TEZĂ DE DOCTORAT (REZUMAT)

Size: px
Start display at page:

Download "TEZĂ DE DOCTORAT (REZUMAT)"

Transcription

1 MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA DIN ORADEA ȘCOALA DOCTORALĂ DE ȘTIINȚE SOCIALE DOMENIUL: SOCIOLOGIE Bianca Ioana MADA TEZĂ DE DOCTORAT (REZUMAT) COMPORTAMENTUL DE INTIMIDARE (BULLYING).FACTORI EXPLICATIVI ȘI MODALITĂȚI DE PREVENȚIE ÎN MEDIUL ȘCOLAR Conducător ştiinţific: Prof. univ.dr. Elena ZAMFIR ORADEA 2014

2 CUPRINS INTRODUCERE...10 CAPITOLUL I. AGRESIVITATE, VIOLENȚĂ, COMPORTAMENT DE INTIMIDARE Agresivitatea Delimitări conceptuale Cauzele agresivității Factori ce influențează agresivitatea Agresivitate versus violență Comportamentul de intimidare sau fenomenul de tip bullying...32 Sinteză și discuții...34 CAPITOLUL II. FACTORI PSIHOSOCIALI CARE GENEREAZĂ COMPORTAMENTUL DE INTIMIDARE LA PREADOLESCENȚI Factori fizici Factori psihici Factori socio-culturali Familia Rețeaua de relații sociale Grupul proxim-anturajul Școala...53 Sinteză și dicuții...58 CAPITOLUL III. DIMENSIUNI ALE COMPORTAMENTUL DE INTIMIDARE ÎN MEDIUL ȘCOLAR Violenţa și comportamentul de intimidare în școli. Aspecte evolutive Forme ale comportamentului de intimidare în şcoală Particularități ale comportamentului de intimidare raportat la educația formală Comportamentul de intimidare manifestat în relaţia profesor-elev Comportamentul de intimidare manifestat în relația elev-profesor Comportamentul de intimidare manifestat în relația elev-elev Modalități de reducere și prevenire a comportamentului de intimidare...81 Sinteză și discuții...84 CAPITOLUL IV. COMPORTAMENTUL DE INTIMIDARE ÎN MEDIUL ȘCOLAR. DIMENSIUNI ȘI POSIBILITĂȚI DE PREVENIRE. CERCETARE CONCRETĂ LA NIVELUL PREADOLESCENȚILOR ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL GIMNAZIAL DIN JUDEȚUL BIHOR Analiza nevoii de prevenție Verificarea eficienței programului de prevenție Relația dintre convingerile iraționale la elevi și comportamentele de intimidare ale acestora (school bullying) CAPITOLUL V. CONCLUZII ȘI CONTRIBUȚII BIBLIOGRAFIE ANEXE...175

3 INTRODUCERE Agresivitatea a reprezentat mereu o temă de interes pentru cercetare, având în vedere multiplele cauze care pot sta la baza manifestării ei, dar mai ales din perspectiva efectelor pe care le generează. Comportamentele de intimidare implică un alt tip de agresivitate decât cel manifestat ca răspuns la anumite emoţii de disconfort (ex. când suntem furioşi sau ne este frică). Spre deosebire de cea reactivă, agresivitatea manifestată prin comportamentele de bullying (de intimidare, hărţuire, umilire) este proactivă deoarece nu implică factori emoţionali. Ea are un rol instrumental şi reprezintă o încercare de a obţine ceva prin metode coercitive, prin intimidare, sarcasm, nepăsarea faţă de starea celuilalt fiind asociată cu aşteptări de succes ale comportamentului agresiv. Am optat pentru analiza fenomenului de intimidare (school bullying) la elevii din această etapă de dezvoltare (preadolescență) din următoarele motive: fenomenul debutează cu precădere în ciclul gimnazial, adică la vârsta preadolescenței. Totodată, trecerea de la ciclul primar la ciclul gimnazial presupune adaptarea pe diverse planuri, inclusiv în cel al relațiilor sociale și la nivelul reglării emoționale și este binecunoscut faptul că, în aceste planuri, mulți copii sunt deficitari. Am realizat și o analiză a intimidării manifestate în relația profesor-elevi, din următoarele motive: elevii sunt mult solicitați în planul adaptării școlare, în fiecare an gimnazial apar discipline noi, predate de profesori noi. Fiecare profesor are propriul sistem de reguli, inclusiv în ceea ce privește disciplina, iar elevul nu este suficient de dezvoltat social și emoțional pentru a interioriza și respecta toate aceste sisteme diferite. De aici, pot să apară numeroase surse de conflict. Generațiile noi de preadolescenți și de adolescenți au acces la o parte a mass-media care prezintă ca fiind acte de teribilism discuțiile în contradictoriu și încălcarea regulilor adulților, deci va fi din ce în ce mai greu de compatibilizat aceste modele cu formarea psihopedagogică tradițională a majorității cadrelor didactice. Fără a avea pretenții de reprezentativitate la nivelul societății românești, aspectele conturate la nivelul investigațiilor realizate prezintă elemente interesante despre această temă cu scopul îmbunătățirii climatului educațional. CAPITOLUL I. AGRESIVITATE, VIOLENȚĂ, COMPORTAMENT DE INTIMIDARE Primul capitol este dedicat delimitărilor conceptuale. Pornind de la numeroasele definiții acordate agresivității putem concluziona că aceasta indică un comportament în care există intenția de a face rău altora. Majoritatea autorilor s-au pronunţat în favoarea punerii accentului pe intenţie, acest lucru ridicând la rândul lui o altă problemă, şi anume cea legată de modalităţile de determinare a intenţiei. Conduitele agresive pot urmări producerea suferinței altei persoane sau ele pot fi o consecință a demonstrării puterii sociale a

4 agresorului (Boulding, 1989) sau a masculinităţii (Segall, 1988 apud Krahe, 2013). După alţi autori însă nu este necesară această diferenţiere, deoarece,,aceste variate scopuri nu sunt mutual exclusive şi multe alte acte de agresiune pot fi orientate spre atingerea unora sau a tuturor acestor scopuri (Carlson et al., 1988, p. 15).Experiența de zi cu zi, mediul social în complexitatea lui a dovedit de multe ori că cel agresat poate determina, potenţa, susține conduitele agresive ale partenerului respectiv, fie din dorința de afirmare prin superioritate, fie din dorința de a-și impune punctul de vedere. Cu privire la cauzele agresivității părerile specialiștilor sunt împărțite. Astfel se consideră că agresivitatea este înnăscută (Freud, 1927), apare ca răspuns la frustrare sau la comportamente aversive ((Berkowitz, 1989), dar și faptul că agresivitatea este un comportament social învățat (Bandura,1986). O să acord o importanță mai sporită învățării sociale. Teoria propune în schimb că agresivitatea este similară cu orice altă reacţie învăţată. Agresivitatea poate fi învăţată prin observare sau imitaţie şi cu cât este întărită mai des, cu atât probabilitatea ei de apariţie este mai mare. Caracteristicile familiei influențează comportamentul agresiv. Acest lucru se datorează învățării pe bază de observație a rolurilor sociale (Baldry, 2003). În parte, acesta poate fi motivul pentru care copiii, ai căror părinţi folosesc pedepsele fizice, au o probabilitate mai mare de a fi mai agresivi decât media. Părinţii oferă acest model (Eron, 1987). Violența este un fenomen complex întrucât formele de manifestare sunt foarte diverse, fapt ce generează confuzia violenței cu agresivitatea.totuși cele două concepte pot fi delimitate iar delimitările ajută la stabilirea clară a granițelor celor două concepte. Este evident că definirea violenței este făcută în raport cu agresivitatea și pornește de la aceasta. Astfel se consideră că violența depinde de gradul de cultură, educație de context, iar agresivitatea este mai mult instinctuală. Eric Debarbieux (1996: 45-46), specialist în problematica violenţei în mediul şcolar, concepe o definiţie prin care încearcă să surprindă complexitatea fenomenului:,,violenţa este dezorganizarea brutală sau continuă a unui sistem personal, colectiv sau social şi care se traduce printr-o pierdere a integrităţii, ce poate fi fizică, psihică sau materială. Această dezorganizare poate să se opereze prin agresiune, prin utilizarea forţei, conştient sau inconştient, însă poate exista şi violenţă doar din punctul de vedere al victimei, fără ca agresorul să aibă intenţia de a face rău. Violenţa este o noţiune relativă, dependentă de normele sociale, juridice şi politice ale societăţii în care se manifestă. Cu privire la comportamentul de intimidare acesta poate fi manifestat de către un singur individ agresor (bully) sau de un grup (Olweus, 2005). Ţinta intimidării poate fi de asemenea un singur individ victimă sau un grup. În contextul şcolar, ţinta este de cele mai multe ori un singur elev. El se transpune în acţiuni negative se pot evidenţia în cuvinte (verbal), de exemplu, prin ameninţare, tachinare, folosirea în sens batjocoritor a unor nume (porecle). Un alt exemplu de acţiune negativă poate fi atunci când cineva loveşte, împinge, agresează sau împiedică o persoană să facă ceva, folosind forţa fizică. Astfel, putem vorbi de acţiuni de intimidare directe atacuri destul de evidente asupra unei victime şi

5 acţiuni de intimidare indirecte manifestate prin izolare socială şi excluderea intenţionată dintr-un grup. Indiferent de forma de manifestare, atât agresivitatea cât și intimidarea, au efecte negative asupra devenirii personalității elevului, asupra integrării sociale și evident asupra echilibrului social. Întrucât intimidarea provoacă daune și disconfort prin faptul că persoana este amenințată, tachinată, batjocorită prin porecle, lovită, împinsă sau agresată, în mod repetat și continuu, interesul tuturor este centrat pe reducerea acestui fenomen. CAPITOLUL II. FACTORI PSIHOSOCIALI CARE GENEREAZĂ COMPORTAMENTUL DE INTIMIDARE LA PREADOLESCENȚI Pornind de la ideea că formele de dezvoltare, cea fizică, psihică și socială, au contribuții pozitive dar și negative asupra devenirii personalității preadolescentului, capitolul al doilea urmărește să identifice principalii factori determinanți pentru comportamentul de intimidare. Atitudinile pe care le au părinții față de copii pot influența evoluția viitoare a acestora stimulând-o sau, din contră, frânând-o. Într-un climat de familie lipsit de securitate și suport emoțional realitatea socială va fi percepută distorsionat. Copilul va deveni inhibat, reținut, cu grave dificultăți de relaționare, fără a putea face față unui mediu social ostil (Eckersleyd, 2006). Criticile constructive aduse copilului sunt eficiente, însă cele nejustificate zguduie încrederea în sine a copilului inhibându-l. Stimulările verbale adresate unui copil atunci când a manifestat un comportament exemplar intăresc acel comportament. Acest aspect nu este valabil atunci când laudele și complimentele sunt exagerate și fără rost. Anturajul poate potența comportamentul de intimidare pe baza formelor de socializare negativă pe care le promovează. Din dorința de a fi la fel ca ceilalți, preadolescenții adoptă modele comportamentale de intimidare, care li se par interesante, normale și reprezintă un aspect de teribilism. Ei aleg această formă de manifestare din dorința de a ocupa un loc central în cadrul grupului social, de a obține prestigiu. O altă categorie de factori sociali care generează comportamentul de intimidare este școala. Atât climatul şcolii, cât şi personalul constituie aspecte ale şcolii ca sistem care previn sau susţin manifestarea unor comportamente de intimidare în rândul copiilor şi adolescenţilor. În termenii teoriei sistemului, adulţii (profesorii) contribuie la crearea unui mediu în care comportamentele de intimidare pot fi controlate prin sesizarea comportamentelor predictibile şi întărirea normelor/regulilor interne, stabilirea unor ierarhii sociale între ceea ce poate fi acceptat şi ceea ce trebuie schimbat. Şcoala care ţine cont de vârsta copiilor cunoaşte trebuinţele psihologice de bază ale acestora (de siguranţă, autonomie, apartenenţă şi competenţă), iar satisfacerea trebuinţelor în cadrul şcolii conduce la

6 beneficii şi relaţii de respect între elevi, precum şi între elevi si adulţi (Schaps, Battistich şi Solomon, 2004). CAPITOLUL III. DIMENSIUNI ALE COMPORTAMENTUL DE INTIMIDARE ÎN MEDIUL ȘCOLAR Comportamentul de intimidare trebuie evaluat în raport cu contextul şi cultura şcolară, fapt ce este dezbătut în acest capitol. El perturbă grav mediul şcolar, întrucât poate deteriora climatul în şcoală, afectează relațiile profesor-elev, elev profesor și elev-elev, determinând sentimente de insecuritate, de teamă, de angoasă, cu efecte negative asupra dezvoltării normale a elevului. Atitudinea cadrelor didactice față de elevi poate genera comportamente violente. Acei profesori care îi ignoră sau îi disprețuiesc pe elevi, care au tendința de a-i evalua negativ, conduc la dezvoltarea comportamentelor de intimidare. Cea mai frecventă manifestare a disprețului față de elevi este, se pare, indiferența profesorului. În aceste condiții se dezvoltă în rândul elevilor trăiri negative, le pun la îndoială propriile lor capacități, îi descurajează și nu mai au încredere în sine. Dacă aceste stări ajung să fie interiorizate, consecințele se transpun în plan comportamental prin pasivitate față de activități, lipsa de comunicare, atitudini ostile, refuzul de a răspunde la sarcini, tendința de a-i provoca pe profesori, indiferența. Intimidarea școlară se manifestă în mediul educațional la toate nivelurile. Astfel ea apare în relația profesor-elev, elev-profesor, dar mai ales elev-elev. În relația profesor-elev există o serie de factori care pot favoriza apariția comportamentelor negative de tipul celor de intimidare. În această situație amintim: modul de comunicare, tipuri de relații, limbajul profesorului, modul de notare. Când comunicarea se limitează la transmiterea strictă a informațiilor pot să apară comportamente de intimidare din partea elevilor. Dacă predomină relațiile autoritare sau de tipul laissez-faire frecvența de apariție a reacțiilor elevilor este mare și de multe ori negativă. Notarea percepută ca fiind nedreaptă declanșează de asemenea reacții vehemente din partea adolescenților, concretizate mai ales în intimidare verbală. În ceea ce privește realația elev-profesor, formele de intimidare elevului faţă de profesor îmbracă nuanţe multiple. Deoarece nu se pot materializa în reacţii fizice, brutale, din cauza repercusiunilor derivate din normele sociale, actul agresiv al elevului îmbracă forme mai subtile de manifestare, ca de exemplu reacţiile afective sau verbale. Reacţiile elevilor la frustrările legate de note sunt foarte diferite, acestea variind în funcţie de vârstă. Foarte mulţi elevi acceptă în mod formal nota, dar în realitate ei nu o acceptă. O altă formă frecventă de manifestare a intimidării faţă de profesori este indisciplina, adică nerespectarea regulilor sugerate de profesor și regulamentul școlar. În cazul acesteia, intenţia elevului este de a deranja şi dezorganiza munca profesorului, de a-l face să piardă timpul la lecţii, în activitatea de predare. Cea mai frecventă formă de manifestare a intimidării elevilor

7 în relaţia cu profesorii o reprezintă cuvintele. Cuvintele pot degrada personalitatea oricărui individ, pot diminua identitatea și demnitatea precum și reprezentarea de sine. Calomnia constituie una dintre cele mai agresive forme verbale şi deşi pare un act spontan, ea are la bază un scenariu bine conceput. Dar neputând recurge la forme verbale, deseori elevii vor recurge la priviri ameninţătoare, nemulţumire, care sunt resimţite de către profesori ca fiind negative. Reducerea manifestărilor acestui comportament în rândul elevilor reprezintă o preocupare mai veche în mediul școlar. Cea mai eficientă metodă de prevenire și intervenție în cadrul acestei probleme sociale o reprezintă trainingurile sau programele derulate în acest sens (Williamms şi Guera, 1996, apud Szentagotai şi Tărău, 2004). Pornind de la ideea că intimidarea este un comportament învăţat, prevenţia implică învăţarea de către elevi a unor comportamente alternative. Condiţia este ca ele să fie învăţate de timpuriu înainte ca tiparele comportamentului de intimidare să devină obişnuinţă. CAPITOLUL IV. COMPORTAMENTUL DE INTIMIDARE ÎN MEDIUL ȘCOLAR. DIMENSIUNI ȘI POSIBILITĂȚI DE PREVENIRE. CERCETARE CONCRETĂ LA NIVELUL PREADOLESCENȚILOR ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL GIMNAZIAL DIN JUDEȚUL BIHOR Acest capitol al lucrării este dedicat analizei cantitative și calitative a subiectului propus spre investigare. După prezentarea obiectivelor generale ale cercetării, respectiv a cadrului metodologic aplicat, capitolul se centrează pe expunerea rezultatelor a celor trei studii realizate şi pe interpretarea lor prin raportare la literatura de specialitate. Un spaţiu aparte este destinat prezentării concluziilor formulate şi limitelor cercetării. Obiectivul general al cercetării este înțelegerea modului de manifestare a comportamentului de intimidare în relația elev-elev, elev-profesor și profesor-elev. Pornind de la acest obiectiv general pentru fiecare studiu în parte am formulat o serie de obiective specifice. Obiectivele primului studiu din cadrul acestei lucrări sunt următoarele: analiza fenomenului de bullying în școală cu implicații specifice la preadolescenți, în funcție de gen și nivelul de clasă și tipul școlii de proveniență; analiza măsurii în care comportamentul de intimidare există și se manifestă în cadrul relațiilor profesori-elevi, în funcție de frecvență și gravitate, precum și analiza atribuirilor pe care elevii le fac cu privire la acest comportament, manifestate de către profesori în relație cu elevii și de către elevi în relație cu profesorii lor; analiza percepției elevilor cu privire la implicarea profesorilor și a altor elevi în medierea conflictelor în situațiile de intimidare (bullying); analiza nevoii unui program de prevenție a fenomenului în școală. În studiul al doilea mi-am propus să analizez eficiența unui astfel de program de prevenție. Astfel, în urma stabilirii dimensiunilor fenomenului am

8 implementat un program de prevenție specializat, menit să reducă nivelul intimidării în școală, manifestată de către elevi împotriva altor elevi și a cadrelor didactice. Așadar, prin acest al doilea studiu mi-am propus să: investighez diferențele între grupul experimental (supus intervenției) și cel de control în ceea ce privește frecvența cu care se manifestă comportamentele de intimidare între elevi și în relațiile profesori-elevi, în general; investigăm diferențele între grupul experimental și cel de control în ceea ce privește comportamentele specifice de victimizare ale elevilor de către alți elevi și de către cadrele didactice; investigăm diferențele între grupul experimental și cel de control în ceea ce privește comportamentele specifice de intimidare manifestate de către elevi față de alți elevi și față de cadrele didactice. Scopul celui de-al treilea studiu este de a analiza relația dintre nivelul cognițiilor iraționale la elevi și comportamentele de intimidare ale acestora (school bullying). Studii de specialitate indică faptul că la baza multor comportamente de intimidare se află un nivel ridicat al cognițiilor iraționale (Ellis, Harper, 1979). Acest studiu își propune următoarele obiective: analiza relației dintre cognițiilor iraționale ale elevilor și comportamentele de victimă manifestate de aceștia; analiza relației dintre nivelul cognițiilor iraționale ale elevilor și comportamentele de intimidare (agresor) manifestate de către aceștia; analiza relației dintre nivelul cognițiilor iraționale ale elevilor și frecvența comportamentelor de victimă / intimidare manifestate de către aceștia în relațiile profesori-elevi. Pentru o analiză cât mai cuprinzătoare a fenomenului studiat am ales ca tehnică de culegere a informaţiilor ancheta pe bază de interviu. Astfel s-au cules date de la 302 de subiecți, proveniţi de la trei instituţii școlare diferite. Cele trei instituţii şcolare reprezintă tipologia de structurare a mediilor de învăţământ din municipiul Oradea. Trebuie menţionat că studiul de faţă este orientat pe clasele gimnaziale. Metoda de eşantionare folosită se înscrie în modelul eşantionării multifazice. Numărul de respondenţi s-a stabilit în funcţie de răspunsurile primite la întrebările ce vizează fenomenul intimidării. Variabilele ce caracterizează intimidarea sunt printre cele mai eterogene din punctul de vedere al manifestării acestui fenomen în populaţia studiată. În acelaşi timp fenomenul intimidării reprezintă unul dintre subiectele marcante ale studiului de faţă. Repetabilitatea continuă a răspunsurilor primite a reprezentat argumentul alegerii numărului de respondenţi. Elevilor li s-a cerut să evalueze itemi ce măsoară, pe scale Likert (1932), variabilele de interes în acest prim studiu. Comportamentele de victimă și comportamentele de intimidare (agresor) manifestate de către elevi în cadrul școlii au fost evaluate prin intermediul itemilor preluați din Chestionarului Olweus pentru măsurarea comportamentelor de bullying (Olweus, 1989). De asemenea, pentru evaluarea cognițiilor iraționale, am folosit Scala de iraţionalitate pentru copii şi adolescenţi (CASI), instrument propus de către Bernard şi Laws (1988, apud Bernard şi Cronan, 1999) pentru a măsura cogniţiile

9 iraţionale pe care copiii şi adolescenţii cu vârsta cuprinsă între 10 şi 18 ani pot să le interiorizeze. O altă metodă folosită este experimentul sociologic în care am analizat acțiunea variabilei independente asupra celei dependente, într-o situație controlată, cu scopul verificării ipotezelor cauzale. Astfel s-a realizat o comparație a performanței grupului experimental (la care s-a derulat programul de prevenție) cu cea a grupului de control. În raport cu primul studiu putem trasa câteva concluzii generale: cu toate că nivelul de intimidare manifestată în rândul elevilor și în relațiile profesori-elevi nu atinge cote foarte înalte, există totuși un procent semnificativ de elevi care fie sunt deseori victimele agresivității celorlalți, fie ei înșiși manifestă comportamente agresive față de covârstnici sau cadre didactice și doar uneori cineva intervine pentru a media conflictele existente; această situație indică necesitatea proiectării și implementării unui program de intervenție specializat pentru a diminua procentul elevilor care sunt fie victime fie agresori (sau ambele) și/sau pentru a preveni o eventuală creștere a nivelului relativ scăzut de intimidare existent în prezent. Un program care să vizeze responsabilitatea socială pentru situații din mediul școlar este binevenit, întrucât ar putea preîntâmpina o serie de probleme ce ar putea surveni în viitor în mediul școlar, nu doar probleme legate de agresivitate și intimidare. În urma studiului fenomenului de bullying am proiectat și implementat un program de prevenție specializat pe intimidare. În scopul testării eficienței acestui program am utilizat un design cvasi-experimental inter-grup (grup experimental vs. grup de control) și am testat existența unor diferențe semnificative din punct de vedere statistic între grupul experimental și grupul de control în ceea ce privește variabile ce măsoară frecvența de manifestare a comportamentelor de intimidare. Așadar, subliniem faptul că în urma implementării programului de prevenție, frecvența manifestării comportamentelor de intimidare față de colegi și cadre didactice s-a diminuat semnificativ. Programul de prevenție s-a dovedit eficient în diminuarea unora dintre cele mai comune comportamente de intimidare manifestate în rândul elevilor și în relațiile profesori-elevi: loviri/bătăi, trântiri, înjurături, certuri, jigniri/insulte, acordarea notelor nedrepte, intimidări, ridicarea tonului. Prin cel de-al treilea studiu am urmărit să investigăm relația dintre convingerile iraționale ale elevilor și comportamentele de intimidare ale acestora. Datele indică corelații semnificative și pozitive între evaluarea globală a propriei persoane, intoleranță la frustrare dată de muncă și scorurile globale, pe de o parte, și victimizarea elevilor prin răspândirea unor minciuni sau zvonuri despre aceștia. Dacă ne referim la relația dintre convingerile iraționale și frecvența manifestării comportamentelor de intimidare de către elevi față de colegii lor, am observat faptul că majoritatea comportamentelor corelează pozitiv cu scorurile globale. De asemenea, aproape toate comportamentele corelează pozitiv și semnificativ cu intoleranța la frustrarea dată de muncă. În fine, în ceea ce privește relația dintre convingerile iraționale ale copiilor și frecvența de manifestare a comportamentelor de intimidare față de cadrele didactice, rezultatele indică faptul că cele mai multe

10 astfel de comportamente se asociază semnificativ și pozitiv cu intoleranța la frustrarea dată de reguli. Rezultatele acestui studiu sunt în concordanță cu cele ale unor studii anterioare, demonstrând existența unei asocieri între nivelul de convingerilor iraționale la copii și frecvența de manifestare a comportamentelor de victimă și de intimidare de către aceștia. CAPITOLUL V. CONCLUZII ȘI CONTRIBUȚII Studiile în domeniul comportamentului de intimidare au cunoscut o creștere substanțială, evidențiind faptul că acest subiect începe să devină tot mai binecunoscut, indiferent de așezarea geografică. Perioada preadolescenței și adolescenței este deseori caracterizată de agresivitate, violență și în special intimidare, fiind etapa multiplelor dezvoltări. În aceste etape apar frecvent dificultăți în derularea procesului instructiv-educativ, datorită dezechilibrului afectiv, modificărilor fiziologice, atitudinilor negative față de școală și a tulburărilor de comportament care însoțesc procesul de dezvoltare și trecerea spre tinerețe. În prezentarea aspectelor teoretice relevante pentru tema investigată am accentuat necesitatea conjugării perspectivei psihologice și a celei sociale. Am avut în vedere ideea plurideterminării fenomenului dar mai ales consecințele pe care acesta le are asupra dezvoltării personalității și integrării sociale. Predolescența, ca etapă de vârstă, este perioada în care abilitățile sociale cunosc o dezvoltare accentuată, în special capacitatea de comunicare. Interacțiunile dintre persoanele de gen opus precum și cele din cadrul grupurilor de același gen au o importanță majoră și capătă noi conotații. Progresiv se înregistrează un declin al autorității parentale și familiale, grupul de prieteni devenind cel mai important. Adolescentul și preadolescentul aflat în plin proces de căutare a propriei identități, a constituirii imaginii de sine, a stabilirii unei direcții viitoare de dezvoltare se percepe ca fiind copleșit de părinți, care au anumite expectanțe în ceea ce privește comportamentul lui, și de educatori, cu aceleași expectanțe. Pe acest fond, ca urmare și a prezenței unui complex de factori predispozanți și declanșatori, adolescenții pot ajunge să comită acte agresive, uneori duse până la extrem. Aparent preadolescența pare a fi o etapă în care violența și intimidarea sunt parte a existenței cotidiene acceptate. Ele sunt susținute de educația precară din familie, de școală ca mediu social, de mijloacele mass-media și eventual de industria divertismentului. Intimidarea în școlă este potențată și susținută atât de factori exteriori școlii, aici intrând familia cu valorile, normele și conduitele pe care le promovează, mediul social și structura de personalitate, cât și de un factori ce țin de mediul școlar.

11 Din perspectiva școlii, comportamentele de intimidare ale elevilor se pot datora unui management defectuos al clasei, lipsei de adaptare a practicilor educaționale la schimbările rapide și profunde pe care le experiențiază adolescenții. Progresiv violența din societate se imprimă în mediul școlar, ea reducând considerabil sansele elevilor de a se dezvolta armonios sau de a beneficia de o educație de calitate. Bullying sau intimidarea se referă la comportamentul de hărţuire constantă şi de durată a unui elev sau grup de elevi, de către un alt elev sau grup de elevi, prin folosirea forţei, ameninţării cu forţa, intimidării, cu scopul menţinerii acestui dezechilibru de forţe (Olweus, 2005). Acest comportament apare pentru a obține supremația asupra altora, prin obligarea de a face ceea ce nu doresc. Școala este mediul în care se manifestă cel mai des luptele de putere. Cei care adoptă astfel de comportamente îi lovesc pe cei din jur, îi jignesc și le pun diferite porecle. Agresivitatea manifestată prin comportamentele de bullying (de intimidare, hărţuire, umilire) este proactivă, are un rol instrumental şi reprezintă o încercare de a obţine ceva prin metode coercitive, prin intimidare, sarcasm, nepăsarea faţă de starea celuilalt fiind asociată cu aşteptări de succes ale comportamentului agresiv. Comportamentul ia forme mascate, cu care elevii şi, uneori, profesorii şi părinţii, ajung să se obişnuiască şi să îl accepte ca făcând parte din viaţa școlii. Precum în orice cercetare veritabilă, și în cadrul acestui proiect analiza empirică a fenomenului studiat este precedată de o analiză consistentă a literaturii de specialitate pe această temă, a modelelor explicativ-interpretative ale intimidării așa cum au fost ele elaborate și testate de către teoreticienii și cercetătorii în domeniul sociologiei, psihologiei și științelor educației. Astfel, Corvo şi DeLara (2010) realizau o clasificare a teoriilor explicative ale intimidării la copii şi adolescenţi. Prima categorie este reprezentată de teoriile dezvoltării individuale şi teoriile psihologice. În această categorie erau incluse modelele biologice şi neuropsihologice, traumatismele, dizabilităţile, tulburarea de ataşament din copilărie, precum şi abuzul de alcool sau droguri. A doua categorie de teorii, teoriile socio-culturale sau sociocognitive, abordează comportamentul de bullying al copiilor şi adolescenţilor prin interacţiunea factorilor personali, comportamentali şi de mediu (Bandura, 2001). Teoriile socio-culturale se centrează și pe înțelegerea importanței factorilor situaționali ai comportamentului, mai mult decât pe factorii de diferențiere. Aceste teorii subliniază importanța culturii organizaționale, ca de exemplu școlile, locurile de muncă. Studiile au indicat că bullying-ul este un predictor pentru organizațiile nondemocratice și autoritare cu un grad ridicat de control (Salmivalli et al., 1996 ; Crick & Dodge, 1999). O ultimă categorie de teorii explicative o constituie în opinia autorilor teoriile sistemice, care analizează școala din acest punct de vedere. Atât climatul şcolii, cât şi personalul constituie aspecte ale şcolii ca sistem care previn sau susţin manifestarea unor comportamente de intimidare în rândul copiilor şi adolescenţilor. În termenii teoriei sistemului, adulţii (profesorii) contribuie la crearea unui mediu în care comportamentele de intimidare pot fi controlate prin sesizarea comportamentelor predictibile şi întărirea normelor/regulilor interne, stabilirea unor

12 ierarhii sociale între ceea ce poate fi acceptat şi ceea ce trebuie schimbat. Şcoala, privită ca organizație care ia în calcul particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor, prezintă un avantaj, pentru că satisfacerea nevoilor și aspirațiilor în cadrul şcolii conduce la beneficii şi relaţii de respect între elevi, precum şi între elevi si adulţi (Schaps, Battistich şi Solomon, 2004). Toate aceste aspecte au fost surprinse în cursul perioadei preadolescenței, care datorită modificărilor care survin la nivel fizic și psiho-social, este considarată extrem de importantă pentru evoluția socială și pentru dezvoltarea abilităților sociale. Bazându-ne pe modelele explicativ-interpretative și pe metodologiile utilizate în testarea lor, am proiectat și implementat propria metodologie de analiză empirică a fenomenului intimidării în școală; pentru claritate, rezultatele au fost prezentate în cadrul a trei studii. În primul studiu am realizat o analiză a fenomenului intimidării în școală, urmată de o analiză a nevoii de intervenție pe această problemă. Scopul celui de-al doilea studiu a fost acela de a testa eficiența unui astfel de program de prevenție, iar în studiul al treilea am investigat relația dintre manifestarea comportamentelor de intimidare printre elevi și în relațiile profesori-elevi, pe de o parte, și cerințele absolutiste, pe de altă parte. Voi prezenta în continuare cele mai importante rezultate obținute, contribuțiile pe care le aduce lucrarea în plan teoretic, metodologic, aplicativ, precum și direcțiile ulterioare de interes pentru studierea problematicii vizate. Primul obiectiv al lucrării este înțelegerea modului de manifestare a comportamentului de intimidare în relația elev-elev, elev-profesor și profesor-elev. Prin investigarea acestei probleme am dorit să câștigăm o înțelegere în profunzime a fenomenului intimidării în școală (school bullying), examinând aspecte precum frecvența de manifestare a comportamentelor, direcția de manifestare (intimidare manifestată de către elevi față de alți elevi, de către elevi față de cadrele didactice și de către cadrele didactice față de elevi), gravitatea evaluată a acestor comportamente manifestate, cauzele atribuite acestor comportamente, percepția elevilor cu privire la implicarea adulților (profesori și alți adulți din cadrul școlii) și a altor elevi în medierea conflictelor specifice situațiilor de school bullying. Analiza fenomenului de school bullying realizată în cadrul primului studiu relevă faptul că, cerându-li-se să evalueze frecvența cu care se manifestă comportamentele de intimidare între elevi și în relațiile profesori-elevi, precum și gravitatea acestor comportamente, elevii participanți au declarat că în general aceste comportamente se manifestă foarte rar, rareori sau uneori și că sunt deloc grave, puțin grave sau de o gravitate medie. Există unele diferențe semnificative în ceea ce privește răspunsurile elevilor în funcție de apartenența de gen și vârstă (nivelul de clasă clasa a V-a, respectiv clasa a VII-a) pentru unele comportamente: bârfele, certurile și lovirile se manifestă mai frecvent printre elevii claselor a V-a; tot în clasa a V-a înjurăturile sunt considerate comportamente foarte grave iar refuzul de a răspunde la întrebările adresate de către cadrele didactice este considerat un comportament grav, pe când în clasa a VII-a acestea sunt considerate

13 comportamente mai puțin grave. Fetele tind să evalueze contactul corporal și acordarea notelor nedrepte, ca și comportamente manifestate de către profesori, ca fiind comportamente grave, pe când băieții le evaluează ca fiind puțin grave (contactul corporal) sau de o gravitate medie (acordarea notelor nedrepte). Înjurăturile, bârfele, jignirile (ca și comportamente manifestate între elevi) și ridicarea tonului vocii (ca și comportament manifestat de către profesori în relația cu elevii) se manifestă cu o frecvență variabilă, destul de mulți elevi spunând că ele apar des sau foarte des. În ceea ce privește atribuirile cauzale pe care elevii le fac pentru comportamentele de intimidare manifestate de către elevi în relația cu profesorii și de către profesori în relația cu elevii, cauzele evaluate de către elevi ca reprezentând explicațiile cele mai des invocate sunt: starea nervoasă de moment a cadrelor didactice sau provocarea din partea elevilor; supraveghere insuficientă sau program încărcat al elevilor. Se poate ca elevii să atribuie alte cauze acestor comportamente, decât cele menționate. În raport cu comportamentele de victimă și de intimidare manifestate de către elevii participanți la studiu, precum și percepția acestora cu privire la implicarea adulților în medierea conflictelor, rezultatele arată faptul că, deși acestea nu ating cote foarte înalte, există un un procent semnificativ de elevi care fie sunt deseori victimele agresivității celorlalți, fie ei înșiși manifestă comportamente de intimidare față de covârstnici sau cadre didactice, întâmplându-se doar uneori ca elevii sau cadrele didactice să intervină pentru a media conflictele existente. Limitele acestui prim studiu se concretizează în numărul mic de participanți și trebuie avut în vedere că rezultatele se referă la percepția, aprecierea realizată de elevi a acestui fenomen. Al doilea obiectiv al lucrării urmărește verificarea eficienței unui program de prevenție. Pentru a testa eficiența programului de prevenție proiectat și implementat în urma analizei de nevoi, am comparat scorurile elevilor din grupul supus intervenției (grupul experimental) cu scorurile elevilor din grupul de control pe toate variabilele de interes. Astfel, în urma programului se constată diferențe semnificative între cele două grupuri de elevi în ceea ce privește comportamente manifestate atât în relațiile elevi-elevi, cât și în relațiile profesori-elevi. Astfel, elevii din grupul experimental declară că unele comportamente precum acordarea unor note nedrepte, ridicarea tonului vocii (intimidarea manifestată de către cadrele didactice față de elevi), loviri/bătăi, înjurături, bârfe, certuri, amenințările/jignirile, insultele (intimidarea manifestată în relațiile elevi-elevi), comentariile, refuzul de a realiza sarcinile solicitate de către profesori și refuzul de a răspunde întrebărilor adresate de către cadrele didactice (intimidarea manifestată de către elevi față de cadrele didactice) se manifestă rar sau foarte rar, pe când elevii din grupul de control declară că aceste comportamente se manifestă des sau foarte des. Eficiența prevenției este dovedită și de diminuarea frecvenței comportamentelor specifice de intimidare (agresor) și de victimă manifestate de elevii din grupul experimental. Astfel, faptul de a fi insultați, intimidați sau loviți de colegi li s-a întâmplat mai frecvent elevilor din grupul de control (o dată sau de

14 două ori) comparativ cu elevii din grupul experimental (care declară faptul că nu li s-au întâmplat niciodată aceste lucruri). Așadar, în ceea ce privește victimizarea elevilor de către colegi, se constată o scădere a frecvenței de manifestare a comportamentelor de insultare, intimidare și lovire, în urma intervenției, comparativ cu grupul de control. Analog, elevii din grupul supus intervenției declară că nu li s-a întâmplat niciodată să fie intimidați de către profesorii lor sau deposedați de obiecte de către profesorii lor, pe când elevii din grupul de control spun că acest lucru li s-a întâmplat o dată sau de două ori. Așadar, și în cazul comportamentelor de victimizare manifestate de către cadrele didactice asupra elevilor, remarcăm o reducere a frecvenței de manifestare a intimidărilor. Comportamentele de intimidare manifestate de către participanții din grupul experimental, comparativ cu cei din grupul de control în ceea ce privește frecvența declarată, au scăzut. Semnificativ mai mulți elevi din grupul experimental spun că nu au manifestat niciodată aceste comportamente, față de colegii lor, pe când elevii din grupul de control recunosc faptul că și-au lovit, trântit și îmbrâncit colegii o dată sau de două ori. Indisciplina la ore, reprezentând un comportament de intimidare față de cadrele didactice, a scăzut ca frecvență declarată în urma prevenției, participanții din grupul experimental declarând că nu au fost indisciplinați la ore, pe când cei din urmă recunosc că au făcut acest lucru o dată sau de două ori. Programul de prevenție s-a dovedit eficient în diminuarea unora dintre cele mai comune comportamente de intimidare manifestate în rândul elevilor și în relațiile profesori-elevi: loviri/bătăi, trântiri, înjurături, certuri, jigniri/insulte, acordarea notelor nedrepte, intimidări, ridicarea tonului. Sigur că limita demersului are la bază surprinderea frecvenței declarate de către participanți, problema introducerii și a altor criterii de evaluare a eficienței unui astfel de program de prevenție rămânând deschisă. Un alt aspect supus atenției este relația comportamentului de itimidare cu cerințele absolutiste, investigată în cadrul studiului al treilea. Menționăm faptul că rezultatele indică faptul că aceste convingeri iraționale, corelează pozitiv cu marea majoritate a comportamentelor de victimă (din partea altor elevi sau a profesorilor) și de intimidare (a altor colegi sau profesori). Elevii care sunt victimizați (intimidați) de către colegi sau profesori și cei care intimidează alți elevi sau profesori au un nivel ridicat al cognițiilor iraționale în general și pe anumite dimensiuni (evaluare globală de sine, intoleranță la frustrarea dată de muncă, intoleranța la frustrarea dată de reguli, cerințe absolutiste pentru dreptate). În cadrul relaţiilor ce se stabilesc între elevi şi profesori, profesori și elevi şi între elevi pot fi observate comportamente de intimidare care sunt specifice victimelor și abuzatorilor.. Perspectivele profesorilor şi ale elevilor cu privire la frecvenţele de apariție, a gravităţii şi a cauzelor care stau la baza acestor comportamente sunt diferite, având în comun faptul că indiferent din ce direcţie vin, ele afectează dezvoltarea armonioasă a personalităţii şi adaptarea adecvată la normele şi valorile societale.

15 Manifestarea intimidării în relația profesor-elev îmbracă în special forme verbale, exprimate prin tonul ridicat al vocii, insulte, intimidări şi ameninţări. Consecinţele acestor forme sunt evaluate ca fiind mai puțin grave decât în cazul celor de ordin fizic. Totuşi ele au efecte subtile asupra elevilor, traumatizându-i pe cei mai sensibili, mai ales atunci când aceste comportamente se produc în prezenţa membrilor clasei. Formele fizice de manifestare a intimidării sunt considerate a avea grave consecinţe atât in plan fizic cât şi în plan psihosocial. De asemenea elevii situează cauzele intimidării profesorilor la nivel intern, în timp ce cauzele propriului comportament de intimidare sunt atribuite factorilor externi, ce nu ţin de controlul propriu. În ceea ce priveşte manifestarea intimidării în relaţia elev- profesor și aceasta îmbracă forme verbale. Explicaţia pentru alegerea acestei forme este faptul că este o formă mai subtilă. O altă formă de exprimare a intimidării faţă de profesor este chiulul. Acest comportament poate avea motivaţii ascunse şi nebănuite cum ar fi protestul împotriva regulilor impuse de şcoală, dar şi teama şi anxietatea pe care mulţi elevi o resimt în mediul școlar. Relaţia elevilor cu colegii lor, fiind una de tip informal, aduce în prim plan şi forme de intimidare fizică acompaniate de cea verbală. Cele mai frecvente forme de intimidare se concretizează în îmbrânceli, loviri, tachinări, etichetări, ironii. Indiferent de forma de manifestare, pot afecta dezvoltarea trăsăturilor pozitive de caracter, comunicarea interpersonală, abilităţile sociale dar şi procesul de socializare. Pe lângă efectele grave asupra stării de bine, de sănătate și asupra vieții în general, comportamentele de intimidare, pot genera efecte la fel de serioase asupra sănătății mentale a tuturor celor implicați. Adolescenţii expuşi la comportamente de intimidare manifestă niveluri ridicate de mânie, furie, teamă, depresie şi lipsă de încredere în predictibilitatea lumii în care trăiesc. Ca și contribuții ale lucrării, la nivel teoretic, demersul urmat își dovedește utilitatea prin explicarea fenomenelor relevante. Prin surprinderea variațiilor asociate apartenenței la categoriile de gen, de vârstă și de școală, precum și prin evidențierea efectelor determinate de comportamentul de intimidare, am demonstrat importanța factorilor sociali. Analiza critică a principalelor orientări și modele teoretice, reprezintă o contribuție la nivel teoretic, subliniind importanța abordării psiho-sociale a fenomenului. Cercetarea aduce contribuții și la nivel metodologic prin combinarea instrumentelor utilizate și prin selectarea unor itemi relevanți pornind de la cea elaborată de către Olweus (1989). Cea mai importantă contribuție este la nivel practic-aplicativ. Pentru reducerea şi prevenirea comportamentelor de intimidare, aplicarea unor programe de prevenție elevilor şiau dovedit eficienţa. De asemenea, cunoscând percepția elevilor cu privire la comportamentul de indimidare, manifestat la nivel elev-elev, elev-profesor, cadrele didactice pot acționa și interveni atunci când se confruntă cu aceste situații. Atunci când agresivitatea, violenţa și comportamentul de intimidare se manifestă într-o şcoală, procesul educaţional devine una din victimele majore ale acestora, limitându-i-se eficienţa. Nu este de neglijat și faptul că societatea în

16 ansamblul ei suportă toate tipurile de costuri implicate de susținerea tinerilor care ajung în situații critice din cauza unor astfel de conduite, fie ei victime sau abuzatori. Pentru contracararea acestor efecte negative, cât şi pentru realizarea şi implementarea unor măsuri de combatere a lor, este foarte importantă cunoaşterea formelor de manifestare a comportamentului de intimidare, atât în cazul elevilor cât şi a profesorilor, identificarea cauzelor care stau la baza acestor comportamente distructive, precum şi conturarea atitudinii pe care elevii şi profesorii o au faţă de aceste comportamente. Din punctul de vedere al direcțiilor pe care cercetarea de față le deschide, rezultatele obținute prezintă utilitate pentru dezvoltarea unor programe de prevenție secundară. Pentru reducerea şi prevenirea comportamentelor de intimidare, aplicarea unor programe de formare a părinţilor, profesorilor şi elevilor şi-au dovedit eficienţa (Williamms şi Guera, 1996, apud Szentagotai şi Tărău, 2004). Implicarea părinţilor în educarea copiilor, în vederea atingerii armoniei între aspectele cognitive, afective, sociale şi comportamentale, creşte eficienţa şi calitatea procesului educaţional. De asemenea instruirea profesorilor pentru a-şi adapta metodele de predare la particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor, pot reduce cu succes manifestările agresive, care, se pare, îşi au originea în managementul defectuos al clasei, în activități care atrag prea puțin interesul elevilor, în lipsa activităţilor extracurriculare, în îngrădirea libertăţii de exprimare a elevului. Din punctul de vedere al elevilor, reducerea agresivităţii se poate regăsi în evitarea evaluărilor neobiective, în adoptarea unor măsuri de protecţie mai structurate (de tipul regulamentelor şcolare stricte), prin diminuarea autorităţii excesive a cadrelor didactice şi prin evitarea sancţionării comportamentelor prin notele acordate.

17 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Baldry, A. C. (2003). Bullying in schools and exposure to domestic violence. Child Abuse and Neglect, 27, pp Bandura, A. (1986). The social learning perspective. Mechanism of aggression, în Toch, H., Journal of Social and Clinical Psychology, 4, Bandura, A. (2001). Social cognitive theory of mass communications. In J. Bryant, & D. Zillman (Eds.). Media effects: Advances in theory and research, 2nd ed., Hillsdale, NJ, pp , Lawrence Erlbaum. 4. Bernard, M. E., Cronan, F.(1999). The child and adolescent scale of irrationality:validation data and mental health correlates. Journal of Cognitive Psychotherapy: An International Quarterly, 13, pp Berkowitz, L., (1989). Frustration-Aggression Hypothesis: Examination and Reformulation, Psychological Bulletin. Vol. 106, No. 1, pp Boulding, E. (1989). Three Faces of Power. Newbury Park & London & New Delhi: Sage. 7. Carlson, M., Marcus- Newhall, A., Miller, N., (1989). Evidence for a general construct of aggression, Personality and Social Psychology Bulletin. 15, pp Corvo, K. & Delara, E. (2010). Towards an integrated theory of relational violence: Is bullying a risk factor for domestic violence? Aggression and Violent Behaviour, 15(3), pp Crick, N. R., & Dodge, K. A. (1999). Superiority is in the eye of the beholder: A comment on Sutton, Smith and Swettenham. Social Development, 8, pp Debarbieux, E. (1996). Violența în școală- o provocare mondială?, Editura Institutul European, București. 11. Eckersleyd, J. (2006). Copilul anxios, Ed. Antet XX Press, Prahova, pp Ellis, A., Harper, R., (1979). A new guide to rational living, Englewood Cliffs, N.J.: Prentice-Hall. 13. Eron, L. (1987). The development of aggressive behavior from the perspective of a developing behaviorism. American Psychologist, 42, pp Freud, S. (1927). Psychologie collective et analyse du moi (traducere din germană Massen- psychologie), Essais de psychanalyse. Paris: Payot.

18 15. Krahe, B. (2013). The Social Psychology of Aggression, second edition, Psychology Press, NY, accesat pe la data de Olweus, D. (1989). The Olweus bully/victim questionnaire. Mimeo, Bergen, Norvegia, accesat pe la data de Olweus, D. (2005). Bullying at School, Ed. Blackwell Publishing. 18. Salmivalli, C., Lagerspetz, K., Björkqvist, K., Österman, K., & Kaukiainen, A. (1996). Bullying as a group process: participant roles and their relations to social status within the group. Aggressive Behavior, 22, pp Schaps, E., Battistich, V., & Solomon, D. (2004). Community in school as key to student growth: Findings from the Child Development Project. In J. E. Zins, R. P. 20. Szentagotai, A., Tărău, A. (2004), Stil de viaţă în Lemeni, G., Miclea, M (coord), Consiliere şi orientare-ghid de educaţie pentru carieră, Editura ASCR, Cluj-Napoca, pp

Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice

Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice Titlul lucrării propuse pentru participarea la concursul pe tema securității informatice "Îmbunătăţirea proceselor şi activităţilor educaţionale în cadrul programelor de licenţă şi masterat în domeniul

More information

Semnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC)

Semnale şi sisteme. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC) Semnale şi sisteme Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul de Comunicaţii (TC) http://shannon.etc.upt.ro/teaching/ssist/ 1 OBIECTIVELE CURSULUI Disciplina îşi propune să familiarizeze

More information

GHID DE TERMENI MEDIA

GHID DE TERMENI MEDIA GHID DE TERMENI MEDIA Definitii si explicatii 1. Target Group si Universe Target Group - grupul demografic care a fost identificat ca fiind grupul cheie de consumatori ai unui brand. Toate activitatile

More information

Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban

Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Valerica Baban Reflexia şi refracţia luminii. Aplicaţii. Sumar 1. Indicele de refracţie al unui mediu 2. Reflexia şi refracţia luminii. Legi. 3. Reflexia totală 4. Oglinda plană 5. Reflexia şi refracţia luminii în natură

More information

Procesarea Imaginilor

Procesarea Imaginilor Procesarea Imaginilor Curs 11 Extragerea informańiei 3D prin stereoviziune Principiile Stereoviziunii Pentru observarea lumii reale avem nevoie de informańie 3D Într-o imagine avem doar două dimensiuni

More information

Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii

Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii www.pwc.com/ro Aspecte controversate în Procedura Insolvenţei şi posibile soluţii 1 Perioada de observaţie - Vânzarea de stocuri aduse în garanţie, în cursul normal al activității - Tratamentul leasingului

More information

INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ:

INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ: INSTRUMENTE DE MARKETING ÎN PRACTICĂ: Marketing prin Google CUM VĂ AJUTĂ ACEST CURS? Este un curs util tuturor celor implicați în coordonarea sau dezvoltarea de campanii de marketingși comunicare online.

More information

Structura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin

Structura și Organizarea Calculatoarelor. Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin Structura și Organizarea Calculatoarelor Titular: BĂRBULESCU Lucian-Florentin Chapter 3 ADUNAREA ȘI SCĂDEREA NUMERELOR BINARE CU SEMN CONȚINUT Adunarea FXP în cod direct Sumator FXP în cod direct Scăderea

More information

Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate

Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate Auditul financiar la IMM-uri: de la limitare la oportunitate 3 noiembrie 2017 Clemente Kiss KPMG in Romania Agenda Ce este un audit la un IMM? Comparatie: audit/revizuire/compilare Diferente: audit/revizuire/compilare

More information

O ALTERNATIVĂ MODERNĂ DE ÎNVĂŢARE

O ALTERNATIVĂ MODERNĂ DE ÎNVĂŢARE WebQuest O ALTERNATIVĂ MODERNĂ DE ÎNVĂŢARE Cuvinte cheie Internet WebQuest constructivism suport educational elemente motivationale activitati de grup investigatii individuale Introducere Impactul tehnologiilor

More information

Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU

Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU Versionare - GIT ALIN ZAMFIROIU Controlul versiunilor - necesitate Caracterul colaborativ al proiectelor; Backup pentru codul scris Istoricul modificarilor Terminologie și concepte VCS Version Control

More information

Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 -

Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 - Metrici LPR interfatare cu Barix Barionet 50 - Barionet 50 este un lan controller produs de Barix, care poate fi folosit in combinatie cu Metrici LPR, pentru a deschide bariera atunci cand un numar de

More information

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTERE"IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTEREIN VITRO LA PLANTE FURAJERE INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA DINAMICII DE CREŞTERE"IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE T.Simplăceanu, C.Bindea, Dorina Brătfălean*, St.Popescu, D.Pamfil Institutul Naţional de Cercetere-Dezvoltare pentru

More information

CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET

CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente. VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET CAIETUL DE SARCINI Organizare evenimente VS/2014/0442 Euro network supporting innovation for green jobs GREENET Str. Dem. I. Dobrescu, nr. 2-4, Sector 1, CAIET DE SARCINI Obiectul licitaţiei: Kick off,

More information

ANTICOLLISION ALGORITHM FOR V2V AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP V2V (VEHICLE-TO-VEHICLE)

ANTICOLLISION ALGORITHM FOR V2V AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP V2V (VEHICLE-TO-VEHICLE) ANTICOLLISION ALGORITHM FOR VV AUTONOMUOS AGRICULTURAL MACHINES ALGORITM ANTICOLIZIUNE PENTRU MASINI AGRICOLE AUTONOME TIP VV (VEHICLE-TO-VEHICLE) 457 Florin MARIAŞIU*, T. EAC* *The Technical University

More information

Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative

Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative Modalitǎţi de clasificare a datelor cantitative Modul de stabilire a claselor determinarea pragurilor minime şi maxime ale fiecǎrei clase - determinǎ modul în care sunt atribuite valorile fiecǎrei clase

More information

MS POWER POINT. s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila

MS POWER POINT. s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila MS POWER POINT s.l.dr.ing.ciprian-bogdan Chirila chirila@cs.upt.ro http://www.cs.upt.ro/~chirila Pornire PowerPoint Pentru accesarea programului PowerPoint se parcurg următorii paşi: Clic pe butonul de

More information

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA GERMINĂRII "IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE

INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA GERMINĂRII IN VITRO LA PLANTE FURAJERE INFLUENŢA CÂMPULUI MAGNETIC ASUPRA GERMINĂRII "IN VITRO" LA PLANTE FURAJERE T.Simplăceanu, Dorina Brătfălean*, C.Bindea, D.Pamfil*, St.Popescu Institutul Naţional de Cercetere-Dezvoltare pentru Tehnologii

More information

Subiecte Clasa a VI-a

Subiecte Clasa a VI-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii

More information

Managementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare

Managementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Managementul Proiectelor Software Metode de dezvoltare 2 Metode structurate (inclusiv metodele OO) O mulțime de pași și

More information

Comportamentul mimetic al adolescentului prosumer pe Facebook. Fenomenul selfie

Comportamentul mimetic al adolescentului prosumer pe Facebook. Fenomenul selfie Practici, instrumente şi metode în new media Comportamentul mimetic al adolescentului prosumer pe Facebook. Fenomenul selfie Claudia CHIOREAN (TALAȘMAN) * Key-words: teenager, prosumer, Facebook, irrational

More information

MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC. Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales

MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC. Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC Proiect 5 Procedura documentată pentru procesul ales CUPRINS Procedura documentată Generalități Exemple de proceduri documentate Alegerea procesului pentru realizarea procedurii

More information

ARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962)

ARBORI AVL. (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962) ARBORI AVL (denumiti dupa Adelson-Velskii si Landis, 1962) Georgy Maximovich Adelson-Velsky (Russian: Гео ргий Макси мович Адельсо н- Ве льский; name is sometimes transliterated as Georgii Adelson-Velskii)

More information

METODE DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU

METODE DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT DE MEDIU UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI FACULTATEA ENERGETICA Catedra de Producerea şi Utilizarea Energiei Master: DEZVOLTAREA DURABILĂ A SISTEMELOR DE ENERGIE Titular curs: Prof. dr. ing Tiberiu APOSTOL Fond

More information

2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N

2. Setări configurare acces la o cameră web conectată într-un router ZTE H218N sau H298N Pentru a putea vizualiza imaginile unei camere web IP conectată într-un router ZTE H218N sau H298N, este necesară activarea serviciului Dinamic DNS oferit de RCS&RDS, precum și efectuarea unor setări pe

More information

LIDER ÎN AMBALAJE EXPERT ÎN SISTEMUL BRAILLE

LIDER ÎN AMBALAJE EXPERT ÎN SISTEMUL BRAILLE LIDER ÎN AMBALAJE EXPERT ÎN SISTEMUL BRAILLE BOBST EXPERTFOLD 80 ACCUBRAILLE GT Utilajul ACCUBRAILLE GT Bobst Expertfold 80 Aplicarea codului Braille pe cutii a devenit mai rapidă, ușoară și mai eficientă

More information

PACHETE DE PROMOVARE

PACHETE DE PROMOVARE PACHETE DE PROMOVARE Școala de Vară Neurodiab are drept scop creșterea informării despre neuropatie diabetică și picior diabetic în rândul tinerilor medici care sunt direct implicați în îngrijirea și tratamentul

More information

CONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTULUI ÎN INDUSTRIA AUTOMOTIVE

CONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTULUI ÎN INDUSTRIA AUTOMOTIVE UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA Școala Doctorală de Studii Inginerești Ing. Daniel TIUC CONTRIBUŢII PRIVIND MANAGEMENTUL CALITĂȚII PROIECTULUI ÎN INDUSTRIA AUTOMOTIVE Teză destinată obținerii titlului

More information

Olimpiad«Estonia, 2003

Olimpiad«Estonia, 2003 Problema s«pt«m nii 128 a) Dintr-o tabl«p«trat«(2n + 1) (2n + 1) se ndep«rteaz«p«tr«telul din centru. Pentru ce valori ale lui n se poate pava suprafata r«mas«cu dale L precum cele din figura de mai jos?

More information

STRUCTURA TIPURILOR DE LECTIE

STRUCTURA TIPURILOR DE LECTIE STRUCTURA TIPURILOR DE LECTIE Lectia este o forma de organizare si desfasurare a activitatii didactice, care se desfasoara in scoala, sub conducerea unui cadru didactic, intr-o perioada de timp precis

More information

Updating the Nomographical Diagrams for Dimensioning the Concrete Slabs

Updating the Nomographical Diagrams for Dimensioning the Concrete Slabs Acta Technica Napocensis: Civil Engineering & Architecture Vol. 57, No. 1 (2014) Journal homepage: http://constructii.utcluj.ro/actacivileng Updating the Nomographical Diagrams for Dimensioning the Concrete

More information

Rapoarte de cercetare ARACIP Vol. II / 2015 Concluzii rezultate din analiza datelor colectate Anul școlar

Rapoarte de cercetare ARACIP Vol. II / 2015 Concluzii rezultate din analiza datelor colectate Anul școlar Rapoarte de cercetare ARACIP Vol. II / 2015 Concluzii rezultate din analiza datelor colectate Anul școlar 2013-2014 P r e l u c r a r e ș i a n a l i z a d a t e l o r : F l o r i n B ă d i ț ă I n t r

More information

SIMULAREA EVALUĂRII NAȚIONALE LA CLASA A VIII-A 2016

SIMULAREA EVALUĂRII NAȚIONALE LA CLASA A VIII-A 2016 SIMULAREA EVALUĂRII NAȚIONALE LA CLASA A VIII-A 2016 SINTEZA ANALIZA REZULTATELOR ELEVILOR 1 Autori: Magda Balica, Ciprian Fartușnic (coordonarea studiului, Introducere, Rezumat, Concluzii, Recomandări,

More information

ISBN-13:

ISBN-13: Regresii liniare 2.Liniarizarea expresiilor neliniare (Steven C. Chapra, Applied Numerical Methods with MATLAB for Engineers and Scientists, 3rd ed, ISBN-13:978-0-07-340110-2 ) Există cazuri în care aproximarea

More information

Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir. Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip

Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir. Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir Mods euro truck simulator 2 harta romaniei by elyxir.zip 26/07/2015 Download mods euro truck simulator 2 harta Harta Romaniei pentru Euro Truck Simulator

More information

Excel Advanced. Curriculum. Școala Informală de IT. Educație Informală S.A.

Excel Advanced. Curriculum. Școala Informală de IT. Educație Informală S.A. Excel Advanced Curriculum Școala Informală de IT Tel: +4.0744.679.530 Web: www.scoalainformala.ro / www.informalschool.com E-mail: info@scoalainformala.ro Cuprins 1. Funcții Excel pentru avansați 2. Alte

More information

Mecanismul de decontare a cererilor de plata

Mecanismul de decontare a cererilor de plata Mecanismul de decontare a cererilor de plata Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) Ministerul Fondurilor Europene - Iunie - iulie

More information

Rezumatul tezei de doctorat

Rezumatul tezei de doctorat Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca Facultatea de Sociologie și Asistență Socială Rezumatul tezei de doctorat Factori de risc în consumul de tutun,alcool și droguri în rândul adolescenților din Cluj-Napoca

More information

Managementul referinţelor cu

Managementul referinţelor cu TUTORIALE DE CULTURA INFORMAŢIEI Citarea surselor de informare cu instrumente software Managementul referinţelor cu Bibliotecar Lenuţa Ursachi PE SCURT Este gratuit Poţi adăuga fişiere PDF Poţi organiza,

More information

ARE THE STATIC POWER CONVERTERS ENERGY EFFICIENT?

ARE THE STATIC POWER CONVERTERS ENERGY EFFICIENT? ARE THE STATIC POWER CONVERTERS ENERGY EFFICIENT? Ion POTÂRNICHE 1,, Cornelia POPESC, Mina GHEAMALINGA 1 Corresponding member of the Academy of Technical Sciences of Romania ICPE ACTEL S.A. Abstract: The

More information

STARS! Students acting to reduce speed Final report

STARS! Students acting to reduce speed Final report STARS! Students acting to reduce speed Final report Students: Chiba Daniel, Lionte Radu Students at The Police Academy Alexandru Ioan Cuza - Bucharest 25 th.07.2011 1 Index of contents 1. Introduction...3

More information

Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows

Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4.5.4 şi verificare importare certificat în Store-ul de Windows Data: 28.11.14 Versiune: V1.1 Nume fişiser: Ghid identificare versiune AWP, instalare AWP 4-5-4

More information

Beneficii şi costuri ale diversităţii în grup; Influenţa asupra performanţei şi satisfacţiei grupului

Beneficii şi costuri ale diversităţii în grup; Influenţa asupra performanţei şi satisfacţiei grupului ŞCOALA DOCTORALĂ Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei Universitatea Alexandru Ioan Cuza Beneficii şi costuri ale diversităţii în grup; Influenţa asupra performanţei şi satisfacţiei grupului

More information

Manual Limba Romana Clasa 5 Editura Humanitas File Type

Manual Limba Romana Clasa 5 Editura Humanitas File Type Manual Limba Romana Clasa 5 Editura Humanitas File Type We have made it easy for you to find a PDF Ebooks without any digging. And by having access to our ebooks online or by storing it on your computer,

More information

EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ. Dr. Cristian Băicuş Medicală Colentina, 2005

EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ. Dr. Cristian Băicuş Medicală Colentina, 2005 EPIDEMIOLOGIE GENERALĂ Dr. Cristian Băicuş Medicală Colentina, 2005 metodologia cercetării (validitate) = EPIDEMIOLOGIA CLINICĂ cercetare clinică ŞI BIOSTATISTICA articol, prezentare evaluarea critică

More information

Software Process and Life Cycle

Software Process and Life Cycle Software Process and Life Cycle Drd.ing. Flori Naghiu Murphy s Law: Left to themselves, things tend to go from bad to worse. Principiile de dezvoltare software Principiul Calitatii : asigurarea gasirii

More information

La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - <numarul dvs de carnet> (ex: "9",

La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - <numarul dvs de carnet> (ex: 9, La fereastra de autentificare trebuie executati urmatorii pasi: 1. Introduceti urmatoarele date: Utilizator: - (ex: "9", "125", 1573" - se va scrie fara ghilimele) Parola: -

More information

Evoluţii în domeniul protecţiei copilului

Evoluţii în domeniul protecţiei copilului Evoluţii în domeniul protecţiei copilului Aplicarea politicii de dezinstituţionalizare a copiilor, fie prin reintegrarea lor în familia naturală sau extinsă, fie prin înlocuirea măsurii de protecţie de

More information

Fenomene electrostatice şi materiale dielectrice. Modelare experimentală şi numerică şi aplicaţii industriale.

Fenomene electrostatice şi materiale dielectrice. Modelare experimentală şi numerică şi aplicaţii industriale. REZUMAT Fenomene electrostatice şi materiale dielectrice. Modelare experimentală şi numerică şi aplicaţii industriale. Lucrarea de faţă prezintă succint, dar argumentat, activitatea profesională desfăşurată

More information

Textul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND

Textul si imaginile din acest document sunt licentiate. Codul sursa din acest document este licentiat. Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND Textul si imaginile din acest document sunt licentiate Attribution-NonCommercial-NoDerivs CC BY-NC-ND Codul sursa din acest document este licentiat Public-Domain Esti liber sa distribui acest document

More information

Anexa 3 Criterii de prioritizare a investițiilor în infrastructura unităților de învățământ

Anexa 3 Criterii de prioritizare a investițiilor în infrastructura unităților de învățământ Anexa 3 Criterii de prioritizare a investițiilor în infrastructura unităților de învățământ 1 Prioritizarea investițiilor pentru infrastructura educațională va urma o abordare în două etape. În prima etapă,

More information

ACTA TECHNICA NAPOCENSIS

ACTA TECHNICA NAPOCENSIS 273 TECHNICAL UNIVERSITY OF CLUJ-NAPOCA ACTA TECHNICA NAPOCENSIS Series: Applied Mathematics, Mechanics, and Engineering Vol. 58, Issue II, June, 2015 SOUND POLLUTION EVALUATION IN INDUSTRAL ACTIVITY Lavinia

More information

Update firmware aparat foto

Update firmware aparat foto Update firmware aparat foto Mulţumim că aţi ales un produs Nikon. Acest ghid descrie cum să efectuaţi acest update de firmware. Dacă nu aveţi încredere că puteţi realiza acest update cu succes, acesta

More information

D în această ordine a.î. AB 4 cm, AC 10 cm, BD 15cm

D în această ordine a.î. AB 4 cm, AC 10 cm, BD 15cm Preparatory Problems 1Se dau punctele coliniare A, B, C, D în această ordine aî AB 4 cm, AC cm, BD 15cm a) calculați lungimile segmentelor BC, CD, AD b) determinați distanța dintre mijloacele segmentelor

More information

Study for Determination of the Fitness Level of the Students by Using the Eurofit Battery Tests

Study for Determination of the Fitness Level of the Students by Using the Eurofit Battery Tests G Y M N A S I U M Vol. XVIII, Issue 1 / 2017 Scientific Journal of Education, Sports, and Health Study for Determination of the Fitness Level of the Students by Using the Eurofit Battery Tests Leuciuc

More information

The First TST for the JBMO Satu Mare, April 6, 2018

The First TST for the JBMO Satu Mare, April 6, 2018 The First TST for the JBMO Satu Mare, April 6, 08 Problem. Prove that the equation x +y +z = x+y +z + has no rational solutions. Solution. The equation can be written equivalently (x ) + (y ) + (z ) =

More information

PROGRAM DE EDUCAłIE RAłIONAL-EMOTIVĂ ŞI COMPORTAMENTALĂ. AplicaŃii la ciclul primar

PROGRAM DE EDUCAłIE RAłIONAL-EMOTIVĂ ŞI COMPORTAMENTALĂ. AplicaŃii la ciclul primar UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI Şcoala doctorală Educaţie, Dezvoltare, Cogniţie PROGRAM DE EDUCAłIE RAłIONAL-EMOTIVĂ ŞI COMPORTAMENTALĂ. AplicaŃii

More information

Despre Accenture. Copyright 2010 Accenture All Rights Reserved. 2

Despre Accenture. Copyright 2010 Accenture All Rights Reserved. 2 Skills to Succeed Mergi la interviu! Despre Accenture Companie multinationala de consultanta in management, solutii tehnologice si servicii de externalizare a proceselor de afaceri >236,000 angajati care

More information

VIRTUAL INSTRUMENTATION IN THE DRIVE SUBSYSTEM MONITORING OF A MOBIL ROBOT WITH GESTURE COMMANDS

VIRTUAL INSTRUMENTATION IN THE DRIVE SUBSYSTEM MONITORING OF A MOBIL ROBOT WITH GESTURE COMMANDS BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI Publicat de Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi Tomul LIV (LVIII), Fasc. 3-4, 2008 Secţia AUTOMATICĂ şi CALCULATOARE VIRTUAL INSTRUMENTATION IN THE

More information

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE COMPORTAMENTELE PROBLEMATICE ALE ELEVILOR CU DIZABILITĂȚI INTELECTUALE ȘI BURNOUT-UL PROFESORILOR

More information

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE. Raport privind starea învățământului preuniversitar din România

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE. Raport privind starea învățământului preuniversitar din România MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2016 1 Cuprins INTRODUCERE... 5 CAPITOLUL I. PARTICIPAREA ȘCOLARĂ ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR..

More information

INFORMAȚII DESPRE PRODUS. FLEXIMARK Stainless steel FCC. Informații Included in FLEXIMARK sample bag (article no. M )

INFORMAȚII DESPRE PRODUS. FLEXIMARK Stainless steel FCC. Informații Included in FLEXIMARK sample bag (article no. M ) FLEXIMARK FCC din oțel inoxidabil este un sistem de marcare personalizată în relief pentru cabluri și componente, pentru medii dure, fiind rezistent la acizi și la coroziune. Informații Included in FLEXIMARK

More information

Material educaţional pentru profesori

Material educaţional pentru profesori Stay@School The School Inclusion Project Ref. no. 2011-1-IT1-LEO05-01961 CUP: G32F11000680006 Life Long Learning Programme Transfer of Innovation Material educaţional pentru profesori Planuri de lecţie

More information

Printesa fluture. Мобильный портал WAP версия: wap.altmaster.ru

Printesa fluture. Мобильный портал WAP версия: wap.altmaster.ru Мобильный портал WAP версия: wap.altmaster.ru Printesa fluture Love, romance and to repent of love. in romana comy90. Formular de noastre aici! Reduceri de pret la stickere pana la 70%. Stickerul Decorativ,

More information

DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului produselor pentru construcții UE 305/2011/UE

DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului produselor pentru construcții UE 305/2011/UE S.C. SWING TRADE S.R.L. Sediu social: Sovata, str. Principala, nr. 72, judetul Mures C.U.I. RO 9866443 Nr.Reg.Com.: J 26/690/1997 Capital social: 460,200 lei DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ Nr. 101 conform Regulamentului

More information

Ghid de bune practici pentru profesori

Ghid de bune practici pentru profesori Comenius Regio Project (2013-2015) Let s remove the most devastating threat, psychological violence, out of our society Număr de referință: 2013-1-TR-COM13-48772 Ghid de bune practici pentru profesori

More information

Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca. Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială. Secţia Sociologie. Rezumatul tezei de doctorat

Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca. Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială. Secţia Sociologie. Rezumatul tezei de doctorat Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială Secţia Sociologie Rezumatul tezei de doctorat Dimensiuni sociale ale practicării activităţilor fizice sportive la populaţia

More information

Once upon an Erasmus Tale (Traditional Arts and Languages across Europe)

Once upon an Erasmus Tale (Traditional Arts and Languages across Europe) Once upon an Erasmus Tale (Traditional Arts and Languages across Europe) PROIECT TEMATIC: ÎNVĂŢĂM PRIN ARTĂ Motto:,,Arta nu este un lucru, este o cale. Elbert Hubbar ROMÂNIA Clase participante Clasa pregătitoare

More information

Resurse educaţionale MUST sau întrebări tip formulas pe o platformă Moodle

Resurse educaţionale MUST sau întrebări tip formulas pe o platformă Moodle Resurse educaţionale MUST sau întrebări tip formulas pe o platformă Moodle Prof. Golumbeanu Anamaria Corina Şcoala Gimnazială Ion Ţuculescu Craiova, anamaria.golumbeanu[at]gmail.com Abstract În prezent

More information

Factori de influenţă ai dezvoltării competenţelor de citit-scris în învăţământul primar

Factori de influenţă ai dezvoltării competenţelor de citit-scris în învăţământul primar Factori de influenţă ai dezvoltării competenţelor de citit-scris în învăţământul primar Studiu de diagnoză 1 F a c t o r i d e i n f l u e n ţ ă a i d e z v o l t ă r i i c o m p e t e n ţ e l o r d e

More information

THE BUREAUCRACY FROM THE UNIVERSITY STRUCTURE BIROCRAŢIA DIN MEDIUL UNIVERSITAR. Laurenţiu Gabriel FRÂNCU Academia de Stiinte Economice, Bucuresti

THE BUREAUCRACY FROM THE UNIVERSITY STRUCTURE BIROCRAŢIA DIN MEDIUL UNIVERSITAR. Laurenţiu Gabriel FRÂNCU Academia de Stiinte Economice, Bucuresti BIROCRAŢIA DIN MEDIUL UNIVERSITAR Laurenţiu Gabriel FRÂNCU Academia de Stiinte Economice, Bucuresti THE BUREAUCRACY FROM THE UNIVERSITY STRUCTURE Laurenţiu Gabriel FRÂNCU Academy of Economic Studies, Bucharest

More information

Metodologie. de organizare a Programului național Școala altfel

Metodologie. de organizare a Programului național Școala altfel Metodologie de organizare a Programului național Școala altfel Cap. I. Prevederi generale Art. 1. Programul național Școala altfel are o durată de 5 zile consecutive lucrătoare în timpul anului școlar

More information

Standardul ISO 9001: 2015, punct şi de la capat!! (14 )

Standardul ISO 9001: 2015, punct şi de la capat!! (14 ) Standardul ISO 9001: 2015, punct şi de la capat!! (14 ) Gândirea bazată pe risc și informațiile documentate. Analizând standardul ISO 9001: 2015 vom identifica aspecte ca privesc abordarea sau gândirea

More information

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI SI GAZELOR

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI SI GAZELOR RAPORT PRIVIND EVALUAREA CADRELOR DIDACTICE DE CĂTRE STUDENȚI AFERENT ACTIVITĂȚII DIN ANUL UNIVERSITAR 2016-2017 LA FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI ŞI GAZELOR Date minimale 1. Prezentul raport a fost

More information

STRATEGII PENTRU O CLASĂ FĂRĂ BULLYING. MANUAL PENTRU PROFESORI ȘI PERSONALUL ȘCOLAR Însoțeste broșura ASCULTĂ!

STRATEGII PENTRU O CLASĂ FĂRĂ BULLYING. MANUAL PENTRU PROFESORI ȘI PERSONALUL ȘCOLAR Însoțeste broșura ASCULTĂ! STRATEGII PENTRU O CLASĂ FĂRĂ BULLYING MANUAL PENTRU PROFESORI ȘI PERSONALUL ȘCOLAR Însoțeste broșura ASCULTĂ! Această publicație a fost realizată în cadrul Proiectului INTRODUCING PARTICIPATORY AND CHILD-CENTERED

More information

Dezvoltarea abilităților non-cognitive la adolescenții din România

Dezvoltarea abilităților non-cognitive la adolescenții din România Dezvoltarea abilităților non-cognitive la adolescenții din România Analiza literaturii de specialitate Adolescența este o perioadă foarte complexă a vieții, ofertantă ca și oportunități, dar marcată și

More information

octombrie 2009 Sondaj naţional BENEFICIAR:

octombrie 2009 Sondaj naţional BENEFICIAR: Raport de cercetare octombrie 2009 Sondaj naţional BENEFICIAR: Studiul de faţă a fost realizat de INSOMAR în perioada 8-11 octombrie 2009, la comanda Realitatea TV; Cercetarea a fost realizată folosind

More information

NOTA: se vor mentiona toate bunurile aflate in proprietate, indiferent daca ele se afla sau nu pe teritoriul Romaniei la momentul declararii.

NOTA: se vor mentiona toate bunurile aflate in proprietate, indiferent daca ele se afla sau nu pe teritoriul Romaniei la momentul declararii. 2. Bunuri sub forma de metale pretioase, bijuterii, obiecte de arta si de cult, colectii de arta si numismatica, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural national sau universal sau altele asemenea,

More information

Digitalizarea procesului educațional prin intermediul parteneriatului Telekom cu Adservio: Studiu de caz Liceul Teoretic Vasile Alecsandri, Iași

Digitalizarea procesului educațional prin intermediul parteneriatului Telekom cu Adservio: Studiu de caz Liceul Teoretic Vasile Alecsandri, Iași STUDIU DE CAZ Digitalizarea procesului educațional prin intermediul parteneriatului Telekom cu Adservio: Studiu de caz Liceul Teoretic Vasile Alecsandri, Iași OPINIA IDC Transformarea digitală poate reprezenta

More information

Titlul proiectului: Educatia poate rupe lanțul sărăciei!

Titlul proiectului: Educatia poate rupe lanțul sărăciei! Titlul proiectului: Educatia poate rupe lanțul sărăciei! Leader de proiect: Municipiul Oslo Partener român: Municipiul Craiova prin Direcția de Administrație Publică şi Asistență Socială (care va asigura

More information

Metodologia de organizare a programului național Școala altfel. - proiect -

Metodologia de organizare a programului național Școala altfel. - proiect - Metodologia de organizare a programului național Școala altfel - proiect - I. Prevederi generale 1. Programul naţional Şcoala altfel are o durată de 5 zile consecutive lucrătoare în timpul anului şcolar

More information

Aspecte generale privind evaluarea efectelor în sfera serviciilor publice

Aspecte generale privind evaluarea efectelor în sfera serviciilor publice Aspecte generale privind evaluarea efectelor în sfera serviciilor publice lector univ. dr. Claudiu CICEA Membru al Catedrei de Eficienţă economică, autorul a participat la numeroase stagii de documentare

More information

LIVRABIL 4. Cadre Didactice Raport de Țară SABER ROMÂNIA. Acord pentru Servicii de Asistență Tehnică

LIVRABIL 4. Cadre Didactice Raport de Țară SABER ROMÂNIA. Acord pentru Servicii de Asistență Tehnică ROMÂNIA Acord pentru Servicii de Asistență Tehnică pentru MENCȘ în vederea Dezvoltării Capacității de Monitorizare și Evaluare a Implementării Strategiilor din Educație LIVRABIL 4 Cadre Didactice Raport

More information

Normalizarea tăriei sonore şi nivelul maxim permis al semnalelor audio

Normalizarea tăriei sonore şi nivelul maxim permis al semnalelor audio EBU Recomandarea R 128 Normalizarea tăriei sonore şi nivelul maxim permis al semnalelor audio Status: Recomandare EBU This informal translation of EBU R 128 into Romanian has been kindly provided by Mr

More information

CERCETAREA ONLINE FLASH! PREP IN EUROPE: PRIMELE REZULTATE COORDINATION GROUP STUDY GROUP UNAIDS

CERCETAREA ONLINE FLASH! PREP IN EUROPE: PRIMELE REZULTATE COORDINATION GROUP STUDY GROUP UNAIDS PRIMELE REZULTATE COORDINATION GROUP STUDY GROUP APPROVED BY SUPPORTED BY UNAIDS 2 CE ESTE PREP? PrEP (profilaxia pre-expunere) denumește utilizarea unui medicament antiretroviral HIV de către o persoană

More information

QUALITY EVALUATION OF KNITTED USED IN INTERIOR DESIGNS, THROUGH EXTENSIBILITY

QUALITY EVALUATION OF KNITTED USED IN INTERIOR DESIGNS, THROUGH EXTENSIBILITY QUALITY EVALUATION OF KNITTED USED IN INTERIOR DESIGNS, THROUGH EXTENSIBILITY Ș.l. dr. ing. Liliana LUTIC Gheorghe Asachi Technical University of Iaşi, Faculty of Textiles & Leather Engineering and Industrial

More information

FACTORI CARE FAVORIZEAZĂ UN PARCURS ŞCOLAR POZITIV 1

FACTORI CARE FAVORIZEAZĂ UN PARCURS ŞCOLAR POZITIV 1 FACTORI CARE FAVORIZEAZĂ UN PARCURS ŞCOLAR POZITIV 1 MARIAN VASILE Acest articol analizează, într-o manieră exploratorie, datele culese în cadrul proiectului Un sprijin necesar pentru elevii de etnie roma

More information

TEZĂ DE DOCTORAT REZUMAT

TEZĂ DE DOCTORAT REZUMAT UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA DIN IAȘI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI ȘCOALA DOCTORALĂ DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI TEZĂ DE DOCTORAT REZUMAT Conducător de doctorat : PROF.UNIV.DR. CUCOȘ

More information

ELEMENTE DE REFORMĂ LA NIVELUL SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN ROMÂNIA ELEMENTS OF REFORM IN THE ROMANIAN EDUCATION SISTEM

ELEMENTE DE REFORMĂ LA NIVELUL SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN ROMÂNIA ELEMENTS OF REFORM IN THE ROMANIAN EDUCATION SISTEM ELEMENTE DE REFORMĂ LA NIVELUL SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN ROMÂNIA ELEMENTS OF REFORM IN THE ROMANIAN EDUCATION SISTEM LECT. UNIV. DR. MĂDĂLINA TOMESCU, UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIR Abstract:

More information

IMPACTUL PROGRAMULUI INTEL TEACH ÎN ROMÂNIA

IMPACTUL PROGRAMULUI INTEL TEACH ÎN ROMÂNIA 2 0 0 9 STELIANA TOMA SILVIA FĂT SIMONA GĂBUREANU CORNELIA NOVAK INSTRUIREA ÎN SOCIETATEA CUNOAŞTERII: IMPACTUL PROGRAMULUI INTEL TEACH ÎN ROMÂNIA εlearning.romania Autori: Steliana TOMA Departamentul

More information

Baze de date distribuite și mobile

Baze de date distribuite și mobile Universitatea Constantin Brâncuşi din Târgu-Jiu Facultatea de Inginerie Departamentul de Automatică, Energie şi Mediu Baze de date distribuite și mobile Lect.dr. Adrian Runceanu Curs 3 Model fizic şi model

More information

[HABILITATION THESIS] October, 2015 HABILITATION THESIS

[HABILITATION THESIS] October, 2015 HABILITATION THESIS HABILITATION THESIS ADVANCED APPROACHES ON FOOD SAFETY AND FUNCTIONALITY ABORDĂRI AVANSATE ASUPRA SIGURANȚEI ȘI FUNCȚIONALITĂȚII ALIMENTELOR Associate Professor Nicoleta STĂNCIUC Dunărea de Jos University

More information

CUPRINS. Editorial Mihaela Tomiţă...2

CUPRINS. Editorial Mihaela Tomiţă...2 CUPRINS Editorial Mihaela Tomiţă...2 Dezvoltarea agresivității juvenile: aspecte controversate, factori de risc și implicații în activitatea de intervenție Maria Nicoleta Turliuc...5 Delincvența juvenilă

More information

Programe de training. în colaborare cu Antonio Momoc

Programe de training. în colaborare cu Antonio Momoc Lider de piață în domeniul educației manageriale, cu o tradiție de peste 20 de ani în livrarea de programe de pregătire profesională și personală a adulților. Programe de training marca CODECS în colaborare

More information

CUVINTE CHEIE INTRODUCERE ÎN TEMATICA LUCRĂRII

CUVINTE CHEIE INTRODUCERE ÎN TEMATICA LUCRĂRII CUVINTE CHEIE managementul resurselor umane, managementul performanţei, motivaţia, evaluarea performanţelor profesionale, strategii, nevoile angajaţilor, feedback de 360 de grade. INTRODUCERE ÎN TEMATICA

More information

Psychological Assessment and its Impact on Applied Psychology HABILITATION THESIS. Dr. Dragos Iliescu

Psychological Assessment and its Impact on Applied Psychology HABILITATION THESIS. Dr. Dragos Iliescu Psychological Assessment and its Impact on Applied Psychology HABILITATION THESIS Dr. Dragos Iliescu Current affiliation of the candidate: Dragos Iliescu, PhD Associate Professor National School of Political

More information

Manual pentru formarea cadrelor didactice în domeniul educaţiei pentru cetăţenie democratică şi al educaţiei pentru drepturile omului

Manual pentru formarea cadrelor didactice în domeniul educaţiei pentru cetăţenie democratică şi al educaţiei pentru drepturile omului Manual pentru formarea cadrelor didactice în domeniul educaţiei pentru cetăţenie democratică şi al educaţiei pentru drepturile omului Autori: Editor: Rolf Gollob Edward Huddleston Peter Krapf Maria-Helena

More information

Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei REZUMATUL

Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei REZUMATUL Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei T E Z EI D E REZUMATUL D O C T O R A T Coaching Cognitiv Comportamental: elaborarea şi testarea unui program de

More information

UNIVERSITATEA BABEŞ - BOLYAI CLUJ-NAPOCA Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

UNIVERSITATEA BABEŞ - BOLYAI CLUJ-NAPOCA Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT UNIVERSITATEA BABEŞ - BOLYAI CLUJ-NAPOCA Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Parteneriatul dintre profesori și părinți într-o școală primară din Israel: Un program

More information

CALITATE ÎN EDUCAŢIE

CALITATE ÎN EDUCAŢIE Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Unitatea de Management al Proiectelor cu Finanţare Externă INOVAŢIE ŞI PERFORMANŢĂ ÎN DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A CADRELOR DIDACTICE DIN MEDIUL

More information