medii 23 7 studii superioare RON/persoană RON/pers peste 400 RON/pers Transilvania Moldova 2 Muntenia (fără Bucureşti) Bucureşti 20 4 Oraşe cu mii locuitori 27 0 Oraşe sub 00 mii locuitori Mediu rural

14 Acum, am dori să ne spuneţi părerea dvs. privind următoarele afirmaţii folosind scala de 0 puncte. = Proprietatea privată ar trebui să se extindă şi să se dezvolte 0 = Proprietatea de stat ar trebui să se extindă şi să se dezvolte % 2% % % 2% 3% 3% 6% 7% 3% % NŞ/NR sub 34 de ani de ani peste 55 de ani cel mult şcoală generală studii medii 24 0 studii superioare RON/persoană RON/pers. 0 peste 400 RON/pers Transilvania Moldova 20 2 Muntenia (fără Bucureşti) 6 2 Bucureşti 7 7 Oraşe cu mii locuitori Oraşe sub 00 mii locuitori 23 2 Mediu rural

15 Acum, am dori să ne spuneţi părerea dvs. privind următoarele afirmaţii folosind scala de 0 puncte. = Oamenii pot să se îmbogăţească doar pe seama altora 0 = Bunăstarea poate creşte pentru toţi 3% 7% % % % 5% 0% 0% 0% 3% 6% NŞ/NR sub 34 de ani de ani 5 3 peste 55 de ani cel mult şcoală generală 4 2 studii medii 3 5 studii superioare RON/persoană RON/pers. 7 peste 400 RON/pers. 3 7 Transilvania Moldova 0 6 Muntenia (fără Bucureşti) 7 5 Bucureşti 2 7 Oraşe cu mii locuitori Oraşe sub 00 mii locuitori Mediu rural

16 Acum, am dori să ne spuneţi părerea dvs. privind următoarele afirmaţii folosind scala de 0 puncte. = Pe termen lung, munca aduce de regulă o viaţă mai bună 27% 0 = Munca nu aduce de regulă succesul, acesta este mai mult o chestiune de noroc şi relaţii 7% % % % 3% 5% 7% 4% 6% 4% NŞ/NR sub 34 de ani de ani 2 peste 55 de ani cel mult şcoală generală 23 7 studii medii 2 7 studii superioare RON/persoană RON/pers peste 400 RON/pers Transilvania Moldova Muntenia (fără Bucureşti) 22 Bucureşti 23 5 Oraşe cu mii locuitori 2 6 Oraşe sub 00 mii locuitori Mediu rural

17 În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii... În foarte mică În mică În mare În foarte mare NŞ/NR măsură măsură măsură măsură Nu merită niciodată să rişti ca să porneşti o afacere % 4 Doar cei care pornesc o afacere se simt cu adevărat împliniţi Este important să ai o carieră, dar mai bine e să fii propriul tău patron Este mai bine să ai mai puţini bani, decât să rişti să pierzi într-o afacere Care dintre cele două afirmaţii de mai jos este mai apropiată de propria dvs. opinie? Atât libertatea cât şi egalitatea sunt importante. Dacă ar fi însă să aleg... Aş considera egalitatea mai importantă: nimeni nu trebuie privilegiat, dif. dintre clasele sociale să nu fie prea mari. 42% NŞ 7% NR 2% Aş considera libertatea mai importantă, în sensul că fiecare să poată trăi liber şi să se poată afirma fără restricţie. 4%

18 În general, credeţi că ar trebui să fie sau nu responsabilitatea Guvernului să Cu siguranţă Probabil Probabil Cu siguranţă nu ar trebui nu ar trebui ar trebui ar trebui să asigure un loc de muncă pentru toţi care doresc să muncească %...să ţină preţurile sub control să asigure servicii de sănătate pentru cei bolnavi 6...să asigure un standard decent de viaţă pentru cei în vârstă 0...să acorde sprijinul financiar necesar industriei pentru a creşte să asigure un standard decent de viaţă pentru şomeri să reducă diferenţele de venit dintre bogaţi şi săraci să ofere sprijin financiar studenţilor din familiile cu venituri mici să asigure o locuinţă decentă pentru cei care nu îşi permit una să impună legi stricte care să limiteze răul făcut de industrie mediului Dif erenţele până la 00% reprezintă NŞ/NR

19 Când trebuie luată o decizie într-o întreprindere... Nu pot aprecia % deciziile importante ar trebui lăsate în seama conducerii 22% muncitorii ar trebui să aibă un cuvânt mai important de spus decât în prezent 67% sub 34 de ani de ani peste 55 de ani cel mult şcoală generală 6 2 studii medii 2 7 studii superioare RON/persoană RON/pers peste 400 RON/pers Transilvania 2 60 Moldova 76 6 Muntenia (fără Bucureşti) Bucureşti Oraşe cu mii locuitori Oraşe sub 00 mii locuitori Mediu rural

20 Sistemul economic bazat pe profit... Nu pot aprecia 24% scoate ce e mai rău din oameni % îi învaţă pe oameni valoarea muncii susţinute şi a succesului 57% sub 34 de ani de ani 63 peste 55 de ani 4 33 cel mult şcoală generală 4 32 studii medii studii superioare RON/persoană RON/pers peste 400 RON/pers Transilvania Moldova Muntenia (fără Bucureşti) Bucureşti 66 6 Oraşe cu mii locuitori Oraşe sub 00 mii locuitori Mediu rural

21 Sectorul privat în economie... Nu pot aprecia 23% este în general un sistem corect şi eficient 4% cel mai adesea duce la crize economice şi sărăcie 36% sub 34 de ani de ani peste 55 de ani cel mult şcoală generală studii medii studii superioare RON/persoană RON/pers peste 400 RON/pers Transilvania Moldova Muntenia (fără Bucureşti) Bucureşti Oraşe cu mii locuitori Oraşe sub 00 mii locuitori 3 45 Mediu rural

22 Dacă sectorul privat din economie ar dispărea... Nu pot aprecia 20% cei mai mulţi oameni ar continua să muncească cu perseverenţă oricum 45% foarte puţini oameni ar mai munci cu perseverenţă 35% sub 34 de ani de ani peste 55 de ani cel mult şcoală generală studii medii studii superioare RON/persoană RON/pers peste 400 RON/pers Transilvania Moldova Muntenia (fără Bucureşti) Bucureşti Oraşe cu mii locuitori 3 54 Oraşe sub 00 mii locuitori Mediu rural

23 Săracii sunt săraci pentru că... Nu pot aprecia % nu se străduiesc suficient ca să progreseze 2% bogaţii şi cei care au putere îi ţin în sărăcie 60% sub 34 de ani de ani 6 2 peste 55 de ani 6 27 cel mult şcoală generală studii medii studii superioare RON/persoană RON/pers peste 400 RON/pers Transilvania Moldova 6 2 Muntenia (fără Bucureşti) Bucureşti Oraşe cu mii locuitori Oraşe sub 00 mii locuitori Mediu rural

24 Muncitorii necalificaţi (cum ar fi gunoierii, menajerele etc.) de obicei câştigă salarii... Nu pot aprecia 0% mult prea mici pentru munca murdară pe care o fac 6% relativ corecte ţinând cont de calificarea necesară pentru respectiva slujbă 2% sub 34 de ani de ani 75 6 peste 55 de ani cel mult şcoală generală studii medii studii superioare RON/persoană RON/pers. 7 0 peste 400 RON/pers Transilvania Moldova Muntenia (fără Bucureşti) 76 4 Bucureşti Oraşe cu mii locuitori 7 2 Oraşe sub 00 mii locuitori Mediu rural

25 Muncitorii şi conducerea unei întreprinderi în general... Nu pot aprecia 23% au interese opuse şi sunt duşmani naturali 33% au aceleaşi interese pe termen lung 44% sub 34 de ani de ani 5 30 peste 55 de ani cel mult şcoală generală studii medii studii superioare RON/persoană RON/pers peste 400 RON/pers Transilvania Moldova Muntenia (fără Bucureşti) Bucureşti Oraşe cu mii locuitori Oraşe sub 00 mii locuitori Mediu rural

26 În cele mai multe cazuri te poţi îmbogăţi doar dacă... Nu pot aprecia % ai calităţi şi munceşti cu perseverenţă 35% ai noroc şi dai o lovitură 57% sub 34 de ani de ani peste 55 de ani cel mult şcoală generală 60 3 studii medii studii superioare RON/persoană RON/pers peste 400 RON/pers Transilvania Moldova Muntenia (fără Bucureşti) 63 2 Bucureşti Oraşe cu mii locuitori Oraşe sub 00 mii locuitori Mediu rural

27 Sindicatele... au nevoie de putere pentru a apăra interesele lucrătorilor 65% Nu pot aprecia % au prea multă influenţă asupra modului în care merg lucrurile în ţară 6% sub 34 de ani de ani peste 55 de ani cel mult şcoală generală studii medii studii superioare RON/persoană RON/pers peste 400 RON/pers Transilvania Moldova 66 6 Muntenia (fără Bucureşti) Bucureşti Oraşe cu mii locuitori 7 2 Oraşe sub 00 mii locuitori Mediu rural

28 Salariul unei persoane ar trebui să depindă de... Nu pot aprecia 4% cât are nevoie pentru a trăi decent 3% importanţa muncii sale 57% sub 34 de ani de ani peste 55 de ani cel mult şcoală generală studii medii studii superioare RON/persoană RON/pers peste 400 RON/pers Transilvania Moldova Muntenia (fără Bucureşti) Bucureşti Oraşe cu mii locuitori Oraşe sub 00 mii locuitori Mediu rural

29 Într-un sistem economic corect... Nu pot aprecia % toţi oamenii ar câştiga aproximativ la fel de mulţi bani 26% cei cu mai multe calităţi ar câştiga mai mulţi bani 63% sub 34 de ani de ani peste 55 de ani cel mult şcoală generală studii medii studii superioare RON/persoană RON/pers peste 400 RON/pers Transilvania Moldova Muntenia (fără Bucureşti) Bucureşti Oraşe cu mii locuitori Oraşe sub 00 mii locuitori Mediu rural

30 Proprietatea de stat asupra sectoarelor strategice din economie este... o idee bună 66% Nu pot aprecia 22% o idee proastă 2% sub 34 de ani de ani 4 67 peste 55 de ani cel mult şcoală generală 63 2 studii medii 6 67 studii superioare RON/persoană RON/pers peste 400 RON/pers Transilvania 5 66 Moldova Muntenia (fără Bucureşti) 60 3 Bucureşti Oraşe cu mii locuitori Oraşe sub 00 mii locuitori Mediu rural

31 Proprietatea privată... adesea face mai mult rău decât bine oamenilor 23% Nu pot aprecia 20% este la fel de importantă ca şi libertatea într-o societate bună 57% sub 34 de ani de ani peste 55 de ani cel mult şcoală generală studii medii studii superioare RON/persoană RON/pers peste 400 RON/pers Transilvania 2 60 Moldova Muntenia (fără Bucureşti) Bucureşti Oraşe cu mii locuitori Oraşe sub 00 mii locuitori 2 6 Mediu rural

32 Utilizarea grevelor pentru a obţine măriri de salarii... Nu pot aprecia 2% aproape niciodată nu este justificată 2% este adesea necesară 76% sub 34 de ani de ani 0 peste 55 de ani cel mult şcoală generală studii medii studii superioare RON/persoană RON/pers. 7 3 peste 400 RON/pers. 7 3 Transilvania Moldova Muntenia (fără Bucureşti) Bucureşti Oraşe cu mii locuitori Oraşe sub 00 mii locuitori Mediu rural

33 Muncitorii din ţara asta... Nu pot aprecia 6% nu câştigă o parte corectă din ceea ce produc 7% de obicei câştigă atât cât merită 5% sub 34 de ani de ani peste 55 de ani 4 7 cel mult şcoală generală studii medii studii superioare RON/persoană RON/pers peste 400 RON/pers Transilvania 6 76 Moldova Muntenia (fără Bucureşti) Bucureşti Oraşe cu mii locuitori Oraşe sub 00 mii locuitori 5 7 Mediu rural

34 Sistemul economic bazat pe liberă iniţiativă... Nu pot aprecia 25% supravieţui eşte ţinându-i pe săraci în sărăcie 4% dă tuturor o şansă corectă 34% sub 34 de ani de ani peste 55 de ani cel mult şcoală generală studii medii studii superioare RON/persoană RON/pers peste 400 RON/pers Transilvania Moldova 42 3 Muntenia (fără Bucureşti) Bucureşti Oraşe cu mii locuitori Oraşe sub 00 mii locuitori Mediu rural

35 Competiţia, fie la şcoală, la locul de muncă sau în afaceri... Nu pot aprecia 5% duce la performanţe mai bune şi la dorinţa de a fi cel mai bun 75% este adesea distructivă 0% sub 34 de ani de ani 7 4 peste 55 de ani 70 cel mult şcoală generală 6 2 studii medii 7 0 studii superioare RON/persoană RON/pers. 7 3 peste 400 RON/pers. 7 2 Transilvania 74 5 Moldova 6 6 Muntenia (fără Bucureşti) Bucureşti Oraşe cu mii locuitori Oraşe sub 00 mii locuitori Mediu rural

36 Capitalism

37 Care este primul lucru care vă vine în minte când vă gândiţi la capitalism? Prosperitate/ nivel de trai ridicat Bani/ oameni bogaţi 5 2 Un singur răspuns % Libertate 5 Sărăcie 4 Un lucru rău 4 Inegalitate socială 3 Proprietatea privată 3 Un lucru bun 3 Democraţie 3 Exploatarea oamenilor 3 Economie de piaţă 2 Competiţie/ concurenţă 2 Societate nouă/ modernă/ dezvoltată 2 Alte răspunsuri 3 NŞ 30 NR

38 Ce fel de sentimente vă trezesc dvs. personal următoarele cuvinte...? Mai degrabă negative Mai degrabă pozitive Neutre Nu ştie capitalism % 6 liberalism creştin-democraţie social-democraţie 42 6 socialism comunism competiţie democraţie proprietate privată 3 65 economie de piaţă globalizare individualism 50 6 grupuri de interese 60 Dif erenţele până la 00% reprezintă NR

39 Ce fel de sentimente vă trezesc dvs. personal următoarele cuvinte...? Persoane cu cel mult şcoală generală Mai degrabă negative Mai degrabă pozitive Neutre Nu ştie capitalism % 6 4 liberalism creştin-democraţie social-democraţie socialism comunism competiţie democraţie 62 proprietate privată economie de piaţă globalizare individualism grupuri de interese Dif erenţele până la 00% reprezintă NR

40 Ce fel de sentimente vă trezesc dvs. personal următoarele cuvinte...? Persoane cu studii medii Mai degrabă negative Mai degrabă pozitive Neutre Nu ştie capitalism 2 52 % 6 liberalism creştin-democraţie social-democraţie socialism comunism 72 6 competiţie 74 democraţie proprietate privată economie de piaţă globalizare individualism grupuri de interese Dif erenţele până la 00% reprezintă NR

41 Ce fel de sentimente vă trezesc dvs. personal următoarele cuvinte...? Persoane cu studii superioare Mai degrabă negative Mai degrabă pozitive Neutre Nu ştie capitalism 4 7 % 0 2 liberalism creştin-democraţie social-democraţie socialism comunism 7 6 competiţie 2 7 democraţie 2 proprietate privată 3 2 economie de piaţă globalizare individualism grupuri de interese Dif erenţele până la 00% reprezintă NR

42 Ce înseamnă pentru dvs. personal capitalismul? Prosperitate/ nivel de trai ridicat Răspuns multiplu Libertate Un lucru rău Sărăcie Economie de piaţă Proprietatea privată Inegalitate socială Un lucru bun Democraţie Exploatarea oamenilor Speranţă/ şansă Afaceri/ Profituri Bani/ oameni bogati Viata grea/ scaderea nivelului de trai Munca Competitie/ Concurenta Societate noua/ moderna/ dezvoltata Libertate de exprimare % Alte răspunsuri 5 NŞ 32 NR 5

43 După părerea dvs. care este cel mai bun lucru care se întâmplă în societăţile capitaliste? Nivel de trai ridicat/ prosperitate Răspuns multiplu Libertate Concurenţa/ competiţia 5 % Libertatea de exprimare 3 Libera iniţiativă 3 Locuri de muncă/ siguranţa loc. muncă 3 Retribuire dupa muncă 2 Economie de piaţă 2 Venituri mai mari 2 Proprietatea privată 2 Şanse/ oportunităţi 2 Democraţie 2 Progresul 2 Alte răspunsuri 2 Nimic nu e bun 4 NŞ 4 NR 5 Dar care este cel mai rău lucru care se întâmplă în societăţile capitaliste? Sărăcia Răspuns multiplu Şomajul Corupţia 5 % Inegalitatea socială 5 Drogurile 3 Exploatarea omului 2 Venituri mici 2 Furturi/ hoţii 2 Ura/ răutatea oamenilor 2 Violenţa 2 Îmbogăţirile nejustificate 2 Rata criminalităţii 2 Legislaţia 2 Probleme ale economiei 2 Alte răspunsuri 2 NŞ 4 NR 5

44 După părerea dvs. care dintre următoarele lucruri sunt caracteristice unei societăţi capitaliste? Nu menţionează Menţionează NŞ proprietate privată economie de piaţă democraţie 67 2 competiţie liberă iniţiativă prosperitate stat de drept protecţie socială şomaj 70 0 corupţie inegalităţi sociale grupuri de interese conflicte sociale sărăcie exploatarea omului de către om Diferenţele până la 00% reprezintă NR

45 După părerea dvs. care dintre următoarele lucruri sunt caracteristice unei societăţi capitaliste? Venit pe persoană în cadrul gospodăriei de RON Nu menţionează Menţionează NŞ proprietate privată economie de piaţă 6 62 democraţie competiţie liberă iniţiativă prosperitate stat de drept protecţie socială 40 3 şomaj corupţie inegalităţi sociale 3 4 grupuri de interese 3 46 conflicte sociale sărăcie exploatarea omului de către om Diferenţele până la 00% reprezintă NR

46 După părerea dvs. care dintre următoarele lucruri sunt caracteristice unei societăţi capitaliste? Venit pe persoană în cadrul gospodăriei de RON Nu menţionează Menţionează NŞ proprietate privată economie de piaţă 4 74 democraţie 20 6 competiţie 6 0 liberă iniţiativă prosperitate stat de drept protecţie socială şomaj 73 7 corupţie inegalităţi sociale grupuri de interese conflicte sociale sărăcie 3 56 exploatarea omului de către om Diferenţele până la 00% reprezintă NR

47 După părerea dvs. care dintre următoarele lucruri sunt caracteristice unei societăţi capitaliste? Venit pe persoană în cadrul gospodăriei de peste 400 RON Nu menţionează Menţionează NŞ proprietate privată economie de piaţă 0 6 democraţie competiţie 0 6 liberă iniţiativă 5 2 prosperitate stat de drept protecţie socială şomaj corupţie inegalităţi sociale grupuri de interese conflicte sociale sărăcie exploatarea omului de către om Diferenţele până la 00% reprezintă NR

48 După părerea dvs. care dintre următoarele lucruri sunt caracteristice unei societăţi capitaliste? Persoane cu cel mult şcoală generală Nu menţionează Menţionează NŞ proprietate privată economie de piaţă 6 62 democraţie 63 7 competiţie liberă iniţiativă prosperitate stat de drept protecţie socială şomaj corupţie inegalităţi sociale grupuri de interese conflicte sociale sărăcie exploatarea omului de către om Diferenţele până la 00% reprezintă NR

49 După părerea dvs. care dintre următoarele lucruri sunt caracteristice unei societăţi capitaliste? Persoane cu studii medii Nu menţionează Menţionează NŞ proprietate privată 0 economie de piaţă 3 76 democraţie 70 competiţie 6 liberă iniţiativă 2 67 prosperitate stat de drept protecţie socială 3 46 şomaj 2 6 corupţie 2 5 inegalităţi sociale grupuri de interese conflicte sociale sărăcie 3 47 exploatarea omului de către om Diferenţele până la 00% reprezintă NR

50 După părerea dvs. care dintre următoarele lucruri sunt caracteristice unei societăţi capitaliste? Persoane cu studii superioare Nu menţionează Menţionează NŞ proprietate privată 0 6 economie de piaţă 5 democraţie 7 competiţie 2 5 liberă iniţiativă 77 prosperitate 2 74 stat de drept protecţie socială şomaj corupţie inegalităţi sociale 24 6 grupuri de interese conflicte sociale 3 6 sărăcie exploatarea omului de către om 5 35 Diferenţele până la 00% reprezintă NR

51 În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii? Dezacord Dezacord De acord Total Nici acord, NŞ/ total de acord nici dezacord NR Muncitorii au nevoie de sindicate puternice care să le protejeze condiţiile de muncă şi salariile % Patronii marilor companii se îmbogăţesc pe seama muncitorilor Există o lege pentru bogaţi şi una pentru săraci Unele sectoare ale economiei şi serviciile publice sunt prea importante pentru a fi lăsate în seama întreprinderilor private Principalele sectoare ale economiei şi serviciile publice ar trebui să fie în proprietatea statului Întreprinderile private sunt cea mai bună cale de a rezolva problemele economice ale României Sectoarele economiei de stat sunt rareori la fel de eficiente ca cele private Planificarea guvernamentală este esenţială pentru a proteja resursele economice ale României Cu cât guvernele intervin mai puţin, cu atât economia merge mai bine Mulţi dintre oamenii care primesc ajutoare sociale de la stat, chiar nu merită să le primească Protecţia socială îi face pe mulţi oameni mai puţin dornici de a avea grijă singuri de ei înşişi Cei mai mulţi dintre şomeri ar putea să-şi găsească de lucru dacă chiar şi-ar dori acest lucru

52 În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii? Persoane cu cel mult şcoală generală Dezacord Dezacord De acord Total Nici acord, NŞ/ total de acord nici dezacord NR Muncitorii au nevoie de sindicate puternice care să le protejeze condiţiile de muncă şi salariile 44 3 % Patronii marilor companii se îmbogăţesc pe seama muncitorilor Există o lege pentru bogaţi şi una pentru săraci Unele sectoare ale economiei şi serviciile publice sunt prea importante pentru a fi lăsate în seama întreprinderilor private Principalele sectoare ale economiei şi serviciile publice ar trebui să fie în proprietatea statului Întreprinderile private sunt cea mai bună cale de a rezolva problemele economice ale României Sectoarele economiei de stat sunt rareori la fel de eficiente ca cele private Planificarea guvernamentală este esenţială pentru a proteja resursele economice ale României Cu cât guvernele intervin mai puţin, cu atât economia merge mai bine Mulţi dintre oamenii care primesc ajutoare sociale de la stat, chiar nu merită să le primească Protecţia socială îi face pe mulţi oameni mai puţin dornici de a avea grijă singuri de ei înşişi Cei mai mulţi dintre şomeri ar putea să-şi găsească de lucru dacă chiar şi-ar dori acest lucru

53 În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii? Persoane cu studii medii Dezacord Dezacord De acord Total Nici acord, NŞ/ total de acord nici dezacord NR Muncitorii au nevoie de sindicate puternice care să le protejeze condiţiile de muncă şi salariile % Patronii marilor companii se îmbogăţesc pe seama muncitorilor Există o lege pentru bogaţi şi una pentru săraci Unele sectoare ale economiei şi serviciile publice sunt prea importante pentru a fi lăsate în seama întreprinderilor private Principalele sectoare ale economiei şi serviciile publice ar trebui să fie în proprietatea statului Întreprinderile private sunt cea mai bună cale de a rezolva problemele economice ale României Sectoarele economiei de stat sunt rareori la fel de eficiente ca cele private Planificarea guvernamentală este esenţială pentru a proteja resursele economice ale României Cu cât guvernele intervin mai puţin, cu atât economia merge mai bine Mulţi dintre oamenii care primesc ajutoare sociale de la stat, chiar nu merită să le primească Protecţia socială îi face pe mulţi oameni mai puţin dornici de a avea grijă singuri de ei înşişi Cei mai mulţi dintre şomeri ar putea să-şi găsească de lucru dacă chiar şi-ar dori acest lucru

54 În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii? Persoane cu studii superioare Dezacord Dezacord De acord Total Nici acord, NŞ/ total de acord nici dezacord NR Muncitorii au nevoie de sindicate puternice care să le protejeze condiţiile de muncă şi salariile % Patronii marilor companii se îmbogăţesc pe seama muncitorilor Există o lege pentru bogaţi şi una pentru săraci Unele sectoare ale economiei şi serviciile publice sunt prea importante pentru a fi lăsate în seama întreprinderilor private Principalele sectoare ale economiei şi serviciile publice ar trebui să fie în proprietatea statului Întreprinderile private sunt cea mai bună cale de a rezolva problemele economice ale României Sectoarele economiei de stat sunt rareori la fel de eficiente ca cele private Planificarea guvernamentală este esenţială pentru a proteja resursele economice ale României Cu cât guvernele intervin mai puţin, cu atât economia merge mai bine Mulţi dintre oamenii care primesc ajutoare sociale de la stat, chiar nu merită să le primească Protecţia socială îi face pe mulţi oameni mai puţin dornici de a avea grijă singuri de ei înşişi Cei mai mulţi dintre şomeri ar putea să-şi găsească de lucru dacă chiar şi-ar dori acest lucru

55 În materie de politică, oamenii vorbesc despre stânga şi dreapta. În general vorbind, unde v-aţi plasa pe scala de mai jos? 30% 5% 6% 3% 4% 4% % 4% 6% 4% 5% % NŞ NR Stânga Dreapta sub 34 de ani de ani 2 peste 55 de ani 0 36 cel mult şcoală generală 37 studii medii 27 studii superioare RON/persoană RON/pers. 3 peste 400 RON/pers. 2 Transilvania 7 2 Moldova 25 Muntenia (fără Bucureşti) 0 4 Bucureşti 6 2 Oraşe cu mii locuitori Oraşe sub 00 mii locuitori 4 30 Mediu rural

56 Oamenii se descriu uneori ca aparţinând clasei muncitoare, clasei de mijloc, celei de jos sau celei de sus. Dvs. unde spuneţi că v-aţi afla...? în clasa de sus 0.5% în partea de sus a clasei mijlocii 0% în partea de jos a clasei mijlocii 24% NŞ / NR 3% clasa de jos 30% clasa muncitoare 33% sub 34 de ani de ani peste 55 de ani cel mult şcoală generală studii medii studii superioare RON/persoană RON/pers peste 400 RON/pers Transilvania Moldova Muntenia (fără Bucureşti) Bucureşti Oraşe cu mii locuitori Oraşe sub 00 mii locuitori Mediu rural

57 Situaţia României

58 Cât de mulţumit sunteţi de democraţia din România? nici mulţumit, nici nemulţumit 37% mulţumit 6% foarte mulţumit 0,4% NŞ / NR 2% foarte nemulţumit 4% nemulţumit 3% Cât de mulţumit sunteţi de economia de piaţă din România? nici mulţumit, nici nemulţumit 35% mulţumit 2% foarte mulţumit 0,2% NŞ / NR 5% foarte nemulţumit 5% nemulţumit 33%

59 Iată câteva domenii în care Guvernul alocă bani de la buget. În care dintre acestea credeţi că guvernul ar trebui să cheltuiască mai mult sau puţin, ţinând cont că o creştere mare a cheltuielilor bugetare ar putea însemna o creştere a taxelor şi impozitelor? Mult mai Mai puţin Mai mult Mult mai La fel ca NŞ/ puţin mult în prezent NR Sănătate % 3 2 Pensii Agricultură Educaţie Cultură Mediu Apărare Administraţie publică Justiţie

60 Câtă încredere aveţi în...? Deloc Foarte Puţină Multă Foarte Nu cunosc NŞ/ puţină multă NR Băncile de stat % 7 4 Băncile private Întreprinderile de stat Întreprinderile mici şi mijlocii Întreprinderile cu capital privat româneşti Întreprinderile cu capital străin Sindicatele care deţin acţiuni în întreprinderi private Fonduri de investiţii mobiliare Fonduri de investiţii în afaceri

61 Care dintre partidele din România contribuie în opinia dvs. cel mai mult la promovarea capitalismului? PNL 23% PSD 3% PD % PC (ex- PUR) % PRM 4% NŞ/NR 24% Toate 5% Nici unul 6% alt partid % UDMR 3% PPCD % Spuneţi-mi vă rog numele unui politician român care consideraţi că este ataşat de valorile capitalismului şi le promovează. Călin Popescu Tăriceanu % Traian Băsescu Adrian Năstase 7 Theodor Stolojan 6 C. V. Tudor 3 Mircea Geoană 3 Ion Ţiriac 2 Alte menţiuni Nu există nici unul 4 NŞ 46 NR 2

62 În opinia dvs., după, România s-a îndreptat către capitalism sau spre un alt tip de societate? NŞ/NR 32% către capitalism 54% către altă societate 4% [Dacă alt tip] Care alt tip de societate? [% din cei care menţionează altă societate ] Haos/ Anarhie % Spre hotie 7 Societate fara viitor bun Spre nicaieri Spre saracie Capitalism salbatic / incipent Comunism Societate a intereselor Democratie Social- democratie Hibrid Economie de piata Alte răspunsuri 0 NŞ/NR 4

63 După părerea dvs. care dintre următoarele grupuri de persoane promovează dezvoltarea capitalismului din România? [% Menţionează ] oamenii de afaceri români investitorii străini % politicienii şi partidele statul român grupurile de interese româneşti clasa de mijloc din România toată populaţia 4 NŞ 22 NR 2 După părerea dvs., care dintre următoarele grupuri de persoane beneficiază în primul rând de pe urma dezvoltării capitalismului (economiei de piaţă) în România? Şi în al doilea rând? oamenii de afaceri români % politicienii şi partidele 2 grupurile de interese româneşti 20 investitorii străini 3 statul român 4 7 toată populaţia 23 clasa de mijloc din România 22 altcineva 0 În primul rând NŞ/NR 5 În al doilea rând

64 Cum credeţi că au reuşit majoritatea oamenilor care au făcut avere în România? Prin încălcarea legii 6% alt mijloc % NŞ / NR 5% muncă şi merit personal 7% noroc 7% relaţii % Dacă aţi câştiga o sumă mare de bani, să spunem EURO, ce aţi face cu cea mai mare parte a acestor bani? Altceva (donaţii) % NŞ/NR 4% I-aş investi într-o afacere 2% I-aş depune la bancă 4% I-aş cheltui pentru diverse nevoi (locuinţă, maşină, călătorii etc.) 45%

65 Rezultatele sondajului pe parlamentari

66 Credeţi că în ţara noastră lucrurile merg într-o direcţie bună sau într-o direcţie greşită? direcţia es te greşită 26% NŞ/NR 5% direcţia es te bună 6%

67 Cu care dintre următoarele afirmaţii tindeţi să fiţi mai degrabă de acord? Statul ar trebui să îşi asume mai multă responsabilitate pentru bunăstarea fiecăruia 22 7 Fiecare individ ar trebui să îşi asume mai multă responsabilitate pentru propria bunăstare Diferenţele între veniturile oamenilor ar trebui să fie mai mici 3 56 Diferenţele între venituri ar trebui să fie mai mari pentru a încuraja efortul individual Oamenii pot să se îmbogăţească doar pe seama altora 00 Bunăstarea poate creşte pentru toţi Atât libertatea cât şi egalitatea sunt importante. Dacă ar fi însă să aleg, aş considera egalitatea mai importantă, în sensul că nimeni nu trebuie privilegiat, iar diferenţele dintre clasele sociale să nu fie prea mari 0 libertatea mai importantă, în sensul că fiecare să poată trăi liber şi să se poată afirma fără restricţie Diferenţele până la 00% reprezintă NŞ/NR

68 În general, credeţi că ar trebui să fie sau nu responsabilitatea Guvernului să Cu siguranţă Probabil Probabil Cu siguranţă nu ar trebui nu ar trebui ar trebui ar trebui să asigure un loc de muncă pentru toţi care doresc să muncească %...să ţină preţurile sub control să asigure servicii de sănătate pentru cei bolnavi să asigure un standard decent de viaţă pentru cei în vârstă să acorde sprijinul financiar necesar industriei pentru a creşte să asigure un standard decent de viaţă pentru şomeri să reducă diferenţele de venit dintre bogaţi şi săraci să ofere sprijin financiar studenţilor din familiile cu venituri mici să asigure o locuinţă decentă pentru cei care nu îşi permit una să impună legi stricte care să limiteze răul făcut de industrie mediului 7 Dif erenţele până la 00% reprezintă NŞ/NR

69 Sistemul economic bazat pe profit... scoate ce e mai rău din oameni 5% îi învaţă pe oameni valoarea muncii susţinute şi a succesului 5% Sectorul privat în economie... cel mai adesea duce la crize economice şi sărăcie 5% Nu pot aprecia % este în general un sistem corect şi eficient 4%

70 Dacă sectorul privat din economie ar dispărea... Nu pot aprecia 0% cei mai mulţi oameni ar continua să muncească cu perseverenţă oricum % foarte puţini oameni ar mai munci cu perseverenţă % Sindicatele... au nevoie de putere pentru a apăra interesele lucrătorilor 43% Nu pot aprecia 5% au prea multă influenţă asupra modului în care merg lucrurile în ţară 52%

71 Într-un sistem economic corect... Nu pot aprecia % toţi oamenii ar câştiga aproximativ la fel de mulţi bani % cei cu mai multe calităţi ar câştiga mai mulţi bani % Proprietatea de stat asupra sectoarelor strategice din economie este... Nu pot aprecia 6% o idee bună 5% o idee proastă 35%

72 Proprietatea privată... adesea face mai mult rău decât bine oamenilor % este la fel de importantă ca şi libertatea întro societate bună % Utilizarea grevelor pentru a obţine măriri de salarii... Nu pot aprecia % este adesea necesară 70% aproape niciodată nu este justificată 22%

73 Sistemul economic bazat pe liberă iniţiativă... Nu pot aprecia % supravieţui eşte ţinându-i pe săraci în sărăcie 3% dă tuturor o şansă corectă 6% Competiţia, fie la şcoală, la locul de muncă sau în afaceri... Nu pot aprecia % duce la performanţe mai bune şi la dorinţa de a fi cel mai bun %

74 Ce fel de sentimente vă trezesc dvs. personal următoarele cuvinte...? Mai degrabă negative Mai degrabă pozitive Nu ştie % capitalism competiţie globalizare proprietate privată 00 grupuri de interese individualism Dif erenţele până la 00% reprezintă NR

75 Ce înseamnă pentru dvs. personal capitalismul? Răspuns multiplu Competiţie/ concurenţă 55 % Proprietatea privată 23 Libera iniţiativă 2 Economie de piaţă 7 Libertate / democraţie 7 Prosperitate / nivel de trai ridicat Egalitatea şanselor Cel mai eficient sistem 6 Legi bune/ respectate 5 Un lucru bun 5 Protecţie socială 4 Exploatarea oamenilor Societate nouă/ modernă/ dezvoltată 3 3 Altele 2

76 După părerea dvs. care este cel mai bun lucru care se întâmplă în societăţile capitaliste? Competiţie/ concurenţă Libera iniţiativă Libertate / democraţie Recunoaşterea valorii Dezvoltare economică Respectarea legilor Economie de piaţă Progres Proprietatea privată Protecţie socială Egalitatea şanselor Nivel de trai ridicat / Prosperitate Productivitate Şanse / Oportunităţi Altele Răspuns multiplu 52 % Dar care este cel mai rău lucru care se întâmplă în societăţile capitaliste? Individualism / lipsa solidarităţii Polarizare socială Corupţie Protecţie socială insuficientă Centrarea pe bani şi profit Grupuri de interese Marginalizare socială Exploatarea oamenilor Globalizare Nesiguranţă Conflicte sociale Droguri Haos / incertitudine Monopol privat Nerespectarea legii Şomaj Sărăcie Altele NS Răspuns multiplu 6 4 %

77 După părerea dvs. care dintre următoarele lucruri sunt caracteristice unei societăţi capitaliste? Nu menţionează Menţionează economie de piaţă liberă iniţiativă proprietate privată competiţie democraţie stat de drept prosperitate protecţie socială 6 3 şomaj grupuri de interese inegalităţi sociale conflicte sociale corupţie sărăcie 2 exploatarea omului de către om 6 4

78 În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii? Dezacord Dezacord De acord Total Nici acord, total de acord nici dezacord Există o lege pentru bogati şi una pentru săraci % Cei mai multi dintre şomeri ar putea să-şi găsească de lucru dacă chiar şi-ar dori acest lucru Multi dintre oamenii care primesc ajutoare sociale de la stat, chiar nu merită să le primească Protectia socială îi face pe multi oameni mai puţin dornici de a avea grijă singuri de ei însisi Planificarea guvernamentală este esenţială pentru a proteja resursele economice ale României Cu cât guvernele intervin mai putin, cu atât economia merge mai bine Întreprinderile private sunt cea mai bună cale de a rezolva problemele economice ale României Principalele sectoare ale economiei si serviciile publice ar trebui să fie în proprietatea statului Sectoarele economiei de stat sunt rareori la fel de eficiente ca cele private 4 3 Patronii marilor companii se îmbogătesc pe seama muncitorilor

79 Iată câteva domenii în care Guvernul alocă bani de la buget. În care dintre acestea credeţi că guvernul ar trebui să cheltuiască mai mult sau puţin, ţinând cont că o creştere mare a cheltuielilor bugetare ar putea însemna o creştere a taxelor şi impozitelor? Mult mai Mai puţin Mai mult Mult mai La fel ca puţin mult în prezent Mediu % Sănătate Educaţie Cultură Agricultură Protecţie socială Justitie Administraţie publică Apărare 2 42

80 În opinia dvs., după, România s-a îndreptat către capitalism sau spre un alt tip de societate? capitalism 77% NŞ/NR 3% [Dacă alt tip] Care alt tip de societate? către altă societate 20% societate bazată pe economie subterană societate de tip sud-american semi-democraţie nici capitalism, nici socialism capitalismul anilor din America societate de consum societate de tip mafiot amalgam între protecţie socială şi capitalism

81 Capitalismul în mentalităţile românilor - Comentarii - 57

82 Introducere Democraţie, tranziţie, economie de piaţă, libertate, privatizare, proprietate privată, integrare europeană, sunt câteva dintre cuvintele cheie care au dominat, prin frecvenţa utilizării lor, discursurile din spaţiul public românesc, în ultimii 6 ani. După căderea regimului comunist, România, ca şi alte ţări din Europa Centrală şi de Est, a intrat într-o perioadă etichetată ca tranziţie, ceea ce semnifica trecerea societăţii de la un regim de tip totalitarist la o organizare politică bazată pe valorile şi instituţiile democraţiei liberale, de la economia centralizată, de stat, la economia de piaţă. Dificultăţile întâmpinate pe parcursul tranziţiei la economia de piaţă au fost adesea explicate prin mentalităţile populaţiei în general şi ale clasei politice în particular. Mentalităţile sunt structuri valorice care condiţionează alegerile şi evaluările la nivel de grup social pe durate mari de timp. Sunt modele sociale difuze de rezolvare a unor familii de probleme sau de raportare la anumite categorii de situaţii. Studiul realizat de Gallup Romania, la cererea Fundaţiei Horia Rusu, a avut ca principal obiectiv identificarea gradului în care anumite mentalităţi, valori şi principii, asociate în teorie cu sistemul economic de tip capitalist, se regăsesc la nivelul populaţiei, al parlamentarilor şi al elitelor din mediul politic, de afaceri şi al societăţii civile. Dincolo de evaluarea răspândirii orientării pro-capitaliste în opinia publică din România, studiul a fost interesat în acelaşi timp să exploreze percepţiile şi atitudinile oamenilor simpli şi ale elitelor faţă de capitalismul din România începutului de mileniu III. Cercetarea oferă, astfel, o imagine detaliată a mentalităţilor românilor, structurate în principal pe axe de tipul individ stat, libertate - egalitate, conservatorism deschidere faţă de nou, dar şi informaţii despre modul în care este perceput mediul de afaceri din România. Din punct de vedere metodologic, acest stud0iu a avut trei componente: un sondaj de opinie reprezentativ la nivel naţional, pe un eşantion de 050 de persoane; un sondaj pe un eşantion de 77 de membri ai Parlamentului României D. Sandu, Străinătatea în mentalităţile urbane în Viaţa socială în România urbană, Polirom,

83 cercetare calitativă prin interviuri semi-structurate cu 23 de personalităţi / elite din domeniul politicii, afacerilor, culturii şi societăţii civile. 2. Alegători vs aleşi despre capitalism Starea de spirit Percepţia asupra direcţiei de evoluţie a României este una negativă, 56% dintre cei intervievaţi considerând că în ţara noastră lucrurile merg într-o direcţie greşită. Această percepţie este foarte strâns legată de starea de nemulţumire faţă de modul în care respondenţii trăiesc în prezent (74% sunt nemulţumiţi). Opinia elitei politice diferă foarte mult de opinia populaţiei, 6% considerând că direcţia în care merg lucrurile este una bună, 26% apreciind că este una greşită. Privind în urmă, 42% dintre respondenţi apreciază că viaţa le este mai proastă decât acum un an, în timp ce 40% consideră că este la fel. Doar 7% consideră că viaţa li s-a îmbunătăţit, comparativ cu un an în urmă. Nivelul optimismului în rândul populaţiei este şi el relativ scăzut: 32% apreciază că vor trăi mai prost peste un an, 30% consideră că va fi la fel, în timp ce 25% estimează că va fi mai bine. Nivelul de încredere în oameni, considerat ca element de bază pentru dezvoltarea unor mecanisme şi relaţii economice eficiente, este foarte scăzut: mai mult de jumătate dintre respondenţi afirmă că nu se poate avea încredere în cei mai mulţi dintre oameni (62%). Această atitudine nu diferă semnificativ în funcţie de vârstă sau alte caracteristici demografice. Doar % intenţionează să-şi pornească o afacere proprie în anul următor, în condiţiile în care 0% au deja o afacere. Motivele invocate pentru lipsa de interes de a porni o afacere sunt, în principal, legate de lipsa banilor (67% din cazuri) şi lipsa cunoştinţelor şi abilităţilor de a porni şi conduce o afacere (%). Analizând democraţia din România, doar 6% se declară mulţumiţi, în timp ce 45% se declară nemulţumiţi. În ceea ce priveşte economia de piaţă, situaţia este similară: 2% mulţumiţi şi 4% nemulţumiţi. 2 Mulţumim şi pe această cale tuturor parlamentarilor şi celorlaltor personalităţi care au avut amabilitatea de a participa ca subiecţi la acest studiu. 5

84 Tendinţa dominantă, în ce priveşte starea de spirit a populaţiei, este una caracterizată de un sentiment de nemulţumire şi de o percepţie negativă asupra felului în care merg lucrurile în România. Aprecierile negative asupra direcţiei în care se îndreaptă ţara, sunt mai răspândite în rândul celor care percep o înrăutăţire a situaţiei personale şi se asociază semnificativ cu nemulţumirea faţă de funcţionarea democraţiei şi a economiei de piaţă. Mentalităţi Datele sondajului Gallup ne oferă o serie de informaţii relevante pentru descrierea şi înţelegerea structurilor valorice, mentalităţilor existente la nivelul opiniei publice. Explorarea mentalităţilor o vom face, în cele ce urmează, prin utilizarea unor termeni bipolari, de tipul obişnuinţă noutate, egalitate libertate, individualism etatism, proprietate privată proprietate de stat, spirit de iniţiativă aversiune faţă de risc. Orientarea spre nou caracterizează aproximativ o treime din populaţie, în timp ce 65% preferă în viaţa de zi cu zi lucrurile obişnuite şi nu ceea ce este nou. În ceea ce priveşte utilizarea banilor, % dintre respondenţi preferă să o facă în acord cu un plan bine stabilit. 6% dintre respondenţi consideră, în mare măsură, că în viaţă este bine ca omul să se călăuzească după obişnuinţă, iar 75% sunt de părere că e mai bine să ai salariu mic, dar sigur, decât unul mare, dar nesigur. Sondajul relevă, astfel, existenţa unui conservatorism destul de accentuat la nivelul populaţiei, predominând o atitudine de rezistenţă la schimbare şi de aversiune faţă de risc. Respondenţii au fost rugaţi să dea un punctaj de la la 0, în funcţie de măsura în care sunt de acord cu o afirmaţie sau opusul acesteia, fiecare situându-se la unul din capetele axei. Se poate observa că majoritatea respondenţilor consideră că strategia cea mai bună în viaţă este să fii precaut (60% punctaj între şi 5) înainte de a face schimbări importante, în timp ce doar 36% apreciază că realizările în viaţă nu pot fi atinse decât dacă acţionezi cu îndrăzneală (punctaj între 6 şi 0). Analizând distribuţia acestei valori în funcţie de diferite caracteristici sociodemografice, se observă că îndrăzneala, acceptarea unui grad mai mare de risc este mai ridicat în rândul tinerilor (sub 35 ani) şi foarte puţin prezent în rândul respondenţilor cu vârsta peste 55 ani. De asemenea, o mare variaţie în distribuţia 60

85 acestei valori se constată în funcţie de educaţie. Cu cât aceasta din urmă este mai ridicată, ponderea respondenţilor care consideră că în viaţă este nevoie de îndrăzneală pentru a te realiza, este din ce în ce mai mare (de la 33% în cazul respondenţilor cu cel mult şcoală generală, la 5% în cadrul celor cu studii superioare). Un alt aspect pe care cercetarea şi-a propus să-l identifice este viziunea asupra rolului statului în societate. Astfel, respondenţii au fost rugaţi să aleagă între o afirmaţie în care responsabilitatea individului primează şi o a doua afirmaţie, în care statul trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru bunăstarea cetăţenilor. 57% au ales punctaje mai apropiate de afirmaţia individualistă, iar 40% au ales varianta etatistă. Percepţia statului ca principal responsabil pentru bunăstarea cetăţenilor este mai des întâlnită în cadrul persoanelor cu vârste peste 55 ani, cei care au absolvit cel mult şcoală generală, şi cei cu venituri mici. De asemenea, se remarcă o pondere mai mare a valorilor etatiste în Muntenia, fără Bucureşti. Reprezentanţii elitei politice au opţiuni mult mai pronunţate în favoarea individualismului, 7% considerând că indivizii ar trebuie să îşi asume mai multă responsabilitate pentru bunăstarea lor. Egalitatea dintre veniturile oamenilor este un aspect menţionat cu diverse intensităţi de 7% dintre respondenţi, iar ideea că diferenţele între venituri ar trebui să fie mari întrucât astfel se încurajează eforturile individuale, este susţinută de doar aproximativ un sfert dintre respondenţi. Opţiunea pentru egalitatea veniturilor este mai des întâlnită în rândul persoanelor cu vârste peste 55 ani (20%), în timp ce tinerii cu vârste până în 34 ani se exprimă într-o mai mare măsură în favoarea diferenţelor, ca mecanism de stimulare a competiţiei. Totuşi, această atitudine nu caracterizează mai mult de 33% dintre tineri. Alte categorii, în rândul cărora valorizarea diferenţelor între venituri este mai mare, sunt: persoanele cu studii medii sau superioare, cu venituri peste medie pe lună şi cele ce locuiesc în oraşe mari. Explicaţia prevalenţei orientării egalitariste la nivelul opiniei publice rezidă, foarte probabil, în modul în care sunt percepute inegalităţile sociale din România. Lipsa unei clase de mijloc, în condiţiile unei pături reduse de oameni bogaţi, care au acumulat averi impresionante şi suspectate ca fiind ilicite, conduc la această atitudine egalitaristă, care este practic o expresie a frustrărilor unor categorii largi de populaţie. Spre deosebire de electorat, mai mult de jumătate (56%) dintre politicienii aleşi în Parlament consideră că diferenţele între venituri au rolul de a încuraja efortul individual, si doar 3% optează în favoarea egalităţii. 6

86 Extinderea şi dezvoltarea proprietăţii private reprezintă principiul susţinut de aproximativ 6 din 0 români, în timp ce 32% dintre respondenţi consideră că mai degrabă proprietatea de stat ar trebui să se dezvolte şi să se extindă. Persoanele cu vârste mai mari de 55 ani s-au exprimat mai frecvent în acest sens. De asemenea, categoriile de persoane cu un nivel mai scăzut de şcolarizare sau cu venituri mai mici, consideră, în mai mare măsură, că proprietatea de stat ar trebui să se extindă. Este interesant de remarcat numărul mare de non-răspunsuri, mai ales la categoriile menţionate mai sus. Este important de remarcat cazul mediului rural, unde, deşi proprietatea privată a fost în mare parte reconstituită, susţinerea pentru dezvoltarea şi extinderea proprietăţii private este semnificativ mai mică decât în urban. Referitor la distribuţia veniturilor în societate, opiniile sunt distribuite în mod egal: 47% consideră că oamenii pot să se îmbogăţească doar pe seama altora, în timp ce 4% apreciază că bunăstarea poate creşte pentru toţi. Opiniile sunt distribuite aproape la fel şi în rândul diverselor categorii socio-demografice. Totuşi, se pot identifica anumite categorii care au o mai mare încredere în faptul că bunăstarea poate creşte pentru toţi: tinerii sub 34 ani (55%), respondenţii absolvenţi de studii superioare (54%), persoanele cu venituri peste medie (53%). O situaţie deosebită se regăseşte în rândul reprezentanţilor partidelor politice, toţi respondenţii considerând că bunăstarea poate creşte pentru toţi. În ceea ce priveşte valorizarea muncii ca strategie de succes în viaţă, 7% dintre respondenţi apreciază că, pe termen lung, munca aduce de regulă o viaţă mai bună. Doar 25% consideră că succesul în viaţă este mai mult determinat de noroc şi relaţiile pe care te poţi baza. Munca este percepută ca strategie de succes în mai mare măsură de către persoanele cu vârste peste 55 ani, persoanele cu studii superioare, persoanele locuind în oraşe sub locuitori. Libera iniţiativă, ca valoare fundamentală a capitalismului, se bazează, la nivelul mentalităţilor, pe spiritul antreprenorial şi pe atitudinea faţă de risc. Datele de sondaj relevă că 37% din populaţie consideră că doar cei care pornesc o afacere se simt cu adevărat împliniţi. Deşi împlinirea profesională nu este legată, în mod necesar, de pornirea unei afaceri, ideea de a fi propriul tău patron este agreată de 65% dintre respondenţi. Atitudinea predominantă faţă de risc este una de aversiune, 5% dintre cei intervievaţi s-ar mulţumi cu mai puţini bani, decât să rişte într-o afacere. 62

87 Mai mult, 3% dintre români sunt de părere că nu merită niciodată să rişti ca să porneşti o afacere. Puşi în situaţia de a alege între libertate sau egalitate (înţeleasă în sensul că nimeni să nu fie privilegiat, iar diferenţele între clase să nu fie prea mari) se conturează două grupuri distincte relativ egale ca dimensiuni: 4% consideră libertatea individului de a se afirma fără restricţii mai importantă, în timp ce 42% valorizează mai degrabă egalitatea şi diminuarea diferenţelor între clase. Atitudinea favorabilă libertăţii de acţiune este mai frecventă în mediul urban (53% - libertate, 40% egalitate) faţă de mediul rural (43% - libertate, 44% - egalitate). Opţiunea parlamentarilor este puternic în favoarea libertăţii (0%). Rolul Guvernului în asigurarea bunăstării cetăţenilor prin asigurarea de măsuri de protecţie socială, prin redistribuirea veniturilor, sau stabilirea unor reglementări ce limitează posibilităţile de acţiune ale cetăţenilor în vederea prevenirii unor efecte negative la nivelul întregii societăţi constituie, de asemenea, opţiuni ideologice care caracterizează mentalităţile grupurilor sociale. Marea majoritate a respondenţilor percep Guvernul ca fiind responsabil pentru asigurarea bunăstării tuturor cetăţenilor, prin reglementarea tuturor domeniilor ce le afectează direct viaţa şi prin asigurarea de servicii publice celor care se află în situaţii dificile. Domeniile cele mai importante, pentru care aproape toţi respondenţii s-au exprimat în mod favorabil, sunt cele referitoare la asigurarea serviciilor de sănătate pentru cei bolnavi (7%), asigurarea unui standard decent de viaţă pentru cei în vârstă şi oferirea de sprijin financiar studenţilor din familii sărace. Aproximativ 70% sunt de părere că ţinerea preţurilor sub control şi asigurarea unui loc de muncă pentru toţi care doresc să muncească trebuie să fie responsabilitatea Guvernului. Populaţia tinde să aibă aşteptări extrem de ridicate faţă de responsabilităţile Guvernului, multe dintre ele în relativă contradicţie cu principiile economiei de piaţă şi ale sistemului capitalist în general. Opiniile elitei politice sunt foarte diferite de cele ale populaţiei şi nu presupun intervenţia Guvernului în toate aspectele vieţii. Astfel, în opinia parlamentarilor, responsabilitatea Guvernului ar trebui să includă: impunerea de legi stricte, care să reglementeze răul făcut de industrie mediului (%); 63

88 asigurarea serviciilor de sănătate pentru cei bolnavi (4%); oferirea de sprijin financiar studenţilor din familiile cu venituri mici (3%); asigurarea unui standard decent de viaţă pentru cei în vârstă (2%); Alte aspecte care sunt considerate a fi responsabilitatea Guvernului, dar opiniile nu mai sunt aproape unanime, sunt cele legate de locurile de muncă, şomaj şi asigurarea locuinţelor (între 62 şi 70% s-au exprimat în favoarea rolului statului). Aspectele pe care mai mult de jumătate dintre politicienii intervievaţi nu le consideră a fi responsabilitatea Guvernului sunt: ţinerea preţurilor sub control (67%); acordarea sprijinului financiar necesar industriei pentru a creşte (6%); reducerea diferenţelor de venit dintre bogaţi şi săraci (56%). Sărăcia este apreciată ca fiind determinată nu de eforturile individuale sau lipsa acestora (2%), ci de un sistem creat de cei bogaţi sau cei cu putere (60%). Categoriile de persoane care văd sărăcia mai degrabă ca efect al strategiilor individuale, sunt reprezentate de persoanele cu studii superioare sau venituri peste 400RON. Două treimi dintre români sunt de părere că muncitorii ar trebui să aibă un cuvânt mai greu de spus în luarea deciziilor la nivelul întreprinderilor, şi doar 22% consideră că deciziile importante ar trebui lăsate în seama conducerii. Nu se observă diferenţe între opiniile exprimate de diversele generaţii, dar în rândul respondenţilor cu studii superioare se constată că există o polarizare: 43% apreciază că decizia aparţine conducerii, în timp ce 45% consideră că muncitorii ar trebui să aibă un rol important. De altfel, opinia respondenţilor faţă de modul de recompensare a muncitorilor este una negativă, 7% apreciind că nu câştigă o parte corectă din ceea ce produc. La nivelul întregii populaţii, 5% consideră că muncitorii câştigă, de obicei, atât cât merită, iar categoriile care au o pondere mai ridicată a opiniilor în acest sens sunt persoanele cu studii superioare şi cele ce locuiesc în oraşe mari (2-22%). Judecând cazul muncitorilor necalificaţi ce prestează munci nedorite social (gunoierii, menajerele), opinia generală (6%) este tot aceea că salariile pe care le primesc sunt prea mici pentru munca murdară pe care o fac, doar 2% considerând că salarizarea este relativ corectă, ţinând cont de nivelul calificării necesar pentru respectiva slujbă. 64

89 Aceleaşi categorii menţionate mai sus (studii superioare, venit peste medie sau locuind în Bucureşti) apreciază sistemul actual de salarizare a muncitorilor necalificaţi ca fiind unul corect (între 3%-3%). Relaţia dintre muncitori şi conducerea întreprinderii este percepută ca fiind una conflictuală de 33%, în timp ce 44% apreciază că pe termen lung cele două grupuri au aceleaşi interese. Cei care văd relaţia muncitori conducere ca fiind una de colaborare, sunt cei cu vârste între ani (5%), studii superioare (5%), venituri peste medie (5%) sau locuiesc în Bucureşti (63%). Sindicatele reprezintă actori instituţionali care trebuie să apere interesele lucrătorilor, fie prin negocieri şi reprezentare în actul decizional, fie prin presiuni sociale exercitate prin intermediul grevelor sau altor tipuri de manifestări. În acest moment, sindicatele sunt apreciate a avea prea puţină putere pentru a apăra interesele lucrătorilor (65%), în timp ce 6% consideră că influenţează prea mult modul în care merg lucrurile în ţară. Categoriile care considerau, în mai mare măsură, salarizarea muncitorilor ca fiind una corectă, apreciază puterea sindicatelor ca fiind prea mare, într-o pondere mult mai mare decât restul categoriilor sociale (2-26%). Totuşi, utilizarea grevelor ca mijloc de a obţine măriri de salarii este văzută ca fiind adesea necesară (76%) de către toate categoriile de respondenţi, doar în Bucureşti 23% afirmând că aproape niciodată nu este justificată, faţă de 2%, cât s-au înregistrat opiniile negative la nivel naţional. Este interesant că şi reprezentanţii clasei politice consideră utilizarea grevelor ca fiind justificată şi necesară cel mai adesea (70%). Centrarea sistemului economic pe obţinerea profitului, o trăsătură esenţială a sistemului capitalist, este percepută, în principal, ca având rolul de a-i învăţa pe oameni valoarea muncii susţinute şi a succesului (57%), în timp ce % cred că aceasta scoate ce e mai rău în oameni. La această întrebare, au existat numeroase nonrăspunsuri, 24% dintre respondenţi neavând o opinie clară formată în acest sens. Dacă analizăm distribuţia pe vârste, observăm că în rândul persoanelor cu vârste peste 55 ani, creşte numărul de cazuri în care respondenţii nu pot aprecia cu care dintre afirmaţii sunt de acord (33%), în timp ce ponderea celor care consideră că centrarea pe profit constituie un stimulent pentru oameni este de doar 4%. De asemenea, în rândul persoanelor cu studii superioare şi a celor cu venituri peste medie, se constată o opţiune clară (%, respectiv 77%) către valorizarea sistemului economic bazat pe 65

90 profit. Elita politică valorizează în mod pozitiv, aproape în totalitate (5%) sistemul economic bazat pe obţinerea profitului. Iniţiativele private în economie sunt percepute de o parte (4%) din respondenţi ca fiind un sistem corect şi eficient, în timp ce o parte considerabilă a celor intervievaţi (36%) le apreciază ca fiind sursa crizelor economice şi a sărăciei. Se constată diferenţe între diversele categorii socio-profesionale: persoanele cu vârste peste 55 ani, cele cu nivelul educaţional scăzut sau cele cu venituri mici, consideră într-o măsură mult mai mică rolul sectorului privat ca unul pozitiv, corect şi eficient. Dacă ne referim la regiuni, se constată o mai mică valorizare a sistemului privat în mediul rural (36%), dar şi în regiunea Munteniei (2%). Elita politică împărtăşeşte o atitudine pozitivă faţă de sistemul economic privat (4%). Totuşi, sistemul privat nu este perceput ca o condiţie absolut necesară pentru eficienţa sistemului economic. Astfel, întrebaţi ce s-ar întâmpla dacă sistemul privat ar dispărea din economie, 45% estimează că oamenii ar continua să muncească cu perseverenţă, în timp ce 35% consideră că acest fapt ar afecta munca oamenilor şi motivaţia lor. Opinia parlamentarilor este cu totul diferită. Aceştia consideră că sistemul privat este singurul în măsură să stimuleze munca oamenilor, iar dispariţia sa ar conduce la scăderea dramatică a numărului persoanelor care muncesc cu perseverenţă (%). De altfel, 66% dintre respondenţi afirmă că statul ar trebui să deţină sectoarele strategice din economie şi doar 2% consideră că aceasta nu este o idee bună. Cei mai mulţi care se opun acestei idei se află în Bucureşti, dar trebuie remarcată ponderea foarte ridicată a cazurilor în care respondenţii nu au o opinie faţă de această problemă (22%). În cazul elitei politice, opiniile sunt destul de împărţite, 5% susţinând intervenţia statului prin deţinerea sectoarelor strategice, în timp ce 35% se opun acestei abordări, specifice orientărilor politice de stânga sau centru-stânga. Dacă ne referim în general la proprietatea privată, 57% consideră că este la fel de importantă într-o societate, ca şi libertatea, în timp ce 23% consideră că adesea face mai mult rău oamenilor decât bine. Şi în acest caz, numărul celor care nu-şi pot exprima o opinie clară este foarte mare (20%), aceştia fiind în principal persoane cu vârste peste 55 ani, cu cel mult şcoală generală, venituri foarte scăzute, din mediul 66

91 rural sau regiunea Moldovei. Elita politică are o atitudine unanimă - % dintre politicienii intervievaţi valorizează pozitiv existenţa şi garantarea proprietăţii private. Libera iniţiativă nu este apreciată ca având un rol pozitiv de către toţi respondenţii, astfel 4% dintre respondenţi apreciază că sistemul bazat pe libera iniţiativă supravieţuieşte numai ţinându-i pe săraci în sărăcie, în timp ce 34% consideră că dă tuturor o şansă corectă. Opinii mai favorabile sistemului bazat pe libera iniţiativă se regăsesc în rândul persoanelor cu nivel educaţional ridicat şi al celor cu venituri mai mari (52% respectiv 53%), şi de asemenea, în rândul elitei politice: 6%. Distribuirea veniturilor, într-un sistem economic corect, ar trebui să se bazeze pe calităţile oamenilor, apreciază 63% dintre persoanele intervievate. Totuşi 26% consideră că toţi oamenii ar trebui să câştige aproximativ la fel. Opinia asupra acestui aspect este destul de diferită, în funcţie de caracteristicile respondenţilor, precum nivelul studiilor, nivelul veniturilor sau locuirea în oraşe medii sau mari. De altfel, la întrebarea referitoare la modul de stabilire a salariului, o pondere foarte ridicată a respondenţilor au opţiuni aparţinând orientărilor politice de stânga, considerând că salariul ar trebui să răspundă nevoilor fiecăruia (3%) şi nu importanţei muncii sale (57%). Opţiunea către un sistem meritocratic aparţine celor cu studii superioare şi venituri peste medie (peste 70%). Elita politică se exprimă, în mod unitar, în favoarea aprecierii calităţii oamenilor (%). În ceea ce priveşte modul de îmbogăţire, acesta nu este considerat a fi legat, în mod direct, de calitatea şi perseverenţa muncii, decât de 35% dintre respondenţi, în timp ce 57% apreciază îmbogăţirea ca fiind legată de noroc şi o lovitură în domeniul afacerilor. Doar în rândul persoanelor cu studii superioare şi venituri peste medie se constată predominanţa opiniilor ce apreciază munca drept o strategie de îmbogăţire (52% respectiv 45%). De asemenea, în regiunea Moldovei se constată o apreciere foarte mare a muncii (46%), deşi aproape jumătate dintre respondenţi (4%) cred că bogăţia este legată de noroc sau de tunuri economice. Promovarea competiţiei în diverse medii: şcoală, loc de muncă, afaceri, este apreciată ca fiind determinantă pentru obţinerea unor performanţe mai bune şi stimularea dorinţei de a fi cel mai bun, de 75% dintre respondenţi. Doar 0% o percep ca pe o modalitate adesea distructivă, iar 5% nu au opinie legată de acest subiect. 67

92 Opiniile cele mai frecvente în favoarea promovării competiţiei se regăsesc în rândul persoanelor cu studii superioare, cu venituri mari. Opinii şi sentimente faţă de capitalism Conceptul de capitalism a fost unul destul de dezbătut în ultimii 6 ani, poate nu la fel însă de dezbătut ca cele de economie de piaţă sau democraţie. În mod cert, cuvântul capitalism are o puternică conotaţie ideologică şi de asemenea o puternică încărcătura emoţională. Din perspectiva studierii opiniei publice din România, am fost interesaţi să vedem care este percepţia oamenilor asupra aspectelor pozitive şi celor negative ale capitalismului, ce sentimente le trezeşte acest cuvânt, cum este valorizat acest concept. Primele lucruri cu care persoanele intervievate asociază conceptul de capitalism sunt prosperitatea sau nivelul de trai ridicat (2%), banii, oamenii bogaţi (5%), libertatea (5%), sărăcia (4%), sau un lucru rău (4%). Opiniile sunt extrem de variate, incluzând atât principii ale capitalismului, efecte pozitive sau negative, sau evaluări proprii. Tendinţa este ca oamenii să asocieze, în mod spontan, capitalismul, cu efectele pe care acest sistem le produce, efecte a căror cunoaştere se bazează într-o măsură variabilă atât pe experienţa directă, cât şi pe influenţa anumitor ideologii. Explorând încărcarea afectivă a diverselor concepte desemnând modele de organizare societală sau ideologii politice, respondenţii au fost rugaţi să menţioneze care sunt sentimentele pe care le trezesc o serie de cuvinte. Cele mai puternice sentimente pozitive au fost asociate cu: democraţie (6%), competiţie (67%), proprietate privată (65%) şi economie de piaţă (55%). Este interesant de remarcat că deşi aceste concepte sunt premise ale capitalismului, doar 45% dintre respondenţi au sentimente pozitive faţă de conceptul de capitalism. Cele mai frecvente sentimente negative sunt cele legate de comunism (63%), grupuri de interese (60%), individualism (50%) şi socialism (4%). Trebuie remarcate ponderile foarte ridicate de sentimente neutre sau de nonrăspunsuri legate de concepte precum globalizare (6% sentimente neutre şi 30% nu au răspuns) şi creştin-democraţie (20% sentimente neutre şi 2% nu au răspuns). Foarte probabil că lipsa unor sentimente faţă de aceste concepte este legată de o mai slabă cunoaştere a acestora, mai mult de 40% dintre respondenţii cu maxim şcoală 6

93 generală nerăspunzând la întrebarea legată de globalizare, iar 3% dintre aceştia având o atitudine neutră. Analizând distribuţia răspunsurilor în funcţie de nivelul de educaţie, se constată creşterea odată cu nivelul educaţiei, a sentimentelor pozitive faţă de concepte precum capitalism, liberalism, creştin-democraţie şi social-democraţie, dar mai ales componentele capitalismului (competiţie, democraţie, proprietate privată, economie de piaţă). Sentimentele pozitive ale politicienilor sunt legate de cuvinte precum proprietate privată, competiţie şi capitalism (00% - 4%), în timp ce sentimentele negative sunt asociate cu conceptele de grupuri de interese şi individualism (60%, 56%). În ceea ce priveşte globalizarea, sentimentele sunt aproape egal împărţite: 40% negative şi 43% pozitive. Încercând o definire a capitalismului, răspunsurile se înscriu, în mare parte, în tendinţele exprimate în prima întrebare referitoare la capitalism. Astfel, se pot menţiona: prosperitate / nivel de trai ridicat %, libertate 5%, un lucru rău 4%, sărăcie 4%. Persoanele intervievate au identificat diverse elemente definitorii ale capitalismului, dar ca pondere în totalul răspunsurilor, acestea au mai puţin de 3%: economie de piaţă, proprietate privată, competiţie / concurenţă, afaceri / profituri. Opiniile parlamentarilor sunt mult mai bine conturate. Astfel, 55% au menţionat competiţia / concurenţa, 23% proprietatea privată, 2% libera iniţiativă, 7% economia de piaţă şi libertatea / democraţia. Analizând părţile bune şi cele rele ale capitalismului, respondenţii au fost rugaţi să menţioneze spontan cel mai bun şi cel mai rău lucru care se întâmplă în societăţile capitaliste. Printre aspectele pozitive menţionate se regăsesc: nivel de trai ridicat, prosperitate %, libertatea %, concurenţa / competiţia 5%. Aspectele cele mai negative ale societăţilor capitaliste, în viziunea persoanelor intervievate sunt: sărăcia %, şomajul %, corupţia 5% şi inegalitatea socială 5%. Pentru ambele întrebări, s-au înregistrat foarte multe cazuri în care respondenţii nu au identificat nici un aspect pozitiv sau negativ (4%). Liderii politici au menţionat mai multe aspecte pozitive sau negative legate de societăţile capitaliste. Astfel, în viziunea politicienilor, aspectele pozitive sunt: competiţia / concurenţa 52%, libera iniţiativă -%, libertatea / democraţia 6

94 4%, recunoaşterea valorii 2% şi dezvoltarea economică 0%. Cele mai frecvente aspecte negative identificate de elitele politice sunt: individualismul / lipsa solidarităţii 6%, polarizarea socială 4%, corupţia % şi protecţia socială insuficientă 6%. Pentru a avea o imagine mai completă a tuturor aspectelor asociate de populaţie sau reprezentanţii elitei politice cu conceptul de capitalism, respondenţii au fost rugaţi să aleagă, dintr-o listă de cuvinte, pe acelea pe care le consideră ca fiind caracteristice unei societăţi capitaliste. Respondenţii au ales, în aceeaşi măsură, atât aspectele pozitive, cât şi cele negative: proprietatea privată, economia de piaţă, democraţia, competiţia, libera iniţiativă şi prosperitatea (de la 74% la 53%), Aspectele negative au fost menţionate de mai mult de jumătate din respondenţi: şomaj, corupţie, inegalităţi sociale, grupuri de interese, conflicte sociale, sărăcie (de la 70% la 52%). Parlamentarii au o atitudine mai pozitivă faţă de capitalism. Astfel, mai mult de 75% menţionează următoarele caracteristici: economie de piaţă, liberă iniţiativă, proprietate privată, competiţie, democraţie, stat de drept, prosperitate. Din categoria aspectelor negative sunt menţionate şomajul (66%), grupurile de interese (66%) şi inegalităţile sociale (53%). Mai puţin de 20% au menţionat sărăcia şi exploatarea omului de către om. Analizând răspunsurile în funcţie de veniturile respondenţilor, se constată că, o dată cu creşterea nivelului de educaţie, creşte şi numărul de menţionări ale diverselor caracteristici, fie ele pozitive, fie negative. De exemplu, proprietatea privată este menţionată de 6% dintre cei care au cel mult şcoală generală, de 0% dintre cei cu studii medii şi de 6% dintre cei cu studii superioare. Singurele aspecte în care numărul menţionărilor este mai mare la categoria cu un nivel scăzut de studii sunt cele negative: sărăcia şi exploatarea omului de către om, ponderea celor care le menţionează fiind de 55%, respectiv 45% în rândul celor care au doar şcoală generală, şi de 5% respectiv 35% în rândul celor cu studii superioare. Sondajul a explorat, de asemenea, şi atitudinile românilor faţă de concurenţă, relaţiile capitaliste de muncă, implicarea statului în economie. 5% dintre respondenţi consideră că muncitorii au nevoie de reprezentare prin sindicate puternice care să le protejeze interesele, fapt ce se bazează, în mare parte, pe convingerea că patronii marilor companii se îmbogăţesc pe seama muncitorilor 70

95 (75%). Acest fapt este strâns legat şi de percepţia unor puternice inechităţi sociale, 54% dintre persoanele intervievate considerând că există o lege pentru bogaţi şi una pentru săraci. Reprezentanţii politici nu consideră că legea se aplică în mod inegal, în funcţie de veniturile cetăţenilor - 5% fiind în dezacord cu această afirmaţie, iar o pondere destul de ridicată (%) având o atitudine neutră. Dacă trei sferturi din populaţie consideră că patronii se îmbogăţesc pe seama muncitorilor, opinia predominantă la nivelul parlamentarilor este, şi în acest caz, în contradicţie cu cea a populaţiei, doar 25% dintre aceştia afirmând că patronii îşi exploatează muncitorii. În ceea ce priveşte intervenţia statului în sectoarele economiei, 62% dintre respondenţi apreciază că principalele sectoare economice ar trebui să fie în proprietatea statului, opinie care însă nu este răspândită şi printre parlamentari: 67% dintre aceştia sunt în dezacord cu afirmaţia analizată. Se constată că, în rândul persoanelor cu studii superioare, ponderea celor care consideră că unele sectoare nu ar trebui să fie lăsate în seama întreprinderilor private este mai mare decât la nivelul întregii populaţii sau a categoriilor de persoane cu un nivel educaţional mai scăzut. Comparând întreprinderile de stat cu cele private, cele din urmă sunt apreciate a fi mai eficiente decât cele de stat de către 3% dintre respondenţi. Reprezentanţii politici apreciază, de asemenea, întreprinderile private, ca fiind mai eficiente decât cele de stat (7%). Ca impact asupra economiei, întreprinderile private sunt considerate a fi cea mai bună cale de a rezolva problemele economice ale României de către 42% dintre respondenţi. La aceste întrebări, se constată un procent foarte ridicat de atitudini neutre (aproximativ 25%) şi de non-răspunsuri (7%). Abordarea aleşilor se îndreaptă, într-o măsură şi mai mare (3%) către întreprinderile private, ca soluţie la problemele economice. Guvernul este perceput ca având un rol important în protejarea resurselor economice, prin planificarea, pe termen lung a politicilor economice, de către 5% din populaţie. Importanţa implicării Guvernului în acest domeniu este percepută în mod diferit, în funcţie de nivelul educaţional - 5% persoane cu şcoală generală şi 76% persoane cu studii superioare. Parlamentarii consideră, de asemenea, că Guvernul are un rol important în planificarea economică (6%) pentru protejarea resurselor. Analizând situaţia în termeni generali, 2% sunt în favoarea unei intervenţii minime a statului, astfel încât economia să meargă bine, iar 25% nu consideră că limitarea intervenţiei statului ar avea efecte benefice asupra economiei. 7

96 Elita politică, deşi sprijină ideea de planificare guvernamentală, susţine şi ideea implicării minime a guvernului, pentru a avea o economie funcţională (54%). Opinia referitoare la modul de acordare a sprijinului faţă de cei aflaţi în dificultate nu este una pozitivă, în sensul în care 52% dintre respondenţi consideră că mulţi dintre cei care primesc ajutoare sociale de la stat, chiar nu merită să le primească. Opiniile reprezentanţilor politici şi a persoanelor cu studii superioare susţin şi mai mult această idee (5%, respectiv 65%). Chiar şi atunci când mecanismele de protecţie socială sunt evaluate în ansamblu, ca efect pe termen lung, aprecierile nu sunt unele pozitive: 50% consideră că protecţia socială îi face pe mulţi oameni mai puţin dornici de a avea grijă singuri de ei înşişi. Această idee este mai des întâlnită în rândul persoanelor cu studii superioare (64%) şi a reprezentanţilor elitelor politice (67%). Referitor la problema şomajului, 4% dintre respondenţi apreciază că soluţiile se găsesc, în primul rând, la nivel individual, fiind de acord cu afirmaţia că cei mai mulţi dintre şomeri şi-ar găsi o slujbă, dacă şi-ar dori acest lucru. Elita politică are, de asemenea, o atitudine nefavorabilă mecanismelor guvernamentale de suport ale şomerilor, 67% considerând că efortul şi dorinţa individuală reprezintă o mare parte din soluţie. Definirea orientării politice a respondenţilor s-a realizat şi prin plasarea respondenţilor pe o axă de la orientările de stânga spre cele de dreapta. Se constată o plasare a respondenţilor în principal înspre centrul axei 5% în centru-stânga şi % centru-dreapta. De asemenea, se constată că frecvenţa plasărilor pe jumătatea dreaptă a axei este de %, în timp ce respondenţii ce au optat pentru orientări de stânga numără 7%. O mare pondere a respondenţilor (30%) nu au putut să-şi definească opţiunile politice în termeni de stânga dreapta. Categoriile de persoane care au dat cele mai multe răspunsuri sunt persoanele cu studii superioare şi cele care locuiesc în oraşe mari sau Bucureşti. Cele mai multe opţiuni pentru stânga (valoarea pe axă) se întâlnesc la persoane peste 55 ani (%) şi Bucureşti (%), în timp ce opţiunile pentru dreapta caracterizează persoanele cu studii superioare (3%) şi persoanele cu venituri peste medie. În ce priveşte apartenenţa la clase sociale, o treime se autodefinesc ca aparţinând clasei de jos sau clasei muncitoare. În ceea ce priveşte clasa de mijloc, aceasta a fost împărţită în două sub-categorii: partea de jos a clasei de mijloc (24%) şi partea de sus a clasei de mijloc (0%). Numai 0,5% consideră că aparţin clasei de sus. 72

97 Capitalism şi politică în România Românii sunt de părere că intervenţia Guvernului, prin alocarea de fonduri bugetare, ar trebui crescută în următoarele domenii: sănătate (4%), pensii (%), agricultură (6%) şi educaţie (4%). Alte două domenii pentru care mai mult de jumătate dintre respondenţi au considerat că este nevoie de suplimentarea eforturilor bugetare, sunt cultura (60%) şi mediul (5%). Mai puţin menţionate au fost domeniile justiţiei, administraţiei publice şi apărarii. Lista domeniilor prioritare, în viziunea elitei politice, este diferită de cea a populaţiei: creşterile cheltuielilor bugetare ar trebui să crească pentru următoarele domenii: mediu (%), sănătate (5%), educaţie (5%), cultură (%), agricultură (%) şi protecţie socială (57%). Domeniile care ar trebui susţinute mai puţin sunt aceleaşi ca şi cele menţionate de populaţie: apărare, administraţie publică şi justiţie. Deşi sectoarele private ale economiei sunt apreciate ca fiind mai eficiente decât cele de stat, la capitolul încredere, întreprinderile sau băncile private nu au o imagine foarte bună. Astfel, respondenţii au cea mai mare încredere în băncile de stat (50%), în întreprinderile de stat (45%), şi întreprinderile mici şi mijlocii (40%). Instituţiile în care respondenţii au cea mai mică încredere sau deloc, sunt cele private: băncile private (5% nu au încredere), sindicatele care deţin acţiuni în întreprinderi private (5%), fonduri de investiţii mobiliare (56%) şi întreprinderile cu capital străin (55%). Dacă analizăm raportul încredere neîncredere, singurele instituţii pentru care balanţa se înclină în favoarea încrederii sunt băncile de stat. În ceea ce priveşte platformele partidelor politice, respondenţii consideră că Partidul Naţional Liberal contribuie cel mai mult la promovarea capitalismului (23%), urmând PSD (3%) şi PD (%). Chiar dacă 56% dintre respondenţi consideră că lucrurile merg într-o direcţie greşită, totuşi, 54% afirmă că ne îndreptăm spre capitalism. 32% nu pot aprecia spre ce tip de societate ne îndreptăm, iar 4% au menţionat: haos, anarhie, hoţie, o societate fără un viitor bun. 73

98 Tabel Evaluarea direcţiei în care merg lucrurile în ţară în funcţie de opiniile referitoare la tipul de societate către care s-a îndreptat România după Credeţi cã în ţara noastră lucrurile merg întro direcţie bunã sau într-o direcţie greşitã? În opinia dvs., după, România s-a îndreptat către capitalism sau spre un alt tip de societate? direcţia este bunã direcţia este greşitã NŞ NR TOTAL către capitalism către alt tip de societate NR TOTAL Este interesant de menţionat că mai mult de 50% dintre cei care au afirmat că ne îndreptăm spre capitalism, nu sunt de părere că lucrurile în ţară se îndreaptă într-o direcţie greşită. De asemenea, aproape 70% dintre cei care apreciază că ne îndreptăm spre o altă formă de societate, apreciază direcţia ca fiind una greşită. Principalii promotori ai capitalismului, în percepţia respondenţilor, sunt oamenii de afaceri români (menţionaţi de 57% dintre respondenţi), investitorii străini (54%), şi politicienii şi partidele politice (3%). De altfel, oamenii de afaceri români, politicienii, partidele şi grupurile de interese româneşti sunt primele menţionate ca având de beneficiat de pe urma dezvoltării economiei de piaţă. Populaţia a fost menţionată de doar 2% dintre respondenţi ca fiind principala beneficiară a procesului de dezvoltare a capitalismului. Un loc important îl ocupă şi investitorii străini, aceştia fiind menţionaţi prima dată de 3% şi a doua oară de % dintre respondenţi. Politicienii români percepuţi a fi ataşaţi de valorile capitalismului şi promotori ai acestor concepte sunt: Călin Popescu Tăriceanu (%), Traian Băsescu (%), Adrian Năstase (7%), Theodor Stolojan (6%). Această listă cuprinde personalităţi politice de orientări diferite, explicaţia pentru similarităţile percepute de populaţie putând fi legată mai degrabă de vizibilitatea acestora pe scena politică. Un procent foarte ridicat (46%) din totalul respondenţilor nu au menţionat nici un politician. Analizând contextul actual al României, majoritatea respondenţilor consideră că cei care au făcut avere au reuşit prin încălcarea legii (6%) sau relaţii (%). Doar 7% cred că munca şi meritul personal au determinat îmbogăţirea, iar 7% cred că a fost noroc. 74

99 Totuşi, dacă norocul le-ar surâde şi ar câştiga 00 de mii de Euro, cei mai mulţi dintre respondenţi (45%) ar cheltui cea mai mare parte pentru satisfacerea diverselor nevoi: locuinţă, maşină, călătorii etc. 4% i-ar depune la o bancă, iar % ar face donaţii. Doar 2% ar investi într-o afacere. O clasificare a populaţiei în funcţie de ideologiile dominante Analizele datelor de sondaj au permis realizarea unei clasificări a populaţiei în funcţie de concepţiile existente, referitoare la relaţiile economice de tip capitalist, care implică proprietate privată, liberă iniţiativă, competiţie şi la rolul statului în economie şi a modalităţilor prin care statul trebuie să intervină în sensul reducerii inegalităţilor şi realizării justiţiei sociale. Din această perspectivă, au putut fi identificate cinci categorii de populaţie caracterizate fiecare de o anumită ideologie socială, ele putând fi plasate pe un continuum având ca extreme, pe de o parte mentalitatea pro-etatistă, iar pe de altă parte mentalitatea pro-capitalistă. Este vorba, mai degrabă, de nişte ideologii sociale difuze, adică de credinţe şi opinii mai mult sau mai puţin structurate, care circulă la nivelul populaţiei. Ideologia. Etatism accentuat 2. Etatism moderat 3. Mix de etatism şi capitalism 4. Capitalism moderat Prevalenţa la Caracteristici predominante nivelul populaţiei 26% - susţin intervenţia statului în economie prin controlarea preţurilor, crearea de locuri de muncă, finanţarea anumitor sectoare, extinderea proprietăţii de stat, politici sociale de tip maximalist - consideră egalitatea mai importantă decât libertatea 2% - susţin intervenţia statului în economie (în special în ce priveşte extinderea proprietăţii de stat), însă sunt împotriva politicilor de protecţie socială - aversiune ridicată faţă de risc 22% - susţin proprietatea privată în economie, manifestă propensiune spre antreprenoriat, însă au aversiune ridicată faţă de risc - susţin intervenţia statului în economie, dar nu prin politici sociale - au un sentiment accentuat de inechitate socială 7% - orientare pro-capitalistă (susţin libera iniţiativă, proprietatea privată, competiţia) însă nu au propensiune spre antreprenoriat - sunt adversari ai intervenţiei statului în economie 75

100 5. Capitalism accentuat 4% - orientare pro-capitalistă generală - propensiune spre antreprenoriat - consideră libertatea mai importantă ca egalitatea - adeversari ai etatismului Mentalităţile de tip etatist sunt mai răspândite în mediul rural, la persoanele de peste 55 de ani şi la cele cu nivel redus de educaţie, în timp ce orientarea procapitalistă este mai probabil s-o întâlnim la populaţia urbană, tineri şi cei cu studii medii şi superioare. Experienţa călătoriilor şi a muncii în străinătate este în strânsă legătură cu orientarea pro-capitalistă. 2. Capitalismul românesc din perspectiva elitelor Elitele despre valorile capitalismului La nivelul elitelor, capitalismul este asociat, în primul rând, cu sistemul economic, dar în plan secundar apar şi asocieri cu tipul de organizare socială şi politică. Cuvintele cheie care apar cel mai frecvent în răspunsurile oamenilor politici, de afaceri şi oamenilor de cultură sunt: economie de piaţă, competiţie / concurenţă, proprietate privată şi liberă iniţiativă. Spre deosebire de populaţia generală, care asociază capitalismul, în principal, cu efectele acestui tip de sistem economic (prosperitate, sărăcie, şomaj, inegalităţi sociale), elitele se centrează pe principiile care caracterizează acest sistem. Ca şi organizare social-politică, capitalismul este asociat, în mod firesc, democraţiei liberale. Au existat şi câteva personalităţi care consideră că termenul de capitalism este mai degrabă un cuvânt desuet, care nu mai caracterizează societăţile moderne, dezvoltate, sau chiar un concept care defineşte doar dimensiunea economică a unei societăţi şi care este folosit impropriu pentru a identifica un tip de societate. [ ] capitalismul este echivalent cu o societate bazată pe principii ale economiei de piaţă, o societate dezvoltată, ovg societate de consum, care este educată şi organizată într-un mod destul de stabil, dar în acelaşi timp, are în interiorul său mecanisme de feed-back, care-i permit o anumită consistenţă. Dacă este să fac referire la ceea ce eu am văzut în ţări în care am călătorit, cred că capitalismul, ca noţiune, este un cuvânt despre care aş vorbi, acum, ca fiind arhaic. Nu mai aparţine societăţii moderne. Societatea modernă a depăşit stadiul acesta teoretic al capitalismului. (O.D. - om de afaceri) 76

101 Când mă gândesc la capitalism, eu de fapt mă gândesc la ceea ce se cheamă democraţie liberală, deci societatea care funcţionează în Europa de circa 250 de ani, de la revoluţiile care au inaugurat modernitatea. (A.L. om de cultură) [ ] capitalismul se referă strict la dimensiunea economică a unei societăţi, care nu se rezumă la dimensiunea asta. Deci asta-mi vine în minte în primul rând, când aud capitalism, că ar trebui să folosim mai puţin termenul de capitalism. În rest, sigur că mă gândesc la o societate caracterizată prin proprietate privată, prin liberă iniţiativă, prin democraţie de tip liberal. (B.L om de cultură) Unul dintre oamenii de afaceri intervievaţi a remarcat faptul că în România se vorbeşte despre tranziţia la economie de piaţă şi mai puţin despre tranziţia la capitalism. Dacă pentru multe dintre personalităţile cuprinse în studiu, capitalismul este definit prin economia de piaţă şi deci societatea românească s-a îndreptat / se îndreaptă, cel puţin din punct de vedere teoretic, către capitalism, alte elite pun sub semnul întrebării această definiţie şi implicit că acest concept ar putea identifica tipul de societate către care ne îndreptăm. Capitalismul o fi totuna cu economia de piaţă? E un prim lucru care-mi vine în minte poate capitalismul e ceva diferit de economia de piaţă?! Eu, de exemplu, am crescut în comunism şi acolo capitalismul mi-a fost prezentat ca fiind ceva rău. Deci nu sunt sigur că, de fapt, capitalismul este, ca denumire, lucrul către care ne îndreptăm. (TF om de afaceri) Libertatea transpare, din interviurile cu elite, ca fiind valoarea fundamentală specifică capitalismului. Alături de libertate, proprietatea privată, iniţiativa, competiţia, statul de drept, egalitatea de şanse şi tratament, sunt considerate de asemenea valori caracteristice pentru o societate capitalistă. Din perspectiva elitelor, instituţiile definitorii pentru capitalism sunt bursa şi băncile în plan economic şi parlamentul şi justiţia, în plan politic şi social. Libertatea şi competiţia sunt aspectele cel mai puternic valorizate pozitiv de către personalităţile din lumea afacerilor, politicului sau ale societăţii civile care au fost intervievate în cadrul acestui studiu. Discursul despre ce este bine în societăţile capitaliste se construieşte în jurul ideii că, într-o astfel de societate, individul este liber şi i se oferă şansa de a-şi pune în valoare calităţile. Competiţia este mecanismul prin care se asigură faptul că cei buni pot reuşi. 77

102 Competiţia e bună. Polarizarea poate fi rea în societatea capitalistă şi, atunci când nu poţi să-ţi materializezi şansele, rişti să rămâi sărac fără să ai un suport social (B.T. politician) Competitivitatea. Faptul că dacă ai o structură bună, vrei să munceşti, faci lucrurile bine, eşti inteligent, sau faci lucrurile cu inteligenţă la diverse nivele, ai şanse de reuşită. Spre deosebire de o societate în care dacă ai relaţia care trebuie, atunci reuşeşti. Relaţia o ai dacă te-ai născut nepotul sau strămoşul cuiva deci acel acces la succes e limitat la gene. Ăsta e un lucru extrem de bun faptul că deschide calea tuturor către succes şi că echilibrează succesul. (T.F. om de afaceri) Prin favorizarea concurenţei, capitalismul stimulează creativitatea şi progresul în toate domeniile, nu doar în cele strict legate de mediul economic. (C.G. politician) Bună este libertatea de a întreprinde lucrurile permise de lege. Faptul că te poţi exprima fără nici un fel de oprelişte (P.C. societatea civilă) Cu acest amendament, că răspunsul meu se referă la un tip ideal de capitalism, ceea ce este bun este că cadrul instituţional al competiţiei permite promovarea valorilor şi încurajează creativitatea în societate (S.L. societate civilă) Inegalităţile sociale, individualismul, lipsa solidarităţii, lăcomia şi consumerismul sunt aspecte negative asociate capitalismului, care apar atât în răspunsurile populaţiei, cât şi ale elitelor. Polarizarea poate fi rea în societatea capitalistă şi, atunci când nu poţi să-ţi materializezi şansele, rişti să rămâi sărac fără să ai un suport social (B.T., politician) O societate de consum poate să aducă acolo unde accentul se pune pe ceea ce este vandabil, şi nu neapărat pe ceea ce este substanţial important pentru fiinţa omenească... Există riscul, acolo unde ai prosperitate multă, să doreşti să obţii mai mult din ceea ce este uşor vandabil. Şi nu întotdeauna lucrurile importante sunt vandabile. (W.R. societate civilă) Sunt aspecte care, uneori au fost determinate de altele considerate bune pentru capitalism.astfel, motivarea prin profit a determinat o suveranitate a banului, care este şi cea a imoralităţii, materialismului, a inegalităţii; creşterea economică a generat o exploatare neraţională a resurselor planetei care astăzi se întoarce împotriva noastră, concurenţa a devenit un fel de lege a junglei, iar exemplele pot continua. (D.I, om de afaceri) Capitalism în România post-socialistă Ca şi în cazul populaţiei generale, opiniile elitelor referitoare la tipul de societate către care s-a îndreptat România după sunt împărţite. Pe de o parte, sunt cei care consideră că România s-a îndreptat spre capitalism, deşi recunosc că au existat o serie de derapaje, sincope, sau că ritmul a fost foarte lent. Pe de altă parte, sunt cei care vorbesc despre un capitalism original, pe care îl aseamănă celui din 7

103 ţările Americii de Sud, argumentând că în România s-a construit o pătură foarte subţire, de oameni foarte bogaţi prin corupţie şi alte mijloace ilegale. O a treia categorie de opinii sunt cele care fac referire la o societate etichetată prin sintagma struţo-cămilă, în sensul că, la nivel declarativ, România s-a îndreptat spre capitalism, s-au construit instituţii specifice economiei de piaţă, însă acestea nu funcţionează, pentru că, în mare, parte statul a intervenit în continuare foarte mult în sfera economică şi pentru că nu există un set de valori asumate şi respectate de către societate. În cea mai mare parte a lor, elitele consideră că totuşi se poate vorbi de capitalism în România. Modelul de referinţă fiind însă cel al ţărilor occidentale, personalităţile intervievate tind să considere că în România avem de-a face cu o formă incipientă de capitalism. Ceea ce o diferenţiază faţă de capitalismul occidental ţine, pe de o parte, de situaţia de la care România a pornit în şi de modul în care economia şi societatea românească funcţionează. Argumentele în favoarea ideii că în România există capitalism, vin în special din partea politicienilor. Aceştia îşi bazează afirmaţiile pe tendinţa de creştere economică care s-a manifestat în ultimii ani. Se afirmă că există competiţie, că sectorul privat este preponderent în economie şi că acesta reprezintă, în fapt, motorul dezvoltării economice a României. Pe de altă parte, diferenţele capitalismului românesc faţă de cel occidental ţin de faptul că în România nu a existat, după, şi nu există nici în prezent egalitate de şanse. Unele elite sunt de părere că în România, capitalismul s-a construit mai mult pe baza relaţiilor şi nu a muncii. De asemenea, în special oamenii de afaceri, vorbesc despre o criză morală a societăţii româneşti, de faptul că valorile, legile, în România nu sunt respectate, fapt ce ne deosebeşte foarte mult de societăţile capitaliste. Ideea că în România nu există, în fapt, capitalism, este argumentată de anumite elite prin aceea că nu avem o economie de piaţă funcţională şi nu există o clasă de mijloc. Capitalismul din România se deosebeşte de cel occidental prin inegalitatea de şanse. Prin faptul că o serie de personaje au realizat averi prin legăturile la fluxurile de bani pe care le-au moştenit, în bună măsură, din vechea societate, din societatea comunistă. Aceşti oameni, utilizând aceste informaţii şi aceste relaţii şi aceşti bani pe care i-au avut, au reuşit să se aşeze la ţuţuroaiele de unde vin banii în aceste momente (P.C. societate civilă) 7

104 Bineînţeles, sunt forme de început ale capitalismului, ele există, se manifestă. Ceea ce nu există în România, nu există aceste mecanisme de autoreglare, datorită, în continuare, intervenţiei Statului şi participării Statului în unele sectoare esenţiale, cum sunt sectorul energetic, sectorul legat de infrastructură (O.D. om de afaceri) Suntem deci într-o fază incipientă de capitalism, mai e mult. Nu poţi să ai un capitalism sănătos fără să ai o societate care este sănătoasă, fără să ai nişte valori morale. Azi România trece printr-o acută, acută criză se apropie de fundul gropii o criză morală! [ ] Valorile fundamentale încă nu le regăseşti puternic exprimate în societatea românească. (T.F. om de afaceri) Putem vorbi despre un capitalism incipient. Avem concurenţă între întreprinderi, avem o piaţă liberă, proprietatea privată este în general respectată, preţurile se stabilesc liber pe piaţă etc. În demersul de a consolida o economie de piaţă şi un capitalism românesc, trebuie să se manifeste însă mai pregnant capitalul autohton, o clasă mijlocie puternică şi societatea civilă. (C.G. om politic) Dacă ne limităm la aspectul instituţional al termenului de capitalism, atunci cred că putem afirma fără rezerve că există într-adevăr capitalism, deci există economie de piaţă, există teoretic un stat de drept, există premisele formale, cel puţin ale competiţiei libere, ale acumulării de capital şi ale libertăţii, atât individuale, cât şi libertatea în sens economic; însă, în opinia mea, acest capitalism este lipsit de acele pârghii pe care le vedem în societăţile capitaliste dezvoltate, care au mecanisme dezvoltate care privesc asigurarea egalităţii de şanse şi compensarea acelor segmente de societate care pierd, în urma competiţiei. (S.L. societate civilă) Deci nu avem o economie de piaţă şi cu atât mai puţin funcţională. Avem însă cadrul în care o economie de piaţă s-ar putea dezvolta în sensul unei competiţii curate, fără clientelă, fără ajutor de stat pentru unele firme de stat sau private ş.a.m.d. Stăm mai bine decât acum 5-6 ani, dar suntem încă departe. (A.L. societate civilă) Mai sunt paşi de făcut, în ce priveşte capitalismul în România. Din păcate, mersul societăţii româneşti este ca o săritură pe piciorul stâng. Practic încă nu s-au distrus toate nucleele conservatoare ale societăţii postcomuniste, nu s-au descurcat mecanismele şi procedurile prin care aceste categorii sunt mai egale decât altele. Capitalismul înseamnă egalitate de şanse, înseamnă egalitate în faţa legii, din păcate încă nu avem asta. În continuare avem de-a face cu o birocraţie puternică, care intervine masiv în viaţa indivizilor şi în competiţia de pe piaţă, în continuare avem societăţi cu capital de stat sau regii care distorsionează mecanismele pieţei. În continuare avem o clasă politică care nu a înţeles încă foarte bine ce înseamnă capitalismul... Am spus că este încă un capitalism incipient, care nu are încă toate caracteristicile. În continuare, legislaţia este instabilă, există încă o libertate mare de interpretare afectivă din partea administraţiei în ceea ce priveşte aplicarea legilor, în continuare există probleme de acces la fonduri... Cam astea sunt motivele pentru care nu este încă un capitalism dezvoltat, în România. Dar evident că este o societate capitalistă. Sectorul privat a fost într-o creştere continuă; încetul cu încetul, prin privatizarea băncilor, resursele necesare pentru investiţii au început să apară; presiunile exercitate de Uniunea Europeană, în special în domeniul concurenţei, în domeniul competiţiei, au început să-şi dea roadele şi, practic, să nu mai existe 0

105 intervenţii pe piaţă făcute de stat în favoarea uneia sau alteia dintre părţi... (O.L. om politic) Cred că putem vorbi despre capitalism, fiindcă ceea ce s-a întâmplat bun în România ultimilor 5 ani a fost dezvoltarea economică şi motorul dezvoltării economice este, clar, capitalul privat. Toate belelele ne-au venit de la capitalul de stat, administrat prost şi furat de toţi politicienii şi de cei care au avut informaţii şi putere ca să jefuiască statul (K.P. om politic) Bariere în calea dezvoltării capitalismului în România Opiniile elitelor referitoare la cine sau ce anume blochează / frânează dezvoltarea capitalismului în România sunt extrem de variate, însă pot fi distinse patru categorii de factori: liderii politici, modul de funcţionare a instituţiilor statului, legislaţia şi mentalitatea românilor. Un prim tip de opinie referitoare la barierele din calea capitalismului, în România, este centrat pe ideea că în toţi cei 6 ani de post-socialism, n-au existat lideri politici care să fi urmărit interesele ţării şi ale oamenilor şi nu interesele personale sau ale anumitor grupuri. Liderii politici sunt cei care influenţează activitatea instituţiilor, blocându-le sau facilitându-le. Acest tip de opinii scoate în evidenţă faptul că instituţiile statului, dar şi alte instituţii (ex: mass-media) sunt controlate de anumiţi oameni politici sau grupuri de interes, care le folosesc în propriul avantaj. A apărut, de asemenea, ca şi factor care obstrucţionează capitalismul, tendinţa politicienilor români spre populism, adesea justificat prin modelul politicilor sociale din UE bazate pe principiul solidarităţii. Or, a fost evident până acum că România a dus lipsă multe zeci de ani de lideri. Noi nu avem un Ataturk, nu avem şi n-am avut un Ataturk. Cineva care să fie bine intenţionat, să se gândească la binele societăţii, care să aibă nişte valori puternice şi să aibă o viziune extrem de puternică a ceea ce trebuie făcut. Noi nu avem aşa ceva şi n-am avut. Deci eu aş spune, înainte de instituţii, că nouă ne lipsesc liderii care să deblocheze. Astăzi noi vedem instituţiile cheie care sunt sub controlul unuia sau altuia din lideri, care le folosesc ca pe instituţii proprii, personale, nu în slujba societăţii. (T.P. om de afaceri) Sunt câteva instituţii care blochează dezvoltarea capitalismului serviciile de informaţii, de ex., Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, anumite instanţe, anumite ministere care reprezintă o facţiune a conservatorismului birocratic de tip comunist, cum e Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei, chiar şi lideri politici care în continuare consideră că puterea e o sursă de privilegii pentru ei şi pentru partidul lor; de asemenea, managementul regiilor cu capital de stat, care menţin o politică de monopol. (O.L. om politic)

106 Principalele obstacole sunt exact astea două, modelul social-european şi populismul autorităţilor centrale şi locale (O.B. om politic) O altă categorie de obstacole ţine de modul de funcţionare a instituţiilor statului şi aici este vizată, în primul rând, justiţia, însă şi birocraţia excesivă, care alimentează corupţia. Instabilitatea şi incoerenţa legislativă sunt percepute ca un blocaj important în calea dezvoltării capitalismului, întrucât generează un mediu de afaceri impredictibil, nefavorabil investiţiilor. În legătură cu această problemă, Parlamentul este considerat ca fiind principala instituţie care frânează dezvoltarea unei economii capitaliste, atât prin calitatea legilor pe care le adoptă, cât şi prin lentoarea procesului legislativ. Deci favorizează dezvoltarea capitalismului, să spunem, ca instituţie, Guvernul şi Parlamentul, care promovează legi specifice unui sistem capitalist. Ca instituţie, Justiţia este cea care se constituie într-o frână pentru că este, încă, incapabilă să sancţioneze prompt nerespectarea legislaţiei specifice capitalismului. (B.T. om politic) Legislaţia nu a permis instaurarea unui regim economic de tip capitalist realist, din cauza lipsei de respect faţă de proprietate (C.I. societate civilă) Eu cred că principalul obstacol în dezvoltarea capitalismului în România este incoerenţa legislativă. Instituţia principală care creează blocajele respective este Parlamentul, deoarece Parlamentul este consecinţa nivelului de cultură politică care ne caracterizează, dar în esenţă, acesta este principalul blocaj, un sistem legislativ incoerent şi adesea descurajant pentru o dezvoltare mai dinamică şi mai echilibrată a capitalismului în România. (S.L. societate civilă) Îndeosebi reprezentanţii societăţii civile, consideră că blocajele în dezvoltarea capitalismului nu au atât o cauză instituţională, cât mai ales una care ţine de mentalităţi, de tipul de cultură. Este vorba atât despre mentalităţile populaţiei în general, cât şi de mentalităţile guvernanţilor, ale funcţionarilor şi ale anumitor categorii de oameni de afaceri. Cred că avem de-a face cu obstacolele mentale, astea sunt cele mai importante, că în principiu am adoptat instituţii şi legi care ar trebui să facă ca lucrurile să funcţioneze. Dar suntem încă, vorba lui Maiorescu, în formă fără fond [ ] Din păcate, în cei 6 ani, cea mai ineficientă instituţie s-a dovedit Parlamentul, ceea ce este trist, pentru că democraţia liberală este democraţie reprezentativă, unde Parlamentul este cea mai importantă instituţie. Datorită Parlamentului, avem, într-o instituţie politică esenţială, puterea şi opoziţia la un loc. Or acolo n-am văzut decât blocaje, tergiversări (A.L societate civilă) 2

107 Cred că românii vin dintr-o cultură unde s-au obişnuit să fie mai curând asistaţi, decât întreprinzători, aici aş vedea obstacolul, adică nu este încă suficientă iniţiativă individuală, deşi e mult mai multă decât în urmă cu 0-5 ani. Este încă dorinţa multor români ca statul sau autorităţile să se ocupe de ei (B.L. societate civilă) Tot ce este controlat de stat şi statul încearcă să controleze şi nu vrea să subcontracteze unor instituţii private anumite joburi, acolo e catastrofă, pentru că avem de-a face cu mentalităţi, cu cercuri de putere, cu autoritate puţină care vrea să controleze totul şi acolo deja nu mai putem să vorbim de capitalism, vorbim de totalitarism, din nou. (M.R. societate civilă) Eu cred că nu atât instituţiile, cât mentalităţile. Nu cred că o instituţie anume din România îşi propune să blocheze capitalismul. E vorba de un anumit tip de gândire, e vorba de spaimă, care domină la nivel de indivizi şi aceşti indivizi se află cam în toate instituţiile statului... Se află în Parlament, se află în Guvern, se află în administraţie, deci peste tot. (M.M. societate civilă) În primul rând, dacă există blocaje, ele sunt de mentalitate. Foarte mulţi dintre români trăiesc încă într-o mentalitate precapitalistă, comunistă sau socialistă. În ce priveşte instituţiile o bună parte din instituţiile politice, sau aproape toate, sunt de tip capitalist, o bună parte din instituţiile economice sunt de tip burghez, capitalist, sunt private. Dacă există instituţii care se opun încă, eu cred că acestea sunt, în primul rând instituţia justiţiei, cu toate eforturile doamnei Macovei, care sunt considerabile inclusiv procuratura, inclusiv magistratura, şi chiar şi avocatura În al doilea rând, îmi pare rău că trebuie s-o spun, Biserica pe care pariază 0% din români, cu foarte multă naivitate, şi care este o instituţie mult prea ataşată de nişte valori comunitare, colectiviste şi tradiţionale, ca să poată face faţă procesului de înnoire. (M.N. societate civilă) La polul opus factorilor care obstrucţionează dezvoltarea capitalismului, se găsesc companiile multinaţionale şi o parte dintre companiile private româneşti, care promovează un alt tip de cultură, bazată pe etica muncii, pe un set de valori care se regăsesc în capitalismul occidental. Alături de Uniunea Europeană, aceste companii sunt percepute ca fiind principalele promotoare ale capitalismului în România. Tot în categoria factorilor favorizatori, elitele au mai menţionat şi privatizarea şi dezvoltarea sistemului bancar, precum şi proiectele autorităţilor locale de atragere de investiţii. [ ] Dar evident că este o societate capitalistă. Sectorul privat a fost într-o creştere continuă; încetul cu încetul, prin privatizarea băncilor, resursele necesare pentru investiţii au început să apară; presiunile exercitate de Uniunea Europeană, în special în domeniul concurenţei, în domeniul competiţiei, au început să-şi dea roadele şi, practic, să nu mai existe intervenţii pe piaţă făcute de stat în favoarea uneia sau alteia dintre părţi. [ ] Instituţiile care favorizează sunt în special cele ale Uniunii Europene, dar şi la nivelul administraţiilor locale, în multe administraţii locale am urmărit un proces de de-birocratizare, de atragere a investiţiilor, de parteneriate cu firme private în derularea proiectelor (O.L. om politic) 3

108 Capitalism fără capitalişti sau capitalişti fără capitalism? Dacă în ce priveşte existenţa capitalismului, în prezent, în România, opiniile elitelor converg spre afirmarea faptului că putem vorbi despre un capitalism incipient, în curs de dezvoltare, în ce priveşte existenţa capitaliştilor, personalităţile intervievate au distins, în general, între două categorii: pe de o parte susţin ideea unei clase de oameni de afaceri, care şi-au construit capitalul economic prin reconversia capitalului politic şi relaţional, de care dispuneau încă din perioada comunistă; pe de altă parte, se afirmă existenţa unei clase de antreprenori, în adevăratul sens al cuvântului, care au reuşit să acumuleze capital şi să construiască afaceri de succes pornind de la zero, prin muncă, creativitate, asumarea riscului şi ştiind cum să profite de oportunităţile pe care mediul din România le-a oferit. Distincţia dintre cele două categorii se bazează, astfel, pe legalitatea modului în care oamenii de afaceri români şi-au construit capitalul. Pe de o parte, avem falşii capitalişti, care s-au folosit de relaţii, trafic de influenţă, corupţie, pentru a acumula capital din afaceri cu statul, pe de altă parte sunt adevăraţii capitalişti, care şi-au construit afacerile prin mijloace legitime şi legale. Problema sesizată de elite, în ce priveşte cele două categorii de capitalişti, rezidă în aceea că, la nivelul mentalului colectiv, stereotipurile despre oamenii de afaceri sunt construite în baza mediatizării falşilor capitalişti, fapt ce determină o neîncredere şi suspiciune generală, asupra legalităţii averilor în România, fapt confirmat de rezultatele sondajului de opinie realizat în cadrul acestui studiu. În acelaşi timp, nu există o promovare a oamenilor de afaceri care reprezintă modele de succes şi asupra cărora nu planează suspiciuni. În mod cert există capitalişti, ba mai mult, există capitalişti care prin ceea ce gândesc, ceea ce fac, trebuie să intre în manualele de business din şcolile de business din România. Deci există capitalişti, capitalişti de succes să nu uităm că România este la început de drum, deci există un capitalism sălbatic, o fază de acumulare în care, ştiţi fraza, nu mă-ntreba cum am făcut primul milion, care nu este specifică României, este specifică oricărui ciclu de dezvoltare a capitalismului din oricare ţară. (T.F. om de afaceri) În România suntem doar la început, avem de-a face cu persoane care au acumulat avere, avem de-a face cu persoane care au acumulat experienţă, însă suntem abia la începutul primei generaţii. Comparaţia ar fi mai degrabă cu primii căutători de aur şi cei care au descoperit aur în Colorado, după care au început să-l folosească. (O.D. om de afaceri) In România, există o clasă de aşa-zişi oameni de afaceri, care se pretind a fi capitalişti şi care au reuşit în acest domeniu moştenind vechile structuri dinainte de sau care au avut relaţii excelente cu tot ce a ţinut de regimul politic de 4

109 după Revoluţie ori care se află în relaţii privilegiate cu statul român şi cu instituţiile sale. In schimb, există şi o clasă mare de antreprenori care au urmat modelul american şi care au pornit de la 0, reuşind să creeze companii în care mentalitatea oamenilor se apropie mult de valorile capitaliste. (C.H. om de afaceri) O mare parte din capitalul creat nu este rezultatul spiritului antreprenorial şi competenţei ci al naţionalizării în interesul unor grupuri oligarhice a unei bune parţi din avuţia naţională (T.M. om de afaceri) Eu cred că capitalişti există fără doar şi poate, din păcate marea lor majoritate mă rog, asupra unui segment semnificativ al capitaliştilor vizibili în viaţa publică de la noi planează suspiciunea corupţiei. Lucrul acesta cred că face un mare deserviciu ideilor şi principiilor autentice ale capitalismului. Cu siguranţă că nu sunt ei singurii reprezentanţi ai capitalismului şi cu siguranţă că există o pătură foarte influentă şi foarte importantă, dar mai puţin vizibilă, a capitaliştilor din România care îşi fac treaba şi care practic susţin sistemul capitalismului din România prin activitatea lor, prin contribuţiile la bugetul de stat pe care le fac şi prin toate serviciile pe care le produc, dar din păcate, opinia publică este mai degrabă influenţată de exponenţii mai puţin pozitivi ai capitalismului de la noi, decât de cei cu o contribuţie fundamentală la o evoluţie firească a capitalismului românesc. (S.L. societate civilă) Există câţiva capitalişti în România oameni care şi-au făcut întreprinderea plecând de la iarbă verde, luând un credit bancar pe care l-au returnat, spre deosebire de alţii care au ticul nervos de a nu mai returna creditele, oameni care au reuşit să creeze colective de lucru remarcabile, să le ţină la un loc, să dea salarii unor oameni (P.C. societate civilă) În România avem două categorii, una a celor care sunt extrem de bogaţi, mai ales din afaceri cu statul, adică imensa lor avere, în proporţie copleşitoare, vine din bani publici. [ ] A doua, şi tot foarte bogaţi şi extrem de periculoşi sunt cei care au de-a face cu crima organizată, care este extrem de puternică în România, bine stabilită, ea se manifestă prin tot felul de fenomene şi, bineînţeles, a putut să prospere datorită permisivităţii instituţiilor statului. Şi avem capitaliştii aceia care sunt oameni care şi-au făcut afacerile cu mult mai multă onestitate (W.R. societate civilă) Există, sigur că există, dar există într-o societate în care încă fenomenul capitalist nu s-a putut dezvolta până la capăt, deci o societate care încă îngrădeşte destul de mult, prin toată moştenirea, toată tradiţia totalitară, statală... Deci există capitalişti care trăiesc într-un mediu nu destul de prielnic, încă, capitalismului, cu destule prejudecăţi faţă de capitalişti, faţă de oamenii bogaţi, faţă de marile averi prejudecăţi care, sigur, sunt şi justificate, într-o anumită măsură, de felul în care s-au făcut unele dintre marile averi, dar sigur că nu sunt justificate pentru a caracteriza negativ o întreagă categorie de oameni. (B.L. societate civilă) Nu avem încă un capitalism consolidat, ci un amestec al mai multor modele: există capitalişti fără capitalism (model care s-a dezvoltat în special în fostele ţări comuniste, unde au apărut capitalişti, oameni bogaţi, întreprinzători fără a exista sau a fi funcţionale toate mecanismele pieţei libere) sau capitalism fără capitalişti, dacă ne gândim la faptul că nu a existat înainte o clasă de proprietari privaţi. (C.G. om politic) 5

110 Există foarte mulţi capitalişti în România, există probabil zeci de mii de capitalişti în România, care şi-au construit carierele, afacerile în deja 5 ani, care au reuşit să-şi obţină independenţa faţă de resursele financiare publice şi faţă de contractele publice, care au reuşit să-şi administreze fluxurile de capital, astfel încât să nu aibă datorii faţă de bugete (O.B. om politic) Există, cred cu zecile sau cu sutele de mii oameni care pot să fie numiţi capitalişti, chiar dacă au o firmă mică, dar care merg pe principiile sănătoase ale capitalismului (K.P. om politic) Sunt, deja, capitalişti în România. Unii cinstiţi, alţii necinstiţi, dar în mod categoric, capitalişti avem oameni cu mentalitate specifică unui sistem capitalist; cum, de asemenea, avem o clasă de mijloc ce a apărut şi ea este cel mai bine aşezată în mentalitatea capitalistă. (B.T. om politic) Concluzionând, putem afirma deci, că din perspectiva elitelor politice, economice şi ale societăţii civile, în România există un capitalism în formare, cu două tipuri de capitalişti: cei care au pornit de la zero şi şi-au clădit afacerile în mod legal, şi cei care au profitat de sistemul de relaţii de care dispuneau din comunism şi care au reuşit să-şi transfere o parte din avuţia statului în proprietatea lor. Concluzii Traseul parcurs de România, după, spre economia de piaţă, experienţa populaţiei din ultimii 6 ani, cu modul de funcţionare a democraţiei şi a mecanismelor de piaţă, împreună cu structurile valorice latente, inculcate în perioada comunistă, se regăsesc astăzi în combinaţii unele fireşti, alte paradoxale la nivelul mentalităţilor oamenilor obişnuiţi şi elitelor. O primă concluzie care se poate trage din rezultatele acestei cercetări vizează diversitatea şi caracterul difuz, nestructurat, al ideologiilor sociale existente la nivelul populaţiei. Astfel se explică unele rezultate care pot părea paradoxale. Valorile specifice sistemului capitalist: proprietate privată, competiţie, liberă iniţiativă, deşi predominante la nivelul populaţiei pe ansamblu, se combină cu convingeri puternice care susţin intervenţia statului în economie şi cu un nivel foarte ridicat de aversiune faţă de riscuri. La aceasta se adaugă un puternic sentiment de injustiţie socială, o percepţie negativă asupra inegalităţilor sociale existente la nivelul societăţii 6

111 româneşti. Imaginea mediului de afaceri este mai degrabă negativă, la aceasta contribuind, atât la nivelul populaţiei, cât şi al elitelor, suspiciunea de ilegalitate, care planează asupra marilor averi construite în România după. Nu în ultimul rând, trebuie remarcate discrepanţele mari între convingerile pe care le regăsim la nivelul populaţiei şi cele ale elitei politice. În general, aceasta din urmă susţine, în proporţii mult mai mari, valorile capitalismului: proprietatea privată, concurenţa, libera iniţiativă, reducerea rolului statului în economie, ceea ce conduce la concluzia că o parte semnificativă a populaţiei nu se poate regăsi în ideologiile promovate de actualele partide politice. 7

112 FUNDAŢIA HORIA RUSU Str. Popa Savu Nr. 44, Sector, Bucureşti Mobil: Tel./Fax: Transformarea capitalistă a României Capitalismul în mentalităţile românilor Studiu realizat de THE GALLUP ORGANIZATION România la cererea FUNDAŢIEI HORIA RUSU Iunie 2006