ENCICLOPEDIC ILUSTRAT PARTEA I LAUREL CANDREA PROFESOR LA FACULTATEA DE LITERE DIN BUCURESTI PARTEA II GH. ADAMESCU

Transcription

1 4,1 ' DICTIONARUL ENCICLOPEDIC ILUSTRAT CARTEA ROMANEASCA", PARTEA I -. DICTIONARUL LIMBII ROMANE DIN TRECUT SI DE ASTAZI 1 2 DE LAUREL CANDREA PROFESOR LA FACULTATEA DE LITERE DIN BUCURESTI.r` PARTEA II. DICTIONARUL ISTORIC SI GEOGRAFIC UNIVERSAL DE GH. ADAMESCU PROFESOR, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE EDITURA CARTEA ROMANEASCA" S. A.- BLICURESTI BULEVARDLIL REGELE CAROL I, No. 3-5 (lost Academies) V

2 Sec xv Sec. Pill Sea xvf X Sec. PVIII itec xvi Sec Xvill A Sec. xvu HO Tt Sec. %IA H sm. A opta Met% a alfabetului, a sasea din seria consonantelor; purta In allabetul cirilic numirea de heru" (X). HA P inter). 0 Exprima o surnrindere, o satisfactie lj 2 Cu seas intrebator: ha P ce Mot de asta P HA t2 inter). (mai adesea repelatd de citeva orv. Imita risul: s'a sborsit taint', ha! ha I ha 1 anal pozna I ha! ha! ha 1 olu ride mull de asta (Atacs ). HAI Mt Hit inter). (mai adesea repilatd) 0 Exprima o afirmare (In gura unui prost C) ImitA risul (unui prost sau unui idiot). HABA sf. Trans. $ezatoare, clad. osuo.) (SIAM.): s'o adunat fatale si feciorii la enc.). # HABACTU sm. (f)un fel de haina (le a b a:as urea poste sa nmblu In habacll (sic!) ca dumneata P (NEGR.). 0 HABADTC (P1.-1ClIti sn. Trans. (sez.) Ha- DAM. 0 HAHADIC4HIU sn. Trans. toe unde slat grilmadite vreascuri multe peste olalta, vreascuri Met nici un folds (SU.) [h Abadi c]. 0 HABADTE sf. 0 /ten. 8 Grainada de curpeni, de vreascuri: Clad se coace warns 'n vii si struguri in hfiblidii (MAR.) [srb. habatija< habad boz"]. HABAR sbst. 0 Stile, veste; euno$tin%: de cite ori n'a lomat tutun de un franc mina... fitra sa alba (ON.); Vaunt..., n'avea cit era strinepot al tut Cesianus Grija. pas; a nu avea, a nu-i pasa de loc: TrAsnea dormea pe hat... si n'avea de frig (can ) ; n'am ca m'ar Intrece altul (SB.) [to.]. HABATJC, -voa adj. $i sin. f. 0 Timpit, idiot: barbatul era en ca vai de el... ; on -unde mergea... facea prost11 tau.); nevasta-sa, o Mauna en care ',Meal Intarca coyiit (CAT.) Zapacit, buimacit, nauc: 11 trace o palm& de-1 salad, Ii mined, bucatele si -I IllsA = (13P.) 21 s A o Ina habituca, a IMMO. razna: In sarblitori o luam habanca grin tale sate (CRG.) [ung. dial. h a b O k a]. HABAUCT (-cm) vb. tr. $i refl. A (Sc timpi, a (se) nauci, a (se) face h a b a u c:!neon mulerea sa strige ca f s'a hitbaucit barbatul (RV.-CRG.). HABER = HABAR. HINBNIC OFIABNIC. 0 HABOCA sf. Trans. bila, viulenta: 1-au lust cars cn (vic.); a 1ntrat eu In ourte (Pac.); CA pdmintul care -1 tit, Cu ori cu dreptul,e al tdu, de clad e satul (RET.). HABOTNIC adj. $i sm. Bigot, fanatic (vorb. de Evrei): Elan lust.41 la Male 51 s'au "'Arun de le-au mere leigli (GRIG.) [rus. habatnik0]. i 567 HABOTNICIE sj. Bigotism, fanatism, caracterul celui habotni c. 0 HABT,TC, sin. Mold. I Bueata rupta din ceva; a rupe, a face,(1), a rupe In bucati: ciubotele varn-men se rep In toate pitrtile (ono.) ; CA 1-ar fi tiliat Dacil n'ar 11 (-1, fi foss vrailt (STAM.) Om scut i spatos (SIAM.). HAESVC2 sbst. Olten. (D 0 Nalgu$ala, zadur, caldura. mare (R.-COD.) (D Gralnad% de maracini indesati (s.-coo.). 0 H.A.BUCE.A.LA. sf. 0 /ten. I HABT7c2 OI 2 Doborirea lastarilor 'Ara. struguri (VIRC.). O HABUCI (-mese) vb. tr. Mold. A rupe, a sfl$ia, a farima In bucati: One t1-o habucit asa sumftlesu P (RV.-CRG.) tronc! In oale... pled le habuceste pe toate 5EV.1 [h b u c']. i( HABVZ - HAVIX : in cealalta parte a acestei Ina-- pert se afla un 0., de piatra (GRIO.). HAG' (1)1.-eiu'i) sn. l Mold. Bucov. t Plata, sirnbrie : staptnul nu 1-a plata, 1-a lust haou'n InmAtate (von.) CD Rafuialli: a-1 vent cuiva de =, a-1 clovedi, a o scoate la capat cu cineva, a-1 da gata: trabue aa Be Mom luntre 51 punts 41 sit-i venlm de = ispravniculul (ed.ens.) ; toate ea toate, dar urttul II venea de 2222 (cin.); boats asta ml-a venit de = (PAMF.); 0: nelegiuitului 11 vino de necredinciosul WARN) [tt.]. HAG,. (p1.-cari) sn. Mold. Cuiu de fier ce se bate la talpa ghetelor sau la potcoavele tailor, ca sa nu alunece pe ghiata.: is twat oitlefinlut, era potcoavd de Mr... cu =ad dintelosa, care veneau In capetele potcoavei ($EZ.) [rut. h a k< germ. Hake n]. HACAI (-awe) vb. intr. It A macai (vorb!de rate). HACHITE sf. pl. Mold. I Toane: 1-au milt 10: on vremea, 1-or trace (FLOR.) 2 Chichite, nod In papura: card (RV.-CRG.). HACI*... HMO HACIU, HIciu sbst. oft de lot, nitride: ii aunosteai mai de mull P Ba, cit haciu (ALECS.) [r )mp. tc. h i 6]. HACIVGA. (pl.-gi)sf. Trans. Bucov. 0 /ten. * I Desi$ de brad, bradet tblar $i des, ;Tell de strabatut (D Trunchiu de copac (ill spec. de fag) ciuntat la o Inaltime de doi metri, de unde apoi rlisar lostare: tot Instil are, linga cask(vic.) [comp. rut. had t u- g a]. HACUI (-nese, -niu). vb. tr. Mold. Bucov. A Ulla In bucati mid, a toca: seal binisor, a& scot satiru

3 HAD- to_ Malmo (alscs.) : In bore se haetie verdeturi SI wadi cssz.) HAI germ. hack en]. 14.4DA. s/. Maram. (en.) Neam, famine; tagma. [ung. h a d]. HADARAG sm. $i d (p1. -ge) sn., HADAnItu p/-rate) sn. Lemnui eel If mai scull al Imblaciului cu care se lovesc grinele, chid se Imblatesc 2497) 2 Titirez (la moara) : moara hirtia et hadaragul toata zina pocanea In t4)106 (SAD.) pune 0 /ten. Un fel de jujeu ce se la gttul porcului, ca sa nu intre In gradini 11 Mold. )40 pl. Lemnele de la cele cloua capete ale navodului, de care Fdg.H trig pescarii [comp. ung. hadar 6]. H. toe., t HAMM, HAWN, Mold. HADIMB rag. sm. Eunuc, scopit: an trimly la dinsul pre mi (CANT.) ; nn eunuc, san oum zio et un hadtn, ma duse In apartamentulbolnavet tam-) 55 Bou neintors bine, cal nejuganit bine, rincaciu (ay.crc.) [tc. had y m]. O HAGA (pl. -age) sn. Trans. Fa Surpatura pe spinarea muntelui facutii de puvoaie (vic.) [ung. vagas. HAGIALIC (p1.- tours) sn. Calatorie la locurile sfinte, pelerinaj : le-a venit parintilor dorinta sa meant =mormlntul lui Stefan cel la (CAR.); e: &sista ( Mare ar lunbul sit fie ~nt RomAntlor (ISP.) RC. h a - gil y k]. HAGIICA sf. 0 Sotia unui h a g i u 9 Femeie care a facut pelerinajul la locurile sfinte [comp. $i blg. hadaijk a]. -0, HAGIMA., worda, HAMA sf. d, Numele unei specii de ceapa, Inrudita cu arpagicul, Intrebuintata la bucate $i In salata (Allium ascalonicum) (2j 2498) [ung. hagy m a]. "HAGIOGRAF 1. sm..0' Autor care scre despre vietile sfintilor. g. adj. carti see saunumaihasiograte, carile Bibliei, In alai% de Pentatuc $i de cartile prorocilor *HAGIOGRAFIC adj..0' Privitor la hagiografie 'HAGIOGRAFIE sf. mit $ti eon lucrurilor sfinte sau a r ig.?498. Hawing.. scr rilor despre sfinti HAGIIJ sm. Gel ce a facut 0 calatorie la locurile sfinte, spre a se Inchina (la Ierusalim crestnii, la Meca mahometanii): In dreapta altarului sta to picioare un bacind cruel paste cruet (o.- zamf.); F g, : a se face, a saraci [tc. hag 1]. HAHA (HA) I Pr HA 12 HAH4IVI sin. rrh t Rabin Cel ce taie vitele $i pasarile (dup1 ritul evreesc): so SCUM ooana Marghloltta, plind de put ca un et, (0.-ZAMP.) iron. Draeul: to-a hat ~111 (JIP.) EtC.1. I HAHAM-BAA SM. mt Marele rabin: ascii nu 1-as ounoa to creettn, 1-as credo botezat cu (ALECS) [tc] sbst. Mold. Ciomag: dad oiu pune mina O toe (RV.-CRO.). HAI!, interj. AI It H*Itt inlerj. O AIDE! a doua noapte, hat! tar duck ban' la ourtile Imparatului (RET.) ; plod una alta, hail as to matte's:a putin asp.) '110 Dese on repetata, arata o aqiune continua, In spec. mersul neintrerupt pe un drum lung: o is la palm si hail hat hal I hat I aping() In sat la Irate -san (CaO.). HAIL) inter'. 0 Strigat cu care se Imboldesc, se mina boii $i vacile: hail Bourean, hail Plevan Strigatul baietilor cari umbla la arat cu plugu- $orul: se and poonetele bicolor... si steatite de,,mlnati, mai I si hit I hit! (MAR.) ; hal l Wit I la multi ant on iericire, sa UAW tots In unire, hiii I hai... (ALECS,) 0 Dupa un vocativ, cu Intelesul de bre I mat fa! tact, mama nu mit mat boot atita (vuiu.) ; capita halt Florin nn -' de tine (ALECS.) ; letelor, hail s'a treont de saga (DAM.). HAT' (-tiesc vb. intr. 0 A striga hail in vita spre a le Indemna sd tragd, sd stealini$tite, etc.): vricarul sta rezemat In blta... Mind cind fi clnd la vre-o Vit IS.-ALD.1 0 V A striga, a chiui, spre a stirni vin tul din culcu$: gonagii trelnitan sit Inceapii a se do la p ala paduril (SAD.). HA13, HIx (-ileac, -leso) 1. vb. L7'. Mold. Bucov. Trans. A surpa, a doborl. 2. vb. refl. 0 A se surpa A se lasa lntr'o parte A se vatama 114IDA I AIDA tu..,(frott I mine, gi eu tti voiu ails stapin (Tien.). HAIDAIVIAC, sm. 00m far% cdpdtliu, vagabond care traeste mai mult din jafuri: o same de 1 Turd venisera sa prade tars ()SPA Vlajgan, lu,ngan: capita/int men... odinioarit sergent In pompieri, era un tip de - (CAR.) [t.c.]. HAIDAMPI.C2, AIDADIAC (p1.-ace) sn. Ban. Bltd, ciomag: proptind-se ou aidamacul tut eel groaznic (TICH.) [srb.ajdamak]. HAIDAT(I)! = AIDATIi HAIDAU sm. Argat Insarcinat cu paza unui taniazlic de vite, bouar, vdcar: s'a calugarit mai Cu t.00 haidiiii tut (ma.); an Intrebat pe haidai a cal to vitele cele BEV.) [ung. hajt 6]. HALIDE (A) HAIDErd I RAIDETI! = AIDE!... 0 Han30, HAthosA (p1.-se) adj. $l sm. f. (Flaeau) voinic; (fart) voinicd, chipe$6.: In frunte-le, until mat haidog (R.-COD.); e o haidosa, ea de trelzeot de ant (Ps.-c(v.) [comp. HAIDDC, HAIDDCA1 HAIDT.IC stn. N t Soldat de infanterie (In vechea armata ungureasca) ff # Mercenar ungur In armata rometna. 0 Maram. k Jandarm; temnicer (ORL.) 0 Hot de codru care atinea drumul cdldtorilor bogati si-i jefuia; uneori cdlca conacele mosierilor sau ale arendasilor $i le prada; cetele de haiduci erau formate adesea de tarani cari, t din pricina asupririlor de tot felul, luaserd calea codrului $i cdutau sa-si razbune, prin jafurile tor, asupra color ce-i Im- Haiduc (de acum Fig. aing. pilaserd; cinteeele $i baladele o Putt{ de ant). populare preamdresc adesea vitejiile unor haiduci ca Jianu, Tunsu, Corbea, Bujor $i altii( 2499): Vaunt... a Hint un nume de oe, dar nici n'a lost, nici stud n'a avut sfs se lack vre -odata hot de codru ( ) [big. srb.]. o HAIDTICA sf. 0 /ten. (cisus.) Femeie voinica [haiduc]. HAIDUCVSC 1. adj. De haiduc: elute() dim& hatducesti... care-mi tint multa vreme In o gueraturii de cele urechi (ALECS,). 2. HAIDucEiziscA sf. Numele unui dant popular (P. PRV.). HAIDUC TE adv. Ca un h a i d u c, ca haiducii. HAIDUCI (-cesel vb. intr. A duce viatd de haiduc. HAIDUCIE sf. 0 Viatd de h a i du c: el nu merge In numai pentru dorinta de a clstiga bani (ALECS.) 9 0 F Furt literar: n'asuoi 8a to bucurt de vre-o nevinovata --,... prin codrli literaturii (coca.). HAIHUI U) 1. adv. Razna, fdrd grije; ca un nauc: piaci la calenea (DEM.) ; umblase toatd mina (LUNG.). 2. adj. sm. Nduc, zdnatec; pierde -vard: am tin nepot care iubeste pe (ALECS.) domnisoara SmArtindita ea un 3. sbst. Voie buna, chef: razbdtea muntii si codrii... si Intr'nn o ducea (Ise.). HAI LERVII Herren care se repeta, de multe on modificat In diferite chipuri, In colindele clntate la Craciun [lat. biser. h a 11 e 1 u i a h]. HAIMANA (pl.-nale) 1. SM. (declinal ca substantivele feminine). Om lard cdpdtliu, care bate drumurile lard nici un rost, vagabond: Bagabonti, oral, haimanale, e'alt ori-cum vreti sa-1 numiti (PANS). g. adv. De ~, fdrd cdpdtliu, lard stdpin: watt, ca Coate, dar carat Win era de ", (CRO.); bre I care ono ea ziou to ogti atdpin aici, gi BD Is de...i (ALECS.) ; a umbla a umbla vagabond, a bate drumurile fdrd nici un rost:vrema de otteva luni de zile a umblat (S.ALD.) [to.]. HAIN 1. adj. 0 # Rebel, trddktor De rea eredinta, perfid; dusmanos; rau la inimd,

4 ' ' 1 clinos, Indracit: Imparatul Roo, avind inimb.11, nu se mai satura de a *trim singe (can); Ai mei an lost, se vede, atlta de Ca fondul for de nra Qi 1-an sleit Intreg IVLAN.) 2. adv. Grunt, stra$nic, cu du$manie: o bates 'Ana sdreau d'o scapau din mtinile R.-Vg.) [to.]. HAMA (p1. -ne) sf. (1) Imbraamintea trupului ce se poarta pe deasupra albiturilor; mai adesea la pl.: baffle de luau, de safbatoare; haine de yea, de 1arna; (En: clad nature 'ntreaga se acopere on o fantastic& (ALECK 1 ; 6 : hairs lace pe om; hainele nu lac pe om mai de treabd (PANN) ; acul este into dar stumps haine cease (2NN.) [srb. haljina]. HAINAR sin. tett Cel ce vinde haine gata. HAINARIE sf. tgir Pravalie In care se wind hain e gata. O HAINETURI sf. pl. (D col. HAINA. Halite multe, multime de toale (CLAUS.) (LUNG.). HAITI (-nese) vb. re /l. I A deveni hain, rebel, a se revolts: acestia$1 Gothi, mai pre nrmit hainindu-se, an pradat s1 In Dachia (CANT.) 1 CP A se lepada de..., a parasi. HAINIE sf. OI # Tradare: is greoalele ce Invata pravila sapiarza In furci, cum a hainiaqi hiclensugul (pay.me.)11 0 Perfidie, rea credinta; du$rnanie: paces fachetata Intro ei, dupd attire $1 varsare de singe (VLAH.) [hain HAINIOARA.(pl. -re), 'Unruh sf. dim. ELA1NA: 1$1 lui hitinitele (MERA) CI) zeleti pe nesimtite din curte el HAINLIC (p1. -curl) sn. Tradare, razvratiro: nu yeti nape nici in gaurd de same de tut Mihaiu (18P.) [to.]. HAINVTA (p1.-te) sf. (p, dim. Etamt 11 s'a remandat... sit pazeasca hainutele (VLAI-1.1. /IA'S A 1 sau algal inter). 0 Strigat cu care se 'ndeamna boil Injugati s'o cirmeasca la stinga; pr. ext. boul din m, roata din ~, boul, roata din dreapta: scosei resteul boului dig hats $1 ma napustli asupra Romdnulni, la scoborls, ei Impledeca roata din bilis en lantul ) ; boul de pe partea stinga a tinjelei se numeste bout de cea", iar eel de pe partea dreapti, boul de hills" (Ic.-eas.) Uneori $i despre oameni : a face a apuca la stinga: amfacut haisa pe duo& gardul jitariei (ALECS.) ; e F: unul zice hais altul coal unul zice sau vrea Intr'un fel altul lntr'alt fel (cind doi insi nu se pot Int,elege [comp. srb. a i s]. 0 III:LI*TE 8/. (D Casa ramasa neispravita (R.-COD.) ; o as cast, o moara de case (mes Amestecatura, dale peste gramada, vrai$te: in curies In!... taste ant stricate (RV.-CRO.) /T1 (p/.-turt) sn. Mo/d. laz facut assume In care se string apele plraielor oprite printr'un zagaz; ridicindu -se zagazul, se obtine o crestere a apelor suficienta pentru Inaintarea plutelor: clad se deschid sus egnelle, manila depozite ale rlului,...un vas puternic se arunca, misoind taste In pornirea tut nestapinita ; apele pirdulul, gramadite in asteptau ceasul sa umfle undele Imputinate de secetd ale Bistrltei (SAD.) [rut. hatj iaz, zagaz"]. HAITI= sau attrrit interj. C) Exprimil o surpriza neplacuta: mt-i stern potlogarul drept suvenir (ALECS.) ; egl ma'am this pe coped m 1 am petit -o I Exprima un fel de Indemn sau porunca de a porni repede de undeva sau parerea de rau pentru disparitia unui lucru: halt!! lipsesti dinaintea meal (can.); halt! s'a dus $1 wmertul tarn! (ALECS.) [onom.]. HAITI 1. adj. p. HAIL. 2. sbst. i Faptul de a hai: departarea le slabea glasurlie, dar puteai Intelette bine al for (5.-ALD.) Strigatul celor ce umbla la urat cu plugusorul. HATT' adj. p. HAP: antenna anti lure! butucoase 01 baits Intro rind tvta1-1.). HAITA (p1. -ta) sf. 0 y Ceata de vinlitori insotiti de din! ce pornesc la vinat: as vineze on Burintens... tut.. de areas{, de slujitorl, de dual $1 ogari (0008.) '11 O V Potaie de clini de vinat; cird de lupi: baits tut de Mita!, urlind In urma -i oa turbare woos ; o turma sau de lupi se alma urlind In vecinatate (eol.); pr. ext. 6eattl de oameni flaminzi: storm fel blares strajile Nistrulul, Da undo iar lel cantan vad haitele Illiminde ale Tatarilor (VLAH.) 74 Cat,ea; cline rau: era sit ma in/mince haitele draculai ( ALECS.); Ant o neagrd, Mitt muntli aleargd wend, ghicitoare despre ceaun" 0 Muiere desfrinato., nerusinata In purtarile ei: ant sti to spinzur... sh step lumea de-o rea $l de-o m Ca tine HAI. (scz.) [ung. hajt a]. HAITAR sm. V HA1TA$ 0 : puscasi, ~1, bit- HAL "Mae' (ODOR, hait a]. HAITA* sin. y Cel ce stirneste $i goneste vinatul, gona$: auzeam glasul haitasilor, bubuitul Pustilor 41 apoi strigdte de chemare (80.-VIV.) 2 VinatOare Cu oameni multi: vom face dd ei -om hititui, si coarnele 1-om gist (VOR.) [ung. haj t a s]. O HAITAU sm. Ban. Trans. V HArras 0 [ung. hajt 6]. 0 HAITEIE, min= sf. pl. / I Diferitele parti din care se compune plugul sau carol 2 Diferitele unelte de plugarie: haiteiele, boii glugari st argatii Mt 11e gate a se apnea de munca IndatA ce timpul se va lim- DeZi (ION.). HAITI! tar HIT 12 HAITIC (pl. -icuri sn.y Gird, teats, haita de lupi: chid 1-am dat la tun, alergam ou el in urma...ram, Ca s4-1 deerind (D.-ZAMF.); svirle cu picioarele, pared s'ar fi batut o'un m de lupi. HAITI* adj. 0 let Se zice despre bou, cind merge cracanat, arunclnd un picior sau amindouti in laturi O Despre oameni, ale caror picioare shit astfel conformate, incit genunchii se ating, iar fluierele $i glesnele silt departate: mergea mai repede on picioarele lui dealt ar Ii mere altul au picioarele drepte tou.). ohaito$ adj. Vlajgan, lungan; voinic si bine Malt (CIAU$.) (R.-COD.). HA/TUT ( -nose) vb. tr. 1 intr. ye 0 A umbla chip& vinat 0 A scorns fiarele salbatice din ascunzatoarele for $i a le Boni inaintea vinatorilor: ei haituind apt clt an haitult, an sitrit un iepure Albano de snbt un huciu (SD.) 11 Pr. ext. A lua la goanil, a fugari, a urmaxi pe cineva: ce batjocura-1 sate, sh haltneasca norodul ou slujitori p (ALECS.) 0 A cutreiera un lot, a umbla Incoace $i Incolo gonind sau cantina pe cineva: am zaxit jandarm11 pe plain baituind poticele ( ALECS.) [ung. haj tani]. HAITUIALA st. y Faptul de a h a i t u i; goana vinatoreasca: Is cuprins din taste partite ca un lup la ( ALECS.). 0 HAITV*CA sj. Mold. dim. titara 0: $1 seta are ea lie o ~1 (SAD.). O HA124$ (pl. -ate) sn. 0 Trans. 4, Loc inclinat pe care se dau la vale lemnele din padure trec.) Mold. Acoperemintul easel ISM) [ung. h a j- z a s]. HAJMA. e- HAatialL. HAJMANDAU sin. Trans. 0 Galigan, vlajgan, magadau: amu on AO dsta, vat 51 amar de zliele mete (RET.) HaiMana MSC.) [Comp. HOJMAL411]. HAL sbst. Stare in genere proasta, tialoasa, de plins): nu to vest In ce esti $1 in ce m'ai adus sf pe mine P (VLAH.) ; (a fi, a Mange Intr'un lard de dd intr'o stare cit se poate de proasta [tc.]. HAL (A) AL (a). HALAL (pl. -ie) sf. 0 0 Vint puternic, furtuna, vijelie groaznica care descopere casele $i desradacineaza copacii $ Duh necurat care i In oin si-1 chinueste 0 Monstru, dihanie: ',Laura venind catrd dinoli 0 In ontput fooului (pm) Ban. Trans. Om lacom, care manilla de to sperie; viminacioasa (rec.) ta , [srb. big.]. *HATA,- (p1. -le) s/ Plata acoperita ; dire unde se wind Fig Hal). de diferiti negustori tot felul de luau' ( 2500): dd de pest!; hale veohiturllor rrr.]. HALA-BALA ALA -1341,A. HA.LACIVGA (p1.-ei) I. st. 0 * Tufa, desis de maracini, de lastari: pulse in end as ramind reacolo, pen hdlacinga de pe Unita mat (18P.) ;.. de brebenei (DLVR.) Pr. anal. iron. Par sbirlit: In caput et (e) o de par nit turnul IJIP.I. 2. adv. Sbirlit: as Dina m (D.-ZAMF.). HALADUT (-118S0) vb. intr. 0 A scapa cu viata, 569 -

5 HHAALL- pe site tarlmurt (VLAH.) ; a se mintui 2 A sta, a trai undeva linistit, ferit de primejdii: utiaati earl haladulau In Melva au pornit... de n ar ti lupi coltosi In lame, bine ar mai turmele (ALecs) a A izbuti: on mare ce halliduesc de desehid nee (CRC.) [ung. haladn i]. HALADUTNTA. (p1.-te) sf. Scapare, mlntuinta, locuinta; traiu: N'am adapost de $1 In adar pling (STAM.) [h aladu i]. HALAGEA, ALAGEA sf. 0 Taraboiu, galagie: dar In, oind ne -i Intinde halageaua nunt11p (DLVR.) 0 Patanie neplacuta, belea ; a-si capita alageaua, a pati o alagea, a o pati rau, a-si gasi beleaua: nimeni nu a'a putut atinge de Imparatia mea, tare sa-$1 capete alageaua use.) [comp. halagie]. 0 HALAGTE s/. Mold. Bucov. Galagie, taraboiu; gilceava, cearta, sfada: aturindu-se clteodati de-attta 4*. (CRC.). 0 HALAT (-Mao, -Mn) vb. tr. 0 /ten. CD A face gura, a trancani: ce tot halal aiol de pomandp (etc.) 'll 0 A certa, a lua la cearta [comp. HALALAT). HALA.I4LA (p1.-lell) SI. Faptul de a hal& i; galagie, larma mare: hula ouurtutta pine departe de haltliala for (LUNG.). HALAL 1. adj. I'D Binelwintat, cu noroc, cu!otos: oopilul numai 08 manilla-8 ce imbracit e harem (PANN), do, ferice de: de tarile ce an drumuri de tier! talecs.1: de tine; F: sa-ti (sa-mi, sti-1, eta.) Vet Sa-Mi (sa-ti, etc.) fie de binel bravo miel (tie, etc.): de i-ar impinge picatul sa-mi deschida nee, r sa -mi Bel (CRC). 2. sbst. Noroc: pe la not! apele-s dulci, limpezi ca tristalul qqi reel ca ghiata (Cem) [to.] #ialalai ( -dose) vb. intr. A face galagie,larma mare: din gni! tots halalaia (PANNI [halalaie]. HALALAIE, HALALAIE sf. Galagie, larma mare, taraboiu: cind a)earga carats pin con lace mare hablisie (oe..44); Mind o halalaie, de nu-ti vanes sit stai ca sa-i asculti 0 HALALALT, HALALALT a ALALALT. HALANDALA = ALARM:MA. 0 ALA I U adj. Bucov. Trans. (MAR.) (18.-BRS.) Greoiu, trinday. 0 NALASTYNCA sf. Mold. la Stamba ordinara: am sa oumpar o rochte tie = Florial ( alecs.) [MS. h o 1- stink a]. 0 HALA*TLT HELES'rVII. HALAT, (p/.-atnri) sn. (I) Hain& barbateascat large $i lunga. ce se poarta in case, mai ales dimineata ( 2501): Leo nida e In, In papuoi ei an sauna de noapte (CAR.); lei Imbria un - visiniu ou galtane [to.1. (ORL.) HALAT' sbst. 0 An Funie groasa, cu care se leaga conabille$ 0 Lantul cu care se strange moara [tc.]. HALAT3 sn. mai adesea BALI:aura Mold. Bucov. Ban. Unelte, scule: Fig Halat. urge de tesut (volt) ; total, ilaul et taste.urile de care avea trebuintil SEV.) [to. a 1 a t]. VALAU, HALAul sbst. salio Plasa de prins peste, crisnic ( 2502): is s1 to halitul Ma si vest de -i putea sa urine vr'o ma de paste use.) [ung. h a 1 6]. HALAU sbst. Bucov. Trans. Troaca: troaca sau 1 din care beau vitele atilt (MAR.) 0 Maram. (PAP.) (iv.). Fig Halau. Fig Halba. n. Jghtab facut dintr'un trunchiu de copac gi In care se pune sare pentru of [vaatr]. 0 HALAU, sbst. 0 /ten. (e(aus.) CeartA, ocarti: a Ins tar [h al& i]. HALBA (pl.-be) sf. 0 Pahar de here de o Juratatede litru (o] 2503): 1-a sits o vorba toarte proasta 570 at i-a turnat o in cap (CAR.) [germ. H a I b e]. HALBARA, HALBARA (p/.-rale) sj. Mold. (PAMF.) (SEZ.) (i) RALEAL4. HALCA, ALc3 (p1. -Cale) sf. 0 Veriga, cerc de metal 0 Scoabti, legatur& de Fier la ziduri 2 Cercul de her prin care un calaret asvirlea, In fuga calului, geridul asupra adversarului care trebuia sa-1 prinda, iarasi In fuga calului [tc.]. HALCA' (pl. halt)) sf. CD X Bucata mare (de carne, de brinza, etc.); codru de p line, de mamaliga : a sacs o bucata de pline el... o de pastrami (CAN.); scoase o de marnaliga cam uscatit (FLOR.); mai 1nghiti o ot, de came (DLVR.) Trans. Jumatatea until bostan sau castravete (Plc.) Trans. Parcel& mica gi Ingusta de plimint IPSO.) [ung. h a 1 k]. FrA.Lc.A.2 sf. Bucov. Trans. Galagie mare, taraboiu: S'aude, s'aude area la munte tvor.). 0 HALCATA (131.-to) sf. x Bucatii mai mare de carne: tom sit care halcate Intregi (N.-coo.) [h al C + (b u ( c) a t a]. HALCI (-cese) vb. tr. A ciopli, a taia aschii groase [h a 1 c a]. HALCITOR sbst. 1r Un fel de rindea [halci]. *HALCOGRAF... = CALGOGRAF... HALDAN, HALDAN = ALDAN. HALDEU sin. 0 Locuitor din Chaldea 11 0 F F Porecla data de caluggai preotilor de mir: /minor de mar, pe care-i numia Haldei, be data antiloanele (cno.) [vsl. h a 1 u d e j o HALER adj. invar.si adv.cd Actual, de acu m In functdune, In activitate (vorb. de boieri, In opozitie cu paia" $i cu mazil") : bolerll eel iraprejurul Domnului on bastoane lungi in mina (I.-GH.) [tc. halja]. HALE4ILA sf. T)) C) Faptul de a hali 0 + Mincare. HALEA-M4iLEA sf. Numele unui joc de copii cu mingea, In care se recita aceste cuvinte. HALETU = HELE$TRII. HALT. HALT ( -lese) vb. tr. 0 A apuca repede; a Inghiti repede si cu lacomie: vide... un bot de mantalialt... odat'o ei haleste $1 nu zice nimica (CRO.) 0 A bate mingea [rut. h a 1 y t y]. HALICI = Aram. HALICIU (p1.-ice, '1) sn. = ALle: amt tau eu doult halice (Geo ; ou haliciuri mi-co lovea (VOR.). HALIMA. (p1. -male) sf..v 0 Colectiunea de povesti arabe cunoscuta sub numele de o mie $i una de nopti ": o poveste Itmga et 'ncurcati, ea din mmipi.) 0 Povestire sau Intimplare minunata; minunatie; ciudatenie: ce de minundtlil bre I bre L.. pared-1..1 (ALECS.) ; e 0 /at intreagil (D.-ZAMF.); nu ti 18 mai spuin D'alelalte, ci shit halimale, domnule (CAR.) [ITT. < tc.]. HALO (p/.-outi) sn. 0 Fenomen atmosferic prin care se ivescmai munte carcurl colorate Si rar2, luminoase r L-Ng.? Fi g Halo. In jurul soarelui sau al lunii ( 2504) [In.]. HALOS adj.ban. Min- CaCiOS [h a ()HALPAT (-Mao, -din) tr. A manta sau bea re- vb. pede, cu lacomie (R.-COD.) [srbhlapiti]. HALTA (p1.-te) sf. %WA Cl) Statie mica de drum de Fier 0 Loc unde se opresc trenurile [germ. Halte (stelle)]. HALTACARI (- erase) vb. tr. A clati lichidul dintr'un vas. HALTERA (p1. -re) sf.\ Greutate alcatuita din clout) ghiulele de _ Fier legate intre ele printeo varga, cu care se fat exercitdi de gimnastica (] 2505) 0 HALVB (pl.-be) sn. Trans., HA- LVBA (p1.-be) sf. Maram. (BRL.) (PAP.) MC.) quur Haina, Imbractiminte, strain: ott doarti-mi &mow en...ale, ce plicate! (HET.). *HALUCIN/)... = ALUMNA... Fig Haltere. 74 [awe._...2/10g5wri&iamall HALUIT adj. Pocit de hale, luat din fele [h a I a].

6 C HALVCA s f Bucov. Maram.X aaraisca [rut.]. HALVA sj.xun fel de minc,are orientala dulce, preparata din faina arsa, amestecata cu tahlti si cu miere sau zahtir; serveste si ca mincare de post: o mlnoat o ooa de masllne 11-o putinit de A. (ALECS.) ; furttm nevoiqi 7.' a ne hrdni iarit01 on qi cu pline dime. HALVAGERIE st. b$je! Lon unde se fabrics sau se vinde halva [halvagiuj. HALVAGTU sm. Fabricant sau vinzator de halva ([] 2506): dumnealul an lost vestit paste DnnAre (ALECS.) [tc. halvagy]. HALVITA... = ALvITA. li cara la pumni, citutind sa -i is din mtna o bucata de (1.-GH.). HAM', mai ades(a pl. Fig Halvagiu. warm sn. Toate curelele trebuincioase pentru inhamarea unuia sau mai A Fig Hamuri. A. i. CeafA, comar. 2. Capetala. 3. Fruntar. 4. Ochelari. 5. Botniqa. 6. Dirlogi, hituri. 7. CApastru.-8. Botar, botelnit Yana capsstrului. B. r. Belciug, rac. 2. Zale. 3. Gura de ham, pieptar. q. treang, qleau. 5. Strimtaq, sbalt. 6. Gitar, spater dinainte, grebanar Strup, crucea hamutului. 9. oldar, spatar dinapoi, copsar, oft. to. Curar, bucar, %guar.it. Pofil.r2. Valul qtreangului, orcicar, juvat, lat. multor cai ( 2507): dud m'am de0teptat, call eras pens' Ia. asp.); douit mirqoage de cal cn...wile legate cu stoat% (1.-oN.); mita slab, netesalat, roe de...in taste parqile (SR:VN ); cal de cal de trasura sau de caruta, spre deosebire de,cal de sea" sau cal de calarie" : Viet do A., me- GCB:A 4g) [ung.]. HAD/I tt interj. Imita latratul clinelni. *HAMAC p/.-aouri) sn. Pat de pinza sau de sfoara ImpletitA care se atirna orizontal d"--, de cite un_ -ittr capat, Y- in care se odih- "alt,amovuotirlit nests sau se ith N/ 1 1 leagana tint- z. 'a 111%; V a (2_, 2508 [ft.]. Fig Hamac. HA1VIAI (-mile, -maeste vb. intr. A Ultra, a lace h a m! un dine pociltit mai llamas gi to vesteste cil e la lout., de om (olvit.) ; Dense 01 el sa hamdeasca s1 sa urle, de rasuna vecinittatea (Oa.) ; ce eate1119a1... end haraitia, nici nu-1 auzeai glasul (ALECS.). H.A.MATT sbst. Faptul de a 1). a m A I; latrat: in, ntliritat al unul dine, patrunseriluteoograda (SAD.). HAMAL sm. Cel ce are meseria de a ciao. In spinare, cu cosul, cu sacul, etc. poveri, mai ales In p orturi, la gari sau prin tirguri (A 2509): ii portului nmblan In sue qi In Jos, ca turnicile wooe.1 [to.]. HANIALIC sbst. Meseria de hamal [tc.]. Fig Hamal. HAM41VI sbst. Bale turceasca cu aburi [to.]. it, e tso a '44.1.1'..-..S.... W, la HAMBAC sbsl. C) ABC '11 Socoteala, arta de a calcula: ma_ pe saptiimina sit-1 invell ~n1 (STAN.). HAMHAR (p1.-re) sn. C) d Magazie In care se pastreaza grinele: rate= gol, 61 goarecele sa cazs, capul o sa -01 spare" (ZNN.) ; ~13 Marti grin... Monte de mina lui Chirica mac.) 11 2 frit Magazie mai mica, In podul unei mori, cu doua despartituri, una pentru porumb si alta pentru griu (sez.) 01 C) Tint Lada de lemn, in bucataria sateanului, in care pastreaza rnalaml, fasolea, etc. [tc.]. HAMBAHA (pt. -le sn. I dim. HAMBAR 1 10 Postava, In care curge Mina la moara. HAMII.J, HAMCIU. HE- MPIU sbst. Planta achtiitoare, cu flori galbene-verzui, Intrebuintate la fabricarea berii (_ 2510) (flumulus lupulus) [vsl. h m 6 1 j]. O HAMELAUCA p1.-ce sf. Bucov.-- eamthauca: an 'alit monahii, nun) cite tmtl In hamelaucele for Intunecat, IGR 1. HIG. AME ST, nemesz, HA- Fig. 251o. Hameiu. Mrsl (-esesc, -Isaac) 1. vb. intr. A flaminzr peste masura, a lesina de foame: normal ss se dea Tiganilor de mlneare; ca Si nu hamiseaselt PANN). 2. vb. tr. A lasa sa flaminzeasca, a chinui cu foamea: dupa ce o hamisi ou foamea sine ea 01 vitelul (RET.) [COI-Cp. alb. h a in A s mincliu"]. HAMESIT,... wr...kmisrr,remesrr ( -ENT, -ISM) adj. p.hamesi. Lihnit, lesinat de foame: harnesiti de testae, dracti abla sultan INEGR., ; haramul 1sta e hamlet de foame (CRC.); suntem hame0ite de foame (RET.). HAMIST HArdER. HAMI$ adj. Trans. Maras. Oas. Prefacut, vie - lean, siret, pertid; into): Tiganca, ceit 01 celancli, ea tots Tiganii (RET.) lung. ham i s]. HA.MI*IT s. namesit. HAMS' ar AMST. HA1V1UT (-wee, -no vb. intr. A hamai, a face haml a latra: chill IncepurA a MAI pi (RET.) clinii... Ida:reser& a. pe 'nttmdate (orio.). HAMURAR sm. G) Cel ce lace sau vinde ha mur 1. HANIURARIE sj. Locul unde se lac sau se vied h a in u r i; rol. eantitate de hamuri: nor hamurarii, ollirii, /Woad', locante la fie-care pas (ON.). HAmvq sbst. Ban. R, Lina thiata intre picioarele mieilor sau mai ales a oilor, spre a se putea mulge mai usor. o H.A.1VIUW (-mese) vb. tr. Ban. G), A Lunde oilor Una Intre picioare, spre a se putea mulge mai usor 5 A smulge parul (ciinilor) ici si cob (R.-coD.). o HAMUWT adj. 0 p. HAMM 11 Cu parul smuts pe uncle locuri: a vaznt lupin pre cline pre linga gnimazi aim); despre boi: alt boa slab, stireft, prilpticlit... ei, (R.-COD.). HAMVT (pt. -turf) sn. 0 parte a harnului: Inmuiau In fir qi In pietre scamps... ~mile de pe caii for wooer [b1g.]. ohamza (pt.-wire) sj. Mold. 1 Scocul morii. HAN' (p1.-nuri) sn.,1 # Cladire mare cu multe ^*, a Fig. 251r. Hanul lui Manuk (dupa Lancelot). incaperi, un fel de caravanseraiu sau bazar, cu 0 curte spatioasit Inconjuratit de ziduri Inane, In _r- HAL- HAN

7 HAN- care se depuneau msrfuri si se adaposteau oamenii In vremuri de neliniste 2 Astazi: hotel de -rind, HAR In care poposesc sau mina oamenii peste noapte; spat& ie, birt ordinar ( 2511 : o sumii de earl poposeso in cartes (CAR); 11 rugard sa-i Indrepteze la vr'un, unde od mile noaptea usp.) [tc.]. HAW sm. (D Principe persan 0 Domnul Tatarilor (in spec. al celor din Crimeia): tint yestitului de paste Volga, stapinul Crimeii (GU.) HAN- TATevt, hanul Tatarilor; pr. ext. CP dracul, naiba: anosa-i Inmate yin de cal din vremea lui Elan-Tatar (ALECS.) ; slot trot rile de clad a telegrafiat, ping acuma venea 5i de la Han-Tatar (D.-ZAMF.) ; ba ounoacte-llian-tatar sa-1 ounoascit (RET.); du-te is han-tataru I [tataresc h a n]. HANDRALAU, DA/cm/Lau sm. Macau ce se tot tine dupe fete, curtezan [comp. DoAriDDA]. HANDRALUT (-Imo) vb. intr. Mold. A ilecari, a vorbi faro. nici un rost [comp. hondra i]. HANDRO C = ANDROS. HANDUR sm. *i (p1:-re) sn. = ALDAN: iii lac pipe de tuleu, cu vergea de (RET.) HANES C adj. Ce tine de un H a n. HANG (p1.-guri) sn. J 0 Ison; a tines ill, a) a acoinpania la muzica; b) a Insoti, a Intovarasi; c) a Linea partea cuiva, a-i aproba, a-i face pe plat: Lin vioarele rasund, lard cob= tine..'til (GAIN.) toatd collars 51 taptura de prin preiur it tineau ~al (CRG.) ; to le dal nas 51 le iii...ill (coo.) O Teava cimpoiului care produce tonul blztitor [ung.]. HANGAN sin.. Varietate de porumb, cu bobul lungaret si mare, cultivat la munte, in spec. In localitatea Hangu. *HANGAR (p1.-re) sn.")f#a4 E Sopron In care se adapostesc aeroplanele sau dirtjabilele ( 2512) HANGER, HANGEAR (pl.-re, i-eruri )5/1. 11w- Pumnal Incovoiat ce poarta. Turcii la brlu ( 2513) : li Intipse deodata hangerul in plept (Iw.); multe....ael 51 alto arms... dobindira acolo ostacii sal (BAix.) [te.]. HANGIOINICA. (p1.-ce), HAN- GM (p1.-0) sf. 0 Nevastargunui h an giu 2 Stap Ina unui ban: In edema rittace5te in papuoi hangita (Is.-ens.). HANGTU sm. Cel ce tine un han [tel. HANIMA. (p1.-me) sf. Turcoaica nobila: pe o sofa era hantma culcatd el Invdlltd la!aka IBM-) [tc. hanym]. HANOS sm. 4sP Fig Hangere. Soiu.de glavoaca (Gobius batrachocephalas) [ngr. xeavo;]. HAN -TATAR ar HAN2. 0 HANT (p1. -turi) sn. Trans. 0 Stirv, hoit (D Mold. Bucov. MIrtoaga, vita slab& [comp. rut. h a n c a mirtoagal.,e Fig Hangar. HANTA(p1.-ta) sf. (1), Haina rupta, sdreanta: el n'are nimio, hantele dupd el, alit (su..vn ) C) 0/ten. (-Jura., llama; clanta: bun de, flecar, guraliv (Cmus) [comp. rut. hanca mirtoaga."]. HANTAU sbst. VP" Scaunoaia rotarului, numita $i seaun de spite". HANTOS adj. 0 /ten. (CIAUS.) Flecar, guraliv [h a n t ii]. HAOLT = Anat. 'HAGS (p1.-nri) sn. I Starea confuza si lipsita de orinduiala. In care se aflau elementele din care s'a zidit lumea, Inainte de creatiune: pan% s'ar ti deschic cagazurile vremilor trecnte si ar ti inundat lumea Amestecatura, neorinduiala, confuzie (o.-zakw.) 2 y, de nedescris: Si ce ce amesteo, De vedenn e1 'ntimplari (VLAH.) ; e nn negru $1 nepdtruns (DLVR.) ; cola departs In rill agomotos al Bucurectilor (CAR.) [gr.]. HAOTIC adj. Confuz, desordonat: vista se dice la o treaptd de exaltare, din care taste se vedean... de Proportii (CAR.) HAP' (p1. -purl) sit. A medicainentoasa, Globulet, dintr'o substanta ce se Inghite, pilule; F: a inghiti ~ul, a rabda, a fi silit sa Indure ceva neplacut [tc.]. HAP, I inter). Exprima repeziciunea cu care se lnha(fi sau se Inghite ceva. HAPAT (-dew) vb. tr. A Mirlea. Inghitind repede [h a p12]. H_APCA. sf. 0 )0, Unealta de pescuit, alcnuita dintr'o undita legate de o sfoara groasa. ( 2514) Ill O Cu HAPOA loc. adv. Cu de-a sila, pe nedrept, hoteste: Incarnate cu zaherele stance cu hapca de pe miinoasele noastre tinutur1 (VLAH.) ; ca ad nu poatd lua cineva cu hapca din aceste marlsoar nap.) [comp. big. hap k a mu$ciitura"]. HAPLE (A) sin. Cp) Nerod, natarau, tont, nataflet: fratiorului i-a strtgat nit on e haple, ore... altceva (CAR.) [big. haplju]. 'HAPLOLOGIE sf. m Contractiunea Intr'o singura silaba a doua Fig silabe consecutive care Incep cu ace- Hapca easi consonanta. Ex.: dreptate < "dreptlitata [gr eur).6..; 4- A6Toc]. O HAPSIN, HAPSIN adj. Mold. Bucov. 0 Lacom (la mincare): moaneagul, panicles al hapsin, se is dupd gura babel (coo.) ; dulaii din snob., hapsini ei laoomi ca nine lin' (oz.) 0 Rautacios, Indracit la inima, clinos: se!douse buclucap, hartagos el de tot hapsin (CRO.) ; e.a 11 apucasem, hapsin si Cu rdutate pentru toti (SAD.) ; hapsinul cola vrea nnmai dealt sit-ti tale nasal Ma [comp. ung. hapsi lacom"]. A drepti I (BRL.) [germ. ha b t A c ht l]. OHAPTACI interj. Tr.-Carp. Comanda : HAR (pi.-aruri) sn. O Calitate sau dar sufletesc care face pe cineva sau ceva mai frumos, mai placut, vrednic de admirat, gratie, farmec, nuri; gratia divine, dar durrinezeesc: a trumusetii haruri Coale, Co simtirlle-i adapd (EM)N.) ; se latise vilva... de bunktatea ei ~n1 eel mintuitor al slintului (VLAH.) Favoare, hatir: 11 rugs, drept so. -i lase vitta5ia de vinatori (000s.); el tillage inaintea lui Voda, pentru gizmo's Id tale nevinovate (ISP.) 0 Dar, prinos 0 Multumita, slava [vsl. < gr.]. 0 HARABA, ARABS le) Sf.M(opld1..-ba. 0 Car mare de transportat persoane, cu lavite pentru sezut ( R. 2515) : Isom atunoi o haraba incircatit on mucterii (CAR.) ; braaeveneased, 572 Fig Haraba. lard arcurl, $i mare oft o a- t- raba, In care aseza, a- lard de calabalicuri, cal putin opt oameni esp.) 0 Car mare, cu doua Fig Haraba. sau cu patru roate, de transportat mai ales grine ( 2516): Si-a 'nearcat... Nord care taritne5ti. Nona harabale boieresti Si-a purees is moaril la Ivane5ti (MAR.) ; zi 51 noapte curgeau harabale Incarnate cu grin (VLAH.) [tc. a r a b a]. HARABAGIE sf. Mold. Carau$ie, meseria de harabagiu: harabagia, sines el,e mai bunk eft al Mace tot Cu marti vie(ceo.). O HARABAGTU, ARABAKIT sm. Mold. CarutaS care conduce o haraba: DO vremea aceea era bine sit iii In Tlrgul Neamtulul (nito.); am scdpat de cdrute de poste, de harabagii nespilati, de diligente hirbuite (ALECS.) ; ne-am pomenit cu vatatul de arabagii ca vine Cu ease care (F)-.) tc. arabagy]. HARABOR adj. Ban. Trans. Sprinten, vioiu, lute (la lucru) [vsl. h r ab r u, srb. hr a b a r]. rt

8 HARAC ARAO: l'a ascuns sub o dale de (CAR.). HARAci = ARAcT. HARACIU pl.- aciuri sn. t Tribut pe care principatele Tomanesti 11 platiau odinioara Portii: iicomia Turoilor care nn = Indoit (VLAH.) [to. h a - r a 6]. HARACSI (-ficseso) vb. tr. /A lua singe cuiva(ln Spec. copiilor, facindu-le o taietura usoara, spre a-i scapa de moarte): daca are copli... ti-i hfiriloseso 'de spas - muri ai le discint de diochin ( ALECS.) [ngr. Zripij,W < X0.06c11.1]. HARAG = ARAG: se ridicit via pe haragi de care se Naga vitelo ei ou teiu (ION.). O HARAG sm. Trans. (DENS.) (V(C.) 'G'n, Batul cu care ciobanii masoara laptele. HARAGEL sm. dim. HARAG: Din copdoei In copfteel se sure pe -- teas), ghicitoare despre fasole". HARAGI (-aseso) vb. fr. de A pune haragi la vie sau la fasole (PAMF.). o HARAGICA (pl. -gele) sf. Mold. * ZORVLE OI [h a r a g]. HARAIMAN sbst. Galagie, tarabciu, zarva mare: m'am sculat Inteun sariti hotii! MOO! hotii! (13R.-VN.) ; incepuseril sit urle g1 B& tacit un A. de se outremura plimintul (a.-coo.). HARAIVI, HARAm 1. adj. C) Blestemat, afurisit (in opozitie cu halal"): copilul numal oe manioc/i e halal, ce Imbraca a harem (PANN) De (doblndit) pe nedrept: raziiela mea mi-ai mincat-o de haram on cart' mincinoase (ALECS.) ; toatd bogdtia de haram a Tatarilor rimase In mlinile Romanitor (VLAH.) ; an lost bani de haram, et cum an venit, aga s'au due (SAD.) 0 de, vai de...: haram de capul vostru! de n'ae ti eu aici... at' pati voi et mai au (CRO.) ; Oa..., pacat cll (pl-rauri)sn. 0 7.k Vita prapadita, plicatoasa: avea doud haramuri de cal Burl, marl, dar vldguiti el hitioni (ORIG.) ; haramul list de vaca nu -m' place cum rata (RET.); striend cit se putea: neat haram, minca-te-ar lupchii (o.-ramf.) ; despre oameni: mom note haramuri de TIgani pescnian (RET.) A mince a vorbi prostii, a Indruga minciuni: nu minoa haram, si spun drept, to eeti Gotha P (elm.) tc. haram]. HARAMB., OHAEADIBA,s(A) sm. Capitan de hoti (In cintecele populare) [tc. hara m-b a 'S y]. HARANITN(A) sm. C) Hot de codru, haiduc: slat la poartd o mie ei mai bine de haramint levinti (00013.) Pr. ext. Om nemilos, rau la suflet: noroc... ed nu m'a prins melianul gl haramninul (pronuntare dialectala haramnin") de Trdsnea (clic) Pored& data Tiganilor [tc. a r a m i]. O HAR4MNIC = riart.timo: domino) din (min nn,, Cu care tatd -sau, In tinerete, bdtea (D.-ZAMF.). caii narfiviti O HARANA $f. (D HR6NA Grit', bucate. 0 HARANCA sf. Mold. Trans. Femele rea, nemileasa, afurisita (dat ca nume de ocara): haranca de jupineasit iii rinjia (Until (RET.) [h a r a rn]. o HARANI = FULANI. HARAp... = ARAP... RABA-PARA loc. adv. = HAR- CEA-PARCEA: on dracii de la bolero' cola, at Scut (ERG.). HARAPINA = ARAPINA: mnltumi nit Dumnezen ea a ecdpat -o... de harapina spurcata OSP.). HARAPNIC (p1.-ice) sn. Biciu mare, cu codaristea scurta., care plesneste tare (La 2517): postasu ohiueso oft le tine gura, Poctilnd necootenit din vve (ALECS.) ; Nita o area peste spate on iii (S.-ALD.) [r1.1t.]. O HARAPSI (-Armen) vb. tr. Mold. (RV.ERG.) = HARACSI. HARAR = ARAR. HAR4T SM. Luptator lnsarcinat sa opreasca dusmanul, prin mici Incitierari Viteaz, voinic Fig [harati]. Harapnic. HARATT (- Steso) I.. vb. tr.bucov. Mold. A IntarIta, a asmuta, a zadarl: eu am patima miniei, Ind ma harateate cineva (sil) ; fetele r$11eau fdra leas de sriia (GN.) vb. refl. A se Incaiera, a se lua la hart& [comp. hart 11]. HAR- O HARAU sm. Trans. HAR (WW1) venind Cu doua fedelese plinere dareapai (R:ET.VaZ) lira 1 HARACSI. HARAXI HARAZEALA (p1. -ale) sf. Faptul de a h A - r a z i; dar, drept acordat cuiva dotard lui aceadd ei dar... ea hirotoneasca pe Patriarhnl (PRV..MB.). HARAZI (-Azeso) vb. tr. C) A darui, a face un dar, o donalrune, a acorda (un drept, etc.): decoratia ce-ti harmed... tl -o anin de nas (ALECS.) ; o sd -i dan copilot darul sa coat&, trumusete!lintel care i-o placea ei (CAR.) 0 A Inchina, a dedica, a consacra: Si aceastd tabula chiar for o Wires [ngr. xacpico)]. HARBAGIC = ARPAGIO. O HARBUJL sm. dim. HARBDZ. HARBUZ (pl.-uji) sm. Mold. Bucov. * 1 Pepene verde 0 Maram. Dovleac, bostan [tc.]. o HARBUZARIE sf. Mold. Bucov. Pepenarie, loc semanat cu h a r b u j i s furind noaptea harbuji el zamoei de prin harbussitrit (ALECS.). HARC = ARC. HARCAT (pl. -te) sn.bucov. S trigat, racnet, tarab oiu : abta au vault la vorba din et (se.) [rut. h a rk i t]. O HARCATT (-dteso) vb. intr. Bucov. A acni, a striga, a face gura: incepea a ride si a...l., de se rdsuna pamintul (SB.) [harcat]. HARCEA-PARCEA loc. adv. A face ~, a taia In bucati, a face mici farlme: sit mi-i taceti ~, as mi-1 scutitratl, aa ml-1 attplatl (ISP.1. O H.4.RCHINA. (p/.-ni) sf. Mold. X BucatA (de mamaliga, de slimina.): dindu-ne pi noua cite-o (ERG.); 0 ". de costita atumata (VLAH.). O HARDUGHIE sf. Mold. fe ClAdire mare, veche st darapanata: aunt httrul BA-I dan bundtate de rata... pe-o veche (ALECS.) o HARDUGHTT adj. Mold. DArApAnat, prapadit, istovit: cit aid de batrinii et de ~A (ALECS.) [h a r - dughie]. I HARECILUI vb. tr. ez A adjudeca age mezat): posturne se preoupeteso, se harecilueso In plata (ALECS.) [hareciu]. HARECI(U)tsau ARUCII 1. interj. esstrigatul cu care cel Insarcinat sa vinda un lucru la mezat Inchide licitatia, adjudecind obiectul asupra aceluta ce a oferit mai mult: una, dank trei, hared / (ALEC'S.) ; areal, areal! odatd, de doua ori; cine dd mai mutt? (mi. 2. sbst. 0 Adjudecare 0 Mezat [tc. hare 6]. HAREM (p1.-muri)sn. p Apartament rezervat femeilor Intr'o casa (la Turci) O Toate femeile dintr'un harem Odinioara, apartamentul din palatul domnesc in care locuia Doamna si femeile de la Curte O Toate femeile care locuiau in acest apartament [tc.]. 0 HAR.VTE, 0 KARETE, # HAI= sm. = METE. * HARFA (p1.-te) sf. j Instrument muzical, de forma. triunghiulara., cu coarde de lungime neegala, care se vibreaza. cu degetele (oi 2518): la Bimetal hula' tor, pietrele nu s'an mai miecat (VLAH.) [germ.]. t HARGALIC = AGARLto : a toad teeout... Cu tot Sul ourtii din tilg la craw mare de subt pddure (ORIG.). O HARGAT... ARGAT... O HARHALAIE sf. Mold. Bucov. A- mestec de glasuri sgomotoase; taraboiu, larma: ma trezli... Intro harhamie internald de sunda (ALECS.) [harhati]. Fig o HARGHELA (p1.-1e) sf. 86 = HarfA. HERGHELTE. o HARHAR sm. Mold. Bucov. Nume de batjocura adresat Evreului: li snopea viva cu o unlit de alun (GRIG.) [comp. rut. h a r h a r a femeie rea"]. O HARHAT (p1.-te sn. Mold. Bucov. Galagie, larma. taraboiu, harmalaie [comp. h a r c A t]. O HARHATT ( -tesc) vb. intr. 1 Mold. Bucov. A face galagie, a vorbi mai multi deodatti 0 A latra multi deodata [harhat]. HARIPA... = ARIpA... O HARING sn. (pl.-se) 0 /ten. Trans. Clopot (la biserica) [ung. h a r a n g].

9 HAR- HARMALAIE si. ababura; galagie, taxaboiu, larma, zarx a: dnpd done ceasuri de sbuoium pi HAAS de cazarma era maturate (VLAH.). HARMAN ARNIM. HARMASAR... ARMASAR... t HARMAT A (p1.-ate, -ati sf. Bucov. poonetite inima... ea dintr'o de tare tan.) ; a pornit a IMDU8CD prin Mirmatl (ORIG.) [Pol.]. HARMIG = MMHG. *HARNASAMENT (p1.-te S11. Tot tacimul unui cal HARNIC adj. 0 t Vrednic, destoinic, capabil: tilhar de Is tilhar nu-1~ sit lure tss.) ; nimen1 nu era ant-i vadd Sao. ad -I alba (GRID.) 0 Sfrguincios, muncitor, lute $i cu spor la lucru: slugft a; nevastli.4; mai nn-1 prindea somnul de ce era (CRO.) ; alit de se arlita In ale sluibel (ISP.) [vsl. *h a rin a]. HARNICEL adj. dim. HARM. HARNICI vb. tr. si refl. A (se) face h a r n i c. HARNICIE t Vrednicie, destoinicie Sirguinta: prin muncd, cinste pi am aluns undo ma vedeli ay.); an harnicia se slung& sirdoia emu., [h a r n i c]. HARNICVT adj. dim. twine: Praia mi-t almadra micuta, CA la elms e 11 OK.-sas.). HARPA. pl. -pe Sf. j MARFA: cintind Pe nipte harps In forma de dreptare si en zece ooarde tie-care moos., 0 HARPACAS ARPACAS HARPAGIC, 0 HARPAGICA= ARPAGIC. *MARPIE SI. 0 Si Numele a trei inonstri fabulosi, cu obrazul de femeie far cu corpul si cu ghiarele de vultur 0 Femeie rea si artagoasti, sgriptoroaica HARPIST sin., HARP1STA (pl.-to) sf. j Care elute (cintaret, antareata din harps: amble shit si haryiste... si cintareti au flantul trimbitasi (oboe ) [!r.1. MARS I sau Him HaRaT (1 1 sau BIRsT (I)1 inter). Exprima sgomotul produs prin lovirea puternica, prin apucarea repede, smulgerea, spintecarea, retezarea, etc. unui lucru: cum 11 vede, Must! Ii apnea cociula pi o da Int TIndalli (R.-COD.) ; hfrpti 1 odatd s'a repezit si a Drina una In ghiare IBR.-VN.) ; 1;1, hirst I ti tale un cap, pi mat hint I pi mai tale nnul (ISP.) ; a scos sabia 51 lace hint! Imparatulni capul (VOR.) ; atuncea Petrea... harsti I capul en sable (se.). HARSA (p1. -sale) sf. Patura, dollar ce se asterne pe cal sub sea: call domnesti acoperiti on grebe Impale de Hr si de mdtasuri (coos.); un cal imbracat cu o mniatd In 11r de eel mai bun (ISP.) (tc. h a s a]. o IIAR$CHINA HARM:LINA Luind harschina 'n epinare, Vrea ad lead s'o oroeascd (erss.). 0 HARNT -nese vb. tr. A reteza dintr'odata: ostapil 11 harpnesc *1 acestuia capul (S13.1 [h a r. RAPIST (I I so- HAM! HARUT, HARSUI -nest vb. tr. A apuca repede, a Insfaca: cum 1-a paint cii doarme omul. a 51 barpuit botica Ise.). 0 HART! inter) CuvInt cu care se indeamcalul s'o ia lnaintea boilor (la arat), sau sa vie la loc, chid lese din brazda (emus.) avi.i ELArtT A (pl. harp) sf. 0 * Reprezentarea wane& a globului pamintese sau ceresc, a unei tari, a unei localitati, din punctul de vedere geografic, geologic, istoric, astronomic, etc.:,c Beagrafted; astronomic& [11gT.]. HARTAN (pi.-ne),hartan. Mold. HARTAM (p1.-me) S11. 1 X Bucata (de carne, etc. taiga sau ruptmdin ceva: dindu-le... si cite un 'mean de friptur& ( ); Ar 11 bine, de-ar putea, Vr'un hdrtan 51 el ad-111 Ia (SPER.) ; fie -care 151 tale an harlan din mlimaliga Rorie (N.-(111.) 0 Sdreanta: ii -1 1nhatil de hartanele z&bnnulni (DLVR.). HARTANT (-ftnesc) vb. tr. $i refl. 0 A (se) rupe In bucat,i, a (Se) sfisia: ea ei sum 1-ar fi hart/mit o tiara zalbatica (olva.) ; halnele de ye dinsa se hartanisera ass.) II 0 A reteza: 11 mat hartanea en palosul o bucatit din trap (VLAH.) [hartan]. HARTANIT adj. p. HARTANT. Rupt, sfisiat, sdrentuit: armasarul sidslat,,c de sus pin& los 5i plin de singe (ISP.) ; tliranilor rupt1, hartaniti, galbeni de foame ei de mizerie IBR..VN.). save. MARTA-PALE adv. Taiat In bueati: yftru-i (toe.). HARTAPA.LT (-aleso) vb. tr. A face bucati, a face harcea-parcea: chid esti mic, soundac, vaunt -ai ca to hartapalesc toff mr.) [harta-pale]. HARTA -PARTA = HARCEA-PARCEA. 0 HARTfC MARIN/ ART1C'. HARTOFILAX sm. fr6 Arhivar. bibliotecar al unei biserici sau manastiri:..li Mete ispravnicul tnturor lucrurilor... tiind Intorcaturile pi nuntele 84U logodnele (PRV.-MB.) [gr. Xnrotpo),c4]. HARTOFOR = CARTOPQR. 0 HARTOT (-case), HARTUI (-nese) vb. tr. $i refl. Mold. A cirmi, a (se) da in laturi: a (Sc) pleca Intr'o parte, a (se) povirni: on mare grew hartoepte carat Intio parte (ono.); paste olocotul for repede alunecd Sluts, hartuindu-se as o sante (VLAH.) [comp. rut. h a r- t u v a t y a cauta sa traga la farm "]. t HART` (131.-turi) sn. = HARTA: se lull en dbnsul be IMAR.) ; un cal bun, ncis Hind In 0 an Himont a pntrezi (llat) [ung. h a r c]. HART2 = LIARTz. HARTA sf. O t A Incaierare Intre avantgarde sau nitre mici detasamente ale armatelor protivnice: se apuca pi la on Turcii ce stau de pazi In scat toe (BAix.) A # Lupta, bataie 0 inettierare: 81) luau lute la., paro'ar Ii lost net:a.110 unei ye altul (DLVR,) ; luindu -se la.- cu trei soldati (1. -DH.) [h a r t]. HARTAG, HART411 = ARTAG Ban. Bataie, luptti: dupe. hartag, cu sulita in spin1 (11tH.). HARTAGAS = ARTAGAS: Dar in sat era si-un pop& Zurbagiu si (SPER.). HARTAGOS = ARTAGOS : Inventnat 51~ ca o fat& care a ImbatrInit nemarltatft (VLAH.). HARTA SM. X Soldat care se ia la hart, a., luptator:plecind, pe cimp se 'nsirli In grope de 1 (ALECS.). 114RTil HIRTI sm. p1., HIRTA sf. ffst SapttunIna clnd e permis sa se masiince de frupt Miercurea si Vinerea: numai... In tale 12 alle pi In hart!. and se Incepe triodul 51 In saptamina brinzii (PRV.-MB) ; sayttimlna de la Inceputul otslegilor de dupli Papti 61 ells de Ia Minn e htrta, adecil se mantnca de-a valma came (VOR.) ; de la Cracinn pi Dina la Boboteazd e hirta IVOR.) ; in saptilmina hlrtil sau cirneleag... aduce... pi trei parcel grijiti gala (CRE).) [comp. Hartibur]. HARTIBVR, ARTIBVR, ART1VVE, sm. Nume de ocara aplicat Armenilor, din cau7a pretinsei eredinte ca s'ar Inchina unui cline cu acest nume [comp. ngr. iipt.tpooptot saptamlna a doua Maintea paresimilor"]. HARTUI ( -nest) i. vb. tr. A obosi cu harta,cu atacuri repetite: ou alte cafe de optiri, el li hirttda flacontonit ((SP.1 0 A nu da pace, a nu slabi de loc, a Inteti, a zadarl, a necaji in tot chipul cu lucruri de nimic, de putinti importanta: madams 11 hartneste ca s& -si aducti aminte (BR.-VN.) ; prea am lost hartuiti din Unto partite (VLAH.). 2. vb. refl. A se lua la hang, la bataie, a se DIcaiera: oameni de Recta cart s'au Mirtnit odinioard en Sobietchi (axe.); Incepurit a se m zi el noapte cu dusmanul (BALL). 574 HARTUIALA (p1.-leit) sf. Faptul de a (se) h a r t u i; Incaierare: castes Int Stefan lases pi da Turcilor cite o bun& (ISP.) ; la hotar, hartnielile cu Turcii 5i Cu Tatarii nu se mai curmau (VLAH.) O HAS41. sf. Mold. PInza de calitate inferioara, madipolon [tc. hass 011..ASCA sf. Mold. Mai multe piei ce se pun spre a largi caputa deasupra la cioboata [pol. h a s k a]. HASMA1'VCHIU = ASMATHCRIII. O HASNA, HAZNA sf. Trans. Folos: ce hasnti cd tot shiest, $1 nimic n'agonisese (SAD.) [ling. haszon]. 0 HASNUT, HAZ21111 (-ueso) vb. tr. si intr. Trans. A fi de folos, a folosi [h a s n A]. 0 FLOT(A) = AST(A). 0 HASCA1 (pl.-sit) sf. Mold. Bucov. * Copac (in spec. brad) uscat $i scorburos: an bras tntr'o picture subt o ~,!carte nand si gross& (BB.) [refacut din p1. h a $ t i < rut. cha$ t i tufis, desis"]. O H.4 C.A.2 sf. Trans. Or' Tigaia de la pusca sau pistol. 0 H.EACA' sf. Ban. Un fel de prastie fticuta din coaja de teiu sau de salcie. 0 s f. Trans. (FR.-CDR.) Piele (de bou) [comp. 1148cA].

10 FLACHIE = WHIZ. HAW sbst. Preparat narcotic extras din foile unui soiu de cinepa (Cannabis indica), care fumat sau mestecat In gurii produce un fel de belie par - ticularb: obicinuit In Orient [fr. < ar.]. MAMA. No. BActlidA. O HAMACITJCA sf. Trans. Planta. Jerboas& cu Ilori albe, rar galbui, dispuse in mici umbele la vlrful tulpinii si ramurilor (Anthriscus silvestris) ( 2519) [to. a sm a d yk]. O HAMANDAIT sm. Often. Pierde-vara, om far& ea:1)&110u, haimana (CONY.). Fig HapllaCilla.. Fig. 252o. Hoguri. 'HA*IIRA (IA.-art) sf. Traslituri, mai adesea paralele, ce st lac pe o harts, spre a indica accidentele de teren sau natura terenului CA 2520) [fr. hachure]. HAT' (pt.-tart)sm. f C) Fasie de pamint nearat, lasata cal carare, care desparte dota ogoare, doua gradini sauserveste de hotar Intre dourtproprietati: Tritenos dormea pe si habar n'avea de trig (CRO.) Gimp nelucrat, pirloaga, Celina [rut. h a t I zagaz"]. HAT OW AT. 0 HATALAU. HATALAu Sm. Mold. 0 = HAW/Mali dragul : miitusil Isl aduce tumuli (SAD.) 0 Am ant, ibovnic: se in hatalaii davit tine ca lumea duple urs (RV. -CRO.) [comp. rut. h a t a 1 a j! interj. imitind galopul unui cal]. $ HATALM sbst. Amends: acestula s8 -i tie certarea Cu bans, oe se sloe ek plateasa 5 (PRV.415.) [ung. h a - t a 1 o m]. GHAT adv. Mold. Bucov. Trans. Foarte (tirziu, departe, etc.); (departe, tlrziu, mare, bine, etc.) de tot: mural pina la piele ei inghetat ", bine (cgs.); paste doniizeci gi mai bine de ant (BR.-VN.) ; duple ce am vdzut padares rimaidl v in arms (GN.) ; se Lien stoical.. mare (RET.) ; cite un turn de biserics spare" Incolo (IRO.) [rut. h e t]. # RATAIA. sf. 122 Stofit de matase: asta este de Venetia Baden (Fl_.) [to. h a t a i]. O HATARAG = HADARAa 0. ()HATT (-teso)vb. tr. Bucov. 0 A iezi, a Inchide cu un zagaz, cu o stavila ; a opri curgerea (unei ape), trecerea (pe un drum), a baricada: s'a apucat ea hateascd Prutul, ca s8 Innece raiment' (VOR ) ; incepnra... at, tale copacii... gi sk -i hateasca de-a ourmezigul plaiului (MAR.) A arunca, a asvlrli: 0 apnea repede de plcloare st o MU In Minna (se.) [rut. hat y t y]. OHATIE sf. Mold. Bucov. Ingramadire de nuiele si de pietre spre a regula cursul unei ape sau spre a o Impiedeca de a se revarsa; ieziltura (RVeCRO.) (SIAM.) [h a t]. HATIERIF (p/.-itari) sn. t Porunca a Sultanului scrisa de lnsasi mina sa: sk -i scoati de domnie vecinica de la Imparatie (N.- COST.) Etc.]. HATTR (pi.-truri) sn. 0 Semn de dragoste sau de prietesug, favor, gratie: a Moe nn, a acorda o favoare; mii pizmueso yentrn si tracers& ee am la Maria to (m.) 11 O Favoare sau protectie acordata cuiva de un slujbas al Statului, pe nedrept ji In paguba altuia: mi s'a dat de.0 an surngin Cu ease cal In be de opt (I.-GH.) 0 Plac, placere, pofta.: a Iliont-o de "n1 men: ',antra "ul men invilt flantul (NEGR.) ; a-i strips ",n1, a-i strica pofta, a nu-i face pe plat: nu vrn ale striae ",n1 In' Ennio (Ise.) [te.]. $ HATMAN sm. 0 X Capetenia unei ostiri (la vechii Poloni Si la Cazaci) ( 2521) Odinioara, In Moldova, mare boier de divan, at patrulea In rang chip& marele logofat, Insarcinat cu comanda armatei, In timp de pace Si de razboiu In Muntenia, odinioara, capetenia zapciilor de divan [pol. hetman]. TIATMANSC adj. De hat ma n, privitor la hatman:!usage tact, la data) (GR10.) HATMANIE sf. 0 Demnitatea, rangul de h a t- m a n 0 Ministerul de rtaboiu. HAT! sau HAT!' interj. Exprima gestul pe care-1 face cineva spre a apuca, spre a Inhata ceva: eu atunoi, hat! do srmanul mosneagulni (ego.); niol una aid, alta, hat 1 un par si trona! in oale.sev.1; Hat I de barbi, la-1 de plate (spm). HAT' (mai adesea pl. EaTtriti) sn. Curea sau fr1nghie lungs, facind parte din hamuri. cu ajutorul careia se conduc caii Inhamati (1,0i 2522): apuc "urile in mina atingle si m'aruno pe etioas(alece.):vizitn... en..euxne in mink, tai petrecean vremea cu glume (1. -OH.). HAT' I sau HIT! interj. 0 = HIRT(I)21 51 hitl in ens, hit! in Joe, nu gaol Ulja De unde sa fast, (ISP.) ; 51 hit I in dreapta, hit! in stinga, pink descuie uea omului (DLVR.) Strigat cu Fig Hatman. care se Indeamnb calul s'o apuce la dreapta. 0 HATA (pl. -te) sf. Often. Ban. Turma mare de porci. 0 HAT4G (pi.-agari sn. Trans. (PAC.) 4 Padurice cu tufe dese, rnarunte [comp. RATIsj HATAI er RIVAL HATA* (pt.-se) sn. 0 Carare prin padure, pe unde tree fiarele salbatece: "411 caprioarelor on sprincone (c&a.); am zarit nrsul... p'un si-am tras in el (LUNG.) 0 Poteca pe unde se duo oile la pasune 0 Potecti, drum pe coasta unui munte: o halm ye "a ei sooborim In GAvan (VLAH.) [comp. HATIS]. HATT ( ) vb. tr. 0 A sglitli A Inhata [h ]. HATT (P1.-iouri)sn. * Tuf is de maracini, desis; lunch mica deasa $i marlicinoasa.: printeacall telurit de arborl ce se 'ndeasil si se 'mpleteoeso (000s.); li se arise a mai mines seara prin soorburi of prin "rue asp.i ; alt umblat o jumlitate de zi sign cr1nguri, prin "nri (BR.-VN.) Trans. (PAC.) (vie.) Poteca prin padurile de munte [comp. HATAct, nanal CHI(U) = ASMATOCHTU. OHATOAGA (pi.-kre) sj. Mold. = HATA$ : la hititau, vinatorul bun trebue sa s'atie la ", (RV.-CRO.). HATUT ( -u050) vb. tr. A mina caii, a-i eirmi tragind de haturi: trebnia aouma BA hatueasca singur call (85.) ; Imi puteam able marital meu incoaoe la Vol (GRIG.) 0 A reline, a Fig Haturi. Infrina, a stapini: pottele MI ea le intrinezi ci sit le hatueett (CANT.) ; ma duo sii-t hittuesc pe creditori (ALECS.) [h a t2]. HATUTT sbst. Faptul de a hatu i: Am si-i tan la.., Ca pe-un cal ran, nestrunit (ALECS.). HAU (pt.-art) sn. 0 Prapastie, ad incime far& fund: oona parisita, haul tioros si rasunator, to tundul okruia nu to poll vita (VLAH.) 1 0 Greutate, necaz: duce haul easel, lira sit cirteascit oar.) Ott 1, niciodata, CIt e lumea: nu-1 mai vezi om de treabil, situ -1 (NEZ.). O HAUG4 (pt.-se) sn. Mold. 0 = FAGAS Ogas; an facut de puhoaie pe drumuri: et se sbat pe de uteri si dan prin e (ALECS.). HAUT, HALT; oar Aln: haue vales ci se outremura toata ca de-o naprasnioa darlimare de muntl (VLAH.) ; laps... niches& odata de haul vazduhul gi arta toata curies (ISP.). HAUL!, HAHLI ( -lese) vb. intr. 0 A chiui: Trace hotel haulind, Pe citrare coborind (ALECS.) ; Si mean vin pe lanai Haulind (Cosa.); toata zfua imbla si haute& prin cea siloreatil de pildure mr.) A cinta: Ayoi clod Romania dolna hanlegte El pe trunza verde India o numegte (DON.); Tn ai lost on tot nitata In oreanga Dumbravii-rosti, Ce Hamann] Mule* (sum.) 0 A vui: numal Argesul... trace 575.."" HAS- HAU

11 H vililor lung: hanlea cateana cea batrinit (PAC.) [onom.]. HAEULlatrat prelung: hanlitul lugubru al cinelni (PAC.). hanlind pe spintecatura O/LAH.) A latra pre- HAULIT, HAULTT sbst. Faptul do a haul i; HAUNI (-negte, /lama) vb. intr. Trans. A urla, a latra: mph lames (Inc.) [onom.]. HAVT AVAT. ; HAVADI (p/.-isurl) sit. Noutate, veste, stire: 1mi Lie capnl ceaslov de..ouri (AL.) [tc. havadi4 HAVAET = AVAET. HAVATII adj. Azuriu, albastru ca cerul: cu barej havain legate la cap (CAR.) [LC. havayi]. HAVALEA (p1.-alele) sj. 0 $ Ordin al Portii de a se versa bani sau de a se contribui in natura, in socoteala haraciului; Insasi aceast& contributie 0 Mold. Angara, podvadh: bir n'aveti a da si havalele nu!watt (cao.); beilicuri, podvezi gl havalale numat not am Mont (VLAH.) [tc. hay a le]. 0 HAVAN (p1.-nurl sn. Mold. Piulita [tc.]. *HAVANA (p1.-ne) s/. Tigard de foi de calitate superioara din tutun importat din Havana): pufats dintr'o (NEAR.) HAVAT AVAT. HAVAT AVVT. HAVRA (pl.-re) sf. Sinagoga: et ne certain ca prin havre (ALECS.) ; intram SImbitta $1 In havra Ion IGRIG.1 [tc.havra]. HAVVZ, AVVZ (p/.-auri) sn. Basin, rezervoriu mare de apa, construit din piatra sau eiment: un havuz Imprejurat en old de piatra (C..11A0.):avuzurl oupestieort melt din strainatate (M.) Fintina tisnitoare ( 2523): 0 grading... avind la mijloe un on sadtrvaii (C.-RAD.) [to.]. HAZ sbst. Placere pe care o simte cineva sau pe care o face altuia, grape; a face v de oineva sau de eeva, a-i fi placut, a sinnti bucurie, atractie: tate nu stla carte... gi nits mutt unlaces Fig Havuz. de dinea (CHO.); a fats:1,w pe cineva, a-i simpatiza, a avea simpatie pentru cineva : poetw Martial, pe care 1nstt Trojan nu-1 pm faces (ODOR ); spnne d-ta mimed a- nts, ca ma face has ministru(1) (ALECS.) ; 11 Mceau fiindca era plin de originalitate (1.-GH.) ; a avea a ft on ee, a ft nostim, a avea 0 atractie deosebita: tot ce faces II Prindea 51 area me (CAR.) Veselie pe care o simte cineva sau pe care o stirneste prin felul lui nostim de a fi, prin gluniele sau vorbele lui spirituals: dar din tots tine era mai en P era domnu Agachi Flutur (ALECS.) ; nn mown... de tot ~ul (CF10.) ; a face a se veseli, &pettece glumind; a petrece, a face glume pe seama altuia, a-i lua In bataie de joc: lnmea face on nespus (CAR.) ; facura de dinsul et imam% a-1 lua In zeflemea (ISP.) Glumb., anecdote glumeata: al =meats rasucindu-al Spune,urt fel de fel (VLA1.1.1(to. ha z z *HAZARD pl.-duel) sn. Intimplare (norocoash. sau nenorocoasa, brodeala: are ceva miraculos. In care oul Joacti tin rol extraordinar (ALECS.) ; 100 de, joc de noroc Primejdie, rise: erne rizboinlui *HAZARDA (-dess) 1. vb. tr. A lass in voia norocului sau intimpl&rii; a expune primejdiei, riscului. 2. vb. refl. A se incumete; a se expune HAZLIU adj. Plin de haz, nostim, spiritual; placut; glumet, vesel : 11placea sli povesteascil degpre Incruri placute ei hazlit (CAR.) ; an stia ce sft mai full de bucurie ca are un billet sae de... (coo.). HAZMAN ASMAN. HAZNA (731.-imie)sj. 1. 'Pesaurul Statului, vistieria tarii: banii tntwor curgeau 'Orli in haznalele domnestt (VLAH.) Incapere, chmara, bolta, lada, Fig Hazna. unde se pastreaza banii gi alte scule pretioase, visti- 576 erie: am sit -1 dan in haznaua cu banii (coo.); sa mai mergem si pe la haznaua handrateased (ISP.) 0 Canal, rezervor unde se scurg murdariile dintr'o latrina, cloaca (r 2524): arunea In sus din strop de noro in (1.-GH.) [tc.]. O 11.4ZNA... R HaSNA... HAZNADAR, HAZNATAR stn. t Vistiernicul Sultanului sau al Domnitorului: Protectorul acestui Tune... dem( vizir si protejatul, mare haznatar (ALL.) [tc. haznadar]. 0 HAZQS adj. Mold. Plin de h a z: gi alte iznoave hitgoase ca aceste (coo.); nu-i frumoasa, da-i hazoasa (SEZ.). O HAZULTU (D HAZLIII 0 Nurliu fate -i hasuite gi m'a tarinficat de -acum (CRO.) HEI adesea repetat HE HE! sau HE! inter). 0 Exprima o imbarbatare, o mirare, o asigurare: 0.1 I mai female, decit at create nu baiet de suflet, mai bine ai create un clue (FLOR.) Strigat cu care chemam pe cineva: cc, I Trasnea, mat acoamal stil Labia P (coo.) C) = HAT: Enache Stupu... wort, 1 acum de multi ant (orl.) fonom.]. HEBA sf. Trans. (vic., (Cow.) De. in zadar [ung. hiab a]. *HEBDOMADAR EBDOMADAR. *HECATOMBA, = EeAT0KBA. HECELA (-cei vb. tr. Trans. A daraci [ h e- c e I a]. 0 H:PCELA, IHELA (p1.-be) sf. Trans. Darac, gild [ung. ecs el b, hehe 1]. 'NECTAR (pl.-are) sn. Masura de suprafata a- ragrara egala cu 100 de ari *HECTOGRAM (pl. -ame) sn. Greutate de 100 de Brame *HECTOLTTRU pl.-tri) sm. Mantra de capacitate de 100 de litri *HECTOMBTRIC adj. Privitor la hectornetru *HECTOMETRU (p/.-tri) sin. Masura de lungime de 100 de metri OHEGHE$ adj. Trans. Cu coarnele ascutite: Feregte-ma. dragut Doamne, De junta De 'anti lenesil os.-bos.) [ung. h e g y e s]. 'HEGIRA, *EGTRA sf. I) Era mahometanilor, care dateaza de la fuga lui Mahomet de la Aiwa la Medina (19 April, anul 622 d. Chr.) HEHEI I = EHEI. O HEHELA or- FigeELA. HEI adesca repetat Run HzI! interj. 0 Strigat cu care chemam sau imbarbatam pe cineva: t prietene... sooala-te de o ia, ea se arde (IsF.) ; cc. 1 rabdare, Arvinte fatu-men, rabdare (ALECS.)?II ce-51 evuneam on clit ai nitat romilneete! (IsP.); I chid mi-ar ajuta Dumnezen senhat -un post... I (ALECS) Exprima uneori mirarea, necazul, etc. 11 = RAT: tempest tirzin, het! aflaril... ca au vazut un batetandru (Mare (ISF.1 [onom.: comp. si MEI!). OHEICUI ( -nest) vb. tr. Trans. A da inapoi: heleueste putin earn) cu Cot (PSC.). REIT./ sn. Mold. Trans. intrebuinial aproape numai la pl. B:urum. Locurile de linga easy 0 Cladiri de pe ling& cash, acareturi [ung. h el y]. HEL Sm. vslo &Au de tipar (Anguilla anguilla) ( 2525) [ngr. Xao]. HELBET I inter). Do sigur, las' pe mine, fii fara grije: I dac11-1 pe-amin, spoi at not avem temeiuri (ALECS.) ; 1d-$1 datoria cum stii, o'apoi om oin ft gi eu, 1 =II (CHG.); pla'atunci, I avem credit destul (CAR,) [th. elbet]. I ' Fig Hel. 10,4;11/61.&40.II - HELETEU, ELE- OVId (p1.-tee) sn. Lac A. sau balta artificial& sapata pentru a se 1414 peril sau pastra peste..,wprasi Inauntru iaz cu pesti (lc 2526): west Imparat avea o peecnina, adeca nil Fig Helegteu. lieleeteu de Peet* (se.) ; a tress zi... Week %AO la mar-

12 glues elesteulu1 nor.) ; ofti rsze81 avind locuri In care se pot face elestee cu zagazuri... Sii se apse intro dinsii (LEG.-CAR.) [ung. h a l a s t 6]. HELGE sj. Mold. Bucov. sat Nevastuica alba: chid 11 musca pe cineva anal atnnol poste scdpa sit nu moara, dacit numara o!anita de pasat (VOR.) ; alb ca foarte alb, alb ca zapada [ung. h 1 g y]. 'HELICON (pl. -oane) sn. Instrument de slams, cu rolul de contrabas, in muzica milltara; flind foarte mare, executantul II petrece p este cap, sprijinindu-1 de umar ci tinind pavillonul la spate ("E 2527) *HELIOGRAF (p1.-ate) sn. Instrument destinat a face semnale telegrafice prin reflectarea razelor solare Intr'o oglinda p [aria ( ra 2528) *HELIOGRATTEsf. O $ *Descrierea soarelui $ Arta de a face gravuri printr'un procedeu fotografic *HELIOGRAVVRA. (p/.-art) sf. # Gravuril obtinuta cu ajutorul heliogratiei 0 Fototipie [fr.). *HELIOMETRU (p1.-tre) sn. 15 Instrument cu care se masoara diametrul aparent al soarelui si al planetelor HELIOSC9P (2)1.-pe) sn. 15 Ochian cu sticla afumata sau colorata, spre a putea observa petele solare *HELIOSTAT (p1.-te) sn. Instrument care permite sa se proecteze razele solare Intr'un punct fix, cu teet& miscarea de rotatiune a 'Amintului LE 2529) *HELIOTERAPIE sf. I Metods de vindecare care consist& In a expune actiunei razelor solare tot corpul bolnavului sau numai o par- Fig. to din el Heliostat. *HELIOTIPIE sf. $ Reproducerea prin tipar a unui negativ fotografic [IF.]. *HELIOTR9P sn. Agate de coloare verde- Inchis cu pete roseate *HELIU sbst. a Gaz care existo. In cantitate enorm& in soare si In cantitati infime pe suprafata p&mintului; e corpul col mai usor dupa hidrogen [fr. h é OHELTIUGA sf. Mold. (PAMF.) X M incare proasta. HEM... HEM... conj. $i... i..., tot... tot..., ors... ors...: vols... hem sit mergem In calatorie, hem sa nu-s1 Area osteneasca caii (ISP.) [big. < tc.]. *HE.MATINA sf..0 Pigment rosu al singelui *HENLATIT.A. (p/.-te) sf. Peroxid natural de fier, de coloare rosie sau bruna; fiind foarte tare, serveste la slefuirea si lustruirea metalelor [In.]. *HEMATOZA. sf. Transformarea singelui negru in singe arterial (rosu) prin actiunea oxigenului din aer introdus In plamlni *HEMATURTE sf. # Simptom caracterizat prin prezenta. slngelui In urine HEMETU ar Eamvru. HE.MEST... Pr- HAMER... *HE.MICTCLU = EMICT- CL17. *HEMICIN sm. 7.t Magar salbatec, de marimea call-- ruin', care traeste In Asia apusean& cu deosebire pe platourile inane ale Mongoliei (r1 2530) *HFMIPLEGTE Plr EMI - PLEGIE. *HEMISPERA... *PLEMLSTI.H = Mina" I.-A. Fig Helicon. Candrea.Dictionar enciclopedic ilustrat. a V Fig Heliograf. A T Fig. 253o. Hemion. = EausnaA... *HEMOGLOBINA sf. Substanta albuminoida, feruginoasa, cristalizabilift. care este ma- HEL- teria colorants a globulelor rosii din singe la toate ER vertebratele *HEMOPTIZTE sf..1* Scuipare de singe pricinull& de o hemoragie In bronhii sau In pi/ i *HENIORAGTE, EMORAGIE sf. P Mare scurgere de singe in afara sau In interiorul corpului *HENIOROTDAL, EMOROIDAL adj..p Privitor la hemoroizi, ce tine de trinji: singe *HEMOROIZI, EMOROTZI sm. pl., HESIOROIDE, EMOROIDE sf. pl. Al` Trinji *HEMOSTATIC adj. Av Se zice despre un medicament Intrebuintat pentru a opri o scurgere de singe E HENDEC, HENDICHW = HINDtcHnt HENGHER, HINGHECR SM. Om plata de autoritate ca sa prind& $i sa omoare clinii vagabonzi din erase: ca hengherii, and omoard clink! (PANN) [say. hoengar < germ. Henker]. REP! REP i interj. 0 Strigat cu care vhilitoril sau excursionistii se chiam& unul pe altul din depitrtare C) Strigat adresat Evreilor In batjocur& : hop! hop! hop 1... lea supirat tirtannl 1 (ALECS.). *HEPATIC adj..0 0 Privitor la ficat, ce tine de Heat: ceinle M 11 Localizat In neat: colic/ e 0 HERE.c..N = HRE4N. HER sm. Numele literei X din alfabetul cirilic [vsl. h 6 r. HERALDIC, ERALDIC 1. adj. cg Privitor la blazon 2. IDRIALDICA, RRALDICA sf. fig?uinta blazonului HERAST(R).41. PP- FERESTRAU. I HERB (p1.-bort)sn. Mold. SI? Sterna, blazon, marca trail: Luna, soare si luceleri El le poarta 'n a ltd.+ (EMIN.) ; ~n1 tarn noastre, carols cap de bon tine (CANT.) cpol.]. *HERCULEAN, EMOUL$AN adj. a Ca a lu Hercule, ce apartine lui Hercule: trod vor sd arate Ps cite cineva cd a virtos... sio ca are putere erculeana cum.) [fr. herculeen} 0 HERE4N = HREAN. HERED- = ERED- HERESU, HERESTE4U = FERESTRAU: Un palog mare cn simti, Ca chid era hereseu (sram.). HERETE pm- ERVTE. t HERETIST, HIRITIST, 0 FIRITlat (- iasse) Vb.r_tr. 0 A saluta t A felicita: Incepn... sit herettseasa pa Imparat pentru %%pares lie-a1 (ISP.); hat ad -1 hirttisim pentru teriatrea lul (ALECS.); oamenti ae nritheso, ca tie cum mat bine poste an IVOR.) [IlgT. XSpSTECO)]. theretistre sf. Faptul de a her eti si; felicitare: on aceste vorbe de lntlinpina ye moo Apes un prieten tiara. HERGHELEGTU us- HERGHELIGW. HERGHE- L I E, FaGHELD3 1-0-_ sf. 0 Mare numar de iepe cu armasarii for ce se in a pe Imp pentru.019. prasila. (E] 2531): AgsoiL:=4:=4:=2,1 cirezile si hergheliile nmblau slobode pe imainri (vuu.); ad to Fig. 253r. Herghelie. d uoi sa-mi aducl her- (Cholla de iepe, cu arraisarul e1 on tot osr.) e Ca termen de ocara., adresat unei femei: ajungil-ti de-amu, herghelie I (coo.) 0 Locul unde se crest cal st se ocupa de prilsila for [tc. hergel a]. HERGHELIGTU, HERGHELEGIII sm. Pazitorul, Ingrijitorul unei herghelii: barbatul Floarei... era herghelegiu, ci sea petrecea toata vista pe cal (1).-ZAMP.); log0-!mu' Stoian era biliat de hergheligiu (5.-ALD.) [to. hegelegi]. 0 HERING sm. sr e Scrumbie (E 2532) [germ. Haring]. $ HERIIE, FURZE, sf. O ñ Taxa fixata. de Domn pentru reluarea unui proces, cu stop de a garanta stabilitatea lucrului judecat 0/ten Veche masura de capacitate ( =1 oca) facut& de tinichea; ocaua lui Cuza

13 HEIRD- *HERMAFRODIT, ERrdAFRODIT 1. adj. Se zice de o plant& In care exist& organele de repro- H ducere pentru amindon& sexele, adica si stamine ei un pistil. a. sm. Persoanii care are amindou& sexele Fig Hering. HERMELIN, ER- KELM HERMINA [germ.]. HERMENEUTICA = ERMENEllTIOA. *HERMETIC, ERTaTIO adj. Care astupa sau Inchide astfel (un vas, etc.), Inc It s& nu poata ph.- trunde nimic Inauntru; adv.: a indium *HERNITNA (p/.-ne) sf Un fel de nevastuicii din tarifa nordice, a carei Nan& e alb& ca zapada, iarna, $i de coloare cafenie deschisa, vara; 699) (Mustelaerminea) 0 Blana cacom (2] alb& a acestui animal *HERNTE sf. Mold. F Vatamatura, bosorogeala HERUVIC (p1.-ioari) sn. A Imn In onoarea hemvimilor, cintat de preot la liturghie : In linigtea...ini lean preotul cn stintele darnri (LUNG.) [gr.]. HERUVIM sm. A Inger care vine imediat dupli arhangheli, In ierarhia cereascli: trumos ca un (BR.-VN.):...sufletul blind L-au dna ii la Domnul (D.-ZAMF.) [vsl. cheruvimu]. HERVANEA sf. TMantie domneasca care a Inlocuit, cu Incepere din a. 1832, vechea cabanita [tc. harvany]. OHETERIB (p/.-lauri) sn. Trans. * Padure tinara $i deas& de mesteacan (PAC.). HETERO- = ETERO-. HETMAN = HATMt.N. OEI:VT.E sf. pl. 0 /ten. HAturi (p.- HAT). *HEXAEDRU FR- EXADDRII. *HEXAGON 0- ExAcics. HEXAGONAL Hi- EXAGONAL. * HE XAMETRU sm. * 0 Vers grecesc saulatin alcatuit din ease picioare care toate sint dactile sau spondee C) Versul alexandrin francez HEXAPOD adj. 4 Cu ease picioare: insects e [fr.] İI interj. Strigt cu care se Indeamna caii la mers: hi I breazule, nu to lenevi! (ALECS.) ; hi I zmdoaicele tate', Indemnatt Inainte I MA_ (cao.). 0 HIA... = *HIADELEsf.pl. * Grup de stele la capul constelatiunit Taurului, din care (lea mai luminoasii e Aldebaran ( = luceafilrul porcesc) (1_ ) [fr. < gr.]. *MAT (pl.- atunl) sn.ta Intilnirea, Mr& a forma un diftong, a doll& vocale, din care prima la sfirsitul unui cuvint sau al unei silabe, iar Fig Hiadele. cealalt& la Inceputul cuvintului sau silabei urmatoare. Ex.: da-ar, on nn, boil [lat.]. C HIBA sf. Tr.-Carp. 0 Gre$alli, cusur, vina Grije, habar [ung.]. *HIBERNA. (-nee) vb. intr. A petrece iarna In amorteala (vorb. de unele animale) *HIBERNANT adj. Se zice despre un animal care, In timpul iernii, zace Intr'o stare de amorteala: animale e *HIBERNATIUNE HIBERNATIE sf. Starea de arnorteal& a unui animal, In timpul iernii HIBRID, IBRID adj. 0 Corcit, care e nascut din dou& specii deosebite, ca, de pilda, catirul 0 a/ ctiviat on -ce cuvint format din elemente Imprumutate din limbi deosebite 0 HICAT ( -deso) vb. tr. Bucov. A lua la goana cu bat&i, cu strigate si earl. RTC' adv. De loc, de fel, nicidecum : no tmbulzim mai cu drag la raimallgi... gl la maned, (JM.) [tc]. O KICIU HVCIU. HICLEAN... w VICLEAN... *HIDALGO sm. Nobil spaniol (de singe curet 578 crestinesc) : Macul, snbtiratec gi Malt an un (D.- ZAMF.) [span.]. HIDOS adj. Grozav de urlt, de slut, sclrbos, resping&tor, groaznic la vedere: reactiunea cu tot ce are ea mai oribil 5i mat ee (CAR.); adv.: vulturll... al odror Moe rdsare hidos din ale for grumazuri cocoa.) *HTDRA, IDEA (pl.-re) sf Monstru fabulos pe care cei vechi $i-1 inchipuiau ca un sarpe urias sau ca un balaur cu 7, 9 sau 100 de capete care creteau Indatil la loc, dacii. le taia cineva ( 2534); hidra de la Lerna, numit& astfel dupti. mlastinile Lernei, de pe tarmurile golfului Argos: MIA cd era o idrit, adicil o scorpie grozavii... ad are aripi gi nouti capete OSP.) I 0 e Rau care creste din ce In ce mai mult, cu clt se si- Fig. 253I. Hidra. Fig Hidra. Fig Hidra. leste cineva s&-i curme: hidra anarhlei, ereziei; In zadar hidra ( =ntivalitorii barbari) turbeazil (ALECS.) eijr 4 Gen de polipi abia vizibili cu ochiul fiber ( R12535) 11 * Hidra, numele a dota constelatiuni, una In emisfera boreal& (la 2536) si alta In emisfera austral& [fr. h y dr e]. HIDRACED sm. Acid format din comb inarea hidrogenului cu un alt corp simplu (In spec. cu fluorul, clorul, bromul, iodul sau sulful) *HIDRAT sm. Q Combinatiunea unui oxid metalic cu ap6., In care aceasta din urm& joaca rolul unui acid: de Bodin *HIDRATA (-atez) vb. refl. A se combine cu apa *HIDRATAT adj..(2% Care contine apa In stare de corn binatiune: calm A *HIDRATATIUNE sf. Q Faptul de a se hidrata *HIDRAVLIC 1. adj. 0 Miscat de apa adus& prin Levi: orgy 0 Care are de stop saladuco. apa In Levi:!marl Var, care se Intare$te In apa Press 41, care exercita o presiune cu ajutorul apei(ra 2537) ill Maend.4, care ridica apa la!nal- Press hidraulica. Fig timi. 2. *EMAVLICA Si. Sti- wik inta care se ocupricu con- 11,,di. ducerea si cu ridicarea apelor *HIDROAEROPLAN 4111." (pl. -ne) *HIDR(0)AVIQN- -- (pl. -oane) sn.,tea Aeroplan prevazut cu plute Fig Hidroaeroplan. care-i permit Mil is sborul pe apii si sa revie iarasi pe suprafata ei ( 2538) HIDROCARBONAT sm. as Carbonat care contine apa in stare de combinatiune chimica *HIDROCARBURA sf. Q Ori-ce corp format prin combinarea hidrogenului cu carbonul. Cele mai insemnate shit: benzina, metanul, esenta de terebentina, naftalina, acetilena, etc.; petrolul, vaselina si parafina shit amestecuri de hidrocarburi *IDDROCEFAL adj. i sm. F Care sufere de hidrocefalie *HIDROCEFALIE sf. F Boala em caracterizata

14 prin stringerea anormala de lichid trite parte a capului *HIDRODINAMIC 1. adj. 15 Privitor la legile miscarilor 2. *HIDRODINAMICA. sf. $tiinta care se ocupd cu miscarile fluidelor *HIDROELECTRIC adj. 15 Privitor la energia electric& obtinuta prin forte hidraulica: mina.s *HIDROFLL adj. Care absoarbe apa : bumbao' "HIDROFOB adj. 0 sin. # Turbat, atins de turbare HIDROFOBIE sf..0 Turbare, caracterizata mai adesea prin groaza de apa *HIDROGEN sbst. Li, Metal gazos, incolor, fara miros si fara gust, In stare pura si foarte inflamabil; e cel mai usor din toate corpurile cunoscute (de 14 on si jumatate mai usor declt aerul), din care cauza se Intrebuinteaza la umflarea baloanelor. Intra In combinatiunea unui mare numar de corpuri organice $i organizate. Apa nu e declt o combinatiune de cloud volume de hidrogen cu un volum de oxigen *HIDROGRAF adj. i sm. Care se ocupa de hidrografie: inginer *HIDROGRAFIC adj. 0 Privitor la hidrografie 'HIDROGRAFIE sf. 0 Descrierea marilor si a cursurilor de apa de pe suprafata parnintului, dintr'o Cara, etc. 7 Stiinta care se ocupa cu aceasta descriere HIDROLOGsm.Cel ce se ocupa de hidrologie *HIDROLOGIC adj. Privitor la hidrologie *HIDROLOGTE sf. *Uinta care se cup& cu studiul apei In genere, cu proprietatlle diferitelor ape si cu aplicatiunea for la tratamentulh oalelor [Zr.]. *HIDROMANTTE sf. Pretinsa arta de a prezice viitorul dupd observatiunea apei "FLIDROMEL sbst. 2 latutura fermentata facial din apa si micro *HIDROMVTRIC adj. Privitor la hidrometrie [Zr.]. *HIDROMETRIE sf. Partea hidrodinamicei care trateaza despre modul de a masura cantitatea, iuteala 5i forta apelor curgatoare 'HIDROMETRU(pl.-tre) sn.0 Instrument cu care se masoara cantitatea de apa cazuta In timpul unui an Intr'un be oare-care de pe suprafata pamintului, pluviometru (.A 2539) *HIDROPAT adj. i sm..0 Care cauta sa vindece numai cu ajutorul apei *H1DROPATTE sf. Metoda de a mai cu ajutorul apei *ETIDROPIC I. adj. 0 sm..0 Care sufere de hidropizie dropicos"). 2. *HIDROPIOA s/. = RIDROPIZIE *HIDROPIZTE SI..10 Boala caracterizata prin gramadirea anormala a unui lichid seros Intr'o parte a trupului, mai adesea In abdomen (C) dropica"). HIDROSFERA (p1.-re) sf..liamasele de apa a oceanelor si marilor care Inconj oar& globul pam lutes [germ. Hydrosphare]. t Fig. 253g. Hidrometre. vindeca nu- -ILTDROSTATIC I. adj. 6 Privitor la echilibrul fluidelor; balanta a, aparat cu a- jutorul caruia se demonstreazfl ca un corp cufundat In aph pierde o greutate egald cu a- ceea a volumului de apo. deplasat (fij 2540) :13ROSTaTICd Sf.15 Partea Fig fizicei care se ocupa cu legile Balanit4 hidrostatica. echilibrului fluidelor *FILDROTERAPIC adj..0 Privitor la hidroterapie 'HIDROTERAPTE sf. Tratarea boalelor cu ajutorul apei rece (bai, dusuri, etc.) HIE... FIE... *HIENA. (p1.-ne) sf. 74 Animal carnivor care traeste In Asia si Africa si se hraneste mai ales din stirvuri, asa ca patrunde uneori si In cimintire, spre a desgropa mortii; animal respingator prin urilenia lui si prin urletu-i sinistru (H yaena): i4:1`- ( 2541): plimbindu-se de cobo Dina oolo ea o 0,0 In Inca el (CAR.) Fig Hienn. *HIERATIC arieratic. 'HIEROGLIF... ow- IEROGLIF... 0 HIGHIDIS sin. Trans. j Lautar, scripcar lung. herredgs]. 'HIGH -LIFE (cit. hat -tail) sbst. Societatea a- leasa, lumea mare [engl.]. *HIGIENA, IGICNA sf. it $tiinta care studiaza mijloacele de pastrare a sanatatii *HIGIENIC, IGIENIC adj. 1 Conform cu (h)igiena, bun pentru sanatate: bantnra *HIGIENTST, TanizosT sn. Cel ce se ocupa cu higiena HIGITT = HVCIII E onlcati 'n lata coastal Sau In...A dintre Dlaittri (ODOB,. *HIGROIVLpTRIC adj. 00 Care absoarbe umezeala din aer Stares.1 a aernint, starea de umezeala a aerului, la un moment dat 'HIGROMETRIE sf Partea fizicei care se ocupa cu masurarea cantitatdi de vapori de apit continuti In aer sau Intr'un gaz, la un moment dat *HIGROMETRU sm. 15 Q Instrument cu care se masoara starea de u- mezeala a aerului, la un moment dat (2, 2542, 2543) 'HIGROSCOP (pi.-oane)sn. 0 Instrument care arata starea higrometrica a aerului (f 2544) HIRAI ( -Seso) vb. intr. A da clilote, a chiui, a chicoti [onom.]. HIHATT sbst. Chiuit, chiot: rtdean, izbind paraintul dups anor pletosi (DLVR.) [h i h a i]. HIHOT (p1.-te) sn. Hohot (de rls sau de puns), chiot: on se narturista (LET.) [h IhOt i]. HIHOTI (-oteso) vb. intr. A chicoti: rlsera tetele 51 se veselirk hihotlnd (tipftrit gresit lathottnd) ni alumind tare ele esp.' [rut. hyhot a t y]. 0 HTLER = FILER. O HILERI = FILF.111. HILIMICA = HILOSCOS = FIROSCQS. Fig. 2542, Higrometre. Fig Higroscop. *HIMEN sbst. CD Membrane fecioriei g HIMENEII 'HIMENEU (p1. -curl) sn. g Casatori&, cununie [Cr.]. *HIMENOPTERE 1. sf. pl. 411 Ordin de insecte caracterizate prin patru aripi membranoase si goale, din care cele superioare slut mai lung!, ca la furnici, viespi, etc. ( pre vwspe). 2. HIMENOPITR adj. si (p1. -ere) sn. Ce face parte din himenoptere; insects 5, insecta din ordinul himenopterelor 'HILVIERA... Pr- CHINPRA 'FILMIC, *RIME = GRIMM, CRIME. HIN... = FIN... 0 HINDICHUJ (pt.-ohuirl) sn. 0 Mo/d. Bucov. Sant Jghiabul teascului de struguri [tc. k end e k], HINGFIER s HENGEMR f $1. HID- HIN

15 HIN- 0 HINTEU (p1.-tee) sn. Mo/d. Tr.-Carp. Trasura HID boiereasc& acoperita, caleasca, radvan: noznnoi only eienini ea prindd ease eat Is tin (RET.) [ung. hint 6]. *IiI01:13 adj. $i sbst. 63 Se zice despre un os situat Intre limb& $1 laringe [fr. hyoid e]. O HIOLA sl. Mold. Cl) Adincime: In tar' de fund hrube, In hiola to amine' cm dines (SrAm.) C) In tirind dupti sine: apuelnd Intro el undele Lotru- 1W... le due In' de vale, elabuolndu-le de etinei (vlah.) HIOR... = flex.. "HIDER -, prefix Intrebuintat In compuneri spre a da cuvintului un Int,eles de superloritate, de execs [fr. < gr.]. 'ELIPEIBOLA, IPVRBOLA (pl.-ie) sf. 0 cc, Figur& de retorica care consist& In exagerarea adevarului asupra unui lucru augmentlndu -1, TOCAR% XA FOCAR sau micsorindu-1 RA ICIWERS foarte mull spre a produce o mai vie impresiune asupra auditorului sau cititorului. Ex.: a Fig Hiperboll..alerga lute as Amite, elt un urbta de mare, i se Souse Mime tit un purice A Curb& compusa din douti ramuri infinite opuse la convexitatea lor, astfel ca diferenta distantelor dintre fie-care din punctele ei $i dintre dou& puncte fixe numite,focare" sa fie totdeauna egala cu axa (2..) 2545) *HIPERBOLIC, IPERSOLIC adj. Cl) Care exagereaz& mull A Care are forma unei hiperbole *HIPERBOLOID (p1.-(1e) sn. A Suprafata rezultata din revolut,iunea unei hiperbole in jurul uneia din axele sale *EUPERBOREAN, EnPERsonsu adj. Se zice despre regiunile situate la extremitatea de miazii-noapte a globului pamintesc $i despre popoarele, animalele $1 plantele ce traese acolo *HIPERCLORHIDRIE sf. 5 Turburare a functiunilor de secretiune a stomacului, caracterizatil prin augmentarea cantitiitii de acid clorhidric in sucul gastric *HrPERCHTTIC sm..0 Critic sever care nu larta nici cele mai mici greseli *HIPERCIATTICA sf. AT" Critic& exagerata, patimasa *HIPERESTEZTE sf. Sensibilitate excesivii *i dureroasa *FLIPERMETROP adj. $i sm. F Care e atins de hipermetropie, presbit, etc. [Zr.]. *HIPERMETROPTE s/. F Presbitism *HIPERTROFIA (-nez) vb. tr. F A cauza o hipertrofie "HIPERTROFTE sf. F Crestere considerabila a volumului unui organ Mi. ca tesatura-i intim& sa fie modificata: hipertrofia Mimi' *HIPIC adj. Privitor la cai: concurs Wei *HIPNOTIC 1. adj. Care face s& doarma, care aduce somn. 2. (p1.-ice) sn. Tot ce provoacil somnul *HIPNOTISM sbst..1 Somn care poate fi provocat la persoanele nervoase $i mai ales la cele isterice, punlndu-le sit priveascit tints la un obiect lucitor asezat la cm. departe de ochii for sau privindu-le cltva timp, de la o mica distanta, drept in ochi [Zr.]. *HIPNOTIZ (-izess) vb. tr. IA adormi prin hipnotism *HIPNOTIZATOR sm..0 Cel ce poate s& adoarma pe cineva prin hipnotism HIPNQZA sf. F C) Boala somnului la Negrii din Africa Somn provocat prin mijloace artificiale 580 *11.1P0-, prefix Intrebuintat In compuneri spre a da cuvintului un Inteles de inferioritate; w $i n'o... [tr. < gr.]. *HIPOC4.MP sm. a Animal fabulos care avea corpul unui cal cu doua picioare $i se termina printr'o coadii de peste (n1 2546) 11 0 st8i. Mic peste de mare, numit $i Fig Hipocamp. Fig Hipocamp. cal-de-mare", din cauza asem&narii capului sau cu al calulul ( 2547) *HIPOCENT.A.UR sm. It manimal fabulos, juatate om $i jumatate cal ( ) ohipocrit... = WO- *HIP ODROM (p/.-mart) sn. 0 La Grecii vechi, circ destinat curselor de cai $i de care Astazil clmp unde se lac alergari de cai ( ) *EUPOFING adj. 0 sm. Fig. 2 8 Hipocentaur. mantic& came de cal [fr. hippophage]. *HIPOFAGTE sf. Alimentatiunea cu came de cal [Zr. hippophagie]. T4nDOGASTRU sbst. (id gpart54e: inferioara a pintecelui [Zr.]. *H.EPOGU (pi. -gee) sn. p Subterana sapata In Fig Hipodrom. Fig Hipogrif. inima unui munte In care vechli Egipteni depuneau, cautind ss nu fie descoperita, mumia unui rege sau unui Shalt demnitar *FLIPOGRTF (p1.- ie) sn. ZN Animal fabulos. jumatate cal $i jumatate vultur (fa 2550) *HIPOHONDRU = IPOHQNDRII. *HIPOLOGTE sf. 7.Z *tiinta despre cal *HIPOPOTAM, WOPOTtild sm. 7,..k 0 Mare mamifer pachiderm, greoiu, cu pielea groas& de aproape 5 cm., care traeste In fluviile sl lacurile Fig Hipopotam. Fig A. B. Hipotenuza. marl ale Africei (1 2551) O Om foarte gros $i greoiu: a un O HIPOTA = PIPOTA. *HIPOTECA... = IPOTECA... *HIPOTENTJZA, IPOTENVZA (p1.-ze) sf. A Laturea care, Intr'un triunghiu dreptunghiu, este opus& unghiului drept ( 2552) HIPOTEZA... = maraca_ *HIPSONLVTRIC adj. 15 Privitor la hipsometrie

16 *HEPSOMETRTE sf. 15 Partea geodeziei care se ocupa cu mbsurarea Inbitimilor *HIPSOMETRU (pl.-tre) sn. 1 Termometru foarte sensibil care serveste la masurarea Inaltimii unui be deasupra nivelulul marii (R1 2553) 0 HER' sbst. Tr.-Carp. Veste, tire [ung.]. HIR2... = Mt_ HIRAV me- MAP. HUMAN = MEAN. 0 HIRE$1, MEW adj. Tr.-Carp. Vestit, renum it ; m Indru ; frumos [ung. hire s]. HIRES', RRDI, = FIRES. 0 HIRTBA = ERMA [ung. hirib a]. O = FERESTB4U... 0 HIRI.,SI Pr HIRES'. 0 HIRI$a = FIRES. = HRISCA. HERITISf = HERETISI. HIROM... = CHIROM... Fig Hipsometru. HIROT ONT (-nese), RIROTONIS (-isesc) vb. tr. (si refl.) 0 04 A da (a primi) h i - rotoni a: dat-an adeca Patriarhulni... ea Ihirotoneasca pe MitrODOliti (PRV.-1.1B.); belt prea StIntul... 1-a hirotonisit si 1-a povituit 8g se poarte!rums (vue.) 0 iron. A (se) consacra. HIROTONIE sf. A Investire cu darul preotiei prin punerea sacramental& a mlinilor si prin binecuvintarea arhiereului [gr.]. HIROTONISI me- HIROTONI. 0 MRTA = PIRTA. HIRT2JRG... = CHTRVAG... 'HISTER... = ISTER... *HISTOLOGIE, I.STOLOBTE sf. Partea anatomic' care studiaza tesuturile organice considerate din punctul de vedere microscopic *HISTRION sm. f) Actor bufon, la Romani: comedie pe care o lama cettitenii din Roma, lnind tidal de ri (coos.) [lat.]. O HITEAG (pl.- eaguri) sn. 0 /ten. mums.) (vmac.) a Padurice deasa, desis. 0 HITIO (A)N adj. Mold. Tr.-Carp. Slab (in spec. despre vite), prapadit: avea el Bona haramuri de cal surf, marl, dar vlagult1 $1 hitioni (00(0.); oile lui sera $i se Moused hitioane (se.) [ung. hitvany]. 4HITLEAN... = VICLEAN... Talcs interj. Un fel de OM pe care-1 scoate cineva chid e izbit sau se izbeste tare de ceva: i-am tras un Damn, o!goat.1 s1-o caznt de-a rostogolu (ALECS.). O HrciT er HIM. MCIU ea- H4cru. O HtCrif = IONS: gemtnd fl hlonind, ',Avesta clatintndu-se hiainte (se.). 0 HID adj. Mold. Tr -Carp. Grozav de urit, slut:. se IntlIneste en o baba NI glrbovita (RET.); Asa-1 de nail la ha (D.-ZAMF.) [comp. rut. h y d scirbb."]. HIDACHE sm. (au.) rss Unul din epitetele date de popor diavolului, ca tip al urlteniei [h I d]. HIT so- HAl2. t HIJ sbst. Mold. I Cocioabli, coliba: zacind trupal In ace) de vreasouri (Dos.) Mold. 5urii, ham - bar mic (ay..m.) (PAMF.) [pol. h y z, rut. oh yt al. O HILHE sf. pl. Bucov. Trans. Maram. Laturi, spalaturi de vase, ramasite din ale mlnarii ce se dau la porci. 0 HtLB0.4.N.A. (p1.-ne) sf. Bucov. Maram. Mold. = BIILBOANA. 0 HILBUSOELRE, HILBVTE sf. pl. dim. alum: dna ce alines scroata acasa $l capftta nte calde (tcr.). HILDIBTC! = tabulate. 0 HILM (p1.-mnri) sn. Trans. G4.. Dimb, ;myna, gnma [vsl. c h 1 fi m a]. 0 HTLPAV, HTLPOV adj. si adv. Mold. Lacom: Incepe a bea hilpav la ape reoe (ceo.); Input nostril biome a mines hticov (cas.) [dintr'un radical slay h la p-]. OHYLTAV adj. Mold. Trans. (RV.-CRO.) (VIC.) -HTL- PAV [Comp. HILTI]. 0 HILTI ( -test) vb. tr. Mold. A bea lacom ai mult. ohiltivga sf. F Mold. X Mincare proastb., ca niste Ilituri sau spillaturi de vase. 0 HILTIBIC I = B!LDIBTC! O HILTINA ( -in) vb. tr. =HITifia. HIMi'sauEM! interj. Exprima banuiala, Indoiala sau neincrederea: htm I him! aid mimeo a carne HIR Hip. de om de pe tartmn1 celalalt ((SP.). O HIMB sbst. Olten. 0 Galli. mare (E) Femeie voinick, mare la trup. 0 HIND TCHIU = EINDICHIU. 0 HINSA adv. Trans. Intr'una, necontenit, mereu. HtRt interj. 0 'mit& mirlitul ctinelui sau al pisicii: (piece) se Wilma hirliteare, n'anzi cum lace.1...i (ISP.) Imita sunetul produs de organele de respiratie, cind stilt bolnave 0 0 CA el mfr! so- MIR. HYRAI sf. Ban. Trans. 0.0 Tuse rea 0 7, Un fel de boala, ca rlia, la vite 0 ft Un fel de matreatft a vitelor pline de paduchi. HIRAg sf. 0 Ban. Mlrlit, latrat innabusit Olten. Ceartb., neintelegere: a Intrat litra In el [hirli]. 0 FARAU sm. Trans. (PAC.) 3 = ERETE 0. H/RB (p/.-bnri, -be) sn. 00 CIQB 0 : fade htrbu'n cabs 51 ride de ogle (cee.); 0: ride ul de oala spar% sau ride debt,' de se zice cind ride unul de altul pentru un cusur pe care-1 are si el 0 0 = CIQB : Lumina en mount negru tntr'un an rot; Gnat; (EMIN3 Cazatura, lepadaturti, fiinta istovita care nu mai e buna de nimic 0 Darapanittura, Gash darapanatfr. ease popil...acum era tot *. 180/ 0 Blid, strachina, vas pentru gatit bucate: in A,...se trig al costite de pore atumate ($EZ.) ; 0: si-a gaslt..n1 capacul, tivga dopnl si lelea barhatul (PANN) [big.]. 0 H/RBALUI (-uesc) vb. tr. si refl. Ban. A (se sparge, a (se) face cioburi, a (se) darapana [h I r 1)]. HIRHAR, nialmaat ad). CD Care traeste pe linga unii ai pe ling& altii, fare capfitliu, fbre stb.- pin (ca porcul sau clinele care-si vlra botul prin hlrburile unora $i altora): nn e tamilie de TIM= care as nu alba un pore, htrbar on qi staphill (MAR.) ; trebue sit 1nceepa tar train) de dine htrbar (EIR.-VN.); ar it murit De o gramada de gnnoin, on nn cline htrbar fare staptn (CAR.) Indraznet, obraznic: ce hirbareti mat sad tinerii In sine de ast/121 (ON.) ; entre toll locultorii... Obliten11 eran mai litrbar1 (8.-AL03. 0 H/RBAHT (-areso) 1. vb. intr. 0 /ten. 0 A trill ca un h I r b a r A trill laolalta cu altul, a duce areeasi viata. g. vb. tr. A create pe linga case purcei nor.) (R.-COD.) 0 HYRESICA (731.-ei) sf. Ban. 0 Cratita de tuciu sau de lut (cu trei picioare) [h 1r b]. O HIEBLI$TE sf. 0 /ten. Lucru vechiu, stricat, de aruncat; car sau plug stricat [h 1r b]. 0 HIRH9C (pl.-ow:to) sn. (sv.-cso.)= atanica. HIRBUT (-nese) vb. tr. si re fl. 0 A (se) fartrna, a (se) preface In h 1r b u r i, a se strica, a se hodorogi, a se darapana: de oe nu-ti Inchipuesti o'un oar? al men 1-al htrbuit de tot (ego.) ; vin', daci vrei as to hlrbneso on De-o drop& voche (ALECS.) fl.) A o duce cu chlu cu vat. a-si carpi viata11)(re HIRBUTT adj. 0 p. HbFtBUI Farlmat, prefacut In hirburi, hodorogit, darapanat: nu venea... aeon In butes Mk cam mok de vrenrnri (GRIGJ. HIRBUBOR (pl.- oars), HIRBVT (p1. -ate) sn. dim. HIRE. HIRCA (pl.-01) sf. P Teasta capulni, cutia o- soasit a creerilor, craniu, tidva, scafirlie: cap de geniu, on de vita, tot o - scotticita (VLAH.) ; cite htrot $i cite Wiens 581 de oameni, $i de dobitoace a Impristiat to lunoile lul (DLVR.) 0 Capallna, cap: Ineenn as spate cum ca vat de hires wide creteri au e (PaNN)11 f Nume de car& dat unei babe batrine, baborriita, cotoroanta: a'a Indrioit de cinch hires de la bncatarie (CRES.); hyrka]. baba-htrca es- BABA [rut. HIRCAT (-as.), H/RCt( ( -nu) vb. A rasufla cu greu, fb.c1nd sti se auda un sunet ragulit, ca un sforait surd (ca tuberculosii sau cei ce slat In agonie), a horcai: earn rasturnat ye spate, hircilind de turbare (Nem) A tusi din piept [onom.]. HIRCAIT sbst.,11111caitima (p1.-turi) sf. 0 Faptul de a hircli Sunetul scos de cel ce hlrcleste, horcetit: ye la miezul nopili and un grozav htrcatt (NEOR.). HiRCIT 'V I:11mM.

17 p-"? Hi HYRCIQG sm. 7.t 0 Un fel de soarece mare, cu bland frumoasa, care-si aduna, pentru iarria, pro- HIR vizii sub parnint (Cricetus r"-"? p ( : &wit toamna gasim grannie mule In aurae de 7-- semn de lama Brea (Gam.) r 2 Ban. Trans. Guzgan, sobolan [ung. h 6 r c - Fig Hirciog. S g ]. O H/RCONT ( -nest) vb. intr. Ban. A sforai, a horcai: se lieu ca horclineste due (CAT.). HIRDA.1.4 (pl.-atie) sn. 0 dim. HIEDAU. HIRDAU(pl.-dae) sn. 0 0 Vas de lemn, alcatuit din doage, din care cloua mai lungi $i gaurite, care servesc ca toarte sau manusi, prin care se vira un drug spre a se putea mai usor ridica sau purta; ciubar (2j 2555): yedrele?i hirdaiele In care adunau dobanli laptele (mp.) 1331 Arest [ung. hord 6]. 0 HTRTE = ERETE C). 0 EVIRGAN (pl.-ane) sn. Ban Vas de tinichea, de vre-o jumatate de litru, cu care se masons laptele la stlna [comp. Hirta4u]. 0 HIRGAU (pl.-gae, -gal) sn. Mold. Bucov. Trans. 0 O Vas mare de lut smaltuit pentru fiert mamaliga, pentru gatit bucate, pentru spalat vasele, etc. 0 = 11111BIC,A: In hlrburi mars de ceann se face trip - turd, tinind be de on de tigale (sez.) C) pl. Vase de bucatarie, blide [comp. srb. h r g tivga"]. EGIRII (-lin) 1. vb. intr. C) A da un sunet infundat sau hodorogit (vorb. de un mecanism, in spec. stricat) : rignitele hlrilan ei oamenii si-ezteptau rindnl... linga too (SAD.) ; Tar CIESTS ad hirieca nn ceasornle, Ind II Intorol (EIR--VN.) A hircal: pi 'n cogul phiptului se auzea rasuflarea cum hlrle (VLAH.) 0 A horai, a sforai: hlrie boiernl, zdvodul col din lantuh doarme due (ALECS.) A mini (vorb. in spec. de clini):!arlie boierul ca zdvodul cal din lantuh (ALECS.) A Uri. 2. vb. refl. 0 A se certa, a se ciondiini: ma hielam Cu clinsa ca mita on oinele (FLO%) 0 A se tirl: nu vest cum to Writ prin Coate yietrele P (D.-ZAMF.) [h I r1]. HIRYIALA (231.-en) sf. Faptul de a hlr I i: un lel de sillbateca!eel din yieptul cadavrulni (D.-ZAMF.). HIRITT adj. p. HIRII. Faptul de a hirli: rasnna lunca de cintecele pitpalacilor al de hirlitul Intoner (BR.-VN ). FITRIIT9R 1.adj. verb. HYRII. Care bilge. 2. RITarrotinE sf. Jucarie de copii care produce un sunet hirtitor ( 2556, 2557): n'au on ce sa-51 compere Ilniere 51 hir- Fig Fig Mori (DLVR.). Hirtitoare. Hiriitoare. HIRIITT,TRA (p1. -tor!) sf. = Hiatyr. 0 HIRJIT... 0 HIRJORiNA. (p1. -tie) sf. Mold. Bucov. Joe Intre copii sau Intre fmai fete, la taxa, In care rid, fac haz, se pisca sau se ImbrIncesc In gluma: ne loam la si on puteam adormi de incur' (clic); se apnea la danturi, jocuri si larloane (sp.) [h I r j o i]. ohyrjoni (- oneso) vb. refl. Mold. Bucov. A se lua la hirjoand, a glumi Intre ei sarutindu-se sau Imbrincindu-se: mergeam tot sburdind si hirjonindu-ne Mao ); ea Imbla ye la sezlitorl numal ca ad se hirloneasca on flacilii tse.) ; Sint bine, dorm, marline, alerg, mfr. hirloneso (DON.). HIRLAV adj. Scirbos, murdar: nevi, Incennsati, [big. harljav]. mucegaiosi, ~I la viz (JIP.) HIRLET (pi.-te)sn. Mold. Bucov. Lopata de Fier, cazma: de se va a/la vre-un Incrator... sil vie Inrat vre-o saps Sall VES-1111., (PRV..LP.); / Efitorilor atinse o piatrd care litmus a gol (ON.) [vsl. ryllc I]. HIRN ads. Olten. (MAUS.) CD = ctrn = FIRM. O HIRSNIE sf. Sglrcenie (ev..neo.) Fig Hirdau. [hlrsit]. 582 HIRST' ( -seas) vb. refl. A se arata sglreit, a se scumpi, a nu se Indura sa cheltueasca. HIRST= (-Bess), WIWI (-sew) vb. refl. 0 A se deprinde cu nevoile, a se deda cu ceva greu, neplacut: trebue si-ldeprinzi... ea sa se hirseasca ou e, on sudoarea (ISP.) ; di de la matt{ se 'nhama mai cu dor et se hirsese en nevolle (JIP.) 0 A se istovi. 0 HIRSTT1 adj. p. HIRdIl. Sglrcit: de matusa nu ma slsbea din fuga (c5o.). 0 larsit2, str.grr adj. p. 11/RST2, WEST. Deprins, dedat: oameni ales' pe sprinceanii... hirsiti be necazuri (isr.). HIR! sr HASS. O H/RA.TJ = Aft$AU. HIR CAT (-less), Hirtscil ( -teas) 1. vb. intr. A produce un sgomot ca acele cind se freaca cloua obiecte until de altul, a hir$ii: batrinul hirscai un chlbrit pe pirete ei-aprinse lumlnarea (VLAH.) A stilci (In bd.- scdpind en mare greu din minile lor, hirscitit al stllcit (togt :. I. vb. refl. A se freca: grinzile Inoep 5-!sate sob 1101, se hirsole ye coltii stinoilor (VLAH.). HIR$U = H.TR*IE, larsie sf. Piele de miel, de obiceiu neagra, cu ling creatd.$imarunta, din care se fac mai ales caciuli: 151 puss in cap clicinlita in! cea de Mille lisp.); In cap purta naltul calpao de hints lumurie t000a.); Pintail In cap un glob rotund de!arlie brumsrie (1.-0H-). H.IR/T (-slew), HIRSIi (-sieso) I. vb. intr. A produce un sgomot ca acela cind se freaca doua obiecte unul de altul sau cind se sgirie ceva: unghtile se his-?lira o'un sgomot Bores pe chembrloa role (VLAH.) ; umbla hirsiind coada ye zdpada (N.-un.); birja nd cn roatele de marginea trotuarulni (D.- zamf.). vb refl. A se deprinde cu ceva greu, a se deda Cil ceva neplacut: se hilliest on necazurlle (PANN). EttRiTT, stitstit sbst. Faptul de a litr$11; sgomotul, sunetul produs de un lucru ce hlr$ie$te: auz hirsiitul until chibrit (CAR.). ET-TR NT ( -nose) vb. tr. Bucov. A taia dintr'o lovitura, a reteza: 1-an Mist un cap el an prim sit-1 hirsneasca 81 eelalalt (sea [h a r $1]. 0 HIR*TIO.AGA (p1.-ge) sf. 0 az Vita batrinli: ise (vaoli) ou glee amenintatoriu: da nu ma instrimba, 1" tut.) 0 c Oaie batrina care nu mai are dinti, babana. O HIRTAN (pl.-ane), HTRTAIT (tae) sn. = HAR- TAN: rupind un hlrtan din Ceahlan... s'a pogorit on el In puterea noptii (VLAH.); Suitanul a dat lui Alexancirn... un bun hirtdu in Asia pe malul Marii Negro (I. -OH.). 0 ETTRTE, Kira sm. Ban. 7..k Soarece: de on!art Se tame si se sparie nich.) [comp. srb. hr Cie a]. HIRTTEsf. 0 Foaie sub tire fabricata din diferite substante (celuloza, sdrente, pale, etc.) pe care se scrie, se tipareste, cu care se impacheteaza ceva, etc.: de saris; de tipar ; de Impachetat; de tigers; sugdtoare; de desen; timbrata; alb ca hirtia Ori-ce foaie de hirtie pe care e scris sau tiparit ceva O ei Act, document, titlu, legitimatie, etc.: Are on sac de $i un petiodemosie (501.) 0 It Petitiune, cerere, jalba: en /seem not o la ispravnio (R.-COD.) 0 $ Foaie de impunere a birului, a darilor HirtiemonedA, bilet de banca, bancnoth. CD tel Ori-ce titlu, actiune sau hirtie negotiabila in comert sau la Bursa.: hirtii de stet, efecte de Stat [ngr, Xotp'a] HIRTIERTE sf. 0 Fabrica de hlrtie If CD, Diferite marfuri de hirtie, papeterie. H/RTIO.ARA. (pl.-re), HMTITJTA (p1. -to) as eeaf. sc)ti dim. HIRTIE 0 op.) Scrisoricd., Na aoeasta hirtiutil, mergi la vi,ierul on ea (PANN). HIRTOP sm. i (p1. -cape) sn., VIRTOP sn. VIRTOAPA, HIRTOAPA(pi.-pe, f -00) st. Vizuvagauna: Dose -ma printre pesteri a/undo, Prim groape, vlrtoape intunicoase (BD.-DEL.) 11 Crapatura adinca, groape mare sapata de aph: printre hirtoape al bolovani scoborim, scoborlm mereu ca In adlneul noel prapastil (VLAH.) ; in adlnel virtopi... de povata lipsit, as cads (CANT.) AdInaturti., scufundilturli, groapit In drum: awls-. loveste... de no hlrtop asouns ei ma solid (ORIG.) II 0 Greutate, dificultate, hop: to to chlnui si ele to scot din hirtoapil (JIP.) [VS1. vriltapt].

18 . HIRT' or TORTE. HIRT21 HMI! interj. numai in loc.!name, I Menlo, ~! In sus,! In jos sau! Incoace, sclrti Wool, spre a arata diferite sfortari facute 1ntr'o directiune sau alta: otna. vent la al saptelea (glee); MO! In sus, hirt I In Joe, 11 tines ((SP.) ; hirti I Menace, solrti I Incolo, carul se da Nepal (cro.) HtRTA, }gni' pp- HART'. HIRTD. N.- a/rv. HYRTOAGA (pl.-ea) sf. H I r t i e veche, fara valoare, de lepadat; acte, documente vechi: a rag-- 4mM vrafuri de hirtoage theta In I tuidtui de lari (VLAH.): se tine mindru, ca are hirtoage vecbi, cn Wet' care nu mai slut arum (SAD.). HIRZOB, VIRZOB (pl.- oat*, -oburi) sn. O Vtrtej sau funie groasa cu care se scoboara sau se ridica ceva din adincimi: no coborlm au htrzobul pe gore strimta gi Intunecoasa a ocnel (VLAH.) ; Mallet WI htrzob. en care sa-01 date drama] In lad (CIRO.); P : coborit an ~ul din car, destept din tale afara, de neam ales, cu stea in frunte: ai banip esti boler; n'ai ban!? poti sa fil coborn on hlrzobnl din car, tot de geaba ().-Zoo.) 2 c;), Cerc de lemn, cu sfori sau fasii de teiu impletite la mijloc, care se pune la budaca $i pe care se asaza strecuratoarea cu caul de curind Inchegat, ca sa se scurga. zarul (2E 2558): Ramasese spinzurat Un htrzob ce-1 pun ciobanii De Dutini la strecarat ( PER.) COUlet facut din cetina de brad, in care se pastreaza pastravii afumati: 1mi scrie ca trimete alteva hlrzoabe de pitstravi... de la munte (ALECS.) ; pastravii usoati se asaza In htrzoabe Monte cu 0,1611 Fig Hirzob. trunze de brad uou.) sm. Cerc de lemn Cu sfori legate crucis g1 curmezis in forma de plasii care se leaga de fie-care picior; cu virzobii se poate umbla usor pe zapada, fara ca piciorul sa se scufunde In ea (CT 2558): on vlizobli In picioare, cu palm la mar, mergeam fara grija (e.ea.); pr. anal. opinca rea (vie.) 0 /ten. Incretiturile de la opinci (mufti [big. v u r z op u]. 114z interj. Strigat cu care se alunga gainile sau alte pasari, Intrebuintat uneori, in mod ironic, Si pentru oameni: ate! pasitre de-melee, ca doar nu esti nice meta (Is.-eas.); hls! mince-to-sr uliul sit te maniac (se.). HT CA' to-noma. HICA2 sf. Trans. tree.) Pielea vitelor care au suferit de o boala, pierzind parul sau llna. ohi sf. Trans. C) Sa Oaie Marina Piele slaba. enc.) [comp. alsca9. HIVI (-siege), HUAI (-west), Huai (-du,-cieso) -vb. tr. A alunga (gainile e c.), strigind h I s!. O H4TIOAGA IIITCII (-tin) = Hirt.gTIOAGA. 0 vb. tr. Mold. A alunga, a pune pe goana cu strigate, a huidui. O HITHU adj. Mold. Bucov. Istet, destept; siret: vilest de-asa Mau. ca mare - -1 el peplao mum.); o Tiganca inert hltra gl lustilatoare (sal [vsl. chytrii] pe- HAT=. RITA! interj. Imita rniscarea aceluia care se tiraste sau se urneste Meet si treptat din loc [comp. HITAI]. ()ETTA.' (pl. -te) sf. 0 /ten. Ban. Multime (50-200) de porci (V ac.) (ctaue). HITA2 (p1.-te) sf. Trans. (VLAH.) Saniuta cu care se jou& copiii. HITAT, HATA/ (-putt), EMU (-ttiu) vb. tr. A misca, -a Impinge Incoace si incolo, a sgt(1)tii: puse mina pe barbat gi-i httli (DLVR.) ; hltli copacinl, ulna oe-1 scoase din radacinil usp.) [il 5,1121. BITINA. (-tin) 1. vb. tr. 0 A sg1(1)tii, a sgudui, a face sa se clatine, sa se cutremure (cineva sau ceva miscat, impins cu putere Incoace $i!nook)); hltinti agile de pe podari (GRL.) A misca user lute() parte si Intr'alta, a legana incoace si Incolo. 2. vb. refl. A se sg1(1)tii, a se sgudui, a se etatina: lent dihania de se hitina Wares (FLOR.) ; data s'au liftlnat geamurile, clod a nechezat calul (11.-COD.). 0 HITUT, akru/ (-niu) vb. tr. sl. refl. 0 /ten. A (se) HiR legana [11 I t a]. - 0 HIZANIE, atzvzire sf. Mold. Bucov. Uritenie, HOA uriciune, slutertie, fiinta h Ida; monstru: to loc sa car& el In captor, earn hizania de baba (sar.); n'al urea to sa te mintuesti de hizenia asta de mire? (si). *H.LAIVITLIA1 (p1.-do) sf. (r) Un fel de manta pe care o purtau Grecii si Romaniisi care se Incheiape umarul drept cu o copal: Stralucind sub arme SaumPe, sub hlamide consular (ALECS.) HLAMIDA2 (p1.-tee, -mutat) sf. cp o Mantle Irnparateasca (la Bizantini) ( 2559): pedinsnl avea o ~ de sevalu roan, on palms de fir pe poale (none ); Am sit flu Incoronet, Cu ~ Imbracat $1 cu sceptru Inarmat (ALECS.) 0 : soarele Dune hliimizl de argint pa amerli stlnailur (VL [gr.-biz.]. 0 HLANDAN = ALDAN. HLAP adj. cm., Nevrednic, nemernic [vs1.]. HLAPIE sf. (LET.) Nevrednicie, nemernicie [h 1 a p]. PILEAB (p1.-buti) sn. Mold. Bucov. O Lucru stricat, hirbuit, vechitura: on un 0. de pusca Imprumutat (ON.) ; si -a Inhamat eel doi cilluti de mostenire la un de brisca IIIRG.1 Cazatura (de om), morcaiesag(,crboab.i. a: stie si ~ul de baba mea de Read Meas. ILLEIOS adj. Argilos, lutos, format din hleiu: un toe plin de Hlatnida. Fig mlastine (BEGS.) ; pamintul pus pe limbit, se lipeste de dinsa gi primeste on -si -care forma, olnd 11 framinta oineva t10.. HLEIU sbst. Lut, pamint galben argilos: alumina se allit In mare ottime mina an siliclul sl formeara Intul, hleiul gl paminturlle oele grase (10N.) ; cazmalele Incepurit sit beta In hlelul nasipos al malulni (sap.) [rut. h 1e j]. 0 H:LIOAPA sf. (FIV.-CRO.) (BUGN.) = Maar% [comp. rut. ch ljap at y a flecarl"]. HL/SA = clisa. HL/ZA (pl.-re) sf. Mold. Petec de mosie, goara de mosie. O HLIZI (-tease) vb. refl. Mold. Bucov. Maram. A ride Intr'una, fara rost, de toate nimicurile; a ride infundat in bataie dejoc,dinobrazniciesau din prostie; a chicoti: to poftesc... sa nn to hlizesti aga dinaintea mea, ea doer nu eintem de-o same amludol (ALECS.) ; se acatitra pe cele garduri gi se hilrea on ceilalti bilieti (ato.) [comp. big. hljazja s e]. O HLOBA, a/ura (pl.-be) sf. Mold. Bucov. Fie-care din cele doua rude la trasura sau carutli, Intre care se Inharna. calul: Roalba vine fara stindn si BB IZSBOtS on hlubele In poarta (SAD.) [rut. o h (o) 1 o b 1 j a]. 0 MAW, HLUJ3N, HLUJtR SM. Mold. Bucov. I 0 Cocean. tulpina batoasa a unora din plante: mature.- se face din coceanul sau hlujul plantei numite malalu-tatareso (PAMF.) ; olnepa... de toemna e mica gi groase In hlujan (VCR.) ; Doren manilla/1 pastaile gi hlulenli de mazer au mull& lacomie Wu.) Cocean de porumb (diva ce s'au cules stiuletii). HLUPAV = HTLPAV. HMI interj. Exprima Indoiala, neincrederea [ow /Mu]. HO I interj. Strigat de oprire (pentru animale si oameni), stall opreste-te I ajunge I destul 1 ho l ca nu sinteti la cocinit (CAR.); la streaja, nn fel de lognfat... (strigh) ho I he! si presto trenul 0,000( O GA (pl.-fro) sf. 0 /ten. Ban Valcea o Scufund/ttura de pamhat plina cu spa: et dot prieteni uneorl se strecurau printeo adinca (NAM.) [Comp. OGAC O HOALA. (p1.-te) sf. Trans. (PAC.) 3e Vultur plesuv negru (Vultur monachus). HOANCAI, Ho/mama sf. Termeni de ocara sau de batjocura dati unei babe batrine, si rele, babornita, hirca: Intrebil de soacril-sa, numind-o, ca de obiceiu, hoance (D.-ZAMF.); hoanghlna btitrinit ee egtt (CR0.). O VCA2 sf. Trans. Ban..c3. Adincaturii Intre doua dealuri [srb. hunk a]. o HOANDRA sf. Mold. I Sdreanta Femeie sdrentaroasa,murdarli, neingrijita [ung. handr a]. HOADIGHINA er aofflical. 583

19 HOA0 - HO4NTA (p1.-te)sf.=-h04=al: 11 mai drpeqteo palma, de vede_hoanta stele verzi qi-1 mai care un dinte (e.-coo.). HOI 0 HOARA re- 04RAa. HOARCA = HO4NCA1 : vent o slabanoaga qi de baba (CAT.) RNA PM" HORN. HOASPA (p1.-pe) St. Pojghita de pe grauntele cerealelor, de pe fasole, maz&re, cinepa., etc.: grinl... millet bine, pentru a se ourati de se Dune la Bert (SEZ.) pl. Trans. Tala i, aschiile luate de timplar cu rindeaua: astern pe fundul secriulni gelnituri, adica... boaspe de elan (MAR.). Ho44c..A, HvitcA (RV.-cRO.) = HOANCAl: mizerabila BM de hoag1111 (VLAH.) 7.t Vitgl batrina, prapadita. (c(aue) [rut. ha k a vipers "]. HOATA etr HOT. 0 HODAIE sf Vale Infundata (OR.-$1.) (VIC.) Rfppa prapastioasa (e.-coo.). 11 HOBIC (p1.-fenni) sn. La Groapa, scufundatura pe drum facuta de ape (CIAUC.) (RV.-CRO.) (PAMF.). HOBORQC = Bono. ROBOT (p1. -te) sn. (D Partea saniei numita i bot(nita)" sau truce" (E 2560 ) 110 Mold. Bucov. Trans. 2a, Tulp an de lint sau de matas e cu care se 1nvelqte capul miresei dupa cununie, sovon, zovon, bait, tulbent, procov: au Ames... numai Fig. 256o. Hobot. mireasa... en..n1 rapt (se.) ; Tul- Pantile de mdtasa... Mie 4 de mireasa (VOR.) 1[ 0 Val: Noaptea Ili Intindea pe incetul rristul 01. INECIR.) [big. hobota bot, r1t,"]. O HOBOTT (- oteso) = INHOBOTA. 0 HOCqinterj. Ban. Strigat cu care se Indeamna boil s'o is spre dreapta, teal I HOCHIM (pl.-muri) sn. $ Porunca. In scris din partea Sultanului: an trimes ~tuna ImpAratnlui is Tatari (VLAH.) [tc. hit k U rn]. *HOCKEY sbst.\ Numele unui sport, de origine engleza, In care - juditorii, dupa. ni*te regale pj7' 2. f stricte, lovesc *Jr? cu o blta clrjo- '4 4 tats un balon a greu de 160 gr./1 pe care cauta t/.7/ sa-1 aducii. in ' cimpul adver "- c II', 4 sarilor(e2561) - [engl.]. Fig Hockey. 0 H9DA (p/.-de) sf. Trans. (BUD.) (iaal) 3e Li ita de ape, sarce Tung.]. 0 HODACAT, (-den), HODICI; (-lose) vb. intr. Often. Ban. A chiopata: si -a lost scrintit qi un 'Actor 5i umbla hodacaind (CAT.) [h 0 d I c]. 0 HODAIE sf. Trans. = orque CD ti;), Coliba, adapost al ciobanilor; stina. 0 HODAITA = aop4az. 0 HODTNA... FP" opixta... O HODIC 1 interj. Often. Ban. Imita sgomotul produs de mersul unui om care $chioapata, sontic: 0110D1111 sau OD/R1 interj. Strigat cu care se alunga ciinii. 0 HODNOG, HODNOGIII sm. Trans. Maram. (BUD.) Om.) A LOCOteilent [sir HOTN90]. 0 HODOL4N (pl.-ane) sn. Trans. cm.) Ciolan. HODOLEAN = ODOLEAN. 0 HODOLONI(U) (P1.-oanie) sn. Ban. = HODOLAN. HODORO4GA, ODOROAGA (p1. -ge) sf. O Lucru vechiu, hirbuit, stricat 0 Casa veche, daraprinatil: primaria a o hodoroagit cares t s'au Mans un oucurig de lemn 11R0.1 C) Car vechiu care hodorogeste: pentru un peteo de pamint ai o hodorogea de moara IVOR.); mai oumpara o odoroaga de caruta osr.) of CO Cazatura, mosneag, baba batrina, slabs ce abia se mai tine pe picioare: fusese blestemata sa se presohimbe In. hodoroaga oersetoare (CAR.); baba, odoroaga draoului, se tines on Neaga-reana de capnl tai (ISP.) 0 Flecar, palavragiu, toacii-gurk moarli-stricatri, Intr'una, hodoro- a HODOROGI' 1. interj. Imita sgomotul produs de miscarea unui lucru vechiu, hlrbuit, stricat: 1ncolo, 1 pe dincolo, anti se strioa (CRo.). Z. sbst. 0 Lucru vechiu, hirbuit, stricat, hodoroagii. 0 Cszaturs, momeag, batrin ce abia se mai tine pe picioare: ah I co liret, cad n'am stint r (DLVR.) ; $1 un ca socru-san avea ea i se 1mpotriveascii I (en.) [comp. hadara g]. HODORQG, (pl.-ease) sn. wieun fel de c(1 far& fund cu care se pescueste in lacurile mici. HODOROGEALA. (p1. -ell) sf. 0 Faptul de a hodorogilo Sgomot, galagie ce se face cu obiecte lovite unele de altele care hodorogesc: ou vatrainl face o gi nit tarliboiu, de-ti is anent (CR0.). HODOROGI, ODOROGI (- ogeso) 1, vb. intr. 0 A face sgomot cu un lucru stricat, hirbuit, ca un car gol ce umbla pe pietre: auzea poloboonl rostogolindu -se qi hodorogind In urma lui (000e.); comoara Inge de odorogeste 51 face womot, ca qi cum ar umbla niqte care (PAW.) A face sgomot scotocind prin vase, rascolindu-le, lovindu-le sau rasturnindu-le: dupi ce hodorogi prin teats ulcelele, Muse ci tint (MP.) A face sgomot ca o moara veche, stricata: credeal. curet ca-1 o moara stricatii, oe tot hodorogeqte qi nu se mat pre(*) (ORIG.) 0 A toes din gura: tiranui, du& merge, troplieste si oind vorbegte, hodorogeute (CRO.); Din gurd hodorogeqte Chlar Oa o moara de vint (ALECS.) A strica, a dilrapana: bantura de prisos odorogeqte mintile Romanulni (J)P.). g. vb. refl. A se darapana, a se hlrbui: vremea trecea, nacliqanca se hodorogea (orl.); undo (maqini) fan explozie, altele se odorogesc (1)Lvii.) [h odor o gl]. HODOROGIT, ODOROGIT 1. adj. 0 p. (H)orto- Rom 0 Stricat, hirbuit, darapanat: nu gist dealt un tron hodorogit ose.) (f) Prapadit de boala sau de batrinete, ubred: e el Cam 51 cam mew din piclor (VLAH.) a. sbst. = HODOROGEALA: ma deqtept In aul sooartolor de la oar (5.-ALDJ HODOROGITVRA. (p/.-turi) sf. (BUD.) = HOD. ROGEALA. HODORONC-TRONC I interj. Exclamatie intrebuintata and cineva arunca dintr'odata o vorba nepotrivitli on face sau se Intlmpla ceva la care nu to ateptai de roc: onne-le niter mai on mot, far nu age, oa din topor (MP.); $1, w l ca din senin... anal o galligie... ca pares se outremura Dimlntul (DLVR.) ; se 1spriivea printr'un Mao ", oe Wee aqa, ".1 farii nici un motiv (VLAH.) [comp. hodorog9. 0 HODROBETE, HODROBDLE sf. pl. 0 Catrafuse: hodrobelele gi qterge-o (psc) 4x Tot felul de vase Intrebuintate la stina. O HODULET = HIIDULVT. HOG.t.k. (pl.-se) sn. 0 = /PAWLS G1 Hata, poteca pe unde se due oile la pawne O Petee de pamint pe o cost4a: Tot m'ag duce, duce-m'al. Tot la vale 'pe (SEZ.) [comp. HoAciA]. HOGE sm. CD Preot turc: o disputa Infocata se aprinse Intro multinl si a (BALL.) 0 Dascal Invatat (la Turci): Nastratin as [tc. hog a]. 0 HOGEAC, HOGEAG air OGEAC. (7) HOGNOGIU sm. Trans. Maram. (BUD.) (PAP.) Aft = HODNOG. 0 HOHER(TU) sm. Trans. Maram, 0 Calau, gide: cumpar-l-ar hoheriu din Gherla, sti-1 oumpere (RET.) Iff Mold. Hengher [ung. h 6 h 6 r]. HOHOT (pl.-to) sn. Izbucnire sgomotoasa de ris sau de plins: in..(3 de rig ale alter tovarital de mama lni (BR.4F1.); rides... gi se tinea la pleat 01 la pintece... de ~ele ce-1 podidise (woe.); femeile qi copiii izbuonirit Intr'un. de tale (DLVR.) [SI. Cho oh o t U]. HOHOTT (-oteso) vb. intr. A ride sau a plunge cu h o h 0 t: si hohotind de rls, a strigat tare Inclt a acoperil tot sgomotul ICARJ ; Hohotind a 'mins cadavrul In Pr/Pestle adinca (cola.); ()Asa mint hohotea de piing (LUNG.). ()HOPI interj. Trans. Maram. Strigat, cu care ne adresam cuiva, hell mail OHOTI (-ono) vb. refl. Trans. A se hirjoni (cu fetele). HOINA er OTNA. persoanii careia i umbia gura HOINAR adj. qi sm. Vagabond, (om) farii dipatliu, haimana: an umblat ei... asa I... de cold plea. gind ca o moara stricata [comp. hodoro g]. 584, 0

20 C010 (CAR.); 0. gi pribeag... Ili petreon vista, tnriglodno-se wrin tote gi visuini (coos.); adv : clod bates el,. drumotile (CAR.) [h o i n a]. HOINART (-itreso) vb. intr. A umbla h o i n a r, haimana, vagabond, farti capatliu, bate drumurile farli nici un rost: nu mat aria a wine, ca as nu along' Uri nici un cipitlin oar.) ; teats shut boingream cilitri pe la conaoele mogiel (A.m.); hoindrise cu ei pe la beritriile nemtegti tots% ulna (CAR.). 119 IS (A) 1 = HAIS (A) I Mold.: Te dan toate de sminteels $'apnci hoisa 'n loo de Galli! (ALECS.). O HOI$TE sj. Trans. (pac.) = Pl$TE. HOIT (p1.-turi) sn. 0 Mortaciune, stlrv: vingtorii an lust 111 de labele dinapoi al I-an Mit stars (CAR.); mnstele... se nadisera la, 'Opel (sm) Came (de vita taiata): Incepe a dumica la bilaur... gi, aft olipegti, era o grgraadil de - din el (RET.) O Urn Bras peste masura : am vazut en gi ~or' marl 41 nioi de-o lame (ass.). 0 H9JMA adv. Mold. Bucov. Mereu, Intr'una, necontenit, neincetat, neourmat, pururea: cam era sit am Incredere Inteun om care rlde gi glumeste P (ALECS.) ; ma moroclineste gi-mi mate ochii an cele trei tinere (CRO.) ; nu stiti nimic, mime al v cetiti (NEOR.) [rut.]. O HOJMALAU sm. Mold. Bucov. Urn mare la trup al prost, cu mintea de copil: dot bolmalal se si loan dna mine (CRO.). O HOLA. sf. Trans. -mkt Javra, potaie. HOLBA ( -bee) vb. tr. $i refl. A casca tare ochii: vrolesorul holbeassi ochii la mine 01 mai Morn (ass.); more holbind och11 lung Drill casa (cso.); se holbarg din non is numele Int Bulbocsann (D.-ZAMF.) Cu ochii holbati, cascind tare ochii: eu ramilsesem Incremenit Cu ochii holbati (NEGR.) [lat. v o lver e]. 0 HOLBOACA = BULBOACA. HOLBOANA (p1.-ne) sf. Mold. Bucov. = sol- BotorA. HOLBURA.,HOLsouh, OlIQL13111A... =VQLB17RA... O HOLCA. sf. Mold. Bucov. Trans. Galagie, sgosnot, larma [rut.]. 0 HOLCI ( -case) vb. intr. Mold. Bucov. Trans. A face galagie [h o 1 c a]. HOLDA (pt.-de) sf., Map, Ian, fasie de pamint cu un singur fel de semanaturi; semanaturile de pe un astfel de amp: intran din mirigte orl din Islas In vre-o v (sa.48.); de Jur imprejur nu vest dealt holde sl lives' (VLAH.) ; undo) Insese tart *Unica acorn era EMMA o,, de mitlain-marunt (RET.) [ung. h o 1 d]. HOLDI0.1.1.RA (pl.-re), HOLBITA (p1. -to) Si. dim. HOLDA. HOLERA sf. 0 Boala epidemica, caracterizata prin dureri grozave de stomac, prin diaree $i varsaturi (fa 2562): paste noapte a gi dat holera poste mine gi m'a IrAmintat gi m'a sercit aircel taco.) C) F Fiintil (in femeie) nesuferita prin rautatea spec. ei, ciuma: vial, neouratnle, de pe fats plimtnscape lumea de o lama It tuba, sd de o as tine ova Planta spinoask, cu flori verzi, numita si ca.- tinti", cornutti", dracila", scaiete-muscalesc", spin muscalesc", etc. (Xanthium spinosum) [rus.]. O HOLVRCA, HOLIROA, HORBLCA, HOBILOA, Ho- EproA (p1.-ei) sf. Mold. Bucov. Trans. 2 Rachiu: oet oe purge boalele printre oament, mai on mama holera, Airlifts ea s'o nnmeasoit holerca (sea ; el yin gi holerci, Tot tntr'o balercit (GOR.), ghicitoare despre ou"; CInd sedeam la n ot pe vats Beam horincit Optima& (s8l.) [h rile rti. # HOLM (p/.-mari)sn. Deal, hum [ung. halom. HOLMUROS adj. 44. Deluros [h o I m]. o HOLOA.TA. (pl. -to) sf. Mold. = HOLOTA. t HOLOTA sf. 0 Pedestrime, gloat& Mold. Gramada; amestecatura [rut. holot a]. 0 HOLTEIAS sm. dim. HOLTBIII: $1 clod cram Umblam seara orb) Oral (IK.EIRD.) O HOLTET (-tee* vb. intr. Mold. Trans. A petrece viata de holt ei u, a trill ca fl&c&u pina la Insuratoare: $1 Span Oa ($EZ.I. I Fig Bacterii de holera. gi urea mea Care-am haulm on 0 HOLTETE sf. Mold. Trans. 0 Starea de it o 1 - t e i u: trebne unmet dealt as pub omit boltelei ( ALECS.) ; - nerod acel ce bandit holtela (NEGR.) Timpul petrecut H 0 1- Ca flticau: zi cats tats -tan dea palogul din = (RET.). Liop 0 HOLTEIU sm. Mold. Trans. Urn neinsurat, cellbatar, flacau: am lost de dons orl logodlt, dar... am ra- MSS (GN.); nu cumva 211 sent (alive ad epti tosnrat... slot es evll (RET.); tomnatic, flacau tomnatic: 131ntett insurat...? Ba nub!int Inca tot tomnatic, precum vedeti ( ALECS.) [rut. h o I' t j a j]. O HOLTERITJ sm. Trans. (FR.-CDR.) = HOLTVU. HOLTO*NA... = ALTQIU... 0 HOLOTA = HOLOTA. HOMAN = OMAN. HOMEORAT sm. P Partizan al homeopatiei. HOMEORATIC adj. so Privitor la homeopatie *HOMEOpATTE sf. Sistem de vindecare inventat de Hahnemann, care pretindea ca lecueste boalele cu medicamente introduse to corp gi care provocau simptomele aceleiasi boale; Incettndu -se apoi cu medicamentele, adica cu cauza boalei, urmeaz5. CO disparasi efectul, adica Insasi boala *HOMERIC, mum adj. o Privitor la Homer C) ris sgomotos, cu hohote, astfel numit dupe un pasagiu al Iliadei, In care Homer arata pe zei izbucnind In hohote de its, vazindu-1 pe Vulcan schiopatind A4 Rfizboiu razboiu foarte mare, urias: vein pastra oea mat &Boca tams senora unni rizboiu merle ce am avut on niste amazoane (ALECS.) 0 HOMET (E) sm. (R.-COD.). (visa.) = NAInTE. O HOM9C sbst. Ban. 44. Deal de nisip [comp. srb. hum]. O HONDRAI (-atm), HONDRANI (-aneee) vb. intr. A flecari, a vorbi fart{ rost: Domini Hristos It Intoarse spatele, Il Iasi sit bondrineascit usr.); clod o ti sit bondanim snrda, as Becarim... (JIP.) [ung. h a d a r n i]. 0 HONDROC = ANDROa. HONIPST (-seso) vb. tr. 0 A mistui, a digera: de dong lunt de Clod stomesul et n'a mat honipsit nimic (BR.-VN.) 1 c, A nu pntea pe oineva, a nu-1 putea suferi: sit nn-1 mat via in ochii met, et nu-1 pot (CAR.) [rig- XOYEOCW < X0Vi00)]. OHONTI adj. Trans. (Plc.) Schlop, schllay. 0 HONTI sbst. Trans. ra.-coa.) 2 Un fel de roabit Intrebuintata de miner! [germ. H u n d]. OHONTIC1 interj..e sauna I plena 01 =dui,,.1.0, I I Inaintea cumnatilor (R.-000.) th 0 n sontic]. 0 HONTOLQG adj. 0 sm. Ban. = Horn HONT sm. Porecla data Sasului [germ. Hans loan", cu pronuntarea saseasca]. HONVED (p1.-ezt) sm. X Soldat din militia ungureasca [ung.]. HOP 1. interj. 0 Strigat cu care se tnsote!te sau se exprima o saritura peste ceva sau o saltatura; 0: ea no zioi hop! pin' nu-1 sari, nu face planuri, nu to bucura de izbinda, pin& n'ai Inlaturat greutatea sau primejdia Deodata, ca din senin (and soseste cineva pe neasteptate, sau se amesteca deodata In vorbil sau lntr'o treaba): Olnd deodata, ~I gi baba Inainte 1-1I Walt (OPER.); Si CUM sloe vorba asta, hop 1 gi Prislea...: Deana gi Deana, cg, de undo at, Imi lac seams aingur" (CAR.). 2. (p1. -punt) sn. 0 Sant, groapa, adincatura In mijlocul drii i: roatele 'groan din in hop (1.-OH.); drama' era semi,...dar plin de pi de ganturi (0.-ZAISP-1; Igi protases on gren carele prin (LUNG.) 0 Greutate, piedica, obstacol: trecurim, cum treonram pin' act,...mai even tin usr.1 ; un Into id. mai a de treaut (YEAH.) [onom.]. HOPA t interj. 0 Strigat cu care se Insoteste sau se exprima o saritura sau o saltatura, op! cuvtnt pe care-i rostesc copilasii ctnd se intimpla Sa cads: a au Al It -a writ groapa (PANN); uneori cadea, stood sloes gi ea gi se souk on... truda (VLAH.) Ps tope ar HOPAI 0 A face a) a se ridica In picioare (vorb. de un copilas); b) a salta un copil pe genunchi: miron 11 Ina pe genunoht si-1 and ee, (YEAH.) [comp. h o pl]. HOPAI I interj. urmallt adesea de TOPA(i) i sau Tr,TPA(1) I spre a exprima o saltatura la joc [comp. hop! sihopal]. HOPAI -sin, -dose) vb. tr. $i intr. F A salta: as gedea 41-1 bopala ($EZ.I [h o pl]. 585 art e

21 HOP- O HOPAIE, Hop/NITA sf. Trans. (PAC.) Rog& sau lemn pe care se Infasura paie si se aprinde In HOR seara lasatului de brinza. HOPAIT = op4it. HOPATAIE Trans. (CONY.), 0 /ten. kicnutkira (VIRC.) sf. Flacaraie. HOPUROS adj. cab. Min de h o p u r i (vorb. de un drum). HOR:2 interj. Imita sgomotul sforaitului: Noapte bund, moo Arvinte, Pd hor I hor de-acu 'nainte ( ALECS.). HOR, (p1.-ruri) sn. = core [ngr.]. HQRA (p1.-re) sf. Dans national, In care toti dantuitorii se prind de mlini si formeaza un sere mare care, dupe tactul muzicii, se misca intreg, cind la dreapta, cind la stinga, astigind mereu cite un pas mai mult spre dreapta ( 2563): to jurul lor, In mate lardulce legnare ti stet- Eck se miscit Inset, In '1111-Vgk mogasca.., Joe potolit, tacticos In care se,4 grind 01 oamenii mai ;--1 In virsta... MAK) ; a 14-.,, se prinde In cc; : a intra In a se baga, a se amesteca In- '7,(, o afacere, Intr' o intriga, In tr'un raz- Fig Hord. boiu, etc., dupe ce a stat Inainte ca simplu spectator ; 0: ai intrat In trebue oft iooi, data to -ai bagat Intr'o afacere, dace ai Inceput ceva, trebue sa urmezi pine la capat 0 j Clntecul, aria, melodia dupa care se danseaza hora V Trans. Maram. Cintec, doina, balada 4 Partea bisericii, unde star corul; al4sida 0 * HQRA, numele popular al constelatiunii Coroana boreala (Pl r 1499) [gr. XopOc]. O HORAI ( -den) vb. intr. Mold. Bucov. A sforai: 111 'ncepem a.., de pared dormeam tine stie de clad (ono.): len anzi-1 cum horaegte I pared -i nn ogeao aprins ( ALECS.) ; doarme oa un butno gi horftegte ca o locomotivit (on.) [h o rl]. HORAILA sm. Porecla data unuia care h o r a- e t e, cind doarme: lasati-ma singur on domnul lista ( ALECS.). HORAIT sbst., HORAITVRA (p/.-turi) sf. Mold. Bucov. Faptul de a h o r a i, sforait: nevinovatul al Englezulni 00 dormea (ALECS.). HORAITA (pi.-ta) sf. Trans. 0 la Broboada (pso.)11 0 p1. Ulite, locuri de umblat printre case, in sate si orase woo.): ce-i mat bun Ca calul bun, Cd to duce... Pe Coate horaitele (MAR.). O HORATENII = oramm. t HQRBA, (p1.-be) sf. Trans. Gloata, multime. t HQRBA2 = voava. HORBACAI = RBA- -0g:004 OLT: Inoepe RA se Intunece, al ' not horbactlim moron (VLAH.). I O HORBT STORM. w HQRBOTA (p1.-to) sf Dantela (f._ 2564): Inflorituri migaloase, tine ca o (VLAH.); alaturi, Saga lucre la 0 (D.- ZAMF.) 0 Pr. ext. P Dantelura, Inn ritura sculptata: biserica... zidita tomtit In plata In minunata-i de soulpturi tvtah.) M Fig Horbote. HORBOTAT adj. Dantelat, Impodobit cu h o r- b 0 t e: cincurl mar. s. rt 0.0 (VLAH.). HORBOTICA (pl.-tele) s/. El dim. amota, HORCAT, MCAT (-deco, -Ain) vb. intr. 0 A hircii: so ridiod amenintator, ore/had ca o Bari 'Anita (DLVR.) 0 A sforai: Tiganul tncepn a bora', dind ad ounoascti ed el a adormit (RET.) ; politalul horcilie on capul De masd (CAR) ; toll an adormit: unit pusule, anti oral (DLVR.) [onom.]. HORCAIALA, orcated,a (p1. -tell) sf (H)oRcAIT sbst. Faptul de a h o r c a i; sgomot produs de eel ce horcaeste: dnpd lie-ce gllgtitnrd de singe, o hor FA 9 I... FT-. cdtald surd/i (CAR.); in tdcerea diminetil, se and bine lion:a- WL.. temeile dormean duse ccan.); rasullarea Int era o orcliiala care se stingea din ce In ce (DLVR.); un horcait surd $1 adlnc ti rasuntt In plept (on.); In duhoarea Ni orcaitui celorlaiti... Sentino tresare din visurl (DLVR.). HOFICANT (-Anne) vb. intr. A sforai: Incepu oft borclineascii, pared n'ar 11 dormlt de cind lumea (DLVR.) [comp. hor ca. i]. O HORCOTI (-teso) vb. intr. Mold. Maram. A birch, a sforai; a ph: Am o mittugh Cu gusii, ToatA ziva horcoteste, Ian noaptea se odihnegte (00R.); Chid pagegte, horcoteste, Guga i se horcotestc (en.) [comp. HORCAI]. *H9RDA (p1.-do) 0 sf. Gloata, popor ratacitor: nu ored Cd am scdpa to:art din millocul acestel horde: de barbarl (ALECS.) Laie: de Tigani O HORBLCA I.- soarca. HORB'T (p1.-to) sn. >S Impletitura de nuiele de forma unui._=-- cos cilindric pentru prins peste (w 2565) [comp. o r i e]. HORHA.I ( -deco) vb. intr. A umbla Incoace si Incolo, In nestire, fare rost, ratacind: toatd noaptea am horhitit prin Intunereo (FAMF.) ; honhaind el, olnd DO o carer, Fig Horet., clnd De nn drum pdrdsit (CRC.). HORHOLINA (p1. -ne) sf. 0 Porecla data unei fete batrine: MaritA-te, I Nu gedea laid batrina (MAR.) C) Tigancii batrina; hoasca batrina, cotoroanta: Dar horholina ha bitrina (TOC.) ; D111 se %wools ode qi-i virl coeds In gurd (PAc.). O TIORHOTI = HORCOTI E111;1Ni sf. Bucov. Tiganca (batrina): intro apoi In casa gi mune purdellor si horhtmei oum a Incelnit ye RomAn (MAR.). 0 HORT ( ) vb. tr. si intr. Tr.-Carp. A clnta (doine, cintece de dor si jale): nime nu horea frumos oa Mihainl tut mog Mihnea (RET.); In pddure nagte, In yadure crests, Vine-acasa gi horeste (GOR.), ghicitoare despre fluier"; steteau nimite ye chid trecea pastoragul ImpArat, doinind $1 honind (emit) [h o r a]. 0 HORTLCA sr HOLFAWA. 0 HORTNCA. sf. Trans. Maram. = Holz:F/0A [h o - rile + palinca]. 0 HOW (-oraso) vb. tr. Mold. / A cosi cu hreapca (fin, ovits, mohor, etc.): tritoiul... se horitgte qi so Widest() in slog (IOW 586 HORITE, HoRIT yak (pl.-curl) sf. Rotocol mare de fin, adunat din poloage ori risipit din claite, ca sa se usuce; din el se face o capita.: adnnatul (finului) In horistea cdpitelor la podina stogulul (ION.) ; on -clt de moat ar Ii (Hunt), de-1 alma In horitura razele despre ward.., se 111aVe$10 (LUNG.) [h 0 r I]. (231.-nuri) rasylndind Intiorare 0 HORN sn. Mold. Bucov. en 0 Cos (pentru fum): VIntnl gnerd prin curt, ( ALECS.) ; mezinnl se virl lute In (cao.) 11 (p1. hoarne), de unde s'a refacut si un sg.noeatna, HQRNA Trans. Mold. Cosul pe unde iese fumul pins ajunge la pod (de aci Incolo Incepe ogeagul"): hoarnele Platului, prin care trece Iumul, nu se tidied deasupra acoperisulni (.Ac.); o unda de vint se strecnri pe hoarnd (SAD.) ; ma Iasi singurd ono, di and Inteleg cu greierul din hoarnd (FLOR.) [rut. ]. O HORNAR sm. Mold. Bucov. Cosar, cel ce matura hornurile: sosean.41 ca oh onsets ogea owns (ORIG.). O HORODTNCA sf. Mold. Numele unei hore, de origine ruteana: ne olnta din Mier doina... horodinca.. bort gi alto olnteoe (CRC.) [Horodynka,unoras In Galitia]. 0 HORQIU S111. 3o - -DE -BRAD = GHIDNOAIE 0,w-VVRDE --VARDAREi. O HOROPSI (-seso) vb. tr. Mold. Bucov. A oropsi, a asupri, a chinui, a maltrata: 11 horopsegte $i -i tuhliegte mai ran cleat De vita (CRO.); destal m'a horopslt $i m'a batut (SAD.) ; ce patisera horopsitli de oameni... n'am ed v'o spun tom.). *HOROSCQP sbst. Ghicirea viitorului dupa pozitia stelelor, citirea In stele O HORP I interj. Imita sunetul produs de o sorbitura repede: dlnd fundurile atard la one o buts,..i g'o suites dintr'o aingura sorbiturit (CRG.). /

22 O HORPAI (-Imo) vb. tr. A sorbi dinte data: Copiii... horplian mincarea sinew' (SPER.) [h 0 r p!]. O HORS sbst. Trans. (FR.-CDR.) W.' 0 unelta pentru scobitul sindrilelor [ung. h ore y]. HORSTI sbst. 8 = MAL4R1L-00CULIII2. *HORTENSIA sf. Frumos arbust cu frunzele totdcauna verzi, cu flori marl, trandafirii, albe sau de un albastru-deschis; se cultiva ca planta ornamentala (Hydrangea hortensia) 2566) *HORTTCOL adj. 'N. Privitor la gradinarie *HORTICULTOR sm. \ Cel ce se ocupa cu cultura gradinilor *HORTICULTDRA (p1. -ri) sf. ti Gradinarit, cultura gradinilor de flori O HORTI$ adv. Mo/d. De-a curmezisul; piezis: o ceatil nestrabiltuta de oameni cart se Whin la el (ON.). 0 HORVAT = 0R05.T. HOSEA. = TIOASPA. thospodaft Sm. 0 # Titlu ce purtau clinical% Domnii romani 0 Bucov. = GOSPOD4R [pol. rut.]. *HOSTIE si. p Victim& jertfith zeilor (la Greci $i Romani) ([.] 2567); animal adus ca jertfa Iui Dumnezeu de catre vechii Evrei [lat.] ,0:4 Fig Hortensia.. Fig Hostie. Mo/d. Ramasita O HOST CHINA (pl.-se) sf. de in semintele oleioase dupe ce s'au strivit in tease: hostochina de malaiu, de blend, de in, de nuci... al allele, ce ramble In tease dupe ce se scnrge oloiul (ION.) [comp. h u $ t e]. HO*COTTNA sf. =110415CA: since,, din arum HOT" sbst. Trans. (vie.) Bucium facut din scoarta de salcie. HOTAR (p1.-re) sn. C) Marginile unei tar', linie de despartire Intre dotal, taxi, granitea., frontiers Marginea unei mosii: n101 un muritor n'a Indrliznit sit calce hotarele mete ping aicea (ISP.) ; hai, tata, sit-t1 sett hotarele (ALECS.), se zice, In ironie, cuiva care, Hind mai tinar sau mai nepriceput, cauta sa dea sfaturi altuia mai priceput 0 #Tinut ra A Capat, sfirsit: aga curge vremea ot... ne tirdste Cu ea ping la vietii (DLVR.) 0 (1) Margine: Idcomia paginilor nu mai eves (ISP.I ; Sri, nemarginit, netarmurit, nesfirsit: 0 jaw!ara mareini, un dor tare (ALECS.) [ung. hat a r]. OHOTARA* adj. Trans. (DENS.) = HOTART5. HOTART (-arise) 1. vb. tr. 0 A fixa, a Insemna h o t a r u 1 unei mosii, a hotarnici: mai wet, bifatale, Hotariste-ti eritdina (KZ.) () A orindui: soarta a hotarlt altiel ou mine 0 A Indupleca pe cineva, care sta. la Indoiala sh face Intr'un fel: 1-am hotitrit BA place 0 A-$i pune In gind, dupit carecare chibzuiala sau sovaiala, sit face un lucru, a alege Intr'un fel, a statornici, a decide: am hotartt sa plec din taril; apoi hotartra aft mai tacit o Incercare (W.) A fixa: 1-am hotarlt o leafs Alma (ALECS.) 0 at A osindi: or BA ma giudice ea pe-un hot $1 pe urma or BA ma hotarasci Ia moarte (ALECS.). 2. vb. refl. 0 A se margini, a da drept hotar: Be hotaraste cu dln$11 aces turd (.4.-cos-.); aid se lietiirliate judetn1 Neamtu on indetul Snceava (VLAH.) 0 A alege Intr'un fel, a-$i pune In gind, dupa oare-care chibzuiala sau sovitiala, sa Inca un lucru, a se decide: se hotiirt a se duce tocmai acolo sil-i aduca leacul osp.); s'a hotarit BA se lase de?mat. HOTAFLIRE sf. Faptul de a hot ar I, rezultatul acestei actiuni: a lua o lug nestramntata a tines teciorii pe IlugA sine (cso.); n'a lost putintit sa-1 In toared din sa usp.) 2 rri Sentinta, deciziune, ceea ce ortndueste judecata. 0 HOTART* adj. si adv. Vecin, cu care se mitrgineste la hot a r: sat... HOTARIT adj. 0 p. HOTARI 117 C NI HOTARIT O Care nu sth la chibzuri sau la Indoiala, care dh lnainte, neclintit : un om e.; ou glas..;adv. : li spuseit verde 'n tats Si (58.) 0 Anumit, fixat: osumil Inteo at tt 4i Articol articol definit, acela care In romtineste, se pune In urma substantivului sau adjectivului (-1, -10, -a, -ha, eto. = articol enclitic) sau Inaintea substantivului si adjectivului (col, Cep; oat, cele; al, a, at, ale = articol proclitic). HOTAR/TOR 1, adj. verb. HoTAR/. Care hotaraste: gamut ca a Boat ors hotitritoare aft ma apropin de Masa (GN.); III adunit toate puterile pentru o lupta hotitritoare tvus.u.1; Cu gin. 2. adv.: Ohtera Pe tate si -i zice spun -i gi d-ta W( _ ce se elivtne" (C110.). HOTARNIC 1 adj. Pus spre a Insemna h o- tarul: plata g. sm. Cel ce mascara, hotarniceste mosii: (Weiner) atuncl sit pule 11 pietre $1 oelelalte seinne de hotare (LEG:CAR.). 3. * HoutuNteA sf. ari Act de hothrnicie. HOTARNICI (-con) vb. tr. A mhsura si Insemna hotarele unei mosii, a ridica planul unei mosii si a-i fixa hotarele [h otarni c]. HOTARNICIE sf. Masurarea si insemnarea hotarelor unei mosii [h otarni c]. *HOTL(pi.-eipri) sn. C a s 5. mare cumulte odol mobilate, se ce inchiriaza calatorilor cu ziva sau cu Luna 'HOTELIER sm. V Cel ce tine un hotel, stapinul unui hotel de voinic ce eatl 1.11P.1- O 110*TINA Par BosTrNA [rut. huit S' n a]. 0 HOT!' inter). Ban. Strigat cu care se Indeamna calul s'o apuce la dreapta. HOTNOG(M) sm. Dk Sutas, capitan: cum ainnse la Suceava, porunci hotnogilor sa-1 tie oameni la!tidal/11nd (VLAH.) [ung. hadnag y; comp. Hom00]. HOTR... Ns- VOTE... 0 HOTRO.41.PA. (pt.-de) sf. Maram. (ORL.) (V1C.) (PAP.) 46. = HircrotkeA. HOT SM., MAI% (pl. -tie) sf. 0 Cel ce are obiceiul de a fura; cel ce traeste de pe urma furturilor: de codru; : Cpl hut $1 Jura ;...nide la A InvatA; omul de...ail din wail nu se poate tea; ironu1 de Anibal), despre eel caruia i s'a furat ceva.$i mai e nhphstuit; 0: e cu un Pleat 111 PAguAtuiul Cu doua sau ou o mie, uneori pagubasul face pacatul de a Invinovatt de furt pe altii nevinovati; la stapinal scump, sluga houta (MN.) C) (g) Siret (sireata), strengar: Ian auai hotii de barbell cum se vestries Mr' de nal (ALECS.) ; dupit ce hoata de vulpe a aruncat o multime de Petite De drum ICRO3 De-a hotil, joc de copii. HOTESC adj. De h o t, privitor la hoti. HOT STE adv. Ca un hot, ca hotii: a Inceput Dracut sit ne omoare v.-ox.,; o BA to lac ag mgnlnoi no miel!riot (FIL.) [hotesc]. HOTI (oteco) a. vb. tr. A fura: 51 duel oe Imptirtird Toate cite be hotirit (PANN1. 2. vb. intr. A duce o vial% de h o t, a Wharf: Multi creitini ai omorlt, Clt In tea al hotit P IALECS.). HOTTE sf. C) Faptul de a fura, furtisag 0 Lucrul furat, furt 0 Viata de h o t; tllharie: hotind ei amn aft as hotit, li se urlse al hotia de Ia no limp tse.). HOTIME St. col. HOT. Multime de hold; totl hotii. HOTT* adv. Ca h o t i i, hoteste. HOTOMAN sin., HOTOMANCA sf. 0 F H o t1 hoatii: Martatot porniti spre role $1 De fat& hotomani (PANNI 0 $trengar 0 Siret, pisicher: hotomanul de Pavel mi-a facut -o (CRO.); dar (111-1 In but* nice hotomana de femeie (RET.). HOTOMANTE sf. Purtare sau fapth de h 0- toman. OHOZATE sf. pl. Trans. Unelte, lucruri de casa; bagaj, calaballc, catrafuse(nc.) (Plc.) [ung. ho zat al transport "]. 587 t A. HOR- HOZ

23 HHRRAI- $ b H HRABQR adj. Curajos, viteaz [vsl. h r a - r ti; comp. si HAR,Asert]. ; BR ABORTE S. Curaj, vitejie [h rabo r]. C HRACONIT sbst. Scuipat mucos ce se elimina prin tuse, flegma:?barites Inca sti-1 munceasca Singe roe 51 (ALECS.). EMAI$TE = VRAI$TE. O BRAM (pl. -muri) sn. A I Biserica, In raport Cu patronul ei: =el of Intulul Dumitru ; It pune numele de SfIntul Menial", dups oum este al rul bisericii din Humuleeti ices.) Ziva In care se serbeaza patronul bisericii: ea ti!meet es era aid la sfintul Ilia, chid se praznula ul bisericli 1 (VLAH.) ; (E) F: ce tine, ce fel de om este: Derail nu-i vad eu Ce tine? (on.); afla-ne ce tin 81 de uncle i -a adus vintul resist (vlah.) [vsl. hram 0]. HRANA sf. (DX Mlncarea cu care -li Intretine cineva viata, nutriment Ban. Nutret 8 ERANA-V4en, plants, cu flori albe, cultivate adesea pentru nutret (Spergula arvensis) (E 2568) (D Tot ce contribue la desvoltarea inimii, mintii: stiinta este hrana sufletului [vsl. hran a]. HRANACIU 1. adj. Cel ce mlininca mult, mincbcios; ce are nevoie de multa. hran A: mil din partea muntelui... shit branaci al ',Hui de too opal. 2. sm. f. r Cel ce bags bucatele de treierat In batoza. }IRANI (a-nesc) 1. vb. tr. 0 A da hrana, a Ingriji cu de-ale mincarii, a nutri: o chistes ca Pe o mama, ca pe una ce-i hranise 51-I caescuse (ISP.) c) A intretine Fig Hrana-vacii. viata, a fi o hrana suficienta: un sing= aliment nu Dome ea hraneasca pe om Maram. (PAP.) A satura A intretine o stare sufleteasca: Olnd inima braneste 0 tainica dorinta IALECS A intretine puterea unui lucru, a desvolta, a Incitirea hraneste mintea. tari: 2. vb. refl. C.) A lua hrand, a manta spre a-si Intretine viata, a se nutri: creates legumi oi goal el age se branea of ea (SBA ; ran to branesti on mlncarea In traista altula (ZNN.) A se Intretine, a se desvolta, a se Intari prin educatiune 91 O A se sti.- tura (PAW.) [vsl. hranit i]. HRANTT adj. 0 p. HEANI 11 C NVE1RANIT Care si-a desvoltat educatia, gi-a as IntArit, si-a Inzestrat mintea, sufletul: generatie... hranitli cu aspiretfunf fnalteo.-ou.) 0 Vin, yin vechiu, Intretinut. RRANITQR adj. verb. HRANI. Care hraneste 11 (e) NEBRANITOR. t KRANITA (p1.-te) sf. Bucov. Granite [rut.]. IMANITA, aniaurra (p1.-1e) sf. =ifium-v4cir. O HR4PA sf. Mold. (SEZ.) (RV.-CRG.) GM Coasts pra.- pastioasa, ripoasa [comp. rut. c h r a p a]. IIRAPACIU, KRAPARVT, HRAPARET adj. RApares, rapitor: ou tom au Indopat pe Greoul briloare1 of boom (NM.); anima tarilor roman... se 'ntind hraparete mtintle veoinilor (VLAH.) [11 r e p i]. IIRAPT (-Aimee) vb. tr. = RAPE : hrapean la vile at la Damen', on care se branean cusp.). HRAPITQR 1. adj. verb. HRAP1. Care rapeste: se abitusera ea mate corbi asupra tarilor noastre (ALEOS.). 2. sm. Cel ce rapeste, jefuitor: a gonit De Boa- =Mid Dirintese oar.). BEEtiAPA = RUDA. 0 HREA.MAT sn. Mold. 0 = FRF.41dAT: lar =u1 emote ei wade, Ca 'n spulber de vlsool purtat (VLAH.) CD Vuiet: Latret, uriet, mare (oom) 0 Tropotul tailor = (RV.-CRO.)[1. reama t, refacut dupti rut. hr emit y a dudui". HREAN sbst. Plante cultivate pentru radacina ei crirnoasti, cu gust 1nteptitor (Cochlearia armoracia) OD 2569) : lea...nil are be radleina un vier- Me care-1 roads (ALECS.) ; de act, 0: tritest. Oa viermele In r, despre trn om care s'a obicinuit cu necazurile, cu traiul r/iu [vsl. h r 6 n A]. HREALNITA pr BRE/4TA HREAPCA. (p/.-edee)sj. Mold. 01 0'.nuia strimbe sau o greblita, cu coltii lungi, asezate la coasa, ce slujeste la cositul orzului si ovasului: holdele talate on brews an patele mai Mut dealt ace% secerate mu.) CD RAmurele strinse chip& curatitul nuielelor pentru araci; se pun In malduri pe gard, In virful paielor 4 PAdRu-N.re) Mara, plina de lastari [comp. BREASC, BREAST]. 0 BORBASC (p1. - court) sn. Trans. (BUD.) (CONY.) = VREASe. $ BREAST = VRE4sc ol3rban sm. Maram. Pieptene de tras line [rut. 11 r e- b i n]. Fig Hrean. ScIndurA pre- ohrebinca sf. Maram. (BRL.) vazuta la un capat cu un fel de dulbpior peste care se pun pieptbnulii de tras line [rut. h r e13- in k a). HRENTTA (p1.-te) sf. 0 Plant& aspra la pipait, cu flori mici albe, ce creste prin semtinaturi pi locuri cultivate; numita. Ii hreanita" (Lepidium campestre) ( 2571) 0 Planta, cu flora albe mici, originara din Europa meridionala, cultivate pentru frunzele ei Intrebuintate ca salata; numita Fig Hrenitti. Fig Hrenila. caprilema" sau creson" (Lepidium sativum) (E 2570) = NASTUREL = VRDA -VACII g. o BRENTUT, Hamm (-Dego) vb. tr. si refl. Mold. A (se) strica; a (se) hodorogi: puntnd vergele ptntre Paturi, ca sa nu se brentueasoa male (tae.); oari an strabatut vane Romaniei De drumurl brintuite (vlah.). 0 HRENUI (-ueso) vb. tr. Mold. A amarl (viata cuiva) [h r e a n]. C HREPCUT (-nese) vb. tr. Mold..e A cosi cu hreapca. 0 HRBTIURI sf. pl. Vreascuri [comp. HREASO, BREAST]. 0 HRIB sm., BRZBA sf. Mold. Manatarcii: un ca- Ingar mfo, spin, on feta sblroita ca un A. o..mt) [rut. h r y b]. 0 HRINCA (p/.-ei) sf. Mold. Bucov. X Bucatb mare de mamaliga prajitrt si rece: soottnd o im Inglietata din desagi (CRO.) ; a Agit pe un colt de masa... clteva brinet de memaligil (ORM). HRISOLTT (p1. -Its) sn. oasa. de un galben-verzulu: oes..sf. o Orl-ce platre preti- taste ca In obipul anmini 61 de toate luorurile pfnteceluf tamadulegte (rev.-nos.) [ngr. Xpuz,O,Lrioc]. HRISQV (pl. -cave) sn. Document, act Intarit cu iscalitura 1i pecetea domneasca, prin care se hitariau sau se haraziau cuiva drepturi asupra unei propriettiti, asupra unei boierii, unui privilegiu, etc. (R1 2572) [gr. xpea6fieuxoy]. $ HRISOVOLTT sm. Contribuabil din clasa potentatilor sau privilegiatilor [gr.]. HRISTOFQR npr. m. * IARBa-SFINTIILIII- = ORBALT. HRLSTOITIE sf. A Viat,A conforms cu morals crestina: ohtr lanmea, om cu Mon fete fete (CAR.) ; nu-1 niol orestin on.r, nioi parbite bun, nici om oinstit (Aime.) [ngr.]. HRISTQS npr. m. Mlntuitorul; a is ruga de otneva oa de Dcomnal,, a stiirui mult, a se ruga cu multa stiiruint.a.; a (Minn' Oa pe Domnul (CIAUS), a chinui ran; a De nits la cineva ea Is (vlae.), a iubi din gi ti

24 1 1 '., K.:E. rt r., lir.,,,,,,m3 (m me/3wpm lllll.1pir,..a.,...r.v7n 4 TngtfInn I C..1 Mtn 173E-4- of co, ,,, r.-n c_,.,..-.,,,, e-f-'. 1 fn.' r0.-, inly_t,1,(,...,..71,7rat;;...w...a..6;,.,,inifor,,i...,.,,(,4,,,r.,,,..,, cratelunmtsssmeto,turr ur411.n.erlefr t.tantaulerge AinivArtvuntmrsr. -s Kr' m.t.ronciannz /Ix Trine itespelunne Imo rly11.14., in In 11tv: MUM f,,hslms4-cm...rii1vrisou,n+flopinlurill(houtn:c) r ATA 1ff=Ti - i.- er 'I 1,1 J). ei e...1,.a(11 IV arum's-h/11h f",;\ /:-`3,1' tr....±i' i 1.. u)ium);,..1..mn ti I.Lrfmr munro te,patt.r.543)tilifilif tvar4gc- -> (...,--.1- ).). A,":- \.* 7/16Ame line))," vr turi ohtmekusuoutnaell I. nx1111intuviviiim i rce um.!unwary' rams tonimmo. *As ,1. -Ir.,...-1 r:, r turnav,tivinnipubnilvp.ippwrinntimetimniftwantiormpon ), I s,--t s, friparmr. --- pth. Ulmne1;17- I J s,-p,..., -- 6.Th JS..t.-ehe ttinlimutirrtn.p ftliftlnithalamm Ina, '4,imfif,;1111,ATTIVISITTIL(Int 4,14-ipmniriv Ante Ave nin._:., " r I litervas 1 vit ram tar 1 :F../6. t 1 tffumiro.ne.arm, Ay a/it um f a IZA.111.n. intlint.pin " 1' P'm ckv siftta 4' Ilterok,91,3Azys tunnr irtfan o Arm epv cuivfiti 1 urn2,w rofeirri.me urorli fm inn sm. - e -,- 7i,c)(: 1.1aru titt, itinimrittelmimoni.1 tippncl utm+61m..fieuf: film mit4,1..liwtreicitupy;rnoirt I-m.)1i'; tot e 6;1:- ',4-.L.' )c. - lc-;-1-,. d--n,..: 1, 47\1 r:-. -)...,JJ,4? -,?.-.,---,.-i-_,i...; cyttirve.a_alq,..,,,,.,..,17,,rtfit lf217? ri 1 lejimirrgtrint.e.nvret r rtoennernyyruore!)t.fit.c.ivorat 61.: ra-nirfrf.er jr,:rau.t.tritintriortfivisintnitursr.aa 1 vgibin n1 m' IAtftra IfIL. /el.:. Wm out nif 1, A or.;...; (-.. KT" n ( 417 if.."4 lite ruirrin IR vynnrito Will.. "I I Irma TIT/MU AorM.M/iTTIrAMTPOITWFOlfilf.Ifili3j1A, ,":7".,, MI6 tura t tunteolutmtv..tligt Y zre.livrrecialent.ei.gisce(ioy.r_,iont.i..;iiirroleifietp.r.rniiririv;444. me Tv rt. nii,f!- "g4t, 6-, --- n111 yri. Oz. tt!ri.u.1,rin MTV roniaone jcletilljnairca.1944.,..u.1,.110//laavramittf.a,rtzl,r,trin.2...te fir 1,z1.1. f n Ise FM in ras. ;J,, I -, r AT '6 IFITIVI I lillaylittlirtaltri Pi( 111.,Insn flutl?11/sna.19.01p,fltr ec\c'e--4,,i;14r.4.tomall)v TrTIII f n.n I 141(1//mti; alttayrityllitavrif Thttipt%.!_rA.. 117feturnilnintizmi. Inn) I tmf otilinlem ill!' ti itgilsi 2_ a,.. 0: a eta Oa un htlhure8 (RV.-CRO.) (VLAH.), a sta singur, pade tots; a we face huhurez Wm.), a se tupila. raslt 0 HUHUREZ4 (-eraz)vb. intr. Trans. (vg.-coa.) =HU- HRI- HUI suflet, a adora pe cineva (pl. hrietoot) sm.-mtntuitor al lumii, Mesia: se Tor souls hristostt mtncinosl mew [gr. xptatoc]. HRT$CA sf. 0 Planta a- limentara, originara. din Asia, cu flori albe rosietice asezate In ciorchina, cultivate pentru boabele ei care servesc la 1ngra- $atul pasarilor $1 la pregatirea unui fel 'de gri$ (Polygonum fagopyrum) (,.] 2573) 4 CARABV5 -DE- CARABLI$VL GINDAC-DE- [ung. h ar i csk a]. HRIC.AR sm. 4 = oara- BUSVL. HHTZMA.(p/.-me)sf. Mir[gr.]. Fig Hri ca. HRONIC 1. adj. = CRQNIC. 2. sn. Cronica [gr.]. HRONOGRAF (p1. -Intl) sn. Cronica [gr.]. IIRONOMETRU = crozioravisu. 0 BROPOTI (-teso) vb. intr. Trans. (BUD.) A horcai, a lurch. 0 HRVBA (pl.-be) sf. Mold. Bucov. Gaura sub pamint, subterana: Be face o In Jos oars merge pe subt albia Oltulut 01 ritspunde dlnoolo pe Malan mel telall.); treolnd odata pe sub o nv lunge, oare-i sic tunel (ALECS.) [rut. hrub a]. 0 HUC adv. Maram. De tot. HUCEAG (p1.-gurl), MOUT (pl. -Muni) sn. Mold. Bucov. terl.) (PAP.) 4 Padure Unara si deasa; tufi$, desi$, cring, hati$: La mijloo de codru des, Toate pasarile lee, DM huceag de Mlles, La volosul lumint$ (EMIN.) ; aolltindu-se de tnepi side ramurelele hucilor (OHIO) ; : a umbla hnciu- marglnea, a umbla fugar (de la $coal)i): de undo pinli atunoi ma duceam ou drag la mall, am Inoeput a umbla huoin-marglnea (CRO.). O HUCHTT ear HUM. 0 HUCHIVM sbst. Mold. Bucata: arunoa to cea traista un Ar de mftmallga molt). 0 HI/CI 1 = HIS I HUCIU, ear HUCEAG. HUCIU1 sbst. Trans. onc4(rac.) 111 Ragila, h e- c e 1 a, unealta de scarminat llna. 0 HUCIUT (-um) vb. tr. A alunga gainile, a Neil, a 1.14ii (SEZ.) [h u c 11]. O HVDA (pl.-de) sf. Often. Trans. Spartura to gard sau In zid, pe unde se poate trece 0 Trans.. Fig Hrisov de la Constantin Brincoveanu. Gaurti: ptna voin ells un stupus ca SA astup hula (ay.) 1 Ban. Gaura ascunsa, be tainic 0 Trans. 5e Ocntt, baie (rec.). 0 HUDICIOARA (pl.-re) sf. dim. HVDITA: la ea- DAtnl hudlcloare diner Oran (GRID.). O HVD/TA (pl. -te) sf. Mold. Bucov. UliCiOaracTapucam a ne eni pe o Tall yavata IALECS.) [h u d tt]. 0 HVDRA (pl.-re) sf. Trans. Spartura In gard sau In zid (DUD.) 0 Gaura. ccoev.) [h u d a]. t 1 O HUIrk.TBA (p1.-be) sf.trans. (DENS.) Colibb, bordeiu. O HUDUBAIE, IIDUBAIE sf. Mold. 0 Pasare monstruoasa: Unghte de gate, Cap de udubate (PAW.) Monstru: lose la lveala... o hudubale aturlsita ce aduom is ploloare on un smeu... la may au mama padurn, le tree c'o gadlna Intrioosata (FLOR.). O HUDUBIT I inter). (PAMF.) (R.-COD.) = B/rx/sIo I 0 HUDUBLEAJA (pl. -le) sf. Olten. (MC.) (R.-COD.) 3e Uliu, pasare mare: oe Ar o ti ala, ma P (LUNG.). HUDUDQIU, UDUDQIU (p1.-eottie) sn. Often. Li. 0 Sant mare facut de ploi; piraias p1. Locuri rele de umblat, cu surpaturl, cu scufuncliituri, vat periculoase: rascoli toate Midurtle et toate hadudoatele (MAR.) [srb. h udo-udolje,.vale real. 0 HUDULET, HuLubvT (pl.-ete) sn. Mold. 0 Bescurt si rotund U Fusul tevii de la su- tiger veica, numit $1 lemnu$" sau surcel" (55Z.) Cuiul ce trece prin urechile protapului (la car) [rut. chodypce]. O HUDT_TIVIAC (p/. -see) sn. Trans. (PAMF) (RV.-CRO.) Ciomag. O HUDUROAIE sf. pl. Trans. (CONY.) L'(. Locurl salbatice [comp. HIMUD91II]. 0 HVET, HVIT (p1.-te) sn. Mold. Bucov. 0 VVET: de departe s'aude, ca huetul mar11, treamatul Invalmastt al multimil (VLAH.) 0 Sgomot, galagie, larma: de gisse5tt, sit nu lei, ett-t1 pot! lua Walk junghin Ben hull In masa (VCR.) [h u i]. 0 HUHURA ( -hut) vb. intr. Mold. A striga In gura mare, a Chilli: Mall huhurd ehiuind (esv.); eu n'am de Inoru, m'apuc de huhurat (os..n.) [h u h u r e z]. HUHURRZ, HIIHURETE am. = IIREZ : ochli oei rotunsl, ca de huhures, tot le limn In cap 589 (SAD.); MIRA. 0 HUT (hueso) vb. intr. Mold. Bucov. Mud hueste =

25 HUB- pildurea, e semn di are sit se suite vremea (5sz.); hula maha- HURlana de bocetele mete ()A.m.) [o I) 0 m.; hujiti]. comp. si srb. o IITHALA. (p/.-ieti) sf. Mold. (PAMF I AuialA; vijtit [h u 1]. 0 HVIB adj. 51 sm. NOM. (PAMF.) Nom. HIJIDEQ I d Vmsoi interj. 0 StrigAt cu care se alunga porch sau alte animate: SO Illaa dupli dinsul ( = diva lup) en ohiote sten Weal use.) Pr. ext. Strigat cu care se alunga. oamenii cu ocara:!new a-1 da eu huideo I molt bletn1 om... o lua la fuel (Fa.); a no on..., a lua la goana, a alunga cu ocara., cu strigate de huideo 1 [srb. ujd ol strigat cu care se alungit porcii]. HUIDUT, d InDuT (-nese, -tau) vb. tr. A da cu h u i d e o, a alunga cu strigate de omit : passitorti ulitelor 11 huldule )1ra eumplit (me.); an 'Behan galonat et mlnusat test fibril si ne hnidul fowl. HUIDUITURA (pt. -turf) sf. StrigAt de ocara. de huideo: s'aude venind din snsul stradel niste huidnituri SpIdUlIORPO (CAR.) [huidui]. OHUIDVMA (pl.-me) sf. 0 Femeie urns. *1 niatahaloash (R.-COD.) (rec.) 0 ED Om prost, noting. *HUTLA. sf. alab CArbune de pamint, mai usor decit antracitul, de coloare neagrti-lucioasit, care arde usor dind un fum gros si negru; tontine /,, carbon si multe materii volatile: e de orlgine vegetalit, ca si antracitul, dar nu e tot ase de vechiu ca acesta; se gaseste In unele terenurl secundare (carbonifere) din Anglia, Belgia sf Franta; e Intrebuintat in scoaterea gazuluf de luminai, la fabricarea coksulul, gudronului, etc. [fr. h o u ill e]. "HTJILIR adj. o Ce tontine hulia: Sara -4 *HUILIRA. (pl.-re) sf. 2 MinA de carbuni de painint HITIMA (ill. -me) sf. = EurDymA O: o?terse &ulnae in funclnl Warn (s.-coo.). HVIT sr HVET. 0 HVIU adj. Trans. (esc.) Prost, nataritu [ung. httlyel. HUIUITJ 1 = UMW 1 HITLA1(p1.-le) sf. 0 A DefILImare a celor sfinte, blasfem, pingarire: prin hulele el strigarile tale spar11 pe esti femeie nevinovata (NEGR.) Ocara, injurie: ca Inds el meritli hula si blastamul omeniril IALEca., I 0 Nume rku: et mulerile-1 facean tot mincer() buna, sa no le =argil hula (RET.) Olten. Ban. Om rail, netrebnic, care nu-s1 d& seama de ce face [vsl. hula]. 'HULA' (p1. -le) sf. a. Agitatiune a valurilor marii [fr. houl e]. 0 HITLCHT pr HULPI. HULT (-mese) vb. tr. 0 A A defitima cele sfinte, a rosti blasfema: vorbe de oral% Inipotriva divinitatii, a nenoroette, no Mull... n111 a esti In ceasul ; e pleat sit huleasea st SA source stinta =Ed on vorbe mite (VLAH.) A ocarl: Hindi* de elnd ne Inbim Vreme-1 sa ne si bulim (IK.-BRS.) [vsl. h 11 O Himukru sbst. Mold. (5EZ.) = GIILEAIII [rut. huljaty a face chef"). 0 HULIGAIE = ULIGAIE. HULIGAN sm. 0 GAligan, magadttu; om mere si spgtos 0 Haidamac. HULITOR 1. adj. verb. HULL. Care hule*te. 2. sm. Cel ce huleste Impotriva celor sfinte, blasfemator. 0 HVLIU ---- watt. O HULMAN, uuttan sm. Ban. 3? Uliu mare. o HULPAV = HILPAV:.sys Basle care-al presides o noua Polonie In tilrile noastre (VLAH.). HITLPE MPH: pentrn larnti, avea o raindra eatsveted o n ea de (), (Sao.). 0 HULPT (- pest), Hum= (-chose) vb. refl. Mold. 0 A buieci, a create prea repede, fara a lega bine, din pricina ploilor Indelungate (vorb. In spec. de grlu) A se scurge laptele din boabele de griu, din pricina negurilor (DAM.). 0 HULTAN Pe- VULTAN. HULTENIOALA, BULTENIOARA (pl. -le) si. * = VULTURICA [h tilt a n]. 1]. 0 HULTUAN = ALTQIU [ung. oltvany]. 0 HULTUT (-new) vb. tr. Mold. = ALTOI: Inseseril hultnitt Cu cite o sageata 1ntre omen (GIL). HIJLTUR = 171ThTuR. 0 HULITB sm. Mold. Bum,. PORVMB d : se Inaltasera in stol sate de (EIRL.); pe ua aria batrin doi salbatici ridean de j00111 ISIBIOP (SAD.) [rut h olub]. HULUBA, ULVBA (pl.-be) sf. = BLQBA: se vire Intro hnlube si astepta pia ce Jesse bolero) COAL); calul desprinsese din ulube si nn se mat vedea (GAR.). O HULUBARIE sf. Mold. Bucov. = PORIIMBAR 2: intran pe r1nd... pe subt poarta Inaltb, en fotsor gt en., In virt (GM-) [h u 1 u b]. 0 HULUBAS stn. Mold. Bucov. 1. dim. HOLVB: slat tinert 51 se ItItHISO Ca dot.- (VLAH.). OHULUBITA (1)1.-te) sf. Mold. Bucov. dim. Olt HULVB: alba 'n pane M1ndru-ml eintit pun dtighene (VOR.) 0 Z.-- PORIIMBITA C): asa-t ea mat user am patrunde Ia ensea ands zece hulubita? (GN.) 0 Onperc& comestibila, cu palaria carnoasit, galbenaportocalie; numitit si vinetica", vinetele" sau plinisoare" (Russula aurata). HULUDET or HuDIILVT. 0 HULUT (-twee) vb. tr. si refl. Tram Mold. A (se) darima, a (se) surpa: panel (eft Mutt ease asupra et (SLV ) ; last a an se hulueste cern! pe tine IPAMF.I [ung. hullanij. 590 HVMA- (T)1.-me) sf. 0 PArnInt argilos, de eoloare albastruie, Intrebuintat la tar& pentru lipit si spoit casele: se apnea de!acn din mute raiment (ISP.) ; am lost st en... no bob cu ochi, o bneatit de luau-!iowa (cao.); rindtmelele... s'an Insirat on toatele pe Is gnihurtle de (Lai-) 0 (r) F Spoialti (pe obraz), suliman: Aste tirgovete Ce se dal holma cu essoft) [big. h u m HLTMARTE sf. Lor, groapit de uncle se scoate h u m A: satencele... Intrebninteaza huma et) se scoate din humarti san gropi (raw.). 0 HUMBAR (p1.-are) sn. 0 /ten. Trans. (ciao.) (DENS.) Lada mare In care se pastreaz& grincle, malatul sau Mina pentru trebuintele casei [h amb a r]. 'HUMERUS sbst. P Osul bratului; e unul din oasele cele mai fungi ale corpului: se ImbucIt In scobitura omoplatului si se Intinde pin5. /a cot (pp- schelwr) [fr. < lat.]. 0 HUMO.A.IE sf. Mold. (SEE.) H u m & vinat A, In: trebuintata mai ales la spoitul vetrei si cuptorulut. *HUMOR sbst. Verva comica, dispozitie suiteteasch care face O. se dea convorbirii un caracter plin de haz [engl. hum o u r]. HUMOS adj. Plin de h u m A, format din huma, argilos. HUMUI ( -nest) vb. tr. A lipi sau a yam' cu h u m Ti: edlea lut si lip/ cuptiornl, 11 human' si-1 grill (am). *HUN sm. oar P. 1ST. HVNCSFUT Pr HVNSFUT. 0 HUNTE sf. Plante mare de lemn Intrebuintata la cramil pentru a turna vinul in hutoiu [big. hunija< tc. huni]. 0 HITNSFTJT, EVNTFUT, HVNCSFUT sin. Tr.-Carp. Mold. Om ticalos, netrebnic, javra [ung. h u n c- (f)ut< germ. Hundsfott]. SUP I interj = HOPI linliara (elluele) de coach 61 de pietoare. apoi cn dinsul hup 1 pe fereastra dolt aterl.t. HITPA 1 interj. =11QPAI IIT,IPA SI. to3s. = GVPA. HUPAI = HoPAT. HUPIT adj. (D 0 /ten. Lihnit de foame, pociltit, hamesit () Mold. 4, (mai atlesea huohit). Nedesvoltat bine, copt!white de vreme, pripit: s'an coat Wales, dar Is mat malt huohite (s),:es0.) HUH I interj. ImitA huruitul unui car sau unei trasurt. HITRA sor rira [fr. hourr al]. 0 HURC sbst. 0 /ten. Ban. '/ VInittoare, goanii dupe fiarele salbatece. 0 HURC4$ sm. Ban. y Vitiator [h u r c]. O HuRcuT (-uesc) vb. tr. Ban. 0 /ten. hae' A umbla dupa vinat [h u r c]. HURCUIALA. (pl. -tell) sf. 0 /ten. (Vrec) V VInitt oare [h urcu i]. to

26 HURDOIU (p/.-oale) an. Trans. (we.) 1; Put! - neiu [comp. FORDO]. 0 HURDOARE = IIRDOARB. HURDUCA, urducti ( -uo) 1. vb. tr. ci re fl. Mold. Tr.-Carp. 0 A se) sdrunc.ina, a (se) sgudui (verb. in spec. de un car, de o trasura): bolovanii... to hurducau to trasura de-ti sguduiau ereierii (GIRL.) ; nu ma hurducati asa, ca de-abia am mineat (ALECS.) ; se ages& De scannesul cal strimt din lata... untie salta, sarmanal, de 1 se hurducan raiiruntaile (GIN.); chid harabana se hurduce, orl trecea prin auk copili saltan de buourie (st.v.) 11 0 A hurui, a durai [comp. HIIRDIJI]. HURDUCA.TVRA (p1. -tart) sf. Mold. Tr.-Carp. C) Sdruncinatura, sguduitura: de hurducatura roatelor ineepean ail z1ngiineasoll 51 ea mace larinriile pan blidare tome.); de 1 -ohs prinde... am sa -1 satur de droved... sa-1 trag o s'o pomeneasa ( ALECS.) Huruitura; duduitura: la miezul noptii anal hurduoaturi de Anita (RET.); chid an auzit... hurducatura de la mai s'an speriat Matte tare (se., [hurduca]. O HURDUT (-nese, -u1u) vb. tr. Mold. Ban. Trans. A hurui, a zingani, a boy!, a ciocni vasele unul de altul: du-te acasa... 5i hurduie vasele, ca sa audit ea ca trebue apt (RET.) [Comp. HURDUC41] O HURDUITUR A (pl. -turi) sf. Mold. Ban. Trans. Huruitura; zinganit: sum anzt hurdnitnra, hop! lute sari... gi se duse dupft and la lintina (RET.); aeele hurdnitart 51 sunete ce fame butile pravalindu-se (CANT.) [h u r- d u i]. HURDVP interj. (COST.) = EILTZDI7P O HURDIJZAU sbst. Olten. Trans. (BUD.) cm.) (onc.) Funie lunge 5i groasa. HURDVZ-BURDVZ adv. C) Balabanindu-se gi lovindu-se ca un butoias, sau alt lucru similar, ce se transports attrnat de ceva: umf IA-I In ashlars si-1 ada aid (ALECS.) ; /, Din Tarigrad adns (Sub mita pus) (sea (GOR.), ghicitoare despre bostan" i despre cintar" [11 u r d u i; comp..s1 ceh hurd y- burdy]. 0 HURBZ sm. Mold. le = ciummaz:...sus In turn, ca can, Un batrin, pindind an shim, taina duke o sur- Kind (ALECS.). O HUREZ4 vb. intr. Olten. Ban. A chioti, a da chiote: Cu slibille sdringanind SI din Bur& hurezlnd (CAT.). *HURIE sj. 0 Femeie ce Turcul va avea ca sotie in paradisul lui Mahomet: pare proumblatu -s'a vre -odatd In aceastil gradinli una din scale oadine frumoase care devin hurii pe ceea lame P (ALEC%) Femeie de o frumusete rapitoare: huriile on ochi negri. en tata alba ca margaritarul Orientului (BOL.) [tc. h u r 1]. O HURLORT ow- URLQIU. 0 HURLU PP- URLU!... 0 HURLVP pasticia: lai atirna siragurne de hur- urinp =BMW, URMTJZ sbst. 0 Margaritar fals, de muz si margele la ;Eft (GIRL) ; A Mrmat-o pasul vremii ea pe-o boaba de hurmusuri p1.: hurmuz (vlan.) ; eran albe, gante en Dori vi hurmuzuri (SAD.) * Frumos arbust, originar din Canada, cu flori trandafirii, cu fructele ca niste boabe de cirese, albe ca zapada, ce persists uneori $i lama; numit si corale-albe" ( Sgmphoricarpus racemosus) (.1..A 2574) [to. Hurrau z, oral pe linga golful Persic, de unde s'au im- portat Intliu In Europa mar- Fig Hurmuz. garitarele de sticla]. QHUROAIE sf.. Olten. wise.) Ur(1)uiala. HURSVZ, IIRSOZ adj. Posomorit, posac, fmbufnat alums! era mos Nich1for... dar, de =lite es dliduse pests (limn], se Meuse cam hursuz taw.); parcii-s totdeanna vaduve, age-s de hursuze (GIRL.); Jar vine noaptea, noaptea ursuzd, plinit de spaima gi de vedenil (VLA1.1.1 [to. u g hursuz nenorocos, de rau augur "]. HURSUZLTC, URSITZLIC, LIRSITZLLTO (pl.-!curt, -nouri) sn. Piaza rea, Intimplare nenorocoasa: probabil pentru ca as versa nrsnzlionl, stet dumneata (CAR.) ; o cam sfeelisem v1 ma asteptam la eine stie ce ursuzincuri IISP.1 e [tc. ursuzluk]. 591 OEIVRTA, ovvialk sf. Mold. Bucov. 0 On hurts, an vurta, Cu toptanul, cu gramada, cu ghiotura: esprit ce m1-1 care, asa Cu 'nee P (cm); daolt vrei un galben pe tot, Il tan ou vurta (ALECS.) 0 La viva, fare a mai alege, toti laolalta: to omori pe toti la m, fie el Wired sau bogati (SB.) ; Dona pomeneste (la liturghle) Is hnrtt pe monahi 51 ieromonahi, pa stern', pe mitropolit1 41 pa sotiiie 51 copiii for (CRC.) [rut. n a h u r t, h u r- t o m]. HURUT', URIII, (-ueso, -n1u) 4. vb. intr. 0 A face un sgomot an roatele unui car sau unei trasuri pe caldarim, sau ca niste pietre ce se rostogolesc lovindu-se unele de allele. a durui: un pod nestirsit burnt sub mate ORG.) ; Trecean barbati, trecean tome!, Si urniau trasuri pe strada (COSS.); carbuni, platra, baloturi grele de marturi s'asvirl hnruind ye Ighiaburi de lemn (VLAH.) A hint! A gongoni (despre porumbei). 2. vb. refl. Ban. Trans. A se surpa, a se narui: la marainea regain' vazu o cast care era sit se hurule de veche (RET.). thurut2, dr1342 (-nese) vb. tr. Ban. Olten. A U r 1 U is in Manna... suenruzul se nrueste tauten a se da vitelor tube.). HURUIALAi, IIRITIALA' (pl.-fan) sf. Huruit. huruitura: male uliti strtmte... oare-ti impute urechile on urniala (Dom); se aide twin toata urniala can sunet de timbru (CAR.) [(h) u r u i']. 0 HURUIALA2, trruiegaa sf. = urluiala [h u- r u 12]. HTJRUIT,, unurri St)St., HIIRDITORA, ITRIJITORA (pl. -curt) sf. Sgomotul flout de rotile trasurilor pe caldarim, de ale vagoanelor pe sine, sau de pietrele ce se rostogolesc lovindu-se unele de altele: hurnitul roatelor... riisuna clan gi prelung ORG.) ; s's auzit urnitul gi filli8taltii mini tren (BR.-VN.) ; nu se mai auzea urnitul trasurilor pe bolovan11 nlitei (GIRL.); se and burntturf de roate (LUNG.); urnitnra gi galligia speriau IMAM eringurilor (DLVR.) [(h)u r U ii]. 0 HURUIT2, I:WW2 adj. p. Surpat, naruit, darimat. HURUITO4RE s/. = aialito4aa. HURUITURA sr RIIRIIIT1. HUS4R SM. X 0 Soldat de cavalerie ungur ( 2575 A : nedeprinsd, oastea luimihai-vocla Cu ace! tel 1763 miry e" 1786 sp Fig Husari. A. Husari unguri.b. Husari ru i. [8o7 de oaste...ii (m.-cost.); Badea 'nalt oa g'un ~, Lelea pint Is pieptar ((K. -BRS.) 0 Soldat de cavalerie In Franta, In vechea Rusie, etc., a carui uniforms sernana cu a husaruluiungur ( 2575B): un con) de basibuzuci... surprinsese nn regiment de (Rust) la Cetate (I.-OH.) [ung. huszar]. HUSARESC adj. x De husar (I): uniform& husareasod; Tina 'mine husiiregt1 $1 'mbriica ealugaresti (ALECS.P.1. HUSARVTE adv. X Ca husarii, In felul husarilor: Imbricat ou n&dragi strimti gi on chlvera (ALECS.) [h u s a r e s c]. HUSARTME Sf. X col. HUS3.R: niiplideste 'n sencrepe a Ma (NEGR.). 0 H1g7SA, HVSOS sm. Mold. Tr.-Carp. Oh Veche moneda de argint ungureasca de 20 de cruceri, a HUR- HUS

27 HUS-slant: nu face blitatal iota sink' beide... citi am dat en dinsnl Dina sown (cee.); intealtil 'gonna erau nnmai bani de argint: taleri 11 hugest ea laptele de frnmoei H UZpentrn (RET.) [ung. husza s]. 0 HVBCA st. Mold. Bucov. Calup de sare obtinut prin fierberea apei sarate de izvor sau din baltile stirate: e dating ca naiii... sk duck preetnlai... o skink, o de Me ft an lip de rachiu (MAR.) [rut. huska (soly)]. 0 HliS0 so. }MM. HUSMET = HIIZMZT. 0 sbst. col. c4 Se zice despre oile si berbecii, slab! sau ImbatrIniti, can se tale pink a nu vent tarns (PAC.) (R.-COD.). O HWTE sf. pl. Mold. Bucov. X Tarttele ce rtimtn In fundul putinei cu bors, chip& ce s'a Invechit: ca sit se Ingereasca mai do grabs, se pun Si Plltine din borsul eel veohin san pntin sleet dospit (V0114 [rut. h u I t a,drojdii"]. HITTIUL(I)T,IC interj = stiztaic: umflati-1 De sus, copii, si huatinllnol in Hanna (ALECS.) ; 1-am dat pe arendasul acestor mosil bustialuel cold, in spa Sucevei (GRIG.). OHU$TUPINA (p/.-1118) sf.. MIrtoaga., utupinti, otopina: de ce nu to -ai pitit bine, BA nu to gamma, ""1 (R.-COD.). 0 HUTUCHI eo- HIITUPP. 0 HUTUPALA sm. iron. Trans. Porecla data. unui om mtncticios, lacom, mtncau (SEZ.) [h u tup i]. 0 HUTUPP (-linen) vb. tr. Trans. (BUD.) (SEZ.) (CORY.) A mines cu taconite, a se Indopa, a Infuleca. 0 HUTUPT2 ( HIITUCHt (-name) vb. tr. Mold. A Imbrinci: In mil de spete m'a hutuchit (on. -N.); alma tapiln fate ill 0 hutnebi in man aft al olipi (FLOR.). OEUUTUTVIU adj. $i sm. Mold. NAuc, zapacit; smintit, intr'o ureche: ramasei Wait ea un (FLOR.). HUT (p1. -tart) sn. Leagiin, scrinclob mic [hut u]. 0 HUTA I sauotai interj. Exclamatia unui copii care se dtt In leagtin: Huta, hate on citrate Pin' la toles biltrinta ; IIta, ate, tot age, Mai vointes, nu to dal (ALem); a (se) da a (se) legana, a Oita un copilas: se koncert a el de venires mea, sloes tats, dindu-ne hats (cue.); n'al nett to ag vezi... pe cop iii -ti, dindu-se nta to salvaril tai P (DLVR.) [onom.]. ant 0 H UTAI ( ttiin) vb. tr. si refl. A (s) da hula; a (se) legana. HUT4N sm. Rutean din partea muntoasa a Galitiei orientate si din Bucovina [rut. hucul]. 0 HUTANEASCA sj. Mold. Bucov. Numele unui dans popular (m.) [H u t a n]. OHUTINA. (-in) vb. tr. si refl. Bucov. A (se) legtina; a (se) htt.tria: &mai se pane cineva pe scann 41 SO hut., stiraeste Mittel in cask (VOR.) [h u I. a]. 0 HUTUPT (-now) vb. refl. A se opinti din rasputeri ca sa ridice ceva greu (R.-COD.). HUTTYT sbst. Trans. (VIn.) Leagan [h u t]. 0 HUTUT4 (-nt) vb. tr. $i refl. Trans. A (se) legana, a salta pe picioare (un copilas): mama... Duindu-1 en piolorutele pe okpnta picioarelor sae... Income a-1 in BUS SI ' (MAR.) [h U t u t]. O HUZDVP I interj. Trans. Imitk sgomotul co.- derli sau azvirliril unui corp, al skriturli new teptate dintr'un loc, etc.: 11 prinse de an Pieter Si altul de alt piaor, el on el in /andel fintinti (RET.) ; adecil a din taina, o Dangle on bail teen O HUZDUPA (-don) vb. tr. Trans. A highly lacom, a se Indopa, a Infuleca: fate, Hind mat lacoml... Indatil huzdopa amindonil merele (RET.); aka hue-- donna de glndesti ea. fug Tamil dupil el (m.) [huzdupl]. t HUZMET (p/.-etnr1) m. 0 I # Venit principal al tarii pe care-i acapara Domnul si-1 vindea la mezat: oteupnrile mu...uite Se vindean la mezat de Marele-Vistier (I.-OH.); toate uite se cumparan de boierl (e.-rad.) t Functiune, slujbli (In genere bine retribuitti sau care aducea venituri grase): ia-i..a din mina si vet vedea cum va vent tam intreaga on lelbi impotriva lei MO. t HUZMET4R sm. Functionar, slujbas: goana es dedean 11or vitregi (DLVR.) [h u z m e t]. O HUZUR sbst. Mold. Bucov. Traiu comod, vista tihnitk, plink de multamire, In pace $i belsug: lttri (VLAH.); mhos scoalft in care a hnzurit anti's tall men ca invalitor (01110.) traiam cum trktam, greu, dar In oars- care et (Aixes.); trate aonma Negoitti In, oe on gindul nu gindise (CAR.); traiamln mosnegii, dar nu risipeau (OEM.) [I.e.]. 0 HUZURI (-arose) vb. intr. Mold. Bucov. A tett In h u z u r, a duce o viati comoda, In pace si belsug: bate se indemna on dinanl, nitase scum de nrit gt huznrea de bine iero.) ; sateie huznrese pe mlndrele-i des- DIN ANTOLOOHION (01MPULUDIG 1643) 592

28 es Sec. XV Sec XVII Sec XVI Sec. XVIII I I Sec XVI Sec. MA Sec. XVII IROZI. Sec. clx I' sm. A noua liter& a alfabetului; a treia din seria vocalelor. # P conj. $i [vs1.]. 131 interj. OF Exclamatie de bucurie: i t ce blue -mi Pare! Exclamatie de mirare, de durere, etc.: HI! It Aleodor drag8, der& Brea Pa Imil mai ni I use.) OO = am zis Doamne ajutill gi il miedi la drum, baiete I (Ise.). 14 pron. pers. dativul sg. m. $i I $i acuzativul pl. m. de la EL [lat. i 11 i]. P vb. Forma enclitica pentru e, este: nu-i bun; o- mu-i muritor. IA!' inlerj. 0 Exprima (dinaintea unui imperativ) un lndemn sau o Imbarbatare: laell-1 si tu, mii nevasts, lasil-i I (CRO.) ; v uiti-te, neionliti, oe mi s'a Intimplat (SSP.); is nu to mai lua dupi tleacuri l O Insoteste un gest, spre a atrage privirea sau luarea aminte a celui ce asculta: era numai antics de mare C) F Dinaintea unei afirmari sau unui raspuns, spre a arata ca ceeace se spune sau se face nu prezinta vre-un interes, e lipsit de on -ce importanta: De wide fl gsslei, preetessap la, in eosin on Insole use.) [Mg.]. * 41.2 conj. A....., ors...: sa Rama rsspuns cum a ce pace, = nepaoe (NEGR.) [srb. tc. j a... j a]. 143 imper. sg. at verbului A LUG. *1.4C sm. 7.k Animal mamifer, de marimea unui bivol, cu corpul acoperit de peri lungi, llnosi $i cu o coada ca a calului; trtleste In. cete In Tartaria sl pe!naltimile din platoul Tibetu- Fig lac. Tui (Poephagus grunniens) (DJ 2576) [fr. y a t IACA (pl. -Cale) sf. (r) Guler de haina femeiasca, paler in a [tc.]. IACA', IACA interj. 0 Vezil uite I hail! iaci-1; tacit* ajunel; Da undo to duel., Iaca, nude oiu vedea on alai (IsP.) 11 0 Isc'aea, numai asa: an dear& de minioasi..., ci Mew BA vadi cum voinciii (no.) 0 Numai (no), deodata, fare veste: mergtnd mai departs, numai lace ce di de un ouptor (CRO.). 0 IACA' sf. Mold. BUDia: Tines e prey Unit& Ina... l'apo1 nu vresu s'ajuns~ de pe-acu (ALECS.). IACATA inter). 0 Tata, lath: = wawa mold in imp, 131 enocul mien sus se radial (PAL.); en asa am bstut Bahia, al laa1a-o CUM So Otla (CRO.); o 8A-1dau oopllei darul si L.A. Candrea. Diclionar enciclopedic ilustrat. coati hsrszi!ruminate!lintel earei-o slices (CAR.) Numai ce ea (ne), deodata, fare veste: 01 name' CO ca lent Ineepa a aov5i (SP.) ; ai numai og vine mistrotni spa [iacil+iata]. *IACINT, # IACHINT sm. o Nume pe care-1 poarta diferite varietati de rubin, de cuart $i de topaz : lachint... iaste can mohorlt el se tali Is migoom laturilor 13c.hitlei (PRV.-MB.) [fr. hya c in th e, gr. iscixtv6og]. IAD (p1.-auri) sn. 0 crit Locasul Intunecos, situat In fundul pamintului, unde, dupa conceptia reli- Si pacatosii sufiir, dupli moarte, chinuri nesfirsite, intern: on cline cu doui repine Welt din intunecimea...mini ose.) ; F t taiva ~slut, cotoroantli blitrintt $i rautacioasa, despre care crede poporul ca are legaturi cu necuratul, talpoiu, calul dracului, talpasita dracului: o parte din bsbetu satulni... s'an preschimbat in babe talpa vnlui care, pants pseatele tor, vorarde In toonl nesting al 1adului (JIP.) Platra nitrat de argint: sa presori steel& pisati ei amesteoats on prat de piatra vnlnl (ALEC%) [VS1. a d 0]. IADA (pl. lode) sf. 7.Z Femela iedului: node a Aril capra, mai preens Bare iada (PANN) LADE (p1. -ee) sn. 0 Os crlicanat din capul pieptului la gaini (J 2577) C) Prinsoare Intre doua persoane ce se face cu acest os, dintre care aceea pierde ramasagul care, la primirea unui obiect din mina celeilalte, uitii Fig Iade. sa rosteascii vorba iade$" [tc. jades mi-aduc aminte"]. 0 I4GAR sm. Ban. V Vinator [germ. Jager]. 014GOD Ban. 0 /ten.,!agm Olten. sm. Dud: col la umbra unui durmea nn om Ou Burs ciscati (NOV.). *IAGUAR SM. 7.Z Mare animal carnivor din America, lung de 1,45 m. $i Inalt de 80 cm., cu parul scurt, moale $i des, de coloare roscata cu numeroase pete negre (Fells onca) (w 2578) Fig Iaguar. [fr. jaguar]. IAFINTE sf. X Mincare de zarzavat cu bucatl de came sau peste: de!fuels; = de govita [tc. j a h n i]

29 IAH-.i4HT...- YAHT. (pl. -te sl. Mold. Bucov. Vac IAR Ingra$ata I4L"ITA ve pentru taiere: Incepe Flilminzilli a citrilbani de -odatd In Burn... cite -o Intreasa ;cm; ; tatnul zmeului este... doultsprezece ialovite tripte (se.) [Si. jalovi- C a]. LAMA sl. F Jaf, prada; a da sau a lace lama: a se napusti (spre a Inhata, spre a pada, etc.): clti-va lineal dau lama prin tete (DLVR.) ; ca un prost te-am lint si dai lama In averea mea (ALECS.); Mourd o lama, o harapara nemalpomenita (ON.) [to.]. #1.A.MAC sm. Ajutor: o lavitn... pe care gedeau logotetil si ii trebuinclosi pentru scrierea poruncilor (Fl_.) [to.]. I.A1VIA DUO I.Eizab sm. Cl) V Picior in versul grec sau latin compus dintr'o silaba scurta urmata de una lunga, ( ) : 'ambit suitori, trohell, saltaretele dactile (EMIN.) o p1. Poezie satiric& foarte intepatoare [fr. < gr.. IAMBIC adj. VI Compus din iambi: vers..., [fr.. t IAMURLT,JC (p/.-oe) sn. TAlanta de ploaie [tc.. IAN interj. Exprima (dinaintea unui imperativ, un Indemn sau o Imbarbatare, ia:..., tact, mlii female, cd biserica-i In Mime omulni (CRO.) ; to iota, Ian vind, chianiti olnele eels! (suf.) [i a 1]. 0 IANCAR (131.-re), MiNCAL (p1.-te) sn. Ban. (j) Un fel de veston sau Pieta. cu mineci [germ. Jack e]. IANICR = IENICZR. IANUANIE) sm. D Intlia luna a anului [gr.]. IAPA (p1. tape) st. 0 7.Z Femela calului; 0 : a bate seam, as priceapd lava, a se adresa cu mustrari, cu povete, cu observatiuni altei persoane decit ace - ieia pe care o privesc spusele noastre, spre a o face pe aceasta sa. priceapa ce voim sau ce trebue a %c.; 0 : a umbla dupd cineva ca =haul dnoii lank a-1 urma pas cu pas, a se Linea mereu dup6. el; 0 : di-ti, Poo, pintenii si bate tape staruim on alcliele, se zice cind, pe linga aitul a ne cedeze un lucru de care el Insusi are mare nevoie; 0 : cauta Nan tape si el citlare pe ea, se zice cind vedem pe cineva cautind un lucru pe care-1 tine In mina sau 11 are la dinsul; F: ell te dud uncle a dug mutul laps (si Tiganul chianti]) I a pleci, sa nu te mai intorci, s& nu te mai vad Maintea ochilor ; pp- FATAT 0 15;--r" 0 parte a jugului ferestreului de munte, numita $i m!tea" sau thijala." ir o Ciocirlie, tenchiu de legat pluta de mal 0 p/. Talpigi (la razboiul de tesut): apasd prea tare asupra lepelor gl... tin on toata puterea (SLV.) Trans. (PAC.) Niste capriori intrebuintati la seaunul podului casei [lat. e q u a]. IAPRAC sin. 41. Somn mie. IAR, IARA 1. adv.) Din nou, Inca data.: esti pitmint el lard DitmInt vet II (PAL.) ; a dons zl... tar Ina mama unwise din ociardn II tar ne inapaia (CRO.); far ai venit P 2 De asemenea, la fel, $i el : mosneagul aveao laid s I baba, far o tata (CRO.). 2. conj. Intrebuintat6.1a inceputul unei propozitiuni, spre a arata o deosebire sau o Impotrivire, (Insa, pe cind, pe clte vreme, etc.) : placard en totii, ~ en rdmdsei wadi; unit n'au ce mince, tar altii, aruned bank pe tereastra. 1.4RAI adv. Iar, din nou, Inca odata: duchy. du-se.. la vinat..., se Domani vo dinaintea acelui palat ow.; [i a r $ i]. IARBA (pl. lerburi, OP ierbi) Si. i. Ori-ce planta anual& sau cu tulpina anuala care nu devine niciodata lemnoasa, ci ramble rnoale $i frageda.:... verde; a eta culcat De...; ca trunza gi ca iarba Per FRVNZA; din pamint, din..., verde, a) de on -unde se va gasi, fie cit de departe sau cit de greu de g6.sit: din pimint, din verde, ad te duct sd -mi aduci herghelia use.) j b) deodata, far& veste, far& a Sc tie um $i de unde: Indatd eland, ca din pamint, din.. verde, un smochin mare ()SP.) ; ow de lea; buruiana de leac, plant& medicinal& ; a ottuta ca iarba de leap, a cauta un lucru, greu de gasit, cu staruinta, ca $i cum nu ne putem lipsi de el; 0: asteeptd, murgule, sit past!~ verde, se zice cuiva care e tot aminat cu vorbe, cu fagadueli care nu se vor Implini niciodata o Insotit de un adj. sau de un sbst., designeaza un mare numb' de nume de plante:.,-alba, planta ierboasa, cu frunzele vargate cu linii verzi $i albe-trandafirii sau galbui; cultivate adesea ca plant& ornamental.; numita $i ierbaluta" sau panglicuta." (Phalaris arundinacea) (ij 2579); ~-ALBASTRA, planta ierboasa, cu tulpina $i cu frunzele virtoase, cu flori mai adesea violacee (Molinia coerulea) ( 2580); -A- MARA = GRANAV; LARBA-ASINGLUI = LIIMINITA ; =-0znaa = TAPO8ICA'; - BALOASA = TATA- NEASA; IARBA-BALTII=pArcis ; Fig Fig Ierba-alba. Iarba-albastrn. Fig Iarbn-barboasn. IARBA-BARRoAsA, planta ierboasa, cu florile verzi sau rosii-cafenii, dispuse ca un manunchiu de spice; numita costrei", iarba-ghimpoas6." sau mohor (negru)" (Panicum crus galli) ( 2581); IARBA-BROA$TELOR, mica, planta erbacee acuatica, cu flori albe $i frunze cordiforme, ce plutesc deasupra apei; numita limbabroastei" sau muscatul-broastelor" (Hydrocharis morsus ranae) ( 2583) ; itataa- BVBEI PAPA - 14U; IARBA- CAILOR = FLO- Fig (Jarba-cimpului. Fig Iarba.broastelor. Fig larba-de-mare COMA; IARBA-CANARASIILIII sr VANARAS;-14RBA- CRRBELOR PIEPTANARITA; IARBA-CIV1WEIE sor- GIB- MAREA; IARBA-CITJTEI' ger CIVTA; LAFtBA-GIV- TEI2 = IIRECEMLNITA; IARBA-CTINELIII ey- CURE; IARBA-CIMPULIII, plant& ierboasa cu florile verzi-alburii sau violacee, Fig larbn-de-urechi. '41,14 Fig Fig Iarba-grass. Iarba-deasn. asezate In spice; numita $i iarba-vintului" sau paiu$" (Agostis alba) E 2582); IARBA-0000VII- Lb/ = COCOnLi on COCOUL 0; IARBA-CGDRII- LUZ = MATRAGVNA; TIMM = FECIORICA; 594 t64 0 IARBA-DATIIL1II-$I-A-RAP- IAR.BA-DE-BOALE, IARBA-DE-

30 TORTE-BOALELE = USTUROITA; IARBA-DE-COSITQR = BARBA-ORM:MITI; IARBA-DE-01.TROA = FIIMARI- TA ; IARBA-DE-DURQRI = COADA-COCOULIII; 7.A.RBA-DE-FRIGITRI= TRAISTA-CIOBANTILIII;IARBA- DE-LINGOARE(LIINGOARE)3.- LINGO/WE ; IARBA-DE- LIINGOARE' = IISTUROITA; LWBA-DE-LIINGOAREa= GALBAJOARA; IARBA-DE-MARE, plant& ierboasa acuatica cu tulpina plutitoare si cu frunzele In for- dispuse In capitule marl si frumoase la vlrful tul- IARpinei; e Intrebuintata de popor contra tusei $i altor boale, iar femeile Isi spala parul cu radticina ei IAR fiarta. in apa, ca sa creasca lung; numita $i O- man" ( 2588); IARBA-mITEr = carvaifica; rtircalt-mmosrro&re = vitelar ; IARBA-MLA$TI- NII = RIIGINA I ; IARBAratwx, plant& ierboasa, `'v a1 cu Fig Fig Fig. 259o. larba-mare. Iarba- neagrs. Iarba-moale. ma de panglici; creste sub apa pe fundul mai* cu frunzele uscate ale acestei plante se umplu perne saltele (Zostera marina) (2] 2584) ;LetRBA- DE-NVOI = ROSTOPASCA ; IARBA-DE-SGAIBA =SGRA- BIINTICA ; IARBA-DE-SOALDINA Pr; $0ALDINA; LWBA-DE-STRANUTAT = ROTOTELE-ALBE; TAMA- DE-IIRECHI, plant& ierboasti cu frunzele carnoase, late si lungarete sau ovale, cu flori galbene-verzui ; numita $i iarba urechii", iarba grasa" oloisa" sau verzisoara" ( Sedum maximum) (n) 2585); IARBA-DE-VATAMATORA = VATAMATOARE; itatba-deasa, plant& ierboasa cu tulpini, subtiri, delicate, cu flori verzui, dispuse cite 2--5 in mici spice (Poa nemoratis) Ls) 2587); IARBA- DEGETELOR = CINCI-DEGETE; IARBA-DRAGOSTEI= LIMBA-COCULIII; IARBA-DROMIIRILOR = FmQyzA- DE-PQTCA; I/MBA-DOLCE' = LEM-DOLCE; IARBA-DOLCE2 = ROURICA; IARBA-ENGLEZEASCA ZIEANIEl; LeaBA-FECIOAREI sau L8RBA-FE- CIQRILOR = PECIORICA; IAR/3A-FLORELOR Sau FIERULUI or FIER ; IARBA-FETEI pm- IARBA-MOALE; IARBA-FLOCOASA = CATO8NICA Ai TALPA-MTEII; IARBA-GAII pr. GATE; IARBA-GBIMPOASA IARBA-BARBOASA 1 OHIMPARITA; -GRAt3A', mica planta erbacee grasa cu tulpina ramificata Intinsa pe pamint, cu frunzele carnoase $i lucitoare, cu flori galbene ; numita $i grasita" sau porcina"; vlastarele tinere ale acestei plante se manincti ca salata (Portulaca oteracea) (2_12586); = 4.-DE-IIRE- CH- I; w -OARS, LIRE- Fig Iarba-osului. =[If. Fig eat 2. Iarba neagrs. CHOLNITA; IARBA-IEPURELUI = TREMIIRATOARE; -LAPTOASA = AMAREALA; IARBA-LIII-DIIM- NEZEII = LEMNUL- DQMNULUI; Lea:WA-IWO-WI = IARBA-CIOTEIl; -MARE, frumoasa plant& ierboasa., cu tulpina dreapta, virtoasa $i paroasa, ramificata In partea superioara; face flori galbene 595 Fig Iarba-puturoasa. Fig Iarba-ro i e. tulpina In patru muchi, cu frunze lungi si ascutite, aspre pe margini, cu flori albe, asezate la virful tulpinii; numita si iarba-fetei" ( Stellaria holostea) ra 2590); cu frunze mici, cu flori]trandafirii, mai Fig Iarba-ro,ie., IARBA-NEAGRA', mic arbust, ),p Fig Fig Iarbalarpelui. larba-sclioasa. rar albe (Callun a vulgaris) ( 2589);-14RBA-NEA- 0rtA2, planta ierboasa, cu tulpina In patru muchi, ca si petiolul frunzelor, cu flori brune-purpurii pe din afara, galbene-verzui pe dinauntru ( Scrophularia umbrosa) ( 2592); ralt- BA-NEAGRA, = BUSUIQC- SALBATIC; IARBA-NEAGRA4 = BIIBERIC; IARBA-NEBONILOR SPINE' ;Lem- BA-QSIILIII3, mic arbust, cu flori galbene, ce creste pe coline $i pe pasunile uscate din munti; numit si ferestrau", malaniu ", ruje" sau ruja - soarelui" (Helianthemum Fig Fig Iarba -Sf. Joan. Iarba-surzilor. chamaecistus)(. 2591); IARBA-QSITLIIII= MALAOAIE; IARBA-OVASIIINI =OBSIGA; IARBA-PARULTII = PERISQR1; IARBA- PQRCULIII = BRTNCA; IAR.BA- PORICELUI1 sau PORICILOR = -RQ$EE'; arba-poriceliii2 = PURICARITA; -PIITUROASA, plant& ierboasa, cu flori albe, dispuse In umbele; numita $i buruiana pucioasa" sau pucioagna." ( Bi fora radians) (E 2593); IARBA-RAIIILIII = VETRICE'; IARBA- RINDDNELEI = ROSTOPASCA; LWBA-RANEI = VA- TArdAToARE; -ROWEL, plant& ierboasa, cu tulpina rosiatica, cu frunzele dintate si flori gal-

31 IAR-bene; numita $i clrligioara" ( Bidens cernuus) ( 2594) ; --ROSIE2 DErtitTA;.-ROSIEs = IAS TRVSTIE-DE-OPIPURI;.-RQ$1E4 RACULZT; -RO$1:E6 = DUSTELE- DRAM:MITI ;.-Rt).51E6 PUNGULITA; -- RQSIE7, plants ierboas6., cu flori albe trandafirii sau ro$ii purpurii, dispuse In spice cilindrice (Polygonum persicaria) (.*J 2595); - Banal% BRINCA $i sa- RENA ; LNRBA - $1ARPELDV, plants, cu frunzele acoperite cu peri aspri, cu flori albastre, rar rosii sau albe, cautate de albine; se credea odinioargi ca e bunt contra muscaturii $erpilor; numita si ochiul-mitei" (Echium vulgare) ( 2596) ; ianna-mnpenur = istama-pamaul ; IARBA-SARPELLTI3, plants cu tulpina de jur imprejur paroasa, cu flori albastre sau rosietice; e Intrebuintata de popor ca leac contra nau$cliturii $erpilor, numitgt $i sopirlita" sau ventrilicgt" (Veronica latifolia);.--scaxotaa, mica plantil ierboas6., cu tulpini numeroase Intinse pe plimint, cu flori verzui sau violete, asezate cite douil. In spice mici in vlrful tupinei ( Tragus racemosus) [j 2597) ; - srprra = LVXNUL-MAICII-D9P1- NUM ;LgtBA-SFINTULUI-HRIS- TOF9R ORB4LT; IARBA- SPINTIILUI-IOANI, plantgt, originar6. din sudul Germaniei, cu flori albastre, $i cu un miros foarte tare; numita $i $erlai" (Salvia sclarea) (2] 2598); = RASOOAGE ; larba-eig4111e1 = SGRABUNTICA; 1ARBA-STVPULUI = ROINITA1; 113RBA-SURPATV1111 = FECIORiCA; IARBA-KTRZILOR, plants ierboasa, cu flori albe gslbui (Sari /raga aizoon) (Fj 2599); lartna-taietnitrt = VINDECEA; 14RBA-TILHa- RULITI = ORBA.LT; IARBA -TTINULUI = URECEML- NITA ; 1AREA-VNTULITI = VERIGVL; 1.0.R.13A-US- TUROMA, plantgi ierboasa, cu tulpina cenu$ie $i acoperita de peri, cu frunzele dintate $i cu flori rosii-purpurii ce miros usor a usturoiu; numita $i usturoi-de-lac" ( Teucrium scordium) (E], 2600); IARZA plants ierboask cu flori violacee sau verzui, dispuse In spice mici (Agrostis spica venti) ( 2601); IARBA-VINTIIma = 6ATIgencA, 14RBA-CIM- PULUI 51 OSSIGA; 14123A-VATAidA- TVRII = GHIMPAR1TA; MELBA-VIM- Fig Fig. a6ca. Fig Iarbit-usturoasd. Iarba-vintului. Iarba-vulturului. plants cu tulpina dreapta $1 virtoasa, cu flori galbene, dispuse In capitule numeroase reunite la vfrful tulpinef (Hieracium umbellatum) (0 2602) 0 or' - de puled, praf de pus& '11 0 pucloass, sulf, pucioasa: tocmind lute mica mettntea linoloasi (CANT.) 0 Iarba sound, antimoniu sulfurat [lat. h 6 r b a]. JARMO. (p1.-male) a/. x Somn de marime mij locie. *IARD (p/.-tarzi) sm. Masura de lungime Intrebuintata In Anglia, ega16. cu 0,914 m. [engl. y a r d]. IARMAROC (pl. -oace) sn. Mo/d. Bucov. Bilciu ( 2603): toamna, mat ales, pe vremee..,tiltzu de la Rfurent (vuut); intr'un Mg mare, untie se Omni vestit, odatti la Fig Iarmaroc. awe an' /CAR.); a aims la spartul ooulul, la spartul tirgului, prea tirziu, cind totul s'a sf Nit [rut. jarmarok < germ. Jahrmarkt]. 0 IARMVRCA (p1. -ct) sf. Mo/d. Bucov. A Tichia pe care o poarta Evreii habotnici: pe createt avea un tee rule, asemenea iarmurcel jidove4ti (MN.) ; apol l81 lua Ca de De capul situ rae (oma.) [rut. jarmivka]. IARNA (p1. ierni) sf. Q Anotimpul rece, Intre toamno. $i primavara, care Incepe la 21 Decembre $i tine ping). la 21 Mart; (: omul ouminte tat cum- Pdrd vara sante st tarns car ; 04: tarns n'o maninca lupil, iarna, cu convoiul ei de ger $i zitpezi, Intirzie c/teodata, dar vine neaparat; trirturoasit ; aged; ploloasti; tires; In WW1 iernii; la iarna viitoare; a petrece lama la tart; vacua de, salt mare, mai ales Intr'un hotel, Impodobita cu Plante, $i cu geamuri mart cart dau Intr'o gradina [lat. h i b 6 r nu m]. o IARTAGAN i IATAGAN. 0 IASACCIU sm. X Soldat turc dat pentru paza unei persoane, cavaz : Tataramnia, care trecea ou lasacciul until a.-Ell [tc. jasak 6y]. IASCA sf. Materie spongioasa. foarte upara, care is imediat foe dintr'o sclntete; se prepara dintr'un burete ce create pe fagii batrini, pe mesteacgtni, pe meri, pe,pruni $1 pe salcii, numit babita" sau burete de iasca" (ni 2604): aualard da too ou o bucaticit de 596 i fl-1 aprinsa (ono.); se usoase oa imma mom); se zice despre o mincare uscata, fart gust: ea ma twit ou un Fig bulair de tasoa ce -mi Ad in git (ALEC8.) [lat. Iascd. 6 s c a]. t TASTC sbst. g Joc de noroc cu o moneta arun- Gatti In sus $i In care cl$tig6. cel ce a nimerit partea (fata sau dosul) cu care va cadea la p AmInt ; jocu I dea ri$ca unit luau nuol, anti si tura M.) [to. j az y]. II.LS1VIA = 4zmA. IASOMIE sf. * Mic arbust acatlitor, originar din India $i cultivat la not pentru florile-i albe, frumoase $i foarte mirositoare; din lemnul ei se fac, In Turcia $i In Egipt, ciubuce pentru lulele (Jasminum of 1 icinale) (1_E 2605): iasomil... incadran lerestrele si nes de la soma, de Daman mate tablonri ().-0H.); ales on bolt' de verdeata uluctle Imbricate on

32 (EIR,VN.); so o muitime de oinbuce de antep ei de um..) [ngr.].. IASP, # IASPIS Varietate de cuart compact, dur, opac, colorat In galben, rosu, etc. de diferite substante straine si mai ales de oxizi metalici [gr.]. IAVM.41.0 sbst. VIdul cu care Turcoaicele Isl acopar fata: Prin vnl tote! tale Am viola nn too oereso (BOLA [t.c.] IATA interj.0 Iaca: lata-1; iata-ne aiunoi; tats, *cast om de omenie m'a scapat azi din too (RET.) ITC) Numai ce, deodata., fark veste: numai ea aa so intoarce on un merioor rumelor oi aurit (Iw.) [SI. e t 0]. IAT4C, Mold. (I)E- T. c (p1.-oe) sn.0 daie de culcare: soplogo Inca domallele In latao (VLAK) ; nos se desohise de la un ietao din fund (D.- ZAMF.) ; din etacu) Dostelnicesei se Fig Iasomie. desehise o galerie (NEGR.) [tc. j a t a k]. IATAGAN, Mold. IARTAGAN (pl. -ape) sn. alw Sabie Incovoiata, cu don& taisuri, purtata de Turci la brlu ( ): tin sileat, In care eran infinte doud trot pistoam Fig si nn Iatagan (18P.) ; mi-am pus pistoalele Oi Iatagan. lartaganul la brlu (ALECE.) ; In Darete lmi Maui o panoplie... undo aninal tin Iatagan vechin IGN.1 [to. j a t a g a n]. IAU ind. prez. de la A LU3. IAURGIU sm. 'V Cel ce face sau vinde iaurt (Eli 2608) [tc. j our t g 0]. IAURT sbst. Lapte Inchegat 5i acrit cu frunze de stejar; 9: nine s'a!riot ou ciorba, sunk el In - ft= PRIGE [tc. jogurt]. IAVA,S adv. Incet, binisor [tc.]. IAVA4 (p1.-sale) sj. Cle te de bucat nasul tailor, clad. se potcovesc ( 2607) [tc. j av a a a]. IAZ (p/.-suni) sn. C) tg Canal abatut din cursul unui riu, spre a duce apa la o moara sau tea: Fig Iava a. 117 Fig. 26o8. Iaurgiu. 1a o fabric/3.: girls range liniatita, ca o pima, prin ul hialt (LUNG.) Mold. Balta., helesteu 0 Mold. Trans. Zagaz, stavilar, iezatura: multi an dat de pre A. In heleeten 0.4.-oosr.) [Si. j a z t]. IAZAR sr mar. IAZMAI (p1. keine) sf. O a Stafie, nkluck, yedenie (de noapte), spectra, fantornli; duh necurat: SO titan ca piste iezme de noapte el co nigte strati (Isr.); e: iazma nelncrederil o urmarea pretutindeni (ODOR.) O Femeie foarte slabs, numai piele si oase: so opri dinaintea acelei tame oe semana mai mull on un merman de oase (Coos.); mama Stanca... aq adevarat o e. Wang+ (OLVR.) I C:) Monstru: o Busese soot, oe sa vie o vo de mare et s'o nines (ISP.). O 1.4Z1VLA.1 = AGMAZMA. IBIDEIVI adv. Tot acolo, In acelasi loc [lat.]. *IBIS sm. $ t Pasare din ordinul picioroangelor, cu Fig. 260g. Ibis. ciocul lung; locueste In tinuturile calde din Asia, 597 Africa si America; era veneratk de vechii E- gipteni (Ibis religiosa) (, ) [fr-]- IBMCA ssr EBPICA. o = IBOVNIC... 0 PEIOSTE sf. Maram. (PAP.) Dragoste [iimoste]. IBOVNIC sm., movrtica (p1.-ce)sf lubit (a), dragut(a., amorez (amoreaza): mnierea Meuse preg9tirile co aratat, osteptind sit-i vie ibovnioul eset [VS1. 1 j u - b ovinik O]. IBRIC (p1.-ice) sn. 0 C) Vas de metal, cu gltul lung si recurbat, In care se preparli cafeaua turceasca.(f j261.0)1j 0 Vas de metal, de tuciu, etc., In care se pune apti pentru Fig (brie. spalat pe mlini, etc.: un lighian de jut en pentru spalat (coo.) [1,C.]. IBRICEL (p1. -cola) sn. 0 dim. num. # IBRICTAR sm. Slujbas al Curtii sub Fanarioli, care prezenta Domnului ibricul de spalat pe mlini [tc.]. IBRID pm- HIBR1D. IBRI*1M, Mold. IBRISpi sbst. p Matase rasucita, pentru cusut sau brodat: I-an darnit... one trot pungi de ibrlelm ou die o mie de Balboni (CAR.), : a merge d't a merge struna. 0 Bobirnac, aluziune fink si muscatoare: ne ei trage tin ibrioin pe la nas despre tato Donal (Coo.) [tc. ibriiim). IBRIIMGIU sm. IV Negustor de ibrisim: 'Area ca dispretneste... I:alpaca] de blana al Armeanului (nl.) [tc. ibri img1]. 0 IC (p/. tour!) sn. 0 Trans. Ban. (Nov.) (PAC.) Pank de despicat lemne ( CD inta de lemn in piatra miscatoare a morii sau risnitei [ung.]. Fig Ic. ICEA = =EA. g ICHILIC SM. Masura de capacitate de 50 de dramuri: dap olte nn la tot!!rein (FIt.) [tc.]. TCHIU (p1. -turf) sn. b Arsic sfredelit, In gaurile canna s'a turnat plumb, 5i cu care se arunca din departare In celelalte arsice, Mold. tap" : dacd tars odata. on ichlut In armean..., nu mai lase osolor pentru cotton! bitieti 0 ik i doi"]. ICHT... = IHT... ICI adv. = MCI; -OH.) [tc. j e k una" sau oolo, Intr'o parte... Intr'alta: o cask coo o cask tot una cite una (slv.); rar se mat pomenea, De,, pe ooles, de otte un Cantemlr (1,-(N-1.);, 01) nolo, = (el colea, salt pa, pe colas, C010 ;I C010, din 100 In lot; din and In chid: canto albe... rasar = 0010 pretirate De tapeane IVLAH.). ;CI-AGO. SM. 0 Ofiter al palatului (la Turd) (r 2612) C) t Slujitor la curtea clomneasca (la Romani) [tc. ie-agas y]. j ICIO (G LAN sn. $ Copil de cask, paj (la Sultani si la Domnii romani) : Be Dorn!... spre Ungar's-. duolnd on (Uncut dervish, tome!, Icioglani, annual (aka); Fig ediclili et iciolanti stan Inmarmuriti dl- Iciaga. naintea list 1NEGR.) [tc. i b- o giany]. ICLE*N... = viclean... o 'GNI (-neso) vb. intr. Mold. 0 A geme Innabusit: platoon.- Ionian ci-gi maeaan buzele de frig ei p0caz (CRO.) A face sfortari spre a vlirsa (din stomac): ran= pitclturii tons de vr'o trot ori gi dote strati dintr'lnsa pe Busoioc 0E0'3 El iknaha<ikamasughit". IC04.NA(p/.-ne)si. 0 t Chip asemitnator 0 GP trt Chip de stint, pictura Infatisind imagines unui sfint, chipul Maid' Domnului, etc. US 2613): Cu chin groaznio de minis, ea prlvi I- Fig Icoana. edaint 'n lata (c-ah.) ; ti tdcatoare de militia; irtunoesik Ca IAS- ICO

33 I CO - o foarte frumoask; tie -care eautil sit aiba.0 la care sa se inchine (ZNN.) ; (T, : a purta pe la icoane, a duce de MS a Cg Imagine: icoana sufletului; ii lunecil blind prin Dilute icoana dnioasit a and -sei (VLAH.) [vsl. ik on a< gr.]. ICONAR sm. Zugrav sau vinzator de i c o a n e. ICONITA (p1. -to) sf. dim. ICO4NA: vindea o Mcittoare de minuni (CAR.). *ICONOCLAST sm. O Sp&rgAtor, sf&rimator de icoane ZMembru al sectei de eretici din imperiul de Orient (sec. VVIII) care se ridicau Impotriva cultului icoanelor *ICONOGRAFTE sf. Partea artelor frumoase $i a arheologiei care studiaz& icoanele si picturile religioase ICONOM... Mr' =mom... ICONOSTAS (p1.-se) sn. mit i Perete Impodobit eu icoane, Intre cor $i altar, timpla, catapeteazma Masup. Walt& cu placa inclinata ca un pupitru unde e pusa icoana Invierii, a hramului sau a vre-unei siirbatori, pe care o s&rut& oamenii cind intr& In biserica: icoana Adormirii Match' Domnului ce eta pe "...ill din dreapta (Dono.); eldest in genunchi dinaintea.. 1 of se rugs lni Dnmnezeu ca sil-1 illmidozo (I.-GH.) [VS1. < gr.]. *ICOSAEDRU sm. )1( Figura geometric& cu douazeci de fete ( 2614) ICOSAR, Cp icusar, icus&r sm. * Veche moneta turceasca de argint In valoare de 20 de lei vechi: salbele de Fig Icosaedru. galbeni impitratesti 1;1.4 tnrcesti zorndiau la gitul color Errata (olve.) ; doi icusari platise Mogorogea lui PavAl pentrn einbote (ono.); if mai dadeam st one un start de longer de cap de ale on miel (GR. -N.) [ngr.]. ICRE sf. pl. wle Ousoarele pestilor, racilor, broastelor, etc.: de crap, de snuck de moron; mot; negre; tesculte; : a trimite pe cineva dupit verzi, a-1 trimite sii colinde de colo pin& colo dupa cautarea unui lucru imaginer 0 (M Pulpa piciorulul: dud If plesni pulpa in delta, sari dln lo lni o fatil on pdrul de am (DLVR.) [VS1. i k r a]. ICRISOARE sf. pl. dim. F ICRE 0 : r. mot oft se poste de multe (CRG.). ICTENIE = ECTENIE. *ICTER sbst. F Galbinare ICU! (-uesc 1. vb. tr. Trans. A Infige un i c, a virl o pant. 2. vb. refl. (P) A se infige. ICUMENIC = ECUMENIC: shied ss, sit se stringit [gr.]. /CUS4R, ICITUR ICOSAR. (CANT I sr *IDE sj. pl. 0 A 15-a zi a lunilor Mart, Mai, Iulie si Octombre si a 13-a a celorlalte luni, In calendarul vechilor Romani: 10 eran consecrate Ini Jupiter [ I at.]. *IDEAL adj Care exist& numai In Inchipuire, in imaginatiune: o lame it 111 DesavIrsit, care Intruneste toate perfectdunile, Mr& nici un cusur: 0 trommete a. (p1. -mini) sn. Perfectiune, desavirsire, culme (a fericirii, a frumusetii, etc.) conceputa de cineva, fart a o putea realize vreodata: ~Ili tommon; pierdut in noaptea unei lumi ce nu mai este (EMIN.) ; pentrn brutar, libertatii ar Ti dreptul de a impure oonaumatorflor Min apse la gram (1.-on.) 'IDEALISM sbst. +++ Doctrina filosofica care pretinde ca lucrurile materiale nu existil. sau ca nu le vedem asa cum shit In realitate 0 Tendint& catre ideal 'IDEALIST sm. +++Partizan al idealismului: ce cludat mai era Qt unchin-ssu in fetid lull (D.-ZAMF.) *IDEALITATE sf. Insusirea a tot ce este ideal: intrit in cult, Benin, forfeit, on o puternicit note de (D.-ZAMF.) *IDEALIZA (-izez) vb. tr. A Infatisa sau a-si reprezenta un lucru ca perfect, desavirsit, ideal, a da un caracter ideal unei persoane, unui lucru: genial sau talentul an stint... ad idealizeze instinotele of faptele vinatoreoti ale omnin1 (000e.) *IDEE sf Reprezentarea pe care si-o face spiritul despre un lucru real sau nu: main e sit otil, la scoti in fume, Din al creiernlui moarte... o'ai munoit ea-il 59 8 sbnchim, ca pe-nn diamant, ideea (VLAH.) ; ideas adevarului frnmosulni Amintire, aducere aminte; gind, minte: mi-a mot din 7 0 Parma; o tndrszneata; ce t auzi dumneata l ce-ti mai trece prin gindl 5 tixa, aceea care nu-ti mai iese din minte, care te stapineste cu totul, de care nu te mai poti desbara Totalul credintelor: Hello noud Conceptiunea fundamentalli, schita, planul unei o- pere de art& sau de literatura 0 Un pic, o leaca, numai atitica: o de vin p1. Visuri goale, Inchipuiri deserte: se nutreote on idol 'IDEM pron. $i adv. Acelasi, tot astfel [lat.]. 'IDENTIC adj. si adv. Asemenea, la fel (cu altul, cu altceva), cu totul deopotriva: avem nneori cronstiinta o'am mai treout cindva, de mull, prin niste imprejuritri ca amdea In care no aflam (vlah.) *IDENTIFICA (-11o) 1. vb. tr. 0 A face identic A Mature., a apropia cu mintea dou& lucruri, considerindu-le identice. 2. vb. re fl. () A deveni identic, la fel 0 A se patrunde cu totul de sentimentele altuia *IDENTITATE Sf. 0 Ceea ce face ca un lucru sa fie cu totul deopotriva cu altul, ca dot& sau mai multe lucruri sa fie cuprinse Inteaceeasi idee 0 ± Egalitate sau ecuatiune In care cei doi membri 2) Constatarea, shit absolut aceeasi (d. e. 2 ifs recunoasterea c& o persoana anumita a chiar a- ceeasi despre care e vorba: aot de *IDEOGRAFIC adj. 0 Privitor la ideografie: scrierea Ohinezflor este.4 0 Semn semn cu care se exprima o idee *IDEOGRAFTE sf. Reprezentarea unei idei printr'un semn grafic, printr'o figura 'IDEOLOG sm Cel ce se ocup& cu ideologia 0 Metafizician Creator al unui sistem ipotetic; utopist, vis&tor *IDEOLOGIE sf. +++ () *Uinta ideilor si a operatiunilor mintii 0 Filosofia sensualist& I.IDICLTU our IEDECLW. *IDILA(pi.-16) sf.() V Mica poem& pastoral& sau chripeneasc& O Dragoste curata si naiva *IDIOMA sf., $i IDIQM (pl.-me) sn Graiu, limb& 0 Graiul particular al unui tinut *IDIOMATIC adj. 47 Ce apartine unui idiom: expresiune a *IDIOSINCRASTE sf. 0 Temperament particular al unui individ CD Dispozitie care face ca un medicament s& produc& asupra unui individ un elect pe care nu-1 produce asupra altuia; aversiune particular& pentru anumite lucruri, pentru anumite medicamente, etc. 'IDIOT, -DATA (p1.-te) adj. $i sm. f. TImpit(&), lipsit(a) de minte, neghio(a)b(&): sd Juan Gam 1ndecd fumes, rea of idioatit (VLAH.) ; minia ini, sincera of idioata, era ridicule (DLVR.) 'IDIOTISM (p1. -me) St. Co Constructdune, loculdune, vorb& particular& unei limbi *IDIOTTE sf. 0 Timpenie, stupiditate, neghiobie Starea unui individ lipsit de inteligenta din nastere IDOL sm. 0 Figura, statue, chip cioplit care Infatisaza, o divinitate fats& $i la care se Inchinit cineva, boz (fa 2615): Inmultinclu-se atnnoea eregtinfi, it incepuse a on se mai blga in smug (CANT.) 0 Persoana sau lucru la care se tine foarte mult, care se slaveste peste 'basun, la care se Inchin& cineva ca la o divinitate: feta a- Fig Idol. / era.n1 pi- ceasta rintilor ei; banal e agiroitulut, avarul se Inchina la banii lui 0 F Demon, drac: vino de me fleapit de..tit data de vrajmas lisp., [VS1. < gr.]. *IDOLATRA (-trim) vb. tr. 0 A se Inchina la

34 dobita cu cusaturi de matase $i cu idoli A iubi cu roc, nebuneste: aceasta mama Isi idolatress& cop111 'IDOLATRIE sf. 0 Inchinare la idoli 0 e Iubire peste masura, la nebunie *IDOLATRU adj. $i sm. I Care se Inchina la idoli 0 (P) Care iubeste, slaveste ceva sau pe cineva ca pe o divinitate IDOLESC adj. De i d o 1 : wile capiatilor Molest( au dalphis (CANT.). IDOLITA (p1.-te) sf. (1-1. Femeie rea, dracoaica: femeia Cu desavirsire rea e o (Ju..) [i d 0 1]. # IDOLOLATRT_E sf. =-- IDOLATRIE: on alte milgulitnri 41 amagituri vrea traga la (CANT.) [gr.]. # IDOLOLATRU = IDOLATRU: Constantin Marais... bine In gcoalele Athinii Invittat, ran om, ran CESdinCiOS, EAU an i(151t (CANT.) [gr.]. " IDR... we- MICR IEI sf. (mai adesea Ti pl.) 0 co-' t`n Vintre, stinghii 0 Salba sau gusa 11' boului (LE 2616) [lat. i 1 i a]. ' TE, sf. (I) Camasa scurta, Impofluturi, purtata de %ranee (f_e 2617, 2618): fa era de borangio subtire Fig I. Ie. L. Fig Ie. Impodobita on matasurf, fir gi natures/ de am (IsP.); on m alba ca laptele, Impinatli on Hort galbene Fig Ie. (RET.); lose mindra Is port1ta, Noma 'n od gi 'n cretinta (11(.-BRS.) [lat. lin e a]. IEBTNCA = ENINcA. IED sm. 74 Puiu de capra.: era data o cepa care avea trot iezi (CRO.) (j 2619) [lat. ha e du s]. IEDEC, ED>rc (pl.- ecuri) sn. 0 # Cal de parada., povodnic: multi armasari nechezlnd, povodnioi, edecurl on hargale de ens Dina jos (01)013.1 Fig Ied. Remorc,6. ( 2620); a trage la ~, a remorca: remorcatia este ceea ce Turd numesc edeo, adica BA se tragd bares to susul apei dupd mai, prin milloo1rea oamenilor (sou ; on Sesser turn trilgea Is edeo... caionl situ Int:Arad moon.) 0 pl. Dependente, atenanse, accesorii: pe untie se 'ntindeau palatele gi...tulle Mitropollei, astazi e obor de vice tvijuia '11 0 Giuvaer sau obiect yechin pastrat de la parinti: pie04, dnolnd pe mind un tartan, edeo drafts de la pisint1 (BAs.) [to.]. # IEDECLTU, EDEOLICT,EDICLW, 1 EDICLIII SIM A Slug& la palatul domnesc: se pomenea pe la raiezul Fig. 262o. Iedec. nopt11 on visits mini edeolin domneso ( ); chilli clangliregti In care gedean idloliii, neferli 51 loiolanii domnesti (nl.); edic iololanii sten InmArmurIti dlnaintea tut (NEGR.) [to. jedek DERA (pl.-re) s f 4 Planta. cu frunze verzi- lucitoare, care se acatarh pe arbori, pe stlnci $i pe ziduri umede (Hedera helix) ( 2621): bal- coane ruginite de cart atlrna vreturf uscate de.0 (vuu.); pe zidul... mused gi invechit se Intinlung( ramuri de stuloasa sese (ODOB ) [lat. h 6 d 6 r a]. 0 IEDUT (-ueso) vb. tr. $i intr. Trans. A chinui; a trai rau, a se tortura ca In i a d tvic., (PAC.) (CONY.). IEDVTA. (p1.-te) sf. ak dim. I.DA: Nu duct{ multa vreme iodate se &inn (DON.). IEFTIN adj.$i adv. 0 Cu un pre], mic (contrariul lui scump"): o casa A; a cumpare, a vinde 0 Care nu Fig Iederg. se scumpeste, care nu se uita la pret: SOU= la Mate gi la faina so- FAINA 0 Usor, farh multa. paguba: am Banat [gr. -biz. eu8t.v6c]. IEFTINATATE sf. Starea lucrului i e f t in (C scumpete"). IEFTINI (Anew) 1. vb. tr. A lhsa, a face, a Incepe sit vinda mai iefti n: brutaril an it:titian Plinea 2. vb. refl. A deveni mai ief tin: legumele s'au ieftinit. IEFTIOR adj. $i adv. dim. I$FTIN Cam ief tin, ceva mai ieftin: a cerut... o blirdacli de yin mai (CAR.). IEGARI (-Arose) vb. tr. Tr.-Carp. V A vino. [ia g r). IELE sf. a. 0 ZIne rele, In numar de trei sau sapte, care paralizeazh pe om, 11 pocesc sau Ii rdpeso mintea, In timpul somnului; au obiceml de a juca pe verdeata, iar locul unde au jucat se cu-. noaste de catre unii, chci acolo iarba pare a 4 arsa; ele sint stapinele vinturilor $i mai ca gi poarta numirile de Vlntoasele, Dinsele, Frumoasele, Milostivele, $oimanele, etc. (LE, 2622) : nn vint ran a dat De semne petite dines, sarmana I Male 1-an.. lust gura gi picioarele (cao.) ; gtin ca a pus Diatom' In nrma Fig Jocul ielelor. Ielelor, gi i teen adroit vinele Lar.) ; lust din paralizat: este lust din~, care i-au sorbit gi mantes gi anima, sarmanub me.); de aci, dintru-iele (VLAH.), reumatism 4 COAR- DA-WLELOR BILNIC [e 1 e, pron. f. p1., termen eufemistic, poporul ferindu-se de a pronunta numele for adevarat, de teamh ca zlnele sh nu se rtizbune a- supra lui]. 0 IEMURWC, I- murwc (p1.-nce) sn. 0/ten. D Surtuc [ munlvc]. IENICER, IANI- Fig Fig OFoR SM CD X SOI- en iceeerre (10i nnui tett Ienicer (IinutA dat dintr'un corp de ceremonie). de campanie). de pedestrime turceasca care forma garda sultanilor (LE 2623, 2624): on ienicer ou mustata de nn cot gi on cogoogea sable Inmlnit (ALECS.); page din Iasi, vazind di no poste sooate pe ianiceri din lard, cern alutor INEGRA CI T-) Tilhar, om crud: vrea sit sled egt1 comnnist, ienicer (ALECS.) [to. jeni - 6 e r 1]. IENICERESC adj. xde ienicer: toatil stil- 599 c Wide ien1cereasca If revenise ea prin tarmac (ON.). IENICERIME sf. col. renicga. Corpul ienicerilor:!mama pe pod la Mumble... gi o parte din tnnurile gi munitille de rdzboin (wx.). IDO- IEN

35 IEN.. IENvpAR 4. sm. Arbust totdeauna verde, 0. din fam. coniferilor, ce 11 create prin padurile stincoase si pasunile pietroase din regiunea muntoasa; riumit si jneapan", jireapan", cetina",etc.(juniperuscommunis) 2625 : prin- Ire Mini $1 1enuperi Hui... Dina In virtu' muntelni moon, g. IENGPERE pi. f Fructele, in form& de bobite, ale ienuparului,!titrebuintate In medicin5, la prepararea unei bauturi alcoolice, etc. [comp. jneapan]. IEPAR sm. + Hot de cai [i a p a]. IEPE ser IAPA. 0 IEPTLA (p/.-le sf. Ban. (1)(13.) Paring& srb. k obit a; comp. cotla]. IEPOARA (p1. -re), TEP$GNA (p1.-ne) sf.. 74 dim. IAPA. lap& tinara: ei-midat pia 'n sari o iepeoara, (R.-COD.); alit at olt $1 lemma se sim- Orli a it luat in pinto* OSP.). IEPURAR sm. 3e Vultur de coloare ruginie, cu coada cenusie vargata cu negru, numit at hultan" (Aquilachrysaetos) ( 2626) [i e- p u r e]. IEPURA* sm dim. ropurelf Fig Ierniptir ,211A'd [i a p & 0 $oldan, vatuiu Fig Iepurari. I IDPURE C). IEPURE sm Animal re zat, or, foarte fricos, de coloare twat& pe spinare si alb& pe pintece, cu urechile lungi, cu picioarele dinapoi mai lungi declt cele dinainte, ceea ce-ipermite sli alerge foarte repede (Lepus tiniidus) ( Fig Iepure 2627): trims es tin.1 dormeam noaptea somnul leptirelni (on.); a alerga oa un ; puteat prinde iepuri on el tem), era foarte voios; 0: departe Griva de GRIV; a prinde le on emu, a face un lucru alene, cu mare Incetinea16.; se loveste ca 6gle la biserica sau ce are a face soripca on ate e se zice and douti lucruri nu se potr!vesc de lot; clii iepuri la biserica, nisi unul; mat sti1 de unde Bare "del mai stii ce poate sb. se Intimple, ce poste sit fact, far& sti to astepti; oine goneste (sau nine alearga dugs) doi lepur1 nu prindei nioi mnl, cine vrea dou& Fig Iepure-de-casii. >f, Fig Osul-iepurelui. lucruri deodata nu se alege cu nisi unul, cine vrea prea mutt nu ramlne cu nimic; R OALA iron. Dumnezeu sa-1 tenure! Dumnezeu s& -I ierte I O - -DE -c$sa, -- DE -MOSC, iepure cu curechile mai mutt lipsite de par, cu coada si picioarele mai scurte decit ale iepurelui obicinuit; traeste sub pamint In galerii pe care si le sap& singur (Lepus cuniculus) (g_ 2628) 0 3. LestBA- -nui = TREATURATO4RE; SUL-...LIU, plant& cu miros greu, cu flori trandafirii, grtimadite la virful ramurilor spinoase; numita si asudul (sau sudoarea)-calului", dirmotin", etc.; radacina ei e Intrebuintat& in medicina (Ononis spinosa) OA 2629); VMBRA - plant& ierboasa, cu tulpina Malta, cu Boni galbene-verzui, al carei fruct shit niste bobite rosii (Asparagus collinus, A. polyphyllus); UE4- CHEA-IUPIIRELIII, plant& ierboas& cu flori galbene dispuse In umbele terminate; numita si lau- Fig. 263o. Urechea-iepureluitoare" urechea-tatarasca" sau urectieln46."(bupleurunt rotundifolium) ( 2630) Stratul de carne de pe coastele porcului (PAP.) [lat. leporem]. IEPURSC adj. De iepure: desoriindu -le... vials cea iepureasca, own ode cea mai ticilloasa (pm). IEFURE$TE adv. Ca un iepure: lugind tot $1 ea dna mine (elm.); a dormi a dormi cu ochii deschisi: stau asounsi prin tufisuri $1 dormeau [iepuresc]. IEPURILA. sm. Pored& data unui om fricos ca un iepure (Pee.). IEPUROAICA (231.-oe), 0 IEPUROAIE sf.74 Femeta iepurelui: am lasat iepnroaica acolo $1 n'am stint cum sa fug spre trasura (sa.-vs.) IEPUROIU sm. 7..k augm. T$PURE: a Drina niste iepurol si vrea jumuleasca (tae.). IERARH sm. A Persoana bisericeasca de o treaptil. Inalta, arhiereu; awn trot sfintii Vasile eel Mare, Grigore Bogoslovul si Loan Gur& de aur, sarbatoriti de biserica ortodox& la 30 Ianuar [vsl. < gr.]. IERARHIC adj. Ce tine de o ierarhie, asezat hi erarchiqu e]. dup5. ierarhie: ordine...a [fr. IERARHIE sj. RInduiala si subordinarea deosebitelor trepte ale fetelor bisericesti, ale rangurilor, ale demnitatilor, gradelor, etc.: in ideea ei 7,4"=`119a,S-1-"-., despre lerarhia slugilor, ea se so- kt,q7225r(i9s cotea tin personagin important iii. A-"*"" (BR.-VN.) 3 rpf2,...,f11f4 'IERATIC, =WIC adj 31;w =r7fr..t Privitor la cele sfinte 14 of& 11,;-7-Grf 0 Ce apartine preotilor: cost= Saler 0.11, seri- 4, ,. soarea cursiva a vechilor Egipteni, simplificata din Fig Papirus cu cea hieroglifica, Intrebuin- scriere ieratica. tata si Inteleasa numai de preotii lor 02631) IERBALVTA sj. * Mare plant& ierboasa, cu tulpina dreapta, virtoasa, care ajunge uneori pin& la 1,50 m. inaltime, frunzele late, ascutite ai aspre spre margine, si cu flori dispuse In spice mici; create prin flnetele ml&stinoase si pe thigh. ape (Phalaris arundinacea) C.N] 2632) [i a r b 11]. IERBAR, (p1.-re) sn. 74 Una din cele patru desp&rtituri ale stomacului rumegatoarelor, numit& mai adesea burduhan" sau borhan" [i a r b A]. Fig Ierbitlutil- *IERBAR2 (pl.-re) sn. Colectiune de plante conservate Intre foi de Witte [fr. h e r b i e r + iarba]. 600 IERBARIE si. O I a r b a In cantitate mare O Proviziune de iarbli de pusca X Magazia unde se tine iarba de pusca: owe too is terbarb' Turoilor care sari In slava cerulni MP.)...tIERBARTT sbst. Dare pentru pasunatul vi-

36 telor: plateam de vita mare nn slant (OR. -N.) [i a r b a]. IERBIOARA (p1.-re) sf. * dim. IARRA. IERBOS adj. 0 Plin de iarba, uncle ereste iarba. multa 11 0* Planta ierboasa, plant& ale carei tulpini $i ramuri, mai adesea verzi, de consistenta frunzelor, nu devin lemnoase, ci se usuca si pier dupa cineva luni de vegetatde [lat. herb o s u s]. IERBUO4RA (p1.-re), IERBVTA (pl.-te) sf. dim. 'ARRA: muntele cu feabuta lui puloasit... to insufletelt. NIP.). /ERE.MI4DA. (p1.-de) sf. Tinguire, jelanie, plingere deasa si suparatoare IERES sr EKES. IEREU sm. 4 Preot [sl. j e r ej< gr.]. IERilA ar RRHA. IERI adv. Ziva dinainte de astazi, ziva trecuta : a plecat.0; n'am sa nit ziva de ; (r) F: a luta zina de a cauta ceva fart' nici un rost, ce nu se poate gasi, pierde vremea In zadar; Pr ALAL- TAiERs [lat. h 6 r I]. o 4RITA. (p1.-to) sf. 0 /ten. Ban. * Gnu de primavara. [srb. jar ic a]. IERNA (-nez) 1. vb. intr. Cr) A petrece iarna: Tn, foamete lunge, uncle ai lomat? La saracu 'n pangs tl Mai mull sub pat (PANN) 0 ');4 A petrece cu oile In tinuturi aparate de ger. 2. vb. tr. A Linea oile la iernatec [lat. h I b 6 r- n a r e]. O IERNARET adj. 0 lernatec, de darn a. IERNAT sbst. Faptul de a i e r n a; iernatec: S'an lost duo ou tot, ou turme sit le duct' la.0 (EWER.). IERNATEC, -ANTIC 1. adj. 0 De iarna.: Trace -un oird de oorbi lernateoi prin vazduli oronoinitori (ALECS.); padurlle spar ea aiste pate negro Po tundul alb al tab/oulni iernatio c: ON.). 2. sbst. c t Adapostire In timpul iernii, in spec. petrecerea iernii cu turmele de of In locuri mai apilrate de ger; locul unde se petrece iarna cu oile [lat. hibernaticus]. 0 IERNTTA, IERNVTA (pl.-te) sf. 0 dim. IARNA: oft to iernita de lunga... tot carara itnnoiu (RET.). a *IEROGLIF, HIERoGLIF (p1.-te) sn. p Numele dat fiecaruia din semnele Intrebuin- A A tate In scrierea sacra $i oarecum of iciala a vechilor Egip- tens (M 2633): printre lerotaiteie T templelor egiptene t000e.) *IEROGLIFIC, HIEROGLT- FIC adj.0 p Format din (h)ieroglife, sells cu (h)ieroglife: P b,y 0, scrigoare C) IndeScifrabtl, greu de Inteles IEROMONAB sm. n".1 Preot calugar: oaluglitui, de n va Si el prod, adeca, taste I r Mai mare dealt pops unreal' mg. e a " 'I II L.113 (prv.-a413.) [VSI. < gr.]. d34 IERTA (tart) 1. vb. tr. 0 - A renunta de a pedepsi sau de a se razbuna (pentru I gre$ala, pentru o vina, pen- Fig Ieroglife, tru o insults, etc.), a trece cu vederea (o gre$ala, un pacat): meriti o pedeapsa aspra, dar to iert de asta data; farts -ne, Doamne, greselile noas- Ire! Dtimnezeu sa-1 (a'o) forte/ Trans.!le tertat, (Iertata), se zice cinti se pomeneste de un raposat: de one on 11 vad, hni aduo aminte De tie tertat taica-men tsi.v.); 1-a iertat Dumnezen, a murit (vorb. de cineva care s'a chinuit mult Inainte de moarte); Doamne 'artama I a) se Intrebuintea.za dupa un blestem, spre a atenua efectul lui: mtnoa -i -ar pamintul sa-1 minince, Doamne larta-ma! (coo.); b) spre a se scuza de o gresaid nepermisa: puteti lntreba ei pe ouconu... (nu -$i aminteste numele), cam, Doamne iarta-ma, ti sic P (ALECS.) 0 A scud (de o datorie, de un bir, etc.): sa gtiti oa v'am iertat de toate datoriile (n_ari.) 0 A scuza: de-1 avea vreme sa to duoi... bine de bine, lard. de nu, sa to ierte (olio.); larti-ma, to roe, oit nu to -am aeteotat A cru ta : moartea no 'arta pa nimeni A In - 11 h h ra h 0 s s q,k I( 9, k th d,t =;--7,f sta., MO, II iii ti 601 gadui, a da vole, a permite: Pass ne Wta sa scriem Pe Is ai nostrl In tart' COOL); de m'a vremea sa pot vent (CRC.): nu ma iarta puterile, nu pot, nu rni-e cu putinta. Z. vb. refl. A ierta unul pe altul, a se lmpaca; 0: vi se cearta, el se 'arta [lat.'llbertare]. IERTACII,JNE sf. (D F 10) lertare: vas di at do Bind all eel m de la mine ca toll friooeit CCP.) ; timing mum sit dobindesti Adelei (ALECS.) t A-gi lua m, a-si lua ramas bun (vorb. de cal ce pleaca): merland boleri sa -Si la.0 Si as se Intoarcli teapot (LET.) ; de la cineva care e pe patul mortii: au more tot norodn1 de 1-an zinnia mina Inindu-s1.0 (NEC.) Trans. Cuvintare In versuri, la nunti (In care oratorul cere iertare rudelor din partea mirilor) si la InmormIntari (In care se sere ca cei ra.ma$i in viata sa-1 ierte pe mort) [i e r t a]. IERTARE sf. Faptul de a ierta si rezultatul acestei actduni: a gregemor, pilealelor; v8 car F : sa am. IERTAT adj. 0 p. TERTA 11 NELERTAT 0 Ingtiduit, permis: mte nu-mi este.0 sa min dealt numai stun! ()Ind pot :mune un adevar 0.-OH.) 0 Scutit (de bir, etc.): oela oe va Ii gg, steels ea nu pliiteascli vama Foarte batrin, uitat de Durnnezeu ; femeie femeie In virsta (care nu mai are menstruatie). IERTATOR adj. verb. IERT6. Care iart6.. IERVGA, IRVGA (p1.-gi) sf. 0/ten. Ban. Trans. Oas. Iazul morii [srb. jarug a]. IERUNCA. (pt.-0i) sf. 1 Mo/d. = GAMO$A-DE- MDNTE: cresouta la umbra brazilor... Intre ierunoi si eaprioare tow); vamesul ne ospiteaza on pastravi proaspeti 51 an ierunci (ULAN.) [comp. vsl. jarqb1 $i germ. R e b- hu h n]. ISLEsf.pl. Desptirtitura, jghiabul dintr'un staul sau grajd In care se pune flnul si artatelt nutret pentru vite on 2634,2635): Pgaatrten lepeu niseirteepe... loeu- on gate... in elute total si on total de a- Fig A. Iesle de boi. rams asp.1; rf sg. un B. Iesle de cal. olrlan, begat la ieslea grab dulul, ninallea (DLVR.); des- supra ieslei In care s'a etiseut Min tui torn' (1. -OH.) [vsl. jasl i]. IET (ies) vb. intr. 0 A merge afara ( C a intra"): din odaie; din Fig Iesle de oi. ores ;din bale; ~la plimbare; m din ante, a se revarsa; : Mara, a se duce la privata 0 A nu mai sta undeva: bolnavul a inceput as iasa din casa A nu mai sta Inchis, a scapa, a se libera: din lnchisoare A scapa dintr'o situatie grea: din t000rtaturi 0 A se ardta Inaintea ochilor, a se ivi, a aparea: soarele lose de sub orizont;.0 la lumina; m la ivealii ) 0 A rasari din pamint, a create: iarba Jose din Pamint; copilulul 1-au loot dintil C.) Ali trage oblr- $ia, originea: dintr'o coal nobils A rezulta, a avea urmari: tine tie ce o sit mai iasii de-aoi; unde-o test sa iasli A ajunge, a ramlnea in cele din urma. lntr'o stare anumita, a deveni: is la nonlife; m InvingaMr; taste Invataturile 1n1 11 les Inde bine Nap.); tot ce faces 11 loges d'andoasele (MP.); Uncle o m sa iasa, shit deprina a 'uteri (PANN); toate prorocille ramasera zadarnice gi lesira de minciona (eaix.) CM A nu Mai fi, a Inceta de a fi (ceva, undeva, etc.): din lama; ~ din serviciu; ~ din copilarle;.0 din A dis- 'Area (despre colori, pete, etc.), a-$i pierde coloarea: ieee la A se departs, a se abate: din subiect; ~ din ouvintul, din statul ouiva; sit nu iesi din onvintul calulul ce ti-ai ales (ISP.); nimeni no 1ndraznea sa iasa din.vorba Smith' A-1 din mints, din end, a uita; a-si.0 din minti, din fire, din Arita,. a-$i pierde mintea, firea, &Vita din mina cuiva, a fi lucrat, facut de cineva: tot ce tete din mina Int e o adevarata inertia, de arta 03) A-1~ (1na- 1 1, I A Jj IER- IES

37 IES- inte), a-i veni in tale, a-1 Intimpina: i-a legit on, yea inainte, 1-a legit en plin, on gol (Inainte) A IJD se raspindi, a se lati: a resit svonul, vestea ca...; G: dealt sa-ti lath name Tau, mai bine whit din cap i A muri (vorb. de vite), a pieri [lat. exlr e]. IE$1r.RE Faptul de a ie$i 1[ Locul, usa pe unde se iese de undeva. t IESITOARE sf. Private [i e i]. IESITORA (pl.-turi) sf. Parte ce apare mai scoasa, mai iesita afar& : orasul e revarsat pe 0 de mal ImplintatA In valuri (VLAH.) [i e * i]. IEZATVRA, iezitvaa (731.-tari) sf. Mold. Bucov. Zagaz, stavila: se laighebase din ramagitele de vitiating gi de grinzl un fel de iezatura (ORIG.); la iezitnra acestni iaz se afla mai de mull o moat% (MAR.) [I e Z ij. IEZER, lazea, lazaa (pl.-re) sn. Lac adinc: in dreptul incubi Blrzina, se 'ntinde, De tarmul sting, marele iezer Suhai (VLAH.(; an inceput, dindu-se presto cap, a sari in laza cuch.) [vsl. j e z e r o]. IEZI ( -zest) vb. tr. A opri apa printr'un zagaz, printr'o iezatura: apa o iezegti si o abati De de eta parte (NEC.); elo'o vrut dracul data ad lezasca Bistrita (VLAH.) [i a ]. IEZISQR S771. 7,k dim. IBD: an stia undo sit tete, oa ea nu -1 Inghete oil (Se.). IEZITT,TRA ser lezatvaa. *IEZUTT sm. 7 Membru al Societatii lui Isus, ordin religios Intemeiat In 1534 de Ignatiu de Loyola cu scopul de a combate erezia si de a propovadui evanghelia In lume ( 2636) Ipocrit, fatarnic *IEZUTTIC adj. Privitor la Iezuiti; propriu Iezuitilor *IEZTJITTSM Doctrina Iezuitilor si felul de a se purta al adeptilor ei Lipsa de sinceritate, fatarnicie O IEZURE = VWZIIRE. IFIFLTU adj. ce) Lefter, afif, fart nici un ban In punga: era om de seams, lima cam Hind Imovitrat de trei tete (CAR.) [to. ha f i 111]. IFOS (p1.-se) sn. OO Demnitate: tin bal tart slujitori la scar& si 'n tinda, n'are aid nioi ighemonicon (ALECS.) 11 0 Aer trufas, pretentios: state_ lingit cucoana Luxita en un 4. de adevarat stadin al trasuril (ON.) ; i s'a dug gindul la um. primaresel... care se nits la ea de SUS (DR:VH.); 011 CO 111 da mind pe spate NEAR) [ngr. 6yod j IGHEMONICON sbst. F Demnitate (In port si atitudine), purtare mareata (potrivita unei Inalte start sociale): sit red on [Mgt' la taitasuri pe divan cu tot,u1 boiereso (ALECS.) [ngr.]. IGHIPTEAN sm. Faraon, pored& data Tiganului (considerat ca o- riginar din E g i p t): nue ass o patirit cioarele gi graurii de ighipteni (J(R.). IGINA... sir smaara... IGLITA (p1.-te sf. Ac lung cu o crestatura la yid cu care se lucreaza la ciorapi, la horbote, etc. (xi 2637): on tartans conabiu, Mout Cu Wits (CAR.) :040 Un fel de undrea cu care se lucreaza plasa de pescuit [sl. iglic a]. IGNAT sm. 3D Stint serbat la 20 Decembre, zi In care poporul tale porcul Ingrasat pentru CrAciun: era in zinc de clad am treout Dundrea pe ghiatit (1.-oh.) ; unit able asteapta sa-gi tale grdsunul (olvn.) ; In slue de In es) Fig Iezuili. t, dupd ce iniunghlaril portal too de pale (olvn.) [VS1. 3g. ha. gi-i Parana Ignati el. *IGNEU adj. De nature focului, de foc Produs prin actiunea focului: terenuri ignee [fr. < lat.]. *IGNITIUNE sf. Starea unui corp In combustiune sau Inrosit In foc *IGNIVOR adj. Care manilla. foc *IGNOBIL adj. MIrsav, josnic, scirbos 'IGNOMINIE sf. Mirsavie, tialosie, josnicie *IGNORA ( -ores) vb. tr. A nu sti, a nu cunoaste [fr. < lat.]. IGNORANT, -ANTA adj. si sm. f. Nestiutor, -toare, care nu stie nimic, fara Invatatura, neinvatat(a) [fr. < lat.]. *IGNORANTISM sbst. +++ Sistemul acelora cari pretind ca stiinta e vatamatoare omului *IGNORANTA sf. Nestiinta, necunostinta, nestire: nra... nelnipacata... pe care instinotiv o poarta... ignoranta incontra =Burn (VLAH.) [fr.], IGRASIE sf. F Umezeala (a peretilor easel): se trezeso vorbind closure igrasia odaitelor (BR.-VN.) [ngr.]. umed: IGRASIOS adj. F Plin de igrasi e, cast igrasioasit. *IGUAN SM. x*. Rep tila foarte mare din America central& si meridional& carnea si ouale a- rela stilt comestibile 2633) [fr.] *IGTJANODON(T) sm. AA Reptila care se Intilneste ca fosila In terenurile secundare inferioare si cretacee; se hranea cu fait& si ajungea * pin& la 12 metri lungime (.J 2639) IGUNIEN pr. EavrdEs.?IA t inter'. Strigat de mirare, de uimire. 602 olboti, '%...- It.., O IHNEA (p1.-nele) sf Mold. Bucov. X IAHNIE: In local acestor Mari, vet!sloe o on coma (ALECS.). *IHNETJMON sm. 7..k Mamifer carmvor digitigrad al carui corp ajunge Ma la 0,65 m. lungime cu o coada de aproape 59 de cm.; e malt numai de 15 cm., asa a pare mai curind a se ttraste dealt umbla; se hraneste Fig. 264o. Ihneumon. cu tot felul de animale, cu our si chiar cu fructe; vechii Egipteni 11 considerau ca ghat, pentruca, dupe credinta lor, distrugea ouale de crocodil; e numit si mangusta." (Herpestes ichneumon) 2640) MN! = IHTIOFAG adj. Care se hraneste cu peste *IIITIOLOGIC adj. olat Privitor la ihtiologie:. fauna a Romaniei *ITITIOLOGTE sf. IC'" is Partea zoologiei care se ()cup& cu descrierea pestilor; istoria naturala. a pestilor *IHTIOSAUR(US) sm. 41/1 Akiktlib , - kr--;,,3-. Fosil antediluvian, 404,, t f --..e.l- eity,,,,, Ali ,... Fig Iguan. Fig Iguanodont Fig Ihtiosaurue. un fel de reptila marina foarte mare, al carei schelet se regaseste In terenul jurasic i In lias ( 2641) TIE, = V I. T/E2 == 1E5. IISOARA (p1.-re) sf. IT dim. 1E5. LTDA.RT (-arise), IJDKRI (-eraso), IJDERI (-ereso) 1. vb. tr. A da nastere, a dunisli. 2. vb. refl. A lua nastere. o LIDENT (-enema) vb. tr. Maram, maw A crea, a face [probabil= IJDARI]. IJDERI, IJDERT Mr- MART. 4...

38 IJE sm. Numele slovei H din alfabetul cirilic [vs1.]. ILARIE = CHEPAL-MIC. ILARITATE sf. Veselie neasteptata cu izbucniri de risete 0 ILILIJ (pl.-1e), nxtr (pl.-ee) sn. Mo/d. Bucov. Trans. "P" Nicovala: Povestea-i a oicoanului ce cads De Diu IEMIN.) ; da laurul in lieu, tot da gi nu mai Inceteaza 1sLv.) [ung. 1116]. ILE4NA. sf. Bucov. 4 = GINDAC-VERDE. ILEGAL adj. si adv. Oa Nelegal, Impotriva legii, nedrept ILEGALITATE sf. da Lucru Impotriva legii, flicut cu calcarea legii, nedreptate ILEGITIM adj. Nelegitim 0 ILENVTA. (p1.-te) sf. Bucov. 41% BALIG.R [II e a n a]. ILER sm. 1 Pojar [ngr.]. O ILU Ns- ran. 1LTC (p1. -ce) sn. (1) Pieptar taranesc de dimie, nelmblanit, Impodobit cu gaitane, care se poarta vara: surugiul... fmbritcat =D.= de postav, ousut on giiitanuri (ALECEL) ; Imbritcat on amass el ou 'tarn albl gi on un ti nem (SAD.); SUbt poalele d ii1 110 des11358(111 cote de Turoi ea ese albastre (S.-ALD.) [tr. j e 1 e k]. ILICHIE sf. (e) Vlrsta [ngr.]. ILICIT adj. Nepermis, oprit de lege ILIE sr PAL1E. 0 ILILIAC sm. Ban. *= ULM'. ILIMITAT adj. Nelimitat, Para margini, nemarginit, netarmurit $ ILIH sbst. Un fel de dare extraordinary [ung s]. ILIZIBIL adj. De necitit, care nu se poate citi, necitet: scrisoare a ILOGIC adj. Nelogic, contra logicii MOT sm.. Q Sclav (la vechii Spartani): Atenianii... Inhaman pe Doti la pietre de moan% ( (r) Om degradat, decazut. MUMMA (-Inez) 1. vb. tr. 0 A lumina, a raspindi, a revarsa lumina A face iluminatie A lumina mintea, duhul, sufletul. 2. vb. refl. A se lumina: limns for se ilumineasii, al Diepturile for =spina (ALECS.) ILUMINAT 4, adj. p. 'LUMINA. 2. sm. 4 0 Vizionar religios care se crede luminat de Sfintul Duh 0 pl. Numele unor eretici si al unei secte filozofice. ILUMINATIVNE, ILUMINATIE sf. Faptul de a ilumina Mare numar de lumini si de focuri aprinse In semn de veselie, cu prilejul unei serbari, etc. 110 F re6 Lumina extraordinary pe care o revarsa Dumnezeu In sufletul unor oameni Inspiratiune subita ILUSTR.C-tmes) vb. tr. si ref/.0a(se) face vestit, stralucit: s'an ilustrat in still*, in arts gi in litere 0 -Seed 0 A Impobodi o carte cu gravuri, cu desenuri ILUSTRAT 1. adj. p. ILusTRA.0 Vestit, stralucit 1 Impodobit cu gravuri, cu desenuri 1g411 C rivilustaam. 2. ILUSTRATA (pl.-te) sf. Carte postal& impodobita cu desenuri, cu o vedere fotografica, etc. ILUSTRATIVNE, ILUSTRATIE sf. I Faptul de a ilustra, de a face vestit, ilustru 0 Stralucire; celebritate Personaj vestit, ilustru: ne-am pomenit on Muff cement marl, Dustratinni IAA gtirea for al a 1111 DUMINIZOU Desen, gravure ce Irapodobeste o carte, poza. ILIJSTRU adj. Vestit, faimos, renumit, stralucit prin meritele sale ILVZIE ler muzuine. *ILUZION.A. ( -nez) 1. vb. tr. A cauza iluziuni. 2. vb. refl. Ali face iluziuni "ILUZIVNE, ILlIZIE sf. 0 Parere Inselatoare, amagire a simturilor sau a mintii care ne face sa vedem lucrurile altfel declt cum shit ele sau de a lua un lucru Inchipuit drept realitate: Nu -ti Interne's o lame de ilnzii pe ce-ai sorts (vlah.) ; a-41 face iluzii, a-si face pareri, a se amagi pe sine Nalucire, gindire si Inchipuire chimeric,a; vis ILUZORIU adj.0amagitor, care Insala sub o aparenta inincinoasa. O Zadarnic, desert, care nu I J E. se va realiza niciodata: tiodasii miassii t nvi sbst. 0/ten. Ban. Trans. Murdarie, necurate- IM B nie ; noroiu [lat. limu s]. t 1114 (im) vb. tr. si refl. Ban. A (se) murdari, a (se) mlnji [i m]. IMACITJNE sf. Murdarie: a care astazi pre obrazele noastre au rand (CANT.) a]. IMACULAT adj. Nepatat, neprihanit, preacurat [fr. < lat.]. *IMAGIN4 ( -lnez) vb. tr. si refl. I A(-si) Inchipui, a(-si) reprezenta un lucru In minte 0 A nascoci IMAGINABIL adj. Ce se poate Inchipui, imagina IMAGINAR adj. (D Inchipuit, ce se afla numai In Inchipuirea, In imaginatia omului Ballow, om care-si Inchipue numai ca e bolnav IMAGINATIV adj. Nascocitor, care are mare Inlesnire de a-si imagina ceva, care are o imaginatie vie *I.MAGINATIVNE, rramtimeme sf. I Inchipuire, facultatea ce poseda mintea de a -5i inchlpui un lucru pe care ochii nu-1 vad: area putere nepatrunsit a sdirltului ye care o numim imaginatiune (CAR.) O. Darul artistilor si literatilor de a nascoci ceva si de a exprima cu talent concepliunile for Parere neintemeiata Idee ciudata, extravagant& IMAGINE sf. 0 Chip, reprezentarea unui lucru prin pictura, sculpture, etc. 0 ASQMAilate: Dumnezeu a fdcut pe om duo& sa 0 Chipul reflectat In apa. sau Intr'o oglinda. O Inchipuire ce-si face cineva despre un lucru, idee Cr Metafora prin care ideea ce se exprim& e redata cu mai multa vioiciune, aproape pipaita, cu ajutorul unor asernanari sau Imperecheri de cuvinte [lat. imaginem]. O INI4LA. SI. Ban. Trans. Bucov. Murdarie, noroiu, tina, glod: frumnsetea lard Intslepoinne este ca o Hoare in tnchal I s'au Infipt cam' in imala 11001:6 (SEL) m a] 0 IMALQS adj. Ban.= IMPS [I M a 1A]. IMAM, IMAN sm. Preot mahomedan: Acum de mult imamul din minarea cintase (ALECS4 ; fie-oare mahala Isi are geamla ei, on one no 'man, edict{ popii, care e dater sit tacit rugaciunile la ceasurile hotarlte (CAR.) [to. i m a in]. IMAM -BAILDI sbst. X Mlncare turceasca preparata din patlagele vinete Impanate gi coapte In untdelemn: hml zise el, astea pe turcegte se chlema - (D.-ZAMF.) (tc.]. IMAMEA (p1. -male) sf. Capatliul de chihlibar al ciubucului: ciubucele on imamele de chiblimbar se In-!Miser& pe data dinaintea nor, dupit obiceiul pamlnteso (ON.) [to. imam e]. IMAN wea 9 C) Care exista si lucreaza totdea- IMAM. INIANENT adj. 0 Care ramine constant, statornic: forts una In acela.si fel Intr'un lucru oare-care: lu.stitia e esil sufletului omenesc "111/1.ANNTA sf. Starea a tot ce este imanent O IMAS (p1.-astiri)sn. Mo/d. Tr.-Carp. / Islaz, pasune: Mind boii la izvoare si ii paste la ane gi hergheliile umblan slobode pe es ur, (VLAH.) rung. nyomas]. MATERIAL adj. Care nu e (facut din) materie: sufletul e *ENIATERIALITALTE sf. Insusirea tot ce este imaterial: a sufletultd IMBARCA (-baro) 1. vb. tr. a. A pune, a Incares Intr'o luntre, Intro corabie, etc. 2. vb. refl. A se urea intro corabie, pe un vapor, spre a face o calatorie IMBARCADER (pl. (ALECE) ; in- - 7' Fig Imbarcader. -ere) sn. Locul de pe mai, cheiulunde se imbarca calatorii (1i]2642) 603 N.. ir..2t,c2rj ( 7.

39 M B. I M E TABELA XXV. ANGLIA GRECIA I I=1 4tRAi4Eff -,,if_ - gtimf27::. e -4. 'V ARGENTINA ITALIA Tr-',.-' ff-sc-rlrj--' --.--: -i.- ARMENIA iugoslavia EW- AUSTRIA JAPONiA Or BELGIA BOLIVIA BRAZILIA BULGARIA CEHO-SLOVACIA CHILI CHINA COLUMBIA DANEMARCA ECUADOR 4, EGIPT 4,T -m.e.th.-.e...e-tm '''' Ps!..-.r,T: LETONIA :cel.4 i- LITUANIA MEXICO NORVEGIA OLANDA PERSIA IMNURI NATIONALE tiroealitirt. POLONIA *59VV4 t-47asitraliggetzrof-4-4g..2i-stfer PORTUGALIA ROMANIA SPANIA t-nnffir_ ELVETIA STATELE-UNITE rm=. s,.c.'ors FINLANDA SUEDIA -= GE 'I.-ii - - LeIrgig -cr-, :-s, ai lasawa -R!'==1E--s-_ - _A-0.1 Wiz -gs.,' 6-,-=,,_ Mr.,, _,E1..:, ssss' - ' "1-7 --D 44 j'441 -D-T-: MANTA eweeirairizipir GERMANIA 11/1BARCATIVNE sf. a. Caic,t1untre, corlibioarit, etc., on -ce vas mic cu care se poate calatori pe apa -*IMBECTL adj. Neghiob, nerod, gogoman, slab de minte IMBECILITATE sf. Sl6biciune a mintii, neghiobie, nerozie [ft.]. 11VIERB adj. (D Care n'are barba; sptnatec; diruia nu i-a crescut Inca barba C) Tinerel, foarte sau Area tin6.1. IMBLB4 ( -tear, L. vb, tr. A muia un lucru In ap.). sau In alt lichid, spre a suge lichidul sau a fi patruns de el: ee nn burets. 2. vb. refl. 0 A suge lichidul, a fi plitruns de lichid O A se adapa, a fi patruns: ee cu idei false IMBIR amm0111. *IMBROGLIO sbst. 0 incurcatura, arababurb. TURCIA PT,P5'''' '-'-- UNGARIA Ved--1Y'r '''' --7.E" -M ==ws. t".--=- -,--S- ''-.-..-d- 0 Piesa de teatru a carei intrigit este foarte Incurcata [it.]. $ IMBROH9R sm. Cel ce Ingrijea de grajdurile sultanului [tc.]. IMEDIAT 1. adj. 0 Nemijlocit, neintfrziat, care lucreaza sau se face, se Intlinp1a numai decit, fara Intirziere: can...4; plecare oe4 Care urmeaza numai declt: succesor 2. adv. 0 Indata, numai declt, pe loc If Nemijlocit, de-a dreptul INIENIORIAL adj. Stravechiu, asa de vechiu, Incit nu se mai tine minte de and a Inceput; de clrid lumea ai p&mintul I1VINS adj. Q Nemasurat, nemilrginit: spa- Om a Ay Peste masura de mare, foarte Intins, cit nu se poate cuprinde cu ochii: Darold m, din spatele castelnini (vlah., [fr.). IMENSIT.O.TE sf. 0 Nemarginire, nemarginit

40 Intindere sau marime fara margini, spatiul nemarginit: ce mireata 'ale In a wait (DLVR.) 5 Prea mare Intindere: a mart! *IMERSIVNE sf. Cufundare In apa I.MIGRA (-gress) vb. intr. A veni sa se aseze, sa se stabileasca Intr'o tara straina. *MIGRANT, -TA (p1.-te) adj. 0 sm. f. Care vine sa se stabileasca Intr'o tart). stilling]. I.MIGRATIVNE sf. Faptul de a imigra; stabilirea strainilor Intro tara IMINVNT adj. Care ameninta sa se Intimple foarte curind, foarte apropiat: tin pericol ~; rissboini Eleven._ (I.-011.) IIVIINNTA. sf. Starea, caracterul a tot ce este iminent: iminenta primejdiei EVIINEU, rednip:r sm. J C) Pantof boieresc de marochin galben: dami nn-1 ajungea on 'miens, notes iminen(1) din piolor 11-1 asvirlea dupit dinsta (L-011.) p1. Pantofi grosi, cu virful ascutit, purtati astazi la tara: poarta... In pioioare dupla, on panto!!, or! i (JIP.) ; BIM_ saints iminiii ciansulni (DLVR,) [tc. jemeni]. IMIT4 (-it, d -ion) vb. tr. 0 A face sau a cauta sa fact. Intocmai ca altul, a se lua dupa altul, dupa pilda altora 0 A lua de model (a A cauta Intr'o lucrare literary sau artistica, sii urmeze pilda altora, sa se asemene cu felul de a lucra al altora A preface, a reproduce Intocmai: isoilitura oniva 0 A se asemana: aceasta stela imita eatiteana *IMITABIL adj. 0 Ce se poate imita Ce trebue imitat, de imitat, de urmat LMITATTV adj. 4.7 Care imita; armonte 4l, avezare de cuvinte cu scopul de a produce, prin sunetele acestora, un efect identic cu al obiectului Insusi (ex.: no tropot de oopite potop cotropitor (ALECS.); imita tropotul tailor) IMITATOR, -TOARE sm. f. Care imita sau se sileste sti imite pe altul, sa se apropie de felul lui de a fi, de a se purta, de a scrie, etc. IIVIITATITINE, MITA= sf.c)faptul de a imita $i rezultatul acestei atrium C).0. Opera literara sau artistic& facuta In asa fel Inch sa imite alta Intocmai Contrafacere, lucru caruia i se da aparenta unui alt lucru fault dintr'o materie mai pretioasa: miinnsi de imitatie de matase (CAR.). *MN (p1.-nuri) sn. f 0 Clntec, poem& In onoarea zeilor sau a eroilor 0 CIntare In onoarea divinitatii Cintare bisericeasca compusa din strofe C) Clntec national (ler TABELA XXV): m- edico regimentelor intonard national [fr. hymn e]. ILVIOBIL 1. adj. 0 Nemiscat, care nu se miscall Nemisciitor: bunnri e 5 Statornic, neclintit. a. (p1. -ale) sn. 0 Avere nemiscatoare, cladire, acaret p1. Cladiri, mosii, paduri, vii, etc., averi ce nu se pot transporta din locul for IMOBILIAR adj. 0 Nemiscator, ce nu se poate transporta: &unui e Privitor la o avere nemiscatoare, la o cladire, la o mosie, etc. LMOBILITATE sf. Nemiscare, starea unui lucru, unei persoane care nu se misca: in ej tdcerea for parean a II de ipsos (vt.ah.) IMOBILIZA (-izez) 1. vb. tr. n A da calitatea de imobil: o rents; banli, a-i pastra fara sa aduca vre-un venit. 2. vb. refl. A sta pe loc, Ma a se schimba, fara a progresa *IIVIOL4. (-elm) vb. tr. 0 A jertfi 0 A macelari IIVIOLATITINE sf. Jertfire, Injunghiere *MORAL adj. I Lipsit de principiile de morala: II stia ',mates 61~ (VLAH.) 0 Impotriva bunelor moravuri sau a principiilor de morals [fr.). IMORALITATE sf. Caracterul a tot ce este imoral MORTAL adj. Nemuritor, far& moarte, ne- Nj. O 605 peritor IMORTALITATE sf. Nemurire *ELVIORTALIZ4. ( -izez) 1. vb. tr. A da nemurirea; a face nemuritor, neperitor: slut Mcrae fpnista... care an imortalizat pe ace( cart le-an stivirsit (1.-0)1.). 2. vb. refl. A se face nemuritor In amintirea oamenilor IMORTLE sf. p/. * = FLQRI-DE-PATE 51 PLEv4ITA 0 IMQS adj. 0/ten. Ban. Trans. Plin de noroiu, murdar, soios: hainele de pe Muni eran imoase, debt.. oe sti-1 zici, ca de vicar (ISP.) [lat. limo sus]. 0 nvioa ( -eoz) vb. tr. i refl. 0 /ten. Trans. A (se) murdari m o sj. IMPACINT adj. Neradtitor; neastimparat IIVIPACIENTA. ( -tea) 1. vb. tr. A face sa piarda rabdarea, a scoate din rabdari. a. vb. refl. Ali pierde rabdarea IMPACIENTA (pl.-te) sf. Nerabdare: neastimpar *IMPARIPENALT adj. 4, Se zice despre frunzele compuse care prezinta perechi de frunzulite la dreapta 51 la stinga, far In virf o frunzulita nepereche (E 2643) IMPARISIL*BIC adj. Co Se zice, In unele limbi (In latina, etc.) despre substantivele si adjectivele care au la genitiv o silaba mai mult declt la nominativ. Ex.: 12 o m o, on genitival homln1 s, a nn substan- Fig Frunzd compusd imparipenata. tiv IMPARTI4L adj. Nepartinitor, care tine parte nici unuia nici altuia IMPARTIALITATE sf. Nepartinire: promite Cd va conduce desbaterile en...a-1 ounosoutli (ow) *IMPAS (p/.-aeuri) sn. 0 Infundaturti, fundatura, ulicioar& fara iesire Strlmtoare, situatiune Incurcata, de unde nu se poate iesi pacatueasca sau sa gresasca Fara nici un cusur, perfect, desiivirsit INIPASp3IL adj. 0 Nesimtitor, nepasator, raruia nu-i pasa de durere, de suferinta. 0 Care nu se lasa Induplecat sau Induiosat: Judeeitor IIVIPASIBILIT4TE sf. Nesimtire, nepasare; calm neturburat *I1VIPEC4BIL adj. C) Care nu e In stare sa IMPECABILIT4TE sf. Starea celui impecabil IMPENETRAMIL adj. 0 De nepatruns, prin care nu se poate patrunde 0 Care nu se poate cunoaste sau larnuri Care-si ascunde cu Ingrijire glndul, parerile, sentimentele sau planurile IMPENETRABILITATE sf. 0 Starea a tot ce este impenetrabil 0 11 Proprietate In virtutea careia doua corpuri nu pot ocupa acelasi spatiu In acelasi timp IMPERATIV 1. adj. 0 Poruncitor: ton O minim obligattunea deputatului ales de a vota totdeauna asa cum i-au cerut alegatorii 0 Q7 Propozitinne aceea care tontine un verb la imperativ sau care exprima a porunca. 2. (p1.-ive) sn. co Mod al verbului care exprim& o porunca sau o rugaminte [fr. < lat.]. I1VIPERCEPTTBIL adj. 0 Care nu poste fi zarit sau simtit 0 Foarte mic Care soap& patrunderii noastre [fr.]; 'LLVLPERCEPTIBILITATE sf. Starea a tot ce este imperceptibil (fr.j. IMPERFCT Lady. Nedeplin, nedeslivirsit. 2 (p1.-te) sn. co Timp al verbului care arata o lucrare trecuta care nu se ispravise Inca In momentul clad se savirsea sau se IntImpla sit& lucrare [lat.]. IMPERFECTIVNE, ImPERFEcT1E O sf. Starea a tot ce este neterminat, nedesavirsit, imperfect 0 Mic cusur, mic defect: oare-cari imperteotinni de forme care denote o epood de ladders (obom) IME- IMP

41 Imp_ -rmperi4r., 4. adj. IMparatCSG: coroanit art 2644). IMP 2. sm. p1. X Trupele vechiulai iinperiu germanic. a. sm.* Moueda ruseasca de our (numita 5i pot-.0"), In valoare de 10 ruble ( 2645) IMPERIALA. Fig (p1. -le) sf. Par- Coroana tea deasupra, de imperials. pe acoperi5, a unei diligente, a unui tramvaiu, etc. IMPERIALISM sbst. 0 Tendinta unui Stat de a cuceri, de a acapara cit mai multe sari, de a-5i larc,i cit mai mult hotarele IMPERIALIST sm. 0 1 Partizan al imperiului Care sustine imperialismul IMPERIOS adj. I Care porunceste astfel ca nimeni nu Indrazne5te sa nu se supuna, poruncitor; autoritar C) Neal:drat trebuincios: o necesitate imperloasa IMPERIL]. (p1.-rii) sn. 0 0 Stapinire, domnie; dominatiune 7(DO Puterea absoluta a unui 5ef 7C) Imparittie, tar& mare al duet suveran poarta titlul de Imparat O Intindere vasta. 'IMPERMEABIL adj. Prin care nu patrunde, nu poate trece apa sau alt lichid: atom...a IMPERMEABILITATE sf. Starea a tot ce este impermeabil IMPERSONAL adj. 0 Care nu se aplica, care nu apartine unei persoane anumite C27 Verb sau unipersonal, verbul care arata ca se conjuga numai la a 3-a persoana singular, precum, plonk ninge, tuna, lulgera, trebue, se cade, etc. 7 C) l.7 Moduri nume dat infinitivului 5i participiului, pentructi nu-si schimba forma dupa persoane IMPERSONALITATE sf. Insu5irea a tot ce este impersonal IMPERTINENT adj. 0 Obraznic; a deveni, a se obraznici 2 Ofensator, grosolan: vorbe IMPERTINENTA (p/.-te)sf. O Vorba sau fapta ofensatoare IM.PERTURBABIL adj. Pe care nimic nu -1 poate turbura, care nu se misca de nimic, neturburat; lini5tit, stapin pe sine LMPERTURBABILITATE sf. Neturburare, starea celui imperturbabil IMPESTA (-tez) vb. tr. 0 A (1n)ciuma, a molipsi de Wilma sau de o boala contagioasa 0 A corime 0 A lmputi, a raspindi un miros puturos [fr. empester]. Fig Pol imperial. IMPETUOS adj. 0 Naprasnic, na.valnic, care se misca cu repeziciune 5i cu violent& C) (e) Furtunos, care nu se poate refine IMPETUOZITATE sf. 0 Caracterul a tot ce este impetuos Furie,violenta; vioiciune prea mare IMPIEGAT sm., -ATA (pl.- te)sf. Slujba5, functionar inferior, amploiat: unarm are aerul mini me de minister (CAR.) [it.]. LMPIETATE sf. 0 Nelegiuire, fapta sau vorba Impotriva celor sfinte7 2 Dispret fat& de cele sfinte sau fats de ce e respectat de toti IMPLACABIL adj. Neimpacat, neindurat, ne- Induplecat *IMPLACABILITATE sf. Nelmpacare, neinclurare IMPLICA.(-10vb.tr. O A amesteca, a Incurca pe cineva tntr'o pricina, lute vina, a-i face sa is parte la raspundere A coprinde 1mpreunti, In acelasi timp, a avea drept urmare: ougetarea implicit existents IMPLICIT adj. 0 adv. I Care nu e exprimat In mod deslusit, In termeni formali, dar care rezulta neaparat din cele zise OW Propoziti(nn)e.4, care tontine Intr'un singur termen subiectul si predicatul. Ex.: Pima I *IMPLOR4 (-or) vb. tr. A ruga cu staruinta, a (se) ruga fierbinte; cu foe, cu lacrimi: Smerit Inge- , to maga sa -1 ierti..., Cu ctt to implorii, mat aprig 11 certi (VLAH.) [ fr. ]. 1 EVIPOLITETA. (-te)sf. 0 Lips& de politeta, nepoliteta, vorba, fapta nepoliticoasa C) Mojicie *IMPONDERABIL adj. A5a de usor, Inch, nici nu poate fi cintarit IMPOPULAR adj. Nepopular IMPORT (pl. -turi) sn. Introducerea In tara a unor rii.rfuri din strainatate [import a]. IMPORTA (-port) vb. tr. 0 1, A face import, a aduce marfuri straine Intr'o A introduce ceva strain (un obiceiu, o datina, o moda, etc.) 0 A fi important, a avea Insemnatate; a-i pasa IMPORTANT adj. 1 Insemnat, de seams, de mare interes 1 Cu trecere, cu vaza C) Care-5i d5. ifose, plin de aroganta EMCPORT.4NTA sf. C) Insemnatate, starea unui lucru Insemnat prin el Insu5i sau prin urmarile ce poate sa. aiba 7 (7) Trecere, vaza, influent& 7 Trufie aroganta; ifos IMPORTATOR sm. teil Cel ce face comertul de import IMPORTATIVNE sl. "1' 0 Faptul de a importa Import "IMPORT;IN 1. adj. Supardtor, plicticos, care plictiseste prin staruinta sa, prin Intrebtirile sale. 2. sm. Mosafir nepof tit *IMPORTUN4 ( -unez) vb. tr. A plictisi, a supara, a incomoda IM:PORTUNITATE sf. 0 Faptul de a importuna StAruinta importuna, plictisitoare, sup&- ratoare LIVIPOSIBIL 1. adj. Cu neputinta, ce nu se poate. 2. sbst. Lucru cu neputinta (de facut, de Indeplinit) 606 IMPOSIBILITATE sf. NeputintA, lipsa de putinta IMPOSTOR sm. Amagitor, in5elator, mincinos IMPOSTVRA (p/.-ari) sf. In5elatorie, amagire, minciuna IMPOTENT adj. 0 sm. Neputincios 1.1VLPOTNTA sf. 0 Neputinta 0 I Betesug IMPOZANT adj. Impunator, maret, falnic, aratos EVIPOZIT (-its) sn. C) 0 Bir, dare, dajdie: e directs, indirecte ; global X ul stngelui, Indatorirea de a face serviciulmilitar [ref. dupa fr. imp 0 t]. IMPRACTICABIL adj. 0 Ce nu se poate savir5i, Indeplini Ii C) Pe unde nu se poate umbla sau trece, nestrabatut: drum.., [Cr.]. ILVIPRECATIVNE sf. Blestem; ruga Malta spre a aduce nenorocire pe capul cuiva IMPREGN4 (-gnez) 1. vb. tr. C)A patrunde Intre particelele unui corp: uleiul impregneazi titilul lampli 0 A face sa patrunda In minte. 2. vb. refl.a fi patruns, a fi plin de IMPRESARUJ sm. 0 Cel ce conduce, pe socoteala lui, o intreprindere teatrala IMPRESCRIPTLBIL adj. el Ce nu poate fi prescris, tagaduit, stins, ce nu poate fi atins de prescriptiune: dreaturi e *IMPRESIONA ( -onez) vb. tr. OA produce o schimbare in starea unui obiect, a lasa o urma asupra lui : lumina impresioneazii azotatul de argint (j A produce un elect asupra simturilor: cum ma impresionau Coate In dimineata Ueda (VLAH.) C) A mica inima IMPRESIONABIL adj. Usor de impresionat in NVIMPRESIONABIL *IMPRESIONABILITATE sf. Insusirea cuiva de a fi lesne impresionat [Cr.]. IMPRESIONISM sbst. CO- $coa1s de pictura modern& care cauta sa dea impresia mi5carii si colorii obiectelor, a5a cum a Post vazuta sau simtita, de artist, fara a se preocupa de compozitie LMPRESIONTST sm. ( Pictor care lucreaza dupa impresionism [Cr.]. EVIPRESWNE, IMPRUIE sf. 0 Urma lasata de un obiect asupra altuia, Intiparire C) # Ti-

42 par, tiparire, tiparitura (a unei cart', a unei gravuri, etc.) Efectul actiunii unui corp asupra altuia sau asupra organelor omului: de trig y Efectul pe care o cauza oare-care it produce asupra simturilor sau asupra mintii: impresi(un)ile din copilarie; impresi(un)i de calatorie; eerie pe o ciirtioicit... theta impresiile zilei (BR.-VN.) IMPRINIA (-tm) vb. tr. I A Intipari, a lasa o urma pe o suprafatb. oare-care $ A tipari 0 A comunica, a transmite *IMPRIMAT 1. adj. p. IMPRTh 4111 C rtgira- PRIM:a O Intiparit Tiparit. 2. (p1.-ate) sn. 4 Tiparitura, foaie tip&rita.. *IMpRIMERIE sf. $ Tipar, arte de a tipari $ Localul unde se tipareste, tipografie *IMPROPRIU adj. () Nepotrivit: termen.4; ezpresiune improprie Nedestoinic, neapt IMPROVIZA (-ism) 1. vb. tr. $i intr. 0 A face pe data, far& nisi o pregatire, versuri, un discurs, o bucata de muzica, etc.: cintind din OLIO gi improvizind versuri (GN.) A face un lucru oare-care fare pregatire. g. vb. refl. A fi improvizat, a se face deodath, a se da drept (cineva sau ceva): s'a improvizat actor *IMPROVIZATOR sm. Cel ce improvizeazit *IMPROVIZATIVNE, IMPROVIUTIE St. Faptul de a improviza; lucrul improvizat 'IMPRUDENT adj. Nesocotit, nechibzuit, lipsit de prudent& *IMPRUDENTA. (p/.-te) sf. Lips& de prudenta, de chibzuialtt, nesocotint& IMPITDIC adj. Nerusinat, fruit rusine *IMPUDICITATE sf. Nerusinare, lips& de pudoare *ENIPVLS (pl. -sari) sit., *traptmsnine sf. Indemn, Imbold (ire), ghies *IMPULSIV 1. adj. Care lucreaz& prin Impin- -gere, prin Imboldire. g. sm. Cel ce lucreaza ca Impins de o putere launtrica pe care nu o poste staptni; om pornit, care nu sta s& judece Inainte de a lucra *IIVIPUNAT9R adj. verb. IMPVNE. 0 Care impune, falnic, maret. Care umple de admiratiune, de respect () Considerabil, foarte mare: forte impunittoare. *INIPTINE ( -pun) 1. vb. tr. A pune o dare, un impozit, a supune la un bir, la o plata 0 A Insarcina, a sili pe cineva s& lac& un lucru nepl&cut, penibil A inspira respect, team& (), were, a face sa taca, a porunci sa tad). $ 0 A sili sti primeasca pe cineva: a vrut sa ne impnna o creature de a lui. 2. vb. refl. A sili sa fie primit: a se tntr'o societate [fr. imp o s e r, refacut dupa a pun e]. *INPUNITATE sf. Nepedepsire, scapare, ocrotire de pedeaps& *ILVLFECTEt adj. Necurat; murdar; spurcat ILVIPURITATE sf. Lips& de cur&tenie, necurrttenie murdarie; spurcaciune *IMPUT4 (-at) vb. tr. A Invinovati pe cineva, a-1 face vinovat de ceva, a-i pune In socoteala o fapto. blamabila *IMPUTARE sf. 0 Faptul de a imput a Mustrare, Invinovatire (pentru o rapt& blamabila). t *IMPUTATIVNE sf. A Compensarea unei sume cu alta *INIVN adj..1* De care nu se mai poate lipi o boal& microbiana [lat.]. *INIUNITATE sf. Scutire de (Mai, de impozite, de sarcini 0 Prezervare de o boalli. microbiana *IMUNIZA (-izez) vb. tr..0 A face pe cineva sa nu se mai lipeasca de el o boala microbiank cu ajutorul unui ser special O IMURLVC (p1.-uoe)sn. 0/ten. cp Suman, hain& scurta Infloratil cu gaitane (purtatti de obiceiu de T ig an i ) [i a murl u c]. IN' (p1. inuri) sn. 0 Planta textile, cu paiul, drept, cu foi mici ascutite si flori albastre sau albe, din ale carei fibre topite (muiate In apa), batute, 607 melitate, daracite si pieptanate, se preparalun fuior din care se tes diferite pinzeturi; din_semintele ei se prepare un uleiu sicativ si se fac cataplasme (Linum usitatissimum) (rj 2646): Oita de...; samtntit de... ~-DE-C/MP = 1:14EATA 0;... -SALBATEC = LINARITA. 1aN. IN2 = INABORDABIL adj. Unde nu poti trage la term 1 De care nu te poti apropia INACCEPTABIL adj. Ce nu se poate primi,ce nu trebue acceptat 'INACCESIBIL adj. I Linde nu se poate ajunge, de care nu se poate apropia, pe care nu se Fig In. poate urea cineva: manta ~11 0 De care nu te poti apropia, spre a-i vorbi INACOFtDABIL adj. Ce nu se poate acorda INACTIV adj. Neactiv, care stli far& sa lucreze INACTIVITATE sf. Neactivitate, lips& de activitate *INACTIVNE sf. Nelucrare, lncetarea on -carei actiuni *INADMISTBEL adj. Ce nu se poate primi, de neadmis a tot *INADMISIBILITATE sf. Caracterul ce nu este admisibil (fr.]. *INADVERTENTA (pl.-te) sf. 0 Nebagare de seam& 0 Gresala fawta din nebagare de seam& *INALIENABIL adj. ez Ce nu poate fi Instrtlinat (vindut, daruit, etc.): bunuri.3; Ilbertatea intelectualit este... un drept..., al omului o.-oh.) *INALTERABIL adj. 0 Ce nu se poate altera sau strica 0 (P) Neclintit: prietenie -a; adeviirata lubire, vednic tintirti gi ~ii nu thieste dectt din admiratie VLAH.) 0 INAMIC = mum. INAMOVIBIL adj. Care nu poate fi scos sau mutat dintr'o slujba, dintr'o functiune, pe tale administrative, Intr'un mod arbitrar *INANIOVIBILITATE, sf. Calitatea a tot ce este inamovibil *INANITATE sf. Desertaciune, z&d&rnicie *INADIITIE sf. Slabiciune pricinuit& de lipsa de hrana *INAPLICABIL adj. Ce nu se poate aplica *INAPRECIABIL adj. () Ce nu se poate pretui sau masura din cauza micimii: o difereaa -di () Ce nu se poate pretui din cauza lnaltei valori, din cauza marimii: o bunatate A INAR sm. Vr Negutktor care vinde torturi de i n: 1 cumpitrit chitele de in pe care-1 tore gi lemons iarna (ION.). INARICA sf. * = un*rita. INARITA sf. 4, mica plant& erbacee, acuatick ell tulpini foarte fragile dispuse In mici tufe, cu flori verzui; creste cufundata In apa, prin lacuri sau balti (Najas minor) [i n]. INARITA (pl. -te) sf. 3 Pasarica cu ciocul scurt si ascutit, cu aripile lungi, cu coada de 5-6 cm., cu penele de coloare brun&-roscata, far pe pintece albe amestecate cu cafenii (Fringilla linaria) (._ 2647) [i n]. 0 'NAT (pl.-atm sn. 0/ten. Ban. Ceuta, gilceava; Inciipapnare:!carte trumoasa Inohipuirea zarvei gi 8 ~Intl (ret..) [srb.] *INATACABIL adj. Ce r'-'1-agpp nu se poate ataca, ce nu. Fig poate fi defairnat [fr.] *INAUGURA. (-area) vb. tr. 0 A debchide publicului, pentru Intlia oarli, In mod solemn, un edificiu, un muzeu, o scoala, etc.; a desveli, a It IMP- INA

43 INNA consacra un monument, o status, etc. 0 (E) A Incepe, a face Inceputul I C- *INAUGURAL adj. Privitor la o inauguratiune: Mama INAUGURATIVNE, "INAUGURARE sf. Faptul de a inaugura 11 C) Ceremonie prin care se deschide sau se predit publicului o cladire, prin care se consacra un monument, etc. 0 INC (p1. Mewl sn. Mold. Sburdaciune, poft& de joc $i de ris (la copii): mita parinteitg, cum era minlard 51 plinit de...nal, a bulnit de ris (cm). *INCADRA ea- INCAD124. *INCALCUL.4BIL adj. 0 Ce nu se poate calcula Peste masura de mare, considerabil *INCALIFICABIL adj. Ce nu se poate califica, cit nu se poste mai rau, mai nevrednic, etc.: a avut 0 purtare á INCANDESCNT adj. CD 15 Infierbintat, pin& s'a facut alb ca para focului C) Aprins, plin de foc INCANDESCNTA sf. 15 Starea unui corp Incalzit pin& a devenit alb ca para focului C) T Aprindere, surescitare extrema M Lamni eleotrioe ea acelea In care lumina e produsk prin incandescenta, Intr'un spatiu golit de aer, a Fig unui fir foarte subtire sub actiunea curentului care trece prin el (' Lampi cu incandescentn. 26/48) INCAR4BIL adj. 0 Care nu poate, nu e in stare sa faca un lucru Nedestoinic, nevrednic, nepriceput, neindeminatec 0 sra Care e lipsit prin lege de anumite drepturi sau exclus de la anumite functiuni 'INCAPACITATE sf. () Defectul aceluia care nu e capabil; nedestoinicie, nevrednicie. nepricepere, neindeminare 0 es Starea unei persoane pe care legea o lipseste de anumite drepturi INCARCER4 (-ern) vb. tr. A baga la camera, la tnchisoare, a Intemnita INCARNA. ( -nee) vb. tr. $i refl. A (se) intrupa, a lua trup omenesc, a se face om [ft.]. *INCARNAT I. adj. De o eoloare ro$te ca a carnet. 2. sbst. Coloare ro$te ca a carnii INCARNATIVNE, MARNA= sf. Intrupare; taina prin care cuvintul lui Dumnezeu s'a facut trup [Cr.]. INCASE! (-asez) vb. tr. A primi, a strange, o suma ce trebue pinta [ref. dupe fr. encaisser]. INCASATOR, -TOWLE sm. f. te Care Incaseaz a banii, sumele ce trebuesc platite de diferite persoane. INC.A.S(S)0 sbst. te5 Toate sumele Incasate, de o cash. de comert, de banca., Intr'o zi, Intr'o saptamina, etc. $i care se afla In cash. [it.]. INCENDIA (-diez) vb. tr. 0 A da foc, a pune foc (unei cladiri, etc.) (y. A atita la razboiu, la revolta, etc. INCENDIAR I. adj. I Aprinzator, care poate lua loc, care poate provoca un incendiu: materii e 0 T) Care atlt& la revolts, la razboiu : diners 2. SM. Cel ce da foc unei cladiri, etc., autorul until incendiu INCENDILT (p/.-dil) sn. I Foc mare care mistue o cladire, o padure, etc. Turburari marl Intr'un Stat, rascoale, razboaie, etc. INCRT adj. 0 Nesigur Nedumerit INCERTITVDINE sf. 0 Nesiguranta. Nedumerire, lndoiala 'INCEST 1. sn. aia Amestecare de singe, unire Intre rude de singe, oprita de legi. 2. sm. Cel ce s'a facut vinovat de aceasta cal - care a legit 'INCESTUCIS adj. et Vinovat de incest INCHIZITIVNE, nicifizitie sf. vrt Cercetare, anchetii, perchizitde riguroasa $ Tribunal eclesiastic, infiintat odinioara In Apus, cu deosebire in Spania, spre a urmari $i a pedepsi pe eretici, pe Evrei, pe necredincio$i INCEIZITOR SM. 0 i Membru at inchizitiei, judecator facind parte din inchizitie 11 0 es Cel ce face anchete, cercetari judecatore$ti minutioase INCHIZITORIAL adj. CD ; De inchizitor Foarte riguros, foarte aspru 0 Arbitrar: masura fi INCIDENT (p1.-te) 1. sn. 0 IntImplare neasteptata, de puldna Insemnatate, in cursul unei Intreprinderi, unei afaceri 0 es Contestatte accesorie facuta de avocat In timpul judecarii unui proces: a ridica un ~. a. adj. 15 Rasa ~a, directiunea rectilinie pe care o urmeaza o raza. de lumina sau calorica care cade pe o suprafata (i), 02 Propoaitie tea, propozitie intercalate intre termenii unei alte propozitiuni 'INCIDENTAL adj. $i adv. 0 (Care se produce) IntImplator 0 Accesoriu, secundar 4.7 Propozitie propozitie incidents [i n c i d e n t]. ' INCIDENTA sf. 15 Intfinirea unei raze de lumina sau de calduril cu o suprafat,a; unghin de unghiul pe care-1 face o raze de lumina cu normala, adica cu perpendiculara dusa prin punctul de incident& la suprafata pe care cade; pullet de punctul unde o raze de lumina sau de caldura cade pe o suprafata 0 4j Caracterul unei propozitii incidente INCINER4 (-eres) vb. tr. A reduce ceva In cenu$a, In spec. a arde un cadavru *rncinta. (p1.-te) sf. Spatiu Ingradit, loc inchis, sala: incinta tribunalului (Cr. enceinte]. 'INCIZA (pl.-ze) sf. 41 Mica propozitiune, cu sens complet, intercalate intealta propozitie sau trite fraza 'INCIZIUNE, ixclzre sf. Crestatura, taietura facuta de a lungul cu un instrument ascupt 'INCIZIV I. adj. () Care taie; dinti m, dintdi cei lati din fatii, destinald sa tale alimentele (0 2649) 0 (1' Mi$cAtor. 2. sm. Dinte inciziv *INCLINA. (-in) 1. vb. tr. A pleca (In jos), a apleca: ea-et inclina capul in mini gi inchise chi! (EMIN.). 2. vb. intr. 0 A fi (a)plecat 0 e A avea aplecare, a fi dispus. 3. vb. refl. () A se (a)pleca 0 A-si Indoi corpul, a face plecaciuni, a se prosterna A Inceta de a mai rezista, a se supune INCLIN*T adj. 0 p. INCLINA Plecat, aplecat; Intr'o pozitie oblicii In Fig raport cu orizontul: plan suprafata Nana care face un unghiu ascutit Cu n ci3zilint.e. C. zontul si cu ajutorul careia se u$ureaza. ittddaneil ridicarea $i coborlrea greutatilor marl. Ċin. "INCLINATIVNE, INCLINATICE sf. 0 Faptul de a (se) inclina, aplecare 0 Starea unui lucru inclinat CD A Pozitiunea mai mult sau mai putin oblica a unei drepte in raport cu o alth dreapta sau cu un plan; a unui plan In 0 0 raport cu alt plan O e Aplecare fireasca catre un lucru: are /maim pietura 5 Lucrul pentru care are cineva aplecare 0 Simpatie, iubire: eastitorte de 0 Persoana pentru care are cineva 608 It ], B Fig Inclinatiune Orizontul. A. B. Acul magnetic. OB. Unghiul de inclinaliune. iubire, simpatie 15 a acului magnetic, unghiul, variabil dupa localitati, pe care-i face un ac magnetic, mobil In jurul unei axe orizontale $1 a$ezat In planul meridianului magnetic (L 2650) [fr. inclination $i inclinaison]. 'INCLUZIV adv. Cuprins, Impreuna cu: de la 15 chid la 25 Mal ee

44 INCOATTV adj. o..7 Se zice despre verbele car arata nn Inceput de actiune INCOERCIBIL adj. i "el Care nu poate fi ctrins, comprimat $i retinut intr'un spatiu carecare: gaz 1( F Ce nu poate fi infrinat, oprit INCOERNT adj. C.) Lipsit de coerenta, de legatura Intre Orli 0 Fara.ir, Sara legatura intre ele: idei e *INCOERENT A sf. O Lipsa de coerenta, de legatura intre parti 0 if Lipsa, de sir, de legatura Intre ele: incoerenta ideilor "INCOGNITO 1. adv. Fars a fi cunoscut, Sara a se face cunoscut, tiptil: a clilatori. 2. sbst. A 'Astra ~, a nu voi sa se face cunoscut: on gulerul paltonasului ridicat, ptistrind eel mai strict egi (GN.1 [it.]. INCOLOR adj. C) Fara coloare, care n'are nici o coloare 1 0 q') Searbad, fara vlaga: aril fr. ]. INCOMBUSTIBIL adj. Care nu poate arde INCOMBUSTIBILITATE sf. Insusirea lucrului incombustibil INCOMENSURABIL adj. Se zice despre cloua cantitatd care n'au o masura c,omund Alit de mare Melt nu se poate masura INCOMOD adj. Ce nu e comod, care-ti vine peste mina, de care nu to poti sluji u$or; suparator INCOMODA (-odez vb. tr. A pricinui jend., suparare; a face rhu, a produce o boala ward, INCOMODITATE sf. O Lipsa de comoditate, jena, suparare 1 2 Indispozitie, boala ward. INCOMPARABIL adj. 0 adv. Fara seaman, neasemanat, neasemuit, cu care nu se poate compare nimeni sau nimic INCOMPATIBIL nu e compatibil, nu se potrive$te, nu se Impacd cu altul sau cu altceva Se zice de doua functiuni ce nu se pot exercita in acelas timp de o singura persoana INCOMPATIBILITATE sf. 0 Starea de nepotrivire intre doua lucruri ce nu pot exista in acela$ timp, ce nu se Impaca unul cu altul 2 ei Imposibilitate legal& ca cloua functiuni sa fie ocupate In acelasi timp de o singur& persoana *INCOMPETENT adj. 0 et Care nu e competent, care n'are cilderea de a judeca o pricina 11 0 (1:) Care nu se pricepe, care n'are cuno$tintele necesare spre a-si da parerea, de a se rosti intro materie sau alta *INCOMPETENTA (pt.-se) sf. Ih 0 Lipsa de competenta: incompetents unni tribunal F Neputinta in care se gaseste cineva, din pricina nepriceperii sau nestiintei, de a se rosti intr'o chestiune [Ir.]. INCOMPLT adj. Nedeplin, care nu e cornplet, caruia-i lipseste o parte INCONSCIENT ow- INCON$TigNT. INCONSEC'UNT adj. Care nu e consecuent, care se contrazice cu sine linsu$i In zisele sau faptele sale *INCONSECIJNTA (p1.-te) sf. Lipsa de consecuenta; nesocotinta *INCONSOLABIL adj. Care nu poate fi mmngliat, nemingiiat *INCONSTANT adj. Care nu e constant, nestatornic, schirnbacios INCONSTANTA sf. Nestatornicie INCON*TfENT, /NCONSCIENT adj. Care nu e con$tient, care nu $tie ce face, care (se) face In ne- $tire, care se face de cineva lara a-si da seama "INCON*TIENTA, niconscif,nta sf. Ne$tire, lips& de con$tiinta INCONTEST4BIL adj. $i adv. (De) netagaduit, ce nu se poate contesta INCONVENINT (p1.-te) Neajuns, desavantaj; urmari neplacute intro intreprindere C) Imprejurare suparatoare care intervine Intr'o afacere INCOR.VCT adj. 0 Necorect, cu greseli, gresit C) Necinstit INCORECTITVDINE sf. Purtare necorectay + necinstita [i nco rect I.-A. Candrea. corectitudin]. Diclionar enciilopedic ilustrat. I *INCORECTIVNE sj. Wsa de corectione (a INCstilului, a desenului, etc.), gresald. Inipotriva regulelor (gramaticei, stilului, etc. [fr.. IND INCORIGIBIL adj. Care nu se poate Indrepta, care nu poate fi corijat: hot, copil A.+ INCORPORA. (-orez) vb. tr. I A uni, a Intpreuna mai multe lucrurl, pentru a face un singur corp, un singur tot A Intrupa, a face sa intre intr'un corp religios, politic, militar INCORPOR4L adj. 0 Lipsit de corp: suiletul e 1 2 es Care n'are existent& materiald: drepturile 51 creantele sint,e "INCORPORARE st. Faptul de a se in co r- p o r a, Intrupare. IN-CORPORE adv. Cu totii Iunpreuna [lat.]. INCORUPTTBIL adj. Care nu se las& a li corupt, care nu poate fi mituit: iudecittor INCORUPTIBILITATE sf. Insusirea celui incoruptibil 0 INGOT (p1.-te) sn. Mo/d. Sburdalnicie, sbeguire: nici noaptea a. on ma pot odihni de ~ele voastre? (CaO.) [comp. nie]. INCREDIA adj. Care nu e credul, care nu crede lesne on -ce INCREDULITATE sf. 0 Firea, starea omului care nu crede cu u$urintd. Necredinta (In materie religioasa) *INCRIMINA (-inee)vb. tr. i A invinui, a arunca vina (unei crime asupra cuiva A face sa treac& o rapt& oare-care drept trims: purtarea vulva INCREVIINATTEINE sf. Faptul de a incrimina, Invinuire; starea unei persoane incriminate *INCRUST.A. (-tez) 1. vb. tr. 0 A Infrumuseta, a linpodobi un obiect cu ornamente bagate, infipte In suprafata: 0 moult cu tildes 1 2 A acoperi cu un strat pietros, varos, care formeaza un fel de coaje: apa inerusteazti tevile canalului. 2. vb. ref/. A se acoperi cu un strat pietros INCRUSTATIVNE, INCRUSTATEE sf. 0 Faptul de a (se) incrusta $i rezultatul acestei actiuni; obiectul incrustat II 0 Coaja varoasa, stratul pietros ce se formeaza pe un obiect ce a zacut multd. vrerne In apa O Depozit de saruri pe peretii $i pe tevile unui cazan INCUR sm. (,), Un fel de duh ram care chinueste pe oameni noaptea INCUBATIVNE, mama= sf. Clocire.2* Perioada intre momentul chid cineva a lust atacat de un agent infectios $i momentul cind se arata primele simptome ale boalei [Ir.]. INCU'LQA (-cuio) vb. tr. A baga In cap, a Intipari In minte *INCULP.A. (-pez) vb. tr. A Invinovati, a Invinui INCULPAT 1. adj. p. inctrlpa. 2. sm. ei Acuzat, cel Invinovatit de un delict, de o crima. INGULPATIVNE sf. is Invinovatire, acuzare, acuzgiune, pia INCI;ILT adj. C) r Necultivat, nelucrat, 1:angina 0 (1) la Care n'a primit nici 0 invatatura, nici o educatie *INCUMBAL (-cumb) vb. intr. A fi impus, a fi silit, a avea obliggiunea INCUNABUL 1. adj. # Tipdrit In primii ani dupa inventiunea tiparului (Intre 1455 $i 1500). O (pl. -le) sn. Carte tiparitil. In a doua jumatate a veacului al xv-lea INCIJRABIL adj. OM..22' Care nu se mai poate vindeca, fara leac *INCVRIE sf. Negrija, nepaza, lipsa de grijd, neglijenta. INCURSIVNE sf. 0 ti Navala, navalirea In timp de razboiu Intro tar& dusmand. 1 2 Studiu, lucrare, cercetare facuta de un Invittat Mtn) directie In afara de specialitatea sa 0 TISTDE = VNDE. *INDECENT adj. Necuviincios INDECENTA (p1.-0) sf. Neeuviin0. "INDECIS adj. 0 Nehotarlt 0 Indoielnic, nesigur 0 Vag, greu de distins

45 IND- "INDECIZ/VNE sf. Nehotarire; sovaiala *INDECLINABIL adj. tiq..nedeclinabil, care nu IN D se poate decline INDEFINTT I. adj. 0 Fara margini, care nu e limitat, marginit: duratil..4; congedin vs 2 Al carui Inteles e vag *i nehotartt, nedefinit: cuvinte.s. 2. sbst. Ceea ce e indefinit "INDELEBIL adj. Care nu se poate sterge, ne- *ters, neperitor (fr.]. *INDELICATETA (p/.-te) sf. Lips& de delicatet& 2 Purtare grosolan& INDMN adj. Far& a suferi o paguba; teafar INDEMNITATE sf. = INDEMNIZARE INDE.MNIZA (-izez) vb. tr. Si refl. A (se) despagubi de o pierdere INDEMNIZARE sj. i Faptul de a in d em - niz a 11 2 (Sum& data. drept) despagubire. *INDEPENDENT adj. I Care nu depinde de nimeni; care nu e supus nici unei alte puteri, neatlrnat: stet T ()Care nu se pleacb. dinaintea nimanui: oaraoter T Care n'are nici un raport, nici o legatura cu altceva "INDEPENDENT' A sf. C) Starea uneipersoane, unui lucru care nu depinde de alta sau de altceva Conditiunea unui Stat care nu e supus altuia; neatirnare *INDESCIFRABIL adj. De neinttles, de nedescurcat, de necitit *INDESCRIPTIBIL adj. Ce nu se poate descrie, de nedescris *INDESTRUCTIBIL adj. Ce nu se poste distruge, ce nu poate fi darimat *INDEX (pl.-ezuri) sn. 0.0 Tabla de materii, cuprinsul unei child (In spec. In ordine alfabetick): aliabetic 0 Ent Catalogul cartilor condamnate de autoritatea bisericeascii: carte Duet la carte interzisk ; CO: a pane Pe cineva la, a opri, a interzice de a se avea de-aface cu el, a-1 arata ca nevrednic, periculos O P Degetul artitator (fr. < lat.]. INDIAN 1. adj. Din India. 2. sm., NDIAINA (pl.-ene) sf. Locuitor din India. :I. itimana sf. LS PInza de bumbac, fabricat6. la Inceput In India. *INDICA. ( -din) vb. tr. A artita *INDICATIV 1. adj. Care indict. 2. (p1.-ye) sn Mod al verbului care arata o stare sau o actiune real& *INDICATOR 1. stn. Cel ce indick aratator. 2. (pi.-toare)sn. 0 ig;44 Carte sau car' ticia In care shit Insemnate orele de plecare si de sosire ale trenurior; mersul trenurilor Tr Numele a diferite aparate adaptate la cazanele masinilor cu aburi, spre a ar&ta starea de tensiune a aburului, nivelul apei din cazan, etc. INDICATIVNE, indinare sf. 0 Faptul de a indica, aratare 3 In*tiintare, informatiune, indiciu, semn dim& care putem cunoaste ceva *INDICE sbst. In de x, table de materii (In spec. In ordine alfabetica). *INDICITJ (p1. -eli) sn. Semn, urm& dup& care judecdim c& un lucru exist& [fr. in d ice]. ; INDICTION sbst. D Perioada conventional& de 15 ani, far& all& legatura cu fenomenele astronomice care an servit la alcatuirea calendarelor, si al carei punct de plecare este anul 313 d. Chr.; ca element cronologic, el servii, impreuna cu crugul soarelui, crugul lunii, mina de aur, etc., spre a calcula sau a reconstitui data exacts a unui eveniment, indicate cu aceste elemente In diverse acte $i inscriptii [vsl. < gr.]. *INDIFERENT 1. adj. 0 De care nu-td pas& sau nu trebue s&-ti pese; mi-o putin Imi pask mi-e tot una 2 Neinsemnat, deputdna importanta: am vorbit de Illoruri ^.8 T 0 Carina nu-i pas& de nimic, nepasator, pe care nu-1 migc& nimic: om 2. adv. 0 Intr'un mod indiferent, cu nep6sare, en raceal& 2 Fara deosebire INDIFERENTISM sbst. 0 Doctrine acelora cari shit indiferenti in materie religioas& sau politick INDIFERENTA sf. Nepksare 610 *INDIGEN adj. $i sm. 0 Originar din aces talk p&mtntean, de ba*tina, btt*tina* 0 Stabilit Intr'o tar& din timpuri stravechi *INDIGENAT (p1.-ace) sj. 0 Calitatea de a fi indigen 0 Impilmintenire *INDIGEST adj. 0 Greu de mistuit; ce nu se poate mistui 0 R &u alcatuit, Incurcat, greoiu: carte.4 *INDIGESTIVNE, innrawstre sf. F Indispozitie, stricarea stomacului pricinuita de o mistuire Brea sau de o Intrerupere a digestiunii, aplecare INDIGN4 ( -nez) vb. tr. si re fl. A (se) necaji din tale afara, a (se) supra foe, a (se) mini& *INDIGNARE, *IPIDIGNATIUNE sf. 0 Faptul de a (se) in dign a 11 C) Suparare la culme, sentiment de minie sau de dispret provocat de o Sept& nedreapta, nedemn& sau rusinoasa *INDIGO sbst. 0 Materie colorants, solidti, de un albastru frumos, extras& din sucul unor plante Coloarea albastra obtinutrt prin vapsirea cu aceasta materie, Iulachiu *INDIRECT adj. I Care nu e direct Care nu merge de-a dreptul, care ocole*te: Intrebare 0 Ca Complement sau nadrept, acelaasupra caruia nu cade de-a dreptul actiunea verbului CD Ca mecum vorbire in care zisele unei persoane sint raportate la persoana a treia 0 contributinni e, d&- rile pe obiectele de Gernert *i de consumatiune *INDISCIPLINA (p1.-me) sf. Nesupunere, lips& de disciplina INDISCRET 1. adj. 0 Lipsit de discretiune: Intsebare privire..41, care se opre*te unde e oprit, unde nu se cuvine 0 Care nu stie sk p&streze taink care nu *tie s & -$i tie limba. 2. gni. Om indiscret *INDISCR.ETIVNE, INDISCRVTIE Si. 0 Lips& de discretiune: asounzlnd obiectul... ca si cum se temea de Indiscretia zidurilor (CAR.) Faptil. indiscreta Destainuirea unui 'secret *INDISCUTABIL 1. adj. 0 Ce nu se poste discuta Care nici nu trebue discutat, din cam& ca e prea evident. 2. adv. In mod indiscutabil, nici nu incape vorba (fr.]. *INDISOLVBIL adj. C) Ce nu se poate disolva Intr'un lichid 0 Ce nu se poatedesface sau desp&rti: prietenie a; cas5torte.4 *INDISOLUBILITATE si. 0 Proprietatea unui corp care nu se poate disolva lntr'un lichid Insu*irea unui lucru care nu poate fi desfacut, desphrtit, anulat; a casatoriet raligioase *INDISPENSABIL I. adj. 0 lie care nu poti fi scutit De care nu se poate lipsi cineva, neaparat trebuincios. 2. imispensabili sm. p1. (1) F Izmene *INDISPONIBIL adj. De care legea sau anumite lmprejurari nu permit sä se dispuna: avere...11 *INDISPONIBILITATE sf. Stares unui lucru indisponibil INDISPOZITIVNE, 1NDISPOZITIE sf. 0 Baal& usoara, alterare war& *i trecatoare a sill-maw Dispozitie nefavorabil& pentru cineva sau ceva INDISPI.TNE (-pun) vb. tr. 0.1 A Imbolnavi u*or, a face rim 0 (f) A supra, a face nemultumit, a-1 aduce Intr'o dispozitie putin favorsbill. *INDISPVS adj. 0 p. IPIDISPWIE 0.0 Cam bolnav, care nu prea se simte bine O Rau dispus fats de cineva. INDIVID sm. 0 Ori-ce fiintok care se socoteste ca o unitate printre fiintele de aceea*i spet& 0 Ori-ce fiint& organizatk animal sau vegetal 0 Persoank Om pe care nu-1 cunoa*tem, *i pentru care n'avem nici o consideratie: eine a acest P *INDIVIDUAL 4. adj. (D Propriu individului, ce priveste pe un individ Care priveste pe fie-care In parte sau numai pe o singura persoana. g. adv. 0 In mod individual, izolat, fie-care in parte (3, Fie-care pentru sine, in ceea ce priveste pe Insa*i persoana sa.0

46 INDIVIDUALISM sbst. +++ Sistem de filosofie care pune drepturile individului mai presus de acelea ale societatii INDIVIDIJALITATE sf. C) Totalul caracterelor care deosebesc pe un individ de toti aceia din speta sa Personalitate INDIVIDUALIZA (-17.ez) vb. tr. A considera, a privi un lucru In mod individual, izolat 0 A face ca o flint& sa aiba un caracter propriu care s'o deosebeasca. de toate celealte fiirrte din aceeasi speta INDIVIZ adj. ei Care nu se poate Imparti, devalmasesc: nocesitine Care stapineste un lucru Impreuna cu altii, devalmas *INDIVIZTBIL adj. 0 Care nu e divizibil, care nu se poate imparti; de nedespartit: un atom e A. 0 t Se zice despre un numar intreg care nu se poate Imparti exact cu alt numar INDIVIZIBILITATE sf. Caracterul lucrului indivizibil INDIVIZIVNE sf. th Starea unui lucru indiviz sau a persoanelor ce stapinesc ceva In comun, devalmasie INDOCIL adj. Nesupus, neintalegator, care Invata cu anevoie, care e greu de cirmuit *INDOCILITATE sf. Caracterul celui indocil *INDO-EUROPEAN adj. w Se zice despre fiecare din rasele si limbile arice, care au o origine comuna si s'au Intins din partile India pina la extremitatea de apus a Europei; limbi indo-enropene, limbile sanscritli, balto-slavice, greceasca, italics, celtica. si germanica *INDO-GERMANIC adj. ai = INDO-EURO- PEAN [germ.]. 'INDOLENT adj. 0 Nesimtitor, nepasator, tembel, asupra caruia nimic nu face cea mai mica impresiune Care nu-si da cea mai mica osteneala, care nu e In stare sa faca cea mai mica straduinta, lenes, trindav *INDOLENTA sf. Starea celui indolent {fr.]. INDRIAINI sm. a, SINGELE-VOINICULUI si MU$CATA: pe mitanta de miroe lie vedean... mitnunobi de gitibioare 51~ tr)-zamf.) [to. ytri- ahl]. INDUBITABIL adj. Nelndoios, (de) netagaduit 'INDUCE (-dm) vb. tr. 0 A Impinge, a Indemna pe cineva sa fats un lucru; eroare, a face sii gresasca. a insela cu dinadinsul 0 A face o inductiune, a trage o consecinta, o urmare [fr. indu ire, refacut dupa d u c e]. 'INDUETTV adj. Care recurge la inductiune; metodit a, care porneste de la particular la general -INDUCTIVNE sf Mod de a rationa In virtutea caruia se admite un lucru neverificat, pentruca s'a constatat existenta, realitatea unui alt lucru de acelasi ordin, de aceeasi natura Consecuenta, urmarea ce se trage din acest rationament +++ Metoda de rationament prin care se aplica la toate faptele de aceeasi speta ceea ce s'a observat numai la unele din ele; inductiunea procedeaza de la particular la general, de la consecuente la principii, de la efecte la cauza CD AI Desvoltarea unui curent electric prin influents unui alt curent sau al unui magnet: curent de eleotrieli; electro-manetica; bobind de pe- BOBINA 0 'INDULGENT adj. Ingaduitor, care larts usor, care nu e strasnic; a H.', a trece cu vederea, a fi ingaduitor, a ierta usor INDULGNTA (p1.-te) sf. CD Ingaduinta, usurinta de a ierta 1I Iertare a pedepselor ternporale, pentru plicate, acordata de papa In anumite Imprejurari INDUSTRIAL 1. adj. 0 De industrie, privitor la industrie Care izvoraste din industrie, produs de industrie: beglitii cerium centru uncle shit multe manufacturi, fabrici. 2. sin. Cel ce se Indeletniceste cu industria [fr.). INDUSTRIALISM sbst. O Sistem social care considera industria ca scopul de capetenie al omu- Iui (D Preponderenta industriei., INDVSTRIE sf. 9 CD Totalitatea mijloacelor de care se serveste omul spre a transforms materiile prime, acomodtndu -le trebuintelor vietii 0 Mestesug, on -ce profesiune mecanicli sau comerciala 0 Cavaler de om care traeste din escrocherii, care se serveste de mijloace necinstite spre a till, pungas, sarlatan INEATA sf. 0 Mica plants delicata, cu tulpina filiforma, cu flori mlci, aibe; creste prin livezi si pasuni umede, cu deosebire la munte; numita qi inusor" sau margeluta" (Lznum catharticum) ( 2651) C) Planta ierboasa cu tulpini numeroase, cu florialbastre-azurii; creste prin finete si poeni nisipoase; numita si in -de- Gimp" sau inusor " (Linum austriacum) [in]. INEDIT adj..0p Care nu s'a publicat Inca, netiparit, care du s'a dat in viieag INEFABIL adj. De nespusi de negrait, care nu poate fi exprimat prin cuvinte: slmbind Inmines on ~a satisiaotie a dobitooului (CAR.) INEFICACE adj. Fara efect, nici un efect, nefolositor *INEFICACITATE sf. Lipsa de eficacitate, de efect, de folos 'INEGAL adj. 6) Neegal, care nu e egal 0 Care nu e neted, gloduros, grunturos: teren Schimbacios : caracter INEGALITATE sf. CD Neegalitate, lipsa de egalitate 0 Starea unei suprafete care nu e neteda. Neregularitate:.4/ pwanlnl * Neregularitate In mersul astrelor: diurn2t, Beeulara 0 Felul de a fi al unei persoane care are un caracter schimblicios Inegalitati soofale, lipsa de egalitate, nepotrivirea Intre diferitele clase ale societalli INEL (p1. -ele) 8n. 0 Cerc ae Her sau de alt metal pentru legat ceva, veriga, belciug: ale lantulnf 0 Cerculet, de aur, de argint, etc., ce se pune In deget ( 2652) : de logodnit, de oununie; : tree ea min svelt, cu talia subtire O :\ p1. Doutt belciuge mari de tier atirnate de fringhii ce shit legate de un portic de gimnastica( 2653)1 Pr. ext. Tot ce seaman& cu un inel: a) cirliont, buck: Fig Inele. Fig Inele...ele parulni, nog= on paoura (DLVR.) ; b) despre partite corpului unui vierme: ale viermelul [lat. anellus]. INELAR I. (p1.-are) sn. 0 Degetul de IMO cel mic, pe care se poarta de obiceiu in el el e. 2. sm. 4 = FLOTITRE-INELAT. INELAT 1. adj. 0 Asezat In forma de in e I e: FLIITURE-INELAT R FLOTURE Impodobit cu multe inele 0 * EolInta eclipse In care soarele, Intunecat de kink apare In jurul acesteia numai ca un inel luminos ( INELATE sf. pl. i t Grupa. mare de animate al caror corp e format dintr'un sir de in el e, cum sint INEL11 ingl. sn. dim. Fig Ineatd. care nu produce Fig ' LINTELT,T INVIRTECI;$ Eclip-A inelara. sbst. Joe de copii, In care un in e 1 trece din deget In deget, iar unui din copii 611 i viermli. pl.-use) s sr-- IND- INE

47 INE- INF trebue pnneau s& oa totti ghiceasca Is jocuri: la tine de-a se afl&: davit eland, se (1.-OH.) [i nelus + Inv Irti]. INEPT adj. Netrebnic, nedestoinic, lipsit de bun simt, de Insu$irile cerute Neghiob, nesabuit, stupid ENEPTTE sf. 0 Netrebnicie, nedestoinicie, lips& totala de bun simt, de Inst4irile cerute Neghiobie, n&ucie, stupiditate: ineptil... iegite cu duturaul de sub teascurile tipogratillor (VLAH.) INERENT adj. Legat In mod nedesptirtit de ceva, nedeslipit: greutatea a.td materiel 1:NERNTA. sf. Calitatea a tot ce este inerent [fr. ]. *INERT adj. 0 Lipsit de activitate, de miscare (din natura): materia (J) Care nu se misca, nu se urneste cltusi de putin, trindav: spirit INERTIE sf. 0 Starea a tot ce e inert, ce n'are miscare proprie: inertia materiel l5 Proprietate general& a materiei In virtutea areia un corp nu poate, de la sine, sail modifice starea de repaus sau de miscare Forts de.0 a unui corp, rezistenta pe care o opune un corp, Yn raport cu masa sa, miscarii pe care lovitura unui corp strain caut& sa i-o imprime 1 Lips& de activitate a vointei sau a mintii 'INEVITABIL adj. De nelnikurat, care nu se poate evita INEXACT adj. Care nu e exact, gre$it *INEXACTITATE sf. Lips& de exactitate, neexactitate, gresala [i nexac t]. INEXORABIL adj. Neinduplecat, nelmblinzit, nelndurat, care nu se las& a fi lnduplecat prin rugaciuni: time severitate INEXPERINTA sf. Lipsa de experienta, nedeprindere INEXPERILVIENT4T adj. 0 Care n'are experienta, nedeprins A arid Incercare nu s'a facut Inca, neincercat: procedeu INEXPLICABIL adj. 0 Care nu se poate explica 0 De care nu -mi poate da seama cineva, pe care nu-1 poti pricepe, nelnteles; ciudat: un caracter *INEXPLOR4T adj. Care n'a fost explorat, necalcat (de picior de om): insult% a INEXPLOZTBIL adj. Care nu poate face explozie *ENEXPRESTV adj. Lipsit de expresiune *INEXPRIM4BIL adj. Care nu se poate ar&ta sau reda prin cuvinte, nespus INEXPUGNABIL adj. X Ce nu se poate lua cu asalt: eetate...a IT) Care rezista la on -ce atac, care nu se lasti a fi biruit: virtnte IN-EXTENSOadv. Pe larg, In Intregime, Mr& a Visa ceva afara: a reproduce un &sours [fr.< lat.]. IN-EXTRMIS adv. ea Pe patul de moarte, clnd omul trage s& moarb.: cdsatorie testament!gout [fr. < lat.]. INEXTRICABIL adj. Ce nu se poate descurca "INFAILp3IL 4. adj. 0 Care nu poate s& nu se Intlmple, neaparat; sigur 0 Care nu poate s& dea gres, Tara gres, care nu se poate 1n$ela. 2. adv. In mod sigur, negresit; far& gres INFAILIBILITATE sf. 0 Insu$irea a tot ce este infailibil 2 Insusirea aceluia care nu poate sa dea gre$, sti se Insele vre-odattl.: papal INF.4.11,1 adj. $i sm. 0 Infierat, vemtejit de legi sau de oameni Mi$el(esc), ticalos, mirsav 0 Rusinos INFAMANT adj. Care face infam, care pliteazit cinstea, necinstitor: supliciul.-. Intro doi ttlhart (CAR.); Dedeapsti INFAMIE sf. 1 Infierare, veltejire public& Miselie, mirstivie, fapta ticaloasa, rusinoasa, nevrednicti de un om cinstit, tialosie pl. Oari, vorbe de ocargt care pateadi cinstea cuiva *INFANTE sm. Y Titlu dat copiilor regelui Spaniei (odinioaril $i ai Portugaliei), In afar& de primul nascut [sp.]. INFANTRIE sf. X Pedestrime, soldatime care urnbla si se lupta pe jos (02655, 2656) 612 INFANTERIST sm. Soldat din in f an ter ie. Fig Md. Moldova. Mt. Muntenia. 0. filer. S. Soldat , Fig Md. Moldova. Mt. Muntenia. 0. Ofiler. S. Soldat. INFANTICE) 4. sm., -MA (p1.-ide sf. Care(-si omoar& un copil (in spec. nou nttscut). 2. (p1. -ide) stn. Omorul unui copil (mai ales nou nascut) INFANTTL adj. Privitor la copiii din virsta fraged& INFATIGA.BIL adj. Neobosit INFECT adj. 0 Puturos, Imputit 0 Sclrbos, mirsav INFECTA (-tez) vb. tr. $i refl. 0 A (se) Imputi 0 A (se) face infect, primejdios prin prezenia unui principiu veninos sau morbid, a (se) molipsi y A (se) corupe moraliceste INFECTIOS adj. Care infecteaza; molipsitor INFECTIVNE, INE'vanz sf. 0 Putoare, Imputire 0.0 Imbolnavire prin molipsire O Starea unei substante care tontine un principiu contagion sau care raspindeste un miros puturos 0 Focar de.,, locul de unde s'a raspindit o molima, o boat& molipsitoare 'INFERIOR 4. adj. Asezat dedesubt sau mai jos C) De jos, se zice despre partea unei tari, despre un rlu care se afla mai aproape de mare sau de locul unde se varsa: Moldova inferi- era; oursul al Oltulni; Dunitrea infarioara Mai pre jos, mai mic in grad, In rang, In merit: lunctionar. 2. adv. Mai (pre) jos. 3. sm. Cel ce e mai pre jos, mai mic In rang, etc.: nu eta de vorba au.1 INFERIORITATE sf. Stare mai pre jos, inferioaro., valoare mai mic& INFRN (p1.-nuri) stn. 0 Iad 0 Loc unde se chinueste cineva [lat.]. 'INFERNAL adj. 0 Din iad, ce tine de iad: spirit divinitate 0.4 SpaimIntalor, groaznic, al dracului: sgomot sgomot asurzitor maebitt masna [Zr.]. INFESTA (-test) vb. tr. A b1ntui INFEUDA (-dea) 4. vb. tr. $ A da mode spre a fi tinut& ca feud. Z.. vb. re fl. 0 A se recunoaste ca vasal, ca supus

48 cuiva 0 ()) A se da cu totul, cu trup $i suflet, a se alipi, a adera (la un partid) 'INFIDEL adj. 0 Necredincios 0 biemorie 44t, care nu tine bine minte 0. Traducere care se departeaza de original, neexacta 'INFIDELITATE sf. Necredinta INFILTRA (-trez) vb. refl. 0 A patrunde, a se strecura, a trece ca printr'o strecuratoare, ca printr'un filtru (vorb. de un lichid care strahate printre porii, gaurile, crapaturile, etc. unui corp solid) $ () J A patrunde Incetul cu Incetul, a se strecura *INFILTRATIVNE, nailtratie sf. Faptul de a se infiltra; patrundere, strecurare -INFIm adj. Cel mai de jos, eel din urmb.; tit se poate de mic *INFINIT 1. adj. O Nemarginit, far& margini 2 NesfIrsit 0 Nemasurat (de mare), foarte mare. 2. sbst. Nemarginire, ceea ce e fart, margini; la fara sfirsit. 3. adv. Foarte, extrem, nemasurat: de into INFINITATE sf. O Nemarginire, starea a tot ce este infinit 0 Numar foarte mare, multime nenumarata *INFINITEZIMAL adj. ± Privitor la cantita- %ile nemasurat de mici: calm' *INFINITIV 1. (p1.-ye) sn. 47 1VIodul verbului care arata numai felul lucrarii care se poate face, si aceasta In mod nehotarlt, fan a se spune de titre tine se face lucrarea, cum se face sau In ce timp se face. Ex.: cu picioarele putem u m b I a gi a lerg 11, ou oohii putem v ode a, au naaul putem m - r o s I, etc. 2. adj. Propoziti(un)e aceea al cruel verb principal este la infinitiv INFIRM,-MA adj. $i sm. f. J Slabanog, bolnavicios, neputincios, beteag INFIRMA (-firm) vb. tr. 0 A sibbi II 0 M A a- nula: o bottlers judecitoreascit *INFIRMATIV adj. a Care anuleazil: Beating 4.4 [fr.. INFIRMERIE sf. F Sala unde stau sub Ingrijire bolnavii dintr'un pension, dintr'o cazarma, etc. *INFIRMIER sm., -ERA (p1. ere) St. F Acela, aceea care ingrijeste pe bolnavi Intro infirmerie sau intr'un spital ( 2657 *INFIRMITATE sf. F Slabirea functiunilor unui organ 0 Neputinta, betesug 0 (V., Sla.biciune morals: prostia e o.-. INFLAMA (-amez) 4. vb. tr. 0 A aprinde, a da foc, a pune in M- are 0 F A atita I A produce o inflamatie vb. refl. 0 A lua foe, a se Fig.?gat aprinde A se InfierbInta, a Infirmi se anima F A se umfla, a se obrinti *INFLAMABIL adj. Care se aprinde usor *INFLAMABILITATE sf. Insusirea a tot ce este inflarnabil *INFLAMAT adj..0 Umflat, obrintit [fr. e n- f 1 a-rn m é]. *INFLAMATIVNE, 11cFLAMATIE sf. () Aprindere F Umflatura dureroasa Insotita de roseata si de caldura. Intr'o parte a corpului, o- brinteala INFLEXIBIL adj. CD Nemladios, care nu se poate Incovoia 0 CP) Nelnduplecat, nelndurat, nemilos, tare de inima INFLEXTBILITATE sf. 0 Insusirea a tot ce este inflexibil 1 0 f NeInduplecare, neindurare *INFLEXIVNE sf. (D Schimbarea tonului sau accentului, In cintare sau vorbire CD tzi Fie-care din terminatiunile substantivelor sau verbelor, cind se declina sau se conjuga. 15 Deviatiune, a- batere a razelor luminoase care tree dintr'un mediu intr'altul mai mult sau mai rutin refringent *INFLIGE (-re) vb. tr. zi A da o pedeapsa INF- *INFLORESCNTA (p1.-te) sf. Felul cum slut asezate florile pe o planta (2] 2658) [Cr.]. ING I I Fig Inflorescente. r. Floare solitara (Ghiocel) Ciorchina (Coactlza.) Ciorchina (Liliac) Spic simplu (Patlagina) Spic compus (Griu) tulete (Porumb) Miti,or (Alun) Mitis,or (Salcie) Capitula (Mu ale1). - to. Corimb (Par).-rz. Umbelli (Patrunjel) Umbel& (Alunele). "INFLUENT adj. Cu trecere, care are influentb., trecere: un critic *INFLUENTA (-tez) vb. tr. A avea, a exercita o influents asupra unei persoane sau unui lucru, a Inriuri [Cr.]. INFLINTA, (131.-te) sf. 0 Actiune fizica,1 4 sau moral& pe care o persoana sau un lucru o exercita asupra altei persoane sau asupra altui lucru, Inriurire: intluenta olimei asupra sandtatii 1([ 0 Trecere, autoritate, ascendent *INFLUENTA.2 sf. # Grips [fr. in fluenza]. IN-FOLIO adj. $i sm. $ 0 Format sau volum In care fie-care coala de tipar e Indoita numai In cloud 0 un ~, o carte cu acest format *INFORM adj. CD Care n'are o forma larnu- rita, deslusita 0 Fara forma, cu o forma grosoland, pocit: un animal - 0 Care nu e facut dupa formele prescrise: act - [fr.l. INFORMA (-mez 1. vb. tr. A Instiinta, a Incunostiinta, a face cunoscut. 2. vb. intr. A instrui o afacere criminals. 3. vb. refl. M A cerceta, a lua informatiuni *INFORMATIVNE, mom= sf. I el Act judiciar care constata depunerile martorilor cu privire la o crims sau un delict 0 (mai adesea pl.) Cercetari, lamuriri cu privire la o persoana sau la un lucru *INFORMATOR sm., -Matz sf. Acela, aceea care ds sau culege informatiuni INFRACTIVNE sf.rt Calcare (a unei legi, unei ordonante, unei Invoieli, etc.) INFRUCTUOS adj. Care nu foloseste la nimic, nefolositor, Ears folos, far% spor, zadarnic [Cr.]. *INFUZIVNE, INFVZIE sf. 0 Oparire, turnarea unei ape fierbinte peste o plants, peste un medicament, spre a extrage din ele principiile solubile Lichidul, bautura care rezulta din aceasta oparire *INFLTZORII 1. sf. pl. Clasa de animale microscopice, din grupa protozoarelor, cu organism foarte simplu, care traesc mai ales In apele 43 statatoare ( 2659). 2. INFUZQRIU sn. A- nimal din clasa infu- e 't. zoriilor : infuzorii tibia viizuti au ochii (EMIN.) *INGENIQS adj. 0 Nascocitor, plin de spirit, foarte iscusit, IndemInatec: Fig Infuzorii. am.. 0 Facut cu multa iscusinta, cu multa Indemtnarc: marina ingenioasi "INGENIOZIT.ATE sf. Insusire a celui ingenios, iscusintli, mare indeminare *INGERINT.A. (p1.-te sf. Amestec nelegal, intervenire fara drept: eau Iacut inerinte a alegeri 613

49 1NG- INGINER sm. C) Cel ce face planurile pentru constructiunile civile sau militare si care conduce N lucrarile: de podur1 si sosele; 0., de mine 0 F de!joann, haimana, vagabond, om far& capatliu, batepoduri, cal ce umblii de colo pin& colo pe drumuri, fern nici un rost si fare sa lucreze [fr.). INGINERTE sj. Arta si profesiunea de i n - g i n er. INGLENDISI = ENGLENDIBI. INGLEZ... ENGLBZ... INGLINGEA = ENGLENGEa. INGRAT, -TA adj. si sm. f. O Nerecunoscator, nemultumitor: prieten ; e un o ingrata 7 0 nu rasplateste osteneala depusa sau cheltuelile Car e (acute; neroditor, sterp: manta studln pamint INGRATITT.1DINE 51. Nerecunostinta INGREDIENT (pl. -te) sn. Tot ce antra In cornpunerea unui inedicament, unei bauturi, unui preparat oare-care INGUINAL adj. P Privitor Ia vintre INHALA. (-alez) vb. tr. A trage In piept, a aspira (aburi, gaze, etc.) INHALATIVNE, IId- HALArro sf. Tragerea in piept, In plan-ifni a unor aburi sau gaze, ca mijloc de vindecare ([] 2660) Fig Inhalaliune. INIBAHAR er EMBAHAR. INTC adj. Nedrept INICHITATE sf. Nedreptate, fapta nedreap ta : cite inichitati strigatoare nu e sillt judecatorul stl stiviraasca I (BR..VN.) -1-TNTE sl. Ban. Trans. 0 /ten. Q Sloiu sub lire de ghiata, moale si farimicioasa, care pluteste pe spa [vs1.]. 0 INIGEA sf. 0/ten. Tutun turcesc taiat marunt Tntun de-al local, Tatum, De - &1 de bee Pasa RC.). PIMA (pl. -mi) sf. 0 0 Organ carnos situat In (VIRG.): (OR. -N.) partea sting. a pieptului si, care trimite prin artere, p Ina la extremitatile corpului, singele ce i-a E- fost adus prin vine ( 2661): 1-a Intipt ontitul In inima; boala dec,... hatais de Imi bate inima; 0: aioi tatea inima grit, on Coate grijile si buourtile ei 6.) Pr. ext. Partea pieptului unde se aude batind inima: e-e duce mina la J F Stomac; lpintece: la piolor totdeanna sa f11 culd, 01 'nfaquilt intma on brtul LAP.); a-1 durea Fig. 266r. Inima. inima; durere de.,; a Be Linea cu A.Ventricululdrept. minille de a 1 se Dune soarele B. Ventriculul ntricurkilel Arent (CRO.) (VLAH.) Salt in dreptul C inimli pt D. Auricuulul sting.e. Aorta. (ON.), a i se face foams; Pe inima goalit (PAMF.), F. Artera Pulmo- Se zice mai ales despre inima nara.g. Vina cavil clnd resimte unele sensat,iuni fi- superioarti. H. Vazice pricinuite de anumite start sale inimii. sufletesti: a 1 se bate inima, a fi nelinistit, a-i fi teama; 1 se face inima olt nn purioe, a-i fi grozav de Erica, a se speria grozav ; a-1 ore* inima (de buourie); a-1 trace (sau a-1 da) nn tier are grin Pe- FIFA; a i se stringe inima (de durere, de mild); a 1 se rape inima; (9: mild mi-e de tine, dar de mine mi se rope inima; 2-1 sari inima din loo (de!rich): sti no mai yid capete taiate, oft sare inlets din mine (NEON.); a tresitrit, de Para 1-a dat balms dintr'insul (coo.); tragea Dinioa on arousal de to ardea la., ().-GH.); (a ofta, eta.) din baterile inimil, din fundul, din adlncul inimii 0 Inima socotita ca sediu al pasiunilor, ca organ al sensibilitatii, suflet: a avert o bunit, rea, nobila, de aur ; a ft bun, rdu, P, negrn la.0; a avea o de piatra; a it!ara - ; a-i durea inima, a-i fi mita; a avea un too la a ayes ceva a i Be pune o piatrit pe a-i cddea (Salt a 1 se riica) 0 piatra de De a-i sta pe.., a-si calca pe inima; a d rdnilnea on inima tripta; a no le pune Coate la inima: a-1 ride inima; nu mai aveam In mine de bucurie tisp.); a-el Moor' (sau (p a -pi sara) inima; a-si deschide inima, 614 a) a-i arata dragoste, interes, mils; b) a.-i spune tot ce are pe suflet, a-i Incredinta taina: n'avea out sa-si desohidtt mime (VLAH.) ; zice, Imi spune inima, am presimtirea: la plecare, Parott-Mi nuns& [alma mie ceva (BR..)/1./.); a olti In inima oniva; ler QCHIII 7 0 (p) BuM s& -ti fie inima 1 ca raspuns la o salu-. tare: Bun aiunsul, vere I Buna sit-ti tie inima I (NET.) 0 Din toatit inima, ou dregs (foarte) bucuros O Dispozitle, stare sufleteasc h. bun& sau rea: on hums bond (c(aus),vesel, voios; omul se Imbatd pi de A. rea pi de bond IPANNI ; Ma, mihnire; a-ei face pea, a se necaji, a se m/hni; porecla de rea" 1 s'a nascooit..., no alit In Intelesul de om ran, oat In Intelesul do om ambit pi inbitor de singurtitate (13R.441.); a strica inima Galva; a 1 se stiles inima; chid a vazut ca to stirsit soseate si nn baba in testi, t s'a mat dres inima (VLAH.) ; a-1 trage inima (spre ceva ; on tragere de.0 0 Constiinta: a fi on inima Curaj: a-t vent Inima Ia loo; a prinde (la): dnpa ce mat prime nitica... se revezi asnpra acelui balanr esp.); a se muia Ia.0, a se Impntina on inima, a-si pierde curajul: o parte din ostasi se moats la (IsP.); nu to 'mputina ou hams (ERG.); a-s1 bile intma 'n (Mitt, a se imbarbata, a-si face curaj; a -pi calm pe a lua o hotarlre energica, dupa oare-care sovaire Dragoste, iubire: a-ei da inima; a elstiga inima; a-1 tura inima; a avea la, a iubi; a iubi din bald inima; F: a -i Ades trono la inima, a se Se Intrebuinteaza uneori In mod (l), In opozitie cu minte", spirit": a forma spirltub p1 inima oopiilor; alte ors, In opozitie cu gura.": omui nu eauut 08-1 ludo of ce-1 in guilt (ZNN.); GO are In, are pi In ce e In inima treazulul e In gura celul Mijloc, centru, interior, partea cea mai dinauntru : olnd alunsera In inima padurii, Incrementra Cu WO (OLVR.); se 'niundd dincolo de Padina, In inima Olteniei (VLAH.) ; vestita biseriouta. scobita In inima one! stinci (VLAH.) Partea din mijloc a unui trunchiu de copac, miez Inima carului, partea din mijloc a carului care leaga osia dinainte cu cea dinapoi: 1-au rugat... s'o lege subt inima oarulut, ca spa a sottpa-o de la moarte (se.) Toiu, miez: at runt inima tirgului (('ANN); In inima baron; inima vinulni, partea cea mai concentrate a vinului, care se scoate dupa ce s'a lasat afara iarna, ca sa high* (PAMF.) 11lat0 Desen geometric In forma de inima (r2e 2662) [lat. a n Im a]. INIMEI set. pl. Olten. 1 = ImINVI. -ca adj. si sot. f. Dusman(a.), vrajmas (a) [lat.]. INIMICTE, numicitie sf. Dusmanie, vrajma.- sie [lat.]. INIMIOARA (pl.-re) sf. 6) dim. piima. INIMITABIL adj. Ce nu poate fi imitat INIMOIU (pl. -oaie) sn. Km* C) Unealta a sindrilarilor (5.-ua.) Inima carului. 0 INIMOS adj. Curajos, plin de inima: 0 lubitor, sentimental: bat'o no- putin1 elan la numar ()stash Int, dar inimosi, ineercati In IMP) (VLAH.) rocul de tata, plea e inimoasit (DLVR.) 111 O Ciudos, care se suparti de on -ce IVOR.). INTIVIO*IE sf. 0 insusirea celui i n i m o s, curaj, barbatie: on cat novena veneau mai grate paste &flan], on ants inimosia lnl rester' (GN.) 0 Sentimentalism. INITE sf. t Clmp semanat cu i n: se destasura In spare galbene 'smug de grin pi intst1 albastre (VLAH.I INITA St. d = TORTgL [i n]. 'INITIA ( -[fez) vb. tr. 0 A primi pe cineva Intr'o asociatie secreta, in sinul unei secte religioase, facindu-1 s. participe la ceremoniilc uzitate la aceasta adunare, la misterele acelei religiuni, etc. A instrui, a Invata, a comunica primele notiuni intr'o stiinta, Intr'o arta INITIAL 1. adj. Incepator, (cu) care (se) Incape: luteala Uteri...t. 2. rurri.ala (pi. -le) sf. Liters Incepatoare, Intlia liters a unui cuvint ( 2663, 2664) ;

50 INITIA.RE sf. O Faptul de a initia 11 0 Admiterea Intro societate secreth, intr'o secth,la cu- Fig Initiale din Liturghierul slavoricsc din a noasterea misterelor paganismului Ceremonia uzitath cu prilejul acestei admiteri. Fig In itinle din Evairgheliartrl slavonesc din a. 15T2. INITUYT, -TA adj. p. IrrITIa $i sm. f. Care a fost primit(a) cu ceremoniile obicinuite, Intr'o sodatate secreth., inter, secta, etc.; care a invatat primele notiuni dintr'o stiinth, dintr'o arta Y c Nr- INITIAT. INITIATTVA (p1.-ve) sf. Lucrarea, fapta, dreptul aceluia care propune sau savirseste intliu un lucru, care-i face Inceputul: a lua initiative; a avea initiative ; munoitorui trebne SA tnvete a nu asteuta ImbunAtatirea ea dealt numal de la uroerta ea (1.-GH.) *INITIATOR sm. Cel ce inittaza INJECTA (-tez) vb. tr. F A introduce un lichid, cu o sering6, Intro parte a corpului, Intr'o rand INJECTAT adj. 0 p. INJECTAL Resit prin I N I- navalirea unei marl cantitatt de singe: oohi inteetati. INJECTOR sm..1 Instrument Intrebuintat INS pentru facerea injectiunilor INJECTIUNE, INJVCTIE sf. F 0 Faptul de a injecta 0 Lichidul care se introduce cu seringa Intr'o parte a corpului INJURIE sf. CD Insulta, (yarn. de) car& 0 Paguba; urmare suparatoare: ininrille tinmulnl INXURIQS adj. Insulthtor, de nark care ofenseazh.: vorbe ininzioase INJTJST adj. Nedrept INJUSTITIE sf. Nedreptate *INOCENT,-TA adj. $i sin. f. Nevinovat (6.) [fr.j. INOCENTA (p1.-te) sf. Nevinovatie IN-OCTAVO sau IN -s 1. adj. Se zice formatul unei chili ale chrei coale de tipar au despre fost Indoite in opt $i formeaza 16 pagini. 2. sn. 0 carte de acest format INOCULA. (-aim) vb. tr..if 0 A altoi, a introduce in corp microbul unei boale molipsitoare A introduce, a vlri in minte INOCULATIUNE, MocuLATTE sf. 0 0 Altoire, introducerea (In corpul unui individ) microbului unei boale molipsitoare (vhrsatul, etc.) 110 e Propagarea unor idei, unor doctrine INODOR adj. Fara miros INOFENSIV adj. Nevht&mator, care nu poate sh vatame, care nu poate face nici un rail *INOPORTTIN adj. Ce nu e la vreme, care nu e oportun: vizna a INOPORTUNITATE sf. Caracterul lucrului inoportun: unei mem *INORGANIC adj. Care nu e organizat, care n'are vial& 4A Se zice despre corpurile compuse care nu contin carbon, prin opozitie cu corpurile organice" care contin carbon $ INOROG sm. [5 Animal fabulos inflittsat cu un cap de cerb, cu trupul unui cal $i cu un corn lung in mijlocul fruntii (E] 2665) [vs1.]. INOV.A. (-vez) vb. tr. $i intr. A face o Innoire, a innoi, a introduce ceva nou tntr'o religie, lntr'un guvern, In obiceiuri, In stiinta, etc. INOVATQR sm. Cel ce inoveaza Fig Inorog. *INOVATIVNE, movatie sf. 0 Innoire, faptul de a inova Noutatea, prefacerea, schimbarea introdush In felul acesta IN PTTO loc. adv. it. In minte; In tainli. IN-QUARTO sau IN-4 1. adj. # Se zice despre formatul unei carp ale carei coale de tipar au lost Indoite in patru si formeaza 8 pagini. 2. sn. 0 carte de acest format INS wr INS. *INSALUBRITATE sf. Starea, caracterul a tot ce este insalubru INSALUBRU adj. Nes/11161os, vatrimator natatii *INSANITATE sf. 0 Nebunie Fapth sau vorba de om smintit [fr.). INSATIABIL adj. Nesaturat *INSCRIPTITINE, INsertmm sf. 0 Ceea ce se scrie sau se sap& pe o plac& de metal, pe marmora, pe piatra, spre a p.stra amintirea unui eveniment, spre a arata destinatia unui monument, etc.; pisanie 110 Inscrierea unui student In registrul unei Facultiiti O Inregistrare INSCTA sf., d pram (p1.-te) sn. at Clash imens& de mici animate nevertebrate, far& schelet interior $i cu corpul format din inele; unele sint froli aripi, far altele au cite don& sau patru aripi; C): ginganie, glza, gindac, jivina, etc. INSECTICID 1. adj. Care omoara insectele: prat 8. (p1.-ide) sn. Praf, substant& care moat% insectele INSECTIVOR 1. adj. Care se hrlineste cu insecte: mterla et atruta BIM 2. (pl.-ore) sn. 0 Animal cue se nutreste cu in- 615 saa.

51 INS- INS parte secte 2 pl. 7.k Ordin de mamifere, din care fac cirtita, ariciul, etc. INSENSIBIL 1. adj. 0 Nesimtitor O Ce abia se simte, se vede, se aude; abia auzit, aproape nevazut. 2. adv. Pe nesimtite INSENSIBILITATE sf. Nesinitire *INSENSIBILIZA (-izez) vb. tr..0 A face nesimtitor, a anestezia INSENSIBILIZAT9R sin. F Ceea to produce nesim Urea : cloroformul e un INSENSIBILIZATIVNE, iarsensmn,izatte sf. I Faptul de a insensibiliza Rezultatul acestei actiuni, stare de nesimtire INSEPARABIL adj. Nedespartit INSERA (-rez) vb. tr. CD A introduce: o olauzd 0. e A publica (Intr'un ziar): nn articol, un anunt [ fr.], INSERTIVNE, INnATIE sf. I Faptul de a insera 2 oe' Rezultatul acestei actiuni, ceea ce s'a inserat INSIDIOS adj. 0 Care Intinde curse: avocet 2 Viclean, facut pentru a cadea In cursa: cheatiune insidioasit: manoperlt insidioasii INSIGNII sf. p/. Semnele caracteristice ale unui grad, ale unei dernnitati Pr.]. INSINUA ( -nez) 1. vb. tr. 0 A baga cu dibacie, usor $i pe nesimtite 0 T A baga, a strecura in capul cuiva cu iscusinta $i pe nesimtite, cu un cuvint subtire, o idee pe care n'o rostim precis: - o cammnie. 2.vb. refl. 0 A patrunde pe nesimtite, a se strecura 2 A se baga cu iscusinta $i cu Incetul, a se pune bine pe linga cineva, a se yin! sub pielea cuiva INSINUANT adj. Care are dibacia de a se insinua: alergdtor, IndemInateo, de sigur ar fi slung departe (VLAH.); a 1111 om simpatic, diplomat, N (m- vu.) INSINUARE, DisiNIIATIVNE, nommatte sf. 0 Faptul de a(se) insinua 0 Mod iscusit prin care se db. a Intelege ceea ce nu se spune de-a ureptul, F 0 cuvint subtire: 0 perfidit Dibacia de a se lila bine pe linga cineva, de a se virf sub pielea cuiva INSIPID adj. Cl) Fail gust, anost 0 /) Searbad, fora haz, fara nici o noima, nesarat: un disours ; reflectil e de ale color ce tan pot cugeta!met mike.' [Cr.]. INSIPIDITATE sf. Calitatca a tot ce este insipid INSISTA. (-est) vb. intr. A starui *INSISTNTA (p1.-te) sf. Staruinta INSOLATIVNE, TrisoLATTE sf. P Boala produsa de o prea mare arsita a soarelui sau de o dogoare prea mare a focului; (0' soare sec 'INSOLENT, -TA adj. $i sm. f. 0 Obraznic(a), nerusinat(a) $ 0 Care ofenseaza modestia, pudoarea: nn lux Nerneritat, peste masura de mare: un norm INSOLNTA (p1.-te) sf. 0 Obraznicie, neru$inare, prea mare Indrazneala Cl) Fapta sau vorba obraznica, nerusinata INSOLVBIL adj. 0 Care nu se poate topi, disolva 0 Care nu se poate rezolva, deslega: o problem& 11 [Cr.]. INSOLUBILITATE sf. Insu$irea celor insolubile INSOLVABIL adj. Care nu poate plati, care n'are cu ce plati, neplatnic 'INSOLVABILITATE sf. taitt Neputinta de a plati INSOMNIE sf./ Neputinta de a adormi, lips& de somn, nesomn, nedormire INSONDABIL adj. De nepatruns -IN SPE toe. adv. /at. Tragind nadejde, cu speranta (de a deveni, de a capata ceva). "INSPECTA. ( -tea) vb. tr. A cerceta, a controla cu autoritate sau cu o misiune special& INSPCTOR sm., inspectoare sf. Acela, aceea care are functiunea de a inspecta, de a controls activitatea altor functionari, etc. 'INSPECTORAT (p1. -ate) sn. CD Functiunea 616 de inspector 2 Durata acestei functiuni 0 Localul, biroul inspectorului INSPECTIVNE, *InsncTIE sf. 0 Faptul de a inspecta 2 Cercetare facut& de un inspector O Functiunea, postul de inspector "INSPIR4 (-spir) 1. vb. tr. () A trage aerul In plamini (D A face sa se nasca In inima., in spirit, oare-care sentimente, gfndiri 0 IT A primi inspiratiuni A povatui, a sfatui.. vb. refl. A fi inspirat 7INSPIRAT adj. ($i sm.) i p. INSPIRA 0 Care a primit inspiratiuni NmspnIAT. INSPIRATOR adj. $i sm. CD Care inspira () Q Care conlribue, care ajuta la tragerea aerului In plamini: muscm INSPIRATIVNE, DisPTRATIE sf. Tragerea aerului in plamini 1 0 T) Sentiment, cugetare care pare ca. is na$tere deodata. in inirna, In spirit 0 Entuziasm ce insufleteste pe poet, pe artist 0 Starea sufletului, a spiritului, ale carui sentimente sau cugetari par a fi cornunicate de divinitate 0 Povata, slat, idee de a face ceva: am urmat inspiratia dumitale INSTAL.A. (-ales) 1. vb. tr. I A pune pe cineva, cu oare-care solemnicate, in posesiunea unei demunei functiuni 0 A aseza pe cineva intr'un loc. 2. vb. refl. 0 A se aseza intr'un loc 0 A se incuiba INSTALATOR sm. Cel ce instaleaza (conclude de gas, de apa, electricitate, etc.) INSTALATIVNE, DisTALATTE sf. 0 Faptul de a (se) instala (Intr'o demnitate, Intr'o functiune) 0 Asezarea, orinduirea interiorului (mobilelor, etc.) unei case INSTANTANEITATE sf. Insusirea a tot ce este instantaneu INSTANTANEU 1. adj. 0 Care se intimpla Intr'o clipa: moarte instantanee Care tine numai o clip& II 0 Care se face intr'o clipa: fotografie instantanee. 2. (p1.-nee sn. Ss* Fotografie instantanee INSTANTA (p1. -to) sf. aia Proces intentat Inaintea unui tribunal civil; tribunal de prima,, tribunal care judeca toate contestatiunile civile ce depasesc competenta judecatoriei de pace "INSTIG4 (-ig) vb. tr. A atita, a imboldi, a indemna pe cineva sa faca. un lucru INSTIGATOR srn., INSTIGATOARE sf. Care a- tita, Imbolde$te, indeamna la ceva: Rusia este tratetrt... de instigatoarea insurectiunii grecesti (L-one INSTIGATIVNE, INSTIGATIE sf. Faptul de a instiga; Altare, Imbold(ire), indemn(are) *INSTINCT (p1. -to) sn. CD Pornire fireasca, independent& de gindire, In virtutea careia lucreaza animalele 0 Iscusintk, dibacie, inteligenta particulara fie-carui animal 0 Miscare, pornire care ne face sa lucram fare a ne gindi 0 Aplecare, aptitudine fireasca $i irezistibila: a avea muzicii *INSTINCTTV 1. adj. Ce naste, ce porneste din instinct: Intr'o miscare -ssi de true si de Buffet iolvr.). g. adv. In mod instinctiv; f&rll voie, pe negindite: ura pe care o poarta dobitocia In contra Inteligentii IVLAH.) INSTITUT (-tutu) vb. tr. 0 A Infiinta, a Intocmi, a stabili un lucru nou 0 A pune, a a$eza Intr'o functiune 0 n,so un mostenitor, a numi mostenitor prin testament INSTITUT (pl.-to) sn. CD Societate de literati, de Invatati, de arti$ti mad i oala particulara, casa de educatiune: A. de baieti, de fete Denumire adoptata de diferite stabilimente: de arts grafice; de frumusete C) p/. Az, Opera In care shit expuse principiile generale ale dreptului: ~ele lui Justinian INSTITUTOR sm., INSTITUTOARE sf. O Cel ce institue, Infiinteaza 0 i Cel ce preda instructiunea In $coalele primare din comunele urbane INSTITUTIVNE, ninny= sf. 0 Faptul de a institui 0 Lucrul instituit, asezamint: asistenta

52 publici este o trumoasil se, 1. Casa de educatiune, *coala: a.. de orbi INSTRUCTIV adj.* Care instrue*te, care Invath, plin de Invat,Aminte: carte a [Ir.. "INSTRUCTOR sm. 0 Cel ce instrue*te 0 Militar gradat care exerseaza pe tinerii soldati: sergent *INSTRUCTIVNE, INSTRUCTIE sf. C) f Faptul de a instrui, de a da Invatatura, Invatamint (-_) jr. - mama, Invat,Amint predat sub directtunea*i supravegherea Statului I. InvatAtura 0 g. 5tiinta, cuno*tint,e dobindite: are o solida X Exercitiu facut de soldati, de recrutil 0 pl. LAmuriri. ordine date cuiva pentru conducerea unei afaceri: vet primi instructiunile male is Informatiunile adunate, cercetarile 'acute de un judecapentru a pune o pricina In stare de a fi jude- tdr cata 0 s's JudecIttor de, judecator Insarcinat cu adunarea informatiunilor, dovezilor, cu cercetarile privitoare la o crime, la un delict, etc, INSTRUI (-uesc) 1. vb. tr. 0 I A Invata pe cineva, a da invatatura. 0 A dresa, a deprinde un animal 0 A In*tiinta, a da de *tire, a informa 0 es A face cercetari, a aduna informatiuni, dovezi, etc. privitoare la o crime, la un delict, etc.: nu proses. 2. vb. refl. 0 I. Invata, a studia, a dobindi Invatatura A fi In cercetarea unui judecktor (vorb. de o crinia, de un delict, etc.) INSTRUIT adj. 0 p. INSTRIIj InvAtat NVINSTRUIT. *INSTRUMENT (p1. -to) sn. O Kr Unealta, sculkaparat, ma*inacu care se lucreaza ceva: "J.. de obirurgie, de opticti; a.. agricol 2 aj de muzica, Cu e care se cinta; instrumentele de muzica se impart In: a) on ooarde (we- COARDA' C) ); b) e de sullare sail e de chit (fluierul, cavalul, naiul, flautul, piculina, clarineta, fagotul, piculina...; trombonul, trompeta, cornul, saxofonul...; orga, armoniul, acordeonul, etc.); c) e de perousiune (xilofonul, clopotul, gongul, timpanul, toba, daireaua etc.) F Persoan& sau lucru care sluje*te pentru un anumit stop, care duce la un anumit sf Ir- *it: el a lost.91 fericirii noastre INSTRUMENT4 (-tez) 1. vb. intr. A redacta un contract, un prates- verbal sau alt act public. Z. vb. tr. j A face instrurnentatiune: dace s'ar Ispiti cineva as eerce a si a vocalize grin codri maids clasica woos, "INSTRUMENTAL adj. 0 Care sluje*te de instrument (U j Care se execute cu instrumente: mama 4.1 INSTRUMENTATIUNE, INSTRUMENTATIE sf. Modul cum sint dispuse armonic, Intro partitiune, bucatile muzicale care trebue executate de instrumente "INSTRUMENTIST stn. j Muzicant care ant& din thin instrument "INSUBMERSIBIL adj. Care nu poate fi scufundat [fr.). INSUBORDINATIIINE, INSUBORDINATIE sf. Nesupunere INSUBORDONAT adj. Nesupus, care deseori nu se supune ordinelor, disciplinei, etc.: polar 'INSUBORDONATIUNE=INSUBORDINATIIINE. INSUPICIENT adj. 0 adv. Nelndestulator, care nu e de ajuns [fr.). INSUFICINTA (p1.-te) sf. 0 Starea a tot ce este insuficient, neindestulare A Starea aceluia care n'are priceperea necesara ca salndeplineasca anumite cerinte, sn. savir*easce cu bine un lucru, nepricepere 0 F Starea unui organ care nuli mai indepline*te bine funct,iunea INSUPLA, baufla (-tin) vb. tr. A face sn. p&- trunda suflind A inspira NSULA (p1. -to) sf. O Ostrov, Intindere de pamint, mai mare sau mai mica., Inconjurata de toate parttle de ape ( 2666) *INSULAR 1. adj. OCare locueste trite insule. 2. S711. Locuitorul unei insule 617 INSULT4 (-suit vb. ti. A ocari cu ; vorba sau cu fapta, a necinsti cu vorbe de oca- ' _ Ar, ra: Fitt blinzi cu cei ce va inauna, Iertati pe ^ --- eel ce vs loveso (VLAH.) 4: INSULTA (p1. -to) sf. 0- care; vorba. de ocara, o- fens& gravy Fig INSULTATOR 1. adj. verb. noult.3. Care insulta; de ocara. 2. Sm. Cel ce insulta dese-ori, mercu. INSUPORTABIL adj. gi adv. Nesuferit, de nesuferit *INSURECTIVNE sf. Rascoala, razvratire, revolt& INSURGENT sm. Rasculat, razvratit, rebel INTABULA, INTABIIL4 (-ulez) vb. tr. Tr.-Carp. A Inscrie, a Inregistra (casa si parnintul) In cartea funduar& : Hai mtndrs 'n a mete-olate, CA -s In Mina 'ntebnlate (en.) [germ. intabulieren]. 0 INTABULATIVNE, DrmstrwriE sf. Tr.-Carp. Faptul de a intabula [germ.]. "INTACT adj. 0 Neatins; Intreg Curat, nepatat 0 Nebintuit "INTANGIBIL adj. Nepipait, care nu se poate pipai INTEGRAL j. adj. adv. 0 In Intregime, de-a Intregul, (In) total: plata A ± eaten! partea calculului infinitezimal care ne arata urearea de la cantitatile infinit de mici la cantitgile finite de la care derive. 2. n(tegrala (MAO) sf. # Cantitatea finite a carei diferentiala este Insa*i cantitatea infinit de mica *INTEGRANT adj. Care intro In alcatuirea unui Intreg: piciorni este o parte =a a corpulul omoneso *INTEGRITATE sf. 0 Intregime, starea unui lucru pastrat In Intregime, Earn. sa.-i lipseascia nimic (U (P) Insu*irea unei persoane integre INTEGRU adj. Prea cinstit, care nu se las& a fi corupt, care nu poate fi mituit: Judeditor INTELECT sbst. Minte, inteligenta [germ. <I1NatT.]. ECTUAL 4, adj. 0 Privitor la intelect: tenomen J. 0 Spiritual, care nu e material. 2. Sm. Persoana. care *i-a cultivat mintea *i se serveste numai de inteligenta spre a judeca lucru- rile INTELIGENT adj. 0 De*tept, Inzestrat co inteligenta Care arata, dovede*te inteligenta O Priceput, iscusit INTELIGENTA (p1.-te) sf. CD De*teptaciune, facultatea *i u*urinta de a pricepe Minte: inteli- Hentele alese nu se opreso dinaintea nici unui obstacol (1. -OH.) O Pricepere, Intelegere, iscusint,a 0 Trans. Intelectualii, oamenii Invatati "INTELIGIBIL adj. adv. U*or de Inteles INTEMPERANTA sf. Necumpatare INTEMPERIE sf. Q Turburare In atmosfera, schimbare a vremii cu ploi, ninsoare, vinturi, etc. *INTE.MPESTIV adj. Care nu e facut la timpul prielnic, la vremea care se cuvine, la momentul oportun 'INTENDANT sin. D4 Ofit,er pus In capul unei intender-4e militare INTENDANTA intenirnta. INTENDENT sm. Persoan& Insarcinata cu supravegherea slugilor i administrarea unei case, unei mogii, unui mare a*ezarnint, unui serviciu public 0 # = INTENDANT. INTENDENTA (p1. -to) sf. O Directiunea, administrarea afacetilor a NabrrARA, corp de ofiteri *i de trupa, Insarcinat cu serviciile admi- INS- INT

53 INT- F EXPLICATIIINI LA TABELA XXVI: INTERIOARE DE CASE TARANESTI INT r. 121 inari (Transilvania). a. Nereju (Putnal. 3. Fundul-Moldovei (Bucovina).-4. Ra5inari (Transilvania). 5. Transilvania. 6. Dragu (Fagarag). 7. Vrancea (Putna). 8. Buzau (dupe fotografii comunicate In parte de Prof. D. Gusti, Seminarul de Sociologic din Bucure,ti). nistrative ale armatei, cu hrana, Imbracamintea, etc. ([.] 2667) Fig Intendenta militara. I. Intendent. 0. Ofiter. C. Capitan. E. Elev de administratie. INTENS adj. Foarte tare, puternic, strasnic: sgomot ov; trig A., INTENSITATE sf. Grad de Vole sau de activitate a unui lucru, a unei Insusiri, a unei puteri: Willful, dimwit INTENSTV adj. / oniturli aceea care face sa se produca cit mai mult pe o mica Intindere de parnint cultivat INTENTA (-tee) vb. tr. Irs A Incepe, porni o actiune judiciara: o actiune, un emcee, a trage In judecata INTENTIE ear IN'rENTIDNE. INTENTIONAL adj. Privitor la intentie ENTENTIONAT adj. Anume, dinadins, cu anumite intentiuni, cu gind (bun sau rau) *INTENTIVNE, iwrfarrie sf. Gindul, cugetul, hotarlrea de a face ceva: a ayes...a de a..,, a avea de gand A... INTERCAL4 (-alez) vb. tr. (D 3) adauga o zi lunii Februarie In anii bisecti f 0 A adauga, Intre altele, a introduce un cuvint, o fraza, un capitol, o foaie, etc. INTERCALAR adj. lip Adaugat, introdus: zi ziva care se adauga la sfirsitul lui Februarie In anii bisecti INTERCEDE ( -cod, -ceder) vb. intr. A interveni, a starui In favoarea cuiva INTERCEPT4 ( -tea) vb. tr. 0 A opri In tale, in treacat: lumina A opri pe nedrept un lucru trimis altuia: o scrisoare INTERCOSTAL adj. 6J I Care e situat Intre coaste: nevralgie a "INTERDICTIT,JNE, INTERDiOTIE sf. 0 Faptul de a interzice, interzicere, oprire de a face un lucru, de a se servi de ceva Oprirea de a continua exercitiul unei functiuni ih Starea unui individ ca.ruia judecata i-a interiis exercitiul functiunilor sale, caruia i-a luat dreptul de all administra averea si a dispune de ea cum vrea; a pune sub a pune sub epitropie 0 Os a dreuturtlor cetateneeti, dyne mu de %mill, pierderea cu totul sau In parte, pe un timp anumit, a acestor drepturi, ca pedeaps& corectionala. INTERES (p/.-ese) sn: CD eti4 DobInda; dauneinterese, despagubirea ce se cuvine cuiva pentru o paguba ce i s'a pricinuit Folos, ceea ce e pentru noi de o importanta, de un lobos carecare, ceea ce ne atinge de aproape: renumomi nostru 0 Sentiment de simpatie care ne face s& luam parte la ceea ce priveste o persoana, la ceea ce i se IntImpla: a vote r owes 0 V Parte pe care o are cineva Intr'o Intreprindere: a avea 1111 tote case de contort 0 Bagare de seama, atentie, curiozitate pe care o desteapt& cineva sau ceva In noi: a awaits un Oscura on Insusire care face ca un lucru sa atraga, luarea noastra aminte, sa ne captiveze mintea: drama Desna de [it.]. INTERESA (-esez) 1. vb. tr. 0 t A da o parte din cistig: Intr'o afacere A avea oare-care importanta, a privi de aproape: aceasta InteresearA stinatatea mea 0 A atrage luarea aminte, bagarea de seama, curiozitatea: povesttrea lui m6 intereseaza 0 A inspira interes, bunavointa, simpatie: trigs lui situatiune ma tntereseaza A-i pasa: ce to intereseaza? 2. vb. refl. 0 A lua parte Intro afacere A avea interes, bunavointa pentru cineva INTERESANT adj. Care intereseaza INTERESAT adj Care are partea lui de folos, de clstig Intel) afacere Care tine prea mult la interesele sale banesti: dace to -ar auzi oineva, ar crede... oft :tint un om 1ALEC8.) INTERFERENTA sf..fenomen prin care doll& unde luminoase sau sonore, intilnindu-se, se pot slabi sau Intiiri unele pe altele [fr.l. INERFOLLA (-oliez) vb. tr. $ A intercala (la legat) foi albe Intre Toile unei carti [germ.]. *INTERIM sbst. Timpul In care o persoana exercit& provizoriu o functiune vacant& sau al c&rei titular lipseste; ad-interim, provizoriu, vremelnic: ministru ad-interim INTERIMAR adj. $i sm. Care functioneaza provizoriu, ad-interim INTEREVIAT (p1.-te) sn. Starea unui functio- 618 nar care exercit& postul ad-interim; timpul eft exercita. o astfel de functiune INTERIOR 1. adj. C) Care se afla InAuntru, dinnauntru CD Care e In minte, In suflet si nu se manifest& in afara, launtric: o bucurle interloara. 14. adv. Pe dinauntru. j. (pl.- oruri) sn. 0 Partea dinauntru: unei caddie (or TABELA XXVI) T Partea dinauntru a unui vagon, a unui tramvaiu: n'am atsit loo In Ad Partea central& a unei taxi Vatra, traiul din cask viata in shun familiei 0 Tablou care WM.- tivaza partite interioare ale unei cladiri, sau numai o odaie $i adesea o scena de familie INTERJECTITJNE, INTERJECTIE St. C17 Una din cele zece parti de cuvint care e de fapt o exclamatiune sau un strigat prin care se exprima bucuria, durerea, mirarea, spaima, etc., cu care chernam sau Indemnarn pe cineva, cu care se imita un sgomot oare-care, etc.: ofi aoleo I bre! hi I hop! but! *INTERLINIAR adj. Scris sau tiparit intre rinduri, intre traducere INTERLOCUTOR sm., -TOARE sf. Persoana care vorbeste cu alta, convorbitor INTERMEDIAR 1. adj. Asezat la mijloc, Intre doua: moo. sm. 0 Mijlocitor Mijlocire INTERMDIU (p/.-do) sn. 0 D Petrecere (balet, dans, cox) Intre actele unei piese de teatru.i Compozitie instrumental& care serveste ca legatura Intre don& acte ale unei opere dramatice INTERMEZZO sbst. = INTERMEDIU [it.]. INTERMINABIL adj. Nesfir$it, care nu mai is sfirsit, care nu se mai ispraveste INTERMITENT adj. Care Inceteaza $i Incepe iar: Iriguri,e; puls, puls care bate neregulat [Cr.]. INTERMITENT.A. (p1.-te) sf. (D Caracterul, lnsusirea a tot ce este intermitent ar Intervalul care separ& accesele de friguri sau ale unei alte boale INTERN 1. adj. 0 Care e inauntru, dinauntru, interior, launtric: boall ova 0 Care e hranit.4

54 TABELA XXVI. INTERIOARE DE CABE TARktrE4TI 1 2. `; : 3 4 "0, ' rr 5 6 IF ! IV.:1thitlVIALLIK,!:6- :-.41:,,.-:.70;.a.. 14 Aiii ''.,v i 7 619

55 IN NT I T- 94 doarme Intr'un institut, Intr'o Casa de educatiune: polar sm., Drrt5RNA (p1. -ne) sf. F Student(a) In medicina care locueste In spital $i ajuta pe medic In functiunile sale INTERN4 ( -nez) vb. tr. A sili pe cineva sa stea Intr'o localitate s au Intr'un lac anumit, din care n'are vole so. iasti: pe prizonieri; lntr'o casa de nebuni INTEFtNAT (p1.-te) sn. O 1 Casa de educatiune unde elevii primesc hrana $i locuinta F Functiunea $i calitatea unui intern (Intr'un spital) *INTERNATIONAL 4. adj. 0 Dintre doua sau mai multe natiuni care are loc de la o natiune la alta: emeriti.-4; dreet dreptul gintilor. 2. INTERNATION&LA (p1.-113) sf. 0 Liga socialistil a muncitorilor din toate tfarile; numita $i internationals rosie 0 J CIntec socialist revolutionar INTERNATIONALTSM sbst. 0 0 Starea legaturilor internationale Teoria acelora cari propovaduesc disparitiunea ideii de patrie In folosul unui fel de asociatiune a tuturor natiunilor INTERNATIONALIST 1.. adj. ell Privitor la internationalism: dootrina 2. SM. Partizan al internationalismului INTERDTONTrU sm..j Ministru inferior nuntiului, trimis extraordinar sau reprezentant al papei pe linga o Cara strains [it.]. *INTEROCEANIC adj. Dintre doua oceane, care pune In legatur& doua oceane: canal -- *INTEROGA (-080z) vb. tr. It A pune Intrebari spre a afla adevarul *INTEROGATIV adj. 121Care serveste ca Intrebare; proporitiune a, care exprima o intrebare *ENTEROGATORILT (p1.-rn) sn. is 0 Partea unei cercetari judiciare sau a desbaterilor In cursul unui proces care coast& din Intrebarile puse de jadecator $i raspunsurile date de acuzat 2 Proces verbal ce tontine aceste Intrebari $1 raspunsuri INTEROGATIIINE, INTEROGATIE sf. 0 Faptul de a interoga; Intrebare pus& cuiva semi de semnul P pus In urma unei propozitiuni interogative, semn de Intrebare *INTERPELA (-elez) vb. tr. A intreba 0 A cere cuiva, a soma pe cineva sa dea un raspuns, spre a da socoteala asupra unui fapt: pe ministrul de razboin INTERPOLATOR sm. Cel ce adreseaza o interpelatiune INTERPELATIVNE, mrriaapelatie sf. CD Faptut de interpela CD 0 Actiunea unui deputat sau a unui senator care cere ministrilor explicatiuni asupra unui fapt INTERPOL4 (-oler) vb. tr. A adauga, a introduce, a intercala Intr'un text cuvinte sau (raze care nu se aflau Inainte acolo, falsificind astfel originalul INTERPOLATOR sm. Cel ce interpoleaza [Cr.]. INTERPOLATIVNE, DrrERpowatE sj. Faptul de a interpola 2 Pasaj interpolat Intr'un text 'INTERPRET sm., 1NTERPRETA (p1.-te) sf. Tllmaciu, eel ce traduce dintr'o limb& lntr'alta, eel ce explica la don& persoane, care vorbesc fie-care Intr'o limbs deosebita, ceea ce -fi spun una alteia 0 Comentator, tilcuitor, eel ce deslu$e$te, explica Intelesul unui text, unci legi a Acela sau aceea ce face sa se cunoasca gindul, intentiunile cuiva: a ti,211 sentimentelor cniva INTERPRETA ( -etas) vb. tr. 1 ar A traduce dintr'o limb& Intr'alta, a talmaci (D A comenta un text, a tilcui, a deslusi, a lamuri a A explica, a ghici un lucru prm inductiune: un via A lua In Int,eles bun sau rau, a da un sens adevarat sau fals: tdeerea owes ea o marturisire $ 0 A face o interpretatiune literary sau artistic& *INTERPRETARE, *INTERPRETATWNE, INTER- PRET/ME sf. i Faptul de a interpreta 0 Tilcuirea unui text: a Bibliei Luare Intr'un Inteles bun sau rau, adevarat sau gresit literal* artistica, stilul, modul pe care-1 Intrebuinteas& un scriitor, un compositor de muzica, un pictor, etc., pentru a traduce sentimentul sau asupra vietii sau naturii; felul In care un actor, un muzicant, un gravor, etc. stie sa redea, sa oglindeasca sentimentul autorului *INTERPUNCTIVNE sf. Punerea semnelor de repaus (punct, virgula, etc.) Intre cuvinte sau Intre propozitiuni: semne de [lat.]. *INTERPVNE (-pun) d. vb. tr. CD A pune un lucru Intre alte doua (E).. autoritatea sa, a face sa intervie autoritatea sa.. vb. refl. 0 A se pune la mijloc Intre alti doi A interveni ca mijlocitor, a mijloci [fr. interposer, refacut chip& p u n e]. 620 *INTERREGN (p1.-nuri) sn. Rastimpul Intre douti domnii, timpul In care tronul unui regat este vacant *INTERSECTIVNE, INTERSECTIE St. pc Punetul unde se taie cloud linii, cloud suprafeta sad don& volume ( 2665) *INTERSTTTrU (pi. -iii) sn. 0 Intervalul, locul gol intre partile unui corp Grapatura 'INTERTROPICAL adj. 0 Afezat Intre tropice Care vine din, care crefte Fig Punct ffi tinuturile dintre tropice de intersectie. *INTERURBAN adj. Intre doua localitati, Intre rase diferite: comunicatie teieionica a [germ.]. 'INTERVAL (p1.-la sn. i Distanta, spatiul Intre cloud locuri Distanta de la un timp la altul, rastimp 0 Raportul Intre doua sunete musicale [Cr.]. *INTERVENT (-vin, -vin) vb. intr. 0 se amesteca, a lua parte Intr'o afacere 0 A mijloci, a lucra ca adjlocitor 0 A se Intimpla, a se produce Intimplator *INTERvENTIVNE, tarrervignite SI. Faptul de a interveni 0 Amestec O Mijlocire 0 F Operatie (chirurgicalii *INTERVERTT ( -test) vb. tr. A scliimba, a rasturna firul, ordinea *INTERVIEW (pl. -wurt) sn. Convorbirea unui ziarist cu o persoantl, spre a-i cunoafte parerile asupra unei chestiuni $i a le publica In ziar [engl.]'. *INTERZICE (-ate) vb. tr. 0 A opri (pe cineva de la un lucru), a nu da voie A suspenda pe un preot 0 es A declara pe cineva, prin hotarire judecatoreasca, incapabil de a-si admipistra averea $i a dispune de ea dupti voie [fr. int erdir e, refacut dupa a zic e]. *INTERZIS adj. 0 p. DrrERzicE 2 Oprit 0 Suspendat 0 ii Declarat incapabil de a dispune de averea sa. *INTESTIN 1. adj. Launtric, care se petrece In interiorul unei societati, unui Stat: carte a. 0 ul vul 2. (p1.-ne) Sri. Mat: gros, subtire; curers de a [Cr.]. INTESTINAL adj. 63 F Privitor la intestine, de mate *INTp/I 1. adj. CD Care e mai Inauntru, mai adinc, mai de seamy, mai esential: natura a emu eery 2 Care e in adincul sufletului: convingere 7 Strins unit, foarte de aproape: prietenie 2. adv. 0 In mod intim 0 Foarte adinc, foarte de aproape; strins (unit) *INTIM4 (-imea) vb. tr. 0 A da (o porunca), porunci: ordinul de a plena Cl) n A chema, a vita In fats, unei Curti de Apel "INTIMAT sm. et Cel chemat de catre apelant In fat,a. Curtii de Apel *INTIMMA ( -taws) 1. vb. tr. A baga Erica in cineva, a speria. 2. vb. re fl. A se speria, a intra Erica In cineva INTIMITATE sf. 0 Insufirea a tot ce leag& In mod strins 2 At:Raoul, taina sufletului 0 Prietenie strinsti 0

56 *INTITULA (-nlez) 1. vb. tr. A da un titlu unei scrieri. 2.. vb. refl. A-si da un titlu INTITA (p/.-te) at. 8 = scintetvta. "INTOLERABIL adj. Ce nu se poate tolera, de neingaduit, (de) nesuferit, de neradurat: o purtare 0.41; on frig.0 "INTOLERANT adj. Care nu e tolerant, ne- Ingaduitor INTOLERANTA sf. Lips& de tolerant& INTON.A. (-onez) vb. tr. (D A pune tonul, a accentua j A Grata Inceputul unui crate,j A Incepe sa crate [fr. e n t o n n e r]. *INTONATIVNE, INTONATIE sf. 0.) Modul de a compune un crate, de a observe tonul 0 Diferitele tonuri pe care le is cineva vorbind sau citind: incepe sit latoriseascd, cu intonatii convingittoare (es.-vn.) *INTOXIC4.(-1ohez) vb. tr. i refl...10 A(-si) introduce o otrava. In organism, a (se) otravi *INTOXICATIVNE, INTOXIC4TIE St..tv Faptul de a (se) intoxica, otravire INTRA (intro) # sl 0 tlitra (intru) vb. intr. 0 A merge inauntru, a veni inauntru (C A IESI"): a se in mit; 0 In oral; In bale; pe usa, pe lereastra; lf : In viata, a se naste 1 2 F A fi primit, admis: intr'o societate, Inteo familie, la Academie 1( A se baga, a se ainesteca, a lua parte: in ion, to hors, Intro afacere; 0., in vorbit ;.0 la staphi, a se baga. sluga; 0.. In armata, a se face soldat ; in puscarie, a fi bagat la Inchisoare 0 0. In scent', a) a veni pe scena, spre a-si juca rolul; b) y a lua parte la ceva, dupe ce a Post simplu spectator 0 A patrunde: mum a intrat numai pe Jumittate to aid;.0 in pamint A Incapea, a fi cuprins, continut: on lard. De 1141%, de Bras ce e; doud In opt intra de patru or1; F : a-i GI cap, la minte, In gind 7 A face parte integrant /: In aceasta bantura intrit 51 alcool 8 A incepe sa lucreze, sa se ocupe de ceva: - In aerviciu; 0., in sluibs;.0 In materie, a Incepe s& trateze subiectul A Incepe sa fie: in ritzboiu; 0 In lama;.0 In convalescents, In agonie; a 1ntrat in 50 de ant.0 A ajunge, a cadea intr'o situatie grea, neplacuta: In belea, In bocluo,.0 In pacat(e) 1 0 A fi cuprins de un sentiment neplacut: a intrat fries Intr'Insul; intrase spaima In Mishit tier.); a la grits 1 # 5 A fi pagubit (la joc), a pierde, a cb.dea platca: vream alt-mi scot banii pierduti, 41 am intrat on alti Bout' sute de let 13 A se strange, a se micsora, a se ingusta: rufele an intrat la spalat [lat. intrare]. *INTRADUCTTBIL adj. De netradus, care nu se poate traduce 'INTRANSIGENT adj. Care tine mortis la convingerile, la parerile, la principiile sale si nu face nisi o concesiune asupra for *INTRANSIGNT.li sf. Insusirea celui intransigent INTRANSITIV adj. 02 Se zice despre un verb care poate avea dupe el numai un complement indirect si care nu poate raspunde la Intrebarile ce P pe eine P ci numai la intrebarile unde P de =de P clad P cum P etc.: verbele a dormi, a fugi, a intra, a zacea, etc. shit verbe e INTRARE, t /NTRARE sf. 0 Faptul de a i n- t r a er6 Intrarea In Simla (a Maicii Domnului), sarbittoare ce se tine de biserica crestina in 21 Noemvre, In amintirea zilei cind Sfinta Fecioara fu Insotita de parintii ei In templul din Ierusalim; numita de popor si Ovidenie" O Locul pe uncle se intra: I-am umat Dreptul de a intra undeva (la un spectacol, la o conferinta, la o expozitie, etc.): bilet de ; am platit ea, INTREPID adj. (D Nefricos. Indraznet,, curajos, viteaz 2 Care nu se di. lnapoi, care nu se lase cu una cu doll& *INTREPIDITATE el. Insusirea celui intrepid *INTRIG.A. (-1ahez) 1. vb. intr. A unelti, a face intrigi. 2. vb. tr. A pune pe ginduri, a da de gradit, a Ingrijora, a incurca:?umw acestea ma intrigheazi INTRIGA (pl. -gi sf. 0 Uneltiri, fapte, vorbe. 11 facute sau spuse in ascuns, pentru a face sii-izbutease& sau sa se strice o afacere: unelti mit de tatmee intrigi (coos) 0 Incidentele, diferitele Intimplari care formeaza nodul unei plese de teatru INTRIGANT, urritrawra (pl. -te) adj. $i sm./. Care face intrigi; care baga vrajba, zizania Intre altii *INTRINSEC adj. 0 Care e Inauntru, care e cuprins Intr'un lucru, care alcatueste partea-i cea mai de seama: calitati e CD 00 Valoare a, valoarea pe care o are un lucru prin el Insusi, independent de on -ce conventiune *INTRODTJCATOR ar INTRODUCTQR. "INTRODUCE (-duo) 1. vb. tr. 1 A face sa intre undeva, a baga, a virl (D A face sa fie primit, admis Intr'o societate, In casa cuiva 0 A face sa, fie adoptat, primit de toti: o mooti. ;. vb. refl. CD A intra; a patrunde: hotii eau introdus In casa 0 A fi primit, a se adopta: s'a introdus 5i la not obiceinl acesta flat.]. "INTRODUCERS, *INTRODUCTITINE, INTRODVO- TIE sf. 0 Faptul de a (se) introduce 0 Primire, admitdre Intro societate 0 Studiu pregatitor: introducere la!mica 0 0,1" Precuvintare, capitolul, discursul din fruntea unei carti, in care se trateaza generalitatile, Inainte de intrarea In materie *INTRODUCTIV adj. Care serve de introducere, de Inceput *INTRODUCTOR, DITRODUCATQR, -TOARE adj. 0 sm. f. Care introduce *INTRUS adj. si sm. Adus pe nedrept, venit far& rost, nepoftit *INTUITTV adj. Care se percepe, pe care-1 prinde mintea imediat: invatamint s.; acea facultate ft este darul cal mai pretios pentru om (com) [1r.]. *INTUITIVNE, *DrruiTIE sf. ++4 Cunostint,& care se impune imediat mintii, far& interventia rationamentului 0 Facultatea de a intelege lute, de a ghici, de a presimti ce are sa se IntImple: este Inzestrat cn o adevarata hituitiune In materil de aga anevoicesa critic/ (00oo.) INTVRA a/. 4, CD Planta ierboasa, cu tulpina 621 v1rtoasa care poate ajunge piny la 1,25 m. inaltime, cu Frunze marl, eliptice si flori galbene; s\k'ro, " r creste pe coastele muntilor; numita si ochimea" (Gentiana lutea) ' ( 2669) 0 caunitra I = LUBLYNAMCA-PAMINTITLUI. 0\ 9 *INUMA.N adj. Neuman, neomenos *INUND.A. acoperi cu apil(o Intindere de pamint), a se revarsa, a raneca, a potopi 0 A muia de tot, a scalds: lacrimile-1 inundara feta; o sudoare rece 11 inundit!mites (GN.) ; am lost him- Fig Injura. dati de ploaie 0 Y A napacii, a coplesi, a se revarsa ca un potop: barbarit Inundara ( -nod) vb. tr. 0 A N Fig. 267o. Inundalie. Europa A se Intinde: noaptea inundase pamintul, on semi et cel iiegru (EMIN.) "INTJNDABIL adj. Care se poate inunda, care doate fi inundat: regime it, INT- INU

57 INU- *INUNDATATNE, IEUNDATIE sf. O Faptul de a munda Rev.rsarea apelor, Innec, potop I 0 D ( 2670) Apele revarsate cf) Napadire, coplesire, cotropire (de catre o multime care navale$te Intel) tar& (90 Multirne mare de lucruri, potop: 0. de broeur1 [Cr.]. INTJC)II sm. 4 = INEATA 0 INUTIL 1. adj. Nefolositor, netrebuincios, care nu e de nici un folos, de care n'ai nevoie, de prisos, zadarnic. 2. adv. Fara folos, In zadar, de geaba 111UTILIT4TE sf. 0 Lips& de folos, netrebuinta, zlidarnicie Lucru nefolositor, de prisos INITAD4 (-adez) vb.tr.0 A cotropi, a navali, a napadi: o tart 11 A se Intindepeste tot, a se rasp In di [lat. invadere]. INVALID 1. adj. 0 Schilod, beteag, care nu mai poate munci din cauza infirmitatii, a ranilor, a batrinelli n Nul (din punctul de vedere legal), fara valoare. 2. sm. 0 Cel ramas neputincios de pe urma ranilor sau batrinet.ei x Soldat invalid: un de razboin *INVALIDA. (-dez) vb. tr. 0 n A anula, a face nul: tin act 0 A declara ca o alegere este mita: A alegerea until deputat *INVARIABIL 1. adj. Neschimbat, care nu se schimbil. 2. adv. (In mod) neschimbat INVARIABILITA.TE sf. Neschimbare, calitatea a tot ce ramtne neschimbat *INVAZIVNE, INVAZIE sf. Naval& nlivalire (a unei armate vrajmase Intr'o tars); cotropire; pr. ext. 0 de laouste; F : a unei boale rilvectpa (p1.-ve) sf. Ocara, vorba in o- carti, injurlitura *INVENTA (-tee) vb. tr. 0 A nascoci, a afla cel dintliu, un lucru nou: o maeina 0 A scorni:, 0 minciuna; nu mat etie ce zit mai Inventeze, ca sit poata saps *INVENTAR (pl.-are) sn. O rra Inscrierea am&- nuntita intro lista, Intr'un registru a tuturor obiectelor, actelor, banilor afflitori Intr'o cash sau ale unei persoane decedate on interzise; beneffoin de so-beneficiii 110 tso Catagrafie, Inscriere $i evaluare a rnarfurilor aflate In pravalie, pe care o face un negustor In fie-care an, spre a constata cl$tigul sau paguba INVENTARIA. = INVENTORI6. INVENTATOR, -TOARE sm. 1. Acela (aceea) care inventeaza; nascocitor, aflator; scornitor *INVENTTV adj. Care are darul, talentul de a inventa, de a nascoci, de a gasi ceva nou : spirit INVENTORIA. (-riez) vb. tr. A face un inventar *INVENTIVNE, INVFoNTIE sf. 0 Facultatea de a inventa y Faptul de a inventa, nascocire, aflare O Lucrul inventat: fotografia e o trumoasa si foarte tolositoare ee. o Scornire, scorniturti, pasmoire, minciuna. O Gv Alegerea ideilor, argumentelor care convin mai bine pentru tratarea unui subiect T1STVERS 1. adj. CD Care se face d'andoasele, pe dos, Intors, Incep Ind de la urma, de la coadfty 0 ± Raport raportul dintre douft cantitati, din care una creste, pe cind cealalta scade 0 ± cantittiti e, acelea al caror produs e egal cu unitatea. 2. adv. D'andoasele. s. sbst. Ceea ce se face d'andoasele, In sens invers [Cr.]. *INVERSIVNE sf. 47 Schimbarea ordinii firesti a cuvintelor dintr'o fraza *INVESTI ( -tew) vb. tr. 0 A pune In posesiunea unei demnitati, unei puteri, unui drept,14 A Impresura, a Inconjura cu armate 'INVESTIGATOR, -TOARE adj. si sin. f. Care face cercetful amanunlite [Cr.). *INVESTIGATIT,TNE, DIVESTIGUIE sf. Cercetare amanuntita *INVESTITVRA (p1. -turf) sf. Punerea In posesiune a unei demnitati, a unei puteri, a unui drept -,, 622 INVETER4T adj. Invechit, Inradacinat, care a prins radacini adinci dup& trecerea unui timp Indelungat: obicein = *INVIDIAL (-din) vb. tr. A pizinui, a jindui [lat.]. *INVIDIE sf. PIMA, jind [lat.]. *INVIDIOS adj. $i sm. Care pizmueste, pizma$, pizmataret [lat.]. INVINCTBIL adj. De netrivins, de nebiruit, de neintrecut *INVIOLABIL adj. CD Care nu se poate, care nu trebue sd fie violat sau calcat: on juramint dr; un drept n De care nimeni nu se poate atinge, care nu poate fi pedepsit, care nu poate fi urmarit de lege: Dersoana ambasadornlui este are *INVIOLABILITAITE sf. Insusirea a tot ce este inviolabil [ir.]. *INVITA. (-vit) vb. tr. 0 A pofti, a chema, a ruga se vie, sti asiste: is nuntlt, la o Barbara, is masa, la dans; : vremea irumoass ne Myna la plimbare A Indemna, a pofti: 11 invitara sit se expiice; to invit ea tact *INVIT4RE sf. = INVITATAINE. *INVIT4T 1. adj. p. itivrra yy **ThivrrAT. 2. sm. Persoana poftita (la nunta, la sell:are, la masa, etc.). *INVITATRINE, TNVIT4TIE sf. Faptul de a invita : bilet de *INVIZIBIL adj. Nevazut, care nu se poate vedea; a se face oe, a se face nevazut, a pieri din ochi, INVIZIBILITATE sf. Starea a tot ce este invisibil INVOC4 (-voc) vb. tr. 0 A chema In ajutor F A cita In favoarea sa: welt *INVOCATOR sm. Cel ce invoaca puterile inculte, duhurile necurate INVOCATIVNE, nivoctare sf. 0 Faptul de a invoca, chemare In ajutor O A Hram O * Rugaciune adresat& de un poet muzei sau divinitatii, la Inceputul operei sale, pentru ca sli-1 inspire INVOLVCRU (pl.-re) sn. Totalitatea bracteelor care se afla la baza unei umbele sau care Inconjoara un capitul (2] 2671) INVOLUNT4R adj. si adv. Fara voie: (And am alms la viltoare, eu m'am oprit (VLAH.) *INVULNERABIL adj. Care nu poate fi rant 0 IO = EU. IOACILIM sm.* Veche moneda germane, numita de acestia J o a - iivolucrxu. chim s taler: ett plateascs In toti anti printulni, de fie-care casi. un (SALc.). I04N, 0 ION npr. m. 0 0: A vorbit ei nee dr, se zice cind se amesteca cineva In vorba altora $i spune o prostie CD SfIntul BotezAtorul, e slut - Ion, sarbatoare a bisericii crestine praznuita la 7 'anomie; Nagterea Sfintulni BotezStorul, la SInziene sau DragaicA, sarbatoare praznuit. la 24 Ionic 0 FLOAREA-SFINTIILIII- de. = rataataca ; IARBA- SEINTIILUI- Bur I4RBA [VSI. < gr.]. 0 IOBAG(IU) sm.tr.-carp.; Ruman, vecin, $erb, clacas ( 2672): parintele Pamfil e flu de Oran iobag (Ru.); un proprletar silind to sine de Precut) De un iobagin at AC CI BA Worm (FR: CDR.) [11118r. jobbagy]. 0 IOBAGIE sf. Trans. ; Starea de servitute a Romanilor din Ardeal, In trecut: fugean de mineinosul train at (DLVRJ ti o b a g]. ZOBAGWIE sf. col. Trans. t 0 Told iobagii. IOC adv. f Nimic. de too, cltusi de pulin [tc.]. MD sbst. as Corp simplu, metaloid, de coloare cenu$ie, care se transform& la caldura In aburi de o frumoasa coloare violeta; e Fig. arna. Iobag. Intrebuintat In medicinft $i In"Z fotografie; tinoturit de - i ow- TINCTVRA

58 IODAT adj. A Care tontine iod: strop [fr.], I0D0F9RM sbst. a Compus organic format din carbon, iod $i hidrogen, cu miros de $ofran; e foarte intrebuintat ca antiseptic 'IOD;TRA sf. g Compus format din unirea iodului cu un alt element, afara de hidrogen *i de oxigen; uzitat in medicina $i In fotografie IOFCA (pl. -Dale) sf. X Aluat subtire, din fain& *i out, taiat in buatele patrate care se fierb $i se pun In supa [tc. jufk 6.]. 'I9LA ar YOLA. ION, or IOAN. *I9N2 Sm. At Fie-care din atomii materiali, M- arcell cu electricitate, ce provin din disocierea unui electrolit Intr'o solutiune apoasti IONIC adj. 0 0 Propriu Ioniei (veche regiune din Asia Mica) Pr Ordin unul din cele trei ordine de arhitectura greaca, caracterizat printr'un capitel impodobit cu volute ([2] 2673)11 O Filosofie a, filosofie sensualists ai care! reprezentanti mai vestiti au fost syscwasegwr 1111 Fig Ordinul ionic. Thales din Milet, Anaximene $i Anaxagora [fr.] IORDAN npr. 0 Numele rlului in care s'a botezat Mintuitorul 0 frit Sfinlirea apei in ziva de Boboteaza [vsl. < gr.]. 0 IORDANT (-nese) vb. tr. $i refl. A (se) stropi cu apa sfintita din ziva de Boboteaza [I o rd a n]. 0 'ORGAN (N.-ane) sn. Bilcov. Plaponia: an 11 implute ou pamucii, ei mite de find (ULM) [srb.]. IORGOVAN sm. Ban. = Lim4c [srb.]. IORTOMAN, HUMAN adj. (numai In poezia populard) O V;). Bogat In turme (vorb. de ciobani) 0 Voinic, viteaz. 0 IOSAG (p/.-agori) sn. Tr.-Carp. 0 Mo$ie: es mai mori la...nlaceia, Co mai Vigildau de piata (RET.) Avere (imobila), bogare: No ti-ai vindut ca sit mere on gheiraisn (ERL.) [ung. j O s z a g]. I9TA 1. sf.0.7numele grecesc al litereigrecesti t. 2. IOTA (p1.-te) sf. in expr. nioi (oft, micoar) o nici o trasatura de condeiu; citusi de putin: nu pot sa sohimb nisi o iota din hotarlrea mea (Iar.); nn pricepea nide iota din total% tnouratura asta (D-ZAMF.); lard Inert a se departs niol tit o iota osp.) [gr.]. 0 IQTEI interj. Ia to nit& 1 uita-te I uitel IQV sm. 4) 0 varietate de salcie ce cre*te prin padurile umede de la munte; numit zi rachitamoale", salcie-moale" sau ra.- chita -puturoaa" (Salix capraea)(2_12674) [comp. s 1. i v a 1. IPCARIGE s f. pl., resortra i sf. Planta cu flori albe trandafirii, foarte mid $i numeroase, ce formeaza o Intinsa $i Fig boy. frumoasa panicula; cre$te pe cimp $i pe locuri nisipoase; numita gt gipsarita" (Gvpsophila paniculata) (M 2675) [i p s o s]. 623 "IPECACITANA sf. * Arbust originar din A- 10Dmerica de Sud, ale cii- imp r rut radbeini slut Intre- 1-% buintate In medicina ca, vomitive, tonice, Fig Ipclrige. Fig Ipecacuana. purgative $i sudorifice JUragoga ipecacuanha) ((w 2676) IPER... = HIPER... IPINGEA ar IPINGEA.' IPISTAT = EPISTAT. IP/NGE4, IPINGF4, EPINGEA., EPINGF4 (pl. -gels) sf. (1) 0 Manta cu gluga, pentru vreme de ploaie, facuta din dimie neagra, purtatti mai ales de satenii cari fac negot, cu vite, de vizitii, etc. ( m 2677): epingeaua acopere corpnl ca el gheba, este mutt mat lentil pi mat lung& (MAN.); dace.nu au parale, sa le lei epingelele (1.-OH.); lnpnlni de i-ar II frica de Ocala, ar' purls) ipingea (PANN) C) Patura pe $aua calului: it -a oumpdrat... tot diohisul de ()Mirk), de la Nitwit gt ga Dials ipingea (CAR.); uncle se gaseste sane, se cere 51 IDIntreatia (FANN) [tc. japynga]. IPN... = HIPN... IPO... = IPOCIIIMEN (p1.-ene) sn. Persoana; personaj [ngr.]. IPOCOMISAR sm. Sub-comisar: strigan la biriaria tie rindul (D.-ZAMF.) [ngr. Orr + c o m i s a rj., *IPOCONDRIAC adj. 0 sm. Cel ce sufere de ipocondrie *IPOCONDRIE sf. 0 F Turburare nervoasa care face p e cineva sa se creada atins de diferite boale grave: vrei sa to lad sinatos pi s& scapi ttgt de ip000ndria asta P cocoa.) 0 Tri- stete, melancolie [Cr.]. IPOC9NDRU sm Fiecare din cele doua parti laterale gig.01,mingea. ale regiunii superioare a abdomenului: drept, sting F Cel ce sufere de ipocondrie: mi -a N^entt sa rlz $1 1-am tratat de te (1.-OH.) WS "IPOCRIT, -TA (p/.-te) adj. *i sm. f. Fatarnic(a) *EPOCRIZIE sf. Fatarnicie: acute vnlpi on don& picioare... intreo in 41 viclesug pe cele on patru picioare (FIL.) [Cr.]. t IPODIACON sm. 4 Sub-diacon [ngr.]. 'IPODROM = HIPODROM. IPOHONDRIE = IPOCONDRIE: de mare belea mi se pare oil m'ai dat... on ipohondrille dumitale (CAR.); de la o vreme imi venise stenahorie ei (ALECS.) [ngr.]. IPOSTAS (pl. -ass) SM. 0 eta Fath, Infatisare, persoana: Dumnezeu are trot --13 gt o singuril nature Infatisare, chip: a toot victima sonai agent Cu dona 43 (1.-OH.) [gr.]. *IPOTECA (-echos) vb. tr. et A da ca ipoteca; a amaneta o cast:.. casele; pamintul nu-1 al dumitale... gi nu Doti sa -1 ipotechezi (EIR.-vN.) *IPOTCA (-ed) sf. ti Drept care permite creditorului de a se despagubi de banii ce i se datoreaza cu imobilul care i-a garantat plata datoriei; arnanet *IPOTECAR adj.() ifs Care are drept de ipotecti Privitor la o ipotecil *IPOTETIC adj. +++ Intemeiat, bazat pe o ipotea *IPOTZA. (p1. -se) sf. +14 Presupunere, supozille din care se trag diferite consecuente IPRQCI adv. Etc., $i a$a mai departe, $i altele [vsl. ]

59 IPS- IRO IPSORTTA. ear IPCARTGE. IPSOS sbst. = GRIPS [ngr. TCRP0S]. 0 IR (pl. iruri) sn. Mold. Trans. Mille: negustor de becan,...qui, ghileala (ono.): 11 volt' puns tin care s'o vindece repede (N.-UR.) [Ling.]. IRA sf. 0 /ten. (CONV.) (TUT.) Guntur. subtire de mein cu care cos ciobanii cojoace e [srb. i r a me$ina"]. IRADEA (p1.-dele) sf. t Ordin, decret al Sultanului [to. ir ad 6]. *IRADIA (-dies) vb. intr. 5i refl. A se tntinde, a se rasptirdi In toate directiile ca gi razele soarelui *IRADIATWNE, IRADIATIE sf. (D Emisiunea, raspindirea razelor: razelor solare 11 0 Imprastierea In toate directiunile, pornind dintr'un punct central *TRASCIBIL adj. Iute la fire, care se matte usor (fr.. IRASCIBILITATE sf. Defectul unei persoane care se minie usor $ ERAT (pl.- aturi) sn. t Venit domnesc din darile ce se plateau : ce agoniseala nedreapta cu numire de.aura ale bolerilor 1 (C.-RAD.) Etc. i r a d]. IRATION4L adj. I 4t 4 Contrar ratrunii C) ± Ezereeie -a, care cuprinde radicale *IREALIZABIL adj. Ce nu se poate realiza, Implini; de neimplinit: de cite on nu m'am gindit si eu la asta, ea la un vis I wla.11.) IREAN = BREAM. IRECUZABIL adj. Care nu poate fi recuzat, respins, care trebue sa se priineasca: marturie A [fr.] *IREDENTTSM sbst. 0 Doctrine politica In numele careia o nal-tune reelama anexarea tuturor tinuturilor In care populatiunea vorbeste aceeasi limbs ca si a ei *IREDENTIST adj. *i sn. 0 Partizan al iredentismului ffr-1. "IREDUCTTBIL adj. (D I Care nu poate fi readus la starea normala: traotura A ± Care nu poate fi exprimat In torment mai simpli, care nu mai poate fi simplificat: tractiune ra *IREFTJTABIL adj. Care nu poate fi combatut: argument [tr.]. 'IRELIGIOS adj. fitti 0 Care n'are religie ( ontrar religiunii, care nu respects religia {fr.]. *IRELIGIOZITATE sf. A Lips& de sentimente religioase *IREMEDIABIL adj. si adv. Fara leac, care nu se mai poate Indrepta *IRENIISIBEL adj. De neiertat, care nu merit& a fi iertat *IREPARABIL adj. Ce nu se mai poate Indrepta, de nereparat : se vedea... neputincios... in tats tuna dezastru (vla.11.1 EREPRO$ABIL 1. adj. Caruia nu i se poate face nici un repros, caruia nu se poate gasi nici o vina, fara nici un cusur; desavirsit. 2. adv. In mod ireprosabil IRES (pl.- esuri) sn. - ERVS: nu mai credo to in Coate use.) ; ghicitorile si -.lune rostite pine sa se g ateasca dna (woe.) [ngr.]. *IRESPONSABIL adj. Neresponsabil, caruia nu i se poate cere socoteala de actele sale *IREVOCABIL adj. I Care nu poate fi revocat, rechemat, retras C) Care nu poate fi anulat 3 Asupra caruia nu se mai poate reveni, nestrarnutat: hotarlre *IREZISTIBIL adj. Caruia nu i se poate Impotrivi niment, caruia nu-i poate rezista cineva: se credo trumos, termecator, (VLAH.); nature -1 inzestrase en talent de orator de o putere.41 (CAR.) /11%1. 3, 0 IRIBITA (p1.-te) sf. Ban. - POPIRNICHE [srb. jerebica]. *IRIDENT... "IRIDIUM sbst. ze Metal alb, descoperit In 1803 asociat cu osmiu In mineraiurile de platina 'IRIGA (-igliez) vb. tr../ A stropi livezile, Winne, cu apa adusa. In canale "IRIGABIL adj. / Ce se poate iriga usor 'IRIGATOR pl.- toare) Sn. 0 Aparat pentru stropirea aleelor, trotuarelor, etc. 0 A9` cu care se fac spalaturi interne cr.1 ( 2678) IRIGATIVNE, DUDA= Sf. 0 Stropirea metodica a livezilor si tarintlor cu apa adusa In canale: ape de-a lungul ogoarelor canale de frigatie (VLAH.) 0 Stropirea unei parti bolnave TRIMA. = INIMA. IRINDEAUA sf. 0/ten. (CIALIS Aparat (R.-COD.) Numele unui joc repede, Fig vioiu, saltaret. Irrigator. *IRIS sbst. (D 0 Membrana colorata din interiorul ochiului, In a caret gaura din centru se afla pupila ( 2679 : in (ochlul) eel drept avert o pate pe (Oom) * = EITINJINDI *MITA (-it) 1. vb. tr. CD A mania, a necaji, a supara foe CI A intarita, a surexcita, a atita.1 A determina o durere Intr'un organ. Fig vb. refl. CD A se aprinde de I. Iris. P. Pupils. minie, a se supara foc 0 A se Intarlta O # A deveni mai dureros 'IRITABIL adj. Care se irita usor, suparacios: e sea de... de cave time si MAI sa se stapineasca (VLAH.) 'IRITABILITATE sj. O Felul de a fi al unei persoane iritabile 1 Proprietatea unelor tesuturi sau elemente anatomice de a intra In activitate sub influenta unor agenti excitanti `IRITANT adj. CD Care irita, care Intarlta Care surexcita organele "IRITATIVNE, IRITATIE sf. O Faptul de a (se) irita () Starea unei persoane iritate C) 15 Marirea, surexcitarea activitatii proprii unui element a- natomic, viu, a organului unui om sau animal viu IRITA sf. d~ = TORM. 'IRIZAT adj. Care prezinta colorile eurcubeului: side! *IRIZATIUNE, IRIZATIE sf. O Aparitiunea colorilor spectrului solar pe suprafata unor minerale Aceste colori Insesi: trumoase irizatii [fr.. "IRLANDEZ 1. adj. Din I r la n d a, privitor la Irlanda. 2. SM., IRLANDDZA (pl. -ze) sf. Locuitor, localtoare din Irlanda. IRMILIC sm. Mold. Q Veche moneda turceasca de argint, care circula In Moldova, icosar: Trot desag1 de...i $1 de galbeni venetici (ALECS.) ; 1-am vazut la cheturi umpllnd cobza lautarului Cu.1 (ON.) [le.]. IRMIZIU 1. adj. Rosu inchis: vin ~. 2. stmt. Piele de aceasta coloare. IRMOLOGRION stmt. A Carte bisericeasca. cuprinz Ind irmoase [gr.]. TR.M0S (pl.-ease) sn. A Primul vers care arata cuprinsul si melodia celorlalte versuri, numite tropare, dintr'o cintare bisericeasca.: egg 11 vedeem... cintind u1... to biserlca, inima im1 bates mai tare (sun [gr.]. TROD npr. m. 1. Numele Imparatului Iudeii, pe vremea nasterii Mlntuitorului. a. Dit9ZI sm. pl. Mold. Vicletin ( 2680): nu-1 vole sa umblati on papusele si cu Irozil (ALCM). 3. IRQD sm- Mase,a ;paiata : Incaltat on Juba- 624 tele galbene de ti se pares ca-1 un de eel!nun,* 'CROJ Veacul nostra ni-1 [ngr.]. ; Fig Irozi (dupe T. Papahagi). umplura saltimbanoii 51 'roan (DAN.) 2,

60 'IRONIC adj. 5i adv. Cu ironie, batjocoritor: Musa II privi pe sub sprincene, zlmbind (D.-ZAMF.) *IRONIE sf. 0 (11 Figura de retorica prin care cineva zice contrarul de ceea ce vrea s& se luteleaga, luare in ris, zeflemea: o - tina 0 hoists soartel, contrast pe care-1 prezinta doua fapte apropiate si care seamana cu o bataie de joc o IROSEALA p1.-seat) sf. Mold. Faptul de a (se) i r o s i, risipa, prapadire. 0 MOST (-osesc vb. tr. 5i refl. Mold. A (se) risipi, a (se) prapadi, a (se) paradui: vacs imi hoses outnill din caruta (cgc.); nutretul ce li se da se iroseste qi se strica, mai mull dedt se Intrebuinteazit ((ON.) ; fli boats s'au irosit, ca si stud n'ar mai Ii lost (VLAH.) [afierosi]. IROU sm. = ERPIT [vsl. i r o j < gr.]. MT...MA sr IERVGA. IRUNCA = LEMMA. *IRUPTIUNE, MOTTOS sf. () Navala, navalire neasteptata a dusmanului Intr'o tarn. CD Napadire, intrare neasteptata si brusca 0 Revarsare fara de veste a apelor unui riu, unui fluviu ISAIA-DANTUE$TE me- DANTui. ISCA (se iseti) vb. refl. A lua nastere, a se produce, a izbucni pe neasteptate: dad se bib stada Intro dln$11, la most Imparat mergeau.. la judecatil asp.) ; mid neintelegeri se iscau la tot ceasul (VLAH.) [bg. i S k a- mis e Imi vine pofta sa..."]. ISCALT (- Alesc) vb. tr. 5i refl. All pune semnatura, a (se) subscrie: un act, o yenta [vsl. is k aft"' am cercetat"]. ISCALITURA (pi. -turf) sf. Semnatura, numele iscalit pe un act, etc.: mi-a lurat isalitura, pentru ca sa tacit o plastografie (ALECS.) ; iscalitura lul ajunsese sa alba trecere char g1 dincolo de Lipsca [i seal i]. ISCHIUZAR, WEIMAR adj. Dibaciu, siret, pisicher: Incepe tu, di esti mai ischiuzar (ALECS.) Re. i I- g 11 z a rl. ISCHIUZARL.TC, ischinzarlic (pl.- tint) sn. Siretenie, pisicherlic [i s oh i u z a r]. tiscoada (pl.-de sf. A Spion, cercetas: stem', grin iscoadele lui, qtia toate miscarile vrajmasului (eale.) ; trimiserd gonaoi qi iscoade In toate plirtile (Mix.) [VS1. srihoda]. ISCODEALA (p1.- dell), MOM:WE, ISCODITVRA (p1.-snsi sf. Lucru nascocit, nascocitura, inventiune: se stringeau acolo... minunile iscodeniilor toate (CAR.). ISCODI (-odesc 4_. vb. tr. CD A cerceta, a spiona: steam puss de iscodi $1 MIA total ce voia ay.); trebue sa fie un tramis de widows, pentru a casele oamenilor (cgo.) CD A nascoci: ace) IndiutAtiti an iscodit deosebite phi mincinoase INEGR.) ; el 1si framinta mintea ca aa iscodeasca o minciuna gogonatd (ALECS.). 2. vb. refl. A se ivi, a se arata: acolo, la pictures neagrd, se iscodise o scorpie use.) [VS1. s U h o d 11.1]. ISCODITOR, -TOARE adj. 5i sm. f. Care i s- codeste: la adapost de ail ei etupizi al )omit, sa tritest' linistit (VLAH.) ; uneltitori de role, iscoditori de desbinad (ODOR.) ; babele... prefiloute gt iscoditoare (CRS.); Balazid... puse -4 pe la toate vadurlle (VLAH.). ISCUSENIE sf. Maiestrie, lucru de arta, facut cu mestesug [i s cus i]. I ISCUST (-nsese) vb. tr. 5i refl. A (se) face mai ager, mai istet, a (se subtia (mintea) [vsl. i s- kusiti]. tiscuswie sf. Iscusinp.; maiestrie, pricepere [iscusi]. ISCUSTNTA (p1.-te) sf. Insusirea celui iscusit, dibacie, pricepere, indemlnare: on o de!albedo, el 151 Pregatea armele 0.-ce.); auzind de... isousinta acestul fierar, a cipittat 51 el gust la Heade (m) [i. s c u S i]. ISCUSIT adj. 0p. mug If NviscusIT 0 Dibaciu, Inderninatec, ager, priceput, istet: poste ee protesor Intelept $1., a dat! (CRO.); bdiatul, de ce creqtea, d'aia se Masa mai islet si mai e asp.). ISCU NIE sf. Incerc,are, experienta; ispitire ; cercetare [vs1.]. ISG... = IZG... ISIHIE sf. C) Liniste, tihntt: sa ma bucur In de rodul Indelungatei mete trade (CAR.) [ngr. YicoXictl. *ISLAM, ISLAMISM sbst. () Religia musulmana: se ye vedea triumful islamismului prin edrobirea Int Alihai $1 a armatei tut (BALC.) C) Toate tarile musulmane: I.-A. Candrea. Diclionar enciclopedic ilustrat., ", *ISPANIC adj. Privitor la Spania, spaniol: peninsula.+11. *ISPANISM (pl.-me) sn. 4z7 Q Vorba., expresiune Imprumutata sau iinitata din limba spa- IROadj. Din Is la n d a, privi- 1SP spre mormintul antis calatoreau WW1 din multe parti ale Islamulul MG.) [fr. < tc.]. *ISLANDEZ I. tor In Islanda. 2.. sm., islanduza (p/.-se) sf. Locuitor, locuitoare din Islanda. ISLAZ, izigtz (pl.-imam) sn. Loc de pasune pentru vitele locuitorilor dintr'o comuna: boll... intrau din miriste on din bias In vre-o holdd (13R.-VN.) [srb. i z 1 a z]. ISM... Int... ISNAF (pl.-aum) sn. CD Corporatie, breasla: populatiunea oraselor se compunea din meseriasi $1 negu- %tort 1mpirtiti In...qui sau oorporitii 0.-OH.) s Breslas; meserias: pe clue dintre 1 on oupeti or prinde, sa -1 tuna ridiche (CAR.) [tc. e s n a 1]. ISNOAVA Pm- IZNOAVA. *ISOCRON adj. 15 Care dureaza acelasi timp, care se face in acelasi spatiu de time: miscari.43; oscilatille pendulului slut *ISOCRONISM sbst. 15 Egalitate de durata: micilor oscilatii ale pendulului *ISODINAMIC adj. 15 Care are aceasi intensitate: ante aceea care trece prin punctele pamlntului In care forta magneticri e aceeasi *ISOEDRIC adj. to Care are fatete egale: cr istal [ fr.]. *ISOGON adj. A Ale caror unghiuri sint egale ISOMER adj. 2 Corpurl e, corpuri care desi prezinta aceeasi compozitie, au totusi proprietftti fizice $i chimice mai mutt sau mai putin deosebite: hldrocarbure e *ISOMERIE sf. z Starea unui corp compus care este isomer cu altul *ISOMORF adj. ee Care are aceeasi forma ca si alt corp *ISOMORFTSM sbst. oa. Starea corpurilor isomorfe 4 TSON sbst. Note prelungita cu care isonarul 1nsoteste melodia cintata de psalt: o tine una gi bunk, chiar m un palamar cn..oul la biserica (ALECS,) ; a tines...ill, a acompania cu vocea sau cu un instrument cintarea altuia, a tinea hangul: fate anti Inainte, tinlndu-51 "411 singurd. pe chitard (D.-ZAMF.) ; vainrile, cu Again lor..., tin or orobestrei de pe mai (VLAH.) ; multi vreme mi-al Omit ul unmet Intr'o struna (ALECS4 ; pr. ext.: ownpane putului... line berzelor de ye DORM (0.-ZAMF.); a tinea partea cuiva, a-1 aproba, a-i face pe plac [ngr.]. ISONAR sm. j 4 Corist, cintaret, la cor (In biserica): ImpreunA en alit baled..1 ai bisericii (cgo.) [i S o n ]. ISOP sm., Mic arbust, foarte frumos si mirositor, cu flori albastre, mai rar albe; e originar din Orient, si se cultiva adesea ca plant& ornamentalo. (Hyssopus officinalis) (2681) [vsl. < Fig Isop. gr.]. ISOSCEL adj. A Se zice despre un triunghiu cu doua laturi egale (g 2682) sau despre un trapez ale carui laturi neparalele sint egale ISOTER 1. adj. 0 Se zice In meteorologie, despre on -ce linie care trece prin toate punctele de pe pamint care, In timpul verii, au aceeasi temperature mijlocie. 2. IsOTERA sf. 0 linie isotera oare-care ISOTERM adj. 0 Care poseda TriuFnigghiuToscel. o temperature egala; lints A, aceea care trece prin toate locurile de pe pamint care au aceeasi temperatura mijlocie anualli,

61 ISF_ viola Fel de vorbire particular limbli spaniole 1ST 'ISPANTST sm. capersoand care se ocupd. In special cu studiul limbii $i literaturii spaniole ISPANO-AMERICAN adj. Se zice despre natiunile din America care vorbesc limba spaniold ISPANOFTL, -1LA adj. $i sm. f. Se zice despre strainii cari iubesc pe Spanioli, cari arata dragoste pentru cultura 5i istoria Spaniel ISPAS sbst. =el SArbatoare care cade la 40 de zile dupe Pasti, Inaltarea Domnului: am on ne- Wel numai de zeoe ant, 1-a Implinit la ( ALECS.) (VS1. sdpasd] (VLAH.) [vsl. ispytati]. ISPITIT adj. 0 p. ISM; Tentat Incercat; experimentat. ISPITITOR, -TOARE adi. $i sm. I. Care i s - ISP.A$A sf. tic Despagubire pentru stricaciunile facute de vite Intr'o Carina, Intr'o livada, etc.; constatarea la rata locului a acestor stricaciuni: a chemat pe primer la ourte 51 a Mout la fats looului; nioi bandit pentrn idati de, no 1-au putut vindeca (Ba.-vy.) [i s p 6. s i; comp. pot. ispasz paguba facuta de vite"]. ISPASENIE, IsPASANIE sf. 0 = ISPAURE tit = ISPa$A: osebit de aoeasta, slat ispagantile de paduri (FIL.). ISPAST (-alien) vb. tr. 0 A avea de suferit, a-si lua oslnda de pe urma unui pacat, unei fapte rele, unei vine, a expia: nra at ea!limn pins In vet plicatele am); tarts -ma, elle1 on amarnice dureri am Joliet, call 51 eu, paoatoasa-mi rataelre (coos.) t41 A pretui paguba facutd de vite Intr'o Carina, Intr'o livada, etc.: ei-i ohiama all lie de rata, olnd se ye einepa vi eireeele (CRO.) [vsl. s ly p a sit 11. ISPAIRE sf. Faptul de a ispas 1, expiatiune. ISPASITOR adj. $i sm. Care ispdseste. ISPISOC (pl. -oace) sn. Mo /d. t Vechiu act domnese scris slavoneste ; lirisov, document: am ispisoace multe, ascunse colo 'n pod (ALECS.) [VSI. *i s p i - s d k 0; comp. rus. spisokd]. ISPITA(pl. -te) sf.c)indemn spre rau, spre pacat, dispozitie a mintii care ne Impinge sit facem un lucru rau, nepermis, tentatiune: trecuse o clip& printr'o ov primeidloasa (D.-ZAMF.); 843 rugi Putin, ca as se departere de el ispita Satanei (Im.); $1 'nearest de-o Irumusete datatoare de 'spite (VLAH.) ; a cadea In a bags In ov, a duce in A., a-1 Indemna mintea sa face ceva rdu, nepermis: on ne duce In, of ne izbaveste de eel ram; Ia oe ougeti to care?... atrial el, clod anal a ea vrea all-1 bags In (ISP.) Lucru care ispiteste, atrage, care provoacii ispita: ispitele lumit slot multe el de tot feint woos.) pl. Incercari, nevoi: treouse prin tel de fel de (spite 51 novel (ISP.) [i Sp it. I]. ISPITI (- itese) 1. vb. tr. C) A cerceta, a supune la cercare: Borba la niece tilosoli vestiti, as sa vie sa Ispiteasca au Invataturile for De Hui sin cm.); atr.noi Dumnezeu a volt sa-1 isplteasol credinta (ISP.) A duce In ispita, a tenta: mdestria on care era flout acel nod o Ispiti es se cerce asp.) A afla: ispitise mai de de molt ea!mete Chiajnei... trecean printr'acea hors (000e.) 2. vb. refl. A se Incerca: to zadar ea ye iodise a-i thaufna (BALL.) ; Simion nici nu s'a mai Joint as tilgildu- pit est e, tentator: e truant el ohipul Soilel, on aura el Ispititoare (E1R.-VN.). TSPOL sbst. rtge. Lopatica, calls cu care se scoate apa intrata In luntre ( 2683): on Romin eta on =1 in mina (8.-ALD.) [big. i z - p o 1 II]. ISPOVEDT... spoved;... ISPRAVA (p/.-avt) sf. Fig Ispol. 0 Fapt6., lucrare ispravita, savirsita bine, Indeplinitd Cu success ohiar mortf easels male se vor bncura In mormint de boracite tale (18P.) ; In sens rau $i iron.: tot oraent fierbea de Is- Drava Jul 51-1 arata on degetul (VLAH.) ; bnna Mown el de adissault 1 0 IzbInda, Intr'o Intreprindere, succes: Eroule Mon sale mai marl ispravl de cite* (ISP.) ; pros multi grabs, nn fact nloi o (ZNN.) Rezultat, urmare: iota frumoasele isprilvi a Invataturil papistaetlori (NSGR.) ; a nu face nici o a se Intoarce?AM 0 Automatie: an ea putea et omens en vola lu1 sa ia, ce trebnisete as la de la judecatoriu (PRV.-MB.) * Rost, motiv: barbatnl... sa o beta... lard no on vraimligle, VIA villa 51 fara (Pilv..1.0.) De =, a) de treabd, cum se cade: at noetri s'an ales tot oameni harniot ei de = (VLAH.) ; era an berbat no se poste mai de (CAR.); b) bine de tot; cu desavirsire, cu totul: a dormt de testa Isprava (ZNN.); duduoa Balaaa inalbl on de Is cap (0)0 ; de no sa va boa gravels de tot, de stance rapltorini nu all vs oerta en mosrte (PRVLP.1 [VS1.]. ISPRAVT (- Aveso) 1. vb. tr. A duce la bun sflrsit, a savirsi cu bine, a duce la capat bun, a izbuti: am buns nadeide sit ispravesti on bine elutba (ISP.! ; mers-am en asupra el on blitalie, dar n'am Ispravit nimica (new) A sfirsi, a termina, a fi gata: * tine incepe multe, putine ispraveete; n'at ispravit Inca P C) F A da gata 0 A gati, a ajunge la capdt, nu mai avea: am isprlivit lemnele # A obtine, a dobindi, a procura: trimitind $tefan-vodit... sa-i loracosset% ateag de domnie (M.-COST.). 2. vb. refl. O A se sfirsi, a lua sfirsit A se gati, a se termina, a nu mai fi: s'au indica buoatele; de undo tot lei qi 1111 put, mind se isprave5te (PANN) [vsl. ispraviti]. ISPRAVIT 1. adj. p. ISPRAVI C Nuismilvm. 2. sbst. Sfirsit. t ISPRAVNIC, 0 ISPRAMNIO sm. 0 Administrator; Vaal: (agonisita) aceasta de o vet ehlvernisl bine, vet Ina, ea un ispravnio bun, plats de la Dumnezen (ANT.-IV.).11 # Reprezentant, mandatar: cola ce va audn1 Pre,o,n1 oniva, nn sit 'Miami cum an suduit pre acela oe taste ispravnic, ce ore stapinu-sau (PRVLP.) 0 * es Tutore, curator, epitrop : cola ce va fl ispravnic vrennul neon miceor (prv.4.0.) 0 et $ Mostenitor, legatar: aoosta ispravnio, eumu-51 va murl stapinul, lntr'acel owls poste 8a Ia weal bneate de la moenean (PRV.-MEL) t O 0 Prefect: bat ei tacem not o hirtie la ispravnio I (R.-COD.) [VS1.]. t ISPRAVNIC4T (p1.-aturi) sn. Ispravnicie: datort! are... as Inetiinteze cu earn de publican toate =de (LEG.-CAR.) [i SPFSV C]. ISPRAVNICEASA, 0 ispramxicema (p1. -rose) Sotia ispravnicului: sit ma Iao isprav- sf. niceasa I alta nu doreso pe lame (ALECS.). ISPRAVNICEL. ISPRAMNICIVL sm..e Mai marele peste argatii unei mosii, pus el Insusi sub ordinele vatafului de curte ( =Mold. fecior boieresc"): s'a begat intiin 1spravnicel De movie bobrultd (8.-ALD.) ; numai to gni cite ghloldisuri... at mincat la strlgatul ispravincelulni (LUNG.) [i s p r a v n i a] ISPRAVNICESC adj. De ispravnic. ISPRAVNICI (- iam) vb. tr. $i refl. iron. A (se) face ispravnic: In albeit, on mita lui Dumnezen, m'am isprivnicit! (ALECS.). ISPRAVNICTE, 0 ISPRAnoncm sf. 0 Functiunea de ispravnic Localul ispravnicului: then, vin la se Judeee del oregtini (R.-COD.) tie # Calitatea de tutore, epitropie: nici ispravnicul sau filu-son nu vor antes aft la prey saraca eareia-i bate ispravnic, ulna no Se va slobozi Isprivnicda (prv..4b.) 0 o - 2 Administratiune. ISRAELIT 4. adj. Privitor la Evrei, de Evreu: religia 2. sm., isitaelita (pl.-te) sf. Evreu, Evreica. 0 TST(A) = AaST(A). 0 ISTALALT = ASTAIALT. ISTECIONE sf. Istetime: 51-a eletigat mica lot boierie prin munea el ",a minti1 lot Cm.) [i 5 t e U *ISTERIC 1. adj. if 0 Privitor la isterie: izbuonl Intent' plins, nerves, (VLAH.) Atins de isterie. 2. sm. f. Persoana atinsa de isterie *ISTERICALE sf. pt. F # Criza de nervi, acces isteric: ye nevasta-mea o apuease un its on (ea.-vs.); a apucat-o pe baba (ALECS.) [ngr. oataptv.1.c]. *ISTERIE sf. # Boald nervoasa caracterizata prin turburari ale sensibilitatii, prin convulsiuni, delir, accese de pllns sau de ris, etc. ISTET adj. Ager la minte, destept, priceput, iscusit: materea era barb latest/l.., tar barbatul on ha-

62 `ITRI bane (am); Anecdota, calamburul, &solo Hind la pret, Cata-le Pen almanahnri, 11 vei trace de (vun.) isticl]. istet. ISTET (-etesc) vb. tr. $i re/[l. A (se) face ISTETTE, ISTETIME sf. Agerime a mintii, desteptaciune, pricepere, iscusinta: n'are nici agerlmea de minte, nici istetla, nici Indritzneala Ovreilor (BR.-VN.); el Intrecea la Invittiltura gl istetime pe toil copiti ()SPA [istet]. 0 TSTINA adv. Ban. Adevarat [srb.). *ISTM (pl. -marl) sn. Limba. de pamint care leaga. clout). continente sau o peninsula de un continent (( 2684):...at de Suez; nl de Cor int *ISTOLOGTE er HISTO- LOME. 1\ ISTORT = ISTORISj. ISTORIC 1. adj. (:) $ Privitor la istorie: naratinne luorare..1; nume, care e Fig Istm. renumit In istorie Care s'a Inttmplat de curind: WW1 meta e 2. sbst. Simpla povestire a faptelor In ordinea si In Imprejurarile In care s'au produs. 3. sm. Cel ce scrie istoria ISTORIE(s /. t Povestirea Intimplitrilor vrednice de Insemnat din viata unuia sau mai multor popoare, a celor privitoare in Intreaga omenire, la o epocff oare-care, la o singura persoan.: istoria Greotlor, Romtinilor, universalit ; istoria Int Napoleon; istoria bisericeascii; istoria oivilizatiunii.sc" Carte In care se povestesc aceste IntImplari; opera istorica cornpusa de un scriitor: istoria Int Tucldide C) Istoria sacra sau biblica, istoria veche a Evreilor si a primilor crestini C) Istoria antics sau veche, aceea a popoarelor care au existat Inainte de nasterea lui Cr. If 0 Istoria media sau a evului media, de la 395 WO. la 1453 () Istoria moderns, de la 1453 pin& in zilele noastre O Istoria contemporana, aceea care povesteste faptele petrecute In epoca In care traim Povestire in genere () worts naturals, descrierea frintelor si corpurilor (animale, plante, minerale) care exists pe suprafata sau In interiorul pamintului [lat.]. ISTORIE2 sf. F (D Povestire: Chelulul despre chelie sa nu-i spui vre-o (PANN) IntImplare, eveniment: s'a IntImplat data o care a rilmas de pomina In casa la not (BR...VN.) ; Incepusesi sa-ml spui istoria de sears (CAR.) () pl. Ceremonii, fasoane [ngr.]. ISTORIOARA (pl.-re) sf. Povestire mica, i s- t o r i e glumeata.: a povestit o multime de istorioare taritnesti (I -GI-I.). *ISTORIOGRi:IF sm. $ Cel ce e Insarcinat In mod oficial sh scrie istoria unei epoci *ISTORIOGRAFIE sf. $ Arta de a scrie istoria ISTORIST (-1seso) vb. tr. A povesti: nimeni nu gtle sa istoriseascit mai frumos gi mai cu haz m dumnealui (BR.-VN.) [ngr. latopilcao < icrtripth] ISTORISTRE sf. C) Faptul de a istorisi Povestire: nu voiu sa ma departez de la airul istori- sirii male (GN.). ISTORNICsm.$ Istoric, cel ce scrie istoria cuiva : precum al ei lumea an tnoredintat (DON.) [i s t or i e]. cu ISTOV sbst. 0 # Sfirsit, capat () De totul, cu desavirsire; bine de tot: mi -au furat iscalitura... cu glad de a ma calioi de (ALECS.) ; 1-au Invins de (Sa.) ; 1-a batut de...(rpmf.) [vs1.]. ISTOVEALA sf. Faptul de a (se) i s t o v is istoveala puterilor devenea pe fie-care zi mai mare (D.-ZAMF.). ISTOVI (-oveso) 1. vb. tr. 0 # A ispravi, a sfirsi A da gata, a prapadi, a nimici: abla istovise pe balanr $1 numai 1acata oft se pomeni au unchinl letelor nerd ; atttea necazuri 1-au istovit on totul. 2. vb. refl. 0 # A se ispravi, a se sfirsi, a lua sfirsit A se prapadi, a se nimici; nu-1 va da drumul, pina nu se va de tot in inohisoare IISP.1 A se slei, a seta: 1 s'an istovit puterile; album, pink I se bitovira lacrimile (ISP.) ; gf oa Inteo groaps!ara fund se istoveau averile, lard s'o poata nmplea (VLAH.) [i S t 0 V]. ISTOVIT adj. 0 p. ISTOVI O Sleit, secat de,, puteri, prapadit de boat& sau de munca: Iat'o scoborind la vale, galbena gi Awit (VLAH.). ISTOVITOR adj. verb. istovi. Care istoveste: istovitoarea spaimii a zilelor lard credinta... tats ce 0 gonea din casa asta frnmoasit (VLAH.). t ISTRANA. (p/.-avr) sf. Risipa; stricaciune: sa fie cineva on mare privighiere (la velnitii), ea sa nu si fact r (DRAGH.) ; nu face cu chita (vic.) [i 5 t r Et v i]. t ISTRAVT (-Ave* vb. tr. $i refl. A (se) risipi, a (se) prapadi [vsl. s u t r a v it i]. t ISTRAVITOR adj. verb. israhvi. Risipitor: fate asta bogatit era lenega gl istravitoare (VOR.). ISV... 'SALINA interj. StrigAt de bucurie pentru izbindirea unui lucru (bravo! ura!):! am!noble baragladina I (ALECS.) [to.). I I$CHILTZAR er isautrzart. 0 I$C0A.LA. = scosaa [orig.]. I$LTC, SLIC pl. (-tee) sn.. 0 Odinioara. ca ciula domneasca de sobol, purtata de VodA si de Doamna: snow de samnr (al domnitel Rucsanda) era Impodobit on un surguoin alb INEOR.) Caciula Imbla - nita., In patru colti sau rotunda ca un baton, purtat& de boieri (mai tirziu Si de boiernasi si de Mutari), a carer mariine varia dupe rangul boieriei (or TAB. XXVII): pre mueri pre ceale elan dot barbati... le 627 Poartii on pieile goale pre magari si le bat on cloak comanaoe MU on dock lance (PRV.-MB.) =... Cu d011i SHOO (PRV.-LP.); p'atunci forma igliculni nu era numai o fantazie... lie -care trebuia sit poarte Iglicul dna teapa lui (1. -OH.) [pol. s z 1 y k < tc. bahlyk].

63 ia,ic4r JCL_ $ sm. 0 tott Fabricant sau vinzator de i 41i c e:..11 pot 11 m1ndri de no fin al isnahilui for IUR 0.-OH.) iron. Purtator de islic, boier cu obiceiuri Invechite: numeau pe cei batrini: rueful investrigol gi cite to mai vanes in mints (CRC). chile, ~1, 0 /1,4:0C (p/.-oace), MAU (pl. -Cage) sn. Ban. Trans. Fluture de alma ce se coase pe &ma* [ung. i s 1 6 g]. ISPITA.L (p1.-ale,-aturt) sn. Trans. Spital; Jumitate-s imunscate. $1 la A.,!Agate OK.-B103.) Lung. i s- pitaly]. 'ITALIAN I. adj. S Din Italia, care locueste sau s'a nascut In Italia: limba 2. sm., ITALIdNCA (p1.- fence) sf. Locuitor, locuitoare din Italia. *ITALIC 1. adj. 4n, Din, privitor la Italia veche: popoareie,..e. 2, rralice sf. pl. # Caractere cursive ITALIENESC adj. Italian. ITALIENESTE adv. I Dupa obiceiul, in feint Italienilor 2 In limba italiana [i t alien es c]. *ITINERAR (p1.-are) 1. sn. I Drumul pe care- $i propune cineva s6 -I urmeze Intro calatorie 0 Descrierea locurilor vizitate de un calator 0 Tablou, carte in care e Insemnat drumul de urmat pentru a merge de la un be la altul. 2. adj. Privitor la drumuri: Ktlometrul e o mantra.11 ITROS sbst. Utrenie: SA Di, gazdd, veselos, Ca BA mergem la La nasterea lui Rristos (BRL.) [COMp srb. j u t r o s azi dimineata"]. IT pr. 1TE. IT.A. itea vb. intr. A chiopata din cind in cind, din pilan unei dureri de picior (rn): ce tot itezi din picioare P (SEZ.). ITAI PI, WIT 2. IT4RI sin. pl. (r) Nadragi strimti taraneti, foarte lungi si incretiti de la genunchi in jos, uneori Impodobiti cu gaitane, facuti din llna subtire, tesuta. In doua i t e $i nedata la pita (2j 2685): imbracati ~ de tigaie $1 incaltati on opinoute (CM) ; taranil desculti, ou sumesi pin& deasupra genunchilor (VLAH.). I Cele doua sau 1TE sf. pl. n iai mune rinduri de fire de linasau de bumbac Ini4urate pe cite o speteaza (lath de vre-o 15 cm. $i lunga de peste I in.) cu care, la razboiul de tesut, se Malta juniatatea firelor urzelii $i se coboara. cealalta jumatate, producind ceea ce se nume$te rost", prin care se introduc firele bataturii; itele tree prin niste scripeti $i shit legate cu o sioara de un bat paralel cu batul vatalelor si care se chiama. batul itelor" (] 2686) IT sg. Fie_ F Fig Itari. care din aceste speteze Infasurate cu fire: un it SS urea, prin miscarea picioarelor, pe clod celalalt se (*boat% (DAM.) ; CU 1011 MASOLLIti statul bolnavulut (NOV.) a A lase in doua7 in trei -, a tese cu doua, trei, etc. rinduri de speteze la ite 0 Pr. ext. Firele unei tesaturi, unei urzeli: un pitianien ce-51 urzea In ticna i.e. sale (ODOR.) 0 F A incurca -le, a Incurca planurile [lat. li c iu m, pl. licia]. Fig lie. 0 ITT iteso vb. refl. Mold. Bucov. A se uita o clips, a arunca o privire pe furi$: nu cumva... sa to /testi la dinsul, di are un ochin otrivit (one.) Bucov. A se ivi o clips, a se arata numai $i a disparea imediat: se itean dung' de tulgere cart se aproptau tot mat tare (om-.) A se svoni (R.-COD.). o!tip interj. Mold. Cacti! strigatul aceluia care, In jocurile copilaxe$ti, scoate putin capul afar& din locul unde s'a ascuns 4i-1 retrage apoi chip& acest semnal conventional: tit drag ingern, 11 vent prin viziti face so! (ALECS.). ITIT2 (itiesc, ITAI (-iteso) vb. refl. Mold. = ITT : Cite no olopot vinat se 1tieste din innocul frunzelor marunte tm); teasnpra crengilor albs, ca de zapada7 masa de abia se 'taste intro solipire (now ; pisttrica se faces nevazuta De dupd no bolovan, de nude se 'tats $1 se scufunda In spa (N.-UR.) 628 rc. I = CHIq I sa sari in sus 5i sit strigi: 1111 lui in! ad traeasea 1 me.). RJR sbst. 0 /ten. Dragoste, iubire: De dragn nevestelor Si de fetelor (OR.-N.) [i u b i]. t TUBE' 1. adj. Iubitor, dragastos; indragostit: Anselmo era de fel mai (CAR.). 2. sm., IUBE.eTA (p1. -ate) sf. Amorez, amoreaza, dragut(a) [vsl. lj u b I c I]. IUBI (-ben) 1. vb. tr. A avea drag, a simti dragoste, 8.-1 fi scump: iubeste pe aproapele tau ea pe tine insult; ca ochtt din cap; F iron.: 11 iubeso ca sarea 'n ocht, nu-1 pot suferi. 2. vb. ref/. A avea relatiuni de dragoste; a se avea dragi [vsl. ljub it i]. IUBTRE sf. Faptul de a i u b i 0 Sentimentul celui ce iubeste, dragoste, amor:... infocata; e, de neam; adevarata... nu traeste decit din admiratie (VLAH.) Patima, pasiune: do argint. IUBTT 1. adj. p. 1U13; C NEIUBIT. 2. sin., IUBITA pl.-te sf. Persoana pe care o iubeste cineva; dragut,(6.), amorez, amoreaza. IUBITOR, -TOARE adj. verb. rum si sm. f. (Persoana) care iubeste: era judecator drept $i iubitor de pace oar.). IUBOSTE sf. Dragoste, iubire [vsl. 1 j u - bos tl IUDA 1. npr. m. Iscariotul, apostolul care a tradat pe Mintuitor, vinzindu-1 pentru 30 de arginti; punctul but numarul 2. VIDA sf. Tradator 13. I Poreelli data Evreului: Tatarasul, pe uncle an se pomenea tipenie de intik astazi este 1nghesuit de lifte pingarite (ALECS,) 0 C6.- matar: era rain... pin& se priplisi... pe plaiurile noastre, iuda de canon (DLVR.) [VSI. < gr.]. IUDAI C ow- JUDAIC... 'UDE sj. pl. CD a Unul din numeroasele nume date de popor Ielelor 1 0 * Gramada de copaci doborlti de vint (ca elect al Ielelor purtatoare de vinturi) [I u d a]. II.TDU sm. Locuitor din Iudea, Evreu [gr.]. o rum (-aolio) vb. tr. Mold. Bucov. A atita, a indemna, a instiga: dlavolul 1 -a audit pe sf. Ilie de a ucis pe tatil-stin $i pe mnmd -sa IVOR.) [rut. j u d y t y]. TUFT (pl. -turi) 1. sit. Piele groastt (de vitel, de bou sau de bivol): cisme mart, rdspindind mirosul caracteristic at ului ruses (CAR.). 2. adv. de parale (PANN), lefter [rim]. 0 IVGAR (p1.-are) sn. Ban. ATGER. *IUGOSLAV 1. adj. Din Iugoslavia. 2. sm. Locuitor din Iugoslavia [srb.]. 0 IUJDA sf. Trans. (FR.-CDR.) (Inc.) Munca, truda, opiate:, IUJDI (-descl vb. ref 1. Trans. (CONY.) (SEZ.) Mc.) A se opinti. 'ITJLI.P.IN adj. Pr CALENDAR 0. WLIE sm. D Numele lungi a $aptea a anului, 12 ) Luna lui Cuptor [gr.]. IUNCAR, HATCHER stn. Elev al unei scoale militare care a pira la gradul de liter (In Germania, Rusia, etc.) CD A Cadet (odinioara, la noi): BilIcescu... intrat fixate de timpuritt in serviciul militar ca inncher (I.-GH.) ; sloieste in oasts ea lunar ;i 'n scams' tamp taco poozti (CAR.) [rus. junk e r a]. IVNIE sin. D A sasea luny a anului, Cirepr [gr.]. # IVO adv. Unde [lat. u b i]. IT.ThIE$, 117R14 1. (p1.-euri) sn. A Navala, atac: iuru.sul cel dintliu rare-ori izbuteete... om mai trage alt iurus Is vreme (ALECS.) ; Scrignind71uptiltorii, in hires, ca iarba sub oddeau (VLAH.) ; a da a da navala, a navali. 2. interj. Strigat de atac: chid oiu striga iurus I BA sariti cu totit (ALECS.) si toll ou o gura deodatd au strigat -,

64 sub turns I Melia ; eel doi capitani, strigind tures I se nadustira Cu totii asupra lul Roble (DLVR.) [to. jarit]. II;TS sm. Numele slovei cirilice [vs1.]. o ITJ*C.A. (p1. twin) sf. Mo/d. 0 Biciusca, biciu scurt de curele impletite tesz.) : mormata tot drumul, &mind neoontenit on Woos pe Roaiba (11(.-BREL) Lowturn., plesniturti cu biciusca: Radn- n'are de Morn, Jun I o pests ooada motanulnl,von,. 0 IT,T$DA... -= IUOR = IRJQR. 111*TI1 interj. Mo/d. 'mita. plesnitura biciului. IUSURA... 'ITA S/. = usurt4 Planta, originara din carei frunze se manilla ca $i spanacul sau laptucile $i din a caret scoarta se obtin fibre textile Intrebuintate la fabricarea a diferite tesaturi (Corchorus) (.] 2687) [germ.). 0 rt.jt4c adj. dim. itrre Cam lute oleo) (C1AUS.) (R: COD.). ITJTE 1. adj. i # Violent, aprig, cumplit Care nu-si poate stapini firea, pornit spre mime: a un om preoteasa era, minis lilt Dumnezen (vi.ah.)... se Mama oninl ce se minis de graba, dar carnia de grabli-i $i trace (VOR.) 0 Piperat, Intepator, piscator: anion - Care se mists, utnbla sau alearga repede: e la picior. 2. adv. Repede: ca sageata, ca tulgerul, ca glndul [vsl. l j u t 11]. IUTIBOR 1. adj. dim. ATTE. 2. adv. Cam bite: lug!, saracul, intisor (GRIG.). 0 IUT4RI sm. pl. Mold.. Ciuperci comestibile, cu carnea albs, frageda $i i u t e ca piperul; numita si bureti-iuti", bureti-piperati", iutisori", etc. (Lactarius piperatus). IUTEALA (pl.-en) sf. O Caracterul a tot ce este lute, graba cu care se mists ceva, repeziciune: iuteala ealului ; inteala ardeiului R 15 Spatiul pe care-1 percurge un corp intr'o secunda, vitesa: Inteala vintului [i ll t i]. IUT; ( -test) 1. vb. tr. A grabi, a zori: intend boil cu coada aseutitit a furollor -(olve.); din cind In and lei intaste pasul (VLAH.) 2. vb. intr. A se grabi, a se misca mai i u t e: el ineepu sa inteasca, died 000l polobocului (0D00.) 3. vb. refl. 0 A se prea grabi, a o lua prea lute: mew se tai ca s'a luta, 01-1 souse o minoiuna (ISP.) 0 A se Inflacara, a se aprinde, a se Intarita: ambasadornl... se iute$te, striga, bate din picior (1 -GH.). tiu IUTI9RI stn. pl. tiuvi = sf. = WM:MA: -a picioarelor ICANT). IUTARI Z sbst. Trans. ifu.- cos.) = tiuzba$.0. stn. x Capitan peste o suta de fustasi car! pazeau la poarta curiii domnesti [te. yelz-ba y]. India, ale IUZLUC sm. (0) Veche moneda turceasca de o suta de parale ftc. yozi 1:1 h]. WAR (p1. ivere) sit. I - CLANTA incuietoare, veriga cu care se Inchide o use ( 2688 : Nae o da In Uteri, trace ul pi descbide (CAR.); trace Awn' inn en HUM IV dibacie (DLVR.) [srb. i v e r). IVE4LA sf. Ie$irea Ia Fig Ivor. lumina, aratarea unui lucru care a stat ascuns, care n'a fost Inca vazut: a lest la si se saute ascii capetele balaurulul, care stau colas Ia au $i limbile for W.) ; a da la ~, a scoate is, a da pe fata, a scoate la lumina, a da In vileag [i v i]. IVI (iveso) 1. vb. tr. A da pe lap., a arata, a da la iveala, a lasa sa se vad.. 2. vb. refl. A iesi la iveala, a se arata, a aparea: De main] sting, casute albs se loose dintre copaci (VLAH.) ; eine esti? cum Indraznegti (lot aid ail te ive$ti P (DON.) [VS1. j 8.- v i t i]. *IVORIU sbst. Filde$ [fr. iv o i r e]. 0 IZ sbst. Mold. Miros greu pe care-1 capata vinul sau alte lichide din cauza mucegaiului sau actor pricini, $mac; mirosul acesta comunicat vaselor In care au stat aceste lichide: bntile, ea si on mai Distrese gal acel ran de mucegain. se vor matt (ION.) ; untdelemnul... otipatase...iii local IALECEL) [ung.]. 1.24DA sf. 0 /ten. Ban. Risipa. 0 IZAFLA. (-am) vb. tr. Ban. A a f 1 a. ic) MART (-arise) vb. refl. A se prapadi, a se potopi, a pieri: are sa se izareasca lames (PAMF.) [rus. izzoriti]. IZBA1 (p1. -be) sf. Casuta de Iemn a taranilor rusi: marele duce... se mirui $1 linga o!mime o masa mare (Dom) crus.i. TZBA.2 (p1. -be) sf. F Izbitura: fi (IA o in alimint 61-1 Ingroapa pins. 'n git t5ev.f [i zb 1]. IZBAVA sf. Faptul de a izbavi, scapare [vsl.]. IZBAVI (Akeese) 1. vb. tr. A mintui, a scapa: nu ne duce In Jolla, of no izbavegte de eel Diu; Wee saptaminli m'au izbavit de podoaba (cats.). 3. vb. refl. A se mintui, a se scapa; a se cotorosi: s'a izbavit Ipate pi de draonl a de baba (C120.) [VSI.]. IZBAVITOR, -TOARE adj. verb. ( i sm. 1.) IZBAVI. Care izbaveste, mlntuitor. IZBBLI*TE sf. C) Loc, situatiune uncle e expus cineva tuturor loviturilor (soartei, etc. : ca tutu) de pre Rua drumnri... In pray pi pulbere sdruncinindu-se. en vinturile se holbureste el... In se leapildli (CANT.) ; arunoat In...a nenorocirilor (VLAH.) 0 De a) expus tuturor loviturilor soartei, lasat In voia intimplarei, parasit de tot; b) fare stapin: are sa ramlie caruta asta de baimana pi iepu.soarele de (CRG.) [i z b i]. IZEtT (-ben) vb. tr. $i refl. A (se) lovi tare de ceva sau cu ceva: ramurile copaoilor o izbeau paste 15,11 (ISP.) ; ' en capul de pereti; on palms paste obraz r A afara: el guise apoi lui Teuffenbach... spre a-$1 uni puterile on ale Int pi a impreund pro vralmast (BALL.) 0 (P) (frantuzism). A impresiona, a surprinde, a frapa: sohimbarea lui m'a izbit (VS1. i.zb it 11. IZBITOR adj. verb. mi. 0 Care izbeste 0 Frap ant, impresionant, surprinzator: aveauo asemanare izbitoare; versul Jul Emlnesen rilsare Intr'un (vlah.) IZBITI,JRA (pl.-turf) sf. 0 Faptul de a (se) i z b i 0 Rezultatul acestei actiuni, lovitura puternica: un gealat, ceo de topor, 1t sbura capul de Pe umeri (VLAH.) ; numai dupi izbitura portitei, coons Mandita "tease ci nu-i lueru mind (OR. -N.). IZMNDA. (p/.-iszt) sf. 0 Biruinta, victorie: tua I pot si mor de -scum, am zis, A noastra e Izbtnda IA..ECS.) t Ra.zbunare Reusita, succes: Incerease, timp de nn an, Via sa practice avociltura (es.-vn.) [i zbind i]. IZBINDT (-deso 1. vb. tr. A Implini, a aduce la Indeplinire, a realiza: ce gindeam, pi lzbludeam (CaO.). 2. vb. intr. 0 t A birui 0 A izbuti, a reusi: Men o rugaoiune lui Dumnezen si-i tie de alutor pi sit labiadeasca (ISP.) 1 A-01 asupra cuiva, a se razbuna: vola ca sa-si izbindeaseil pentru moartea fratilor sill (ISP.). a. vb. refl. A se Implini, a se realiza: t se tsbtedi vista (DLVR.) [VSI. iz 1) a,]. IZBINDITOR adj. verb. 1m:dupl. I Care izbindeste 11 0 Biruitor, victorios: se Intoarsera izbinditort, dupa... cele mai marl ispravi de vitejle (ISP.I. 1-IZEIRANI (-anew vb. tr. si refl. A (se ralui: de va da datornicul... averea sa... ca sa se izbraneasca de datorie (LEG. CAR.). /ZBUCNT, 0 sbucm (-nese) vb. intr. 0 A ie$i cu violenta, a se napusti afara cu sgomot, a napadi: chid era trasnit rau Cu lama- sbucnea Mara. srlirma cane de pitmint si tipa csao.); a izbuenit un vulcan 2 A tisni: 629, tangelo) ii isbuent din gura ca un gipot (DLVR.) 3 A se produce, a se ivi deodata In mod violent: a izbucnit nn toe, turburari; de azi pint% mini poste eg lzbuoneasca O rascoalit (ALECS.) 0 A se porni deodata, cu sgomot: in Mins; strigate de proslavire sbeenese din mil de guri (VLAH.) ; un hohot de rim sbucni din pieptul meu (God [vsl. `izbuknati]. =BUTT ( -tern) vb. intr. A ispravi cu bine, a ie$i la un capat bun, a o scoate la capatliu, a reusi: este adeviirat el am lzbutlt on de cite on to -am asoultat (me.). OIZDA (tutu) vb. tr. Ban. A trada; a denunta [srb. izda ti]. o IZDAT sbst. Ban. Often./ C) Colici intestinale, crampe la stomac [srb.j. 'us- IZD

65 IZG- +IZGOANA 1). (p1.-ne) sf. Faptul de a izgon prignana, goana. IZV =Qom (-new) vb. tr. A gout dintr'un loo, din - tr'o tare, a alunga: matte sarindare mat Wage el... ca sa-i 'meta dracil de la case (CRO.) ; an Inceput... a se rugs tel ot chip as nu-i izgoneasca (sel) [vsl. i z g o n i t i]. 0 IZGORT (-nein) vb. refl. 1' A se Incinge (vorb. de spicele de griu sau de alte cereale) srb.]. OUJDA sf. 0 /ten. Trans. Risipa [i z 1 d ]. 0 MIDI (-sdeso) vb. tr. 0 /ten. Trans. A face risipa, a risipi. 0 MD's/A.4. 0 lten.0murd&rie de praf, de nadu$ala, etc. (pe rufe, etc.) 0 Boala; nevoie, pacoste. 0 Win (-mem) vb. refl. 0/ten. Ban. A se pipernici, a se ehinci, a se prizari. o IZINIT adj. p. iztg. Pipernicit, chircit, nedezvidtat bine. IZLAZ ser Inn. IZMA (pl.-me) sf. # Planta mirositoare, numita si minty ", cu frunzele dintate, cu flori albetrandafirii. din care se cunosc numeroase varietati: ~-PRoAsTA sau A.,-SALBATECA, numita si mintasalbateca", minta-calului" sau voestnita" ( Mentha silvestris) (2689); Intel-Bitommt sau IZMA- BROA$TELOR,A.-BRO$TEASCA,IZMA- BALTILOR, numita. si mintabroastei (broa$telor) ( Mentha aquatica) ((g 2690); A-MMA Fig Fig. 269o. Izma - salbatica. Izma-broaotei. app, Fig Izma-buns. sau -DE -LEAC, numita $i minty-de-gradina", din care se extrage esenta de menta, Intrebuintata In medicinit ( lentha piperita) ( 2691) ; ~-creata, numita si mints - create ", ale carei frunze sint de asemenea Intrebuintate In medicine (Mentha crispa) ( 2692). IZMNE sf. p1. $j) 0 Pantaloni de pinza ce se poarta ca rufa, pe dedesubt: alergarl, care In amok care In, as visas ce e de bietul moo (Tim) ; &: a da r- Pe dilator, a Incredinta un lucru unei mlini nesigure, neciwtite (c(aus) 110 izraana sf. sq. Fie-care crac al iznemenelor: un crao do izmana (moo.) [vsl. i z m ë n a,schirnb (are)" ; comp.sc h imb u r i]. IZMENI (-mom) 1. vb. tr. A da o alts Infatisare, a schimba Fig cu totul; a schimonosi. Izma-creata. 2. vb. refl. A se schimba In rau, a se sminti: Pe semne a ea izmenit lumen MP-) A se preface, a face pe mofturosul, a se fasoli: ta, on to mat A. I (D A se schimonosi, a se schimba, a face mutre [vsl. i z m en it i]. IZNO.AVA (p1.-ye) sf. 0 Innoitura, lucru nou, nepomenit, nitscocitura: m'am jurat BA nu-mi mai bat capul ou asemenea V8 (GN.) Pozna; znoava: III venea a8 to strict de rte de iznoavele Int Ivan (cee.)11 De.4., din nou: alai de tnvoiala oe Mouse ((SP.) ;BA taco de... socoteala (J(P.) [vsl. i z it nova din 001.1"]. "IZOLA. (-olez) 1. vb. tr. 0 A pune, a face sit stea singur, de-o parte, a desparti de altii: mai este 630 o anti mutt Insemnata care izoleazi... pe public de seri/torn ell (VLAH.).as A scoate un corp dintr'o combinatie din care face parte: hidrogenul oontinut In aptt.1 A face ea un corp pe care voim sa.-1 electrizam sa nu vie In atingere cu un alt corp bun conducator de electricitate. a. vb. refl. A sta singur, retras, far& a vent In atingene cu alte persoane *IZOLANT adj../41 Care izoleaza *IZOLATOR (pl. -toare) sn../11 Aparat, suport (de sticla, de portelan, de gutapercii, etc.) care serve- Fig I. Izolator. Ste se izoleze corpul pe care voim se -1 electrizam de altele butte conducatoare de electricitate ( ) O IZVARNITA sf. Maram." 4;4 Zar : restnl E.* a ramas, dupe oe s'a scos catgut, se numeote (ORL.). IZVOD (pl. -Dade) sn. O t Manuscris: In 18708(1610 batrine ye oroi mai pot gamut (EMIN.) # Text, versiune $ copie: an mere solul... aratindu-1 gi izvoadele eels scoaae de pre sorisorile Int ce scrisese la Hanul (.1.-COST.) t ListI, Insemnare, catastif: on se olivine IA fin treouta la u penstilor (ALEC8.) ; ne (shee% pe toti de-a rtndul dupft oonl ce Linea in mina (GN.) 11 Model (de desen sau de cusatura): ortmitsi de tn... Int:Arcata on!knurl gi onsuturt migaloase in felurite colon gi izvoade (vlan.) t Tip (de cladire, etc.): acne vede oinevagt tellurime de izvoade de oldie (C.-RAD.) [VS1.]. IZVODI (-odesc) 1. vb. tr. CD # A crea, a da nastere, a produce 0 t A redacta; a Intocmi C.) # A traduce 0 1' A copia (un text, un model, etc.): Incepura a-1 da... multi bent, numai sa le dee &drama, sit izvodeasca Horne de pe (Huss (se.) A nits-, cool, a inventa, a planui: dups Neva silo spline tatalut situ ce izvodtse el as tacit ose.) ; atin dinainte oe an de gind sit izvodeased puternioii pamintulni (CRO.). a. vb. refl. A lua nastere, a se produce [vsl. izvoditi]. IZVODITOR adj. verb. (0 sm.) izvod1 0 Care izvodeste i # Istoric, istoriograf; scriitor: em dat paste on hronio bulgarese... Ind Ma nurnele gi tars poreola izvoditoriulut sorts (CANT.). t IZVODITTIRA (pi. -turf) sf. Nascocire, scornine: Inttiagi data Ellinilor izvoditura minclunilor dind (CANT.) 0 [izvodi]. almninfitmown,..a.,,rar 7077AH IZVON (pl. -cane) sn. Ban. Trans. Re Clopot ce se ;alma de Out berbecilor (comp. zvon]. IZVOR (pi.-oare) sn.0apa care iese sau t Isneste din parnint si din care uneori se formeaza ape marl curgatoare: mineral; termallroolocul de unde-si fa nastere un rlu, obirsie: izvoarele Dunarii Originea, pricina, cauza: de oe aaounzi de not ~ul mihnirilor tale P (lap.) 0 Locul. Cara unde anumite productiuni se gasesc In belsug si de unde se Imprastie aiurea: Peru e..-u1 metalelor pretioase Loo de unde, persoane de la care isi procure cineva informatiunile: o anecdots pe care am capatat-o dintr'nn vrednio de toata increderea (CAR.) pl. Documente, texte originate, tie mina 'ntliu: pentru omega Incrare, am oonsultat toate izvoarele 0 Izvoarele vietti, principalele organe indispensabile existentei fiintelor ul tamaduirit, sarbatoare ce cade In prima Vineri dupe Pesti, zi In care, dupe credinta poporului, buruienile si apele de izvoare tamaduesc toate boalele [vsl.]. IZVOR4(p1.-se), IZVORVL sn. dim. IZVQR. IZVORT (-oraso) vb. intr. CD A -si lua nastere (vorb. de un curs de ape), a-si avea ob1r$ia: Oltul hivoritote din Ardeal; pr. anal.: laortmi de bucurte izvorau din oohii for (NEGR.) ; (P): oament multi, zoriti... imago menu de dupe muchea dealului (VLAIL) (D(F) A purcede, a porni. a-5i avea originea, a lua nastere: in Norvegia of 'n Italia tzvoraste o literature non& (VLAH.) [1 Z V 0 r]. IZVOZI (-ozeso) vb. tr A Insemna, a specifics: In cartes aceea era (matt ou ce moarte or omorl pre Duca- VodA (must) [i Z v o (1].

66 "114k Sec XVI ita Sec XVIII Sec XVI Sec XVII 4:111 Sec. XVII Sec. XVIII fh Sec. XVII INCHISOAREA DE LA GALATA IN CARE A STAT CONSTANTIN BRINCOVEANIJ fi Sac. XIX I sin. A zecea litera a alfabetului, care reprezintk un sunet special limbii romane. III dat. sg. pers. a 3-a in. $i f. a pronumelui personal enclitic: - dan [lat. i 11 1]. 112 vb. (D = ESTE, E: mare. II' vb. (p) = vgr: face. IL acuz. sg. aton al pronumelui EL: = moult [lat. illu m]. td/ibai.41.. (-dies) vb. tr. si refl. A (se) baga, a (se) scalda intr'o b a i e: gradinarul vase de-i Imbilie, II Dement g1-1 date de Imbraca niste halne care sit mai semene s swat (ISP.); se dues Is bale el... se Imbale preotnl (rev.me.). ILVLBAIERA (-baler )1. vb.tr.()alega cu un baler, 0 A hmadi, a lega, a insira: in be de a on anevointa... desorieti ran nemerite (oone.). 2. vb. refl. 0/ten. 0 A se incheia la haina (Viac.) A se legs, a se Innoda, chiotorile camasii: oilmiguta, cu care se Imbraca simile' mai Mein, no se Imbaierti tr.-euo). tm:baierat adj. 0 p. IiatArEE4If () Legat cu baier(e): geanta á de gltn-i ghebogat (none.) 11 0 lose& prost, nating. imbala. (-bat, -alez, O -bal) vb. tr. p A umplea de b a I e: oine a fort muscat sau nnmai Imbdlat de nn tricolioin (se.); tembitagul Inceye iar sit lmbaleze terabits C.) A muia cu scuipat; tortul, a muia tortul cu scuipat, ca sk fie mai lesne de tors sau de Invirtit pe fus; cltil putere t s'a dus lemon ImbillInd tortul ( (P) A ocari, a Injuracucuvinte triviale. IMBALATURA (p1.-tnvi) sj. 0 Faptul de a I m b >i 1 a Bale, scuipat (V) Ocara, Injuratura trivialk. 1MBALEGA. (-bales) vb. tr. A murdari cu baleg IMBALORA (-orez)vb. tr. gi ref 1. 0 A-$i umplea gura de bale () e A-gi trc gura, a ocari: tint tot Imbilorez gum pe bsrbat de geaba (CRC.). *IMBALSAMA (-amez)vb. tr. I A injecta anumite substante aromatice In vinele unui cadavru, spre a-1 Impiedeca de a putrezi 0 A raspindi un miros foarte placut, a parfuma: nn dulce miros de vagina Imbalsams aerul clildicel (VLAH.) ; rozetele si mlognnelele ne Imbillsamesza on duloele for part um (NEGR.) [balsam, dupe fr. embaumer]. 0 ID/MALTA (-balt)vb. tr. Trans., ImBALTui (-nese) MrirCIM. (PAP.) A pune b a l t u 1 pe capul miresei, a Inzavoni, a Inhobota. e 631 IIVIBARBATA (-dies) 1. vb. tr. A Incuraja, a da, a inspira curaj, barbatie, a Insufleti: hatmanii legesti, vend sd Imbarbilteze pre at sat, gi-an pus si ei oapetele (ee.-ue.); dud simti oil fats se pierde en tires, o ImbSrbStS Masi (ISP.). 2. vb. refl. A prinde curaj : Ronninii se tmbilrbateazil mai proms de tires omeneascd (eat.c.) [b b a t]. IMBA.RBTJRA. (-urea) vb. tr. law BARBURA: oe de mai agtepti Barbera P Imblirbureazd-te hicai, In loo claim), on cocoloase IJIP.I. IMBATA ( -bat) vb. tr. $i refl. 0 A face (a deveni) beat, a (se) ameti cu bautura; on aoa rem se APA ; vorb. de un miros: trecnrii grin gradina undo mirosul florilor I1 tmbata (ISP.1 0 A (-si) ameti mintea, a Incinta, a fermeca: mot nu to 'mbitta de vorba oul ar eta to to admire (Vay.) : se lmbstard Cu total de placed MP.) [lat. imbibitare]. IMBATATOR adj. verb. imaata. Care Imbeta.: Nu to da la butt ou Yin, da elan -1 m/, De voinici Inselitor (VCR.) ; tr, : nn miros r.r. /MBATRINT (-1neec) 1. vb. tr. A face bat r In: gindurile hl ImbatrIneso pe om (si_v.); step, snge, ca doer nn to -a Imblitenit calea bisericii (DLVR.) ; 0 : Imola a ImbiltrInit pe dram]. 2. vb. intr. A deveni batrin: lnpul chid trnbitrineste, te: toate javrele 11 latrii IPANNI ; yomul, Mod Imbateneste, pune-i pale 81-1 pirleste, la batrinete, omul nu mai e bun de nimic; : oine schimbd atspinii, slue% Imblitenest. $ IMBE MEI. er /D/IBELUGA.RE sf. B e 1s u g, indestulare, prisosinta, abundenta. IMBEL UG4T adj. I n belsu g, Indestulat, abundent. 0 IMBETI (-eteso) vb. tr. 0/ten. A Impa.turi [b eta]. IMBEZN.1). 1. vb. tr. A arunca In prapastie. 2. vb. refl. A se face Intunerec bezn a: dna oe se Imbeznase cam bine, Placard pe cale (RET.). o MB' pron. m., MBE f. AmIndoi, amlndoua [lat. *a mb i, amba e]. 13/1BI.4 (-bin) 1. vb. tr. I A Indemna: tine va!mea pre alma... si se desparts de stapin. anatema (.RV:.3.) ; MOM tot ma pe bilrbatti-sau ca sa-i alunge de-acasli (se.) 1 (D A invita, a pofti: negustorul boa gi 'mbie pe Hair (CAR.); li arats Coate Ielnele de Dori $10 bible gi pe dinsa si be miroass IISP.); n'a asteptat ss -I mai imbie gi a done aril Ise.) as ceva, a oferi: slate Duminici a 1m-

67 1m E3- blat o Cu alts mai urltd $1 mai mica (ee.); primeste co CO to im Imbiem, as to lmbiem en inimil 2. vb. refl. Trans.. A se curata oferi, (RET.). a-si oferi ser- Vieille: merge el WA Ia curtile Imparatului 61 se Imbie sluga (RET.). t IMBIALA (p1. -felt) sf. Trans. Faptul de a b i a, invitatiune: multamest, badisorule, pentru (SE11. IMBIEL*UGONRE = honnsuciare. IMBIETTIRA (pl -tort sf. Faptul de a Iinbia, invit ttiune: Indemn: auzind tats aceste Imbieturi... striga catra temeia sa ISO.). IMBINA -bin vb. tr. si refl. A se Impreuna capat la capat, a se uni laolata: ss douit lemne; crap& virtul unui stejar... apoi lase sa se turbine lemnul cum a lost (RET.) [lat.'imbinare bini]. IMBINARE sf. Faptul de a se I m b i n a; locul unde se Imbina: drumul se Inoovoaie pe lmbinarile oolnicelor (VLAH.). /1VIBININT adj. p. IhnuNA. Impreunat: si-asminden mindria sub nigte =mems e (Dom). YMBICSEALA. (pl.-en) sf. Starea a tot ce e Imbicsit : Imb1cseala aerului roseste Decant ldoliilor (CAR,) [imbicsi]. IMBICSI (-sine vb. tr. si refl. 1 A (se) Indesa, a (se) ticsi, a (se intesa A face sau a deveni innabusitor: s'a tmbtcsit aerul. s'a heat o duhoare apasittoare (LUNG.) [re- BIM]. IMBICSIT adj. p. Ticsit, Indesat, int eat : thietii... on traistile 13 de imolai ozi (sac.) Plin de prat, de unsoare, etc: barbs si mustatile carunte ei.we de cenusa (DLVR.): on o barb& roscovank A de prat gi de tum de tutun (o.-zataf.) F Innabusitor: Imbulzealtt mare... un aer statut 01 (VLAI-1.). IMBIRLIGAT adj. BIRLIGAT: venea (vitelul on coada en botul Intins (VLAH.). IMBLA... sw- umala... 0 IMBLACTU, 111LACW mai adesea pl. InIBLAcg sn. Mold. Trans..' Unealta agricola cu care se bat, se imblatesc, se treiera grlnele griul, orzul, ovazul, secara, etc.), ca sa se scuture boabele ( 2694) : in sate... se bat grinele on Imblaciul (IRG.); silminta de in pi de cinepli sa se meta Cu Im-P blade!, pins a nu se Dune In baltii (DRAGH.); treleratul se lama 1nainte vreme prin baterea cu mlaciul sau prin calcatul on vitele (MAI.) ; tratele for oel mic Imblate*te, nu ou Imblicii (RET.) [COMP. 1.MBLATI]. LMBLANT (-Anese vb. t)'. A captusi Cu bland: un cepchen verde 1mblAnit numai ou samur (ISP.). TNIBLATT (-mese) vb. tr. I / A treiera, a bate grinele cu Imblacii: tratele for eel mio Imblateste, tin cn Imblacii (RET.) 2 42, F A bate sdravan, a ciomagi: ciocoini s'a coborit din radvan p1 a Drina sd ImblAteasett!Zarin " pe bietul 'Man )se.) ; se puce jiloveata pe eseoutor pi-1 Imblati cum se cade, tacit able avu tamp sa Iasi tau.) [vsl. rn latit ij. IMBLATITOR sin. r Cel ce 1 in blittest e, treierator: doara n'a traptirti el grtul cu (RET.). INIBLET wr. IMBLET. IMBLINZI ( -rase) 1. vb. tr. 1 A face (mai) blind 2 A face sa piarda instinctele satbatece, a domestici 11 A astirnpara, a potoli: psrintele... aduelnd pitaei $1 colacl... ne-a 1mblinzit 01 treaba merges struna /me.). 2. vb. refl. I A de veni(mai) blind 2 A se domestici A se astimpara, a se potoli: Dun&rea... s'a tmbllnzit si s'a dat invinsa In infinite [lat. for (VLAH.) blandire]. i in - IMBLINZITOR i31-15' adj. verb. IrosairizI. Fig Imblinzitor de lei. Care ImblInzeste. 2. sm.. bianflizitoarbi I. Persoana care imblinzeste animalele ( 2695): ss de let. it TMBOBOCI (-mese vb. intr. # A face b o- 632 boci, a Incepe a Inflori: Imbobocind (ALECS.). mugurli pe oreangt se vad ILVIBOBOCIT adj. p. tamoaoci. Cu boboci, care a faeut boboci, care a inceput sa. infloreasca. IMBOBOROJI (-mese) vb. tr. si refl. A (si infasura capul cu o basma, cu o legaturd, a se Imbrobodi In mod ridicul: on capul lmboborojit [lite basma (0.-ZAMP.) [comp. I M bolboj IMBODOLI (-oiese) vb. tr. si refl. Mold. Bucov. OI = IMBOBOROJf: s'au Imbodolit bine pe feta Isms ; oucoanele eran Imbodolite p1na la chi (SAD.) A (se) Infasura corpul, a (se) Inibraca cu o haina larga, nepotrivitit: Imbodoliti In surtuce pi jachete. eroite nu pe masura for (NEGR.) [COMP. imboldori]. LMBOGATT (-dose) vb. tr. 0 refl. A (se) face b o g a t: se uita la boierii pre carii el 1-a Inilltat st 1-a ImbogAtit (NEGR.). IMBOI ( -oesc) vb. refl. 0/ten. (vans.) A se fm- Pletici A se incovoia, a se apleca cit sa fie a- proape sa cads. IIVIBOLBOJT (-ojeso) vb. tr. si refl. =IMBOBOROJI. td/ibqld (p1.-dert) sn. Indemn, stimulare: art pile Ii dedean nn neintcles (eas.) [Imboldi]. IMBOLDT (-dem) 1. vb. tr. 0 A Indemna vitele la niers Intepindu-le cu b o 1 d u 1, cu stramurarea: minati de corneal ce-i IncalecA 81-1 Imboldeso (000e.).; 81 Incepu sa -1 ImboldeascA cu un bat mai lungulet (PANN) F A mina, a Impinge, a atita, a Indemna sa Cue ceva: recunoso ca gi In m'ai tmbeidit... in sa-mi iau lice111ta (VLAH.). g. vb. refl. A se mina, a se impinge: undele repent ce se goneau gi se Imboldean on vnet amortit cormai ImBOLDITOR adj. verb. trazolzi. Care imboldeste 0 e Intcpator: Cu vorbe Imboldttoare, it atinge unde-1 doare (PANN). o IMBOLDORT (- oreso) vb. tr..5i refl. IMO- DOLT: o 1mboldoreste bine gi o duce Ia too (R.-COD.). IMBOLNAVI Pr aolnavl. OIMBONTA (-out) vb. refl. 0 /ten. Ban. A se bosumfla. 0 IMBONT4T adj. p. frdbonta Bosumnat, suparat 0 IMBORACAT, boonowa.t(-tiese) vb. refl. 0/ten. A da cu coarnele si picioarele In pamint (sorb. de vile), a se Impunge unele pe allele. 1..MBORTOA (-osez) vb. tr. A face b o r- t o a s 5., grea. ILVIBOURA. (-ur) vb. tr. A Infiera cu b o u r u l [ow- Bonn]. IMBRACA (-brae) 1. vb. tr. (r) Cl) A pune cuiva hainele: copilul, Mouse; 1-as 1mbrAca told& case pi oastea Cu un?us de tort (513.) 0 A-si pune o haina:, haina pe dos A-i sedea, a-i veni bine sau rau (vorb. de o haina : haina este nu-1 trabraca bine A da haine:, pe tin Bare (D A acoperi cu o stofa. cu un tapet, a tapisa: a Imbrita peretil on mlitase; acest podet II ImbracaserA acum au oovoare gi Cu scouts scumpe (GRIG.) A Incadra: am sa Imbrac pi moans ceea (RV..CRO.) 0 F A acoperi: amour e Imbracat on zapada. 3. vb. refl. 0 A-si pune hainele F A se acoperi [lat. '1 mbraccar e]. IMBRACAMINTE sf. timbracamtnt (p1. -into) sf. (1) Toate lucrurile ce serves cuiva ca sa se I m- brace: i-a juruit un inflames, pe linga mtneare gi 1mbrAciiminte, pi 1-a pus la luau (se.) ; Imbrilelimintele eking/kr/1 r slot aseamene lacuitorfulu1 den bustle (PRV.-MB.). YmBRACAT adj. p. iman.aea 1111 Wm- BracaT, DESBRACAT. O INIBRACIN4 (-inez) vb. refl. Trans. 0a$. A-si lega, a-si prinde nadragii, pantalonii [b r a - cina]. IMBRATI*4 (-tsez), Mold. Trans.!MBRATOS4 (-osez) 1. vb. tr. 0 A stringe, a cuprinde In brate: data se vazu Behest, Imbratisa pe m1ntuitorul situ si-i multumi (ISP.) : pe tots II ImbrAto*a cu dragoste (VLAH.) 0) A intreprinde, a se apuca de ceva: ss tot telul de lucrari; o camera Cl) A concepe In Intregime cu mintea: 0 puinta A adopta, a primi: nu ma Indoieso ca Imbratisase eatolicismul (1.-G11.). g. vb. refl. A se stringe, a se cuprinde In brate [b r a. t i s]. al

68 ilvibratiare, Mold. Trans. ImBRATosARE sf. Faptul de a (se imbratis a, cuprindere in brate: se Inclestase amludo1 tattoo Imbratisare lung& si nervoasii (EMIN.). IMEBRAZD.4 (-dez) vb. tr.,atrage brazil e, a brazda: to duceai de puneai plugul 51 Imbritzdal cite-o bucata oft vedeai on ochii (on.-n.). LLVIBREBENA (-enez IMBREBENI (-enesc vb. tr. $i refl. A (se) Impodobi (cu flori, etc. : se Mi$Ca in valuri ca o duo& ImbrebenatA cu flori (xve.) ; RA se ImbrebeneaseA ea on galbenele 51 bujori (olvo.) [b r e a b a n]. 1.1VL13RINCATURA = iminibierrvra: o armlet) pe ncigas pe canapes (NEGR.). INIBRINCEA.LA (p1.-can sf. Imbrincitura: dup& cite -va IrabrInceli, Raluca izbuti sa-1 dea pe us& afar& (olvo.) [imbr in ci]. IMBRINCT (-ceso) 1. vb. tr. I A da brinci: ma ImbrInci!Ara veste asa de tare, CA... cazu1 jos (on.) (I' A indemna, a impinge: nu numat spre binele lit 11 ImbrInceste ye Om rivna stiintei (BR.-VN.). 2. vb. refl. A-si da brinci, a se Impinge: muierile speriate se ImbrInceau si alergan tipind (000ls.). ilvibryncitvra (p1.-turi) sf. I Faptul de a I m b r Inci 9 0 Brinci, Impinsatura: Glumeste Dismal cu aura, far nu 51 cu 'mbrincitura (PANN).. 0 tlvibrinzi ( -zest) vb. tr. 4l A paste (oile, caprele) in vederea mulsului: merge sa ImbrInzeascA ea- Pieta (VCR.) [brinzal. ILVIBRiNZTT adj. Gatit, umplut cu brinz a: -4 lace miming& (coo.). INIBROBODEALA (p1. -ell) sf. 0 Faptul de a (se) imbrobodi 11 Lucrul cu care (se) Imbrobodeste cineva: o ce nu mai exist& azi tn Moldova deelt la camel batrine (VOR.) ; scottnd acele imbrobodeli,... ramasera cn!stele astfel unlearn le facuse Dumnezeu (FIL.). ILVIBROBODI (-odesc) vb. tr. $i refl. 0 A (-si) infasura capul cu o b r o b o a d a, cu un val, etc.: nevestele se ',lantana cu oonoiu si se Imbrobodesc Cu gtergare lungi (VLAH.) J A acoperi ca si un val: lacrimile imbrobodira fulgerarea ochilor Int (e*lc.) ; on nor de fum lmi Imbrobodi un moment vededle (ON.) 0 F A insela, a-1 face sa creada lucruri ce nu stilt: pe acesti barbati mai adesea 11 Imbrobodeso emeile for (ISP.). 0 TNIBROCAT = ImaortoscAT. IMBRUM.INT adj. Acoperit cu brum a; dt. : Infipse cutrul Intr'o folio de pepene si se Ruse a scoate seraintele.+0 de zahar (1).-ZAMF.). 0 INIBRUT.A. ( -at) vb. tr. Ban. A impunge, a Intepa. ImBUC.O. (-Inc) 1. vb. tr. la A baga in gura, a minca, a lua cite o imbucaturii: vinatorul an afla alt adapost, Byre a a. sau a dorm] ziva moon.); baietul imbuca repede ce Imbued., b'apoi se duce dupi trebi (CRO.); (t): Jijia, ImbucInd apele Meletinuld, scalda ogoarele ce se razorese pe lined (VLAH.) A face sa intre un lucru Intr'altul, o bucata de lemn, etc. Intr'alta, a prinde una de alta A umplea: lose, stlnge luleaua. si o Imbue& din non Cu Whin (GRL.) 0 # A vorbi de rau, a ponegri: en matte onvinte role 1-an lmbucat in urechile domnu-sin (oa.-da.). 2. vb. refl. A intra un lucru intr'altul, a se prinde una de alta [lat. *1 mbuc car e]. INIBUCATATI ow- IMBUCATI. MIBIJCATVRA (p1.-turi) sf. 0 Atita tit bagii cineva dintr'odata In gura, and naninca, bucata: de lanes co era, old imbucatura din gar& nu 51-o mesteca (CRO.); a acoate si ImbucAtura din aura omului 'rm.) I 0 Partea, locul uncle doua lucruri se Inibuch unul Intr'altul: aseza tie-cane lemnisor la Imbucatura lui st clitdi foisuorul din non «sr.) [Imlauca]. 0 INIBUCATURT (-urea()) vb. tr. A da sa manince, a hrani; a minca Imbueatura cu imbucatura: prinse a ow De Durcelas on co avea Mai bun (RET.); cum e RomAnn. vrea sit mat Imbucitureascil pe cineva (R.-COD.). IMBUCATI, ThoucATATI (-Mese) vb. tr. = BU- CATI: In loa ea ImbucAteasa mosia, a Inceput a o tmpreana Si mild (ION.). 0 INIBUCURA. (-or) vb. tr. $i refl. A (se) b u - c u r a: gotta... nu-i Imbuourase nici on an ord (sea ; batrinii aveau la nine sa se Imbnoure (RET.). IMBUCURATOR adj. verb. /MBUCURA. Care bucura, care aduce bucurie: o stire Imbueuratoare. 4 INIBUFN/2.1. -neo) vb. refl. A se bosumfla, a se IIVID supara: se Inbufnarti de rusinea ce patise NSF.) [b u f n a]. tivibtjfnat adj. p. Tbook-NA. Bosurnflat, suparat. IMBUIBA (-bun), d -buibez) vb. tr. $i refl. A (se) Indopa cu mincare: pe aim ti inotaba ou normal, co De oureani cu nuci (DLVR.) ; se raped la stirvuri si se Imbuibh en mortileiwii (0009.1; cel ce se imbuibeazik on mincare multi, se face gredu, lanes (isp.) ; F : se 'mbuibi pe nemestecate cu un repertoriu de formule si de cliseuri liberate (CAR.) 0 OD A (se) Indopa cu bunatati, a da, a capata de toate in belsug, peste masura. 0 IMBUIECI = sumo'. YMBUIEST RU... = BIIaSTRII... O 13/IBUIMACT (-Acesa) = BUIMACI: cum eta el ass Imbnimlicit IMBUJOR.4. (-ores vb. tr. $i refl. A (se) face rosu ca un bujor: vintul cel race 1-a Imbujorat o- brazul. IMBUJORAT adj. p. ImBOJORA. Rumen la fata, rosu ca un bujor: on niste obraji marl si linb1110tati (VLAH.) INLBULZE4LA (pl. -zeli) sf. 1 Ifighesuiala.: se tot briul cheului e lierbere, amestec de limbi (VLAH.) 9 0 Ingramadire prea mare de lucruri [I m b u 1 zi]. MBULZ; ( -zest) 1. vb. tr. A Indesa, a stringe virtos (D A inghesui: 1mbulzind eel de pre urnia pre eel dinainte, au cazut In santuri (.1.-cosr.); oamenii se Mouser% roatd Imprejurnt tut Tolpa 51-1 Imbulzeau IISP.1 A veni cu gramada undeva, a da busna In mare numar: enentii nu-1 Imbulzeau, dar tot clstiga 5u0 de lei pa lunit tvloott 1 0 F A ingrainttdi; a plictisi cu stkruinte, Cu cereri: tot Imbulzindu-ma on cererile bi poitele sale (se.). a vb. refl. C) A se inghesui: se Imbutzeau studentii cu mule, and poste situ) (I.-OH.) 0,F A se ingrarnadi, a se infatisa in mare numar: se 'mbulzeau s'o cearti vaduvii si junk (PANN) [b u 1 z]. tivibulztt adj. p. IrmuLzI. 0 Inghesuit O Ingramadit 0 Pipernicit: se mirarit 01 dottorli olt de patine' 51 de 0. era (RET.). tivibumb4 ( -bomb) 1. vb. tr. I A pune b u inb 1, nasturi A Incheia bumbii, nasturii. 2. vb. refl. A-si incheia bumbii, nasturii: Toderita dintenn bomb se desburaba gi In altul se Imbumba (VOR.). ILVIBTJNA (-bones, -bun), if /MBIINI (-nese) 1. vb. tr. 0 A face mai bun: oe Important rol are In 0- ducatia unni om males 51 corn 11 imboneaza (BR.-vN.) 0 A lua cu binele, a potoli, a Impaca: el imbund pe Stefan, ditruindu-i trei castele Ardeal IISP.); gas' atitea vorbe de alintare, o'o Imbrinft (VLAH.) 0 A maguli, a lingusi. 2. vb. refl. 0 A se potoli, a se impaca: so mai imbund imparatul de ouvintul Int Neghinitit (n-vn.) ; 11 indigna ca pe nn coyil, dar tot el singur se balms (D.-zArAF.) 0 A se lua cu bine, a se lingusi: cored s& se Imbuneze pe Hug& gotta sa (On.); reclean aft el snot vinovati... si nu stian cum sa se ImbuneaseA pe ling& el (RET.). tlvibun.4113e sj. O Faptul de a (se) I m b u- n a () Magulire, lingusire. IMBUNATATI (-item) vb. tr. A (se) face mai bun (volt. de un lucru), a aduce (a ajunge) in stare mai buns, a (se) indrepta, a (se) ameliora: nu?tie sarmanul... cum sa -si Imbunatilteascit soartea [bunatatel. 0 ImBUNATATIMA. = ThiBuNATATI (se.) IMBUNATATIRE sf. O Faptul de a (se) I m b u n a t at i Stare mai buna, ameliorare. INIBUNATATITOR 1. adj. verb. inisunata- T1. Care Imbunatatesie. g. sm. Cel ce Imbunatateste. #11VIBUNATOR adj. verb. IMBUNA. Lingusitor: Mona oameni de nimidt si I (m.-coal"j O IMBUNATgRA. (p1.-turi s/. Magulire, lingusire; vorba buns, magulitoare, lingusitoare: vazind de la o vreme Imbunitturile boierilor... s an Inselat Despot- Voda (M.- COST.) [I mbun a]. IMBUNI w InouNit. 633 O 7.1VIBURDA (-bard) vb. tr. $i refl. Trans. Bin. Oaf. A (se) rasturna: coral; se Imburda 51 adoarme ea yamintul (MERA). imes...

69 nick un vraciu sa-1 Impace 2. vb. refl. ) A face pace cu altul, a se Imphciui: pasa Intllu de to Impaca cu fratele tau, si atunci itt du darul tau Int Dumnezeu (PRV.440.) cp A trai In bun& pace: zece Romani pot aedea Isteo casa, cd se Impala, dar dotul, femei be moo A se multumi, a fi satisfacut: nu ma pot Implicit Cu stares acaasta de lncruri; nu putea sit se!mace Cu Vadat ca Marts sli-51 aleaga alt sot (slv.) A se potoli, a se linisti 5 0 A cadea la invoialh., a se tutelage: obi vedea en ce treaba -i lace, el ne om not (cau.) [lat. i m p a car e]. IMPACACI9S adj. Care se I m p a c a lesne, conciliant. 2mPAcAcrijNE sl. Faptul de a se Imp a c a: lath a pierde limp, Pus milloc1tori de a ( sp.); ass traean de la un card de vreme, Cu certuri $1 Implicaciunt (D.-ZAMF.). IMPACAT ady. p. /rdrac.e, 55 C n/mpacat Linistit; niultumit, satisfacut: a ti ou anima A; vad ca esti volute $1... de aceea-t1 Si /noredintez fate cu cueet (JIP.). qmpachet.1). (-etez vb. tr. A pune, a lega Intr'un pachet [fr. emp a quete r]. IMPACIUT (-uesc) vb. tr. A Impaca, a face p a c e, a restabili, a mijloci pacea Intre unul $i altul. YMPACIUIRE sf. Faptul de a I m p a c i u Impacaciune: putea so. finesse& pe Rusia la o -GH.). izolind-o IMPACMIT9R I. adj. verb. ImFAciai. Care Impaciue$te, conciliant: vorbe Impactuitoare. 2. SM. Gel cc Impaciueste, ce mijloceste pacea Intre doua persoane, conciliator. IMPADURI (-nreso) vb. tr. 4, A planta cu p a d u r i, a transforma In pliduri. YMPALA (-patez) vb. tr. 0 A umplea cu p a i e: o saltea 11 2 un animal, a Indesa cu pale pielea unui animal, ca sa arate cum a Post viu. YMPAI E NJENI, IMPAI(E JENI (-enesc), d M- P/LI E)NJENA (-enez) vb. tr. $i reit. A (i se) a- coperi ochii cu o ceath (ca si cu o pinza de p a- ianj e n), a turbura vederea: o mall IntunecoasA Ii ImpAiejeneste ochii (DLVR.) ; am simtit ca mi se ImpainjeneazA ochii $1 mi -a turburat vizul ()SP.); a trete zi lncepe lata multi' a se strica at a se Imptiejena (Pay: Ma.); ochii mi se Impainteneso si mil dor de atita lumina (VLAH.) (3 A face sa nu se mai distingh bine: seara Incepea ma ImpAienjeneascA dulce formele din valea Podenilor (CAR.). O TMPAIVA.N.A. (-tines), tr4paivant (-Anew) vb. tr. Mo/d. 0/ten. Trans. A Impiedeca calul legind cu o iringhie unul din picioarele dinainte de un picior dinvoi fp hive n). IMPANIINTENT (-eneso) vb. tr. 0 refl. 0 A (se) face cetacean al unei thri, a-i da drepturile civile $i politice, a (se) naturaliza : pr. ext.: atitea liters pr1soselnice... Incepuserli a se Impamintent in limba noes- tra (NEGR.) [parnintean]. YMPANIINTENTRE sf. 0 Faptul de a I m- p h. m i n t r n i 11 2 Drepturile caplitate prin 11nparnintenire, indigenat. IMPANA (-Anez) vb. tr. 1 A Impodobi cu pene; a pune pene de pashre: de nu s'ar fi Impanat sageata en penelo vulturului (CANT.) 2 X A strapunge carnea $i a virl In gauri slaninh. A intesa, a umplea peste tot: sit ImpAnam asa dara orasele noastre... cu Rumani nediogi (Js..) A astupa un lueru intr'o gaura, ca sh nu poata fi vhzut sau sa scape de acolo: II duse Inteo scorbora 51-1 Impana aeolo on pane (R.-COD.) s 0/ten. Trans. A Impodobi cu flori 11 e A Intepeni cu o pana, cu un cuiu de lemn [lat. impinnare] , 634 YMPAN4T adj. p. IntrANA. C) Impodobit cu pene 10 0/ten. Trans. Impodobit cu flori: ou lie alba ca laptele, A on Dori galbene (RET.) 0 $t Cu carnea strapunsh $i umpluth. In gauri cu slaninh. C) Intesat, plin peste tot: oodrli si drumurile (erau) e de cete de hold earl lefulau (1.-GH.) 0 Intepenit cu un cuiu de lemn. IMPALA (-Arm) 1. vb. tr. C) A pune in teaph: Acum la treizeci de mit aproape de tilhari PAgIni el ImpArase O (EID.-DEL.) A educe la cunostinta tuturor (printr'un semn infipt In virful unui protap sau unui par): Pierduse-un ceasornic $1... satul 1-a 'mparat prin vornio (8EV.). 2. vb. refl. A se Intepa inteun par: de va!mrs dobitocul In vie... $1... se va [lat. impalare]. In gard el va murl (PS.-SCH.) IMPARATES C adj. QQ De impara t, a imptiratului: curie ImparAteasell; ti trimise In dar o ooroana Im- Parateasca OSP.) ; vama ImparateascA sa, n'o ocolesti team 0 (t demon, galben austriac: salbele de galbent ImpArAtesti... zornatau la gitul color avute (DLVR.) F Stralucit, foarte Imbelsugat, vrednica de un itnnara.t: am intins pa pluti o masi trauartiteasca (ott.) F C) De mina 'nttiu, neintrecut: de pre Patti se cunostea di era belly,,./ (ISP.) 0 0 /ten. (C1/1115.) Casa Imparateasca. primaria; patule ImpArAtesti, patule de rezerva, la primarii, pentru anti seceto$i A usi Inudirmesti, u$a (In doua canaturi) din mijlocul timplei: 11 &um% In sfintul altar prin usile impitrateeti OM) 4 Sarbatort ImparAtesti, shr- batorile mari, mai insemnate ale bisericii crestine: bisericli mare $1?shtick dar goala chiar la sarbatorile ImpArAteeti (DLVR.). YMPARATESTE adv. Ca un Imparat: a trait refacut din pl. pftrati< lat. palatium; I. parat]. IMPARATEL sm. 0 dim. ImPArt4T 0 1 PITULTCE 0. IM.PARATT (-Mese) 1. vb. tr. # A face t m- p r a t. 2. vb. intr. A domni (In calitate de imparat): Cara, In care ImparAtea fratele cal mai mare, era tocmai is o margin a pamintului (cao.); sf): Ca 'ntr'un tintirim tmpartiteste adinca Ulcer (VLAH.). Fig imparateas2. IMPARATIE sf. 1 0 Tara foarte intinsh stapinita de un i m p a r a t, imperiu t Tara turceasca, Turcia 0 t Domnie, stapinire: sub Imparatia lui Tralan; fericitt net Wad en dnhnl, clot a for este implirlitia cernrilor ; : dangatul clopotnlui B_ IMBUTUCIT adj. Prins In butuc i s cu ri P Ware's pi- IM 0 = /mblati. fmm_... Fr trim_ IMPALA (-pee 4, vb. tr. 1 A face pace intre unul $i altul, a impaciui: eran certati, dar 1-am Impacat; vazind not oa era oft pe ce si se!nosier la batale, ne punem la milloc 51-1 implicam (CRO.) 2 A multumi, a face sh fie mullumit, a salislace: nu Doti, twit& lumea ; Poetind gt!mind plicate, pe Dumnezeu nu-1 Impaci (PAWN 5 A potoli, a linisti: copilui se puse pe piing, de n'a putut /MPAR.INT sm. CD 2g Suveranul unui imperiu, sthpinitorul unei tari foarte intinse: ^,u1 Rusiei, Germaniet, Austria 0 OP Rage, craiu, damn (in spec. In graiul basmelor): verde,...will Roan sau Verde- a, Rosa-.: $1 aul, tratele oratului, se numia Verde- ; 01 oat Verde nu ayes. feciori, 01 numai fete (CRG.) ; 6 : Tiganul, clad s'a vazut intliu pe tat'-sau 1-a spinzurat; ps- CHIQR, ORB our Ansi (:) 3 UL- PASARILOR PITULICE 2 [fat.impbrator]. IMPARATEASA (pl.-lose) sf. s Sofia unui I m p drat: a lost un thicarat st o Suverana, stapinitoarea 41. unui imperiu Craiash., regina 4 Singura femelh dintr'un ship de albino, match Planta achtritoare, veninoasa, cu flori albe-verzui, care produce ni$le boabe negre; creste pe garduri; numith si brei", curcubetea",mutatoare", etc. ( 2696) ; = namaactina. acute : o sti petreeem (ALECS.) [imparatesc]. IMPARATITA (p/.-te) s/. I Imphateash. timom, 0 nara: Impiratn1 $1 ImparAtita sedeau de vorba Fats de imp a r a t, printesh. IMPARATTJ$' SM. 3 = PITIILWE 0. 0 IMPARATIJ$2, PARATin sm. Mold. Tr.-Carp. dl Omusor: Si 11-oin sacs radacinile Din fraparatu$, De sub Implirlitne, Din vinele grumazilor... (BRL.) [*p a r a t,sg. ra-

70 - sund... In fioroasa a noptii (VLAH.) If # Imeitratia-ta. titlu cu care se adresa cineva Imparatului. IMPAREA vb. refl. PARES. ilviparechia, IMPERECHI4 (-ohiez) vb. tr. *i refl. 0 A (se) impreuna. formind p e r e c hi perechi A (se) combina: aceste para... se impereohiaza intre Ole... ei dau nagtere nenumarateler corpuri to chlmie (BR.-VN.) A (se) invrajbi, a (se) desbina : se Impareehiarti boierii... In doua carp: o parte, tines an casa Ieremiei-Voda, 'art% alta parte on casa Ina 31- meon-voda on.-cost). INTPARECHIAT, IMPERECHIAT adj. p. frdpa- REMITS C) Impreunat spre a forma o pereche O Combinat: on fie-care din aceste scene vintitoresti se atla Imparechiata cite o scene religioasi (0008.) 0 *Des- # Indoielnic, nesigur: de,va 0 binat, invrajbit 11 lucrul impareohiat, stint-an an n'au stint, atunce made judecatorini sa nu fie stiut (PRV.-MB1. INIPARECHI(E)RE, IMPERECTI(I)p,RE sf. 0 Faptul de a (se) Imp e r e c h i a O t Desbinare, neunire, vrajba,: In tars leseasca erau matte zarve si ImpArecheri pentrn train! for (MUST.) ; aduse imparecheri Intro nomads si aceste Implirecheri gramadise asupra bietei tfiri nevoi 81 mai marl asp., 0 # Indoiala, dubiu, nesiguranta. t INIPARO$/.1. (-oleo) vb. tr. A acoperi cu mult par; a fare sa fie p a r o s: pustnicil... imphrosindu-51 capetele (PRV.-M13.). IMPARTA$ENIE sf. nit Cuminecatura (ce se da unui muribund), grijanie: venise preolul dee v (GN.); OM a murit de grabnie, departe de tars In', lira flirt{ iuminare I (ALEC9.1 [Impartasi]. IMPARTA$I (-alma) 1. vb. tr. A face p a r- t a $ la ceva, a da $i altuia o parte din ceva: nestematele odoare on care Il Impartil51se soarta (Ooos.) 0 esb A cumineca, a griji 0 A lua parte la ceva, a participa: Implirtliseso ou vol buonria de a vli vedea sclipati; soarta oniva, a avea arerasi soarta: Porojan InsA nu Impartigi soarta celorlalti Vont (ALEC8.); ' Parerea oniva, a fi de aceeasi parere: nu pntem Plirerea niol a unora viol a alters (CAR.) A transmite, a comunica, a face sa treaca asupra altuia: otnd rides, Impart/Loa 51 altora veselia lui A da de $tire, a face cunoscut: le-am impart/tot somata veste MAGMA; $1 flindoli n'am nici o fatal la sutletul men. v1-1 impart/4es st d-voastra aid OSP.). 2, vb. refl. 0 A avea parte de ceva, a se face parta$ la ceva: Impfirtasiti-va toti din roadele (ODOR.) CD A lua sflnta grijanie, a se griji, a se cumineca: (a) om on Idea lui Dumnezen care se spovadueste si se'mpirtageste de cinch orl pe an (ALECS.). IMPARTASTRE sf. 0 Faptul de a (se) I m- p art a si O Impartasenie. 0 IMPARTINTINA, IIVIPARTASTINA (p1. -ant) sf. Trans. /Yoram. (P$C.) (PAP.) Imparteala (a unui teren): ne-a Mout le too mpart rmparteala (p1. -eli) sf 0 Faptul de a I m- p a r t i, Impartire; rezultatul acestei actiuni: o neintelegere se iv1 Intre (linen la ImpArteala otetigulni (CAR.); 41 an esti multumit cu Imparteala ce s'a!tout P (CRG.). r.lvlpart T (-part, -Darien) 1. vb. Sr. 0 A da mai multora cite o parte, a distribui: se oprirtt In pridvor CB eit imparta pray gi plumbi Is puscasi (Aunt.) ; eine imparte, parte-gi face, eel ce Imparte un lucru, are grija sa opreasca pentru Mitsui o parte mai mare, mai bunii.: F: an se pricepe sa 'mparts fret pale la dot magart, se zice despre unul foarte nepriceput A tace mai multe part', a desparti; i-a impartit In trot categorii A separa, a desparti doua persoane ; t a divorta: eel oe ye ucide pre cola ce va intra la milloo gli-i impartli... stela nu se vs carts cray.-siej 0 A avea de a face. a avea vre-o legatura: ee am en am+ ou tnhaolle ( ALECS.) O ± A face operatiunea. vb. refl. 0 A se desface In mai multe a se desparti, a se separa 0 *A se desparti (vorb. de soli), a divorta: barbatul duel ce se va de mniare (-RvAte.) 0 ± A cuprinde de un numar exact de on un alt numar mai mic: 20 se imparte au 5 [lat. impartire]. IMPARTIRE sf. 0 Faptul de a (se) m - p a r t i $i rezultatul acestei actiuni, Imparteala O ± Diviziune, operatiune care are de stop, dtndu-se doua numere, numite unul Impartitor" iar celalalt deimpartit", sa se gaseascil un al treilea numar, numit ctt" care, Inmultit cu Impartitorul, sa redea pe delmpartit. IMPARTIT9R 1. adj. verb. IMPARTI. Care Imparte. g. sm. C) E Cel ce Imparte scrisorile, factor, posta$: de sorisori; Intr'o dimineata, ease aduse o scrisoare Care smart inima Tincutel (3.-zAtic.) 't Plr IMPAR- TIRE. tlvipartitvra (p1. -tort) sf. partire [I mpar t i]. /MPATEMTRE sf. P a t i m a: sarut ou 'mpatimire ai tat... umerl (EMIN.) 0 IMPATR4 (-trez) )'b. intr. 0 /ten. (mos.) A o sfecli, a nu o scoate la capat, a nu mai $ti ce sa face: ei, araca 'n de mine, am Implitrat-o cu asta, n'o mai ispravesc (ev.-ogo.). 0 INIPATRE4LA (p1. -eli) sf. r A 'us (sliming ea a da arendasului din patru una pentru panitntul luat sa -1 lucreze: a avut si 6 pogoane geminate on grin In pamintul lust on (ION.) [Impatri). 0 1MPATRT (-tram) vb. tr. $i refl. Cl) A (se) face de p a t r u on mai mare, mai numeros C) A Imparti In patru. IMPATRIT adj. p. IMPATRI. De patru on mai mare, mai mutt. IMPATURA. ( -fur). IMPATURT (- ureso) vb. tr. A lndoi (o hirtie, o rufa, o haina), a strings In paturi: aortae o carte pe o foaie de hirt1e, o Impliturli to patru (RET.) ; pe ea (= pe lada) Oran ImpAturate hainele tut (RET.) ; adiata.. oamenil o luau o impitureau si 0 Puncau Pe tundul!asia (LUNG.). IMPAVAZ4T adj. Acoperit cu p a v a z a. IMPEDEGA Fr- IMPIEDECA. IMPELIT4 (-itez) vb. refl. A se Intrupa, a se incarna : pentru not s'au impelitat si pentru not paclitogil to om (PR.-00V.); 0 ea to impelitesi din cap pia In Wells In chip de om muritor (CAR.) [p e 1 i t a]. IMPELITAT 1. adj. p. /fdpelita. 0 Intrupat, incarnat Drao, drat in chip, cu trup de oin; de aci: ~, afurisit, dat dracului, Indracit: e caprarul, nu-1 dai de fund (DLVR.) ; a lzbindit impotriva Impelitatilor vrajmassi al omentrii OW.); Intepenise sglindu-se on ()chi' acolo (ISP IMPELITINTIIL sm. Necuratul, diavolul, dracul. IMPERECHIA pe- IMPAILECTUA. tivipestri er /A1PISTNI. IMPESTRIT4 Hies) vb. Sr. i refl. A (se) face p es t r i 1,, a (Se) colora felurit; a (se) forma pete de diferite colori: mil de pirate... Impestriteezli matca ea... nisipeasa (omoo.); norolui si bolovanii de Piatri se Impestritau on baltoacele Intinse d's ourmezigul drnmurllor (DLVR.) ; 0: limbs patriot se imaestr10 fortillild un gerg ce se!utilise ca o pecingine (NEGR.1. IMPESTRITAT adj. p. ImpEsTRiTs. Colorat felurit, cu pete de diferite colori; Z: vorbeste o IlmbA Ani Cu cuvinte frantuzesti. IMPESTRITATURA (p1.-turi) sf. Lucru I m- p es t r i t a t; faptul de a fi Impestritat. IMPETECT (-wen), IMPETICI (-loose) vb. tr. O A pune un pate c, a carpi 0 A forma ca ni$te petece prinse laolalta. IMPETELAT adj. Impodobit cu p et e a 1 a, cu beteala. IMPETRI -= IMPETT (- eteso) vb. tr. A peti: N'am vault ca el prinzim, Am vault ca SA 'moetim tvoo.i : a Macs, a se.duce, a vent impettt, a pleca, etc. cu scopul de a pet', de a care In casatorie: trateaza-ma bine, ca yin impettt (0.-ZAMF.) ; it souse ca el a vault impetit (ISP.) [I n p a- % i t]. IMPICIOROG.A. (-ogea, -caches) 1. vb. tr. A ajuta sa se ridice In picioare (sorb. de un bolnav, de cineva lipsit de putere. B. vb. refl. A capata putere, a putea sta In picioare, a e Intrema [p icioroag e].!nip (I)EDECA, /MP(I)Epica. (-deo, -dio) I. vb. tr. 0 A pune o piedica la picioarele calului, etc.: dupa 00 alunse In hotar, impiedeca call (RET.); caii can paso prin acele locuri, dacs aunt Impiedeeati on piediel de Der, 635 IMPIETRi. Imparteala, Ina-,s, IMPiMP

71 Imp_ se despiedica si Be slobod (5EZ.) A pune o piedice. la roata unui car, etc., la coboris: Impiedeoll la deal IMP pi despiedeca Ia vale, se zice de cineva care le face toate pe dos; : are gura Impiodecatit, e cu limba legate., abia ti scoti vorba din gura A opri In loc, a-i pune piedici, a nu lasa se Inainteze, se. face. ceva: vrea sa strige dar nu paste, fl Impiedeca un nod in gltlej (BR.-VN ). 2. vb. refl. A se lovi de ceva sau de cineva In mers, In drum, de un lucru care sta. In tale: se Impledid. 51 cam lat en feta In sus (OLVR.) ; ce Wean, ce dregeau, 11 se Darn ea tot de el se Impiedecil OSP.) ; : och i se Impiedicara... de acest tronisor (ISP.) [lat. imp e d I- c a r e]. IMP I EDECARE sf. Faptul de a I m - pieder a 2 COPil ce impiedeca. rmriedecator 1. adj. verb. impiedeca. Care Impiederb.. 2. sin. Cel ce Impiedeca.: Papa... mare ponosin au trim's eraiului le5esc. ea nnui ee de bine crestinese (N..COST.). 1-INIPIEDECATI,TRA (pl. -turi) sf. /mprede- CARE 2 : citeva Impledecatnri Inainte iesindu-ne (CANT.). impielm4 (- pielm, -mu) vb. tr. 0 intr. 1 A pune in mrilaiu putina Mint de grail 0 A Incalzi put,intel apa sau a-i adanga putina ape. rece, dace. e prea fierbinte (RV.-CRG.) [p i e 1M]. ImPIETRI (-tress vb. Ir. $i refl.0a (se) schimba In p i a tr 5, a (se face de piatra, tare ca piatra: trasni de trei on on biciul..". el-1 Impietrl acolo loculut (ISP.) ; F : li s'a Impletrit inima A pune pietre spre Insemnarea hotarului unei mosii. IMPIETRIT adj. p. IMPIETRI. 1 Schimbat in piatre.: an aflat toate ~43, si curti 51 oameni 51 dobitoace (se.); y inima inima nemiloasa, nesimtitoare ca piatra 2 Inmarmurit, Inlemnit: cum sta baba A, dracul ti si tilt in end una (CRS.). ilvlpiezi*at adj. Asezat piezi s: poteci 51 potocute... tot Imponclsate 51 uspj. INIPIL.A. (Ales) vb. tr. 0 A apesa cu grputate: Sparta -mi Impileaza vista la plimint (PARR) 0 A asupri, a nedreptiiti, a prigoni: nevoile bietilor crestini impilati de acest crunt staptnilor asp.): at sat totdeanna 1 -au tnipilat (NEBR.) [probabil din p-1 1 e, pl. disparut al lui p i u a, cu insemnare proprie de a da la piub"]. 1..MPILARE sf. Faptul de a Imp il a, asuprire, nedreptate, prigonire: nedreptatile 1;1 Impilarile ce cazuse pe eal)(11 bietilor locuitori (ISP.) ; trebue... sa-1 dan tot sprijinul pentru a celni nedreptatit (BR.-VN.). IMPILATOR 1. adj. verb. ImPu4. Care irnpileaza. 2. sm. Asupritor; prigonitor: ti oorotea Impotriva (ISP.) ; procesul se judecii, on atlta mestesug din partea rului, ant de slab din partea celnl Impilat (BR.-VN.). 0,Ior IMPILDUI (-nese) vb. refl. A se prici, a se certa unul cu altul, a se impotrivi din vorbe: do, ma were. sit ne 'mpildnim s1 sa ne omorim pentrn nimica toata qa...coo.) [ p i IMPILT (-Hew vb. tr. 0 A prinde, a Inlepeni cu cute A pipernici: fmpili copilul, de ramase numai ott un snop (RET.). IMPINGE -ping; pt. Imoinsei; part.!mains) vb. It. A se opinti se!nista din loc, sa dea pe cineva sau ceva lnainte sau inapoi. cu mina sau c,orpul; a da brinci: inainte, 1napoi, mai departe ; to Pe Wit malt; dd hiltuntru; impinge pe cueoanit-sa to helesteu de se 'nneaca, Ise.) ; 0 : o trag, nu vine. o 'raping, an merge (ZNN.) on -cum fac, nu pot s'o scot la capat alunga, a izgoni: au venit au caste pi an!rapine pre Roman-Voila den tare (011.-UR.) rf A iniboldi, a Indemna: un stirs ce 1-a!mains la o astfel de hotarlre; de 1-ar pacatul sa-mi desehida usa, halal sa-mi fie (CRO.) [lat. iinpingere IMPINS adj. p. IMPINGE (P) Imboldit, Indent:nit " C NE/mrpis. IMPINSATURA pl. -turf sf Faptul de a I p in g e; rezultatul acestei actiuni: eapitanui, surprins de aceasta neasteptata, s'a repezit ca Inigerul Indarapt (se.). impintena (-en, -ones vb. tr. A da p i n - t e n i, a Intepa cu pintenii: Impinteneaza arinasarul eel oumplit (FLOR.). 1MPISTRT, tii:pestelt (-tress) vb. tr. C) A Itmpodobi, a vapsi cu diferite colori; a tncondeia one A broda, a inflori, a chindisi: fetele, Dina slut mai midi, Invata... sa Impistreasca gulere, pumnasi 01 ploptnri la chimes' (uis.) [vsl.pystriti]. YMPISTRITVRA (pt.-turi) sf. (D Coloratiune In diferite colori; Incondeiere a oualor Desenuri, lion'. etc. sculptate pe lemn sau brodate pe pinza: face Impistritnr1 ye turd la fete 51 neveste (MAN.) [Impistri]. 636 tmpizmui (-neso), ibipizmulitt (-nese) vb. refl. A se pune In p i z m it, In vrajba cu cineva, a se Invrtljbi: an se tame ca-si va wince vre-o primeidie... Hind el impizmuluit pi on Tataril (NEC.). 0 IMPICLIANT adj. Suparat (PAMF.) [p I c l a]. /IVIPICLTT adj. Foarte Intunecat de o p I- c 1 a deasa. 0 IMPINZT (-zinc) vb. tr. $i refl. Mold. A (se) Intinde ca o pinz a., a (s)e lati, a (se) rasp Indi, a (se) Imprastia peste tot: proviziile armatei pe care... sutele de cosasi ce trapinzisem pe intinsele flnete (ION.) ; ImpInzise dinoolo de tneterezele Carpatilor (VLAH.) ; pasarile... ImPluaira, care 'neotro, largul clmpiei Incropite (wo.) ; (): pe clad In mintea tut cutszateare se impinzea nn vis maret (vlai-1.). IMPISLTT adj. imbicsit: birba pi mustatile aspre si a (CAR.) [I) I s 1 a]. IMPLATOAT adj. 0 Acoperit cu o p 1 a- t 0 sa: Troadenii... en mina Intrarmata p1 Cu piept (CANT.) 0 Pr. ext. Cu pieptul acoperit: nn minas ce se nasou on un piept de our (ISP.). YMPLEA Plr IIMPLEA. ImPLETECI, IMPLETICI (-me) 1. vb. tr. CD A m p 1 et i, a Incolilei: Minna impletecoa 81 Turcilor le grata (IK.-BRS.) ; musca... Isi desmorti labels de dinapol, Impleticindu-le una de alts (CAR.) 0 (F) A Incurca, a ingaima: tntindea pi Impletecea cnvintele (GRID.). 2. vb. refl. A se Incolaci, a se Impleti: printr'acel hatis felurit de arbor' ce se 'ndeasa 51 se 'mpletecesc (oom); bratele ei line se ImpleticirA de oorpul eel robust al fanariotului (no A se Impreuria, a se incurca: cola ce se va Impletici Cu a doua nunta... aeela sa an poata Ti episcop. an preot (Pev.-MB.) Qs A sovel, a i se Incurca picioarele, gata se mid: am Inciemnat saint care se 'mpletecea, parts Muse si el (CAR.) ; Tiganui se impletici to noroiu (olva.) ; s'ar fi repezit sit-1 bats, dar simti ca 1 se Impleticeso picioarele (vla)).). IMPLETI (-etesc) vb. tr. CD A Intrelese firele rasucite de par, de cfnepa, nuielele, etc., ca spre a forma o Coada, o funie, un cos, etc.: Impletindu-si parui, a cdtrui am se streoura prin minutele -i de cearii (skim.); letele-pi Impieteso In nazi pain/nage p1 Dori de elm (VLAH.) ; o funie; 0, cosita alba slur COMA; 0 Minna; oolaci C) A face ochiuri cu iglita sau cu undrelele spre a lucra broboade, ciorapi, etc.: Impletl.nd la clorapi dinaintea portii sale (CAR.) I Dor en dor sa-si Impleteasca, Prinse'n dragoste nebuna (VLAH.); ideea nmilintii se impletea in mintea el (D.- ZAMF.) [pleata]. YIVIPLETIT 1. adj. p. tat - PLETf : avea o biciuort de eta de eine* do' de mina Ini (cau.). 2. sbst. Faptul de a Impleti: ciorapilor 2697); -,u1 ImpiFetiFt.u I ciorapilor. cosurilor. IM:PLETITOR 1, adj. verb. ImPLETT. Care Impleteste. 2. sm. Cel ce impleteste (cosuri, rogojini, etc.): %mai dunitreni, plugarl, paseari. de rogojini (VLAH.). /MPLETITTTRA (pl.-turi) sf. Ori-ce lucru Imp le t it: [ Ii] de par;!stele (se dau) la cusaturi... la impletituri de tot lelul (1.-GH.).0 de matase; de sirma ( 2698): wisp de Der pe care alearga sgudunoarele trennri (VLAK) ; peronul deeorat an ImpletFitiugr.A2698de.sirma. de brad (CAR) ; lmpletitura eapului, parul Impletit si rasucit pe cap. IMPLETUCI (-noose) vb. refl. Bucov. = IMPLE- TECT: picioarele se Impletneeau dupa el (VOR I. j

72 O IMPLLNIBA PLIMBA: plecind sil se Implimbe prin Imparatie, s'a tnttlnit on o halt de same ISM). IMPLINT (-inesc) j. vb. tr.c) A unmlea, a Intregi, a completa, a adduga ceea ce lipseste, a face sa fie deplin: un tormular ; o Ulna; de la voi vain sa Implinesc paguba saracilor (LET.) A avea pe deplin: Inteo zi tocmai cind copilul Implinea 15 ani use.) A ajunge la sfirsitul unui termen pentru care s'a invoit cineva sa slulasca., etc. : cam 51-a Implinit anul, bait ca-1 piere vitelusa (se.) 0 A face Intocmai, a indeplini, a satisface: o cerere, o dorinta, vole cuiva, o rugaminte, o tigaduintit, o datorie, o porunca, o slujba; parca era un!tout de n'am putut sa va implineso cererea OSP.); Q : on lagadui ce nu poti IPANN) ; a-si somnul, a dormi de ajuns, ell are obiceiul sa doarma: de se 'nttmpla vre -odata sa nu -Si Implineascit somnul, era a done zi mahmur (ON.) A o on cineva, a ispravi, a o sfirsi, a fi gata: len asculta, mai bade, poarta-te bine cu boierii, o Implinesti cu mine (ALECS.) t A execute, a pune secuestru: mini e vadeaua birului Si vine sa ne Implineasca (v)..01). z. vb. refl. i A deveni deplin: Teri s'a Implinit tuna de cind a plecat 2 A i se (anul, lone, etc.), a i se Incheia termenul (de un an, de o tuna., etc., de cind e In slujba, pentru care s'a invoit, etc.): et! stapine, ()bier azi mi s'au Implinit anti de slubit (CRG.) 3 0 A i se Infunda: bait, i s'a Implinit tut Tache,... neneae minaret too (D.-ZAMF.); mai trime se... sa- aducit din iad... clinele eel on trot capete... on glad ca scum 1 se va Implini Si lui EMILIE) (ISP.) A se realiza, a se IntImpla aievea, Intocmai: dorinta tut se implini unmet cat to stergi la ochi oar.) ; tie-care 41 are steaua sa, si ce-1 e aerie, 1 se Implineste (D.-ZAME.) [lat. *implenirel. IMPLINIT adj. 0 p. ImPLENT C NRIMPLI- NIT 4" 0 Plin. deplin. INIPLINIT9R sin. C) Cel ce implineste Executor, cel ce vine sa stringa darile $i, in caz de neplata, sa vinda avutul datornicului: birnicul... nu eunoaste declt biciul ~ului. IMPIANT4 (- plant) 1. vb. tr. # 4 A planta, a rasadi T A baga in parnint; a Infige: un tort, un steag ; 1st Implinit ghiarele tole lungi Si negro In mol (RET.) ca 41 cum i -ar ti Impllutat In rarunchi un junghiu rosit In toe (CAR.); (D: multe idol moderns am Implintat In spirits (I.-OH.). Z. vb. ref/. 0 A se Infige: o lama sclipitoare de otei se 'mplinta In malul drept (VLAH.) ; buzduganul... s'a implintat Intr'un munte de piatra (RET.) 61 A se Ingloda: cultivatorul cel mac... se ImplIntit In datoril Si scdpateaza aoai 0 A se Intepeni; a se fixa; a se aseza Intr'un lac, a se Inradacina (dupa fr. imp lenter (lat.implantare). 0 INIPLOUR = /MPEDOR. t&pludt... UMPLVT... INIPODOBT (-obese vb. tr. $i refl. A (-si pune podoabe, a (Sc) Infrumuseta, a (se) gati cu podoabe: ea florl; Aceleasi cadre 'mpodobeso anti! (VLAH.) ; imparatul puse de Impodobi palaturile Si cetatea alt se poate mai trumos (ISP.) ; ma rue sa ma impodobesc on strata de-a cucoanei Todosia ( ALECS.) ; (t: Dumnezeu o Impodobise ou taste darurlle tole buns 51 Irumoase (CRO.). O ILVIPOGODEALA sf. Bunk Intelegere, Invoiala: Maul, suparat ea-1 stricase Impogodeala, iese due& el (R.-COD.) ; daea n'au copii, cum ciuma sa tie intro ei P (LUNG.) [1 ITIPOgOd O IMPOGODT (-cause) vb. refl. A trlii In buna intelegere ; a se Invoi: se impogodese sa lugit amtndoi d'a- C010 (R.-COD.) ; nu veal dumneata ca nu ne-am impogodit din o preg(rno.) [srb. ONCI$4 p o g o d it i]. 4. vb. tr. A Intoarce, a Indrepta In directia opus,. 2. vb. refl. 0 A se Impotrivi, a se opune A se uita urpt la cineva (paw) [p o n c i s]. /NIPONCIWkRE sf. CD Faptul de a (se) Imp o ncisa 1 Opunere, opozitie, Impotrivire; desbinare: In ass de idol se alien boierii hatrtni cu tineretul (CRO.); vrajma $i Imponcisarile dintre crostini Dieu pe Turd sa-si bait Joe de ems (ISP.). /MPONCI*.AT adj. 0 p. IIIP Opus, asezat intr'o directie opusa.: clout sirur1 de dealuri... din oe In ce mai repeal Si mai e (VLAH.); poled' St poteente tot st Impiezipate, Inott se ratficea printensele OSP.) 637 O Inds ratnic: la oamenii cot nesmeriti Si Imponcisat1 ce nu mania, n'avem a le da nice -o Invatatura (PRV:MB.). /MPOPOR4 ( -ores vb. tr. si refl. A (se) popula popor.. ThirPOPOTON.A. (-onez), IMPOPOTA (- ores), /N- TOTONA (-ones vb. tr. $i refl. 1 F A (se dichisi, a (se gati, a se Impodobi prea din tale afar;, peste buna cuviinta; de uncle vezi ea m'am impopotanat sint de-abia imbracata (emu ; lulnd de pe viu Si de pe mort, sa aiba cu ce as impopotona (cao.); noble muter!... se 'ntotoneaza ca Paparudele MP.) II 2 F A se impodobi cu un titlu : ace) craisor care el cu numele de ImpArat (CAR.). s'a Impopotonat Si t r..mposesui ( -lest) vb. tr. Mold. A arenda, a da cu arenda: am imposesuit mosia... cu 3000 galbent pe an (ALECS.) [p Os e s i e]. IMPOSPAIA (-dies) vb. tr. A Incarca, a umplea (cu necuratenii, cu praf ; a Impestrita: limbs ati stricat-o $1 at' Impospaiat-o on vorbe neourate de Is eras UP.) pospaiul. IMPOTMOLT, POTMOLI (-olese) vb. refl. 1 a A da de fundul apei si a nu mai putea Inainta (vorb. de o corabie) (D A (se) ingloda, a (Se) Infunda In noroiu: picioarele for dentine se Impotmolira In nilmolul racoros al unor balti nestirsite (DEM.) [I) 0 t ill 0 1]. IMPOTRWA, t IMPROTWA L. adv. I Opus; a sta., a se opune, a rezista, a fi protivnic a fi neprielnic: dart norocul mi-a slat Impotrivit use.) ; a intrat... cu multi munime de Turd, 51 n'a that nine le sta Improtivit (ou.- ue.) 0 Cu totul altfel, Intr'un mod cu totul deosebit: mai mull erode judecatoriul raarturille carat arata vrajmasia barbatului dealt acela ce gram Im- Protiva. de W.: cit nu e ass (PRV.-LP.) 0 DIMPOTRIVA, a) protivnic, neprielnic: vremea a test prea dlmpotriva... totul si numai un om a venit azi In padure (CRO.) ; b) Cu alt fel, din contra. L. IMPOTRIVA, prep. (construita cu gen.) t In dreptul, In fata, peste drum de 0 In opozitie cu, contra, In contra: s'au ritsculat Impotriva asupritorilor ; Impotriva vointei mete; leas Impotriva trigurilor; Impotriva mea [I /1 + vsl. protivt]. IMPOTRIVEALA (pl.-en) SI. Faptul de a se Imp o t r i v i, Impotrivire, opunere: dupa eiteva SoPtirt. Imbratisari Si Impotriveli (DLVR.). IMPOTRIVT (-Ives()) vb. Tell. 0 A se pune I m p o t r i v a cuiva, a nu voi, a nu!asa sa. se idea, a cauta sa Impiedice ceea ce vrea altul, a se opune: vrei sa pleeip nu ma Impotriveso; luau ban!...!ara ca raiment BA IndrAzneascA a 11 se v (1.-OH.) 0 A tine piept, a se lupta lmpotriva: dar sine s'ar putea on aces bidiganie spurcatit P (RET.); nisi o femeie nu era to stare sa se Impotriveasea manor sal ademenitori mod. IMPOTRIVTRE sf. Faptul de a se i m p o- t riv i, opunere, rezistenta: eu bate Impotrivirile!emelt, el a staruit... sa nu se despartil de ea (CAR.). IMPOTRIVIT9R adj. veil). DRPOTRIVI. Care se Impotriv este. YMPOVAR4 ( -Ares) vb. tr. si refl. (:), A (se) Inarca cu o povar a., cu o sarcina grea; CO: de pdcate, de griji; nu e nevoie aa ne mai Impovaram vials si en mincluni (0.-ZAMF.) 0 A Insarcina cu o lucrare grea: slujba cu care to -a tmpovarat Imparatul use.). IMPOVAR4T ad) p. IbuovArta. (D Incarcat cu o povarll, greu Incarcat;.F de grill 0 IM- POVARATA adj. I. Trans. Insarcinata, grea, bortoasa. tnipova.rator adj. verb. IMPOVARA. Care impovareaza: devenise un impozit berth pentru o PoPulatiune saraca (1.-G11.). IMPRA*TI4 (-LW, B6n. ImPRAscHut (-chin) vb. tr. si refl. i A se risipi Incoace si Incolo: vintul mi-a Impritstiat toile; twit not seolarii... ne-am Imprastiat pe la easels noastre (clic.); a se ca pull de pottrniehe A (se) raspindi, a (se) 150: o vests; ea Coate vestile ce se naso si se Imprastie in timpi de tulburari (ALECS.) ; an imprastiat zvonul ea ar cam suteri de vr'un farmed (Dom); belsngul raspindea cheful pretutinden1 INEOR.1 ; Impritstiind spaima St neorindniala In oastea paglna (VLAH.) A pune pe tugs., a izgoni In desordine: duemanii; ): pastoralele d-lui Florian nu -m' pot melancolia INEOR.) [prastie, 0 praschie]. 1/1VIPRATIAT adj. p. imprastia 111 IMP- IMP

73 M P- NEIMPRA$TIAT sat..., ale carui case shit risipite ici Si colo: satn1 Brogtenii Hind mai ca toate satele de la munte IMP (CRO.). impra$tiere sf. Faptul de a (se) I m- prasti a, risipire, dispindire, latire. IMPROORA... IMPRALTRA... YMPREJMIn (-nese) vb. tr. A Inconjura cu un gard, cu un zid: nn zid veohin de piatrit amestecatit on caramida Imprejmueste acest adapost linistit (VLAH.) 11 0 A Inconjura, a fi asezat de jur Imprejur: natiunile oe o Imprejmulau ye plimintul Italie' (ODOR.) [preajma]. IMPREJNIUIRE sf. O Faptul de a I m- prejmui 0 Gard, zid Inconjurator: cele Mullin case boteresti se vitt! In for de orengl nseate 51 sp1n1 (IRO.) 11 O Preainla: 81 'n teat& un mires gren de Cale (ODOR ). TIVIPREJMUTT adj. p. /14:PREINUT: ograda era mare, en zid (ON.) 11 C NBIMPREJMUTT. INIPREJMUITOR adj. verb. IxeREnam. Care imprejmueste: cei mai frumosi barbati din tot plaiul looms.); de-a lungul zidurilor Imprejmultoare, mergeau cararuse pe coasta dealulni (EM)N.). tmprejt...ir, t impregatr 1. adv. 0 In jur, fachid ocol: no!, eosin, stem!mita (GRic.) a tills a face la stings a cots la stinga: ab.1 de is Catrina facui stings si mod due& drept la capitanul (ON.); de fur toate 0 Din partite Yn ocol. 2. /mprejorul prep. (construita, cu genii.) : m'am ciltat ~ul men; Turd!, facind santuri Impreginrul Hotinului, an Intrat in santuri (MUST.) ; iarba... acoperise lespezile mormintelor de pe 'mprejurul bisericii (ALECS.) ; de Jur In toate partite in ocol: de Jur case!. 3. (p1.-iuri) sn. Imprejurime, preajma: toti ritenind 01 strigind cat elocotea tot...al (S13.) [I n +p r e + j u r]. tiviprejurix, t /MPREGIIIILS (-ur) vb. tr. A Inconjura (de jur Imp r e j u r), a ocoli: dealurile Ce Imprejura oraftelul (NEGR.) ; desoinge brtul de pe linga sine oi lo tromuiurit ( = lemnele), legindu-le frumusel (CR8.). IMPREJURARE, t IMPREGHTRARE sf. 0 Fap- tul de a Imprejura Am.nunt, mica Intimplare care lnsoteste un rapt principal sau care determine savirsirea lui, circumstanta: pr.ntr'o ferioita, am putut sos1 la timp; In fmprejurerile grele de DO atunoi (CR43.); duptt Imprejurari; avem uneor1 coatiinta cam mai trecut oindva de mult, prin piste Imprejurari identice (VLAH.). O IDILPREJURA$, t THPREGIBRA$ sm. Vecin, eel ce locueste in Imprejurime, megies: polies 51 se tind sa supue pre tots Impregiurag1i sai (MUST.) [I m p r e- u r]. 11/1PREJURAT adj. 0 p. IMPBEJURA 0 IMprejlnuit : an dat de o estate A on zid de plata si cu portile de plata (50.) C NB/MPREJURAT. IMPREJURINIE, mai adesea pl. impreaurinu sf. Locurile dimprejur: orasul CImpulung, on mindrele-1 Imprejurimi (VLAH.) ; sears, orasnl 51 Imprejurimile erau luminate de mil de locuri (NEGR.) [Imp r e j u r]. 13/1.PREMIEZ4. (-1ezez) vb. tr. A Injurnatati [premiez]. INLPRESURAL (esor, -emu) vb. tr. t A apasa greu asupra unui lucru; a innabusi : clnd se va timpla de-61 vor cocoon! linga ei Inteasternut (PRV.-MB.) 0 A da navala (de jur Imprejur), a napadi, a cuprinde de toate paddle: Aducerile-aminte adesea ma 'mpresoara (VLAH.); mama nici grijd n'avea de vedenlile ce ma Impreauran (ON.) A Inconjura: acel cerc de lumina 08 ie Impresura (0000.); (k): Afrodita o Impresurd de nue vi de vino 'ncoace use.) A t A ataca cu armata, a incepe atacul: Ungurli... simtind ofi-1 Impresoara vrajmasii, de slrg s'au gatit de ritzbolu (GRAM.) 0 A Inconjura cu armata: o oetate ; erau trimisi... ye lima general!! oorpurilor cart Impresurau cetatile de pe malurile Dunarii ().-011.) 0 A calca drepturile cuiva, a usurpa: ~ o 020$10 [lat. impres suraee <ileassura]. < RESURARE sf. 0 Faptul de a Impr e- s u r a; Inconjur; asediu 0 Calcarea dreptului cuiva, usurpers: t viol SI mi -i mtnlnci on (ALECS.). INIPRESURAT adj. p. IMPRESURA: an Post pre- Rout (Amite cea hirbuita si ~A de maritoini... Intr'o eurte mindrit tsp.) NvimPREsuRAr. 1,. 638 IMPRESURATOR sm. Ak Cel ce Impresoara (cu armata), asediator. IMPREITN.4 (-un) vb. tr. $i refl. 0 A (se) uni Impreun a, a (se) aduna, a (se) strange la un loc, unul linga altul: s'an flout sobor mare... ea ad peat& Impreunare biserioa rasaritului Cu a apusului (GRAJR.); mliane imi eran Inghetate... ea nn -mi puteam degetele (VLAH.); undo cerul se Imprenna en pitmlntul (DLVR.) ; Imparateasa S'a shrill de dorul copillor 51 ea nu e departs pia ea... ma Impreun cu Musa um) A (se) Imperechia (animalele, spre fecundare) 0 A (se) uni prin casatorie, a (se) Insoti. imprevn A. adv. Unul cu altul, sau cu mai multi, la un loc cu altul sau cu altii, laolalta: a its a vorbi oe nu poate face un singur om, iao mai multi (ZNN.) ; urmat de en: domnind tars Ilia5- Vodit cu fratele sell $tefan-voda (GR.-OR.); adesea $i sub forma DIMPREGNA: Cu sotul ei dinipreund at vie, of-1 doreso (PANN) ; volu sit-1 creso dimpreuna cu eopi11 mei ION.) [in+lat. per unam]. IMPREUN4RE sf. Faptul de a (se) Impr e- u n a; strangere laolalta; insotire. YMPREUNAT adj. p. impreun NH- IMPREIINAT. tilvlpricin4 (-inez) vb. refl. Mo/d. Bucov.A se certa, a gasi pricina de judecata: Un serve prey Inveninat Cu pizmataretul s'au Yost 1mpricinat (DON.). IMPRICINA. IMPRICINAT 1. adj. p. 2. stn. n Cel ce sta Inaintea judecatii pentru vre-o pricina ; acuzat: tot si colea Minde si metre de Impricinati (BR.-VN.) IMPRIETENT (-anew) vb. refl. A se face priet e n cu cineva : fats do Imparat on se putu cu toti colalalti lit de Imparati (ISP.). tal:prdiiavar4i. (-vareaza) vb. refl. A se face primavara: atitepta vara on mare nerabdare et scum se bucura vazind oft se imprimilvareaza (BR.-VN.) 0 IMPRIMEZ (p/.-ecuri) sn. Ban. Trans. d5 Perete sau zid care desparte odaile una de site: Inlauntrul obezii case! se fao...mi... din caramida audit eau din yiatra moale mos.) PRIBILBZ). 0 ImPRLMEZ.Ek. (-ezez) vb. tr. Ban. Trans. A desparii cu un perete, Cu un gard [I mprime z]. 0 IMPRTNDE vb. tr. $i refl. Trans. (FLou.) A (se) p r i n d e, a (se) acata de ceva. 0 I.MPRINS adj. p. IMPR1NDE: Intflneste o caprioara care Ora a Inteun sbeg (MERA). 0 IMPRINSORI sf. pl. Oas. Sclndurile can leaga talpile razboiului [I m p r i n 5]. IMPRO OR, AMPRO (0)R, NAPRUR, PRpOR, PROT:TR sbst. a, Timpul despre ziva clnd se duo Intliu oile la pasune 0 Ajun: Shintului Gheorghe: dis-de-dimineata, In sins de proor, fetele si mail se duo In limo! tutu In yaduri ad ouleasa verdeata (LAUG.) [gr. neogipos]. improora. (-ores) vb. tr. $i refl. A (se) stropi, a (se) uda cu ape (in spec. In ajunul SfIntului-Gheorghe) m p r o o r]. I1V1PROPRIETARI (-Arose) vb. tr. $i refl. A (se) face p r o p r i e t a r de pamint: taranii; ctnd s'a Institut, a Improprietarit doisprezece Insuratel pe movie (VLAH.). IMPROSPAT.O. (-litre) vb tr. $irefl. 0 A (se) face (Tar) proaspa t; a (se) Inviora C)(F) -, (In mint.): a educe aminte: imptotuateoult In minte-mi an alt tablon de un caracter mai prozaio ().-GH.); 1 se Improspatasera acele timpuri (sty.). INLPROCA (-prose) vb. tr. 0 A stropi cu apa, cu noroiu: Diciturile se Intetean 61 le Improscan obrazul (VLAH.) ; ar fi vrut ett-1 fmproaste on ape oparita (LUNG.) 0 A asvirli, a lovi una dupe alta cu pietre, cu sageti, etc.: grinding sagetilor oe o Improsoan de pretutindeni (VLAH.) ; el Impresurase palatul g1-1 Impro5ca on tunuri (Wax. ; Stefan umbla on plinea &wit ding!!, ei fl Improscau on pietre usr.) A earl; ti alungan on sudalme... orl 11 Imprints vorbe necalite (arr.) [p r 0 - C 11]. YMPROCATVRA. (p/.-turi) sf. 0 Stropi- (rinl) fnteo Tneedestreora stropi deed 05i AsVir-e (cu pietre, etc.):...use. a salmi $1 more pe tura : ii treoam litura linga celelalte mai mid Improseaturi de care se slujea In sistemul for de batalle (ALECS.) 0 (E) Vorba de ocara:

74 an Inghitit In Were Improaceturile spalatoreselor [Improsca]. IMPROTIVA... NB- IMPOTRIVA... IMPROTIVNIC = PROT1VNIC. IMPROUR... = IMPRQOR... IMPRUIVIVT 1. adv. A da, a lua, a Imprumuta; a core a cere sa -I lmprumute; de, Imprumutat. 2. (1)/.-uturi) sn. Faptul de a Imprumuta; lucrul Imprumutat; suma Imprumutatii: ua-ti ~at 'naval, caoi not nu avem trebuinta de bani (can.) [I n + lat. pro mutuusl. IMPRUNIUT4 (-ut -ntez) 1. vb. tr. p A lua de la cineva un lucru, o suma, cu conditiunea de a-i da Inapoi A da cuiva un lucru, etc. cu conditiunea de a i se da Indarat: tine da sireeilor, Imprumuta pe Dumnezeu, sloe Scripture (CRC.); 1mprnmuti pentru doblndit et piers! MAW() (PANN) ; an scris la Br1ncovanul-Voda ca aa imprumuteze Poarta ou oinct ante de pungi de bani (NEC.) F A primi, a lua, a trage de la: lune Imprumuta lumina de la scare. 2. vb. refl. A lua Imprumut de la cineva: nu to Imprurnuti de la omul saree (ZNN.) [I mprum u t]. imprumvta (p1.-te) sf. = tadistirdot 2: pre mean! Ii Indesea cu ddjdi grele 51 en dese. (NEC.). INIPRUMUTAT9R, -TOARE sm. f. Cel ce, aceea care Imp ru mu t o cuiva sau de la cineva : linprumutator Se zice eel ce imprumutd (LEG: CAR.) IMPURAT adj. Indesat, ImbIcsit: o atmosferd fumurie e.41 de (thud! ce pluteso alone pe deasupra ball ilor (DLVR.) ; e ou aburi lene5i 51 racoritori(dlvr.)[p u f]. UTA (inn) 1. vb. tr.0 A depune oub.le (vorb. de insecte): duel ea mates a Impulat toate stele mil de chine Moos.) 1] 4 F urechile, a anleti (cu vorba, etc.): ne-am sdturat de soirtfiturile a dot pacatogi de gaapari, care ne-an Impuiat ureohile (mi..) 11 A face pe ceva diferite desenuri, a Impistri: outi (road) (PAMF.) ; (bradul) 11 pun jos 51-I Impute (or. -N.). 2. vb. intr. A Incolti, a lua na*tere; a se Incuiba: toate se fan buns 51 Ingadulala!Lupines:a (JIP.I. 3. vb. refl. A se Inmulti [p u i u]. 0 tmpulpa (-pulp) vb. refl. Trans. A se opinti, a se Incorda: se Impulpa zmeul gi se Odic& 51 trinti ye Vasiliett plea 'n briu In pamint (RET.) [p U 1 p a]. IMPUNG4CIU adj. Care Impunge cu coarnele (vorb. de vite): (era) tap In lege. cu ooarne 1mpungace. cn barbita sub aft (DAM.). IMPUNGATOR adj. verb. trapvnge. Care Impunge: cu 99 ace Impungatoare Impunget1-1, StrapUngeti-1 (MAR.). ma.). IMPUNGE (-puns) vb. tr.c) A Intepa: ou aunts, on coarnele plugarul Impunge nelneetat on stramurarea pe bold ce mnneeste coal 0 A lunge acul In pinzit, etc., spre a coase: Mama 'mpunge Si eu trag, Ce mai illoark-mi feel (R.-COD.) (f F A o de!nail, a o lua la fugrt, a o *terge: tot hat annul el o impunse de Matt pe U4A (NEGR.) en vorba, a ofensa cu vorbe Intepatoare, mu*dttoare: Pe crain1 cn este, vorba 11 Impunse (PANN) [lat. *i rn p un g6r e]. IMPIJNS adj. p. IMPVNGE: cn coarnele; (Y): mosneagul s'a cam struttt or de vorbele babe (SEL). IMPUNSATI,TRA (p/.-turi) sf. C) Faptul de a Impunge Intepatura: ou sn1ita, en coarnele; Impunsaturile san Intepaturile sale slut toarte ventnoase (MAN.) ; la tie-care de iatagan, pared s'aud valete nitbualte (DLVR.) ; pentru o greeita la gherghef, earl, blestemuri, bdtdi ( ALECS.) C)15) Vorbb. Intepatoare, mu*- catoare, care ofenseazn.: an tnceput ad se 'nteteascd /smells Is vorbd, al din vorbit la 'mpunsitturi, 51 de-acolea ceartd 111 toarta (CAR.). IMPUPAZ4 ( -UM) vb. tr. $i refl. A (se) Impestrita (Ca p u p 6. z a): al n'o Impupazeze (limbs) Cu cuvinte statue (JIP.). impuraz4t adj. p. ThIPIIPAzA: Imes, Incatoate stnt breattiate $i tatura... 0 IMPUPT (-pup) vb intr.trans. A I mbobo ci (p u p]. IMPUPISTR4 (- tares) vb. tr. Trans. = /MPLS- TM: Tot cosec ffi 'mpupistra Mdramd tritine-situ, Gulera5 tattne-san (PAMF.) [I MpUpi Impistri]. /1\11PUC.4 (-Inuto) vb. tr. W A trage cu p u*ca; a nemeri, a doborl cu un glont (de pu*cft, de pistol, etc.) 11 C) F A fugi, a se duce (ca) e sit 639 tmpuvat, a fugi nebune*te (ca glontul ie*it din Imp_ pusea). impvckiv-ltina sin. F Tilhar: Mobil IN j eel de De caftan ne-au desbrdcat (ALECS.) 9 Derbedeu; desmetic: otbiva zaplani de ow intra In odaia tut (L-011.). IMPUCATVRA (pi. -turf) sf. Foe bras Cu pusca: ou o, 11 lovi drept in cap (0000) ; mud In departare un vast de Impuscaturi (ALECS.) [I m p u c timputa. (-nt) 1. vb. intr. Trans. A dojeni, a mustra: Motu= cetera ce tmputari mie cuvintu. ca upuvailu In ouventele tale (PS. -SCH.) ; nu cutezase sd tacit foe), temindu-se 06-1 vor ". pentru temne (RET.). 2. vb. refl. # A se certa [lat. imputare]. t IMPUTACTIJNE sj. C) # Dojana, must rare : Domnezeu an luat de pre mine a (FAL.) C s Cearta: Mihai-VodA avind oare-care cu mph trupelor ajutoare din Transilvania (ealc) 11 In p U t a. IMPUTERI (-eresc) vb. tr. *i refl. A (se) Intari, R da (a prinde) putere. IMPUTERNICI (-icesc vb. tr. *i refl. A (se) Intari, a da (a prinde) putere, a (se face mai puternic: dafinii cresteau si se Imputerniceau ca Drip minune OSP) el A da ruiva puteri depline, dreptul de a savirsi ceva, a autoriza. IMPUTERNICIRE sf. Faptul de a (se) Imp u t ernic i 2 lit Dreptul de a savir*i ceva In locul altuia, mandat, autorizatfune : scum, vin' de grabd, Iorgule, de Id o Int Multi (ALECS.). tmeputernicit 1. adj. p. MIPIITERrnin, 2. sm. t1 Persoana autorizata de a savirsi ceva In numele alteia, mandatar; plenipotentiar. ILO:PUTT (-put, -put) 1. vb. tr. A umplea de putoare. 2. vb. refl. 0 A capata miros unit, a se strica; Ns- PETE 0 (A se de lane, a fi puturos [p u t i]. IMPUTICIVNE sj. O Putoare Puturo*ie [Imputil. 0 IMPUTINA. (-inn) vb. tr. *i refl. A (se) face mai p u t i n, a (se) mic*ora: chums, foametea al rfabolul ii 1mputinasera!mate oastea osp.1; : a se en 'alma ma- INIMA. IMPUTIT adj. p. imputi. IMPTJTITVRA sf. F Lucru lmpu ti t. IN prep. (inlocuita mai adesea prin mute Inainte de: un, 0, unul, nna, acest, acel, adevdr, stn.). Se Intrebuin(eaza spre a arata: 0 Locul, *i anume: a) situatiunea Intr'un loc, In interiorul sau In mijlocul unui lucru: 1-am Mat odate, gradina, ',Nun; pr(nzeate oral; locueste.0 Roniania; a se arunca apt; pentrn ning0 lame; mijlocul nostru; Imi vine.0 minte; a-51 bags cap; as departare; b) oral; de sus directiunea dare un loc: din oral; Jos; C) situatiunea In vlrful, In caplitul, la suprafata unui obiect: se urea pom, virtu] pomului; fat puse palaxia cap; se puse truntea oatirii; a stn picioare O Timpul, si anume: a) situatiunea In timp: acest moment; (In lung lui) Februarie; anul 1924; b) directiunea In timp : din zi zi; din clad Ind; c) perioada de timp In care se stivirseste actdunea: a isprtfrit-o trei zits; a tacut-o Intr'o zi, (ntr'o lunti; d) perioada de timp dupe care Incepe actiunea: de azi opt zile plecam; curind; urmit; e) dinaintea termenilor can exprima o notiune de timp, se Intrebuintcaza In spre a arata momentul and se sftvir*este sau se va savirsi lucrarea: allele noastre; tntr'o zi, lntr'o Basra; Inteuna din zile; abut de astaz;; ajunul Criiotunuiui; al treilea an al domniei sale; f) dinaintea nedefinitelor tot si fie -Dare, are o valoare distributive: It rad - fie-care zi, toate allele; tot] anii 11 3 Instrumentul: a calca..picioare 11 Scopul: chema ajutor Tendinta catre ceva, scopul: a da copt s ON Modal de actiune: a alerga fuga mare; a alerga 1ntr'un suflet ; a lucre taina 7 0 divizinlic: a tam -.. bucati; drama fact acts; tare se imparte trei regiuni 1 La figurat, In exprime o multime de raporturi, dar mai adesea acelea de situaldune, de directiune, de stop: chides.1, putere.) men, a'a acbimbat intr'un lup, a bate verde U Precede alte prepozitii sau formeaza compuse cu altele: contra; in sere sears a Se pune Inaintea unora din,

75 INA- adverbe, fart a le modifica Intelesul: ~ totdeauna IN A [lat i n). INA...? INNA...? TNACRE4LA, pracreala (pt. -ell sf. Acriturb.. ceea ce (I nacrest e; zar acre: in el se saltine putina inacrealit... de se sboara laptele (PAMF.); din zarui sours din chisleagul scopt, se face Inicreala SEZ.) IN ACM, NAM (- crest) vb. tr. si refl. A (se aeri. INADINS PP- ADM. INAINTAL ( -fez) 1., vb. intr. 1 A merge, a porni lnaint e, mai departe: abia am putut ~ din cauza zapezii; ocolirli Intprefurul prapastiei gi vazurd ca dire de singe nu mai Inainta oar.) ; F : In vlrstd, a Imbatrini, a deveni din ce in ce mai batrin A merge prea cute: ceasornicul men tnainteazd se ridica, a se Malta In grad: ~ In shalt C) A fi mai iesit afarb.: monism Inainteazii In stradd s A face progrese; a spori; a ajunge departe (vorb. de o lucrare, etc.). 2. vb. tr. C) A ridica, a Inalt.a. In grad, a a- vansa : I-a Inaintat capitan 2 A fi cuiva de folos, a ajuta, a face sa progreseze: sfatul ce-mi dal an ma tne.tmeastide ion A adresa, a da, a trimite: o petltie, o cerere 0 A spune, a sustine ceva: meren fnaintezi cite o alts parere. INAINT4RE sf. Faptul de a lnaint a; progreq. tistainta, NATNTAS 4, adj. si sm. Cal Inhainat I n a i nt e a altora (numi(i rotasi"): pleas, Intovaragit de eine! sage prietent, in trasuri, ou patrn cal Inaintasi (EIR.-vN.); unul din Inaintasi, dind In mon soselei. emu (1).-ZAmF.); naintaeii trecuse ape prim vad moon.) 11 pl. ED Ochelari. 2. adj. Care merge inainte, care e arzat inainte: am putut vedea, pe deasupra vagonului 1naintas si a locomotive!, lints de deplirtare (CAR.). IN.A.I.NT4T adj. 0 p. NAINTA IF.0 In virsta, (cam) batrin; la o virsta ~a, la batrinete, in vreme de barinete. INAINTE, NAINTE 1. adv. $i prep. Arata o prioritate de timp sau de 100: a merge, a Porn! plena ~, en voiu vent mai ttrziu; on o zi ; en trot Fig InAlbitul rufelor in Dragu (dupa o fotografie a Seminarului de Sociologic din Bucure ti)., zile, eu o stiptamtna; a da ban!!, plan ~ ; a WA a iesi in calea cuiva, a-lintimpina; i -an legit Inainte Domnul on mare alaiu In timpinare (LET.); a apuoa,~ R APIICA; de acum de azi ~, de act de acum, de azi lncolo; a!, mine zi, spune mai departe 1 continua! lid: la placinte ev si la ritzboi innapoi, la clstig sau la folos In frunte, eel dintiiu, car la nevoie, la munea, eel din urmb ; mai ds, mai departe, mai incolo: vezi mai ~; de mai, mai do "milt: o stiam de mai,; ~ vreme, mai vreme, in vremile de demult, In vremurile trecute: Imbue vreme... cronicari, istoriografi... lnregistrau... tale oe se petreceau (1.-GH.) ; de: de whiz;,~ de ordain; ee de aceasta ;.~ de toate ; glndeste-te, ~ de a raspunde INA1NTEA (construit cu genii.): Inaintea mea, Inaintea noastra, Inaintea prinzului, Inaintea mortis; Cu intelesul de In fata,,: judecatorulul, judecatii; ce putem not face de Litt Dumnezen P (CRG.); parear Ii vitzut singe ~a oehilor (DLVR.). 2. inter). INAINTE! Strigat de. Imbarbatare, Indemnind pc altii sb. Inainteze: IatA-ne alum!! Inca nn pas. lira ~ I um: (ALEes.) [I n +a inte]. inainte-mergator sm. Precursor, Ina- 0 intas, eel cc merge I n a i n t ea altora: poet!! cei mart sin! i ai viitorlmii mom! Supranume dat Slintului loan Botezatorul. INALBEALA. NALBEALA p1.-eli) sf. Suliman, albeala : Pune fats la nalbeala, Buze!no! la rumeneala (a.-coo.) [ (11nblbi INALBT, NALB; (-beso) ALB': tetele nalbeso pima mat de vale Intre salcii (VLAH.) ; eraviespea care Inalbise De dracul (CRC.); atita de multi an peril, c t an nalbit poiana de trupurile color peril! (GR. UR.)!NAL= sbst. Faptul de a Inalb 1: j INALGIOS, INALTGIOS p1. rufelor id osuri) sn. Neajuns, paguba, nedreptate: de an Mont cuivasi Inalgiosul tot pentru Turd an fitcut, sa le intro In vote (nr.-ua.); a mull! Meuse Inaltgiosul, ca niste Molitor' de ran [ In a 1 t +gin s]. MALT, NALT 1. adj. C) Foarte ridicat, care se Intinde molt sus: no turn,; no pom; un munte facu... din oscioare doi drug! clt case de built! OSP.) 2 Mare la stat, de stators mare, lung: no om 11 Superior, care intrece pe altii sau pe altele: merite e 0 Sus pus (ca rang, ca demnitate): o postpune I CI In titlul dat Mitropolitilor: ~ prea sttntia sa. 3. (77/.411E1) sn. Inal(.irne: binecuvinteaza din ~ni cerurilor stindardele noastre )VLAH.); sboara cu dlnsul In..Id cerului (sun.) [Mt. in alto]. YNALTICEL, NALTICVL adj. dim. (I NALT: acolo, in minocul unor pomisori, era unul ceva ma! InAlticel ((Sr.). INALTA (mall) vb. tr. $i refl. 0 A (se ridica in sus; a (se) face mai Malt: no ma, o cladire, no monument, o statua; cumpana nnei Hutto' se Wesel si se tnalia, ea no cocostirc care boa apn )VLAH.) 2 A (se) ridica in aer, pe ter: un smell; o vede... radtetndu-se In vazduh, apoi Inaltindu-se tot mai sus (ERG.) ; b : Pine se tncalid soareie se!nand, se zice despre cci lenesi; : din tabara Romanilor se 'walla In linistea noptil cintece de biritinta (VLAH.) I A (se) ridica la o treapth mai Irian: se WM, la boierii pre car! i-a naltat 1St 1-a tmbouitit MEM/ j de rind boierul s'a InAltat la rang de ministru, 11 chaste cucoana Tarsita A se ridica prea sus; a se arata trufas, mindru : cel ce se Inaltit se va smertla A lauda mult, a ridica In sibyl: prea tl 1nalta [lat. *in-altiare]. 640 tit, ; INALTARE sf. Faptul de a (se In a lta 11 A kaitarea (nomnuna), sarbatoare care se tine la 40 de zile dupa Pasti, In amintirea Inaltarii la ter a Mintuitorului; numita si lspas" 1I tnaltarea Crucii ow- CRInE. INALTAT adj. p. INALTA: (prea) e Doamne, Will cu rare se adresau clinical% Domnitorului. INALTATOR 1. adj. verb. TNALTA.:Care inalto.; : serbare inaltatoare; e In linistea aceasta o marette... In- AllAtoare, care ma umple de respect (VLAH.). g. (pl.-toare) sn. ito' Parte a pustii, pe care se afla ni$te crestaturi cu Insemnarea distantelor (de 299, 399, 499, etc.) In metri, pentru a In- ~-----smirssomosers=s ---- lesni ochirea tin tei pro puce R 2700). Fig. 2700, inaltator. INALTATTIRA. (pl. -tor!) sf. LA. Ridicaturti, teren Malta; Inaltime [I n a 1 t a].

76 t INALTIE sf. Trans. Ina 'time [ In a 1 t]. INALTINIE sf. 0 Distanta sau dimensiunea de la baza pink la virf, pin& la partea cea mai ridicata: ~a until turn, tout mnnte; barometrulnt, lungimea coloanei de mercur deasupra cuvetei 0 Punctul foarte ridicat deasupra nivelului pamintului sau a unei suprafete orizontale: vulturul sboara la o mare ; a norilor 436. Ridicatura de teren, inalifatura, deal: de De aceasta A. se poste vedea tot rasa' StlperiOrita1C: a geniulni acestni savant 0 A Ii la It ottiva, a putea sta alaturi de cineva, a-1 pricepe 0 # a voastra, Maria to (ca titulatura) [In a1 t]. *INA.MOR4 (-orez) vb. refl. A se amoreza [fr. enamoure r, refacut dupa a m o r]. /NAPO' I.. adv. In urma, la spate, Indarat ; 6: Ia placinte fnainte si la ritzboin Ps- INAINTE1. (j ; a ramlnea ~; a merge v.. ca raoul; a se vita A.; veni ; a se lntoarce m, a veni tar la locul de unde a plecat; a-si Ina vorba, a nu mai voi s& se tin& de vorba; a da a) a Intoarce, a restitui, a da Indarat un lucru imprumutat; b) a se retrage: calnl... a sari In dotal picioare si a da limped (cal.); cu acest din urma Inteles $.: a se da 2. interj. Strigat adresat cuiva, spre a se retrage, spre a se departa: nelegiuitiler INAIVIA prep. construita cu genit. In urma, la spatele, indaratul: mea; frontului [lat. in + ad-post]. INAP01.4 (-oiez), d /NAPO; (-oiese) 1. vb. tr. 0 A da In a p o i (un lucru Imprumutat), a restitui: 1-am Imprumutat cartes, dar an mi-a lnapoiat -o Inca; fa bine de fnapoieste on Ion tovaritsulni dumitale (CRC.) A da mai la urma, cu o treaptit mai jos. 2. vb. refl. A se Intoarce, a veni Inapoi. inap0141t adj. 0 p. INaPora If Dat Inapoi, restituit 0 Ramos inapoi (cu Invatatura, cu mintea, cu civilizatia, etc.) '11 0 Tutors, revenit. INAPOIVRE sf. C) Faptul de a (se) Inapoia 0 Restituire C) Stare inapoiata (a mintii, a civilizatiunii, etc.) 0 Intoarcere. INARLRA (-ipez) 1. vb. tr. A pune, a da aripi. 2. vb. refl. 0 A capata aripi F A se avinta, a-si lua sborul: aristooratia nu se fnaripase st capetele acestei idre... no Incepuserd a musca (NEBR.). INARIP4T adj. 0 p. Wawa If 0 Cu aripi: cal. inarma (-mez) I. vb. tr. )4 A da arme, a ingriji cu arme a. A echipa o corabie. 2. vb. refl. 0 All lua armele: Inarmindu -se on sabia tatlni-san... s'a pus de strata (se.) 0 A se pregliti de ritzboiu; (F): a se A. en ritbdare; am OM de WARM/NT. INASPRT, NASPRI (- prase) vb. tr. si refl. 0 A (se) vremea prinde face (mai) aspr u: toamna se duce Qi a se 'niispri (VLAH.) 0 A (se) irita, a (se) face mai rau, -mai neinduplecat, mai sever: acest ouvfnt inaspri mai mull ye domnul (ON.); s'au Inasprit relatiile dintre el 0 A se face prea Inchis, prea acru, etc.: inghetind, de-1 iarnit, coloarea se InAsureste (PAM?.(. INASPRIT adj. 0 p. 1NASPRI O Acrit prea mult, cu gust intepator: jintita... e mat bona a, adicit ouvtinta sit ne lnarmitm Cu ceva recomandatii (ALX.) [a rm 6]. INARM4T adj. p. 1IIARMA: gloats cn lanai si on topoare... o 1n5irit pe dinituntru (ALECS.) 111 NV- lasata DNA se acre5te (J)P.1; se trees vinnl san mustul ve ;gin sacral de vie (PAW.). INAVNTRU, NAaNTRIT, INLAVNTRU, Q I/1(N)VN- TRU, INLQNTRU 1. adv. 0 Intre peretii unei Incaperi, In cuprinsul unui lac Inchis sau marginit, In interior (T.) AFARA): a infra din Mara mar frumos 51 A. tratmos; o mniare oalugarita, ce va ft ginruit lei Dumnedzau si va fi sezlnd Inlontru In mitnitstire (Pay..P.) F In strainatate, In Apus: se duo lnauntru de Invata procopseala acelor popoare sr.); Dunanezeu 1-a daruit dot outlast can atom se ell& ftmuntru la InviltitturA (ON.) C) Campus Cu prep. de, formeaza adv. DINLAVNTRU, 0 DINVNTRU, din interior: sa ddm too cases pe dinitiuntru, iarit nal sit teem afar/ (can.) ; gloata Inarmatit en land si Cu topoare, el o 1nStra pe dinuntru (ALECS.) ; 5 Ministerul trebilor clinlauntru, Ministerul de interne. I.-A. Candrea. Dictionar enciclopedic ilustrat. 2. INAVNTRUL, INLAVNTRUL, d LAVNTRUL (pl. -true) sn. Partea dinauntru, interiorul: easel ; Inittuntrul zidurllor se gases o bisericit mica de piatril (ALECS.) ; Ca racla ce -1 desartd, lanntrnl 81 ' :11111 (ALECS.) [lat. in-ad-intro, influentat de vsl. v11-1]. INAURI (-resc) = AMU. INAVUTI (-ntese) vb. tr. si refl. A (se) imbogati, a (se) face avut: pot sa-ti lac ca sit to 'navutesti 51 sa traesti bine (se.). INCA adv. 0 Vre-odata; niciodata: oom noao nioe O pagubli an vent face, cum not tine no vom atinge (PAL.) ; fno 'asa schidealli nu ml s'a dat In ale (Rar.); " n'am vtzut asa female sit Mine{ de toate eel (can.) 0 Pin 'acum, ptna 'n momentul de fat,a.: n'a vault nu e prea Main; e v tinar ChiEtr: de atunot;,, ba ba chiar: stia oft on om mare, ba 51 mat mull 51 mai bine OSP.) 0 de mic, de copal, pe cind mai era mic, mai era copil: trecnsem ye la haunt lui MInjoalit... de copil, pe cind trtia ritposatul taloa-men (CAR.) Iar, din nou: data Mai mult, pe deasupra, afarit de aceasta: (mutt rile;.. una; dar F dar ~-mt-te, cu alit mai mutt: sit no scoti on clue din casa, dar om (CRO.) ; n'avean et oe sa manlnee, dar Inca-nit-to sd mai dea 51 oil ()SP.) 0 Si, de asemenea: si eu AA vrean sit?tin eum s'an petreout lucrnrile 0 Tot, totusi: oft sd -i dal qi A. no 1 se pare de ajuns Flat. unquam]. /NCADRA, nicaaaa (-area) vb. tr. 0 A pune o cadra, un pervaz: on tablou 0 (e) A Inconjura : era o frumusete 1 o figura clashed ineadratit de nista plate marl, negre (CAR.) 0 A forma cadrele unui regiment. etc. [fr. encadre ri. *INCADRATOR, INCADRATQR sm. Cel ce Incadreaza tablouri [dup& fr. en cad r e u r]. INCAI, F 1110ALLE(A), Mo/d. ttlte(a) adv. Barem, macar, eel putin: m'a ttnnt o BMA qi mat bine de lei, da 'moat am flout no Meru bun (BR.-VN.); anunit fncaile, prindett la animal ( ); data to We, Incailea sd to frig' on o ciorbd bona (ZNN.) ; spun hicaltea tot, ca sd stiu 51 on de ce sit mil!erase (ON.). INCAIBARA (-aibir) 1. vb. tr. 0 A Inhata, a Infaca: omul se trudeste ani sit pule de-o parts ceva hotel 11 fneatbara ye nelntrebate (JIP.) 0 A stringe, a aduna. 2. vb. refl. A se lnhata (Ia brttaie), a se lua la bataie, la paruiala: ca BA nn ajunba BA ml se Incalbere acolo In Olimp, 51 sa -11 fact zeirile de rls seer. INCAIERA (-cater) vb. Ir. si vb. Tell. 0 A (se) lua la bataie: sand, cd to 'neater Indatit (PANN); Se Incalera de mine, SA ma prindit chiar de chick (RET.); vdztnd not eft era eft pe ce sft se!neatens Ia bataie, ne punem la minoo si-i impaam (mm.) 0 A se apuca la lupta: stile se poserit In miscare... gl se to:corsa OSP.) [c a i e r, propriu a se apuca de caier (= par")]. 1.NCAIERARE sf., livalimaat sbst., INSAIERA.- TVRA (p1.-tort) sf. Faptul de a se I n c & h e r a; bataie: plea la ImpAratnl, suferi lnelieratul (PANN) ; Incitieratura In Bata se aducara la Uinta (RET.). incaile(a) NW INCA'. INCALA. ( -let) vb. refl. A se Ingra5a prea mult, a se umfla de grasime: ingragarea... se lneepe de pe scum 51 tine ulna se hie/llama vitals cu desavireire (ION.) [lat. incallare]. tincalara ( -area) I. vb. tr. A da un cal de cacti s'an lost r000sit... Incalecat: CAzacti Zoporojent, IncalarIndu-iHanul, 1-au lust on sine (N.-COST.) 2. vb. refl. A capata cal de calarie, a hicalpca: otti an putnt a se Incitlitrare dintre Cazaci, s'au Incalarat o.4.-cost,) [c alari u]. YNCALARELE pp- cautaa O. INCALAT adj. 0 p. INCAL. 0 /ngrasat peste masurti; trupcs: era Bras qi A., de gindeai cit... mama' a mfncat sf a bdut oil a lost vara (RET.); fetal 1-a placut M- aul acesta, of era si el frumu.tel me.). INCALCA (-calo) vb. tr. OA crtica (o tara, o mosie): oastea lot Infrtnsese o sama bond de vrajmasi oe fnctlicaseril tars ()SP.) 0 A viola, a Infringe, a usurpa, a atinge (drepturile cuiva, etc.): clod simti orbul cit i s'an fnealcat drepturile yacht (CRC.). INCA.LC4RE sf. Faptul de a Inc/ilea; violare, usurpare INA- INC

77 INC_ INCAL, E(A) = hictu(le). lisicaleca. (-calec) 1. vb. tr. si se sui pe NC cal; a sta calare: Flit-trumps!nettled{ maul gi-1 Inonra grin gradina use.) ; hat, IncalecA lute pe cal ei to du la nunta (CRO.) A se urea pa ceva laslnd picioarele sli attrne de-o parte si de nits: ye ooama until sad; pr. ext.: mulish, incaleolnd tmul Vesta altall Be amesteoara... In albistrimea oerului (DLVR.) ; apele s'an Plecat sperlate de umbra gi ogomotul oelor Until poduri oe le-an Inoillecat (VLA11.1; Q De nevole, a birui nevoia: muncea In dreapta et In stings, ca doer doer a pe nevole (ono.) A se Imperechia trupeste cu femela (vorb. de armasar sau de taur). Z. vb. refl. Mold. A se sui calare [lat. i n e a- ba 11Ieare]. INCALTE(A) ar 124W. INCALTA (-call) vb. tr. si refl. 1 A (-si) pune, a(-si)trage Incaltamintea: Nghetele, mantilla Inman; a is on Mame; 0: Dina so Inotatit, soarele se!mini Pir hialt3 0' 0 MA Insole, a legs la gard, a potcovi 9 (3) A pune obezi la o roata [lat. in cal cear e]. INCALTA1VIINTE cf. 1 Tot ce serveste spre a se inealta (ghete, cizme, opinci, ciorapi, etc.) [tcliltamint< lat. calceamentum]. t INCALTARI sf. Mold. 1 Inealtaminte : patina Unit din colbul adunat pe minim] vgl (cep.) flat. calceare]. INCALTAT adj. 01p. INcALTA: pre pope..- en piaci gi pre pope lard de barbs nu trebue crezut Mon.) 11 C) 3k Pesaro care are picioarele acoperite cu pene: cregtea sub pat gi In podul easel porumbel... de net inclatali (1.-GH.) 0 vita ~a, vita a, om prost, bun de legat la gard, care da In gropi. INCALTATOR (p1.40are) sn. 1 Unealtft de os sau de metal Intrebuintata la incaltatul ghetelor sau pantofilor ( 2701) ['notate.). INCALTATT,TRA. (731.-Marl) sf.1 0 Faptul, chipul de a (se) Inc b l t a O Incaltaminte. 0 INCALTEI, tncaltti sm, pl. Bucov. Trans. 1 Incaltaminte: Il faces In tie-care :L.. cite o pireche de Incitltet (se.); Igi Ina septa rinduri de haine si aepte Panda de (RET.) [Incalta]. INCALZI (-zeso) vb. tr. si refl. 0 Fig. nor. I ncaltator. A (i se) face c a I d: oasts, onstona;!wilzig festal ei Wigan o pliointa sit se caeca ((SP.); la too, la Baba, la soars; 6: soarele Inoitizegte si pe bunts! ye ral; (): soarele, de e soare, at tot no Polite lames toatit, chiar eel mai puternic nu-i poate multumi pe toti; a se sub dinsul, a sedea mai mult Intr'un We: n'apucit sit Be 111C111- Zeallea local sub tine, el bir Cu Juana (DLVR.) ; F: a-el we maseana, a trage la mbsea, a bea strasnic: Eroule 1g1 incaizi mama= et se cam tarlaoi asp. ) ; nu ma Incalzeete (averts altora) (PAMF.), ce fobs am eu dad. (altii slut bogati) A (se) aprinde. INCALZIT 1. adj. p. IxcALzi 1111 NvIxamIT.. sbst. Faptul de a fncalzi. INCALZITOR adj. verb. INcALZT. Care Incalzeste. INCA-MI-TE sir INCA. fncapastra ( -tree) vb. tr. vw A pune c b p A- st ru 1. INC.A.PA.TpR adj. verb. INcA2P4. Unde Incape mult, In care pot intra multi, spatios: Pavel era holtetu st case Jul destul de incapittoare (cao.); o veleta Incitpatoare, 1nvelita on gindrfla (BR.-VN.) 11 NV- IncAPATOR. INCAPATINA. (Ann) vb. refl. A Linea cu Indlrjire, mortis sa facb ceva, a starui neclintit In vointa sa [c a p Attu 5.1. INCAPAT/NARE sf. Faptul de a se I n c b- p A ti n a; Indaratnicie: persista on Miele ei INCAPATIN4T p. INCAPATINA 0 Indfulitnic: le cunoagtem el ye dumnealor oft de IndArAtnice si de 9 slat (PAR.). INCAPEA (-cap) vb. tr. siintr. A avea be de ajuns Intiuntru, a fi destul We spre a putea intra, spre a fi cuprins In ceva: in pivnita beep 20 de butt; n'an Incaput toil in cash; cam nu-1 )nape ye toll; turmele coprinserit casa... st nu le mai Inoityea local (DLVR.) ; a (1111) Pa 11411, Pe o vault; nu-1 Imp hainele, ghetele, etc., 642 shit prea Strirate; nu-1 income careens, de pinteoogi ce sint (can.); ehl ants ferioire nu incapea In Jaime men (ON.); CO: i-am dat (puma!) pit 1-a Inoiput In piele (ON.) ; a rabdat la bitai alt i-a Inoltput sub pieta (VLAH.); T.); nu-mi Inoape in cap, nu-mi poate intra In minte, nu pot pricepe; : a na-1 yielea, a nn(-01) mai In pieta (de grasime, de Ingingare, de bnourie), a fi paste masurb de gras, niindru, vesel, etc.: nu mai Imams 'n pieta ohir lanulea de terioire (CAR.); a nn-i local (Damian', lames, etc.) de buourie, de mindrie, etc., a nu mai putea de bucurie, a fi grozav de mlndru, etc.: Inman a salts st a Inca, de nu-i mai Incapea loon] MP.) ; Mit de ea, ma slat trumps, Si para. nu ma 'nape lames (VLAH.) ; era fodul, de nu-1 mai!maims pamintul (o.-zattf.); (nu)-1 vremea, a (nu)-irtiminea timp de ajuns, a (nu) avea destul timp ; a nu de oineva, a-i sta In tale, a-i fi o piedica A fi loc de ajuns, a putea stn allituri; a fi cu putinta: undo este tries, nu Incape dragoste (n..cosr.); nu!nape vorba, Indoialit, disoutie, gluma, etc., nu e chip sa mai stai de vorba, sa to lndoesti, nu e de discutat, de glumit, etc.: clod Poruncea ceva, nu Incapea vorba, trebuia sit se lac& (1.-OH.) 11 A ajunge, a cadea: pa mina, In ralinite, In stapintrea ouiva ; onm a lost ea cresoutit, mititioa, gi pe tie mlint a'ncitput I (CAR.) [lat.i n+*capere=capare]. INCAPRE cf. Udaie: apartament an mai matte incitperi; numal in aceasti geamurile nu Oran la lel (CAR.) Coprins, spatiu El ncape a]. INCAPUT (-nem) vb. tr. = carni: am Inottpuit en singur o oorabie ei m'am apucat de negot (CAR.); lelea Ilinca izbuti sencapne lampa ei o aprinse (8.-ALD.) ; an lost Inzestrate surioarele amtndoult et amindol hratil incapuiti (CAR.). INCAPU$41.T adj. Acoperit cu ca.pus cu muguri, cu vlastare. INCAPUTIA. (-tez) 1. vb. tr. p 1= CAPUT. : ghetele, Israel& III 01A drege ciorapii, Impletind alte v/rfuri sau alta talpa 0 A lungi, adaugind o bucata: scurteica... o sonrtase moron ye la yoale, ca sa-g1 Inciputeze minecile (DLVR.) 0 A Injgheba, a prepara In graba. 2. vb. refl. 0 A se potrivi In marline (PAMF.) A se Injgheba: s'a incaputat unmet din fanciful for dnasect de pogoane de genera (s.-at.o.) ; la douitzeoi de ant... lesne se Inciputeazi on culoug de train (DLVR.). INCAPUTATVRA = caputatiira t a]. INCARAB4 vb. tr. = INCAIBAR4 j C) : a treout... o jumatate de an... plait an incarabat Imparatul Rosa fatale ce- i man de lips& (mew. INCARCA (-care) vb. tr. 0 A pune o sarcina, o povara pe cineva sau In ceva: lemne; un car; pe spate; cum se pith% cortibitle, be incarcara ou marl& ((SP.) 0 A Ingrlimadi prea mult: ye cineva on daruri; :...luind!urea, same $i-1 lacuna bine on ea De spinare (PANN) ; a-si stomacul, a minee prea mult; : a-e1 memoria, a cauta stt-si aducli aminte prea multe lucruri nefolositoare; (F): a-gt =Metal se Pacate ; Iasi pe Ciotti rasegi In pace sl nu-ti Inc:arca Buttetut de blastemuri (ALECS.) A exagera: ti soon - teals, a pune Intr'o socoteala preturi mai marl cleat se cuvine 0 or- A umplea o arma de foe cu praf de pusca, cu gloant,e, cu ghiulele: o pima, no pistol, no tun [lat. in c a r r Icar e]. INGARCAT 4. adj. 0 p. Itielkno4: a sinus acasa ca o albina oe-abia sboara spre slut ; : toga povara sulletulni ei de vacate (VLAH.) 1111 NvINcARCAT Ban. 1. insarcinata. 2. sbst. Faptul de a Inca.rca: sa-mi plerd vremea on...al? (ALECS.). YNCARCATITRA (p/.-tar!) sf. 0 Lucru, sarcina cu care a Incareat ceva sau cineva: nu gases destul snopi ea sa LacA o (1.-GH.) g Umplutura (praful de pusca, glontul, etc.) unei arme de foe: pe tine to lasasem acasa qterginda-ti pupa... oft ruginise InoArcAtura (CAR.) [In a arca]. INCARV$TE (-rem) vb. refl. A se InctUzi [lat. incaleseare]. INCARUNTT pa- CARUNTI. INCA(I) adv. I n c b, chiar: de at sal incitgi Vaasa Hind, singur eie moarte s! -an Client (CANT.). INCATARAM.O. (-timea)vb. tr. A prinde, a In- I cheia cu o cataram6. 0 Mon.( A se ghiftui, a se Indopa cu mlneare (C(AU8.).. [In cap u-

78 INCATRANIT (-Ameso) vb. refl. Bucov. (MAR.) A se catrani, a se supara foe [c ii tram a]. O incatra.u, t INCATRQ = /NCOTRQ : el trebue din negtiinta... sit rataceasoll fie-incatritu tpcs.); Incittro 11 va fi vole, f11111 nicl o bintniala el se &mit (CANT.). O INCATROVA. = INCOTROVA. INCATU*4 (-tigez)vb.tr. A lega cu catus I, cu obezi, a fereca cu lanturi: ea -I lege cot la cot cm lanturi 61 sa-1 inciltu.seze De muntele Canoes (ISP.) A Inlantui, a Linea strins legat: Pe xi ce merges, patime vinatnint 11 Incatnea mai tare (GN.). INCATELA (-916z), INCATEL1 (-eleso) = CATELI. INCAZARIVI4k. = hicazauatzt. 0 INCELUT (-nese) vb. tr. Trans. Ban. = Mtn: nu ne vei to pre not, nu, toate slut In radar tlich.1. O INCELU*4G sbst. Trans. = celljgag: mi le-a lust on A., fate asta (RET.)..INCENUSA. (-u.sez) vb. tr. ei refl. A (se) preface In cenu s a A (se) acoperi cu cenusa. INCEPATOR 1. adj. verb. INCRPE. Care Incepe; de la Inceput NR/NCEPATQR. 2. sm. f. Cel ce, accea care e Inca la cunostintele de la Inceput ale unei arte, unei stiinte, etc.: ma mir, to nu mai esti a (VLAH.) t INCEPATVRA (pl. -turf) sf. Inceput: judecata Patrierhului lute ov gi cap tuturor judeaatilor bisericegti (PEV.MB.); printeaceasta, ale cronicaril nostri, se fitou numai o de vrajbli (BALL.) [I n cepel. INCEPE (-cep) 1. vb. tr. 0 A se ocupa de un lucru pentru Intlia oars, a face primul pas Intr'o lucrare (in opozi(ie c7.4 a enrol, a ispritvi) ot, a eerie; cind Incepe sa vorbeasca, nu mai sfirgegte; cel ce biceps multe nu ispritveste nimio ; Incepe una 61 loraveste alta; Incepe sit beta vintul A face un lnceput: o bate, o cline A fi la Inceput, In frunte, In cap: cavintul care Incepe o frasta. 2. vb. intr. A se porni: a Inceput nn vint, o tartuna, o pioaie, o Imptupiltura 0 avea Inceputul: primftvara blame la 21 Marne; lstoria Romiinnor Incepe de la Traian. Li. vb. refl. A lua Inceput: de la 0 vreme, vales s'a [lat. inclp ere]. dirgit gi s'a Inceput un deal (CRG.) INCEPELNITA sf. Maram. Inceput: de post (eel ) [Incepe]. INCEPENIE sf. Inceput [I n cep el. INCEPVT 4. adj. p. rxe.vpe (c) NvINcENT : aph or-.pa. 2. (pl. -turf) sn. 0 Primul pas facut Intr'o lucrare; Intliul moment de existent& a unui lucru, de Infaptuire a unei lucrari ( amen):...44 nei Incritri;...,111 zilei, lumii, vietii; la a) dintru'ntliu, In primul moment: la on -ce luau este gran; b) la originea lumii: Is a facut Dumnezeu cern) gi plimintn1 (f) Temelie: sgudnind ale lumii ~nri (EMIN.). INCERCA. (-care) 4. vb. tr. A proba, a face o proba., a c e r c a: o habit; apoi porunci as sit Incerce (oondnrul) gi femeile din curtea Imparateasoft (ISP.); multe 51 de taste a Incercat el In vista but, ca al 01-o waft and de azi pe mline (CAR.) A pune la proba: a oredinta calve 0 A vedea daca e In stare sa facil ceva, daca poate sa ajunga, sit izbuteasca, etc.: a-gi et, puterile ; din toate plirtile 1=11, venit-au boieri... sit-gi Incerce norocul (MESA) A ispiti: a vrut Dumnezen sit-1 Incerce I A resimti unele dureri sau simptome premergatoare ale unei boale: mull ma incearoil 2rigurIle (olviv.); orl-c1nd 11!neared la Inoheieturi, on nimic altceva nu 1 se poate aline (CAR.) A trece prin multe nevoi, a suferi, a pati: cite n'a!merest biota femeie I am!nearest destule In vista mea. 2. vb. refl. 0 A se Incumete, a cuteza: nn te or, n'ai s'o pategt( 0 A se lua la Intrecere, a se pune la Incercare cu cineva: sa vii 61 BA to Ineterol Is luptil gi on nn voinio ca mine (se.). ; INCERCARE sf. 0 Faptul de a Incerc a, cercare: a Dune Is niolodatil nu stricil ciaeva al feel o ", MP.) ; a MOartl) n'are (ZNN.) Experientli 0 Ispita. INCERCAT adj. p. Noma. 0 Probst, pus la Incercare: o prietenie sat Experimentat, care a dat dovezi destule c& e priceput, ea e pregatit, ca tie sa sufere nevoile, etc.: PrItin1 eras la numar 643 outman lul, dar inimogi, lncercatl In lupte (VLAH.) 0 Trecut prin multe nevoi, necazuri, prin grele cumpeni: nn om bletele pasarele, e ea niciodatil de frigni lungii iernl (ORIG.) 11$ (0: ntncercat. t INCERG.4. (-combos) 1. vb. tr. 0 /ten. A pune coviltir de c e r g i unui car. 2. vb. refl. A se acoperi de nori: cerul a'a tneergat (cu nori) tc(aus.). 1NCET 1. adj. 0 Care abia se misca, lin, domol, ugor: hors o Incest/1 (DLVR.) ; o Inceatil inclinare din cap, (VLAH.) Care abia se aude: on nias... 7 C) Trans. (DENS.) Linistit, potolit: vreme Inceatft. 2. sbst. # Liniste, stare potolita: nadeldea Domnului baste ca seninul cerului gi oa ul mirii (NEC.). 3. adv. Cu o migcare foarte line, foarte Inceata. care nu e grabit6.: =but aerie ores ; repetat sauul cu ~u1): (sau on oval/ departs alungi; Ah I subtire gt gingage, Tu pliant (EMIN.) Cu un glas mai Meet, ce abia se aude: vorbegte mai a, ca doarme copilul Cu timpul, dupe trecere de oare-care vreme; putin cite putin (numai repetat a, salt...al Cu Incetul): Trans. en Incetnl, Bucov. Mold. pe'ncet, ve'ncoaxal, se deprinse on vista de acolo; veal ou =A s'a pomenit 51 el distras de Is Invittaturft (1.-OH.); 00:..III CU.,11.1 se face otetul; en Incetul uitara neemu' (RET.) ; gilsind on cab gi page ca sit-i lase pi 'ncet, ca Be vor duce ei singuri. gi de-acolo pi'ncet tgi vor vinde bucatele (LET.); sit spat nnmai ciobanilor... as vie en dinsele pe 'neat... In cutare loc is vale (se.) ; 1)0...m1 sate feuds se InmultirA (NEGR.) [lat. vulg. *q u et us = clas. q u i b- t u sl. INCETA1 (-etez) vb. intr. 0 A se opri (de a face ceva), a nu mai urma (o lucrare): vintul, ploaia a Incetat; a Incetat de a mai plinge; Inoetati on astfel de parassovenii ce n'au seaman Par.) 0 din vigil, a muri [I n e e t]. # INCET42 (-etez) vb. refl. A intra Intr'o e e a t a, a se strange intr'o ceata: do va vrea al se soceteaaci ca cream, el al se inceteze, &Idea sit fie In coats gl In rindul preotilor (PRV.-MB.). 0 INCETAR4T adj. 0 /ten. Um flat gi Int!Nri.t) de multimea laptelui (vorb. de ugerul vacii) (CONY.) (MAUS.). INCETAIRE sf. Faptul de a Incet a; lira neincetat, Intr'una. INCETATENT (-enese) vb. tr. gi refl. 0 A (se) face cetatean (al unei tari), a da (a capata) INCiNC drepturile de cetatean, a (se) ImpamInteni. inceteni... so- /NCETINI... INCETINAT adj. Cu cet in a: Vol, dot bract Incetinati, Ce foou va legimatip (PAP.). incetineala., INoErENEALA (p1. -oil) sf. Miscare Inceata: Inceteneela gi gravitates on care BO ageza pe scan la birt (VLAH) [Incetini]. YNCETINEL, -NEA, -NicA 1. adj. dim.!nowt. Foarte Incet, foarte lin: o adiere Incetinicit 1ml scores fruntea (Dims.). g. INcErrINFA adv. Cu o miscare foarte Inceata; cu un glas foarte Meet: am tinut is pas Inoetinel, fluierind tm cantos de lame (CAR.) [In c e t + (p u t)in e 1]. INCETENT, /NORTEK/ (-neso) 1. vb. tr. A face (sa fie, se mearga, etc.) mai Incet, a micsora iu teals. 2. vb. refl. A se face mai Incet, a-si micsora iuteala [In c e t, refacut dupe. In cet ine 1]. INCETIQR adv. dim. Incvr. Foarte Incet. 0 /NCETI vb. refl. Mold. A i se pune o ceat a pe ochi: int eau!acetic ochii gi nu mai vitd (PAMP.). INCHEGA (-cherc) vb. tr. intr. *i refl. 0 A (se) Intftri, a (se) solidifica punind chiag: laptele; pr. ext.: spa, apele, se zice de puterea unora din vrajitori sau vrajitoare, care slnt In stare se face lucruri peste putinta altora: anarit despre tin vrajitor megter oarele Inchega 01 apele (IsP.); o vetjitoare strasnica oars Inchega ape (CRO.); p'atunoi farmecele 1nchegan apele (ows.) A (SC) Intari ca piftia prin raceala: alneele; mi-a Inchegat Angela In vine (de spaimil); un lac de singe!nehmen pe oioburile viorii (olvs.); grasimea A (se) lega strins, cu terse, a (se) uni trainic; a se forma, a lua 'Huta, a se In-

79 INC- o legatura de dragoste se inohega tntre mine gi arena (on.); In muntli aceatia s'a Inchegat tarts 01 unitstea neamnlni romtnesc (VLAH.) [lat. in-c o agular e]. NCjgheba: YNCHEG4RE s/. Faptul de a (se) Inchega; Infaptuire, constituire, lnjghebare: asmirebus dmbolt are a Inebegarii regatulut roman de act (VLAH.). INCHEGAT adj. p. INOHEGA: lapte... TIT C NZ- INCMEG4T. INCILEGAT0.4RE si. I4 = arsaornita 4 = NAPRASNICA 0 [Inchegat]. o tnchegatica (M.-tele) sf. Bucov. 4 0 Mica plants ierboasii, cu tulpina rosiatica Intinsa pe pamint, cu flori galbene (Potentilla rubens) 0 =- 8CLTPET 0...DE-PROND = CINOI-MGETE [I n- chegat]. INCHEI.O. ( -chain) I.vb. tr. 0 A trace nasturiiprin gaurile respective (ale hainei, ale ciimasii, etc.):.., nasturli A prinde una de alta copcile, legaturile, etc.:.. impale;.., corsetul A Irnbina, a uni:... sctnduri 0 A pune capat, a sfirsi:... on discus;.0 socotelile, a nu mai adauga alte sume A se Invoi asupra conditiunilor, a primi de o parte $i de alta ultimate conditiuni; a iscali:... puce; 0., un contract A trage o concluziune, a conchide: din toate socotelile ce-si face of -gi de:dace Inchele ca a nenorocit (BR..VN.). g. vb. refl. 0 A se prinde (cu nasturi, cu copci, etc.): aceasta blusti se Incheie pe is spate A se articula; a se uni, a se Imbina: bratty se Inchele Cu umarul; easele de lemn se fee din Mice In padure, undo se lentos() a se Incheie (ION.) 7 A se sfirsi: s'a Inabatat mut i i 0 A se face, a se iscali: il'a Inchciat paces, contractul A se rezuma. a consista, a se concentre: veal in ce se lnoheie toatit scofala de pe lames astap (CRG.); in bani se Inchelau toate gtndurile... la (VLAH.) 0 A se termina: dupa clasit se punean cu tali is jocurl a acestea se Inehelan printr'o bora mare (1.-OH.) 0 A Infrunzi:oodrultellinChEtiat (Claus.) [lat. inclav a r e]. INCHEIAT adj. 0 p. LNCRE16: en haina.01t Deplin, Intreg: traise o seta si opt ant tiltheiatt (8.-ALD.); o aptitmlnit.1i 1st chinui barbatul on gemetele of (ISP.1 '1111 (c NEYNCHELetT. INCIiE,IRE sf. Faptul de a (se) In che i a; sf frsit ; concluziune. incheieto4re sf. Mica plant& ierboasa cu flori galbene, patate cu pete brune si cu miros urlt; numita si urechea-soarecelui" (Sideritis montane) [Incheiat]. INCHEIETVRA, 0 /NCHLETVRA (p1. -turf) sf. 0 0 Locul unde se Incheie oasele trupului: Sit Demerit on gloat.. pre Matei-Voda aproape de Incheietura genunehlulni (m.-cost.); 11 trage frumusel on nanra din ocelot Pe la toate Ineheieturile (ono.); limba e lira de oase at lira de lneheieturt mon.) Locul unde se Imbina (lona lucruri: vintul Incepn... a sentura case cea mica In toate Ineheleturlle capriorllor el (EM)N.); Bevis Asa prostrate pe Incheletura magurilor (VLAH.). INCHELBLRA. (-biz), INCHELB4 (-bez) vb. tr. A Injgheba: dual ce-of Inchelbara un rind de haine ca de urn (ISP.); On mincinna. ort prinzegti on afloat, Pe-ambidoua an le Inchelbezi IPANN1 ; a Inebelbat a el o OASUIA (RV..CRO.). INCHEOTORA, 111OHEUTORa, Ban. IIIOEMPTUR4 = INCHIOTORa.. 0 INCHERB4 ( -bea), /NCHERBAI4 (-ales) I. vb. tr. = INCHELBA, DiCHELI3ARA: si -a Incberbat sl el 0 leacit de avers (PAMF.); a Incherbalat on &Leann dinteun brat de cella (LUNG.). $. vb. refl. A se aduna la un loc, a se strange: se Incherbaa wail' ati se mites (OR. a.) *1NCTTEZAS(L)U1 = CHEZA$17j. 0 INC14.14 = INCHEla. INCH:IDE (-chid) 4. vb. tr. 0 A astupa intrarea (ca sa nu mai, stea deschisa):. ass, an dulap i..., pe dinanntru, pa dineara C) A face sa nu mai fie desfacut:.. o carte. o scrisoare, un briceag, robinetnl, umbrela A Ingradi, a Imprejmui, a zidi de jur Imprejur:.. on an gard, on un aid 0 A bliga Intr'un spatiu Inchis:.., In cask In 'edit A btiga In Inchisoare: ~ In PuSaarie.0 on chefs, of lacattil, a Incuia 0... mina, a strange mina Indoind degetele;.. aura, a) a tinea buzele lip te; b) a inceta de a vorb ; c) a opri pe cineva de a vorbi, a-1 face sa tacit: ogee as envinte (legal de cuviincioase cu care st Inehidit si gura cea mai!snare asp.); ochil, a) a coborl pleoapele; b) a dormi: an Inehisese ochil toatit noaptea (txa.); C) a muri 0 opri, a astupa trecerea: strada, drnmul 9 O A face sa Inceteze activitatea: gcoala, pra vane, fabrics, teatrnl, adnnarea, parlamentul C) A pune capat: o dilielltititle.. vb. refl. 0 A se astupa cu usa, etc. (vorb. de o deschizatura): utile gi ferestrele nu se Inehid bine ;.0 en chats, se Incuia 0 A se astupa (vorb. de o iesire), a nu mai permite trecerea Inainte: de Is un loo A se Inchide calm 41 been a t so ineurca Warne (CRG.) se retrage, a sta chis, a Intr'un spatiu Infart voi sa iasa: Intr'o manastire, In A se Incheia (vorb. de un acord, etc.): sins ei Hann' zalog is Legi... plat se va Inchide tocmeala (m.-cost.) 0 A se Innora, a se Intuneca: vremea s'a labia [lat. in clu dare]. ince1tdere sf. Faptul de a (se) Inchid e. O inchietvra. Pr. DICHEIETORA. INCH.IN4 (-in) 1. vb. tr. 0 A inclina, a pleca In 644 jos: uneort ochii for se Intilnean, Jar ea Inchina atnnol capul (0008.); d o ateagnl, a) a pleca steagul, In semn de supunere; a fi Invins: ramasei Incredintat cs frumoasa vaduva... trebne at 'whine steagul (GN.) ; b) a muri: n'a trecut mutt Ill an inchinat of ei steagul (*EL) O A preda (in seam de supunere): aetatea 0 A harazi, a consacra, a dedica: Mocanul... a Inehinat toata averea sa manistirii Neamtului (clic.) 0 A bea In sanatatea wive: = paharul; deodata Mehenghiu se scoala 51 face semn ca area sit Inchina (GRL.) ; In sanatatea mays. 2. vb. refl. 0 A se pleca inaintea cuiva, a se ploconi, a saluta: merse do Se tnehini Impitratulut Cu iserave ee Meuse (ISP.1; publicul creator st uimit se Inchina chid nnora, clad snore (I.-om.); F : ma Inchin on Pleeitenne A se pleca Inaintea icoanelor; a se ruga lui Dumnezeu: nn to 'nchina, pint on stiff tine -1 sfintul (ZNN.); lie-care cants st sibs icoana la care st se "whine (ZNN.); tine to vede intrind In aroluma an ace ea at intrat et to labia (PANN) ; : nestiind... carui Dammam' sa ae lnahine (VLAH.), salt nu mai etiau la ce stint sit se mai Inchina (1.-OH.), /naintea..cui sa se piece, de tine sa asculte, pe tine sa -si aleaga de stapin; F: a SG pintecelni, a tinea numai la mincare $i la bautura ; a se.0 Is bani, a tinea foarte mult la bani, a face on -ce pentru a strange bani; a fi foarte sgircit: data to -ar auyi cineva, ar orede ca rod ease, ca ma inahln Is bald (ALECS.) 0 A-si face semnul crucii: m'am Intors sit yid Inootro e raskritul at fait 'nchtn (CAR.) 0 A se preda, a se supune: toate popoarele se temean de dlnsul of i se lnchinan Int me.) [lat. inclinare]. 2NCHINACI1.JNE s/. Faptul de a (se) Inchina; rugaciune; plecaciune, salut: vornieni Lnpul... 1-an iepit Inainte de I-an privitat on otzuts (a.-cosr.); on degetele... Impreunate, ea pentrn (I3R.-VN.); sa era scoria si... fierbiae (GN.) [lat. inclinationem]. YNCIIINAT adj. p. INCHIN4. () Plecat, inclinat II 0 Predat 0 Harazit, consacrat: manastiri =e, ale caror venituri se cuveneau dupa vointa donatorului calugarilor de la SfIntul Munte (Atos). YNCHINATOR Sm. 0 Care se Inchina; adorator j Admirator: en, umillt nostru istorio ). al marelul /NCHINA.TVRA (p1. -turd) s/. Faptul de a (se) Inchina:dnado mica oinste o1 de pahare en rachin (ORIG.). INCHINGA. (-oiling) vb. tr. A pune calului Ching a, a-1 Incinge cu chinga: mi-am Basil caul, 1-am Inchingat... si m'am suit In odaie (CAR,). 0 INCHIONDORT (-orage), INCHIONDORA (-ores) vb. refl. A senile chiondori s, cu o privire Incruntatit la cineva: sat I face... dascalul, InchiondorIndu-se is ale (LUNG.) ; ma Inchin gi ma Inehiondorez la tine LAP.). 0 INCHIORCH.10.4 (-ogee) vb. refl. Mold. OA se lafai, a-si face mendrele: mat bine m'as en In Mucutest' (ALECS.) 0 A se uita urlt, chiorls la cineva: esti tn, rizi,... zise Rhine' OchilS, uitindu-se Inchiorchtogat ( ALECS.). O (D INCITIOTOR.4 (-otor) vb. tr. 0 /ten. Ban. Trans. A lega chiotorile de la climasa.

80 YNCHIPUT (- pueso, -pain) 4. vb. tr. 0 A Infa(.i 5a, a reprezenta, a arata un chip (sau chipuri) anumit: marmnra Inehipnia fel de fel de Hori nee.); pe o gistoaca latnralnica, apada Ingramadita Inchipulse un pod (N.-UR.); nnele (locuri)... paro'ar da sit Inohipue o Matti, O rapire, o rupere de fag& (VLAH.) A alcatui, a forma, a Injgheba: Inchipul treptele nnei sari OSP.); to at boi, de ce nn -ti Inchipuesti si nn car P (am.); fie-care tgi Incshipuise o ortografie (NEGR.) A-61, reprezenta un lucru In minte, a-5i imagina: gi -a lnchipuit cli am sa-1 las sa piece; nu-1 el tocmai aa de prost -ea sa-si Inchipulasca ca-1 a.gteptam on colaci said (ALECS.). 2. vb. refl. 0 A se socoti, a se crede ea este: vorbind si rasplurzindu-$1 langur, Inchipuindu-se pe el In lupta on caftan' (DLVR.) 0 # A se asemana cu eineva, a fi dupe chipul cuiva: se Inchipagte Judd ca cum e l an vindut pre Hristos pentru ad doblndeasoft galbenl (PRV.-M8.1. INCHIPUTRE sf. (I) Faptul de a (-5i) In ch i- p u i; lucrul Inchipuit Facultatea de a(-5i) Ini; imaginatiune ; minte. YNCELIPUIT adj. p. ImentruT Care se crede, care se socote5te ca este ceva: m bolnav an om., care se crede mare, care-51 Inchipuie e ceva de capul lui 77 C NVIrcinpum ca 0 INCHIPURLUT (-um vb. tr. Mold. = /NCHIPUT: -undo al ea nimereiti to o lath asa cum Iii inchipurluesti In? <FLOM); pin' ce-am Inchipurluit eu card, mi s'a recut foame <GR.-N.) [chipurile]. inciieftcit adj. l = CHTEICrr : esti un fel de vabiolu m (CRG.); ()neva for de porumb.0 se clatind lalnio In Wale vintului (IRO.) 0 Ghemuit: orasu veohiu, cn stradele strimte, on easels 0 (EMIG.). INCHIRIA ( -rtes) vb. tr. A da sau a lua cu chirie (o cash, o trasura, etc.). INCHIRIAT 1- adj. p. InumatA: o case. 77 (c) NVINCHIRIAT. 2. sbst. Faptul de a Inchiria. TNCHIRIERE sf. Faptul de a In chiri a. YNCHIRIETOR sm. Cel ce Inchiriaza, cel ce de cu chirie (o case, etc.). INCHTS adj. () p. INcHiDE CliviNcais (In toate Intelesurile) 0 Intunecat (vorb. de o coloare): rosin albastrn.r. INCHISO*RE sf. Locul unde stau I n - ch i i face.- torii de rele,.), temnita, pu5-3 CL carie: a baga ff.-47? la ; a zdcea la 0 0:410 Gard de nuiele, Impletite unde stau Inchiti pe5tii VOLAHAT,'"1-131 pina a nu i vinde( ig2702): cugetlnd ba is Inairborne de piano din baltil, ba is ',Mete care pasteau De grinduri (seso.). Fig. cu Inchisoare gard de cotelc. O INCHISTRI = /MPISTRI. O INCH.IZASLUT = DiallEZAS(L)HI. INCHIZAT 9R 4. adj. p. /NCHIDE. Care Inchide. 2. (pl.- toare) sn. g Parte a pu5tei sau carabinei, Injurubatil la teava, In care se Inchid cartu5ele. inchizatvra (pl.-tart) sf. 0 Locul unde se lnchide ceva Felul de Inchidere a unui lucru, dispozitiv pentru a Include ceva. OINCINCHIT adj. Mold. Bucov. Stircit, ghemuit: eezind si en limbo soma afar& (cao.) [C i n c I i]. INCINCI (-cinema) vb. tr. si refl. A (se) face de cinci on mai mare, mai numeros. INCINCIT adj. p. Drumm. De cinci ori mai mare, mai mult. INCINDE = liwrettlez. - INCfNGA INCHING. [c i n g INCINGATOARE=cluokroARE [I acing e1]. INCINGE, (-cling) vb. tr. sf refl. 0 A (-5i) Infa5ura, a(-5i) stringe mijlocul corpului cu o cin- gatoare, cu un brlu, etc.: tot Romannl poarta dnatoare si Ole ce va sit zica a.0 (ALECS.) ; se Indium on INCsabia...INC 161 is ranita In spate 61 pugs de-a umar late.) 0 A stringe: a ceva care o Inolnge 61-1 sdrobegte ousel (DLVR.) [lat. in-elngere]. YNCINGE2 (-cing) vb. tr. si refl. 0 A (se) aprinde:!omit Incinsese de teats partite turnul (00013.); la flacarile carbnnilor ce se Incinsesera, se sari... o frintura de om (DLVR.) A (se) face ro5u, In atingere cu caldura: uneori cerul se twinge... de o vilvoare roulette& moue.); cerul... se Inoingaa dogoend plod In cdtnnul MAgura (DLVR.) 0 A (se) Incalzi, a (se) aprinde, a (se) InfierbInta (In urma unei emotiuni): singele i se Incinsese ca focul grin vine (coos.) 7 0 A se pune In mi5care, a se atlta, a se aprinde (o stare sufleteasce., o patima): Intetindn-1 $1 IncingIndu-1 dornl de parinti, se hotarf a se dna lisp.); Puisorul clod m'attnge, Foe la brims% ma 'neinge OK.-BRS.); pr. ext.: a se o lupta, o boalko convorbire, o disontie, un roc, etc.: m1 se tnoinse o batalie Intro aceiti oral de tinn zees ant de wile lisp.> ; se Inoinsese boala, de mureau otte doua trei site de soldati pe zi (I.-oli.);!titre ei so Indium o Irian& desbatere academia (CAR.); an too de copii se Incinsese odinioara pe pad Trotusului (ON.); In fata hanului roan se!nob:mese o hord strasnica (DLVR.) 0 1 A se aprinde, a se strica In urma caldurii produse de umezeala: s'a mains porumbul, find, etc. [ # I n- cinde <lat. ineendere].!nci-ns' 4. adj. p. MINOS, ou un ban; pr. anal.: curtea domneasa... era A cu un std gros gi cn timuri (saw.) 77 a; nrxelns. 2. sn. Faptul de a (se) Incingel. inctns2 4. adj. p.!iceman,. CD Aprins, trifle, carat, Infierbintat 0 Stricat (vorb. de porumb, grlu, faina, etc.) 77 c Nutmcvs. 2. sbst. Faptul de a (se) Incinge2. 0 INCIOCAL4 (-Awe) 1. vb. tr. 0 0 /ten. A aduna, a stringe la un loc () 0 /ten. A drege, a regula: inoiocalit $1 omul nostrn plugul $1 porni an argatul la 'ntors de mirlati (PAMF.) Trans. A Injgheba, a Intocmi: Smut nostru Then ce Men $1 Inolocalli strigatura aceasta (11(.-13RS.). 2. vb. refl. 0 /ten. (mos.) (pee.) A se Intrema, a se Infiripa [c iocal u]. O INCIOREC4T adj. 0 /ten. 3E Incaltat (despre coco5ul sau gains ce au pone Si fulgi pe picioare 5i ghiare) (CIAL1$.) (CONY.) (RV.-CRO.) [C joaree I]. o INCIOT4T, INCIOTIIRAT adj. Bucov. Plin de noduri: It da nu soul de aid incllcit si Inciotat oa sa-i desoliceasca (VOR.) ; 1-a vazut nand an lacrimi lalba din aframa as 'nclotnrata (woo.) [c i o t u r i]. O INCIRIP4 = Danapa: s& -mi mat Inoiripez 0 vacutil (au.); (era) peste mamma de lanes ca sa poata ce eve (PAMF.) INCrUD4 (-des) vb. refl. A-i fi crude, a se ciudi, a-i fi necaz; a se supera, a se necaji: Inclalndu-se omul pe dings,!noon a o bate (cum.); =sal, auzind ca Ina-I mai is pi la rig, se Inoindeasta 61 mai tare (CRO.); Sofia incindatil si hotlietit sit desoopere adevarul lanai. O INCIUMIN (-mez) vb. tr. A infecta: tilharil... indumeazil sultana si loon] pe undo tree 1.11P.1 [C ill ILL a]. YNCYINA (-nez) vb. refl. CD A se face ran (ca un cline) 0 A se Incapattna: se Ins:abase si nu urea sit dea inelul (ISP.). INCILCEINTA (p1.-ce11) sf. Faptul de a (se) Inellci; Inc,urcatura: libertatea (e) o care an se poate descuroa de seouli (I.-OH.). INCILCI (-ease) vb. tr. si refl. A (se) Incur= Be InclIceste grin einepa, orb se Impledicit de ceva 81 cede Jos ICREL); nu esti bun dealt ea pasti bobocii pi oil InclIcest1 fnioare (ALECS.) ; 1Si InclIcea degetele In barbs for alba (choli.); el partil de pe cap de tot s'a inolloit (DON.); de aid!netlike treblle se incliciril (aim.) [C 111 I]. INCILCIT adj INCILCI. Incurcat: Veda larba.01i, Uinta pe la radacina (ALECS.); merge el ce merge pe carari cam o (MERA); scrisoarea era atit de A,!nett le-am Mat (NSGR.); : problemele el vaste, $1 profande pli..alia ; de ce vista noastra e alit de.0a In leaturile el on alto vieti P (D.-zAmF.) 77 C NviNcILGTr. INCILCITVRA. (p1.-turi) sf. Lucru Incl 1- c i t, Incurcat; Incurelitura: ae natrd totdeanna shit nodurl, dt-tug wok) ; Mud o alergare fantastia pea

81 INC- NC o de huditi aerate, sold= la locantil (ALEC'S.) ;... pests,,,,, olnd bagi destul, 1-apucA 'n gura moo.), despre pieptenii de 'Ina"). (ghieitoare INCILIFAT adj. Cu c 1111: ea un ciabuo... si lutes tomcat& on argint (NEGR.). INCITJTO*4 (-ma) vb. refl. 0 /ten. (CLAUS.) A se face cum slat c I I I, i i (vorb. de lemne, sfoara, etc.). INCINT41 ( -Dint) vb. tr. A desiata, a produce o mare placere, a exercita un farmec asupra cuiva, a fermeca: Ochiul tan cal dulce ei umbrit mit 'actntit (EFAIK) ; amicul, ye care-i vedea mai In boats elate, a Inctntat-o on ochii, on vorba IVLAH.) [fr. enchanter, refficut dupe cln t a]. *I.NCINTARE s f. 0 Faptul de a Inc in to Desfatare, farmec, placere deosebita. *ININTATQR adj. verb. lactata. Care IncInta, desfatator, fermecator: are o voce Incintatoare. *INCINTEC, tocprrio (p1.-ece, ice) sf. Iriantare; farmec: ce incintio de fall si de vitejie trebue sit ft lost pe voinicul!color canoe.); mi se parn ca... shit ca twin inclotec transportat mitlocul tericirilor din rain (om.); [ Incinta -1-cIntec]. ilk/cfrd0.4. (-cm), toe/rpm (-nese) vb. refl. A se Intovartt*i, a se Inhaita: ma 'neiranit on 0/ Si Pornii iar (8.-ALD.); nu stie nisi el co gasise la ea la Inceput, dud lean IncIrduit (LUNG.) re I r d]. INCIRDOAT, Wet/tin/IT adj. p. flicirdosa, INCIRDta Inhaitat, Intovara*it: se deslusea chipul negru al unei masini de aburi IncIrdosate on o batozit mare (Gam.) ; Inoirduit on torchea-berchea, trot lei perechea (PANN). INCIRJOB4T er OIRJOBAT. INCIRJOI4 (-Mee) vb. tr. si refl. A (se) girbovi, a ( -si) Incovoia spinarea: a ineepat a se s, in toate partile de foams (so.) [comp. cfluozat]. INCIRLIGA. (-ig) vb. refl. A se Incovoia ca un clrlig: anni trecnt 1 se Inoirligass SPICIll 18.-ALD.). tnicirlig4t adj. 0 p. INCIRLIGA: ghiarele for aran IncIrligate si mai asoutite dealt ale pisicilor OSP.) 2 Crilee..a, truce ale carei brate se terrain& prin niste clrlige, numit& *i crucea Reginei Maria" ( ). INCIRLIONT1.1 VW- MUM MA. INCIT adv. 0 Ontrucit, Intr'atIta cat In asa fel et, astfel ca.: le otrivi astfel,... ranile ce Wean ale an se mai tilmitanian SSP.' j precedat uneori de ass: asa.., aa ca. 0 (A umbla, a alerga, etc.) de-a 'netteie(a), a umbla fara astimpar de cola pink cola, Incoace si Incolo, In toate pkrtile, spre a glisi, spre a izbuti ceva: umbla d'a'noltelea de cola pink dincolo pi as/1=ft nu-si mai gases use.); d'o li fate, o s'alerge d'a'notteisa pe la soare-rasare Pin'O vedea ye dracu la soare-apune (DLVR.) [1 n + C I t]. INCLET (-ammo) vb. tr. si refl. A (se) lipi cu Clato: Incleind bucaticit on bucatica, ca sa poata Intregi o tonna distrust.(vui.); pr. ext.: nu s'a mobil sonipatul In aura de Bete. INCLE T4. (-tea) vb. tr. si refl. A (se) prinde, a (se) stringe ca Intr'un c I este: de trick s'a Inolestat de (Mut but mos Nichifor (CRG.); Mibain,!notes- Undu-i-se mina Do dings ( = pe sulitit)... nu o slab! nict oft USPJ ; Se 'nclesteazil Intro (limit, se bat ea nista turbati (LET.) ; a i Se..' owe, a) a se Intepeni faleile, In tit sil nu mai poatk vorbi: I (ea Inolestat gura si a Inghetat de iriel (ceo.); b) a amutd pe veci, a muri: mai mutt n'a pntut vat, citci 1 s'a Inclestat gura pa voole (RET.) Dorul de acasa ma Inolesta de inima (ON.). INCLET4RE sf. Faptul de a (se) Incl e- * t a; strinsoare: Put= se abate, se smulge birultoare din a for (VLAH.). /NCLET.O.T 1. adj. p. 1NotosTA. C) Prins ca Intr'un cleste, strins cu putere: izbi In toate partite on Duman Inmegtall (DLVR.) Intepenit: vareit'i en gum.--ii. 2. sbst..0 Boala copiilor. INCLETATI.JFLA. (p1. -tuff) sf. 0 StrIngere ca Intr'un cle*te, Incle*tare,+ 0 --INcLEsTta [I n- elesta]. 0 tisl'clups4 vb. tr. 0 /ten. A prinde, a Incolti pe 646 cineva [e lup S al. YNCOACE, F ( inc041. adv. 0 Inspre mine, Inspre locul unde ma aflu: mei Byre mine olt IE putea (CaO.); adn -1 ; a =bin si inoolot,lotirp'o parte si Intr'alta, de cold pink col : Imbl ei arta Bra-, dint...!nook, si 'ncoace, Isi cnlegean unul altnla flori (SELY Mai mai aproape (de mine); F: a BO da (a se time) mai s, a se apropia: dati-vit mai ea ad no Intolegem mai bine la onvinte OSP.) Arata directiunea in timp: de vre-o zeta ant incoace, mai cat nit tr. A inclesta, a apuca strins pe cineva ca intr'un Clete: Incooteteazit si pa eel miilociu (R.-COD.). g. vb. refl. A se Incle*ta ; a se Incinge, a se gaceste In Prosta 0 palma de pamint nepittruns (I..011.); de la o vreme de cltva timp: de la o vreme Income nu Ilan co avaa (Isp.); mai Intr'un timp mai apropint de noi: Domnnl, boierul si mitropolitul... eran pinii. mai Incases taria Wit (JIP.): toil calicii de mai tt pitman on multi sfintenie coltusorul tut ICRO.); mai d'incoa(ce), mai nou, mai recent, de la o vreme mai apropiata de noi: cartnrarii mat d'inooa nu voira... sit den de mincinna pa oarturarii cal yacht (Isp.). 2. vpio-wco4(ce) s f. Farmec, atractie, nuri: mai ayes ei pa vino-'nooa si grainl tut era on lipid (Ise.); Dragostaa de lath mare, Ca Iasolea din caldare, Nioi 0 vino-'ncoace, n'are (GM.) [lat. in-eccu(m)-hacce]. INCOCLET (-etesc), INCOCLEn ( -ales) 1. vb. Incaiera: se Incooleti o lupta d'alea de credaai es n'are sa. se mai aleaga aid praful de ei IISP.) [C 0 C 1 e t]. 0 INCOCOR4 (-ores) vb. tr. 0/ten. Ban. A se Linea mindru, cu capul ridicat: taint se Inoocaresail (CIAU5.) ej- fc o c or; comp. *i bg. k ok orja s INCOIRAT adj. la Cu coif In cap. incol/ict (-Aceso) vb. tr. si refl. A (se) Invirti, a (se) Intortochia, a (se) Incovriga, a (se) Infa*ura de jur Imprejur, formind unul sau mai multe cercuri 011 c 0 1 a c e: II test Inainte balaurul plesnind din coach si Inoolacindn-se as?.); Incolacind Mobil Ps d'asnpra oailor (u_va.); omul Isi Incolaceste bratele pe mast 11-0 (masa ye dinsele canal (CAR.); (lealurile... se 'ncoli- (*so, Se 'ncalecit si Inchid zaroa din toate partite IVLAH.). INCOLACIT adj. p INcoLAci: on mnioeur da bete (DLVR.) 1111 rieligeolaqt. tistcolacitvra (pi.-turi) sf. Faptul de a (se) Inc() la ci *i rezultatul acestei actiuni; Intortochietura: Incolaciturile sarpolui, =stator. INCOLA.TACT, /11COLATUCT = DICOLACI: uneorl ea nn Ile Incolatitoeste Imprejurul orasului (NEGR.) ; flaciiii... Mara o fringhie si o Incolatacira bine de o ra- E1111Tii (GRL.) LI C Invalatuci]. incolatacit adj. p. DicoLATAct: o serpoalca mare, -'A de sobit (VOR.) ; on coada Maga, de-a fungal PIoioarelor subtle (GRL.). INCQLQ adv. C) In direetiunea aceea, Intr'acolo ; de act de ad fnainte; a umbla!nooses gi~, Intr'o parte *I Intr'alta, de cola pink cold; a se duos, a Pima p(e)-a.ci a pleca mai departe, a -si vedea de drum: le ones iertaciune ca-1 e de grabit... si pleas roped. p'aoi ss. (CAR); a less, a lass de-o parte: sit lasam gloms sa-1 lasam ye tots Is Dumnezen 01 sa ne catam noi de Donate (Im); mai os, mai departe (de mine); a se da mai, a se departa pupa, a se da mai la o parte: nimeni nu 1-a Ms macar dit-te mai (vlan.) Aratli *i clirectiunea in limp: de mum de azi de acum, de azi Inainte II 0 De altfel, de altminteri; afar& de aceasta: e 08M into,. e om de treabit ; de rusine, lna el olteodata al din bucatele oe i se aducean..., dam nimio (ISP.) [In +coin]. INCOLTI. (-teso) vb. tr. Si refl. C) A (se) apuca cu c o l t i f, cu dintii; a (se) Inhata:!nand de tine ca clinii, clod se Inoolteso 51 se InCalbiTii la mortacina Jr. (F) A Impinge In colt, a pune la strlmtoare, a strimtora: De mine mit Incoltise un Rotor lntr'nn ungher si-mi 'puma vials si operate but (VLAH.); adevarul Ina era... al Inoolteasca pa Stefan 0 sa-i den Piarzarli UM) A da colt, a germina, a rasari: Inooltiss iarba, sit Ii zis of a sosit Priam (DLVR.); pica o saminta dintr'un porn... singurti Incolteste, prinde raditoini si traesta (8R. -VN.); ): safe] de Mel Inooltean ye nesimtite si prindeau radacina fn mintea moo (mu; o vista puterniel, dn., tneoitise act (VLAH.). INCOLTIT adj. p. /Neovrt 1111 NOINeoLTIT.. INCOLTURAT, locovroollit adj. = coaortat.. INCONDEI4 (-Me, e-ein) vb. tr. 0 A vapsi,.

82 a desena In diferite color': o case... Cu ferestrele Incondetate on roan at albastrn (DLVR.) ; motel ballet, ca 51 cum ar ft Incondetat de mina omelet (DLVR.) ; $1 sarinceloge arcate... Cu o Niagara Waal% maestrit le Incondete (EMIN.) 11 A face diferite desenuri pe ouale de Pesti, cu ajutorul condeiulul (..- CONDKIII C)): femeile se pun die-diminealli sa 'noondeieze ai BA rogeasca owls (LUNG.) 40 A lnnegri sprincenele cu betisorul numit condeiu" 0 A nota rau pe cineva (Intr'un report, etc.); a vorbi de rau pe cineva, a ponegri: part% sinteti oolonelul meu, clad no inoondelaza la memoriu (BAS.) ; lasati-1 pe mina mea, a'oin gti en tam sa-1 inoondeiez la Maria Sa USP.). INCONDEIAT 1. adj. p. DICONDEI6 TT NEiNCONDEIAT. 2. sbst. Faptul de a Incondeia: se pricepe la oud de PaSti (LUNG.). IN CONDEIETTIRA. (pl.- turi), INcoNDEIVRE sf. Faptul de a incondela ouale ; desenul fiicut cu condetut pe ouale de Pesti 02703). 0 /NCONDURA (-dur) vb. tr. 0 /ten. A desena, a face diferite flori sau figuri; (0 a Inflori, a adauga floricele, a exagera, a Incornora. INCONJVR, INCVNJVR, Mold. INcvNGD,TR sbst. 0 Ocol: drumul era stricat at a trebult ad tea un mare T) Flirts fora a ocoli, de-a dreptul, pc 51eau: mt -a raspuns lard 0 Drum, callitorie de jur Imprejur: a Tama iumii [1 n c o n- jura]. INCONJURA, IlicIINJURA ( -fur), Mold. INcUNGIIIRAt (-ginr) 1. vb. tr. 0 A ocoli, a merge de jur Imprejur: se at asvlrle pe lava M Inconjura iaznl de trot on (CRO.) A face de jur Imprejur un gard, un zid, etc., a Imprejmui: a Inconjurat resat os ziduri; (r): Ingrijirea Tina at delloata en care ma Inconjura (o.-zataf.) 0 A A Impresura, a aseza de jur Imprejur armata: mere -au Kinprnlinl la Nis at an Incongiurat cetatea (NEC.) 0 A sta, a fi asezat, a se Intinde de jur Imprejur: $i locurile care inconjurts satul nostru Inca-s vrednice de amintire (CM) ; aoseaua... Incnnjura tunelul drtimnlui de tier (vlaa.) 2. vb. refl. 0 A pune de jur Imprejurul sau diferite lucruri: s'a Inooninrat de!tort A stringe In jurul gut diferite persoane: s'a Inconjurat de tot feint de Indivizi de teens Tut [lat. in-congyrare]. inconjurator, INCIINIIIRATQR, t INcIIN- 011)RATQR adj. verb. INcONJUR4. Care Inconjura: goapele Bistrllei ai freamatul Dadurilor, lntreg orchestral naturit inconjurdtoare (ON.). INCONTRA ow contra. INCOPCIA (-aloe, -an), INCOPCI (-ceso) vb. tr. 5i TeX 0 A (se) prinde, a (se) Incheia cu cop ci 0 A Impreuna: bat Inconcesomlinile sub meta, Inchid oohll et Incero sa CUM (VLAH.) ; Budulea tai Incopcea mintle p0 Mont (Sm). INCOPCIAT, lincopmt adj. p. IIICOPM(4): o manta lunge!ara mlnici, tnoopoita pe nmar (VLAH.) ; ca mlntle lncopclate pe plot (slv.). 0 INCOPERI (-pax) vb. tr. si intr. 0 /ten. = ACOPERf. INCORDA. ( -des) 1. vb. tr. J A Intinde coarda sau coardele (unui instrument, ca arcul, vioara, etc.): puss mtna pe aro, 11 Incorda at gate era sa repeaza sdgeata (0000.) A Intinde cit mai mutt, a-si pune toata puterea: inoovaindo-$i bratale NI/110am pe majile Incarcate on pests (VLAI-1.) ; : a-at mintea; privirea, eta.: ai -mi incordez privirea, sa pot girl sitarul printre?run a (BR.-VN.) O A Intibi: el Moordeazi bratul color oe se ridlca Intro nnmele 1111 (ISP.) I 0 A lima string: a(-si) calnl; Masai tan 11 imblinzeste (e vorba de un cal), mina to 11 Incordeaza (ALECS.) O A lega vita: - via A plesni pe cineva Cu un biciu, a biciul: a Prins a. mortal on bictul al a-i bate (SM). 2. vb. refl. 0 A se Intinde (ca si coarda unui arc): simti A tangelo i se Incillzeste at vinele I se Incordeaza tem A se opinti, Fig Incondeierea talon agl as pune' toate pu- 647 IN C INC terile: Incordindu -se at souturindu-se data votniceete, lard oi-arata putertle sale (coo.) o A se Intepeni: se InordA in lungul trupului si Inghetil rigid... In dreptul 111 oglinzii (DLVR.) A se Inteti: cererile calionlui de Joe se inoordan si Donets la jertte sera ; ladata cos se Moordeaza lupta, Turd,. dau foe orasului oven,. INCORDARE sj. Faptul de a (se) Incorda si rezultatul acestei actiuni; : lace dot past in w carte gi SO 111U1 on (BR.-VN.); 0 00!nand a atentlei asoute simtirea auzulni (CAR.). INCORDAT adj. 0 p. INcORD3; CP): toatd urbea aateaptd on nerabdare (CAR.); partida urmeaza din 00 in CO 1: (BR.-VN.) Arcuit: spencene m+13 (VOR.). 0 INCORDATOR (-tours) sn. Mold. C.) LA tutorcator, Intinzator, slobozitor, zavor (la razboiul de tesut) (svz.) 0 Pana, sucitorul, Intinzatorul, struneala ferestrilului [I ncord a]. INCORDATIIRA (pl. -tart) sf. 0 Incordare: alertarn on call si inoordatura arculni eran visele de ear on Care SS destatan et (0000.) 0 COntraCtiUne se seed trupti-l... at se!utilise In olteva Inoordaturl dureroase moon [Incorda]. INCORNORA (-ores) vb. tr. OA pune coarnelf O A pune coarne barbatului, a-1 Insela 0 (0 A exagera: on -1 era de aluns cum le incornora toot. olte le auzea gi 'le vedea (CAR.); Tncornoreaza itniarul, DO ti-1 lace C1t magarul (PANN). YNCORNORAT 1. adj. p. INCORNORA. L. /NCORNORATIIL stn. a; Until din numeroasele epitete ale diavolului (presupus cb. poarta coarne). /NCORONA. (-ones) 1. vb. tr. I A pune o C 0- roan. pe cap o A Insemna, a Impodobi a-s1 triunes on Hort O A rasplati, a recom pensa: A sfirsi, a desavarsi: o iota eroicd ii Incoroneaza 'Antis; ea sti-st incoroneze snocesul, milttarul s'a des acasa gi... s'a Impuscat (CAR.). g. vb. refl. 0 A-si pune coroana (de suveran) pe cap o A se Incununa, a se Impodobi cu o coroana INCORONI.kT adj. 0 p. tncoron4 O Cap suveran. INCORSETAT adj. Cu trupul strins Intr'un corset: a1 asa tercueznite gi...a.., le-am dat drumul (NEGR.). 0 1.NCOTO1VLAN4 (-Ann), INcoTopd.a. (-mes) vb. tr. si refl. Mo/d. Bucov. A (se) Infasura cu haine mune si grease, cu blanuri, etc.: into s'a Inootogmanat In tale none cojoace (VLAH.) [Comp. COTOSM&N]. O INCOTOMAN4T, INCOTOSMAT adj. p. Dam- TO$M(AN1A: olteva batrine... stare Incotoemanate is pridvor ca nista momit greoaie ago.) ; ambler& on stelele, pe la boats easels... 1ncototymati In baffle grele (SAD.). /NCOTRO adv. In ce directiune, In care parte (si ca interogatiune) : (te duct), billets P; nu mai vedes SI. Petra as mai apnea (MAR.) ; m'oin duce. m'or indrepta chit (se.); It urea drum bun, orl e'er tntoarce (CRO.); care mo, fie-care In alta directiune: an toga Turoii oare an plant (NEC.) ; an treout In Tiansilvania, In Bucovina care a apncat (1.-GH.) ; a nu avea a TM putea face altiel, a nu avea alt mijloc, Etna scapare, etc.: vazind fate ca n'are cern time de trot Elle In care sh se gindeasca Ow.) [Tat. i n -Contra U. b i]. 0 INCOTROJI (-ojeso) vb. tr. si refl. Trans. (FR.-CDR.) (PSC.) A (se) Incotosmana. INCOTROVA. adv. Intr'o directie oare-care, unde-va: cind pornesti,, sti na to Intoroi, oa null merge bine (ser.) ; se nits in toate pantie, doara vs vedea vre-o sari de too (OSP.) [Incotro +val. incovoi4 (- vote), 01:treovala (-vain) vb. tr. si refl. 0 A (se) Indoi; a (se) pleca In jos; a (se) strlmba; a (se) glrbovi: ", nn drug de tier; Ina covecif de virl 61-1 Incovoia (ISP.) ; clad se stirneate apol inform alveoli se Incovoate, orapa ai ins din radtiolni (81-v.); snimle... se clattnan alone, Incovaindu-se In vat ai dealer' de our ruginit (DLVR.) ; a so 0. sub povara sailor 0 A coti, a face o cotitura: mum Motu se 'ncovosie sub copact ca un balanr (ALECS.) ; aoseaua se tneovoate Intros on at dealurt (DLVR,) [vsl. k o v aj a< k ova t i; comp. okavajo]. INCOVOIAT, tricovikiat adj. p. Dicovom, IrmovALs. Indoit; strlmb; girbovit: en spinarea 11 deserts caches... nasal pronuntat et Incovatat (1.-OH.) 1-1 c ntricovoin.

83 INC- incovoire, INCOVAIRRE s/. Faptul de a Incovoi a; rezultatul acestei actiuni: ne- liqc (se) sttreite se destliondi 'n zeros Biala tneovoierile muntllor (VLAH.). INCOVOIETTTRA, INcoviliurvitA (pl. -turi) sf. Incovoiere; Indoitura; cotitura.: apele sale limpezi se Joacit en veselie in ristittate incovoietnri (coon.) [i n c 0- v o I a]. INCOVRIG.4. (-1s) vb. tr. si refl. A (se) incolaci (Ca un c o v r i g): moletele... are obicein de a se cind e In primeidie (MAIL); (garnets) se Incovrigit imprefurni main' coprinse (ISP.) ; pisica intrit miorlaind facet, incevricindn-si coada (VLAH.) [comp. comma). /NCRDE (-ea) 4. vb. tr. A Incredinta: an Ii Incred banii met, qi el se vede ott-i specnleazd In tolosul IW (ALECS.) INCUIBA (-onibez, -onib) 1. vb. intr. A cuiba. 2. vb. refl. A se virl, a se aseza, a se Inrlidik- g. vb. refl. A pune temeiu, a se bizui pa credinta, pe cinstea, pe ajutorul cuiva: Increde-te lui, onm to-at increzut In mine, qt an to vet eat OSP.); nu to Incredo lingusitornini; a se In Dumnezeu, a-si pune credinta In ajutorul lui Dumnezeu.[c r e d e]. INCRDERE sf. 0 Faptul de a (se) inerede 0 Temeiul ce se pune pe credinta, pe cinstea, pe ajutorul cuiva: 'ntloreste in inimile marl (ALECS.); om de cc, om credincios, In cinstea chruia to poti Increde; a de nn vot de,, a aproha modul de a vedea, de a lucra al unui guvern, etc., arlitind di se pune temeiu pe cinstea sau pe priceperea lui T C rag- INCREDERE. INCREDINTA ( -tez) 4. vb. tr. p A asigura, a adeveri, a!atoll (ca un lucru e adevarat): to Ineredtutez eel lucrnrile s'an petreout aye onm ti le-am yovestit ; mune dartmilturi Incredintetteit eft pe acolo an lost odatik case marl (18P.) 0 A da In seama, in grija cuiva (avind Incredere In cinstea lui): 1-am Incredintat testi averea mea; cuiva o tainit ; Intrebarile... s'an aprobat de toatd adnnarea 01 mi s'an Incredintat (NEGR.) Trans. A logodi: Hoorn, dupli aqezare, se ducean en parintii for la preotul local qt... el 11 Increanta (MAR.). a. vb. refl. 0 A se asigura, a dipata dovada, credinta: duel{ ce se incredintit ca nn era cave neourat use.) Trans. A se logodi: din minutn1 In care s'au Incredintat... teclornl... se numeste, in Bucovina, mire, far tate Incredintatti, mireasit (MAR.) [credint,13]. 2NCREDIN14RE s/. O Faptul de a (se) I n- credin I. a; asigurare; dovada, prob6.: to sd -mt Me& Nick Oalobanu cre, zise pdrintele Duhu (emu Trans. Logodnik: legile ImpAriltesti... an oprit... sit se sitvirteascil,a en mat multe tile... 1nainte de mount (MAR.). 1NCRENIENEALA sf. Faptul de a I In c r e- m e n i; rezultatul acestei actiuni: nine nn se htttali din Incremeneala vdcutts, Intepeneqte de vin (J11..)..INCREMENT (eneso) 1. vb. intr. 0 A raminea pe roc, nemiscat, intepenit, Impietrit, (de spaima, de uimire, etc), a Inlemni, a Inmb.rmuri: Increment Rennet ca tribuitit din car (ISP.) ; clad ajunserit in inima padnrit, Incremenirit on loth ca nista momti (otvo.) ; Totl tnoremeneso in sae-ti, privind lacom dung tine (VLAH.) (E) $i Ye vinetele-1 buze tin suds Incremenise (vlah.1 [c rem en e]. g. vb. tr. A face s5. rarrilie nemiscat, Inlemnit, Intepenit (de spaima, de uimire, etc.): ImblInzitorul de!tare intrd linistit In mijlooul tigrilor futurist! qi-i Incremeneste co privire (VLAH.). INCRENIENIT adj. p. INCREMENT. InmArmurit, inlemnit, nemiscat, pe roc (de spaima, de uimire): ImpSrdteasa rdmase and 151 vazu sotiorni (ISP.1. 0 INCREST4 (-estez, -est) vb. tr. Trans. --- CRESTA: se pune baba p1 Increastil on ioarbolle capeneagul lui GMmitclicu (RET.). INCRESTA.TVRA (pl.-turt)sf. = crestatvra. INCRE$TINA. = CRESTING. INCRETT ( -tese) 1. vb. tr. si refl. 0 A (se) face c r e t yarul; mai de cdtrs toamni, clad or berbecii, sa-1 vinzi qi ye (Mei mai A ingrozi (fitcind sh i se sbirceasc5. pielea pe trup): am avut un vie care m'a incretit din talpii pink 'n crestet (ALECS.) ; a I se earnea, a se Infiora, a-1 cuprinde groaza: se Incretea cornea se true, anzindn-se grozavillo p1 cruzimile!acute (1.-GH.) A (se) sbtrci: una (din laorimi) se Intinse pe obraz, far alta-1 Inerett gnra (DLVR.); a-pi Mantes; ea 151 lamellae sprincenele Intro odd (ekno.). 2. vb. intr. 0 A sblrci, a incrunta: wets Duminiolk oam tnereteste din syrtncene, dar n'are!metro (coo.). INCRETfT adj. p. lwerteti. Cu cretari; slurcit ; incruntat: mtneot ~a; trunte..11; pe mares albastrit. 51 vest Bute de corabli mart qi mioi (1.-OH.) $11 NS- INCRETIT. INCRETITTJRA (p1. -tart) si. (O Cret, cuta, indoiturb.: Incepn a Gunge de prin Inoretiturile hainet sale margaritare, de umplu 10C111 (ISP.) ; 10 Mon an loousor subt o a pocldzii (ORL.) SbirCitUra: cu ()brain supti iti Plint de Incretituri (BR.-VN.); ape -i glilbule, link,!aril nici o (VLAH.) Cre tn. INCREZATQR adj. verb. INCRRDE. Care se Increde lesne, care are Incredere in on -tine. INCREZVT adj. 0 p. INCREDE 0 Care se crede prea mult, Infumurat Trans. (Om) om de Incredere: trimite Imparatulni nn out ea sit theme ye lector la orate (RET.). INCRiNCINA, INCRINCENA (-cin, -con) vb. refl. A i se increti pielea de fried, a-1 cuprinde fiori, a se Ingrozi: clad ti-oiu spurn) pint; la stirsit, creel ca tl lea Incrineina qi tie cornea pe tine (cos.); m'am incrincinat deco-am auzit (SEE.) [crincen]. YNCROP tar 17NCRQP. YNCROPT (-peso) vb. tr. si refl. 0 A (se) face caldut, a (se) inctilzi putin: al{ lncropeascd laptele In care se vor tmbdia (MP.) C) F A stringe, a alatui, a Injgheba cu greu: ce brume monetik mat rdnidsese... de-abia ajungea ad Inoropeaticit haraciul (1.-GH.) ; n'apueit lnsd bietii oameni a-qt /a.. alb In Wipistere, ea tar vin yustlitorit qi -i gonesc la mute (VLAH.) [I acr013]. incropit adj. p. INCROPT. Caldut, caldicel: sub adierett a zetirulni primavdratic (noon.,; adiertle incropite ale vtntului de miazitzt (w.vo.). INCROSNA, Mold. Ban. INCROSNA (-nez),!mrcs- NItt (-niez) vb. tr. *irefl. A (se) incarca pe spinare, a lua in spinare: se incrosneazd on carnurile atumate pe care le adunase (IGP.) ; Plea odatit 'n padure sit-qi alone nscitturi... Si duel{ ce In spinare Cu dlnsele se 'ncrosna (PANN [crosna, crosna, crosnie]. INCRUCT (-mesa) vb. refl. A se cruc is se Incrucea lames de mirare (coo.) ; se 'ncruceste otnd vede mimines ne mai yomenita (isr.) INCRUCIft. (-isez) 1. vb. tr. 0 A pune, a aseza C ructs: Stintia sa... Incrucisazik entail dunk obiceitt (coo.); a-41 bratele 2. vb. refl. 0 A merge cruets: drumurile se Incrucisazik A se cruet. incrtjciixt adj. 0 p. IlicRUcL54: eta bietul om en mlinile e (ISP.) 0 Care se uita cruets, sasiu: waste era mat In virstit qi cave dar toe de ha1121(111 (ORG.). INCRUCIAT9R PP- CRUCISATOR. INCRUNTA (-aunt) 1. vb. tr. O A crunta: I-a incruntat de a curs singe (vocal 0 A incret,i: inertintik eprinceana pi se otarl de suparare (Iv.). 2. 'vb. refl. 0 A se crunta, a se taros!, a se injecta de singe: sable mea in vol se va (LET.) ; Oehil 'n singe so 'ncrunta (ALECS.) C;) A se umplea de singe: vierul en dintli, lent en unghlile, until pe altul se Incruntarit (nch) O A se posomori, a lua o inftitisare crincena, cumplitik: chit I se msreau pi SR 1ncrnnteu (GN.) ; yrivirea I se Incrunta, parc'ar ti vdzut singe Inaintea editlor (DLVR.) ; se Incruntarit otnd anzirit aceste vorbe defitimitbare LISP.). INCRUNTAT adj. p. INCRUNTA. 0 Plin de singe: cdu face on cutitul o dirare de singe (so.); Se aratik dolt& mite Sglriete,... (DON.) 0 Poscanorit, crunt, crincen, cumplit; au ochit Incruntati. incruntatura. (pl.-burl) sf. Urmtk de singe: n'a Ideal nimicit, abet de nig Incruntliturt ye vatrd (se.) ncrunt a]. 0 INCRU$TT adj. Mold. Inrosit de singe: Pe stradele 'ficrusite de tlacitri orbitoare (MIN.) [c r U s i]. INGUIA (-enitt) vb. tr. si refl. 0 A (se) Inchide Cll theta: ups, poarta, dnlapul; on chela, ou un boat; Incniase banii In sertarul binroulni, ca de obicein (vlso.) ; a se cr to dale.00p A se constipa [lat. incuneare] INCUIAT adj. 0 p. blartix Nviticr.mNT F Constipat.

84 cina: In inima copilot se preflra, In ea militia se 'ncniba (moos.); 'Arida s'a Incuibat In looul belgugului de odinioarrt (DLVR.) ; savistia siolevetirea, steed slavone, care s'an Incuibat Intros Romani, 10 poste scoate cineva P (NEGR.). INCUIERE sf. O Faptul de a (se) Incuia 0.0` U. Constipatie. /NCUIETOARE sf. Ori-ce slujeste spre a In cu i a (broasca, lacat, zavor, etc.) (E, 2704): bagit de seams on nu era!waist on vre-o mestevela (Ise.); la Stir/Went toate Incuietorile erau de lemn (sts.). INCUIETURA sf. sif Constiratie [In cu i a]. INCUJEA vb. tr. A Incovoia, 411! a itidol: coarda... ar 1 Incuibat falnicul arc INsoa.) [c u j b a]. INCUNIETE,INCITMET4 (-et), F g /NcIMIATA. (-At) vb. refl. A cu Inethetoa re de lemn. teza, a Indrazni: $tefan no se Inonmese a se lupin la ding deschis DM) ; to -al Inoumeta sill cent pnterile on el P (rm); nu ma voin Imamate a epune ceea co sieves, n'am vitzut cu ochii (0ooe.); un lup batrin a Want on cal bun, flan nu se Incumitta... sit sale asupra lui (TMon.) [lat. C 0 Ill - Ttt e]. INCUMETRI (- tress) vb. refl. A se face c u m e- t r i, a deveni rude, a se Inrudi. INCUMNATI (-tesc) vb. refl. A se face c u m- nati ĊIINJUR... ye- INCONJDR... /NGUNO TINT4, 0 ThiCIINOsTIMTA (-fez) vb. tr. A aduce la cu no s tint a, a da de Stire, a face cunoscut. INCUNO*TINTARE sf. Faptul de a Inc u- nostin I, a; lucrul ce se aduce la cunostintit; hirtia, scrisoarea prin care se face ceva cunoscut. INCUNUNA1. (-nun, -nunez) vb. tr. si refl. OA (-si) pune o cunun a pe cap; a (se) Impodobi pe cap, pe crestet, In virf: grebenii muntilor ce 'nonnuneaza partea dinspre miazit-noapte a Rimnioulni-Sitrat (NEAR.) ; Le cladeso apoi to stogurt gi on stash le Incnnunn (ALECS.) A sift*, a desavarsi, a Incheia: biannual% viata sa de vrednic ostas Cu o moarte de erou (000s.). INCURIN (-ur, -arez) 1. vb. tr. A pune s'alerge, a alerga, a sill la fuga, a goni: Fitt-frumos... Incitleci oalnl sit -1 Inourft prin gradinit as ; Oamenii, In ziva de Sin- Toader, incurs cal! (MAR.) ; stutu-nte IncurIndu-si armilsarii on tunete pi cn plesnete (00013.) 2. vb. refl. A alerga In goana mare: an Intim la drum sbegnindu-se sit Inctulndu-se (ISP.) [lat. incurr6re]. *INCURAJA (-ajez) vb. tr. ai refl. A (se) Imbarbata, a da (a prinde) curaj 0 A favoriza, a proteja: industnia [fr. encourage r]. *INCURAJARE gf. Faptul dea In curaj a: se aritta lurios... pentru Inouralltele ae da boierilor emi gra (1. -on.). *MCURAJATOR sm. Celcetncurajeaza: al stiintelor. 1.NCURARE sf., Iricuav sbsl. Faptul de a (se) Incur a, alergare (de cai); Inourarea sailor, datinit rare se tine de obiceiu In ziva de SIn- Toader (In Simbata dintliu a postului mare), cind oamenil se Intrec In fuga cu caii. INCURCA. (-cure) vb. tr. $i refl. 0 A (se) amesteca Intre ele fire, etc., astfel Melt sit nu se mai poata desface usor: mi-a!newest ata, sfoara ; gbemul ilia' nu se desfit7ura nisi nu se tncurca OSP.); : itele, a produce o confuziune, o neorinduiala. In planurile cuiva: dracul, care n'avea altit treabit dealt sit tnource!tole In lume,!if amesteca 51 astit data codita (GN.) A (se) amesteca Intr'o multime, Intr'o Ingramitdire de lucruri, Para a o mai putea scoate usor la capat: lei Incurcase vacs In carele domnesti (DLVR.); to -a1 Inoureat In socoteli, mai Mete (CR0.) A (Se) baga, a (se) virl, a (se) amesteca Intr'o afacere, etc.: ce to Ineurci In negotul acesta numal on antis bent? ; a (se) in datorli; se!mina In rarboaie In care e hiving (NEGR.) 0 A se on 0 Ma, DU 0 (emote, a avea relatiuni de dragoste, a trai (casatorit sau necttsatorit) Cu o femeie: se Inourcase o'o temeie mitritata st o despartise de Mend (D.-zArAF.): el ma Iasi de ma!noun on o fat& cheltultoare ( ALECS.) 0 A (se) produce o neo- rinduialti, a face sa nu mai fie simplu, limpede, lamurit: o afacere, o chestiune, socotelile, vorba A face sa-$i piaret firul ideilor, si nu stie ce sit raspunda: pentru co!neural el amelesti p0 bitietip (NEGR.) ; a o a) a nu ritspunde drept, a nu se exprima lamurit, pe tntelesul tuturor: 0 tot!neuron 81 el (carturarli) cum pot (ism); b) a lucra, a face ceva bine ran, cum poate:!rambla, cum, cum, o tncurca el, darn chid venea la cltirea evangbeliel. se slutea de asemenea tertipuri (ISP.); a se, a vorbi film Inteles, a blibti, a nu da raspunsuri drepte: se cam!ileums el la uncle Intrebitri (vlah.) 0 A sta In tale, a pune piedici, greuta14: dealt sit!neural numai asa lumea, mai bine BA eezi de-o parte (CR0.) 0 A se Impletici: 1 se!neuron limba (dnpit prinz), a cam bitut 0 A ramlnea pe undeva, oprit de o afacere, de o petrecere, etc.: MOS Bodringa se Inourcase nu otin pe undo in sara aces& (cro.) A-si pierde vremea, a se codi, a nu lucra: boa, on se Incurell; clad vrea (*vs, vrea, nu se Incurcit (DLVR,) : feta no se Incurca, of torcea cite un clan plin de fuse (can.). O INCURCIAA. (p1. -alt) sf. Mold. Incurcaturit: nioi grijit n'avea despre Incurcala co Mouse (can.) [Incurca]. INCURCAT adj. p. incurca vg G NviNcuRcAT. INCURCATOR sin. Cel cc Incurca: al doilea era procatsr, adecit de trebi, sporitor de prioini (RE).). incurcatitra (ill. -tar!) 0 sf. Lucru I n- curca t, treaba Incurcatit, turburare Invalmaseala: doe?tie co vet lace p'acolo, de as nu -1 mai dea nimenl de clipittliu (ISP.) 0 Situatiune Incurcata; bocluc, belea: a batta.; nn s'a rugat lui Dumnezeu, sit-1 scape din ci numai de capnl Int a luerat (RET.) 0.0 de mate, boalit gravy intestinala: 'ncinge lupta In maruntaie... DNA se face In mate, de se sparse praporul (CAR.). $ incur1viezia (-i4ez) vb. refl. A se Impotrivi, a se opune: nn se vor strin.se toti, ci pentra a for vole rea se VoT ro (PRV ) [curmezisi. INCUSCRT (-creso) vb. refl. A se face cuscr a se Inrudi: poate sa no Inouscrim mai Orrin on Afinoaia (ALEC'S.); cum sit lase pe Ilul situ sit is o moilcit, BA se Incuscreasoit el cn nn clitoris! (I.-GH.). INCUVIINTA ( -fez) vb. tr. A da vole, a-$i da consimtimintul, a aproba: a tneuviintat fetal sale... an se primble on el grin gradina de lingit curte (813.) [cuviinta]. INCUVIINTARE sf. Faptul de a In cu v iin t a; consimtimint; aprobare. INCUARTIRA (-irez) vb. tr. A da cuartir, a aseza tntr'un cuartir. INDAIVITN.A. Pr INDEMINA. INDARAGNA. (-agnez) vb. tr. A opri prin sta. ruinta. silintele facute de cineva ca sit Inainteze, a fare sa ramtie Ind A it t. INDARAPNIC Plr INDAMTNIO. INDARAPT... pp- INDARAT... INDARAT, 0 111DAH4PT adv. 0 In urma, Inapoi: ea tot Inainte merges si Indarnt on se tine (Iw.) ; ca un tigru non o sariturit IndarApt (ON.) ; Petrea Fitt-frumos tot nn s'au Intone IndArapt emelt (so.) ; a merge, a da Inapoi, a scadea: baba mere IndarApt (PAC.); a merge ca racul, a) a merge factnd pasi Inapoi; b) a da Inapoi, a regresa, a-i merge din cc In ce mai prost; a da a) a Inapoia, a da Inapoi: 1-am dat cartes pe care mi -a Imprumntat-o; b) a da Inapoi, a regresa, a scapitta: bietul Neagoe vitzu oa biceps a da IndArAt (ISP.) ; c) a face un pas sau mai multi lnapoi; a es da,, a se retrage, a face pasi Inapoi: a tomtit oa- In sens invers, de- tut a se da IndAritpt (SBA a'n-doasele: ce mi-i da mie... ca apa din lint de dinsintea casei sit curet IndarApt? (se.) ; 1-an pus pre no cal Inditrapt, on fats Byre coada calnlul (NEC.) 0 Dirnpotriva, invers, vice-versa: dna ce s'an Rout papa, aceleasi Inditriipt le-an cintat (CANT.) 0 ~t11 (construit cu genil.), In dosul, la spatele, In urma, Inapoia: armatei ;...at men D'ANDARATELE(A), D'ANDARATELE(A), a) pe la spate; b) facind pall Inapoi: rift Invete.. sit mearga de-andaratele on sfesnicul Intr'o mina el on cadelnita In cealalti dinaintea preetulni (1.-ON.); c) In sens invers; IncepInd de la urma, 649 INC- IND

85 ND.. de la coach: Inca lead d'anddratele pe o Baca al se plimbll pe podul?dogma lei (CAR.) ; d) pe dos:!nom carton TND1 (de too) ildcaului... sd meargd tot d'anddratele (CAR.); omal IndarlItnie teats d'andaratele le taoe [lat. in-de-ratro]. t INDARATA, tndarapt3 (-tss) vb. tr. intr. si refl. Maram. 0 A (se) lnapoia, a (se) intoarre ili 0 A (se) da in d A r At: undo era nevole, tame' se vim, ea vissindu-1 ai sat, sd no inddrilotese (012..OR.); InditrAPttndu-1 Leal!, s'an tutors Windt in tabdra for (M.-COST.). INDWTNIC, 0 INDAR4PNIC 1. adj. IncaptitInat, care tine mortis, cu IndIrjire la ceva, care strtrueste neclintit In parerea sau In vointa sa: le ourroaatem al pe dumnealor cit de triddrittnice al de IncliDattnate shit (CAR.); apoi nu spun eu od temeia indardpniod to sooate din Arno (ON.) 0 Care se tine mortis de cineva, care nu da pace staruitor: on land... II urmarea din oopildrte (oo.)., NeascultAtor, ao zz nesupus, rebel, recalcitrant: Simian a lost on bdiat ran la parinti, tenet, Inclarapnic at neascultdtor (VLAH.). g. trtnartannca sf. 4,= CLOCOTEL 0 [I ndar it t]. INDARATNICT, 0 itmarapnici (-Mesa) 1. vb. tr. A face sa se incaptitineze: nu tdon alai o ssivare, as ed on se supere art sd toddratniceased pe sins a vent dupd el OSP.). 2. vb. refl. A se Incitpatina: sa no creazd aces tmpdrat oil el este game et se Inddratnicegte a nu-1 trimite vre-un tin (ISP.); de te-i indarlitnici, an shit in stare ad radio de-a Magni gardulni un aid 'nett (ALECS.) find A- ratnic]. INDARATNICTE, 0-INDARAp(r)Nrom sf. Stares sau fapta celui IndAratni c, Inctipatinare: manna vorbd on vorbd, o'o 'nddrdtnloie crud& (VLAH.); o vedenie care 1 se line on inddratnicie inaintea oohilor (en.nu.); imparatul... vdsind indaraptnicia babel, s'a Mont n omal hoc de Write (sal. /NDATA, 0 INDATA MARE, t INDATA$(1) adv. Numai dealt, neintirziat, imediat; peste prea putin timp, foarte curind: bidet& turdm penal... at dual dlnalntea maicil mole care ma doleni patin 0.-oH.); Indata mare an at apucat sd se orate chlyurile dusmanilor lamo.) ; s'a snit in adrntd pi Indata mare a lost la Dad, la Irate -sdu (SB.); Indattlei s an apucat de an tient mare at trumoasd nnntd (NEC.) ; lindatit ce, imediat chip& ce [In -I- (lath]. INDATr11.4. (-inn) vb. intr. si refl. A (se) o- bicinui, a (se) deprinde: sea se IndAtinase de clnd era role (se.) [datinti]. INDATORA (-ores), INDATOR.I (- oreso) 1. vb. tr. 0 A obliga, a impune ca o datorie, a face sti. fie d a t o r, snit (si fact,. ceva): Indatord pe Potent a Plitt tribnt Turoilor (BALL.) A face cuiva un serviciu (pentru care trebue sa fie recunoscator): no se pot numara nor eel pe care i -a indatorat dumnealut (Bt-vrt); Imi pare rail o'am Indatorat pe on nereounoscittor ; *tin ai en ad Indatoreec no prieten la nevole (oo.) 0 A b5ga in datorii. 2. vb. refl. A se obliga, a-si impune ca o datorie II 0 A face datorii: niat-voda... s'an lost Indatorind la bolerinaal de bani. de an lost eheltnind pe drum (NEC.). INDATORTRE sf. Faptul de a (se) Indat o- r i; datorie (de a face ceva); obligatiune: no ma mat simteam In stare... pentru Indeplinirea unor asemenea Indatoriri ) MIDATORITOR adj. verb. INDATORI. Care Indatoreste, care c,auta, caruia-i place sa fact servicii : at era... pentru toil on prieten blind at... (Si-V.). f TNDE prep. Mold. Trans. 0 intre, laolalta, lmpreuna (Intrebuintat numai dinaintea unui pron.): eram numai not ow not al criamdrita (CRO.): acestia petrec si se Inveseleso el.., ei (VLAH.); imbnizindn-se oamenii, se loveau et... et (NEC.) ; tilharti cei mart se Mceau trail de crime land (VCR.) 0 Spre, ctitre: end an lost..- seard, an mat et bregadirul Cropotul (N.-COST.); lard cind In a da A. Beard, gitinareasa pert laragi on o ndlncd esp.) 'V -, -snare or RIDE SOARE C) 0 INDEGETA ( -tea) vb. tr. Tr -Carp. A indica [d e- g e t]. INDELETE adv. mai adesea iv legdlura cu ye, In loc. adv. pe.., Incet, ru Incetul, fikra grabs: iningd boil la car at... merse omul pe..,, et tocmai a doua zi ajunse la moard usr.); Ori-cum ti-ai prtnde strin'. pe nor Ban De 'ndelete (VLAH.). 650 INDELETNICT (-loose) vb. refl. A se ocupa, a-si petrece vremea cu o lucrare: meserta de legator, on care se Indeletnicea!Menu!, 11 venise mai mult din dragni cartilor (ORIG.) ; rnintea putindu-se on ginduri mat Dream de trebnintele vietii (BR.-VN.) [propriu a lucra pe I n- d elet e"]. YNDELETNICIRE sf. Faptul de a (se) I n- deletnic i; lucrarea cu care se Indeletniceste cineva; ocupatiune. INDELICAT adj. = DELICAT. indelvng adj. si adv. (Care tine) vreme, Indelungat: socotind cd nici hrand 4 multi no va avea Grit In cetate, an Incnngiurat oetatea (LET.); tares care, vreme ramase in nrmd, vin de odatd in atingere ou allele (BR.-VN.); rdbddtor, care rabda mult timp, a carui r5.bdare tine mult [I n-de-lun g.]. t INDELUNG4 ssr DELIINGA. INDELUNG.AT our DELONGAT. t INDENITNAL, 0 INDADIINA ( -luey) 1, vb. tr. A da ajutor, a sprijini, a fi cuiva la Indemin A, a Ingriji cu cele de trebuintrt: cultivator!! noetrl lnnecan in prapastie cdutind... a Indestala al De of et a hidemina tt cresterea grinlni ((ON.); de In aril aglutorin Indsmlnindn-ei, s'au Inters asudra Int Filipio (CANT.). 2. vb. refl. A se Ingriji cu cele de trebuinta: on Putinele semne IndinalnIndu-se, istorille sale an 'limit (CANT). INDEMINA, 0 lisnamlisa 1. adv. Aproape de mint, pregttit aproape, usor de Wins, de apucat, de gasit (In acel moment): a Dune, a eta, a ones, a tl la; paloaul at aunts ad le tit Is Indemtnil, on ad to sluteati on mania, olnd va It de trebning ((Sr.); n'am cdrtile la nepreeedat de prep.: a tines A.; ort-carele... va gist ceva lndemina sit lure eau sd lehniasod pre cineva (PRV.-MB.); rapit-an $1 TAtarit citi le-an venit indemind, at 1-an dug de 1-au swung prin gropi (LET.); a-i ti (do), a -! vent (de),.. a-i fi usor, placut de facut ceva: a(-i) fi, a-i veni comod, a se simti bine: nu mt -e tadamtaa a merge shinny!ara Dia de vorbd ea on mut (RET.); in allele acestni domn, tiind Dace Intro imparatl... era $1 tarti tndemina (Moor.) ; Int Mihai-Vodd attune 1i vra ti lame at IndAmInd a domni, cd de neprietenit lui... se ourlitise de toil (NEC.); le Ind, le errata, dar nu-1 venea IndemInd BA rouble on ele use.) ; aaa are silt vie de indamind..., de are ea ti se pard od sett tom CUM ti pana (CRO.). g. sf. Stare favorabila, moment, prilej favorabil [m I n A]. 1NDEIVIINARE, 0 INDAmIN4RE sf. 0 DibAcie, pricepere: at elefantul men, ori-cum era de mare, A bitelegerii n'avea Indemtnare (DON.) Mold. Comoditate 711 c bletbrdeminare [IndemIna]. INDEMIN.O.TIC ( -TEa), 0 INDAmINATia adj. si adv. 0 Dibaciu, priceput: bulimia nu slat... Indemlnatice la bdnt (JIP.) C) Mo/d. Comod, cu multe Inlesniri: era o cdrutd bond, incipatoare et Indeminatead (ono.); 1st aprinde oinbucul 11 se mem mat indeminatto Pe jilt (ON.) 114[ (c) NVINDERTNATIo [IndemIna]. inde1viin9s, 0 ImAra/Ros adj. Care e la IndemIn A, usor de ajuns cu mina, lesne de Intrebuintat: $1 I-a pus in cuin din dos, Ca sa tie IndAmInos Pentru alit PIngari de erns (MAR.). INDEMN (pl. -nor!) sn. Faptul de a Indemna; Imboldire: o chine Mona pritt..111 pi osirdia parintelui (CRG.) ; vorbele maici-si... tinteau a Dune trin...urilor intmit lot (Gu.). 1NDENINA ( -damn) 1. vb. tr. si intr. 0 A imboldi vitele la mers, a grabi mersul, tinitrul Indeamnit calul, tinind scurt zilbala (CAR.); hi l zma,aaicele tatei, Indemnatt Inainte (ow.) 0 (y A Impinge sit fact ceva, a imboldi; a sfatui: ai cola ce lava% sau Indeamnd pre altul sd tale pom, at acelnia Indoild ad lie certares (PRV ); n1mic nu Indeamna mai mult sore Intristare dectt tocmai privegherea Intro col ce dorm (slv.) 0 Maram. A porni la drum: am indemnat pe la clntdtori ai am swat catra sari (rec.). 2. vb. refl. 0 Oaf. A se lua, a porni dupa cineva, a urmari pe cineva If (-.) A 11 impins, imboldit sa fact ceva: dnpd ploaie, no ad lndeamnft omul aa tasd a- tard (c.-nao.); mergind sehastrul la Alexandru-VodA, s'an Indemnat... de sebastru de an rant mitnistirea Slatina (NEC.); nna De alto se indemnan la treabd at Incrul lesea girld din mlnile for tcr(3.1 [lat. inde-minare].

86 INDENINARE sf. Faptul de a Ind e m n a, Indemn, Imboldire: patimasnl on mime! cg no gaseste indemnertle trebnitoare, der e nevoit se-01 face. $1 case de locuit (NEGR.1. /NDE.MNATOR, -TO4RE adj. verb. Thirmania sm. f. Care Indeamn& la ceva: de-al ti lost to Indemnator... en astftzi n'ag Ii lost mazil (NEC.); se feria Inge de a spline care din ale fuses Indemnatoarea oar.). INDEMNATURA (p1.-tort) sf. Indemn: tot so va cents, pentrn citoe cn Indemnittnrile el toomelele lui eels rale s'au tient raotatea (PRV ); dintr'a out no se poste sti, se rildicase on gliceava asupra domnuln1 (LET.) n- it d e rn n a]. INDEPART4 (-tez) vb. tr. i refl. 0 A (se) d e- p art a 11 (D A Inliltura, a da la o parte: no Incots se Interne De Imperatul, ca doara ar pedepsi gi ar pe Imperateasa (se.). INDEPARTAT adj. 0 p. INDEPARTa 0 Departat. INDEPLINT (-ineso) vb. tr. gi refl. 0 A (se) Implini, a (se) face Intocmai, pe d e p l i n, a (se) satisface: se lama luntre gi pate ca se. -1 Indeplineasoil voile (ISP.) ; mi-am Indeplinit datorlile de parinte gi de crestin (ALECS.) A (se) stwirsi: rind... yeas cum se indeplinise de bine poronca In), se ample de buounie (cam). INDEPLINTRE sf. Faptul de a (se) In d e- truea cu vederea (CRO.). INDESEAIRA Par INDE C). 2NDESI (-05050) vb. tr. si refl. A (se) face (mai) d e s ((C- BARE); a lovi mai des; a Imbulzi: visite Int se fridesira (NEGRJ ; a lament... a ne prea 15 vinare on sfintn1 Necniai (CRO.); En intreb de ce-1 ghionteste, El en ghlontul Indeseste (spec.); pre mazin Ii Indesea on daidi grele el on ImprumutA3 dose (NEC.); paharele, a umplea, a goli mai des paharele: oncoana... tot lndesea paharele bolerului, gi el le tot boa ((SP.). INDESINE w INDE. INDE-SO4RE sbst. f ( ) 0 Trans. enc.) ---- INSOLATIVNE CI Maram. (BRL.) Indigestic [I n d e +soare]. INDESTIA adv. D estu I, de ajuns. ctt trebue INDESTUL4 (-ilia), 0 INDEsTui4 (-mese) vb. tr. i refl. () A da (a lua) destul, a cauta, a (se) Ingriji sn. alba de ajuns; a (se) satura: win din celatori... se Indestulasere de ;nick pe la drmum8 (MP.) ; ce-ra1 viand% ochii, o septitmlna si to tot niti gi tat sit no to Indestulezi ((SP.) ; se. astepte pine s'a face eat bine, o'apoi pa tot! Ii Indestulegte (RET.) A (se) rnullumi, a satiface, a fi satisfilcut: ye multi Ii ducea la Tariarad de-i EmpAra, el Inca nn se Indestula Cu atita (Lrr.); 1-an ens se se Indestnleze on alt au primit (se.); potcagul Inge nu se Indestulegte, merge is judechtorie (arr.) [Indestul]. /NDESTULARE, 111DESTIILIRE sf. Faptul de a (se) In des t u I a; cantitate suficientt multamire: ott Indestul, de ajuns; In belsug: fie-care gi 651 oaspe... era prima cu draga infra sl ospatat on (olio.); an trait on totil In dentine Intelegere... avind de toate on...tsis ) 11 NBINDESTITIARE. INDESTUL4T adj. p. INDEsTui4. 0 Care are toate de ajuns, In belsug: sass ne era..a (CRO.); 100Ui- Weil tot! ducean o viagi modestil, der..11 (I.-OH.) Malta Mit, Satialaalit 11 (e.) N1;INDEST1JLAT. INDESTULA.TQR adj. verb. INDEsTuLA. Care indestuleaza; de ajuns, suficient: plignnea era mat so gnat gi mai 1ndestuletoare (ISP.) 0 Multumitor, satisfaclitor 11 ND/NDESTITLATQR. INDESTULIT... = /NDEsTuLAT... INDERT Pir DEURT. INDIREPTA... = INDREPTA... YNDYRJI ( -Jon) vb. tr. $irefl. 0 A (se) Intarlta, a (se) atita. a (se) asmuti: ea to Menace Dnmnezen de betels muiereasoft, oind se blades ele ()SP.1 70 Mold. A (se) face d 1 r z, semet, a (se) semen: chit manila gi inimile se 'ndirjeso (VLAH.); in 08 to bison, de to Indlrhipti age, nepoate P (CRE).). INDIRJIRE sf. Faptul de a se In d Irj i; rezultatul acestei actiuni; Mold. semetie: era in chit el 51 o pone crude de a umill (VLAH.). INDIRJTT adj. 0 p. =Ma 0 Inttiritat: Input era karts din prioina tinnier reutittilor pe care... to aruncase asupra Int (coos ); a names holtein tomnatio, de aceea-1 gi totdeanna mlnios s1 ca o fate biltrina (RET.) Mold. Dlrz, semet. INDOBITOCT (-oceso) vb. tr. 0 refl. A (se) prosti, a (se) timpi: se Indobitocisera, de no mai voian se. ;tie de aproapele for OSP., [dobitoc]. INDOBITOCIT adj. p. limoarroci: an Donor stremteros, fanatic, care credo In garlatanismul astrologilor (ALECS.). O INDOGATT (- a$050) vb. refl. Often. A se Intelege, a cadea la Invoiala, a se acorda. INDOT (-acme) 4. vb. tr. 0 A face de dou5. on mai mare, a adttuga Ina pe atlt, a dubla : aceasta Imi lndola bncuria, stind ca merg sa Tao cunostintit on nista astfel de oameni asp.) 0 ( -doiu gi-doeso) A stringe In (Iota, a InCOVOia: o foal();!mica coital paginii ;1 se oprl din citit (8.-ALD.); Malaspina I51 Indoi gelela rani Is plimint (Olt); erase; pr. ext. a strange In trei, In patru, etc.: a Indolt scrisoarea In patrn. 2. vb. refl. se face de dotal on mai mare a se dubla 0 A se strange In doub sau mai multe parti, a se Incovoia, a face o cotiturb.: Conseil se Indoian trosnind sub salele int (DLVR.); Bistrita NDiND p lin i: a sauce la a Indeplini VI C) n/nde- PLINTRE. 2NDEREPT.A... = DIDREPT4... Rs INDES. (-des) 4. vb. tr. 0 A apasa, ca stt!neap& cit mai mult Intr'un spatiu restrins: Ennio fi culese de ye Jos ca pe oinparci, Il Inclese In Dlelea In1 cea de len Bap.); grinl In sad A apttsa: a-gi fata In penal (DLVR.); Deleria, ceolula, etc. Pe cap, pe oohi, ye areal, etc.; loi Indesii, paler% De oohi 51 se virl mai gonna ta fundni trisurii (D.-ZAMF.); tntlegte Manna ye cap, 0 Indeasa ye mania gi habar n'are (eau.). 2. vb. refl. () A se Inghesui, a se Impinge unul lntr'altul, a se Ingriimadi unul linga altul, unul peste altul: and one se Indease una Intr'alta e semn de nloaie (ORM.); Wenn... se Indeasit is drnmul mare care duce la vatra satulul (DLVR.) (k) A da 'Ayala, a se stringe cat mai multi: toti se!admit is mincare 51 lug de lncrn C) A se grab', a da zor: nn se prea Indesau comet se-si bate coasele (S.-ALD.1 [lat. i n-d e (n)- s r el. tndesat 1.. adj. p. INDEsa. 0 Cu continutul apasat, strins, Inghesuit (Ca s5.!neap& cit mai mult Intr'un spatiu restrins); F: on yid gi peste masurti, mai mult dealt se cuvine '.) Scurt $i gros, bondoc, bursuc: e mic ei ; prin grading se vedea venind un om scurt,, ramen la fate (1.-OH.). 2. adv. Apttsat: raspunztnd,,sluga d-tale" out nu-1 se Indoafe fromos DO sub codri IVLAH.) A nu sti, a nu fi sigur daca un lucru e adevttrat sau nu 0 A nu avea Incredere, a nu prea se tncrede In cineva: baba a Inceput acnma se se cam Indoeascit (se.) 0 A se codi, a sovai:!neon a se gi a se cod) sa des fate dupe dinsul osp.1 [d 0 1]. indole.l.la (p/.-oieu)sf. 0 Nesiguranta, neincrederea daa un lucru e adevarat sau nu: Indoiala biltrinulni se strecnrase 1n Bullet-al tinerului (0.-ZANIF.); titrti negresit; no!mane e sigur, nu trebue sfi. se Indoeascil cineva; a awn Is a se Indoi Sovaire Intre (loub lucruri sau idei: a eta is, a fi nehottalt, a *oval [I n d o i]. INDOIVLNIC adj. C.) Nesigur, supus Indolent: snows 0 $ovaitor, nehottolt; slab: cam Intoarse gi ea foals si cal usr.i; Inainta on past!wet- (este In not o simtire de multnmire care create treptat woos, 1 ( NviiihoiviNia [In d o i a 1 b.]. tindointa (p1.-te) sf. = DIDOIALA: toate cote carile oltitorinini vre-o de preens a educe s'ar vedea (CANT.); ma voin bnonra de fericire 51 de linigte fire de nisi o (CAR.). INDOI9S adj. Indoielnie C NIINDOIQS [In d o i]. INDOIT adj. p. limo!. 0 De clout' ori pe atlt, dublu: 0 Boma an numar O StrIns In douil (In trei, etc.); Incovoiat Care stn. la Indoialli, sovilitor, nehottirlt: shit on inima.477 (c) NB/NDO- IT. INDOITVRA (l. -burl) sf. O Faptul de a (se) 1n d O i; rezultatul acestei actiuni: oa tie -care de gennnohi se simtea tot mai moarit (vlsr1.) 0 Locul unde se Indoaie un lucru; cutti; Incovoieturtt, cotiturti: goseaua face o large sere dreapta (VLAH.) ; Indoltura gaminchlului. 9 '

87 ND- INDOLDORA. (-dor) vb. tr. $i refl. (p A (se) doldora, a (se) Indopa. ND INDOPA (-doe) vb. tr. 5i refl. A ( -fii) Indesa, a (I i) umplea gura sau stomacul cu mincare, a (se) Imbuiba, a (se) ghiftui: ne-a dat de mincare tot ce avea, Mal bun $1 ne-a Indopat bine (um.); tun vdzut un om... pe care II indopau alts doi oamen1 cu sucitorul tam); se zice $i despre plisari, clnd li se bags Cu sila mincare In cioc, spre a le Ingra.sa: jupineasa Worm 0 lazed (RET.) a): du-te de-ti bate tiltoarele... pe care is 'ndopi cu pumnil de lire (CAR.); or fi atiind of ceva, odd nu doard de florile marului se indoapli en 11P7fititUra ear.) [d o p]. INDOPINT adj. p. INDoP4 11 N$INDOPAT. INDOPATOR adj. p. 5i sm. Dino Plik. Care indoapa. 0 1NDOST (-own) vb. tr. $1 refl. Mo/d. Boom,. A (se) d o s 1, a (se) ascunde: leg Puke... $1-o tndoseso de mama vr'o cloud site In pod (coo.); a scos ndframa... $1 a pus-o is gurd ca ed se 'ndoseascd ell ride (se.). INDRACI (- dceso) vb. refl. A intra dracii Intr'Insul, a turba de minie, a se infuria: acesta, cum 11 vazu, se Indrhei de minie usp.); face $1-o spar% prin card, de s'a indrikeit de Mudd hires de is buclitarie (CRO.). 2. vb. fr. A baga In draci pe cineva, a-i Infuria: Ta umbll ImblInnti $1 mat ran 11 IndrAcesti (PARR). INDRAcTT adj.ep. /NDRACi. Infuriat p este masurd. INDRAGI (-ligesc) 4. vb. tr. A-i cddea d r a g, a prinde dragoste de cineva sau de ceva: cane -1 anzea slum, nu pates ad o priveascd $1 ad no o Indrageascli (Orme); spot tar se 1ntorcea In Ia5i, Indritgindu-1 pentra o bucata de vreme rum.) ; : el de mititel Indrriese cartes (STASI.). a. vb. refl. A se Indragosti, a se Inamora: doar n'am orbul gdinilor, ca ta and Indrdgeso de un ;olden ca (Maul (ALECS.); mergind ea Inlanntru... s'an el Indrigit unto in altul (Sc.). INDRAGfT adj. p.!ndragi. Indragostit. TNDRAGOSTT ( -test) 1. vb. refl. CD A prinde drag os t e de cineva, a se amoreza: era stria mtuitiler care se Indrilgostise de frnmusetea Int (ISP.I A se da In dragoste, a face dragoste cu cineva: eel la o la on japes ca ad se IndrAgesteased on clime OSP.). 2. vb. tr. I A Indragi: zina mdiastrd 11 Indrilgostise de chid hl vilzuse is vinat 15P.I. INDRAZNE./XIA (PL-n811) sf. O Insusirea celui IndrItznet,, cutezanta.: ba en... n'am 1nteles... zise cu until dintre tarani (cao.) Obrb.znicie, nerusinare [IndrAzni]. INDR.A.zNvF, -EATA adj. 5i sm. f. CD Care I n- dr aznest e, care nu se sfieste de nimic, care nu se teme de primejdie, cutezator, semet., plin de curaj: Initiates color marl, no fii Indraznet la vorbd (PARR); de ce ore5tea copilul, d'aceea se faces mai istet $1 mai Indritznet (MP.) 0 Obraznic, nerusinat 0 Cl' Cladit cu Indraznealb., fare teanas de a se nitrui: tti spare, to toall fantastic:a el mantle, milndstirea Tismana, on zidnrile el.111 (VLAH.). 1NDRAZNT (-nese) vb. tr. 5i intr. A Intreprinde ceva ILA a se teme de primejdie, etc., a cuteza, a nu se sfii; a avea curajul (de a face ceva): n'or mai dusmanil In vecii veellor a se legs de Romani (Ceet.); nimenea den parinti ad on Indrazneascii... sit opreascd teciorli for cacti vor ad se fad% calugilr1(prv..mr.1 [vsl. d r it - znati]. 0 indre.0.1 sin. 'D (Luna Ini) luna Decernbrc (ultima zi a lunii Noemvrie fiind Sf. Andrei) [gr. 'Avapiacl. 0 INDRE.A.' UNDREA. TNDREPT adv. Oaf. Direct, drept lnainte. INDREPTA (- ept,- eptez) 1. vb. tr. 5irell. 0 A (se) face drept: lemnul strimb focal 11 Indrepteazil (znn.); de eati In age de voinic, Indreaptn oopacii cei strimbi toe.); pomul cind e rare se Indrepteazd. (ZNN.) ; ti dedese baba de lucrn, al-i Indreeteze nn fir cret (CAR.) 0 A (se) drege, a (se) face mai bun, a (se) imbunatati; a (se) face iar bun, frumos, etc.: Indrepti% gradina $1 o!den 51 mai trumoasi de CUM tuaese (1SP.); 0 gresala; a-si a. gre5a1a; omul atricat din tinerete no se mai Indreaptii is bulimia; S'a indreptat vremea A-si reciipata siinatatea, a se face iar saniitos: bolnavul a Inceput et se Indrepte 0 A arata calea, a Indruma, a arb.ta incotro sä apuce; apoi a lndreptat-o la sord-sa tea Mai mare, la stints Vinerl ica04; (f) a (se) Imblinzi 11 0 NW. A minca de dulce; ro) a gusta cite putin din ceva, a se Infrupta; a Incepe sa i placil., sa prindb. gust de ceva: n'avean deelt o vact, de Is care se Indulcean ei amindoi on doi fii ai for (RET.). YNDUMNEZET (-mese) vb. tr. A face un D u rn- n e z e u din cineva sau din ceva, a diviniza. INDUMNEZEIT adj. 0 p. /NlEniNEZET Cl) Dumnezeesc, divin: silo luminoase al (ALECS.). INDUPAC4. ( -dc) 1. vb. tr. A inhata, a inghiti, a infuleca: en eortir a muses $i ou Melte a "4. n'au putnt (CANT.) 2. vb. refl. A se Indopa. INDUPLEC.O. (- plod), t INDUPLICa ( -to) vb. tr. $i refl. t A (se) Incovoia, a (se) indoi: at one Jigmond amused noveste: ad Inductee nulaua, lard sit no o Musa (H.-COST.); cal beat... se sileste sit meargd drept, lard el se Induplecli melt) 0 Ban. A sumete, a rasfringe (minicite) 0 # A (se) supune, a birui, a aduce subt ascultare: eu armeie atita 1-an Ingrozit stemmas ante i-an Indupleoat (CANT.) ; negresitei atlinte pururea a ad induplica $1 el 652 do -te In alts pdrti, undo to va Indrepta D-zen (RET.) A da o anumita directie: instinctiv tint lndreptez privirea spre carte (VLAH.). a. vb. refl. 0 A o apuca Intr'o anumitb. directie: impdrdteasa II Ina de lant el se Indreptit cdtre scatmul finial min use.) 0 A se adresa cuiva: situ esti ea Si ceftaitt, Size el, IndreptIndu-se spre mine [lat. *directare]. INDREPT4R (23/.-are) sn. 0 Dr e p t a r: au pna nnmele rilspunsurilor at InvAtAturilor for canon" san Previa", adecd numele de la lemnul cola ce lucreaztt mes- tart', carele se chianti% Indreptarin (PRV..M13.) 0,E) Regula de purtare, INDREPTARE sf. Faptul de a (se) 1 d r e pt a. INDREPTAT9R, -TORE adj. verb. $i sm. I. /N- DREPT.a. Care Indreanta. #INDREPTATITRA. (pi.-turr) sf. Indrumare, indreptare: pe uncle merg en mitt, Pao movile... pentru vests $1 pentru IndreptAturi color ce Yin (M..COST.). INDREPTATT (-atm) 4. vb. tr. A da dreptul, a Indritui, a autoriza 0 Ada dr ep tat e, a justifies. :4. vb. refl. A se desvinovati, a se justifies: vdend Constantin Veda elt au green ei nu se poste is Imnarlitie(LET.)., 0 INDRITUf (-nese) vb. tr. Mold. A da dreptul, a Indreptati, a autoriza [d r i t]. INDRUG4. (-us) vb. tr. 0 A toarce cu druga, a toarce Bros: fats babel lndruga $i ea on mare ce cite nn fus (am.); Fetele de is Veza Nu stin toarce cinepa, Fir' o 'earn. Ca HIM (1KORS.) 0 (0 A insira (vorbe goale, minciuni, etc.): femelie In virstd Inclrugind mai Una mai ails, ad 10 treadi vremea (OLVII.) ; m'am lamest as va tot indrug la vent $1 useate car.). INDRUGATTJRA. (pl. -turf) si. (DAM.) Tort lucrat din drug& ndrug a]. INDRUM1). (-nmez] 1. vb. tr. 0 A Indrepta Incotrova, a arata dr u mu 1, Incotro sa apuce 0 0 A pune pe tale. 2. vb. refl. A porni Incotrova, a se Indrepta: Se Indraman pe vales ce duce Is Ceahldu (ALECS.). INDRUM4RE sf. Faptul de a I n d r u tri a; rezultatul acestei actiuni. tintdrumatqr adj. verb. $i SM. DIDRU1tt 4. Care Indrumeaza. indiji04(-05ez) vb. tr. 5i refl. A (i se) muia inima, a misca (a fi miscat) de compatimire, a face sa -i fie (a i se face) mil/t: plingea biata nevasta de 'nduioaa pletrele (VLAH.); adevdrata lubire Indniolant ei!middle $1 tea mai tare fire (13R.-VN.); data vr'o Ilona cintece, de pare ed. se indniosaserd pint $1 lemnele $1 pietrele ((Sr.) (d u 1 0 SI. INDUI0.4T adj. p. YNDII10$4: $1 a'a nitat In ochii lnf (VLAH.) NVNDII10$41`. INDULCT (-eese)vb. tr. 5i refl. 0 A (se) face d u 1 e; (F): adracii 51-ar mai necazurile la site marl (OLVR.) a ad place (CANT.) II ID A (se) hoth'ri, a (se) decide dupe multa stifruint.a sau rugb.minte, sa face pe voia noastra, sa ne Implineascb, cererea: m'am frimtntat on gindul... cum a$ pates pe mama ad and dee mai bine Is mandatire (CRO.); se Indupleoard la rugliclunile Ini ei-1 primird ((Sr.): abia acnma s'au Induplicat Ddrintli Imparatulut ca ad se stramute la curtea Int (6a.) Et dupleca< lat. duplicare).

88 1NDUPLECARE sf. Faptul de a (se) I n d u- P1eca ) ntrampize4u1e. - INDUPLECAT adj. p. INDUPLECA (CD intif- DUPLECAT. 1NDUPLECATOR adj. vb. INDuPLEca. Care Indupleca: vorba el. 11 rasona pinit in genet, duke 1nallple CIRCUS (0000.). tindupleca.tura. (pt.-turf) sf. indoiturd; cuta [Indupleca]. 1NDURA (-atm) 1. vb. tr. A suferi, a pdtimi, a trage: malt avu pitrintele Pamfil s& Indure timp de trethect de ant (RET.). 2. vb. refl. t 0 A i se intdri, a i se Impietri inima, a nu-i fi mild: cum de s'an Indurat parintii mei de mine de m'an dat pe mina unni Alan ea acestap tau.); astazi numai sub forma negativd, cu Intelesul de a nu-1 lasa inima", a-i fi mild": loci ai nn Dumnezen la care to 1nchini, no to de o biatit fat& nenorocits (GN.) ; on to de not, Marta ta,... ett n'avem alt 0001 $1 sintem bittrini (ALECS.); Ott 1.1 trill, sit on to Induri de sane (SEZ.) 1 A-i fi mild, a avea mild: Dumnezeu Se indurit si -s1 ridica urgia deasupra poporulut Sall (NEGR.); 11 rugit sit se Indure ca sit le lase gi for mitcar Jumi Rate din jertfele ce I le adlice IISP.) 11 0 A-1 lasa inima: It deterit... fie-care ce se 'ndura: unul o vacs, altul un jtmo, altul o tape (REF.); comoarile cite se gasesc, toate to tau Domnii, gi numai ce dan, silo se Indurit... (*luta ce gaseste (PRV.4,18.) [lat. i n- d u r a r e; Intelesul dupd fr. endure r]. 1NDURAREsf. 0 Faptul de a (se) in dur a Mild.: Stit in rug& flicergeste indnrarea celni stint tvutu.) INDURAT adj. 0 p. timult.4 O Indurator, milostiv 111 C NVIMURAT. MDURATOR adj. verb. DIDuRA.. Care se Indura, care are mild, milostiv: 11 inbeau Moldovent1 ca 1111 WIND/MARE. pe lumina ochilor lor, pentru Oft era cc, drept, inimos si darnic (MP.); ar ft si mai Mout multe lucruri In lard buno, ca era an Domn milostiv si (N. COST.) 110 N$INDURATQR. INDURER4 (-erez) vb. tr. A pricinui du r e r e: It atringea mina de 1-o inclarera (VLAH.) ; CUM ne Indureran poeztile lui Eminescu... / (VLAH.) [dupd fr. endolor i r]. INDU MANT (-Anesc) vb. tr. $i refl. A (se) dusman i, a (se) face dusman: pe lings el se InduSmrtniserit si rudele unuia cu ale altuia (s.-ald.). NNE_!NE... 1NFAINA ( -nez) vb. tr. A presdra cu f din d. INFAINO.A. (-olio) vb. ref/. A deveni f A in o s. o INFALA vb. refl. Trans. move.) A se Ingimfa, a se mindri, a deveni labs [f a 1 d].. infaptut (-nese) vb. tr. $i refl. 0 A (se) indeplini; a (se) savirsi Mold. s'a lomptuit de zi, s'a luminat de ziud. (FAME.) [0 < f d ptui < I n fa p t (u 1 zilei)]. 0 INFARMA (-farm,-firm) vb. tr. Ban. 0 A cuprinde In brate A apuca: burnt... Infitrmit o rudit de tier (TICK.). INFARTATT (-Was) vb. refl. A se face (I d r- t a t i), frati de truce. INT.A.** (-tae) 1. vb. tr. A Inveli (un copil) In lase, In scutice: m'an Inflisat Cu ele Deste tot, Ca pe an copil (CRG.) A Infdsura. 2. vb. refl. A se InfAsura, a se Inveli: ea on oitrbune care se Infasit in stratele sale do cennsit (DLVR.) [181. i n fasciare]. INFA$4T adj. p. INFA$A. 111 NRINFASAT. tinfa ATVRA (231.-turi) sf. Legaturd cu care se Infa$ a, fasd. (cosi%) (POL.): begat de mfint $1 de picloare on Infitgaturi (ANT. -IV.). INFA$ATEL adj. dim. INPAs.ia (in graiul colindelorj. tistpaura (-Maur, -Rigor) vb. tr. $i refl. 0 A (se) Inveli de bur imprejur: is fetita, o Infasuril In piapama, ou pericolnl de a o lnnabngt, si se Intoarce (13R.-VN.); pielea aceea o leaga on cures peste 'Actor, de Infitgurit tot piciorul (t.4..cosr.); InfAsurIndn-se on nn sac de Dew, s'a pus on un picior oilier pe no tap si on celalalt pe jos (se.); k : Dan o infasurit 1ntr'o privire ealdeivtan.) A (se) depana: infagor ate DO nuts gi o bag Intel= tufts de rachltik (BR.-VN.) [lat. infasciolare]. INFA*URAT adj. p. 1NFAstfRA SURAT. $1 (c NRINFA- infatav-tat) vb. tr. A Imbraca cu ovatd. de IND_ perna, de plapomil, etc.: patnl, a primeni patul, INF a schimba rufaria patului. /NFATI.4, Mold. Ban. DIFATOSA (-gez) 1. vb. tr. 0 A pune In feta cuiva, a prezenta 0 Aarata, a inchipui un anumit lucru, a reprezenta: ea infittigazit aoest tabloup; Inteo faints& pregatire de sbor oe pare a Infatoga Inchiptilrit avfntal gi aperantele Wit tvutitt 2. vb. ref/. 0 A veni In fate cuiva, a se arata inaintea cuiva: tntr'o at, se Intattea la Imearatla flub nnni impitrat de la rasitrit ((SP.); cum am ail ma NY/noses Inaintea remelt celeia en vorbe de acestea P (CRO.) 0 A se arata Inaintea ochilor, in minte, etc.; a se iv': toate fignrile femetesti ce Intllnisem... ml se Infatosau In hichtpuire (GR.); numea pierduta ziva In care on f se Infatosa prilej sit tacit vie -un bine (NEGR.) es A veni in rata judecatii [f d i $]. /NFATI.kkItE, Mold. Ban. TNFATo$ARE sf. Faptul de a (se) inf at, i$ a ss Prezentare in Tata judecatii : determine si ziva lntittigarti pricinet 0 Felul in care ni se arata, ni se Infatisazd un lucru, aspect, aparentd. INFELIA (-tenez) vb. tr. A tdia I n feli is busteni de retezat 11 de 'nfeliat to scinduri (VLAH.). INFIA (-fiez) vb. tr. sq A lua de suflet, a adopta [f iu]. YNFIERA (-rez) vb. tr. A face cuiva un semn, a-1 insemna pe frunte, arzindu-1 cu un f i e r Inrosit Iri roc: on nn Fier se I-a foal are in too, ti tnfierit Ia mina dreantit (RET.); un cal; ooarnele bollor; m, pe nn ttlhar C)A necinsti, a desonora; a atrage asupra cuiva dispretul public: unul Infiereazit on toata asprimea fapta (CAR.). infierbinteala Pr FIERBMTEA.T.A. INTIERBYNTA (-blot) vb. tr. $i refl. 0 A (se) face f ierb int e, a (se) Incalzi tare: a lost dat unui fierar un buzdugan ca sit 1-1 tot infierbinte (sea 4) A (se) aprinde de mlnie; a (se) Inn/ware: nilrimea prirnejdiei 11 Infierbtntit (VLAH.); de oe Inaintam, de ce capetele noastre se infierbintan (ON.). 1NFIERE sf. tie Faptul de a I n fi a, adoptiune. infietor sm. ais Cel ce I n f i a z a. infige (-fig) 1. vb. tr. Cl) A viri, a baga, a face sd patrunda In ceva un lucru ascutit la virf, a implinta: un ao; on par In pamtnt; Cu seta infige-1 cutitn1 in piept (VLAH.); abittea grindina to alto part!, 1nfiend toporul In pamint (CRO.); Ii rete S maul si, infigindu-1 In sulita, vine on el la Stefan (ISP.); : cine ne -a dat inima, sit no ne fl 1nfipt dorul pi dragoste in ea (DLVR.) 0 A Infige tartish corturilor spre a poposi undeva; a-si aseza tabara: Mihat... let atfipse tabitra In looul parasit de dusman otter. 2. vb. refl. 0 A patrunde, a se virl, a se ImplInta: o suta de suliti se Witmer& in trupul lni (ON.); infinite vacate se infigeau In carnage. copilului (DLVR.) 0 A rdminea intepenit, a se Intepeni: glontnl... so infipse!lite aritmidit din pitrete (NEGR.) ; I s'a infipt carul In imala soma (sal C) A se baga, a se amesteca: o Nora stramoseasca, singnrul too la care se 'nfig st oel cart nu stilt juca o_au ; numai decit trebuia sit se Infigit si mama in vorba aceea tsb.) 0 A se aseza, a se stabili Intr'un locsor foarte putin Incitpator: ea ne Infigem In coltul otelulni Continental, pentru a mit,' la migcare de pe stradit (CAR.) 110 A SO Ia munch, a se apuca serios de muned: sta mohorft nu-t da inima brihci sit se 'Olga la munci1 (5.-AL0.) [lat. infigere]. INFIINTA (-tez) 1. vb. tr. Ada fiint A, a crea, a Intemeia: 0 maw 2. vb. refl. () A lua Iiintd, a se crea, a se Intoineia: In clips aceeagi afar vazu cum se Infiinteazit un boboo de Hoare (ISP.I Cl) A se prezenta, a veni Intr'un loc: saptilmina viitoare sit to Intiintezi aeolo (CAR.); Tata Marghioala se 1nfiinta de dimineatk si sta gi is dejnn si Beata (BAS.). INFIINTATQR sin Cel cc in fiinteaza, Interneietor. 0 YNFINGE (-ring) = INFIGE : iau lumlnarea si-o 1nfing inteo oala ou rasad (on.); Infinge ritdacinile foarte adlno In Pilmint (ION) ; 1$1 Infingea oustnra din brlu In pitmint (sao.). infiora ( -110n; -Dorn) 1. vb. tr. A da fiori. a face so.-1 treacd fiori, sd se cutremure do spaima, a ingrozi: ttpatta lugubrn al ouonvelit m'a Inflorat; F 653 ( )

89 INF-On vast do moarte Intioara vales si carol se IntunecA de INF atita greatly's mutt). A-I a. vb. refl. trece lion', a se Ingrozi, a se cutremura de spaimk: se deter& Is neleginiri, de care mintea omeneasca se Infloara (ISM); : se intioreasa Damian' si marea en toff petit In ea woos ). INFIORARE st. Faptul de a (se) int io r a; fior de spaima, de groazil.: 0 ow cuprinde pe tiul crainful, ramlnind uhnit de spaima at mtrare (cos.). tinifiorator adj.verb. /NFIORA. Care Infioarti, Ingrozitor, (M)spkirnIntator: tempura a vorbi... despre strigoi gi cite site nasdravtinii Intioratoare (coo.); testa buhnele gl cucuveicile se trezirti Intro ruine, chemindu-se en llpete Innordroare (ALECS.). INFIPT adj. p. IRENE. 0 VIrlt, Impllntat: odlhnind de vac' o'o timplii ~A In coital asoutit al nicovalii (DiVii.); veal In stings... un sehituler In virtu' until deal malt tyuko.) ID Teapan, ca si ].intuit pe foe, nemiscat: oe stat ecolo ca on bat= si boldest' ochii la mine P ( ALECS) Cr) F Ta140$: era 01 mindru si eta instates lui si au coral trap.,. INFIRA (-fir) vb. tr. 0 A coase cu fir: Dieptarul nit Infirat (NEGR.) 0 A lnsira (mfirgele). /NFIRIPA. ( -apes, -ip) 1. vb. tr. F A Injgheba lar, a face la lac, a pune iar In bunk. rinduiala: 'metal on Incetul mi-am Infiripat far gospodaria mato a Doruncit... sa!ditto+ carol... gi, ott plesnesti In pal;n1, a lost carol lartigi la foe cum a lost (SEL). :4. vb. refl. 0 A se fnjgheba iar, a se face la lac (cum a Yost): prlbesii as 'ntorc pe Is vetrele lor, omen' prinde a se (vlah.) A prinde putere, a se Intrema (dupa o boalk.) : persona Incepe a se gi a oreste vizind on ochil (CRS.); pr. ext.: Incepuse sti se Infiripeze si putin la punsa (ORIG.). IN LA wv- IINIFLA. INFLACARA. (-Ares, -scar) 1. vb. tr. 0 A face sä dea flackr a, a pune In flacari, a aprinde; 0; no mat aveau pa capetenia care sa-1 Intlacareze (Ise.); paces de Is Paris ne promitea Unirea Principatelor... si multe allele earl ne halite/frau mintile (co.). 2. vb. refl. 0 A da flacari, a se aprinde 0 CO A Sc aprinde; a se Mita. INFL.A.CARARE SI. 0 Faptul de a (se) I n - flac b r a 11 () Aprindere, Infocare, ardoare. /NFLACARAT adj. 0 p. /NFLAcAREL 0 F) Aprins, Infocat, Win de foc. YNFLOR.41. (-orez) vb. tr. A Impodobi cu flori, ea desenuri [f loar e). INFLORAT adj. p. INFLow. Impodobit cu f 1 o r 1, cu desenuri: printre redline de matilstirii (coos); donloloara... L on Hero) are (BR.-VN.) 1111(G) NE- INFLoRAT. INFLORT (-oreso) 1. vb. tr. A Impodobi cu Hort, cu desenuri: eau 11 infloresc Inca fi on Nor', Monte asemenea din alma (MAR.) 2. vb. intr. (D * A da floare,a face flori: pomul Infrorea In tie-ears al, se seuturan florile, rodn1 cregtea gl sears da In airs USP.); pe seamurile basinful Inflorise ghiata on frame marl fi grease (olvr ); F : un slmbet de dispret le inflori Pe feta (ODOR.) 0 A fi In floare, a fi In desvoltare deplina, In toatk. frumusetea, In toata strlilucirea, In toatk. puterea, a prospera: artele qi atlintele au, In/lora sub domnia oomertul a Inflorit; In Englitera, libertatea a pant mai bine dealt In orl-ce aita tar* 0.-GH.) A se acoperi cu un strat de muccgaiu, a prinde floare (vorb. de vie, otet, etc.) [lat. in-florire]. INFLORIT adj. 0 p. INFLORI r O Impodobit cu flori; fnflorat iffiff NE/NFLORIT. INFLORITOR adj. (D verb. DIFLoRi. Care Infloreste (V In plink desvoltare, prosper. /NFLORITLTRA. (p1.-turi) sj. 0 Desen, slipatura In lemn, custiturk, etc. ce se face ca podoabit: impodobite on tot fetal de Inflorituri sapate In lemn (VIA)).) If CD =-- FIORITORA flor i]. YNFOCA (-roe vb. re/i. A se aprinde; a se face f 0 c: de minis InfocIndu-sa (CANT.). INFOCARE sf. 0 Faptul de a se i n f o c a 1 0 Ardoare, Inflkarare, aprindere, pornire [f oc]. INFOCAT adj. 0 p. INFO Rosu ca focul Aprins, Inflackrat, plin de foe: armasarul Buffs_ In sere Imparatul ear osr.i. 654 INToilk. (-loin. I toles) vb. tr. si refl. CD A (se) umfla (ca un f o a le): nitre vintul prin el si m1-1 Intoia Ca pe Taste foi de gullet (RET.); gospodina... on o fosnitoare Nati erohmolita care-1 Infoiaza pe dedesubt rochia de 'Intl (SAD.); CP: II Infoaie manta... ea ere lute Is fire de pare foonlui (RET.); atonal se infoale ape de treon petite tarmart (RET.) A (Se) afina. /NFOIAT adj. p. INFo4. Umflat ca un Coale. t INFOLOST = FoLost. INFOMA (-omez), INFOMETA (-etez) vb. tr. A face sad flaminzeasca, a constringe prin f o am e, prin foamete: obosit, Internal, tremurind,?ara bani (1)1NR.). /NFRAGEZI FRAGEZI. INFRATT (-teso) j. vb tr. si refl. A (se) legs ca f r a I, 1, a fraterniza: de dad se loan de sit loot on inlet, de se sarutau Intratindu-se use.). 2. vb. intr. 4 A da frati; a lega grief intratisa Pe brazda (Dwe). INFRATTRE sf. Faptul de a (se) Infrat, i; fraternitate: El a voila s'aduch paces et tnturor (VLAH.). o 1NFRIC.4. (-trio) vb. tr. *i refl. Trans. (lag. Maram. A (se) infricosa: anal un glee ragusit si InsPaimintator, des no se Intrloil (RET.); IntricIndu-se Late si tremnrind din tot trnpnl (RET.). INFRICAT adj. p. TEFErcA. Ingrozit, Infricosat : e,!thistle s'an pus pa oftutat (MERA) TT NEINFRICAT. INFRICO*4 (-owe) vb. tr. A baga frica, groaza In cineva, a Ingrozi: puterea navtilitoare a Turcilor Intricosase Europa (VLAH.). 2. vb. refl. A-1 cuprinde frica, groaza, a se Ingrozi: eel ee de oameni nu se rugineaza, niol de Dumnezen nn se infrieosaza (ZNN.) [fricos]. INFRICO.A.T adj. p. INFRICOSA VII Et) NEINFRI- CO$AT 0 Ingrozitor, (In)spaimintator F Grozav de mare, de frumos, de bun, etc., strasnic; splendid: se apnea 51 ea de mitt nista bncate «SP.); chemase... pre tot' boieril si alujitorii ourtli la o masa ((Sr.). INFRICOAT9R adj. verb. tufarcosa. Care Infricosaza, Ingrozitor, (In)spaimIntator. INFRIGURAT adj. 0 Cuprins de f r i g u r i 0 (r) Neastimparat, cuprins dr o ardoare excesiva, febril. INFRIZURAT adj. F Care poarta frizur cu pkrul frizat: mean acestia... ridiculi... Infrizurat1 si lustruiti ca papusile de portelan tvt.ao.(. INFRMISET4 INFRumusET4. t TNFRIM 41. INFRumos4. INFRINA (-inez) 4. vb. tr. 0 A pune frlu: Fatframes, 'Nell si Intrina oalul oar.) co A stapini, a reline: feta ca-mi latrines limbs (ALECS.). 2. vb. re /l. A-si pune frlu (patirnilor, dorintelor, etc.), a se stkpini: nu se mai pnteau nelegluiri (ISM) of se deters Is [lat. infrenare]. infrin4re sf. Faptul de a (se) infrina Ifig NEINFRINARE. ZNFRINAT adj. p. INFRIN4 NViNFRINAT. C INFRINGE ( -bring) vb. tr. C) t A fringe A birui, a Invinge, a bate, a rapune: date lanai Domnulut ca-1 alutase asupra protivnicilor... de-1 Intense ((Sr.) 1 C) A calca ( porunca., o lege, etc.), a nesocoti [lat. infrangkr e]. INFRINGERE sf. Faptul de a In f r ing e, de a fi int/int. INFRINT adj. p. INFRINGE. 0 FrInt, rupt, sflslat: on Jul= A 0 Invins, biruit, rapus 1 0 Calcat (In picioare), nesocotit If (1 NEINFRINT. 0 INFRUD/10.4 (- oyez), t INFRDPIU$A, INFRUM$A, INFR/fdt34. ( -sea) vb. tr. 1i refl. Trans. A (se) face frumos: copiii orestean... sf se intrumogau, gi en eft cr.:lateen, se faceau mai mindri 01 mai dragalagl (RET.); care beserica o an mint 51 o au infrumusat (.4..cosr.); demarcate gi Beare tafrumsehi (1.5.sCH.) flat. i n f 0 r m 0- stare]. INFRUMUSETA, 0 TNFRUMSET4 (-aces) vb. Sr. si refl. A (se) face mai frumos; a (se) Impodobi: Iona Intrumuseteasa lames pentru amoral nostru (Ems., ) [frurnusete]. fi INFRUMI.T.A. me- INFRUMOSA. INFRUNTA (grunt) vb. tr. C)t A dojeni cu vorbe aspre de fatk cu aitii, a cart.a face un afront:

90 dupa Multi mustrare ce I-au Infruntat pentrn hainie(n.cost.); 11 Infranta pentru lapta cea mtgeleasca ce era sa stivirgasca (ISP.) G. A Linea piept: au Infruntat en barbitte vijeliile Meta (VLAH.) ; dorul de mine 11 Mau sa Infrunte asprimea pedepsei ce meritase (ALECEL) flat. *i n f r o a- t a r e; Intelesul IT) dupa fr. af I ron te r). INFRUNT4RE sf. 0 Faptul de a In frun t Dojana aspra, mustrare: nn putea mistut a ce i-o Meuse ea (ISP.). INTRUNZT (-moo, 0 - frond) vb. intr. b A face frunze, a se acoperi cu frunze: soma au Infrunzit; Primavara, clad Miranda, Gura cuculni s'aude (1K.-BRS.) flat. illfr ondire]. INFRUPT4 (- Irupt) vb. refl. A mints de frup t, de dulce in zilele de post: o multime de 1ttrani... Dumnezen stie Baca se mai infrupta In olglegi en came (ION.); eel ce se Infrupta, acela se snuck se 'Angara* (MAR.) (l' A se indulci: au ma-1 rasa ea ma 'unapt ceo sitrutare P (ALEC8.); e01 ce s'an Infruntat on belong din bunnrile lumesti (BR.-VN.) INFULECA, /NFULICA (-eo, -1o) vb. tr. Mold. 0 A Inghiti dintr'o data, cu lacomie: gamete, ilimind, a ridicat capul sa intlilie0 o turma de vita (VLAH.,; Incepe FramInatia a carttbani deodata 1n gura cite o haraba de pine... gi raped mi ti le-a Mintiest (CR0.); oi-ca =Slain nu-t copt, pi el infulica ctt opt (ZNN.) Bucov. Trans. A ridica o povark a se opinti so, ridice ceva: capita de fin pe care o Infulicase sub coviltirul harabalei (GRID.); dar de 1nfulicat la gunoin Is oasele lui P (RET.) [lat. f o Incare]. INPUMURA (-urez) vb. tr. *i refl. A(-*i) baga fumuri de rnindrie In cap, a se Ingimfa. INFUMURARE sf. Mindrie de*arta, trufie [Infurnura]. INFUMURAT adj. p. ItsFultuati. Cu fumuri In cap, Increzut, Ingimfat, trufa*: Drepti, Infumurati, c'un zimbet protector priveso la tine (VLAH.) ; slat_ inatori In rls et Infamurati, de an le ajunge oineva en stramurarea la nas OSP.). /NFUND4 (-fund) 1. vb. tr. 0 A pune un fund (la un butoiu): an Mout Indata polobocul, 1-au Infundat de un capat si 1-an cercuit bine (se.) 0 A intra In fund; a umplea: olostile si pniutti galbui 1nfundi buralenile ti.usto.); sa nu mai ohinuesti lumea, ea at sa Infunzi pug- aria (D.-ZAMF.) 0 A baga in fund, a viri adinc: Pe el puseni mina 51 la ocna -1 Infundara (ALECS.) A baga la strlmtoare, a nu-i Ursa nici un mijloc de scapare; (r) a lasa ru*inat, Incurcat, faro, putinta de a scoate o vorbri: 1-am inlundat de nu mai are ce 01 zits; las'o, cucoane Matachi, s'o Inland en mincinna (ALECS.). 2. vb.rejl. 0 A intra, a se baga adinc, a se afunda : am tnceput so, ma Int/lodes In nomol gi am Inceput Bo, ml inhind Oita In glezna (BR.-VN.) ; a se In munti, In padure; padurea-i mare, el g tie undo s'a ti Infundat (CR0.) A intra In fund, a se baga afund, a se ascunde: s'a Iniundat in!iasi A ajunge la strimtoare, Intr'un lac care nu mai are ie*ire: tare int se Infundasera citrarile (MERA); schelele se 'nfunda In nodal grajdului (CAR.) (F A ranilnea incurcat, a se opri In lot, Cara a mai putea Inainta: mi fnfundam totdeauna la Maine de la lacul Trazimen (13.-ZAMF.) CI F A t se, a n'o mai putea duce Inainte, a nu mai avea mijloc de sea.- pare, a i se apropia sfir*itul; a fi prins cu minchina sau cu o fapta care merit& pedeapsa: Igi rreca mlinile de bucarte... socotind ea de asta dat4 are sit i Be Infunde tut Ercule (1SP.); 6: ai umblat eft at nmblat, dar scum ti s'a 'nfundat, se zice aceluia care a ajuns In tale din urma la strhntoare, dupe ce a scapat multi vreme de pedeapsa ce i se cuvenoa pentru faptele sale. INFUNDAT 1, adj. p. /NPUND4 11) c nni- FUNDAT 0 Astupat cu un fund; fara ie*ire; adus la strimtoare, Incurcat 0 r De*tept, priceput, dibaciu: Mos-Aricin e al cioarelor si are multi. pricepere la cap (MARA. 2. adj. $i adv. Innabu*it: se auzi un chicotit de ifs (VLAH.); se auzira... stamina gi soapte de nemultnmire (noon.); a Dins toad. noaptea (CAR.); rise Prometeu de Prostia lul Joe (ISP.); PE 'NPUNDATE, F PE 'NFUND4.- TELE loc. adv.: Maria Incepu so, piing& pe 'ntnndate (DLVR.) ; -VN.) : pitmen noap- Partenerii si galeria rid Pe 'nfundate tea pe 'nfundatele (VLAH.I. i n INF- Loc In- hue INFUNDATOARE s f. = FuNDATop.m. INFUNDATvia. (p1. - trot) sf. f u n d a t, ulicioara Infundata, care n'are alts ie- *ire la celalalt capat: titian tnpitati prin saricacioasele Inland/thug ale Panamint (coos.) Colt retras, ascuns In munti, In fundul unei paduri, etc.: lacewise a Innopta eind am slims tnteo de munti (CRO.); din infundaturtle codrulni, Romani! 1st masurau vraimaelll (VI-A11.) AdtrlatUra, scobitura: 'Mani ohiar ansa mine, in piretele muntelni, o, un fel de cotton ION.). INFURCATVRA see IEFURCITVRA. INFURCf (-ease) vb. refl. A se bifurca, a se desface In doll& (In felul coarnelor unei f u r c i): merse merse, Dina 11 se Infarct calm am). INFURCTT adj. p. INFURCI. Bifurcat: are dinaintes sa calea cea it a In! Ercule (ISP.I. INFURCITT,TRA, INFI3RcATIJRA (p1. -tort) sf. Bifurcare, locul unde se b furca un drum, raspintie: olnd sosira Is Infurcitura Bleoel. feolorni de Impirat 1st opri armasaral (ODOR.); la o Infuretiturit de drumur1... vede aproptindu-se o testa vesela de calareti (CAR.) [Infurci]. *INFURIA (-rim) vb. tr. *i refl. A (se) mania, a (se) face furios, a se aprinde de mlnie [f u r i e]. INFURIAT adj.p. INFURIA. Furios, mlnios din tale afara. - *INFURNIAI (-farm) vb. tr. $i refl. A (se) f a r- m a; a (se) intemeia, a (se) Infiinta: vent Cuss Si se ninrma scoalele 0 INFURM41.2 (-men) vb. refl. Olten. (Claus.) 0 A se imbrilca cu multe haine groase, a se incoto5- mana 0 A se satura paste masura. INFURNICA (-to) vb. refl. unipers. A-1 f u r- n i c a, a sir-1'4i Intepaturi pe piele, ca cind ar umbla pe ea furnici; a i se Dialect, a-i trace fiori: multi numal chiar din obicein se sperie... gi li se Infarnioll pietas de nimica (ach.). INGADUT (-dueso, -data) 1. vb. tr. $i intr. (D Ada vole, a permite; a acorda (ceea ce care cineva): doctoral an mi-a Ingaduit Inca so, tea din mai; chiar si rudele noastre ea s'o let no 'ngaclueso (FAWN A pasui, a a*tepta, a avea rabdare: mai Inglidnie-ma pina Wine, voin DItiti twit& datoria; Ingidueste pntin, mat bank oa au -i numal atita (can.); Ingliduitt Dina vs trace alainl INEGR.). a. vb. refl. A se Impaca, a se Invoi, a trai In buna Intelegere: some Uttar, cal batrfn, ran se 'nada% Is drum (cso.) [ung. engedn i]. ingaduiala (p1.- roll), INnAntrINTA (p1. -to) sf. 0 Faptul de a Inga du i; voie, permisiune: Lesii... as 18sat sa hie pre Ingaduinta Int si s'an inters (GRAM) C) Rabdare (binevoitoare); indulgentea: on mum% gi Ingkdniala, dint!! sorecuralni tate odgonul de Is corabie (ZNN.); ea asculta en ingaduinta povegtile for (NEGR.). INGADUIT9R adj. verb. IliaApuT. Care Ingaduie; care iarta u*or, rabdator, indulgent: de, drags, morale mea este Ingaduitoare (13.-ZAh4F.); stint. Dumineoa, blinds et Ingiduitoare, n'a vrnt sa-el pule minted o'o sturlubateci (cro.) 115 NVIIGADUITQR. YNGAIMA (gain, -gaimes) 1. vb. tr. 0 A Incurca, a pune In Incurcatura: clad vecinul a Inceput 14-1 Ingaimeze en verbs... 1-a marturisit In UV% cum stau lucrurile (ORIG.) 7 0 A migali, a lucra!neat, alene, cu zabava, a tragana: an tot IngAimat rszboiul, pink clad an tnserat (LET.): de vs Pi lust... vre-o vie... ii... nu sit vs nevot sa luoreze toate luerurile is vremea for, oe o va numai lagitima (PRV.-LP.) A vorbi cu gura jurnatate, a tragana vorba, a Ingina, a borborosi: atunci Ion se lacuna, Ingaima vorba Mrk noimil (ON.) not vazind ad Sarnitie mai pre larg Ingalma aceasttt dispatatte (CANT.); mosneagal dime! zise Ingtilmat:,,d'apoi at sa-1 Poll face, druid tatei p" (CRC.) 0 A fredona, a cinta incet: cei mai rasariti Ingitimeaza cite revs din fluter (LUNG.). 2. vb. refl. A se Incurca 2 A tragana, a zabovi. 0 /NGAIMACEALA, DIGALMACEALA sf. Trans. Incurcatura, zapa.ceala, conluzie: et 0 1tr' de Ingalmaceala se Lift:nett% clad vent vremea sa-1 punts numelo (RET.); on scab, ort lac o erama et Ingalmiceala, de se mira testa lames (RET.) [Ingaimaci; Ingalmaci]. 0 INGAIMACT, INGALMACI (-acese) vb. tr. $i refl. Trans. A (se) incurca, a sa) zapaci: bdgati de +manta, 655 I IN

91 1 NG- on ma Ingaimaciti, lasati-ma s'o mint cam se rade tern Nr_. [Ingaima ± (zap)aci] `-' 0 ingailviactt adj. p. NaArmAci. Incurcat, z6.- parit. - INGAIMAT Pr- frioanaix. YNGALMEALA (p1. -ell) sf. I \ orbire Inglnattt, tragiinatil, borborosire Traganare, zhbav6.: era hotarit... ea -i spue tot, tart Ingaimeli (VLAH.) [I n- g a im a]. INGAL4 (-Mess) vb. tr. 0 A murdari A face un lucru alene, cu zabavii, a migttli, a trag6na: mucterha Ingaleaza silabele (CAR.); nu se va nevoie aft Increze (via)... ce o va flume',,,, (rev.4.03.). INGkr...4T adj. p. INGAI4. 0 Murdarit,murdar: on mai era chip a mai eta a8a...e la nunta osp.) Traganat, zabavnic la vorbli.: e alumat 61 pronunta foarte.. (CAR.). INGALBEJT... = GALBEJT... ingalbent, TEGALBINT (-nese) vb. tr. intr. $1 ref/.a. (se) face galb en: taut sa arid ingalbeni (DLVR.); Tisanul... tremura ca verge 01 se Ingalbenise ca sears usr.i. INGALNIACRALA... so- INGAImAcEALA... 0 INGAunT = GABEL /NGENIAN.A. (-fines, 0-eamAn) vb. tr. $1 refl. A (se) Imbina, a (se) Impreuna, a (se) uni laolalta In mod intim: lipindu-81 inimile si ingemanindu-ei gin - durile (VLAH.); 1ndrepta asupra flacaului ochii ei!num* In care se ingemanan mirarea ei multumirea (s.-ai.o.) [lat.]. 0 INGEMANARAT adj. = INGEMANAT: coped Ingeminaratt (RV -CRG.) (gemttnare]. INGE.MAN.A.RE sf. Faptuldea Ingemana; Imbinare, Impreunare, unire intim6.: o Bean/ rollie se aprinde la a pamintului cu cern] (VLAH.) ; C'nn singur glad, ca'ngemanarea A doull raze de lumina (VLAH.). INGEMANAT adj. p. INGErdANA. Irnbinat, Impreunat: rasfiri umbra lor,...1, parc'er fi nascut-o brusc farmeoul singnatati1 (SAD.); alune...e (wo.). 0 ZNGEN.A. (-enez) vb. intr. 0/ten. A Inceta, a conteni, a deveni mai domol: pica% a tmomat (clam.); omul tngeneaza clad ImblitrIneste $1 d'abia se MiSCA (RV.-CRO.). /NGENU(N)CHIA (-chin, -ohez) 1. vb. intr. A cadea, a sta In genunchi: Vraimasul tan plinge, 51-1 om ca 51 tine, Smerit Ingenunche, to roaga sa-1 ierti (VLAH.) A. vb. tr. MA supune, a Injosi, a umili: ye Roman on 1-a pntut 1ngenunchia naboiul de barbari (ISP.> [lat. i n- g en u cut ar e]. INGER sm. (1 Spirit ceresc, creatura de nature divine, Inzestrata cu toate Insusirile bune In grad superior, reprezentat6. In arte mai adesea In chipul u- nui copil de o frumusete uimitoare $i Cu aripi (, 2705): \ In strafe, oulcati ye mid saltele, dormeau trel copilasi ca niste ~i(alecs.) ; -- e frumoasa, blinda ca un.-; einta ca un,; ex: Mull la Dumnezen,...ti Ili feu sufletul, pine se ajungi sa -ti spui pasul la cei sus pusi, subalternii Ili pun multe pie- /:- did; Rumanu-131 Inchipule oft fie- c. care om poarta ye timer' nil Inger 61 (,,, tt' tin drao (JIP.); or., pa:11km, Ingerul Nilg) ---"-- care, dupe credinta poporului, Fig Inger. stn pe linga om $i-1 ocroteste: se credo A fie-care om are un...plzitor care are 1ndatorirea sa-1 pazeasca din mina botezulni pint la aneea a mortii (GOR.); de la aceeasi credinta s'au nascut locuttunile tare de..., (om) care nu se teme de nimie, curajos, rezistent $i slab de...,, (om) fricos, care se pierde usor cu firea: om prudent Si on prea tare de, 101 damoli pornirea si se retrase ruginos (ALECS.) ; on to -as fi crezut asa slab de..., dar, dna cit vad, esti mai Woos deolt o female 'V Persoana care Intruneste toate calitatile unui Inger: e on. de bunatate, de humus*, de inocenta, de modestie ; ca (11) (Cums.), cuminte, supus, ascultator [lat. a n- g 6 I u s]. INGER.A., 1NGERVL sm. dim. /NOM- ceea ce vedea el era aievea un cavil frumos ca un ~esp.) ; F : el el,...ul, 1)1 tugnia gurita ca sa suga IVLAH.). INGEREA sf. * Plant& erbacee, cu flori albe, ce creste prin flnetele din piiduri $i tufisuri ( Selinum carvijolia) ( ] 2706) [In g e r]. 656 ingeresc adj. De Inger : glas INGEELETE adv. Ca un Inger [Ingeresc]. trumusete ingereasc11; se vesellra, veselie 1ngereasca (ISP.I 0 INGHEBOA.T =GBEBosAT. ingete.mtjt (-nese) vb. tr. $i refl. A (se) gh emu i: eel mlilocin... se 'nghemueste acolo cum poate (ceo.). 0 INGEIENUNCFII4 = 1144E- NIINCHIA. INGHESUT (-suesc,-snip) vb. tr. $i refl. A (se) Indesa, a (se) Impinge unul Intr'altul, a (se) Ingramadi unul Mgt altul, a se IMb1.11Zi: inghesuindu-1 on toata familia in olteva beciuri (I.-GH.); Inghesui ye bietul 'sparse la o strimtoare $1-1 mai gltul (Oboe.); la toate usile dughenelor se inghesuesc privitorli ourio81 (CAR.); la pod se 1nghesuesc sa treaca cat, oameni $1 hum) (VLAH.) [g h e s]. (PL-ten) INGEtEsuugA sf. IngrAmadire de oameni printre cart nu se poate razbi, Imbulzeala: la o nerizbita, cum e la on -ce iarmaroo (CAR.); gars... on inghesuiala nnor oameni grabiti si brntali (BR.-VN.) [Inghesui]. INGHPF (-eturi) sn. (:) Ger strasnic, frig mare care face s6. Ingh et e apa: date un "+, de nu se mai putean misca de be (ISP.); : Dar oind pftrasii odaia, Mina de...il mortii (VLAH.) INGHET41. (-et) vb. tr. $irell. 0 A (se) preface In ghiat6.: fermeclitoare... (care) ingheta ape In bad in postal Slm-Pietrului (ier.); apa a inghetat tun (DLVR.) ; ne-a inghetat limbs in gar& $1 milduve In ()Jolene de frig (one.) 11 A raminea teapan, Intepenit; a incremeni: se Incorda in lnngul trupului 01 ingheta rigid, ca o Dirghio, In dreptul oglinzil (DLVR.) ; un zanganit de arms in carte ingheata deodate veselia oaspetilor (VLAH.); 0. de fricit, a-1 c inima, a-1 singele (de trice), a raminea Intepenit, Incremenit de Rica: i s'a Inclestat sure $i a inghetat de Erica (CRG.) ; inghetase angels In ea de trick ((SP.); oind clizu bihaul, bit ingheta inima (JIP.) [lat. in -glaciar e]. INGHET4T 4. adj. p. INaELETA. I Prefacut In ghiata 0 Intepenit de frig, rebegit c n/kr- GHETAT. 2. TEGBETATA (p1.-te) sf. Cremtt amestecata cu ono., zahttr $i zeama de fructe, facuta s6. Inghete cu ajutorul unui aparat frigorific : de yearns, de fragi, de lamile, de ciocolata. inghlm.p.4. (-mama) vb. tr. $i refl. 0 A (se) Intepa, a (se) Impunge (cu un ghimp e, etc.): alunecam in api, Inghimpindu-ma in maracin1 (D.-ZAMP.); A visat ca s'a 'nghimpat Si umble la picior legal (PANN); 1-a Inghimpat o albinii; boldul Satanei se vede ca-i inghimpase (cac.); 0: nu suferea ca vorbe de desert/10juni lumesti ea Inghimpe feciorestile-1 urechi (owl A Imboldi. INGHIMPATOR adj. verb. INGmadPA. Care inghimp6., Intepator; F : glumele cam Inghimpatoare Donlan unit din boieri GBP.). 0 YNGHIN4 = IX /NGHIOLDI (-desc) vb. tr. A da ghionturi, a ghionti; a da cu cotul: Se dose la tovarlisul de Unita dinsul 131, Incopind a-1, 11 zise:... De cat' to act f" (ISM); stmt ca ml 'nghioldeste cineva (CAR.) [ghiold]. INGHIONTT ( -test) vb. lr. $i refl. Fig Ingerea. impingindu-mi genunchil GI:110Rn: mat C croltor francez se Ingbionteete cu nn cinbotar Neamt (ALECS.). inghiort 1 interj. GHIQRT : ea, I Inghit1, si ye boo Si crape (ISP.). 0 /NGHIORTAI GHIORTAI. inghitt (-it, -it) vb. tr. 0 A face sa treaca din glt In stomac: o Imbucatura, un simbure ; same! li venea sa ma Inghlta de bucurle (um.) ; PIP PVSTE 0 1.Y A cheltui, a prapadi, a risipi: a Inghitit theta averea ramasa de la plirinti O z galusca, amarni, a suferi In tacere, neavind incotro: boierul... a Inghitit galugca ei a tactic moicam (cao.); flindca n'avea Inootro... let Inghitea amarul gi Wide (ISP.) A rabda, a suferi cu rabdare, fartt a se Impotriveasc6., fare sa cirteascii; a Indura: tam din Burk si Inghiti minas ce-1!acura fmt11 usr.1;

92 aims tipa... numai duraneaei, tar dumnealui asculta, inghitea sinless (CAR.); nevasta, ne mai avind Incotro, tacea gi Inghitea noduri (CRO.) ; cite (mart, injuraturi $i Mali am inghitit I (CAR.) In sec, ~, la ritbdari pante, a rabda (uitindu -se la altul care maninca, care are de toate) fail a capata nimic 0 (V A-I ~ pamtntul, a pieri, a disparea, a se prapadi rasa urina: Parca 1-a Inghitit pitmintul chiar din acela$1 minut (PANN) 0 (E) A sage ; a absorbi: buretele a inghitit apa; nude citcleau, sa ridicaa aburi inghititi de gura sabot (DLVR.) F A opri, a retina: mi-am Inghint lacrimile care cercau sa -ml nitalleasca In chi (GN.) [lat. ingluttire]. INGIFITITOARE sf. Q Gltlej [I nghit i]. TNGHITITT,JRA (p/.-turi) sf. Atita cit lnghit e cineva dintr'odata, cind bea; dusca: o de a911. de vin, de rachiu. 0 INGIU... YNGYMBA (-iamb) vb. tr. 0 /ten. (c(aus.) inn.) EM MA. INGIMF.A. (-ova), INGINPA ( -gent) vb. refl. 0 A se umfla: IngInta-mi-se (con.) 0, A se umfla. In pene, a se mindri, a se arata trufas: se rotes ye lingit dinsa el se Ingtmfa oa un curcan use.); s'a Intoiat ca varza $i s'a Ingiralat ca barza (PANN) [g I M- I (1)a]. INGINIF4RE, DiGINFARE Faptul de a se In g I m I al 0 Mindrie, trufie, fudulie: necapacitatea gi IngInnarea Int Ipsilante... au Mout ca luornrile sit Ia alt drum ().-GH.). INGINIFAT, INGINFAT adj. p. INGINFA. Umflat In pene, mindru, fudul, trufas: Inglmlat de a sit slava, ades la Curte merges (LET.) ; mirele sedea ye perini cucuiat, tudul $1 IngIntat (se.). YNGYNA (-On) 4. vb. tr. 0 A imita, a repeta Intocmai (adesea in bataie de joc) glasul, vorba, miscarile cuiva : umbla rat/mind prin munti gi prin ondri, inglna pas/trite, angina pastel Cu 0i119) (WO ; ursnl... a tnceput Cu glas mai subtire ea Inglne glasul caprei (se.) ; Fog! de zimbetul tatarnia... A acestor masti, ce urea omeneasca o Inglni (VLAH.) ; ma. Ingini, pentru oft mi se leagit limbs chid to vitd ( ALECS.) 0 A vorbi, rosti, a Chita cu gura jumatate, cu glas meet, a borborosi, a mormai: lei t viersul an acorduri somnoroase (0.-ZAMF.) ; a veni ea $1 vremea aceea", zise Imparatul, high:and vorba yintre dint! (coo.); $1 glasu-1 anus de-abia putu sit 'ngine, Piaci 'meat de lacrimi... (VLAH.) T 0 A ademeni, a momi: mil de visor! vin de ma Inglnli cu ale for poetics adimeniri ( ALECS.). 2. vb. refl. 0 A repeta Intocmai, in gluma sau In bataie de joc, ceea ce zice sau face altul, a se imita unul pe altul In glas, In vorba., in miscari: pasarile primaverii se 'nginit *1 care de care se 'ntrec in telly! de glasuri (CAR.); pe vatul copacilor, turturele sure 51 porumbei salbated se 'ilea (ODOEL) A se confunda (vorb. de lumina., de colon): cind se tuella EWE( en noaptea, clod Incepe sa se Intunece, in amurgul serii; pr. ext.: scum, cind se Instill% iarna cu primitvara, trebue a cauta mai Cu osebire de vita (loc.) 0 A contrasta, a forma un contrast: o duke lumina ce se tuella cu negreala malurilor deyartate (coos) ; sic! se Mena o multime de costume, religii si nationalitan tem.) 0 A se lasa ademenit: pin's doua zi ne-am ingtnat on multime de vista' ciudate (ALECS.) [lat. ingannare]. In g Ina: /NGINARE sf. 0 Faptul de a (se) Incepe a recita...?ara cea mat mica ezitatiune, titra gi tara o singura gresala (I -GH ) 1 0 Impreunare, imbinare: Man Ingirate... pe granitile Vail, la a yamintulni cu cern] (vi-m-1.1 INGINAT adj. p. 0 Imitat, repetat Intocmai 0 Rostit, clritat cu gura jumatate, borborosit : Vorbeste vorba 'nglnatit, Pares -1 e gura legatit (PANN) 0 Confundat: en anima ~a Intro dor gi bucurie (cools.). Y.NG/NDUR.1.1.T adj. Dos pe glnduri, muncit de ginduri: de una tnsa erau mai IngIndurati, gi aceea era oh li se stinge semintia (cer.); biata baba se lntoarse acasit a (MERA). INGINF.4... Po- INGIN INGLOD.4. (-odes) vb. tr. *i refl. Mold. ) A (se) baga, a (se) afunda In g 1 o d: am inceput sit ma Inglodes In nomol... gi sa ma Intund ulna is glezna (13R.-VPL) ; rotile se Inglodau ulna, 'n Masa (VLAH.) F datorii, a baga In multe datorii, a face sa lie dator vinclot; a se in datorii, a face multe datorii. T.-A. Candrea.Dictionar enciclopedic ilustrat. t INGLOTT (-oteso) I. vb. tr. A stringe gramada, a aduna (gloat ale, oastea): an tras spre tars sa, pentru sa. -$h mai Ingloteascit oastea (A. COST.); Man... Isi!union stile pe IMO sine (ei-c ). 2. vb. refl. O A se stringe, a se gramadi: Inglotindu-se Toren multime, no mat putean (tdoldovenli BA tie razboinl (NEC.) 0 A se Ingramadi: Nicoiai- VodS... nu obosea clod i se Inglotea nevoile *1 trebile (N.-COST.). INGR4BA PP' GRABA. ingrade4la (p1.-en) sf. Ingraditura, ingradire ; Cu capul pe un mormint!ara nume nee! ~ (CAR [Ingradii. ingradi (-adesc) vb. tr. si refl. A (se) inconjura, a (se) Inchide cu un gard, cu o Imprejmuire: gaidurile slot de prisos, tiindcit n'au ce!wrath (slv.); imi ingradi livadea mea de film gradina domneaseit din ea (cu.); pr. ext. a forma hotar: iatit tale patrn hotare cart Ingradeso pamintul Writ romanest1 (VLAH.) 0 A Impleti cu nuiele 0 F A pune o stavila: &mut Capela Ingradeste vederea spre munti (vlah.) CD A se intelege, a fi de acord: s'a Ingradit on vatatul de curte si-i toacit stares (FE..) [sl. graditi]. INGRADTHE sf. Faptul de a (se) Ingr a- d i 2 Ingraditura 3 fj StavilA. INGRADIT adj. p. DtortAni PrevAzut cu un gard, en o Imprejnouire: era ~ cu zaplaz de bane (CRO I 1111 (c IrgnmaAprr. INGRADITVRA (p1.-tlui) sf. Imprejmuire, ocol: Ante acoperite Cu stub... Se Imprastiau printre Ingraditurile de nniele mna 11 2 Impletitura [I n - g rad i]. INGRAMADT e. GRAMADI. YNGRA4 (-eras) vb. tr. *i refl. 0 A (se) face (mai) g r a s: parca ma 'ngrag, and ma nit is vol (OLVR.) ; **:. oohlul stapinulni Ingrasa calul, cind stapinul Iii supravegheaza avutul, acesta sporeste; : nu se mat Ingrasit porcul to shut de Ignat, se zice cuiva care se apuca prea tlrziu sa repare un lucru care trebuia facut inainte; 4);: omul, de ce-i place, de-am se 'ngrasii, fie- caruia ti prieste tot ce-i face / A (se) face mai roditor, a gunoi: us pamintul Cu gunoin [lat. ingrassiare]. /NGRAAIVLINT (p/.-minte) sf. f Gunoiu, substanta cu care se In grasa pamintul spre a-1 face mai roditor. INGRA4T adj. p. DIGRAsA c NgtionAsaT INGRAATOR 1. adj. verb. tngrasa. Care Ingra /193RMAToARE sf. 0 Mica. plant& erbacee numita $i foaie-groasa", cu frunze camoase si flori albastreviolate sau albe cu pate gal :-Isfr*to, Fig ''27o7. Ingr9 9toare. 'Fig. ara Ingraptoare. bene InAuntru; numita si foaie-grasa." (Pinguicula vulgaris; P. alpina) ( 2708) Planta krboastt, cu tulpina IntinsA pe pamint, cu flori mid albe ale caror peduncule, dupa Inflorire, se recurbeaza In forma. de cirlig; numita si grasatoare" (Sagina procu)nbens) (.] 2707). O INGRAUNT4 (-tez vb. tr. Olten. (c)us) A da graunte (ovas) calului, vacii. O ingraunto*a. (-osez vb. tr. A face g r - unto 5: scoacerea are de scop de a ~, brine (PAMP.). t INGRECA (ecez,-ec) 1. vb. tr. Cl) t A Insarcina, a face bortoasa: eau eulcat en soacrs -sa $1 0 an Ingrecat (env...os.),0 Maram. A irnpova.ra. a Ingreuna, a apasa. 2, vb. intr. A deveni insarcinato., grea, bort.oash: Clint Ingreceaza, acilag1 sta Inlanntru singe acela, ca sa hraneasca coconut (PRV.MB.) [lat. 'Ingravleare] Ne- ING

93 INCdt. maw f. # Insarciata, bortoasa: aelmata- t INGREC.I.I.T adj. p. Mama. 0 Maram. Impovarat, ingreunat: Niel am dragnt, nioi blirbat, Fara INH stalet sa.. dupli nava vreme s'au atlat dal 'eau.). INGREOIA. = imaeuia. /NGRETO$A. (-osez) vb. tr. si refl. A (i se) face greata, sclrba, a (se) scirbi, a (se) desgusta: scale uliti strtmte care-ti... Ingretosaza nasul on duhoarea (olva.) ; nu to pot1 opt! BA rut to Ingretosezi... de gugumania carturarilor $1 a yroeopsitilor PaginatAtii (ISP.) ; late nu se Ingretotti de ce vast' (RET.) [g r et o S]. /NGREUIA. (-uiez; pers. a 3-a: -ulna 51 -tile) vb. tr. si refl. A (se) face (mai) greu, (mai) g r e o i u, a (se) /mpovara: incepu Constantin Duca-Veda... si pe mazili a-1 0. an daidii grate 61 dese (NEC ); 1-am pus la as nista mirodenii... prin millocul carom i-am lngreulat somnul (GN.); tin sentiment penibil... ii Ingreula trnpul si mintea (vlah.); MSS s'a Mai Ingreuiat on natl (CR0.1. YNGREUNA (-unez, -un) vb. tr. $i refl. A (se) Ingreuia, a (se) face mai greu, a (se) Impovara: atunci!neon lupta grea Dentru viatli, care se Ingreuna si mai tare prin eisatoria lul (CAR,) ; se temeau ca-$1 Ingrenna suiletul Cu plicate (REr.) [lat. ingrevinare]. /NGREUN4T adj. 0 p. IiiartEuNa 11C) f. /rigapinata, grea, bortbasa: din momentul acela ea Put- (*se.011 (EMIR.) ; baba spuse unchiasulni ca se shine use.). INGREUNATOR adj. verb.!ngreuna. Care Ingreuneaza; Inmovarator. INGRIJ.4. ( -lies) vb. tr. si refl. A (se) Ingrijora, a (se) neliniti [g r ij INGRLIARE sf. Ingrijorare, neliniste [I n- grij a]. INGRIJAT adj. p. h11grija. Ingrijorat, cu grija. In suflet, nelinistit: ochil ei... hmecan ingritati pe Pima de umbra care se defaces tvlail.). INGRI4 (-liege) 1. vb. tr. st intr. A purta de grij a, a avea grija (ca sa nu duca lips& de ceva):.0 ye un bolnav; 1-a Ingriiit on lemne; In lipsa Ilorile; Int n'avea eine sit -1 Ingrtjascil de ease $1 de vitiseare (Clio.).. vb. refl. 0 A duce grija, a canta sa nu duca lips& de ceva: se ingrijeste de cola trebuitoare pentru tarns A duce grija de ceva, a se Ingrija: nn to de asta, matusii drags, ca-1... trill pe Naga noi ea banal eel bun (CRO.). /NGRIJIRE sf. 0 Faptul de a (se) Ingrij i; grip.; cautare Bagare de seama, precautiune 1111 C NVINGRIJ1RE, INGRIJIT adj. p. INGRIJI O Ingrijat, ingrijorat: era m. on co obraz sa se Intatiseze tnaintea tut Scaraoschi (Cac.) 1-11 n NVINGRIJIT. tligrijit 9R, -TOARE adj. verb. sism. f. Martin O Care ingrijqte, care poarta de grija 11 0 Care inspira grija, neliniste, teamti: se ail& bate stare Ingrilitoare; aerul era plin de vesti Ingrijitoare (ALECS ). INGRIJORA itigritura(-rez) 1. vb. tr. A inspira grij a, teama, a nelinisti: greutatea atitor lncruri de Invatat poste 114 Intristese si sa Ingrijoreze... =Haul baiatului (13R.-VN.). 2. vb. refl. A duce grija, a se nelinisti, a fi cuprins de neliniste, de teams: Imparatul Incepu a se Ingritura cind ti spuseril strelarit cola ce se Intimplase use, I- INGRIJORARE sf. Faptul de a (se) I a g r j or a; neliniste. INGRIJORAT adj. p. INGRIJORA. Cuprins de grija, nelinistit. INGROP. (-op) 1. vb. tr. 0 A baga In pamint, In g r o a p a, a Inmorminta: an murit multi oameni, oft nu-1 putean si-i aruncau prin gropi de-i naruiau (NEC.) A ascunde un lucru In pamint, Intr'o groapa; a acoperi cu pamint: o comoara;.0 vita 0 F A afunda, a cufunda: IngropIndu-si capul aprins in velinta alba si rece a otniitului (GRID.) ; 151 1ngTODA barbia to yalme (ord..). 2. vb. refl. A se baga intr'o groapa, a se ascunde acoperindu-se ell pamint, a se virl adinc, a se Infunda: ride ca nn eioclu care s'ar duce singur sa se tngroape 1ALECS.) ; m'am ingropat fn tarns la radacina anal papusoiu ICRO.); ti se logropa!intern' (plelorului In zapada) Dina dincolo de genuneht (DLVR.). t INGROPACIVNE s/. Inmormintare: lndati ea s'a Intors de la.0 (CAR.) ; preet11... Incepura... olntecele de.0. (0000) [Ingropa]..4 INGROPAT 1. adj. p. IllaRop4 C NVINGRO- PAT. 2. sbst. Faptul de a Ingropa. t INGROPATOR sm. Trans. Gropar [Ingropa]. ingro.41. (-0s) vb. tr. $i refl. A (se) face (mai) gros: laptele ou pant; lupul on slugi nu-s1 Ingroas& gitul (ZNN.); F : s'a Ingrosat truths, gluma, lucrul a Inceput sa devie serios, a luat o Intorsatura Ingrijitoare [lat. '1 ngrossiar e]. INGROZT (-ozese) 1. vb. tr. A baga, a virl In g r o a z a, a baga spaima In cineva, it Inspaimtnta: toate acestea n'au ingrozit pe voinic, nioi nu 1-au stingherit din citire (se ). 2. vb. refl. A-i fi groaza, a-1 lua (a-i apuca) groaza, a intra In groaza, a se Inspaiminta. INGROZITOR adj. verb. INGROZI. Care Ingroze*te, care umple de groaza, groaznic, spaimintator: 'Antal de noapte educes din cind In etnd vnete de!arm& care devenean lngrozitoare = Neatop4... t (ALECS.). INGRUZI, INGURG./k sr 11IGITRzi. INGURGTJT4 vb. refl. A se trufi: pentru videsup:mile lor... oborttu-i-al pre Insii cind sit 'ngurgutartt (DOS.) [gurguta]. 0 INGURGUT4T adj. Maram. (SRL.) Tuguiat, gurguiat [Ingurguta]. 0 INGURLUT (-nest) vb. refl. Mold. tsaz.) (FAME.) A se da In dragoste cu cineva: are $1 ea onor P... deaceea v'ati Ingurluit Impreuna P (ALECS.). O /NGURZT, INGRUZI (-nese), Trans. MUMMA (-gtirg) vb. tr. A Increti (cu ajutorul unei sfori petrecute prin mai multe gauri): m, opincile; corzile tin marginile (voloculul) tngurzite,... asa ea mijlocul se lag ea nn stn tsar.) ; apoi le-a Ingrnzit trumos (opincile) ei a Detreent cite o panicle de ate neagra de par de cal prin cele nojite (enc.) ; In zama aceea reels bagau opincile, (ii) dupti =care le Ingurgan (RET.); desgurga curelusa cea ca o plasma on care era tngurgat serpariul (Rar.). INGUST adj. 0 Care nu e (destul de) lat, care n'are destula latime: are an cap prea lunguiet, prea m, (VLAH.) ; o!mite 11; o oarare ~1, 11 0 Marginit, care nu e destul de desvoltat: spirit 0. pat. angu s- t u s]. INGUST.O. (-tez) vb. tr. $irefl. 0 A (se) face (mai) Ingust: 0 patient trnmoasli agternuta De o vale care se Ingustettita din ce in Oe (VLAH.) F A (se) micsora: nu tngustez nioi detaim rolul Osmanllor (coos.) [lat. a n g llstare]. 658 INGUSTIME sf. Insu$irea lucrului In gust O ty) Lipsa de desvoltare a mintii, etc.: 0.e. mintii. 0 INHAINIURAT adj. impopotonat, Imbracat cu tot felul de toale, cu haine nepotrivite pe trup: trentele In care era.0 (R.-COD.). /NHAITA. (-halt, -haitez) vb. refl. A se Intovarasi (cu unul sau mai multi oameni rai, stricati): se Inhaitase en olli-va ieciori de boieri $1 bateau mahalalele slue 51 noaptea (1.-GH.); se Inhatteazit In tinerete on mai multi de teens Jul (CAR.); Midas... Inbilitat en Pan, 11 tot auzise chittnd din nain (ISP.) [h a i t fl.]. INH.A.M.4. (-ham) 1. vb. tr. 1 A pune h a m u- ril e pe cal (spre a putea trage trasura, caruta, etc.): do -te de spun snrugiilor sit Inhame postalionii la trasura sea galbena (ALECS.) ; trasura, apune calul sau call la trasura. 0 l F Trans. A Inhata, a Insfaca: mt tt-1 Inhama do guler st hat on el De trepte In sus la 1mparatul (RET.). 2. vb. refl. (V) A se apuca de o muncit grea, serioasti: m'am Inhamat la manta serload 113R.-Vs.); Denten 51 harnic se Inhama la toate, (si) pe toate le lace on drag (VLAH.). INHATA (-hat) vb. tr. A apuca cu violenta, a Insfaca: ye cineva de et, de mtneett; 11 Inhatase... cu ghiarele ca o gaga spurcatii si nu-1 shibea nisi eft at da In cremene (Isr.) ; Inhata pnrcelnl de coedit, sa nu Ina (DLVR.) InhatA scripca din mina lautarului 1GN.) [h a t.l]. INIIIRZOBAT adj. 1 IncrtItat cu hirzobi sau cu opinci de curele impletite. O inhobot/). (-Diaz) vb. tr. Mold. Trans. A pune hob o t u 1, baltul pe capul miresei, a imbalta, a Inzavoni. 0 INHOLBA (-hem) vb. tr. $i refl. Trans. Bucov. Ban. A holb a, a testa ochii, a se uita cu ochii holbati: bulaurit nu s'an apucat de!muni, el 1-au tnholbat numal

94 me.); ne Inholbardm gi ne minimartim de ale (RET.); se inholba Writ socru-sau mai urlt dealt Jeri (MERA). 0 INHOLEI.ik.T adj. p. INHOLBA. Cu ochii holbati: se zice bluetit" unlit om care are o cautaturit si lieroas1 (MAR.) ; ritmasera Inholbati cn ochtt la el ca la o dihanie (car.). INHORBOTAT = HORBOT4T : mumele nimite sus- Pinau sub bonetele (NEGR.). INIEPT4 ( -lept) vb. refl. Trans. A se asvlrli, a se arunca: se svlrcolird gi se 'ills:tiara el se trmura... da nn era chip sa invingd (RET.) [Comp. AmPra]. INIERBAL (-bus) vb.tr. 0 dir-a umplea cu iarb de pusca: inierbard gi looul de la maniistirea Radului -Vodd, on gind ca sa-i dea too ((Sr.) 86n. w A trece un fir de spins prin pielea unei vite bolnave, a spinzui 0/ten. A neaji, a supara au de tot pe cineva. INJGHEB.O. (-eb, -ebez) vb. tr. si refl. A (se) a$eza laolalta, a (se) Impreuna, a (se) stringe (cu oare-care truda), a (se) cladi, a (se) alcatui, cu lucruri de strinsura, de putina valoare, capatate cu greu, a cirpi: ist lucrase un car si-1 injghebase in cash, in toad IntregiMea lui (ens.) ; mai pe unlit g1 -a Inighebat si o can% (me.); sate se inighebeazit De vat Witute de soars (VLAH.) ; : in mintea lui Isi InIgeba plena/ (GRL.) [j ghlab]. = Lama. IN JOS umr. JOS. INJOST (-oseso) vb. tr. $i refl. A (se) umili: L-at Ittsa sa to 'nioseasca, sa to mice In picioare (VLAH.) [j 0 s]. INJOSTRE sf. Faptul de a (se) Injo s I, umilin.a. INJOSITQR adj. verb. itraosi. Care lnjoseste; josnic: o toots inlosttoare. INJUG.(1. Hug) 1. vb. tr. A pune boul sau boii In jug (spre a putea trage carul, plugul, etc.): beluga boil Is oar, lace Deamne-alutft Si seduce la pildure (ono.); gl Mitts robi le amyl in mini, mutt mi iniugard la plug ea pe vite ((Sr.);. anti, a pune boii la car. 2. vb. refl. A-si baga capul In jug; a se Inliama, a se apuca de un lucru greu, obositnr, de lung& durata [lat. in -jug a r el. YNJUGAT 1. adj. p. INJUGA c'fi adj NMTIMAT. 2. sbst. Faptul de a Injuga. INJUMATATI (-Atesu) vb. tr. $i refl. A (se) Imparti In doua ju ma tat i. INJUMATATTRE sf. C) Faptul de a (se) I n- j u m a t at i 0 gni...11 praznicului, zi serbatii de biserica erestina p. 25-a zi dupe Pasti, edica la jumatatea celor 50 de zile ( =cincizecimea) dintre Past" si Rusalii. INJUN GHIA. (-gain) vb. tr. $i refl. A (se) j u n- g It i a, a(-$i) taia gltul, a (-si) Infige arma, cutitul In beregatb. sau In alts parte a trupului: taranii volost, in ziva de Una, dupl. ce Injunghiarit porcii g1 -i Wallet (DLVR.); pr. est.: tacti-tit-ne In TIrgul-Frumos, uncle am si tnjunghiat etti-va harbuji (cao.). INJURA ( -jm) vb. tr. A adresa cuiva vorbe unite. de car& (Mold. a sudui): cola ce va Injure pre an om, cind an va ii de tap, acela se va pedeysi... ca si oind ar ti de laid (ntv.-ma.) [lat. injuriare]. INJURATOR adj. verb. INJURA 51 sm. Care injura: cola ce va trlmite pe anal stt Indemne pre nestine sd Injure si sa ocitrasett pre cineva... se va cents ca $1 on Minato:01'111 (PRV.-MB.). /NJURATTIRA (p1.-hug) sf. Volta sau ex- vorba urita care presiune Cu care se In j u r a, se adreseaa cuiva, spre a-1 face de ocarft (Mold. sudalma.). INLACRAM4 (-Ames vb. refl. A se umplea de lacrami: de multe ori 1 se InlAcramau boierulut ochii INLACRAMI.I.T adj. p. MLACRAM4. Plin de lacriini, cu ochii Innecati In lacrimi: ou ochii Inliterilmati de rig sau de pans (BR...VN.) [l a era in a]. 0 INLA.CR4T adj. 0/ten. Trans. Tesut In romburl (vorb. de scoarte, macaturi, etc.) [1 a c r a]. /NLA.NTUT ( -less, -Wu) 1. vb. tr. A lega cu I a n tu ri If C) A legs, a Impreuna: 11-0, Vtata on cineva; Well A cuprinde cu bratele: cit de mid gi cit de albs -s attune lubitei male, gl ce duke Eat-e robia, end mit 'nlantne ca ale VLAH.) () A robi, a supune, a Manta, a fermeca: lnimile, patimtle. 2. vb. refl. A se lega (ca inelele unui taut, a inhse Impreuna: hasp sa se rmice si sti se Inlantue gheburile din ce in ce mat marl ale ParIngulut (VLAH.). INM INLANTUIRE sf. Faptul de a (se) i n- lantui I 2 F Sir de lucruri legate uncle de altele: nos evenimentelor; an tin cum s'a nrmat glndurilor mete (BR.-VN.). INLATURA (-tur) vb. tr. Ada In la tu r i, la o parte; a evita: mi-ar ft pitrut mai bine sit lnlatur gllceava en el (GM). A.VNTRU um- INAVNTRU. eh' EMNT ( -neso) vb. intr. A Intepeni (de frig, de spaima, sau de uimire), a Incremeni, a Inmarmuri: ar trebui sd -mi dal lemne, oa inlemnim pint{ mine (DLVR.) ; le-a Intemnit gerul ca ye niste buturugt (BAS.); cind an VAant aceta... mai Inlemnirtt el se nitan nimiti anal la altnl (an ); ceilalti pop!, inlemniti... de trial si de rusinea arhipasterulut term) [1 e m n]. /NLESNT (-nese) 1. vb. tr. A face a fie mai 1 e s n e, mai usor, a u$ura: drumnri de tier_ von transportul roadelor muncii noastre (ALECS.) A ajuta baneste: am trimis Is d-ta... BA ne inlesnegti, sa ne!manning on amanet (1.-ott) 2. vb. refl. A se face mai lesne, a se u$ura A (se) putea ajuta (baneste), a ayes destui bani spre a putea face fat& nevoilor: West da buonree dar nio1 on nn ml inlesneso acum. INLESNIRE s/. Faptul de a (se) In l e s n i; usurinta; de plaid; am venit at{ fao o mare celor Incercati ((Sr.). INLESNITQR adj. verb. TmEsici. Care Miesneste, usurator. YNLOCIJT ( -ueso) vb. tr. A pune pe alt cineva sau alt ceva I n 10 c: vitzlnd CA nu s'a prezentat la post, I-an Inloonit; bores Cu vinal; o vorbli on alts 0 A sta In locul cuiva, a ocupa locul altuia: hottirlt sit primeasca leafs mea pe timpul cit m'o (BR.-VN.). INLOCUITOR sm. Cel ce Inlocu este pe altul ( Intr'o slujba, etc.). t INLONTRU INATprrRu. *INLUMIN.A. (-Inez) vb. tr. A Impodobi un manuscris, etc. cu desenuri, cu litere ornamentate $i colorate: migalosti minlaturigt1 cart InIuminan ou votemie gi vitpsele cletease multimea de manuscripts (coos.) [fr. enluminer]. t INLUNTRU = INAVNTRU. INMA (pl.-me) sf. Mania. *YNMAGAZIN4 (-Inez) vb.. A pune, a aduna Intr'o magazie 0 A gramadi, a acumule In sine: - cunoshute [fr. emm a g a sine r]. IND/IANUAT adj. (f) Imbracat cu m A n u$ i. inmar.murt, tramaratum (-nrese) 1. vb. intr. A ra.minea pe lac, nemiscat, Intepenit (de uimire, de spaima, etc.), a Incremeni, a Inlemni: Imparatn1 socru ammo immarmurit, cind laza atita vredniote oar.) ; Inmarmuririt spitimintate de ce le vitzura ochit (DLVR.). 2. vb. tr. A uimi, a face sa. Incremeneasca de mirafe: adesea inmtirmurea ye isonsitil ei indectitori (ODOEI [marmura]. inniarmurtt adj. p. MURMUR'. Uimit la culme, Incremenit (de inirare, de spahnii): am Nimes it clod I-am anzit (vlah.); rtimaserti Inmitrmuritl de groaztt pentru ceea ce era sit se IntImple (ISP.I. inmarmuritor adj. verb. INMARrdiutt. Care to lasb. Inmarmurit: brodea uneorl adevarnri de o profunditate Inmarmuritoare (DLVR.). INMICSTJRA. micaora. YNMII (-mieso) vb. tr. 5i refl. A (se) face de o m i e de on mai mare, mai numeros. INNIIIT adj. p. INMII. De o mie de on mai mare, Mai mult: Ipate BB lmbordltise Insutit si de clod a ventt Chiricti in sluibh la Muni (me.). t INNIINUNA Pr. KiNUN6. INMYN.A (-min, -Inez) vb. tr. A da In mina, a preda, a remite: 1-am Inminat sorlsoarea botertler ((-GH.). INMINDRI (-dress vb. refl. se Inlelepti (es.-sun.) [vsl. umadriti s ej. INMLADIA, (im)ntladza (-dimu) vb. tr. si refl. 0 A (se) face mladios; F : adevarata inbire Indulosazil qi immladta qi cea Mai tare fire (BR -V(1.) 0 A (se) Incovoia, a (se) Indol: goelanzii let Inmlitdie aripile 659

95 fnm_of tug (0 -ZAMF.) ; bdletanul se fere5te inmlitdfindu-se din gale (SAO.); cadlnele seraiului se mladie Inaintea lui ca niste INN trestil de bait& (OLVR.); Dad{ boinl n11-1 Inmladin... (EMIN.); Veaellt-ti mllid11 trupsorul (nose.); Plopul nalt l'a lui suflare ca o orating& se mladie (ALECS.) [vsl. mlad INMLADIRE, (1.m mladiere sj. 0 Faptul de a (se) (In) m 1 a d i a 2 Insulirea lucrurilor rnitidioase, flexibile. /NMORMINTA, ImmoRmiNTA (-ter) vb. tr. cri A ingropa (un mort), a baga In mormint; : et-a tamormintat tub tree. /NMORMINTARE, TetratoRrawrtutEsf. A Faptul de a I n m o r m in t a, Ingropare, ducerea In groapd a unui mort si ceremonia fiicuta cu.acest Fig. agog. Inmormintare la tars (dupa o fotografie a Seminarului de Sociologic din Bucureqti). priiej, Ingropaciune ('0 2709): ti Melia o d'ale thirdratestile OSP.). INMUGURT, /AIMUGURT (-mese) vb. intr. * A da muguri: vim oil 'mum' inmugureste, Infloreste roadele se arata (ISP.) ; ma uitarn cum da sa Inmugureasca liliaonl (BR.-VN.); rarnurele/e... Incetul cu Incekl fnmugureau, dau fol chiar Infloreau (MAR.) INMUI4, (/m)raula ( -moan) 1. vb. tr. 0 A face (mai) moale; Chi F spinarea vulva, a-1 bate sdravan: sa nn-ti mal cake piciorn1 prin ourtea mea, eft-ti voin Inmnia spatele on Mak (AL.) A face, a lasa Imblinzi, domol, a mai a Indulci; a potoli: mai i-a (fm)mniat Mime A uda, a umezi; a Intinge: in spa; a.0 degetnl In aura; 1-a tot mutat (firul) on limbs, de ce-1 male, de -ala flrul se 'nclrlionta 51 mai tare (CAR.); condeiul In cernealli; Ennio avn grill de a-01!mania cleat sagetilor sale In singele,.. Thank' (ISP.1 A Impodobi cu cusaturi, cu broderii de matase, de fir, etc.: inmnian In fir 51 In pietre soumpe halnele de pe dinsil torke.); muiatl din cap AA' a pi- 010are numa 'n matasuri qi fitetur1 (CAR.). 2. vb. refl. A se face mai moale A se domoli, a se Imblinzi, a se potoli: s'a mulat gerul 0 A sldbi, a pierde din vigoare, a-i scadea puterile, rezistenta, a nu se mai Impotrivi: mina mea s'a undid, on mai poate Mica buzdugannl (noon.); Pioioarele 1 se moats 51-1 tinkle o frtoa neinteleasil (VLAH.) ; 1 s'a mulat glaviiend ca oastea 1 se Inmate, date sul; Radnl... dosul ((SPA; cind se mai mute i0o111 (DLVR.) A se uda, a se umezi [lat. molliar e]. ID/MI.1Ln /mama ( -tese) 4. vb. tr. 0 A marl, a face sd, creased., a spori numarul, cantitatea, a face sä fie mai mutt sau mai multi: a to asa virtos vol Inmulti, cum de multie nu se vor puke numara (PAL) 0 ± A face operatiunea Inmultirii. 2. vb. refl. A deveni mai mutt sau mai multi, a creste, a spori (numarul, cantitatea): cresteti 51 va Inmultiti; gramezile de oase de om se fnmultean oar.); Inmultkil-se mai vartos de DArul capulul mien (PS.SCH.). INMULTTRE, /PdfdIILTIRE Sf. C) Faptul de a (se) tumult f, sporire ± Operatiune care are de stop sa face un numar, numit de-inmultit", de atitea on mai mare cite unithtd se cuprind tntr'un numlir numit Inmultitor"; rezultatul a- cestpi operatiuni se numeste produs", far de- Inmultitul" si Inmultitorul" se numesc cei doi factori" ai table Inmultir11 sau table Ink Pitagora, tablou care tontine produsele Inmultdrii Intre ele a primelor zece numere (Li ) INMULTTT,ThimuLTIT 1. adj. p Imola; # sn. a.2 Plural rniviultitor, IMMULTITQR sm C) Care Inmultes t e 0 ± in.-thmul- TatE. INMUNDIRAT adj. (I) Imbracat in uniforms, cu un mundir: flints functionarilor civ111 si militarl, toil kmundirati (NEGR.). INMTJRGT, hamurgi (-geste) vb. unipers. A amurgi: tamurgea bine dud am aims is sire's de pale, nude aveam e& dormim (BR,VN.). INMURGIT sbst. Faptul de a I n m u r g i; pe re, In amurg, cind Incepe sa amurgeasca. INNABU RALA, NABUSEALA (p1.-sell) sr. Zaduf: is sit IntrAm InAuntru, ca pe hudibuseala este to bolniivesti chiar din Reign (0.-ZAMF.); era Ofibilla mare Si atibuseaut eumplitit (an) 0 t Invaziune, incursiune, navalire: de nabusala lni Attila 51 a altor varvari carat an urmat &ma Mugu!, pustie n'an ramas (CANT) (11 11 n a- b u tnnabut, NABLIST ( -u5eso, -us) 1. vb. tr. 0 A face sa. piarza rasuflarea, a Inneca (prin lips& de aer): o Infilgurft In plapamit ou pericolul de a o Innabu51 (ea.-vn.); stringind pe dracul In brats, de credeai oft o sit-1 nabusasca (ISP.); balarlile Innlibuseso florile; (T): bogatia el nilbu5este orl-ce tresarke a omului (DLVR.) 0 F A ascunde, a face sa nu se vada, sa nu simta: tunabusindu-si in piept mink 01 ura ce-1 sugruma (VLAH.) ; plecarti nfibusindu-5i plinsul (DLVR.) (?) A inmiedeca sa creased, sa se desvolte, sä alba urmari, a stinge: nu H.-1co 660 nvenea sit Innabulascit rascoala grin Wagers de singe A da navala, a face invazie: an nlibusit Pre aceste ',scurf mai pre urrnit Tilted! (M.-COST.) 4 0 Bucov. A ndvali, a se intinde cp furie: a deschis nga cind nsbu$ea local 51 In Linda (GRID.) 1) Mold. A podidi: ma nabuseso lacrimile de bncurie (ALECS.). 2. vb. refl. A-si pierde rasuflarea, a se Inneca (din lipsa de aer): noaptea am simtlt oft mil Innabus de tot (BR.-VN.) ; 1051 repede din cask simtind ca se Innilbuse (GN.) [srb. nabus"iti]. INNABU TT, riasusvr adj. p Fig. Tiro. Table inmu tirii. NABITK: as ridica nabusit din pat 'CAR.) ; adv.: plingea nabuslt PIMA ee pleoapele 11 sertan lumintle (meg.). (IN)- INNABUITOR, NABU$ITQR adj. verb. NABIgq. Care Innabuse: 0 otutiorit nfibusttoaro hat Inv/11111e capul (VLAH.). INNADT, NADI (-MOW) 1.vb. tr. A adauga o bucatd, o parte (spre a lungi, spre a marl); a coase capat la cap at: tot trentele ales le cirpeste, is Innideste (BR.-VN.). 2. vb. refl. 0 Mold. A se dedulci, a prinde pond de ceva bun, a prinde narav: niete pond, sottretna gardul Intr'un loo, se Innadise in griidinit la Pillnulolu (elk.); 0 vulpe la taran se Innadise-odatA La pasari In 'plata (DON.) 0 F A se insoti, a se Innoda in dragoste: dascalul... se date pe ling& mums coplilor se InnAdi on Musa (ISP.) [n a d a]. INN.A.DU I (-nom, -u5) 1. vb. tr. A face sa ntiduseascd.: clad tata tats Dorcul... 5i-1 invalea luta ou pale, de-1 Innildusea (CND.) Mold. Trans. A Innabusi, a face sa piardn. rasuflarea, a Inneca: sus- pinele, gramadindu-se III skul et, o Innilduseau (NEGR.) ; F : datoria noastra de patrioti este sit Innadusim complotul In feel (ALECS.) CI Mold. A face sa se stingy din lipsa de aer: Incepe a turns is tarnt peste foc el-i fnnadu5e (CRG./ 1 0 Mold. A suplira, a amdrl, a chinui. 2. vb. refl. 0 A nhdusi, a-i curge sudoarea Mold. Trans. A se innabuli: 1-a Ingropat In gunoiu, de numaf capul fi era afara, att nu se Innaduse (am%) 1

96 Mold. A se arnari, a se necaji, a se chinui: minca- I-ar hence sa-1 mantnee,... cd molt ma mai Innadus on dinsul (cao.) [. NADII$I]. INNA.DU IT adj. 0 p. TNNADUSI Care abia respira sau gata s& se sting& din lipsa de aer ;a dv. : a arde Infundat: a Inceput a-51 smulge Oral din cap 01a o boot (CRC.). INNAMOLI per DINOMOLT. INNARAVI No- NARAVT. 'INNASCT.IT adj. Ce se posed& de la nastere: idei e [n As C u t, dupa fr. i n n é]. NN AU CT Pr- Nano. INNEBUNEALA = NEBUNEA.LA. INNEBUNI, NEBUNT (-nese) 1. vb. tr. C) A face ne bun C) A zapaci, a ame%i. a. vb. intr. $i refl. 0 A deveni nebun, a-si pierde mintea: en sit nn fi stint a ceti, de mult as fi bluebunit, cite am avast ye oapul man (olio.); se mire cum de n'a Innebunit Inca (VLAH.) 0 F A-i placea, a iubi la nebunie: Hegi Flristodul se nebuneste (lima raciturt Cu usturoin (ALECS.). INNC (p/.-eenri) sn. 0 Revarsarea apelor, inundatie: din poems deselor ~lin ale Dlmbovitii (1. -OH.) if Faptul de a (se) Inn e c a:...on sulletul numal din S'a mintnit (PANS). INNECA, t NECA (-eo) 1, vb. tr. 0 A face sa piarda rasuflarea, a Innabusi: vagonul era plin, tumni de la Wart ma hums (VLAH.); an Mins amar mil 'nneaca (EMMA ; 11 toned o tuse seaca (DLVR.) t Trans. A sugruma: ne inneacd nrsul o vita (m.) A fare sa, piara, sa moara (prin asfixie) subt apa: o corabie; an em, an cline F A-si.0 amarul, setea; dna ce-si... Innecarit setea, unii cu yin, altil ou apa rece (DLVR.) ; feciorii de Imparati si de crai necau minis in sulletul for (MERA) re 0 A inunda: de al va prileji apa morii sa innate niscare pdminturi sau vii (FRV.-LP.); de venea apa mare, ardturile lui le Inneca (ISP.); : un rin de lacrami It mooed fate (ON.). 2. vb. refl. 0 A-si pierde rasuflarea, a se Innabusi: a se A, on on os, cu o ImbucAturd area mare 0 A pieri, a muri (asfixiat) subt apt: corabiile s'au Innecat; bfiatul, nestiind sa Inmate, s'a innecat; l : oine da din mini nu se Inneaelt; Q : eel ce se 'nneacd se-agatit si de an pain; col ce se inneacd se apnea de sable on mina matt (M.-COST.); Ij : a se ve (ca Tiganul) la mai, a fi biruit (de nevoie, de imprejurari, etc.) tocmai cind era aproape sa. scape A se inunda: din non 1 se Innecara och11 In lacraml (vlah.) [lat. n acare]. INNECACIQS (NECACIPS) adj. Care (1 n)n e a c A, care Innabuse, innabusitor: mirosul neeacios de silitra (CAR.). INNECACIVNE sf. O Faptul de a (se) i in n e- c a 0 Inundatie 0 Greutate de a rasufla, pierderea respiratiunii, sufocatdune. INNECAT adj. 0 p. INNECA 11 0 innabusit Prapadit, pierit subt apa (sau subt alt lichid); pr. ext.: ores in mooirld dintr'nn capat intr'altul (1.-OH.); : cn chit Innecati in lacrimi, plini de lacrimi; 01: In dator11, dator vindut, Inglodat in datorii. INNECATOR ad 4. verb. INNECA. Care inneaca. INNECATURA, t NECATVRA (pi.-turi) sf. 0 Faptul de a (se) Innec a; innec; Innecaciune: nu a vintulni sunet Qt vreava taste vine necaturiei In Petro (C0R.) Inundatie, revarsare de ape: de nu va face nici o innecdturd acea moult (Lau.-oaa.). INNEGRT, NEGRI (-erase) 1. vb. tr. $i refl. 0 A (se) face negru: apa... in multe chipure are fir), ell ini11- baste 01 negreste (Colt); cind Coca de utrind. se innegrea o- grade de cdlugari (VLAH.); vaierul cioarelor ce Innegreau gritdine lui VodA Sturza (GRL.) CD j) A deserie in colori negre, a ponegri. a defaima: mita a depretia si a pe aoel cart s'au ridicat prin mimed el prin talent (1. -OH.). 2. vb. intr. 0 A se face negru: Corbule, cum Hi shit Pull? Frnmopi, pe cit merge, Innegrese (PANS) 0 A se arata ca ceva negru, ca o umbra, sau o pata neagra: vdzn cam departisor Inaintea sa ceva negrind ism? [lat. nigrire]. INNEGURA. ( -area) vb. tr. $i refl. 0 A (se) a- coperi Cu n e g u r a: aburli, Inaltindu-se de ye apt', Incepeau a.0 orizontele ammgit (coos.) ; InAltIndu-se In albastreala InneguratA a cerulul (Coos.) ID A (se) Impaienjeni, a (se) acoperi ca $i cu o ceata: cunnl (Ma gran si chit 1 se Innegurarit (SAD.). 661 INNEMERT or NEMERI. INN- *INNOBIL4. (-nes) vb. tr. $i refl. A (se) face (mai) nobi 1: virtntea innobileazit ye om. INN INNODA, t NODE ( vb. tr. 0 A lega cu un nod, a face un nod: A, cioattiele nnor Edon; o fundit; li tnnoda cloud, site de par, fara sa stie el osp.) 0 A lega laolalta, a innadi: generalul o mintea... InnodInd neadevar de neadevar, plod ce no mai pita sit less din 1mm:faun (D.-ZAMF.) F A Injgheba bine rau, a carpi: Simion... innoda o leturghie ca vat de ea (VLAH.) ; no stiu, au, de pi-o mat ea allele (DLVR.). 2. vb. refl. CD A se lega cu un nod: oe nod cu gore se Innoada dl en mint no se desnoada P (GDR.), ghiciloare despre cununie" 2 A se Mgr/II/IA(1i (formind un fel de nod): picitturi marl de lacrimi I se lnnodau In coeds ochilor (D.-ZAMF.) 0 A se incalera, a se lua la cearta: nu se Unload& la ceartit ca mojicul (PANS) OZFA se Insoti in dragoste, a se Innadi A se impreuna trupeste (vorb. de ciini). INNODATVRA, t NODATT,TRA (pt. -tort) sf. Lucru i 1111 o d a t: scale!acne se pot socoti ca niste nodittun de panglice (C.-RAD.). INNOI (- noesc) vb. tr. $i refl. A (se) face (iarasi) n o u, a (se) face ceva din nou, a (se) restaura: Si ploaia cea amnia._ Verdeata Innoeste (DON.) 0 A (se) pune un lucru nou in locul altuia vechiu o persoana noua in locul alteia: Vezirul... an chemat pre acel (loran la Poarta cu boiedi dimpreunit, zicind sa le Innoiasat domnia (NEC.) A (se) imbraca cu o /lain& noua, cu un lucru nou, a intrebuinta ceva, a se folosi de ceva pentru Intiia oara.: sa ne carom oit no yutem tot sti. ne Innotm IPANN) ; Ind ai nits pe unghii, at sa to Innoest1 on ceva (GOR.). innomolt, NOM0LT, (1/4)NAMOLI (-ohm) vb. tr. it $i refl. 0 A (se) baga In no mo 1, a(se) Ingloda: luara calul si-1 Innomolira In lacoviste (ISP.); s'a namolit In crivina lunch 41 n'a mat putut iepi (VLAH.) F) A se virt, a se baga, a se cufunda (In desfrlu, Intr'o situatie rea, etc.): spot trecu la Cracovia pi se In/Amon in desfranari (ISP.). INNOPT41. (tez) 1 vb. impers. A se face noapte: Incepuse a chid am ajuns Intr'o infundittura de munti (clic ) 2. vb. intr. A raminea peste noapte, a mines. innopt.a.t 1. adj. p. fraiopta. 2. adv., PE E, loc. adv. Cind incepe a Innopta: acolo a ajuns (VLAH.); ce cautati ass v ye la allele orestinilor P (DDoo.); Pe 'nnoptate sosim la Duran, undo lumea 'neepuse a se nelinipti (VLAH.) INNOR4, Mold. tnnour$ (-res) vb. refl. 0 A se acoperi cu nori; (I): SS Iselin intro dinal mid eerie care Innouran citeodatit cerul for gospodareso (ON.) - (V) A se posomori. TININORAT adj. 0 0 p. nalorat 0 Posomoclnd it vazurit... en tacit..11, nu indraznird sa stet{ rlt: nisi pis l (D.-ZAMF.14 INNOROT (-01080) vb. tr. $i refl. A (se) /gaga in nor oiu, a (se) Ingloda. INN9T, 0 DE-A INNQTIIL, 0 DE-A 1NNoATELE adv. Innotlnd: Dimbovita in Buourepti, era o stria De care no fie-etas o putea trees moot (1.-GH.); a Napa Innot; de-a Innotul no se tneumeta s'o treacd, Hind apa bane laid (RET.) ; an era pod de trecut el trebula ail ironed de-a Innoatele prin apit (CAT.) [Inn 0 t a]. INNOT.A. (-not) vb. intr. 0 A pluti, a Inainta culcat pe suprafata apel, factnd anumite misc,/tri cu mlinile $i picioarele: bobocii pe glete vor sa le Invete sa 'nnoate (MC) Pr. ext. A fi inundat: int Innotau in lacrimi (D.-ZAMF.) [lat. vulg. i n n o t a r e clas. innatare]. INNOTANT sbst. Faptul de a Inn o t a. INNOTATOR 1. adj. verb. $i sm.!mon. Care Innoata, care tie sr). Innoate ( 2711) : doi Innotatori vestiti can an PUS ramasag sit se dual in mare, Cale de doi kilometri (1.-GH.). INNomkroAREsf.p/. 3e Clasa de pasari care innoata. YNNOTL,S adv. Ban. INNOURA PP' TNNoRA. Fig InnotatOr.?mu.

97 INN_ TN-DrumARA. = trumara: Innumara Dori le cars cad (00/17.). INS inradaern.4. (-inez) 1, vb. tr. * A ras6.di, a face stt prinda rtidacina; : de tutus... s'an Ingrijit el 1-au InrAdAcinat In lard ca 61 alto lucruri role (ION.). 2. vb. refl. A prinde radacin6.; : vitiurile... se InadAcineazti In sutletul sau (Nem). /NRAT (- raesc) vb. refl. i A se face mai rau 0 A se supara, a se necaji: cum e maul, clad se Inrileste P (DINRJ. INRAUTATT (-14.0SC) vb. tr. *i refl. A (se) face (mai) rau, rautacios: inrautati vaunt pita!meant, limn nu se mai putea apropta nimeni de dtnsul (ISP.) [r U- t a t e]. listregimenta. (-tez) 1. vb. tr. 0 A4 face s6. intro, a baga Intr'un regiment 0 F A afilia. 2. vb. refl. C) # A intra Intr'un regiment 0 P A sr. afilia, a intra Intr'un partid INREGISTRA (-taw) 1, vb. tr. 0 A Inscrie Intr'un registru, a trece la condica, la catastif I 0 A nota, a Insemna: istoria Inregistreazil Oral eventmentelor A transcrie, a Insemna, a mentiona un act In registrele publice. Z. vb. refl. A se Inscrie, a se trece In registru, la condica INREGISTRARE sf. 0 Faptul de a (se) Inr e g is tr a 11 0 Transcrierea contractelor Intr'un registru special Administratia care Inregistreaza actele publice sau private 0 Taxa ce se plateste pentru Inregistrarea unui act. INREGISTRATOR sm. Gel ce Inregistreaza [fr. enregistreur]. IDIFIYURT (- arose) vb. tr. A influenta [r lu, format dupa fr. in I luencer sau germ. b e - einflussen]. *IDIRIURTRE sf. Faptul de a!lir l u r i; influen(a. INRODT (-roam) vb. tr. A face sa rodeasca, a face roditor [r o d i]. IINIROLA (-rolez) vb. tr. si refl. 0 X A (se) Inscrie In rolurile armatei A (se) afilia, a (se) Inregimenta (Int'un partid) [fr. enrol e r]. INROW, Rost (-seso) 1. vb. tr. A face r o s u, a vapsi In row: ouale de Pesti. 2. vb. intr. si refl. A se face rosin: i se Inrope abler negelul de pe virful nasului (ort.) A deveni rosu la feta (de rusine, etc.): ne-am Inrosit ca nista demoazole de pension (ALECS.) ; o vedea sfilcioasii... rosinduse de cele dintliu vorbe de dragoste ale lut (VLAH.). IDTROTT NW Ron. INRUDT, t RUM ( -deeo) vb. refl. A se face r u d c, a fi rude. INRUDIRE sf. I Faptul de a se Inrudi 11 2 Iludenie. INRUDIT adj. p. INRUDI. Care e ruda (cu cineva 0) NRINRUDIT. INS, INS j. sm. (mai adesea la p1. Rot). Individ, persoant1: ctti hug all Jost? 2, pron. pers. 0 Intrebuintat hi conipunere cu pron. enclitice -ml, -ti -at, ate., spre a adauga o idee de identitate, sau spre a adauga Intelesul de sigur, chiar (en 1nsnmi, f. on 1nsAmi; tu Insult, f. to Insiti; el Insusi, I. ea Insasi; not insine, f. not Insene; vol!neva, f. voi Insev8; ei instal, f. ale!meal): lubeste pe aproapele tau ca pe tine Instill;!must Irate-Au sau Irate- Ban tuns' 1-a omorlt C) jnsul, VISA, INSII, INSELE, pron. pei s. Intrebuintat In Ion de Milani, dtnsa, dinfil, dinsele, chid e precedat de prep. In, din sau prin, care se Inlocuesc atunci tu Inte dintr', tr'insul, In el, In dinsul, dintr'insa, din ea, ppirtilnitt;: prin ei [lat. i p s u m]. NSA pron. or INS. ;NSA conj. DAR'. Se Intrebuinteaza sau la inceputul propozitiunii sau In interiorul ei: eu II certain, ~, el rides; on It abeam sit taca, el striga Intr'una; and a intrat ~ In coed n'a mai Visit De nimeni [lat. i p s a]. INSACSANA.T adj. (I, Inctircat, Impovarat: se!mouse on mai multi oament Insticslinati cu bucatelele foigorulni 68u (ISP.) [s a c s a n a]. INSAILA. (-11es) vb. tr. 0 A cease cu Impunsaturi rare, a prinde provizoriu cu ate (alba), spre t a Insemna pe unde trebue cusut mai apoi 0 Pr. ext. A Impreuna, a Insira: femeile... InsAileazA matanii largi la iconostas (LUNG). INSAILATVRA (pl.-tart) sf. Faptul de a I n- s 6 i I a; rezultatul acest.ei actiuni. INSALBATICT = tau:amt. 0 INSANI.O. ( -sam) vb. tr. Trans. A agonisi, a dobindi, a procura : imams tale trebuincioase pentru tratul cases (RET.) [s a m a]. INSAMAR4 vb. tr. A pune s a ma r u 1 (pe magar sau pe catlr). INSAMI re- /Ns. insamint.1). (-mint) vb. Cr.." A punc, a arunca s m I n t, a, a semana. INS.ANATOW (-mien), Mold. Bucov. INsANATo5a ( -osez) vb. tr. sit refl. A (se) face s an 6. t o s: dna ce se InsAniltosi, date o masa mare la toll boierii (ISP); cam to-i spala on Mina, indat8 to -i si InslinAtosa /se, INSARCINa (-Inez, d -saran) 1. vb. tr. (I A Incarca cu o sarcina 11 0 A face grea, bortoas6. A da cuiva ordinul, a lasa In grija cuiva, a-i trimite sa face o lucrare, sa Indeplineasca ceva: sinjba on care m'ai Insilroinat o vole 1mplini (Isp.). :4. vb. refl. A lua asupra-si, a-sf lua sarcina sa Indeplineasca ceva: am blind Weide sr ispravesti ou bine slujba on care to -ai Instiroinat de bond vole usr.). INSARCIN4RE sf. 0 Faptul de a (se) I n sar c i n a 11 Lucrarea, slujba, misiunea cu care a Post Insarcinat cineva, pe care a luat-o asupril-si ca sa INSA.RCINI.I.T Indeplineasca. adj. 0 p. InsARanta MAR- CININTA adj. I. Grea, bortoasa: paste ctteva site impard tease a'a simtit A (ISP.). YNSA$I, INSATI se- INS. INSCAUN.O. (-nes) vb. tr. si refl. A (se) aseza pe tron, In scan nu 1 domniei: Radu eel Immo; Domnul Tarn romanesti, pe carele Turd' 11 InscAunaserii (ISP.I. INSCAUNARE sf. Faptul de a (se)!rise a- u n a; asezare, urcare pe tron: a lui Ouza-Vodil (I. -GH.). qnscen.a. (-ones) vb. tr. 0 A pune In scene, a pregati un spectacol 0 A prepara o actiune numai de ochii lumii, cu scopul de a face sa se creada neva: a agitatiune, o miscare de strada [it.]. *INSCEPTRI.IT adj. Care tine un s cep t r u: Si In mina-1 A, mina at Ingustit, mind (EMIN.). O INSCHIMBA. = liceumb4. INSCORTO A ( -OM) vb. refl. A deveni s c o r- t o s: pielea de case (cojocul) de se va e a vreme bunk (OHM.). 662 INSCRTE scrin) 1. vb. tr. 0 A scrie un nume, a trece un lucru Intr'o condica, Intr'o lista; IF ye nn elev Intr'o scoali, a-i trece numele In registrul scolii, dlndu-i-se dreptul de a urma cursurile A pune o inscriptie 0 (un Doligon) Intenn cero, a desena un poligon ale cilrui unghiuri se all. toate pe circonferenta unui cern. 2. vb. refl. A-si scrie sau a pune sa-i scrie numete Intr'un registru, Intr'o lista: a se - to 5ooal8; a se pe lista abonatilor [I n + s c r i e, dupe fr. inscrire]. INSCRIERE sf. Faptul de a (se) lnscri c. *INSCRIS 1. adj. p. tworte: lama si m8 acute la concursul, mi-a strecurat dinainte o Ionia (VLAMJ 0 /1.< Al anti -Orr sau ale elirui unghiuri se afla pe circumferenta unui cerc: unghiu ( [A 2712) ; poligon (0 2713) Fig Fig c NEINSCRIS. Unghiu n Poligon inscris. a. (pl.-laud) sn. Act soils si iscalit; adeverint.6.; declaratiune: 'ago CA nu o erode, Ii dote en stngele san OSPJ. INSDRAVENT (-mien) 1. vb. tr. A intruri, a reda puterile, a face iara'si sdrava n. 2. vb. refl. A se Intari, a-si reapata puterile: a se intrema, a se Insanatosi: era otos Di an stilt cum aa tacit sit se InsdrAveneascA use.). INSEMA =!IMAM.

98 INSEMNA (-semnez, -semn) 1. vb. tr. 0 A face un s e m n: 1-a insemnat Dumnezeu, litsindu-1 chior; pe omul rdu!i insemneaza Dumnezeu ( ('ANN); cola ce va furs a dooa oar& sa-1 insamneze is nas de o parte (PRV.-LP.) A inscrie, a nota: cite greseli va face, sa i le insemne on carbnne pe ceva (CRO.) A avea un anumit Inoe insemneasit vorba tales: asta 2. vb. refl. A se distinge: nista oameni ce se insemnaserit prin multe 'MeV' (BALC.). INSEMNARE sf. 0 Faptul de a Insemn a Lucru Insemnat, Inscris pe o hlrtie, Intr'o carte, nota Intelesul unui cuvint. INSEIVINARICA. sf. dim. INSEMNARE. NOtitA: insemnarica i-a dat-o arnica sale (CAR.). INSE1VINAT adj. 0 p. INSEMNA Care are un semn (un defect fiz(c: chior, schiop, etc) : se erede oil awl oopii cart se naso sehiopi, orb!, etc., sunt 1nsemnati, adica foarte r&i (GOR.); sa to fereasett Dumnezeu de omul Important, de seama, distins, cu vazit: un aintor o carte.4; un om yy C NE1NSEMNAT. /NSE,IVINATATE sf. Insusirea lucrului Ins emn a t, distins, de seama, important.a: pe cannel, breasla lantarilor dobtndise o mare.0 (ALECS.). /NSENE Par INS. INSENINI.I. (-Inez) 1. vb. refl. 0 A se face s e- n i n, limpede: cerul s'a Inseninat A se lumina, a se Inviora: ctnd It Tams, rata et se 'nsenina, cum se 'nsenina o unda de o rasa (EMIN.). 2. vb. tr. CI A da seninatate, limpezeala: E ea Surerea mea s'o 'mum, InseninIndtt-mi gindul (EMIN.) A Inviora: igi Inseninil privirea si se aseza lane,, pe un lilt (GN.). INSERA (-sores) 1. vb. impers. intr. $i refl. A se face sear A: ineepuse a ot, eind am MIMS aeolo ; cind inserit, baba se culc4 In pat (CRC.); cum se insera, pima cam pith; (ISP vb. intr. A-1 apnea sears: saracul, unde InsereazA, acolo doarme (PANN). INSERAT adj. 0 p. 111sEitti PE PE /NSER/NTELE, 0 PE LA INSERATE loc. adv. Mad Incepe a insera: merge 5i merge, pinit and, De eee, ajunge la ourtile cote (CRO.); food -te, pe Inseratele, ca bate oineva is uea (CAR.); numal ce vezi pre bitieti alergind pe la incolo of incoace (MAR.). /NSEI or- INs. INSETA (-sates) vb. intr. A i se face s e t e, a suferi de sete. INSETAT adj. p. INSETA. 0 Ctu'uta-i e sete: sit mile lapa mai tare, ott-1 toarte tso.) 0 (P, Setos; de singe, crunt, slitgeros; Weau has de... Herberea qi sbuciumul ambit lumi noua.. de viati (n_ah.)- INSETOSA. (-cm), INSATOSI (-oseso) vb. intr. A Iriseta: 1nsetosind, se duse Is o casa si cern nitica apt% (ISP.); Iliad zaduf ql Insatosind, an vault is un izvor sa se rdcoreascd (TIee.) [Seto s]. INSEVA s. INS. 0 INSIMBRA (-brez) 1. vb. tr. Maram. (PAP.) A lua sa-i slujasea eu simbrie, a naimi, a primi ca slug.. 2. vb. refl. Ban. Trans. A se intovarasi [ung. szimbra]. insinger4 N.- stnaera. INSMALT4 (-tez), /NSMALTA (-tes) vb. tr. poet. A Impodobi: valeelele insmaltate en Dori suave t000e.); Darters de gazon InsmAltate au Horne cele mai delicate (1. -OH.) [it. smaltare -Fsmalt]. INSOTT (-otesc) 1. vb. tr. 0 A Intovarasi, a petrece tot drumul pe cineva: 1-am insotit pin'acasa; clad umbla, aluneca usor ea umbra ce insoteste pail omn- Ini (DLVR.) si A, acompania: tate Insotea versurile de pe tluera ou gura (RET.) 0 A da ca sot, ca sotie, a Insura, a marita: mica nu vet voi sa ma insotesti ou el, sa stli... olt pe altnl nu fan (ISP.). 2. vb. refl. 0 A se Intovarasi, a-$i lua ca tovarlis: rind calatoresti, sa nu to insotesti nici en acela pe care-i Mune, rilel en scale care to ajunge tse.); nu to cu eine nu to cunostl. qi nu to imprieteni on ad mai puternici dealt tine trice.); 0 : spun -m' cn cine to 'nsotesti, ca sa-ti Mtn doe esti A lua de sot, de sotie: apoi voinlcul se Insoti on zinc (ISP.). INSOTTRE Si. 0 Faptul de a (se) Insot i; Intovarasire CAsAtorire: vad niste marl piedici la 5 noastrit (NEGR.) Casnicie: a lost o oe trate fn inbire (PANN). INSOTIT adj. p. bison 111 C nibisont. INS- INSOTITC/R, -ToARE sm. f. Cel ce, aceea. care Insot. est e, Intovaraseste pe cineva. INS INSOVONI (-oneso) vb. tr. A pune s o v o n u 1 pe capul miresei, a Inza.voni. T.NSOVONTT adj. p. INSOVONT: Pe o vale cotitd, Vine mierla 'nsovonitti (GOR.), ghicitoare despre ceat,a". IINSPAILVI4 (-SOL, -spaim) vb. tr. $i refl. A. (se) spaiminta: pre Ghermanl, rod araintrilea nebirnit,... i -au Insolimat (CANT.) [s p a i m a]. INSPA.MANTA, SPAIMINTA (-mint, e -mintez) 1. vb. tr. A baga spaima In cineva, a umplea de groaza: balanrul ce inspaiminta soarele sf -1 face a se retrage In graba 1ALECS.). )2. vb. refl. A intra spaima In cineva, a-1 cuprinde groaza[tspaminta< lat. expav iment a r e; forma (In) sp aimint a a fost influentata de spaima. INSPA.DeNTATOR, spaimbrrkror adj. verb. (1x)sPiiirarra. Care Inspaiminta, Ingrozitor: e nenumarata de ginganii 51 Vann InspaimIntlitoare murto.rltim. (c YNSPICA ( -epic) vb. intr. 4 A capata spice: Uncle grape radios, Griul Inspica (VOR.) [lat. s p i c a r e]. inspic4t adj. 0 4 p. DisrIcai aesisul popusoaielor...a 11R04 0 Impestritat, amestecat cu alte colortin. SPIN (-in) vb. tr. $i refl. A (se) intepa cu un spin, cu spini: in drnmul ce ti-ai ales, at sa-ti in- 800 adeseori picioarele (ON.) [lat. s pinare]. INSPITA (-1tez) vb. tr. rp A fixa spit e 1 e In roata. INSPITAT I. adj. yap-, p. INSPITA 0 (1) 0 /ten. (CIALIS.) Voinic. 2. sbst. Faptul de a tnspita: rut rotilor ; maim de.0. insplina. (Ancor) vb. refl. # * A capata o boala. de s p lin A: Dement', oari m&nincd splina de la animate, se Insplineazi4 (ION.). INSPLINAT 1. adj. p. INSPLINA. 2. sbst. A 0 boala de splina la vita. TINTSPRE prep. 0 Spre, catre: ee munt1; es. miazanoapte COMpUS Cu prep. din, D1NSPRE, de catre, din directiunea: dinspre miazinoapte, de sub on desis de Well spare Oltul (VLAH.) [In + s p r e]. inspum1.it adj. 0 Acoperit cu s p u m a: a- lergarea tailor lnspumati ( ALECS.) 0 Spumos: Woke Mini plod 'n bore en yin men, suptire et esz (DLVR.). INSTART (-Arent) 1. vb. tr. A face cu star e, sa alba. avere: plates pungi de ban! si adeseori Insane pe terioitul Tigan (ALECS.). 2. vb. refl. A face stare, a se Imbogati: vrei sa to 'nstareeti, sit prinzi chfag, ea ai root bun P (AP.). INSTARTT adj. p. tristart. 0 Imbogatit 0 Cu stare, cu avere, bogat: &matte sun! poste taranii plugari cei mai Instariti din toad RomAnia (1. -OH.). INSTEL4T adj. Cu s t el e, plin de stele: sub cerul impede qi J.. (VLAH.) [dupa. fr. ét oil 6]. INSTRAINA, INSTREINA (-Inez) 1. vb. tr. 0 A face strain A trace altuia stapinirea asupra unui lucru, a aliena: si -a instrainat averse; a Indeparta de la sine, a pierde: ei-a instrdinat simpatiile. 2. vb. refl. 0 A se face strain 0 A se expatria, a pleca pentru totdeauna sau pentru multa vreme din tara sa. 0 TNSTRIMBA. stribiba. INSTRUN4 (-1m) vb. tr. 0 "Ur'.1 A Intinde s t r u n e l e, coardele, a tncorda: instruna lute aroul, puse sdgeata si o lua Is catare usu..); incepu /kiloton a-51.0 lira 51 data vr'o doud otntece tsar.) 0 A strange, a Intinde clt mai Ma,: pose smut De Kluge, o Instrund bine, Walcott 5i o Sterse (DLVR.) o A Infrina: ti -at pierdub oumpittul vorbet... matt Doamna, 1nstrunindu-51 minis (ODDS.). 0 INSTRUT4 (-tit) vb. tr. $i refl. Trans. Maram. A (se) Impodobi on un buchet [s trut. *isisuflf.s. s.- misuntt. INSUFLETI (-stew), 0 INSUFLETA (-etas) I. vb. tr. 0 A da stifle t, (putere de) via.a: trimisese duh de vlat4 si Insufletise pe oopilasul de lemn (ISP.) A, ImbArbAta; a inviora; a da putere; a anima. 2. vb. refl. 0 A capata viata 0 A prinde putere, a se Inviora; a se ImbArbAta: eons biu vazu 663

99 INS- ca se Insufleteste gi se simte voioasa, oa un om plin de ettnatate use.). INT ;1. vb. intr. A prinde suflet, a se Imbarb6.ta: a mai Insulletat voinicul (R.-COD.) INSUFLETIRE sf. Faptul de a (se) In sufl e- t i; vioiciune, animatiune: petrecerile din sat, la care Inam parte on cea mai mare ", (CRG.). INSUFLET;T adj. p. IxstrFLETT. 0 Care are suflet, viato. II Animat; plin de viata, vioiu 1111 I. IMINsuFLETIT. YNSUFLETITOR adj. verb. INstrFLETTCare Insulleteste. INSUL OW Iris. INSUMI).(-8nm)vb. tr. t A stringe sum a, banii 2 A forma, a alcatui suma, totalul; a Implint sum a. INSUMI pr- /Ns. tnsura,(-sor) 1. vb. tr. A cas6.tori, a da cuiva de nevast6.: 2.2 un fecior cu o fall. vb. refl. A se casatori, a lua de nevastft: I-a Menial on fata sa cea mai mare si I-a dat Mate In stapinire (se) : s'a Insurat cu o fata din alt sat [lat. *uxorare]. INSUR4i.2 (-sor) vb. tr. 1 A incaputa [lat. "i n- solare < solum pingeal. ONSURACIITNE sf. Mold. Trans. Insuratoare: laudind plicerile insuracinnii on entuslasm (NEGR.) ; It vent... vremea insurticiunii (RET.) [In Stir a t]. insur4lt 1. adj. p. fristrw. Casatorit (vorb. de un barbat), care are nevasta 1111 NaNsuRAT. 2. sbst. Insuratoare: coulatul de dimineatti si.mil de Car on strica niciodata (MO INSURATO4RE sf. Faptul de a se lnsur a; casiltorie (vorb. de un barbat): Maul Incepe gm el a se trece... si "It Amines balta (cm); li vent vremea de ", gi, ca tot orestinul, lei Men al el rindul (ISP.) ; 0: mtncarea de dimineata e ca ",a de Unlit' (ZNN.). INSURATT, SM. O Tinar lnsurat de cu - rind: Luca Mogneagn,* de al doilea (CRG.) NsuRAni pl. Soti clis6.toriti de curind: caftanele, dudi care alergan Insurateli, 11 alutan mutt la sporirea pungii (1. -OH.); clod s'a Insurat, a Improprietarit doisprozece Insuratei pe nmosia lui (VLAH.,. INSURT (- niece) vb. intr. A deveni s u r: Insurise pe cap (ON.) ; Pe murg Oral Insuregte (VOR.). INSUil pr. Drs. INSU V (-usesc) vb. tr. A lua pe seama sa, pentru sine Insu*i, a truce asupr6.11, a reclama pentru sine, a-si atribui, a-5i apropria : Insusindu-ti un drept pe care on 1-al avut (ALECS.). YNSUWRE sf. i Faptul de a-gi Insu*i 2 Calitate. INSUTT (-teso) vb. tr. $i refl. A (se) face de o s u t ii de on mai mare, mai numeros: at Si zis oa Site -ce bob se Inautise (DLVR.). insutit adj. p. INstrri. De o suta de on mai in- sellare]. INSEL1P (-eel) 1. vb. tr. 0 A intrebuinta vicle*ug, aderneneli, fagaduinte, spre a Indupleca pe cineva sa facii ceea ce voim sau spre a-1 face sit creadri ceva gre*it, un lucru neadevarat ; minti pe cineva cu priv re la a amagi 0 A cele ce a facut sau are de glnd sli lack a induce In eroare 110 A scoate din minti. (pe ofemeie), a seduce A aka oredinta conjugala, a fi necredincios: to esti!tent a 51, oft vei trfi, Ingelat de tome (NE vb. refl. A gresi crezind un lucru neadevarat; a se lasa a fi amagit, ispitit, ademenit de ceva: am orezut di esti om de treaba, dar did of m'am twist; arm se 'nsala copiii [1 n * e 1 a', facind aluziune la diferitele mijloace sau tertipuri 1ntrebuintate spre a pune *aua pe un cal narava*; comp. *i a pune ipingeaua, a potcovi, cu acelasi Inte1es]. INELACTI..TNE sf. Faptul de a (se) In*e1a; fapta sau vorb6. cu scopul de a In*ela, amageala. IN*ELATOR,-roARE adj. verb. $i sm.. I. lx$ela. Care In$a16.: In cele din nrsti, deterii paste un IngelAtor carets le date lapte (ISP.I. inelatorte sf. In*elaciune (in spec. la joc): ce Solos ti-a adus aceastti (CAR.) [in*ellitor]. t /NELATURA. (pl. -turi) sf. = INsEnAcnINE: putine calustirite se Sao de Mina vole tor, Marti mai multe se Sac on de-a sila si en InselAturi (ray..nte.). IN*EPTT (-teso) vb. tr. $i refl. A (se) face de *apte on mai mare, mai numeros. INEPTIT adj. p. INSEPTI. De *apte on mai mare sau mai mutt. inesit adj. De * a s e on mai mare sau mai mutt. INEU4 Pr INSEI41: 0 INFACiii. ( -so) 1, vb. tr. F Mold. A Inhata: o in steed de coil, o trinteste la pamint gi-o tine bine (ca0.); clrmaciul Liana vista ei-o ImplIntli pieptie to propta torentului (VLAH.); IngfAcInd lute sable, l a Mist capul indata (SB.). 2. vb. refl. A se Inh6.ta: cele dolma =tea se 'nsfacara In erineena ImbrAtisare a mortim (VLAH.) [(MOM.]. NINE /Ns. ow- in IRJ). (-gir) vb. tr. $i refl. 0A a*eza unul linga altul: =Argot, margaritare, matanii ; a petrece mragelele, etc. printr'o ate, spre a face din ele un *irag: sense De niste pietre scnnipe cite o stove, dupa aceea Insirii Dietzel gi... acest sir de pietre nestemate 11 leg& de gitul copilului (ISP.); de la obiceiul practicat la uncle *ezatori de a se In*ira margele, In timp ce fetele povestesc sau n6scut formula in*ir'-te, asculth rnargaritari" pove*tile altora, sau In- s'a *ir'-te, margarite" care se repet6. clteodata In basarele lungi care par a nu mai lua sfir*it: a lost odata trei fete care muncean In cinepiste, 1nsir'-te, martairitad, et treolnd D'acolo un fecior de boier mare, beet, margaritari... esp.); de aci, expr. insie-te-mtirsarite, Intrebuintata cu Intelesul de povestire lunge., nesfir*ita, care n'are nici cap nici coada A Indruga: to mi-al Ingirat verzi 61 uscate (cao3 A povesti toate pe rind: Si 'Ines se 'nsir ce pone are, olt de frumoasa e si midi tvut.) ; al nu pierdem vremea Ingirind grentatile ce IntImpinii bietul fecior de Imparat In cafe OSP., O A (se) a*eza unul tinge altul, In $ir, In rind; a (se) alinia: E usor a sale versurl, Olnd nimio nu at a spun, /noirind cuvinte goale (EMIN.); trupele noastro se!wren In de riante de bataie (ON.); erau curt' mars cu donti rtnduri, si lnr Imprejur ae Ingirau sate de chilli (NEAR.) [lat. i s errarel. INIR'-TE-MARGARTTE ow- INsrast0. INIRUT (-nes, -ulu) vb. tr. $i refl. A (se) a*eza In g r, a Se) In*ira: cean.gul de slujitori Ingirtlia oameni de lur Imprejur (I.-GH.); portmoeste oititretnor a dew:mica gi a se ", cu stnetels la mina, de-a lungul drumului printre oopaci asp.1; cocorii se Ingirue at Intl ascutit... acelasi cinteo %Into (DLVR,). faistva Plr. INS. trq$5,$5. 0 INOLOMONTT = SOLOMONIT. 0 INOMOLTA.CI (-mese) vb. tr. Mold. A Infttsura: sit Inoomottitotm motauta ista al men on niote petece (oss.) [*amoltoc]. INTIINT.A. ( -fet) 1. vb. tr. A vests, a da de veste, de *tire, a face cunoscut, a anunta: a Inotiintat pe tata de a venit en dings oi m'a lust acasa toact3. 2. vb. refl. t A lua cunostintii, a prinde de veste, a afla: de a arida patimii Instiintindu-sa Traian... toe% socoteala 61-an pus.., pre toll Dachil as -1 prapadeascii (CANT.) [stiinta]. 664 mare, mai mull.: Dumnezen si-t1 rasplateasoti Ipate se Imbogettlse ". al!milt de clad a venit Chirica In slujba la Milani (can.). 1NSUTI re- Ms: tna FP INsEnt.,. IN$EL4' (-vet), blautt, 0 IMAM!, (-uez) vb. tr. A pune *auape cal: Fat trnmos Ingela et lntrtna calulosp.); merg sf examines dacii-s Inseuati bine (call) (ALECS.) ; au scos hargatil De cal= bigamist bine din grajdiu (se.) [lat. P YN*TIINTARE sf. Faptul de a intiinta; anunt, avis. INSURUB4 (-ubez), INSURIIPti (-npez) vb. tr. 11?" A prinde cu un r u b, a intoarce, a InvIrti un *urub: domnul... Insurupeadi la boo dopnl (CAR.). 0 INTABULA. sex INTABULA. INT.iiRf (- Arose) vb. tr. $i refl.() A (se) face (mai) tare, (mai) virtos. mai solid; a consolida: en otin of bineenvintarea plirintilor Intareste easels fiilor (SP.( A A face anumite lucrari de aparare (ziduri, *anturi, etc.), a fortifica: o cetate A adeveri, a dovedi pe deplin, a confirms: an IntArlt ea-

100 mailagul ou martori (sa.) C) (P) A da putere, a ratifica ; a statornici: o lege, o porunca. INTARTRE sf. 0 Faptul de a (se) Intari Intaritura, fortificatiune C) Adeverire; con - firmare; ratificare; statornicire. INTARIT adj. p. INTART: era on ziduri el on patru turnuri ridicate De la unghiuri (ALECS.) (.0 INTARIT. INTARITQR adj. verb. MART. Care Intlireste care O. putere: bantura Intarftoare INTARITKIRA (p1. -turf) sf. 0 Faptul de a I n t ar i; Intarire, confirmare, ratificare: partite... se Impaca si dan mine unit on anti 51 Inca de multe on Lao 51 on gfuramlnt (PRV.1.P.); 'Antra Intaritura asezarii de prietequg si a cantle' paci (N.-CosT.) 7 Dk Lucrare (ziduri, santuri, etc.) facuta spre a apara o cetate, etc. de dusmani; fortificatiune. INTARIT.O. ( -nit), Mold. INTARTA (-tart, -tart) 1, vb. tr. A atita, a face sail piarda cumpatul, sa-si last din fire, sa se mlnie, a suptira ram: ouvintul cal de sudalma mai ran tntarlta pre om dealt chid 1-ai bate cu nn toiag (PRV.-MB.); 11 opri de la o astiel de treat* ca sa nu mai tntartte pe Stefan (ISP.); printipnl... care se temea as an intarlte mai ran pe Manes,!neon a ride ca hohot (1.-GH.); In loo sa-i minglie, 11 Intartan 51 mai tare (GN.). 2. vb. refl. 0 A se aprinde de minie, a se supara foe: lent se Intarttase nevoie mare use.) 11 A se inteti, a deveni mai aprig: vintul se Intarltase de tot si noaptea parse mat Intunecoasa (8.-ALD.) A se Inflacara: not atonal sa an ne latirtlim la Joe P (am) [lat. 1. n- territare]. /NTARNITA (-itez) vb. tr. A pune tarnita pe cal: Am o iapit Intarnitata: clnd fan tarnita, se yid matele (GOR.), ghicitoare despre lade" ; IntArnitInd bine niligarul.. o pornira la drum (SEL). OINTARTA Pe- /NTARSTA. 0 INTARTTU ar 1iiTERT111 0 INTEIOA (-osez) vb. refl. Men (C)AU$) A se face tare, atos (vorb. de carnea vitelor) [t e i o sl. INTEMEIA (-eiez) 1. vb. tr. A pune temelia; a Infiinta, a institui, a funda: Intemeieza 5coale nationate pre care le Inzestreaza Cu mosii (NEGR.). 2. vb. refl. 0 A se inf Unto., a se institui, a se funda: ass steteau lucrurile clad s'a Intemeiat crestinismul ((SP.) A pune tern e i u pe ceva, a se bizui. INTEMEIAT adj. 0 p. MENEM 0 Cu temeiu, cu rost; cuprins, mare: Humulestii... eran... sat vechiu, raztiseso, C) NVINTEMEIAT. In toata puterea cnvintului (CR0.) INTEMEIERE sf. Faptul de a Intemeia; Infiintare, instituire, fundatiune. INTENIEIETOR sm. Celce Intemeiaza, ce a Intemeiat; fundator. INTEMNITA. (-itez) vb. tr. A baga In temnit a. INTERI ow- INTER'. INTERTTU, INTARTIU, TERM', TARTIU, TARTIU sm. () Berbecul de doi ani Impliniti, pin& nu e lasat Intro of pentru reproducere ed at e Juno In al treilea an: mainl cal negru 1-an lost sanatos 51 anima sanatoasa, WA Marta mare, ca de giuncul tntertiu (N. COST.) [lat. tertianus]. INTETT (-eteso) 1. vb. tr. OA nu da pace, a starui mereu, a nu slab! de loc, a da zor Intr'una: vazu Imparatul ca-i Inteteso fatale cu rugaciunite ((SP.); la 1nceput 1u cum fu, dal% de ce merges, d'ala o 1ntetea until osp.)110 A obosi cu atacuri repetite, a hartui; a Alto mai mult, a face mai violent: cearta lzbucni de la 'mpartirea tunnrilor si -o Inteti Impartirea puter11 2. vb. refl. 0 A deveni mai puternic, mai violent, mai intens, mai aprins, a create din ce In ce mai mult In violenta: din CO In ce mat mutt orivatul se Intetea et trigul ma patrundea (1.-GH.) ; tunetele se 'nteteso 51 peste Revs minute un adevarat DotoD s'abate vijellos asupra noastra (VLAH.) A se excita, a se Intarita: an 1nceput sa se 1nteteasoa femelle la vorba (CAR.). INTINA (-tin) vb. tr. *i refl. 0 A (se) umplea de t i n a, a (se) murdari cu noroiu: cum se tavaleste perm) In tin& qi se Intina 51 se Impute (Pay..me.); Ce trace prin tins $I nu Se :mina P (GOR.), ghicitoare despre umbra" (1) A (se) murdii.ri, a (se) minji, a (se) pata, a (se) prihani, a (se) pingari: is pilda de la soare, ca infra prin cele mai spurcate locuri, dar nict -cum Be lntina ase.) ; Whist Imi este trupnl, sulletul neleginit (VLAH.). INTINDE ( -rula; pf. -tinsel; part. -tins) 1. vb. tr. I A lati, a marl, a da mai multa suprafata sau volum: hotarele tarn; a -si staptnirea peste 0 terall 2 A lungi: mtna, bratul; pasul sau piciorul ( la drum), a-si grabi mersul: intinserit pasnl la drum ca sa se IntoarcA la Imparatul (SP.); Intinsera pictorul la drum II... Manna el ei la partite cetati1 (IsP.); CO: vorba 0 A trage de ceva ca sa stea cit se poate de drept, Sara nici o cute sau Indoiture.; a Incorda, a Ins truna: nn m. ata, ca se rape; eraul, o fringhie; coardele ; cocosul unei Duel de mtneca 0 A asterne, a desfasura In lung si In lat: un covor ; aluatul; masa, a pune masa; la pamint Pe oineva, a-1 doborl, a-1 lasa lungit; rufele, a le atlrna pe o fringhie, pe gard, etc. ca sa se usuce if A aseza, a pune: o musk laturt 11 0 A o ~, a merge de-a dreptul, fara a ocoli, a merge struna, a se duce ata;a0...la arum,a porni grabit: call asmita de gura lui ei-o Intind la drum (SP.). g. vb. refl. O A se lati, a se marl, a capata mai multa suprafata; a se raspindi: de fires tut este ca sa se Intinda ca Decingenea (MP.); umbrele semi se Intindeau pe vai ( ALECS.) : (F); betia se Intinsese In toata straludrea 01 (D.- ZAMF.) A se lung!. a desfasura In toata lungimea lot' bratele $i picioarele: IncepurA a Se 51 a casca ()se.) ; : s'an luting mai mutt dealt le ajungea telui ( ; G: cit ti-e plapoma, atft te'ntinde I : ow la vorbti; nn to 'ntinde I nu-ti lua prea multe libertati, nu to 'ntrece cu masura 0 A se desfasura In lung si In lat : tnaintea lot se lnttndea un drum lung, alb gi drept ; pr. est.: s'a Intim o bora oft case asta de mare (ALECS.) A se trage (volb. de un lichid care se Ingroase): vinul a lnceput 811. se Intinda; moarea de varza... data nu-1 pastrati la racoare... Imp sit se intinda (PAMF.) [lat. intendorel. 0 INTINDEICA TibrDvIcA. INTTNDERE sf. C) Faptul de a (se) Int inde 0 Marimea, dimensiunea, masura unui lucru In lung si In tat; suprafata: a unei tart; pe toata DamIntulni 0 Loc intins, cuprins 0 Duran.; lungime : a vietii omenestf ; unuidiscurs Desvoltare: comertul a lust o mare 0. 0 Insemnatate. INTINERI (-erase) vb. tr. si refl. A (se) face (mai) tinetr: 0?terse sore sat, sprinten 81 vesel, oa 01 cum ar Ti Intinerit (DLVR.) ; glndul acesta 11 tntlnerea (v...au.) ; se Intinerise cit putnse de ztua onomastics a sotiet sale (GN.) [lat *intenerire]. INTINGE (-tins; pt. -tinsel; part. -tins) vb. tr. A muia, a baga Intr'un lichid capatul, vlrful unui lucru:. condelul to cerneala; o bucata de One In zeama [lat. intinghre]. INTTNsi 1. adj. p. DiTINDE. De 0 mare Intindere: on too ; o Imola It $11 NVINTINS. 2. adv. De-a dreptul, faraa ocoli; cu pas grabit, zorit: ca gazeta In buzunar, m'am dos la redactie (vlai-i.) 3. (pl -sort) sn. Intindere: un de apd (GIRL.); S'a dus zapada alba de pe 'ntinsul tariff (ALECS.). INTINS2 part. tr. INTINGE. Faptuldea o Intinde INTINSOARE sf. la drum, mers zorit, fora oprire: Inca done site de... pe tunes Prutulut 51 iesim in WET (VLAH.) ; Intr'o Cu past grabitd, In zor, merglnd grabit, fara a se opri: hi I acum pe sea on totii, Intr'o, sa stirte ratite (ALECS.) 11 Intinderea nervoasa a membrelor: nn fel de twin la anima, amestecat ou Intinsori (cgo.) INTINZATQR 1. adj. verb. INTINDE. 2 INTINZATQR sbst. Batul de la razboiu cu care se stringe pe sulul dinainte pinza tesuta; numit 51 torcator`, crivea", zatch", etc. (pa- RAzopn7) 3. INTMATQui sf. pl. Cele doua funii sau lantari care leaga la fie-care capat crucea carului de capetele osiei; numite i lambe", vatraie", Intipari; la nturi",,,lantusuri" sau costisuri" (p.- 878). INTIPART (- Arose) vb. tr. si refl. A lasa o urma pe o suprafata oare-care, a (se) imprima: fie-care NW- IA a mea sage IntlpAreasca In oreterit tat, precum se Intipareste pecetea De ceara fierbinte (GN.); CO: o desonrajare adinca se Intlarise De chipul lot (0.-ZAMF.) [tip art]. INTIPARTRE sf. Faptul de a impresiune, urma lasatli de un obiect asupra aituia; efectul pe care o cauza oare-care 11 pro- int- INT

101 INT_ duce asupra simtarilor sau asupra mintii: (lotto Persoane ntunai Imi!Acura o nestears11 (MSGR.) ; ElerIII; la- IN mina, verdeata facean asuprit-i o nespusa (GN.). t 'WERT (-rano) vb. tr. Mold. A alunga, a izgoni: Donne' until corniest de politie sa-i Intireasoit din orag (MSGR.) ie$10 [data on binisortil dacd nu vreti sa Put Tiganii sa vit Intereasca (STAN.) [vsl. têrjati]. INTTIA I DATA adv. Int Iia oara: pentrn pentru Intlia oarh. int/ietate sf. I n t tiul rang, prioritate, suprematte. INTTIU 4. adj. num. 0 Care se alio. Inaintea tuturor sub raportul timpului, locului sau rangului; ritmlne invariabil clad urmeaz& duph substantiv: Carol.0; taunt ; anti) ziva.0 (a lunii); class.., banes ei la ta ~April 0 Urmat de substantiv, e variabil si primeste articolul: Inttinl an, India oars, Int111 oameni, IntIlele rindunele; In cazul acesta, se Intrebuinteaza adesea si formele eel (cea, cei, eels) dinttin: cet dintiitt oameni; eels dintiin non. 2. /NTTIIIL (f. Italia; pl. m. int111, pl. I. Intliele) pron. Primul: am foal Intlinl In olasd. 3. adv. Inainte (de ceilalti, de toate): en am alum -; sa ne glndim ce e de meta; repetat (pentru mai mutt& tarie): tattitt et IntIiu; ma1.0, mai 'nainte; repetat (pentru a da mai multh tarie expresiunii): ei se IMNiedkari mat IntItu 81 Intlin de acest tronieor sae.); dintru'ntliu, Inainte de toate, la Inceput [lat. *a ntaneus < ant e]. INTYLNI, t TTLN1 ( -nest) 1. vb. tr. Ada In cale de cineva sau de ceva, a vedea venind pe acelasi drum: n'am IntIlnit pe nimeni tot drumul: Ilinca Ii feel 51-1 IntlIni in adevar intorcindu -se cu margelele In Inainte mini (SW ; IT)*: peste multe nevoi at sa dat si multe primejelii ai sa Intilnesti (Ise.). 2. vb. refl. O A se gasi cu cineva In acelasi loc, pe drum, sau aiurea, din Intimplare sau cu inten- Itune; a-i iesi Inainte: am venit pe acelagl drum, dar nu m'am tntilnit Cu niment; data to Intilnesti on popa, itt merge rau (GOR.) ; Q : mantis on munte se IntIlneste, dar Inca om on om (ZNN.); ne vom intilni disearit la teatru; F : m'am vomit on grabs gt m'am 1ntilnit Cu zabava (CRO.) 0 X A se ciocni, a se Inchiera (vcnb. de (loud armate): se IntIlnirit stile, se lovirit din mai matte parti usr.) A se bate In duel: s'an Intilnit la Baneasa [ung. talni]. intilnire sf. 0 Faptul de a (se) In tiln I: nu -ti putea exotica linigtea... en care se intorcea acasa. dna. acele IntIlniri ascunse (VLAH.) ; a da ouiva, a-i hotart timpul si locul unde se pot vedea 0 Locui hothrit pentru a se vedea, pentru a-si vorbi: n's venit la.0 CD X Ciocnirea, Incaierarea a doua corpuri de trupe care se IntIlnesc din IntImplare. intylni (pl. -isuri) sf. Intllnire (intrebuin(at num ai In urarea bun nil adresata de tarani aciecirora pe care-i Intllnesc In cale): bunb ~ul, om bunt (CRC.); bun.0111, firtate 1 MB.) [IntIlni]. INTYLNITVRA (pl. -tuni) sf. q) Boalti provenita din steals, un fel de paralizie a unei WO a corpului atribuitrt de popor I n t 11 n i- r i i cu vre-un duh rau. INTtLVIPIN4, t TImPiNA (-pin) 4. vb. tr. () A iesi Inaintea cuiva spre a-1 primi cu cinste: acolo unde-1 timpinara niiroadele, Monet lui einste Q1 slava mare (isel-.); norodul II Intimpind on buonrie (NEOR.) 0 A iesi Inaintea cuiva: 1-an IntImpinat In capul stark (CAR.) ; la capatul podului 11 at Intimpina un urs mormaind (coo.) 0 A da peste ceva, a IntlIni In cale: am IntImpinat multe piediei, grentati, nevoi; ti povesteste pe larg... toate cite le-a Intlmpinat (CAR.) A preveni; a face fate: vazind ci soot boieri au hitimpinat ritzbunarea ea (coos.); tine acest mic dar de la mine 51 IntImpinii-ti nevoia (nee.). 2. vb. refl. 0 A iesi unul inaintea altuia, a se Intilni t X A se IntlIni, a se ciocni, a se incaiera (vorb. de doua armate): unmituteett-veda... an slujitorli sal s'au Intimpinat on Tatar11... et an Inceput pre o seams a-i gi tarn (N. COST.) [t Imp in a, propriu a bate toba", In semn de cinste]. STTIMPIN4RE sf. C) Faptul de a Int Imp i- n a; iesire Inaintea cuiva: seta e ce-mi fact chid ma Inter Ross& P (ORL.) ; a merge, a test In(tru) a ouiva; lumea dnpa lame testae Intru IntImpinarea lui, on buciume, 666 oa tobe si ou surle, Inveaelindu-se as Impitratul se Intercom 'strutter OSP.) ; obiectiune erit Intimpinarea Dom' nului, sarbatoare ce se praznueste la 2 Februar; numita si stretenie". INTIMPLA ( -pin) vb. refl. Cl) A se petrece, a veni, a se ivi ceva din Intimplare; povestegte-mi tot oe s'a IntImplat acolo ; s'a IntImplat o mare nenorooire A se nimeri, a se brodi, a fi undeva din Intimplare: m'am IntImplat sit flu gi on acolo, olnd i -a sosit aoeasta veste; strasnic se mai bucura, olnd se IntImPla (menet' la case noastra (coo.). int/mpl4re sf. Fapt ce se petrece In cursul vremii, ce vine, ce se iveste pe neglndite, fara amestecul vointei noastre, fttra sa ne asteptam la el: 0 Leticia, nefericita, placuta, neplaenta, neprevazuta; din.0, (Intr'un mod) intimplator, printr'un efect al norocului, pe negindite, pe neasteptate; loc. adv. is p la toata a.. (can.), Intr'un noroc, Intr'o doarft, on -ce s'ar In t Irn p la. INT/MPLATQR 1. adj. verb. INTIMPI4. Care se IntImpla, care se poate IntImpla.. adv. In mod IntImplator, din Intimplare. INTIRZI4 (-zin,-iez) 1. vb. tr. A face sa ajunga, sh stea tirziu intr'un loc. 2. vb. intr. A veni, a ajunge (mai) tirziu Intr'un loc; a raminea undeva prea tirziu, a zabovi prea mull,: bine at venit, ca de mai IntIrziai, gi en ma prapadeam (ISP.) lat. *intardivare]. INT/RZ RE sf. Faptul de a in t Irzia; zabavh. int0.4rce (-tore) 1. vb. tr.() A mica, a Indrepta corpul sau o parte a corpului In alta directie, In spec. cu fata In directia push pozitiunii dinainte: fata spre perete; pufnirit de rls gi-gi Intoarsera letele catre dtnsa ((SP.) ; lf : Domnul et -a Inters fats de is not, Pactitosii (olve.) ; Intoarse capul spre mine; Imi Igor oohii, Privirile spre rasarit; spatele; ouiva!goatee, a-si misca corpul, aratlndu -i spatele (In semn de dispret, de suparare, etc.); :.2.: capul, mintile ouiva, a-1 face sa -si piarda capul, mintile (din dragoste, etc.); (2): a-gi. inima spre Dumnezen Cl) A Indrepta ceva in alta directie; a abate: postage ajunurlle slirbatorilor de lama... crezind ca ar putea grindina gi 'floats (MAR.) A Indrepta: a Intora arms spre mine To A Invirti, a suci: oheia in broasca; un ceasornic, a stringe arcul ceasornicului (cu cheia, etc.), spre a-1 pune In miscare; tomato (de la ghete, etc.), a be deforma, a le suci Intr'o parte sau alta, calcind gresit; foils (unei oart1), a trece de la o foaie la alta, a le InvIrti de la dreapta la stinga sau de la stinga la dreapta ; OP : Ionia, ~De alta!esteem-foam o A schimba, a face sa se schimbe: nu In on putintit sit Intoareit pornirea et de la aceasta Insuratoare (ISP.1 ; din hotatirea as C) -- porumbul, a-1 sapa a doua oars; pamintul, Went, a-1 ara a doua oars: an antes porumbul, au taiat cocenli gi an Inters local (BR..VN.) ye dos, a face sa fie pe dos; - o haina pe dos, a o Imbraca pe dos; a o coase din nou. facind din fat& (care s'a Invechit) dos, iar din dos lath A scopi: un berbeo, nn juncan; sa nn Intern! buhainl lama, as nu tine (GOR.) A aduce Inapoi, a face so. vie Inapoi: Dar and se gatea all lash, Vizirul 1-a Inters din drum IPANN) ; : ia etedinta Id an copil de is kite, a-i da iar s& sugh dupa ce a fost Intarcat o A-1 boala, a-i reveni, a-1 apuca din nou boala, dupa ce-i trecuse p A da Inapoi, a Inapoia: 1-a Inters cele trel pungi de bani g1 I-a mat dat Inca pa deasupra 11 o eau plinit on pietre sonmpe (se.) 18 A lua lnapoi, a capata Inapoi, a recistiga: m--am tutors paguba ; a-ai verbs, a-si lua vorba Inapoi, a vorbi, a voi altfel de tit Inainte, a silica Invoiala: am zis ca to vet Ina jumiltate din banii ce se vor gist 51 en nn-mi Intoro vorba (CAR.); abs.: de nu cum-va s'ar razgindi, dar pared nu era Tigan sa'ntoarca (coo.); logodna, a desface, a strica logodna. 2. vb. refl. () A se mica, a se Indrepta in alth directie nth a-gi schimba locul), In spec. cu rata In directia opush pozitiunii dinainte: a se on fate Is perete ; a se.0 on gestate is cineva; Intoarce-te, ca sit vad cum 10 vine haina ; sarpele, Dina nu-1 cold pe wadi, nu se'ntoarce 8A to mute (PANN) o A se Indrepta Intr'o directie oare-care: Incotro to Intorci, tot de bogatasi strilinl... to i0ve5(1 (ISP.) 0 A se InvIrti, a se suci:

102 Erou le se Intorcea intenn calolin 51 sta fat& totdeauna unde era primejdia mai mare (ISP.1; case i se Intorcea Impreinr (OLVR.) A se schimba: s'an Intors InernrIle pe dos; : s'a tutors mate (noroculni), s'a schimbat soarta A veni Inapoi, a se duce iar de unde a pornit: clod enclose ca am elk mit Intorc tar Ia dime masa, Imi vine sa turbea (can.); nu-ti merge bine, dacit to intorci din drum (ON.); ma tem sit nu to Intorci fitra nici o!amara usp.); F : la adevarata eredinta [lat. int orqua r e]. INTOARCERE sf.faptul de a (se) Intoarc e. INT9CMA(I) adv. Tocmai, Ia fel:* toate obiceinrile cite to avem noi, le an Intoomal gi fratii noatri munteni (CRG.); sluga cea credincioasit Men intocmal Mecum i se porunoise ISP.1 Deplin: s'a Invoit s'o compere on o mie done mite de lei Intocma (se.). LNTOCMT ( -mesa) vb. tr. Si refl. A (se) orindui, a (se) alatui, a (se) organiza, a (se) institui: $tefan 181 1ntocmi oastea si le Iasi Inainte la satul Lipinti (ON.) [t o C INTOCMTRE sf. Faptul de a (se) Int o cm i. orinduire, alcatuire, organizare, institutiune. o /NT 0 GM... = INTOCM... INTONA Pr- INTONA. t INTOPSICA, TOPSICA, (IN)TOPSE0A (-tomato, -toapsec) vb. tr. Si refl. A (se) otravi, a (se) Invenina (pastrat In desclntece) [lat. i n t oxicar e]. INTORCATQR sbst. I re- INTINZATGE. INTORCAT;TRA. (pl. -turf) sf. O # I-lazvratire; disidenta Trans. Cale primary (la socri). INTORS 1. adj. 0 p. INTOARCE (In toate Intelesurile); 0: a lua calea lamina, a se Intoarce (din drum), a se duce iar la locul de uncle a plecat O Sucit; pervers: tire Intoarsii 1r, 0 Scopit: berbece baton c) (Copal) de la tita, caruia i s'a dat din nou sa suga dupy ce a Lost Intarcat 1111C)ND/NTGREI. 2. sbst. 0 Intoarcere, revenire: la.at int de la preimblare, it iesise Inainte vr'o 100 de siimeni on beldii (N.-COST.) 0 Scopire. INTORSATVRA. (p1.-tari) sf. 0 Chipul sub care se Infa.tisaza. lucrurile; starea deosebita, aspectul nou sub care se prezinta un lucru: era foarte multumit de intorsatura pe care o luau 1U0E112111) ID -ZAMF.) Lb Felul cum sint asezate cuvintele Intr'o fraza [I nt or s]. INTORBORA (p1. -surd sf. 0 Intorsatura: va- And aceste datini inradacinate... le date 0 creatineasca "ar.) Aratura [I n t o r s]. tintort adj. 0 InTOrts Sucit c) t Perfid; Indaratnic: on alesii alesu vent Ii 51 on Intortii ramrati-te-vent (ps.-sch.); ah I lame Intoarta I (130.-DEL.) [lat. in tortus]. INTORTEL sm. =_- TORTEL [Intort]. intortoghia. (-chin), Trans. Ban. brroaroc4 ( -too) vb. tr. A uci, a Invirti In diferite chipuri spre a produce o confuziune, spre a Incurca [lat. intortbcalare]. INTORTOCRIAT, Trans. Ban. ttrrontocar adj. p. INToRrocniA. Sucit, Incurcat, Cu multe cotituri sau sucituri: ]Hindu -se dna notate nuor palate Intortoohiate, ce!menge el in paint as?.); mergem asa, In sus, ye mates intortochiati a riulni mum.); CO; are frau marl. Intortochtate si scilciate (NEGR.). INTORTOCILIETVRA. (pl. -turf) sf. Lucru, drum Int ort ochia t; sucitura; Incurcatura : avn grija a destasura ghemul tnaintea Int aria intortoohietnrile de voted pe uncle trecea tiara. INTOVARA*T (-allege) 1. vb. tr. A fi tovaras Sou de drum cuiva, a-1 petrece tot drumul, a Insoti: sa tresara de spaima inimile doamnelor ce ne Intovitrasean (ON.); (7): turburarile cart an intovarnit moartea imparatulul Alexandra 0.-ON.). 2. vb. refl. A-si lua ca tovaras(i), a se Insoti: Eroule se intovartial on eiti-ve prieteni de-ai lul IISP.1. t INTRA. Pr' INTRA. INTRAM4 sr INTRENA. INTRARIPA. =!NAMPA. t INTRAFIMA. = MARINA: nn vfnator bine Intrannat umbla printre munti dupit vinat uteri.). INTRAURT = AUP4. INTRE, prep. 0 Arata o situatiune intermediara In'spatiu sau In timp: Basarabia este nsitaa Prat 0 Nistru; to astept (oeasnrile) fret 51 Datru; 1-am vorbit allele s Pr. ext., arata INT- patrn ocbi; mi-a spus al reciprocitatea: nu-i nici o vrajma.sie not 0 Precedata de prep. de sau ere, se combinli cu ele Si for- INT meaza compusele dintre, prtntre [lat. inte r]. t INTRE2 adv. Inainte [lat. a n t e]. INTREBA. (-eb) 1. vb. tr. 0 A se adresa cuiva cerindu -i sa raspunda: nu rispunde, IAA nu to 'ntreb 0 A tercets, a cere informatiuni cu privire la cineva sau Ia ceva: a lost pe la not 51 m'a Intrebat de ; 41;M: mai bine sit intrebi de doni on decit s& gresesti odata; I cane intreaba, no greseste; 0: nits -te la fats 51 mil 'ntreabi de viata. 2. vb. refl. 0 A cere unul altuia informatiuni cu privire la ceva: aura... se Intreba de stinatate on Omni Ise 0 # A avea o explicatie cu cineva: atunot (stapinul) va Inane a se cu slugile sale pentru talantii ce le-an dat (varl.) 0 A se Gantt', a fi cerut: saminta de in se trimite to Galati unde se intreabil (ION.) [lat. In t 6 r- rogare]. t INTREBACIUNE sf. Intrebare: raspuns -au in aceasta slintla sa cn stints pravila si on alto pllds din stints scriptura (LET.) [I n t r e b a]. INTREBARE sf. Faptul de a I n tr e b a; vorhire adresata cuiva cu intenliunea de a capata un raspuns: on vrea sa rispundit la ~a mea ; 0:..+a nu costa. ban!; 0: n'are suparare Plr NESSERT. INTREBATOR adj. verb. INTREBA. Care Intreaba ; interogativ. INTREBUINT4 ( -tea) 1. vb. tr. A se folosi, a se servi de ceva sau de cineva: a Intrebuintat mai mutt nisip decit van; a Intrebulntat tot!out de mijlome oa sli-1 indnplece; Intrebnintam multi lucritorl Ia!abed. 2. vb. refl. 0 A servi, a sluji, a fi de t r e buint a, a fi de folos: haw se intrebninteaza la facerea oalelor A fi folosit: acest ouvint nu se mai Intrebninteaza. INTREBUINTARE sf. Faptul de a (se) I n- trebuint a, folosire; uz. INTREBUINTAT adj. p. INTREBuINTA TT (0 NENTREBIIINTAT. INTRECE ( -cc) 1. vb. tr. A o lua, a trece Inaintea altuia sau altora: a pains-o Ia tusa clued Petrea si... I-a intreout Ise.); CO: o capita... asa de silltoare, de Intrecea mai pe toti bilietii el din carte, dar si din nebunii (CRG.); tint vaduvel Intreouse pe toti boleril 01 Imparatii la ben 51 in slat 2. vb. intr. A fi, a avea de prisos, mai mult de cit trebue: 1-au Intreent bard de if -an Inca si clteva pitmintari (RET.); 0: mai bine WI harem% dealt sit on ajunga. 3. vb. refl. Cl) A cauta sa treats unul Inaintea altuia: seam sa ne intrecem din Mai, use el tce0.): 7Yr. ext.: mai bine sa ne 'ntreeem din trinta (enc.) ; tinerii 51 tinerele... se Intrecean care mai de care sit he declame mai trnmos (1.-G11.) 0 A trece peste marginile cuvenite-: etii in OA to prey Intreci on gluma P (ALECS.) ; ia sa-1 fl PUS Pacatul sa se 'ntreaca on dedenhinl (nee.). INTRECERE sf. Faptul de a (se) In tr e c e; a se Ina la a cauta fie-care sa ajunga mai departe declt ceilalt,i, a cauta sa Intreaca unul pe altul (In fug& sau Intr'o Insusire oare-care). INTRECUT adj. CD p. INTR?cE VT NV/N- TRECVT De mai mult de clt trebue, de prisos: lemne sint de clung 51 de 'ntreont in pidure (ceo.) 0 Pe...e(le), lulndu -se la Intrecere, cautind sa Intreacli unul pe altul, care de care: toreeem, de-s mai mare dragul, pe v. on marines (CRO.) ; intinde-te la verb& it le saga._ pe ovule, WES mai de care (CR0.). INTREDESCHIDE (-id) vb. tr. A deschide pe jumatate, a cisca (gura, usa, etc.): ramase impietrit, cn gura itarecipschisli (ON.) [I n t r e. + d e s- 667 (ISM). chide]. it INTRVG 1. adj. 0 Caruia nu-i lipseste nimic, de la care nu s'a luat nici o bucata: un an o zi Intreagit ; o Pline intreagit; lnmea tntreagit, toata lumea; (D: la albite, en mintea Intreaga, Cu mintea sanatoasa, In toata firea: sil he cane 1111 om pe care-1 va sown el ca este mat ou mintea Intreagit csr.t ; Intregulet, Trans. Intregut, In toata Intregimea, far& sa lipseasch absolut nimic: on an Intregulet o Minn (ISM); a podidit-o nn tains d'a mutat nn stergar Intregulet (DLVR.); rtzboiul gate, iv tntregut din RUE (RET.); pedal EOM Intregut din our curet (MERV O t Teafar, nevata-

103 INT- mat: fugind Cazacii... putini ~1 au selpat, toti raniti si pedestri (LET.) t NnmAr compus din unitati, INT iar nu din fractiuni C) Curat, Intocmai, In Intregime: a PAcall pe din Marti miel se vede, pe din lanntrn lup (ZNN.) I 0 Pe de-a 'ntregnl, pe dintreg, Cu totul, In Intregime; de-a dreptul: MinCilini... oroite ass pe de-a 'ntregnl (1SP.); dornl... care-1 usca pe de-a 'ntregul (IsP.); nn vorbi pe dintregul ca baba-chioara (PANN). g. sbst. 0 Totalitate, Intregime C) ± Numtir Intreg [lat. in tegru m]. intregt (-egeso) vb. tr. $i refl. A (se) face I n- t r e g, deplin; a (se) completa: nu mi-a venit gren s'o Intregeso in urma din cele anzite (ORIG.) ; opri Domnul dritoitului... sa se IntregeascA de mints (cou.) INTREGTME sf. Stare Intreag a, deplina; totalitate; to.., Cu totul: 151 lucrase un car 81-1 Injghebase In cast) In toata iui (cite.); (P): a albtt... sub povara color optzeol de ant pe care, ou Coate astea, 11 duce In a mintli (BR-VN.). INTREGTRE sf. Faptul de a In tr e g neamn in 1. tintregivne sf. (CANT.) = INTREGIrdE. INTREGULVr, OINTREGVT adj. 0 dim. IN- TRVG 0 sr INTRO 1 O. INTRET (-treieso) vb. tr. $i refl. A (se) face de trei on mai mare, mai numeros. intrett adj. p. fivrae;. De trei on mai mare, mai mult. YNTREM.O. (-em, e-emez), Mold. Trans. 1NTRAmA (-Am. -am), Bum,. INTRARraa (-Arm) 1. vb. tr. 0 A In trarm a; a pregilti o arm& de aparare: Vrind de el sa se fereasca, toporul Isi Intrela. (PANN) A Intari, a fortifica cu mijloace de aparare: Priam... IntrAmIndu-si puterile... 1st tocmi oqtile, 18i IntAri cetatile gi Coate bonnie stimpinir11 sale (CANT.) F A face s& -$i recapete sanatatea, a face sit mai prind& putere (dupa o boala): sederea IndelungatA Intr'o elimit calda 1-a Intremat; dororli... to -or Intrema mai bine ca babele (AP.) A reda puterile, a restabili: tmbelsugarea holdelor 81 harniola bratelor Intreman tare into 81 Coate se radican la be (VLAH.) 2. vb. refl. 0 A se Inarma: Bateau... Wean la el en gura 81 on un lemn se 'ntrema (PANN) F A se face iar bine (dupe o boala), a-si reap&ta sianatatea: a stet mull 1ntre vista et moarte, luni Intregt an trecut pina el se pinta Intrema (CAR.) A prinde putere, a se Intari; mat bine te-oiu Darasi pe vre-o clteva zile, Dina ce m'oin mai intrarma ceva use.); porumburile nseate, prin nnele parti, parca se Intremeazit (IRO.); ideas s'a branit, s'a lntremat, a ()resent el a pus stapinire pe toatit mintea domnulni Nita (BR.-VN.). *intrepozit = ANTREPVZIT. intrepozitar sm. Gel cc tine, ce posed& un lntrepozit. intreprinde (-prind) vb. tr. 0 A se apuca de facut ceva, a hotarl de a face un lucru $i a Incepe s&-1 pun& In lucrare: a Intreprins o calatorie In Mu) pimtntuini A lua asupra-$i executarea unui lucru In anumite conditiuni [I n t r e1 + prinde, dupe fr. entreprendre]. intreprindere sf. Faptul de a I n t r e- prind e; antrepriztt. *INTREPRINZATOR 1. adj. verb. INTRE- PRINDE. Care se apnea lesne, cu curaj, cu Indrazneala, f&rift a se codi, de o Intreprindere (in spec. anevoioastt): are nn spirit condemn) nnui ignorant e tot Co poste 1i mat, mat universal 8i mai filra Inn (vlah.). 2. sm. = ANTREPRENQR. INTREEVNE = INTERPVNE. NTRERUPATQR sm. 0 Cel ce I n t r e r u p e (vorbirea altuia, etc.) H Aparat care slujeste s& Intrerupa un curent electric (L-714). TRERTIPE (-run) 1. vb. tr. 0 A opri la mijloc: vizita lui m'a Intrerupt In mijlooul scrisulni A taia sirul vorbirii, a curma vorba: vole ea nrmeze povestirea, dar celllalt Fig II 1ntrerupse A face sit Inceteze IntrerupAtor. pentru cltva timp: studiile; eleotrioitatea. 2. vb. refl. A se opri la mijloc: era sit continue,, 668 dar se Intrerupse, cind Il vim Intend; din lipsa de fonduri, 111Citrile s'an Intrerupt [Intre, + r u p e, dupil fr. interrompre]. INTRERLTPERE sf. Faptul de a (se) I n t r e- r u p e; curmare ; Incetare. *intrerwt adj. p. /18TRERVPE. Oprit la mijloc, curmat, Incetat, suspendat 111C) NVNTRERVPT. intretaia. (-Witt) vb. tr. 0 A Oda pe ici pe colo II 0 A Intrerupe [in t r el + t & i a, dupd fr. entrecouper]. INTRETSE (-tea) vb. tr. A amesteca, a Impestrita cu alte testituri la mijloc [1 n t r en + tese, duph fr. entretisser]. intrettne (-tin, -tin) 1. vb. tr. CD A pastra In bun& stare, a Linea bine () A face s& tie, sa. dureze 0 A Ingriji de cele trebuincioase traiului, a hrani: tntretine o famine grea C) A vorbi cu cineva, a sta de vorba cu cineva. g. vb. refl. A se pastra (In bun& stare) 0 A se Ingriji de cele trebuincioase traiului, a se hrani 0 A sta de vorba cu cineva, a convorbi [Intre' + tine, dupa fr. entretenir]. NTRETTNERE sf. 0 Faptul de a (se) Int r e- 1, in e; tinere In buna stare, pastrare Cele trebuincioase traiului (hrana, Imbracamintea, etc.) 0 Convorbire, Intrevorbire. INTRETINUT 1. adj. p. DrraETINE- 2. INTRETINVTA (p1.-tel sf. Tiitoare, ibovnic11. INTREVEDE4. (-vita) vb. tr. 0 A vedea nedeslusit; a Intrezari; a vedea In treac&t: albastrul de sus parch se destacea... lasindu-mit sa IntrevAd minnnile cerulni (GN.) 2 A prevedea lntru cltva [I n t r e' + vedea. dupa fr. entrevoir]. intrevedre sf. 0 Faptul de a intr e- v e d ea CD Intilnire ce $i -au dat don& sau mai multe persoane spre a-si vorbi, spre a discuta o afacere: noastra a lost sourta. INTREVORBTRE sf. Convorbire [I n t r e' + vorbire, dupa germ. Unterredung]. intrevorbitor sm. Persoantt cu care se st& de vorba. [I ntrevor b dupa fr. inter 1 o- cuteur]. INTREZART (-Arose) vb. tr. $i refl. 0 A (se) vedea abia, a (se) zari In treac&t: lignrile Domnilor deabia se 'ntrezareso (VLAH.) C) A Intrevedea, a avea ca o licarire (de sperant6.), a prevedea oare-cum: Intreaream pntinta de a Dune iar mina pe bueatica de pamint pierduta (BR.-VN.) [1 n t r et + z a r i]. INTRISTa(-Istez)vb.tr.$irefl. A (se) face t ri st, a (se) mthni: cn Olt vedea ca se Implineso Intoomat eels scrim.. en atit fats ImpAratului se Intrista si mat mull ()sp.). t INTRISTACIITNE sf. Bucov. Intristare, tristete, mihnire: 11'1111 adunat sit le sante boterul pricina tntristaciunii sale (se.) [I lit r ist a]. INTRIST4RE s/. Faptul de a (se) Int rist a; tristete, mihnire: dual%.. vine buonrie (PANN); nn voim InsA a sloe ca,.ort e singurn1 izvor de inspirattuni poetics (0D013.). intristat9r adj.verb. INTRISTA. Care Intristeaza. introient, TROIENT (-TOMO) 1. vb. tr. A baga adinc In zapada, a acoperi de tot cu zapada.. 2. vb. refl. A se afunda In zapada, a nu se mai putea mica de zapada ce-1 cotropeste [t roia n]. INTROLOCA, INTRuL004 ( -lot), OINTURLIIC4 (-uo) vb. tr. $i refl. 0 A (se) aduna, a (se) stringe n t r' un lo c, a (se) Intruni : cc Intoarse 51 se Introlocit en oastea so pe care o Intoomi (er.); dot moreovi degerati st 1ntrulocati sub o commit de patlagele (I.-OH.) 11 0 A (se) intovarasi: cum Is en burlac, mai mai di m'as Inturlues en dumneata (FLOR.). introlocare, INTRULocARE sf. Faptul de a (se) lntr o 1 o c a; Intrunire, adunare: aci este locul de a tot ce este mai spftlatel In ores (ISP.). INTRONRA. ( -ones) vb. tr. $i refl. 0 A (se) aseza pe tr on In scaunul domniei, a (se) Inscauna () (?) A (se) instala. INTRIJ prep. 0 Foarte des Intrebuintata In limbs veche, s'a p&strat astazi numai In anumite expresiuni: a adorml Domnul; a iesi intimpinarea lava; Olt; multi ani; nimic; gindind sine; Coate 0 Sub forma bite, Inlocueste totdeauna

104 prep. In fnainte de un(ul), 0, una gi adesea Inaintea cuvintelor care Incep cu a: Intr'o zi; Intr'un oeas; lntr'una din silo;!meant), necontenit; Intr'adlne; Intr'acast chip; InteacOlo; Inta'acoace; Intr'adevar; Intr'aiurea, Intealt fel, etc. Cornpusa cu prep. de, pre, a dat nastere prep. cram (or DIN 0), prints (sr PRIN), Denim [lat. intro]. 0 INTRUCHIP.A. (-Des) vb. tr. gi refl. Mold. A (Se) Injgheba: lei, deasupra, pared se Intruchipa o frunsisoara latareati, ca o prispd (on.) [I n t r u + chip; comp. Inchipui]. INTRITLOCI). sr DiTRoLoc.a. INTR'UNA sr UN. YNTRUNT (-mem) vb. tr. gi refl. A (se) uni Int r'u n a, laolalta, a (se) strange la un loc. INTURNARE sf. C) Faptul de a (se) In truni 11 Rezultatul acestei actiuni: persoane Intrunite pentru a se sfatui, etc., adunare. INTRUP4 (-pez) 4. vb. tr. O A da, a face sa is trup (omenesc); C): via sa vadli minunata zidire care Intrupeazd visul voivodulni-artist de-acum patru cute de ant (VLAH.) 0 A incorpora, a alipi (Intr'un singur trup): puss In end... a tare tut cu Moldova (isp.). 2. vb. refl. 0 A se incarna: tarina ou oasele binecuvintate se vor In ziva d'apoi (DLVR,); F : sub povara amintirilor cad lnviau si se Intrupan in mintea tut (GN.) (0 A se incorpora: INTRUPARE sf. 0 Faptul de a (se) I In t rup a; incarnatiune: anti de la a MIntultorulni Incorporare. 0 INTUNCHIN4 = INTYmPmA. INTTJNECA (-nee) 1. vb. tr. 0 A face Intunerec, Intunecos, a lua lumina:!limn de la tunuri si sued Intuneca vazduhul oar.); un nor mare de prat Intunecind vazduhul (VLAH.); paduri seoulare de salcii Intunecii malurile (VLAH.); (J: n'au lost in stare BA to Intunice mintea si sa-i Impingl spre train rau (51:13 1 A eclipsa: voesc BA intuneci prin gratiile tale pe Coate doamnele noastre ( ALECS.). 2. vb. refl. 0 A se face Intunerec, Intunecos, a pieri lumina: se 'mamma, fncepe sa se fact noapte, s& nu se mai vada lumina; olnd ds tar de Ivan, 1 se intunecii lumea Inaintea ochilor (CRG.) ; cind si clod ml -se 'ntunicli s1 vederea ochilor (se.) ; cerul se Intunedi gi muntii luara forme fantastic() (ALECS.) * A se eclipsa: a doua zi... s'a intunecat si soarele... de zicean oamenli ca au inserat de catre noapte (N.- COST.) 11 0 (J A se posomorl: Mitres... se Inhumed la fag in-tun/care]. (5.-ALD.) [lat. INTUNECARE sf. CD Faptul de a (se) I n- t u n e c a; rezultatul acestei actiuni O * * Intunecime (de soare, de luna), eclipsa: a claim zi... s'au Intunecat si soarele, de an tinut rta mat bine de un clfert (PR.-C(V.). INTUNECAT 1. adj. 0 p. INTurrEc4 Lipsit de lumina, Intunecos: ca lntr'o panorama i se a- rata... leant somnoros ci padurea (VLAH.) Posomorlt : ()brain sal intunecatl 1 se luminara (nom.); in vremea veche traia un Imparat si ginditor ca miazanoapte (EMIN.). 2. INTUNECATUL sm.. Una din numeroasele numiri ale diavolului. 2NTUNECIME 81. Cl) Intunerec ad/nc, de nepatruns, bezn.: Turcii... cautan a saline cu fuga, favorkati de noptii (eat.c.); In lungile nopt1 de lama, ce Wing de magi (none.) ; no dine on don& capete iesit din...a iadutut osi..) ; pared vad radirind din...a boltilor mares lui umbra (MC) 7!T Disparitiunea momentana pe un cer senin a soarelui acoperit de tuna sau a lunii acoperite de pamint, eclipsh: de soare; A. de tuna 7 0 Multime nenumarata: dizboais marl purtan Intunecimi de ogti pests pamintul nostru (VLAH.) [f n t u n e c a]. /NTUNECCIS adj. Lipsit de lumina: Mama- Pliduril avea loouinta Inter) pegtera Intunecoasa (MERA) [Intuneca]. /NTUNEREC, INTInivRie (p1. -ce) sn. p Lips& de lumina: motif; o beeni; : Sir do fulge 1 fi strabate Intunericul din Bullet (VLAH.( If $Miriada, numar de zece mii, multime nenumarath: dace Ii vor ridica pre tots, vor It mai multi, intuneric de oameni 81 or bate pre Sad (NEC.) [1 n + lat. tenebrtcus]. t INTUNERECA (-mo), IxTuNERmi. -ERECI (-ices()) ) vb. tr. gi refl. A (se) Intuneca, a (se) face Intu- NT_ nerec: dar IntunerecIndu-se, on vazura cli lumina ineln- e Int.., mat tare era dealt a soarelni (RET.) ; clod!noose a se IN! Intunereci, se string copill aprind un ton (se.); se Intunerlcise bine (LUNG.) [lat. intanabricare]. 0 INTUNERECTME, 1NTIINERICIME sf. Intunecime [Intunerec]. t INTURN4 (-torn) 1, vb. tr. Mold. Bucov. Maram, 0 A Intoarce, a aduce Inapoi, a face sa vie Inapoi: Dumnezen sagt abuts ca sb to Intoarne on bine (can.); din mlblooul (Arnold sgomotoase, 1m1!atom gindurile Da undo am umblat (VLAH.) 0 A da Inapoi, Et Inapoia: de va scrum, ea 1-a re. boul Indoit Inapol (se.). S. vb. refl. I A se Intoarce, a veni Inapoi: m'am II:du/flat assail, uncle 131'13131 DUB sii-ti mitt (NEOR.) nelndraznind a mai merge Inainte, se Intoarna rusinat!nod (olio.) 0 A se duce Inapoi (de uncle a vent): se 'ntorn ploile si se lace seceta (GDR.) it t u r n a < lat. tornare]. t INTURNARE sf. Mold. Faptul de a (se) I n- t ur n a, intoarcere, revenire: brotacelul anti vesel zilelor calde (clone.). 0 INTA.P.A. sr NTEpA. INTARC4s. (- tare.- tart), INTERC4 ( -tare) vb. tr. 0 A pr.' copilul, mielul, vitelul, mlnzul, etc. de a mai suge lapte, a desvata, a-1 face sa uite de tats; nu-1 bine sa Inland copilul In zt de post, 01 to zt de frnpt (MAR.) ; undo sl -a Intlircat draoul ooptli sr DRAC 0 j. A lipsi pe cineva de ceva, a-1 desvata de un lucru: de trot luni!mese Intercat de la masa begat& In mincing bune... a maretului boier (1. -OH.) [(a baga In) tare (ca sa nu mai suga. verb. de vitei, etc.)]. INTARCATOARE sf. t CD Locul uncle se Int, a r c a mieii: clod merge on cirdul ea pass& la Warcatori (once.) s 0 Timpul cind se Intarca mieii: 51-i vorba multi si chide... cum numai la 'ntarcitoare se vad 3t se and (LUNG.). INTA.S43. INTESA. INTELEGATOR adj. verb. INTEIzaE. Care Intelege 11 (c NRINTELEGATQR. INTELGE (-leg; pf. -Iesei; part. -les) 1. vb. tr. 0 A cuprinde cu mintea, a pricepe: mai bine ce r'sin talmacit, pi un copil putea as Inteleagi (CRO.); Inteleg limbs aceasta, dar n'o pot vorbi C) A asculta, a se supune; : tine nu Intelege de cuvint, nisi de ciomag 9) A sti ce Insemneaza ceva, ce vrea sa spuna cineva: oe intelegi prin vorba asta p C) A afla, a descoperi ceva: a ft vat de capul tau, de-olu mai ceva despot tine (se.) A-i veni la socoteala, a-i placea: ass ceva Inteleg gi our A avea un folos, un cfstig, un ajutor din ceva, a se alege cu ceva: ml -a plitt1t ou Mina, si n'am bibles nimio din munca mea. 2. vb. refit CD A se pricepe, a sti fie-care ce vrea, cc spune celalalt: se Intelegeau din ()chi (DLVR.) 0 A se Invoi; a cadea la Invoiala: dull se Intelesera la cuvinte, se Invoirlt si lucrul se si slivirsi cu bine OSP.) [lat. intelligere]. /NTELEGERE sf. 0 Faptul de a (se) In t e- I ege 9 Invoiala.: aaa ne-a lost...a O Unire deplino. In ce priveste parerile, sentimentele; acord: an trait pins is moarte tot In si In vole bunts, (se.) (11 Legaturi tainice: avea on complotietti VI 0 Ng/N- TELVGERE. INTELENT, 0 INTELINT (-neso) 4. vb. tr. 0 1' A preface In telin a; a usca pamintul: soarele... do caldura sa dogori si Inteleni hums sea jilava (000e.) T A lhsa nelucrat; a lasa sa stea In toe, In neactivitate, amortit: gura ltunii oine-o poste 1ntelenl, crane? (13.-ZAMF.) 0 A Intepeni pe cineva Intr'un loc, ca sh nu se mai poata. urn: 1-am trimis dupft tirgueli si acolo 1-a Intelenit Dumnezen. E. vb. intr. gi refl. 0 e A se preface In Celina; a se Intari (pamintul), a se usca; a se paragini: are ea Pule sa-1 dea o ellatura tapana, odd prea s'a Intelenit pamintul osp.) 0 F A ramlnea nerniscat, neintrebuintat, a amorti; a se intepeni: asa Intelenise, de pustla de vreme, Mal tot satnl (CLVR.) ; de clad lantern!acute, n'a venit nimeni sa ne deschtzi, de Intelenisem asa OSP.) 0 A se Inradlicina, a se fixa: toata dragostea lul Be 'n In lucrul stapinesc, 61 on -ce RIM 'gimpy() pares strains de Wm lui (0(4.1. INTELEPCIUNE sf. 0 Insusirea, mintea omu-

105 INT- lui Intelept; facultatea de a intelege O Cumpatare, moderatiune, rezerva. [lat. in tall a c t i o- INV n e m]. INTELEPT 1. adj. Cu mintea lurninata, cuminte, destept : mai bine Intre eel morel, de cft prost Intre eel vii (znn.); an scat to; o laid inteleapta (t n/ntelept. 2 gm. Om Intelept; 0: la fagadueste ei nebtuitil (sau prostul) trage nadeide; un nebun Intreabti gi seta ineel gapte Intelepti (a! Greciel), telepti nu-i pot raspunde (znn.) ; an nebun arunca o 'Astra In Manna gi zees Intelepti n'o pot scoate; oohii menu cad (mai) departe; denumires celor $apte filosofi morali$ti din secolul al ri-lea In. de Chr. [mat. int All ec tu s]. INTELEPTESC adj. De in t e l e p t, cu-,. rninte: an slat INTELEPTESTE adv. Ca un Intelept, cuminte: ai Worst ai gratt, ImpArate, raspunsera cea mai mare parte din sfetnici (IsP.1 [Int.elep tesc]. INTELEPTI ( -test) vb. tr. 5i refl. a (se) face In telep t; a (se) cuminti: nine pageant se Intolepteste (znn.); eel nebun... sa aiba paza sa fie pre linga oamenii lei, yin& se va (ray.-me.). ZINTELEPTTE sf. intelepciune, minte de om intelept: cola ce vor sa Judea drept, lntflu sa vier& de la Dumnezeu sa le dos si pricepere (PRV.-Me.) INTELES 1. adj. 0 p. /NTELVGE Care se poate Intelege; de cu care se poate Intelege, Invoi cineva: e an om de 1111 C NVINTELW1. (p/.-esuri) sn. Ceea cc se poate Intelege din ceva; ceea ce Insemneaza un lucru, o vorba, Insemnare, sens, noima: Duloi cuvinte ne 'ntelese, twat Wine de 'nteles (EM)N.); pe, Ca sa se poata Intelege, ca sa poatli fi priceput: a vorbi, a aerie Ile ~la tutiller; Deal vorbesti pe, Eu nu to pot primps (EMIN.). INTELINT sr INTELENI. INTEP.A ( -tey), 0 twraptt ( -tap) I. vb. tr. CD A Impunge u$or cu ceva asculdt, cu un ghimpe, cu un e p, cu un ac. etc.: I-a tetepat o albina; luind sulita, Intend fundul fintlnil de mai multe on asp.) 0 A atinge, a Impunge cu vorba: In predicele sale de es amvoanele bisericilor, futepa ca viespea (ono.) 0 A pune In teapa: i-a intitya lui Ion capul In par (se.) C) A pica (la limbil).. vb. refl. A se Impunge u$or cu ceva ascutit. /NTEPALT adj. 0 p. licrepa 0 Cr TeaPan; tarit(): a trecut deci pe linga mine oucoana cea mare si!adult (GN.) ; se ylimba prin oras calare... stind on Mina In sold (L-011.) INTEPAT9R adj. verb. 0 Care Inteapit If (r? Impungator, atingator: iii pregdtea verbs Intepittoare; vindicative IVLAH.). /NTEPATURA (p1. -tar!) sf. Faptul de a 1 n- t e p a; rezultatul acestei acpuni, Impunsatura. INTEPENEALA sf. Starea unui lucru teapan, lntepenit [Intep en i]. MTEPENT (-anew) I. vb. tr. A face sa stea t e a- p it n, a face sa nu se mai poata mica din toe: rui main, an snip, coada toporului ; el Intapenindu-si p1- oloarele,?ammo drept ca luminarea esp-1. _2. vb. intr. A ramlnea teapan, nemi$cat : string% oft putea gnu' lui Mires care Intepenise can limbs =ea Mari, (DLVR.) ; mai da -te gt d-ta oleaca pe jos...ca ma tem oa-i in QAnnta (CRO.) 0 A kilemni, a lncremeni: Intepenise Impelitata, sglindu-se soot (IsP.). LI. vb. refl. A rambles teapan, Infipt: desohise uga 'n laturi si se 'ntapeni din dinaintea batrfnei (VLAI-1). INTEP9S adj. Intepator, piscator; adv.: tncepe sa mania (ploala) mdrunt gi 'ntepos (CAR.) [in e p a +tepos]. 0 INTEP04, INTAPos4 (-oges), -USA (-uses) vb. tr. A Intepa (cu o tepu$ A), a lua In teapa: on dint)) Int,APOee (OR.-N.); en dint!! Intlipusall (MAR.). INTERC.4. PO" INTARea. INTES4 (-ens) vb. tr. A Indesa, a ticsi: oamenii alter natii tai InteseasA pungoalele an bdnet din negustorie GRP.). INTES4T adj. p. INTE84.. Indesat, ticsit, plin: dont; mese lung!, Intesate de mosafiri (DLVR.); chimirul tan ar situ! de site gi de ml) de galbini LW.). INTESTAX adj. Incapattnat: (bet 11 edema atit de..., ardtard drumul gi-1 tibial% sit se dila asp.) e 8.- S in. t 670 INTIGLA (-ma) vb. tr. A Intepa, a pune In frigare: a prim o broasca gi, Intiglind-o, a venit la foe sa 01-o prideasca si el (se.) [t i g 1 A2]. 0 INTIGLINT adj. O p. INTitn4 It 0 Tipator, aspipgaiat: ye mute... se vad ciopoare de of si se cutit, and Intr'una strigate e (LUNG.) ; ghoul fut.- pare prea ora0anului ce-gi deprinde urechea la sunete streine (JIP.). O intinal. INTINd (-nez) vb. tr. Mold. Bucov. Trans. A Intari foarte putin, a sprijini foarte slab, ca sa poatit cadea u$or: sit tale pddnrea, sa o Intinese, ea sa o intanu- poatd porni sa carat asupra ogtii (GR. UR.) [lat. a r e]. INTIN4T, INTINAT adj. p. Darn. 0 Foarte putin sprijinit sau Intbrit, gate sa cads jos: urnim o stinca din local ei, care era nnmai Intinatd (ono.) (I CD Trans. Bucov. Desmierdat; arogant, mindru, maret: nu ails nici o fata pe pldeere, cli de 1 era feolor de ImpArat gingag si IntInat (RET.) Gata sa suit la bataie cae2.): Cara scfrsca, pribegit stare Intinati (oams.). 0 tntintel4, INVNTALA ( -lea) vb. tr. Maram. A Impodobi, a Infrumuseta. LNTOLT (-oleso) vb. tr. $i refl. (I) F A (se) Imbraca cu haine noun: de Is care sit capete cite ceva ou care sa se mai Intaleascil si ei Osp.) ; ee 'etoieste de is unul qi altul de Domani (CAR.) [t, o 1]. INTOPONA = IMPOPOTON/31: stilul musical cam pipernicit gi cam Intoponat al seoolului din urmd comma.). 0 INT 0 T ONA BP- IMPOPOTONA. 0 invai(e)gt (-gem) vb. tr. Bin. A batuci In pink a pune tesaturile (panurile, cioarecii, etc.) In v a 1- a g rt (me.). O YNvALATUCT (-ucesc) vb. tr. $i refl. Mo/d. Bucov. A (se) Infa$ura; a (se) Incollici: prime s'a InvilA- Wait de bat IVOR., [Aralatuc]. tnvalt... sr /NVELL.. INVAL.MA 4G = valmad.dg: se time o larma gi-un de nu mai ftin incotro si se Inlets (VLAH.). INVAL.MAALA (p1.-asen) sf. Faptul de a (se) n v a Ima$i; neorinduiala, amestecatura, Incurcatura, confuziune: profitind de an moment de sari de no Esprit st o rupse la fugit /0.-zamF.i; in nu bdgase de seamd ca, alergind dual iepure, trecuse In Vales Plingerii (ISP.). INV/S,L.MAT (-Aseso) I. vb. tr. A pune In neorinduiala, a arunca de-a valma uncle peste allele (sau unii peste altii), a amesteca claie peste gramada; a zapaci, a ului, a turbura: vritimagii... oe-i intreeeau on malt is numdr, Ii Invitlmitgise 51-i Puss De luta ow.); morile vueso... Invillmitsid In spitele roatelor talasnrile albite de sputrut (DLVR.). 2. vb. refl. 0 A se amesteca de-a valma, In neorixiduiala: luptatorii se Invalmisese gi cad unit poste anti (vlan.),1 Induntrul sulletulni ei, amintirile se Invalmaseau (GRL.) A se zapaci, a se Incurca: Motoo... ae Invalmagea In vorbd (NEGR.) [comp. DE-A VALBIA, VALMA- SAG]. INVALUT (- Alueso, -mufti) 1. vb. tr. # 0 A Infa.- $ura, a invirti ca un sul, ca o trimba A impresura, a cuprinde de toate partite, a napadi: umbra ne Invilluie de tome partue (VLAH.) ; leganat de trdsurd gi de gindurile ce ma Invilluian (GIL) ; bioiul hivaluia din - tr'odata pe rotagi si ye Inaintagi (D.- ZAMF.) A Inveli: pests victor InvAluit bine In oblate (N,CosT.); Dao'am vast oa an mai vii, Focal eu InvAluli (Is.-oss.) O A face neajunsuri, a supers, a necaji, a chinui: cola ea... II vs sf nu-i va Ilisa BA -gi!male sluiba (PRV..MB.); sit ierte si!inn] nostril... chi cite odata slntem si not mai Invitluiti (RET.); an Intflnit turme Intregl de Ern/tete pe care vintul eel ran le bioluia gi le invilluia (ON.).. vb. refl. # A se Infasura; a se InvIrti, a se Incolaci, a se rostogoli: din prdpaste leen billauri gi genii de sa'nvainia printre picioareie for coos.); ca mares inviiluindli-se, apt VA vet! turbine. (BIBL.) (D A se munci, a se chinui, a se sbate, a se framinta cautind sa se descurce, sa scape din nevoie: el age In ease site Invalulndu-se grin mante, flamind el trudit, an nemerit la itn Plan (GR. UR.) (V a 1]. t INVALUTALA (pl. -eel!) sf. Nenjuns, necaz, chin: din toate aceste Inv/Union, tot am ramie can an olstig (ON.) [InvAlui]. INVALUITT,TRA (p1. -tar)) sf. CD Rostogolire, InvIrtitura, Incolacitura o FramIntare, neajuns

106 necaz. Chin: erau bogate... Invaluituri In biata tea (NEC.) [111V/1111a INVALURA. (-urez) 1. vb. tr. A Impresura, a cuprinde de toate partite, a napadi: in I./imam:nisi, traces prin el cite o adiere de vint, InvAlurIndu-1 es ye un lac de smarald (s.-ald.). :4. vb. refl. A se sbuciuma, a se framinta, a se agita ca v alurile marii: 'Aaiun de salon din ostroave plingean, urban, se 'fly/duran (s.-alo.). INVAEURA.T adj. p. invaltrita. 0 Agitat de v a 1 u r i, de talazuri; care formeaza unde, care se miscii ca agitat de valuri: peak aural m al grinlut, soarele revdrsa potopul de am al luminit Int Derbintl (8.-ALD.) Accidentat: dnpd vr'o trei ceasuri de nmblet, tot De locuri.0e (vlah.). INVAPA1.4 (-dies) vb. tr. $i refl. A (se) Inflacara, a (se) aprinde ca o v4paie: intatestnd dorul de lard ce-1 Invdpdia DEP.). INVAPA.I.4.T adj. p. IrivAPAT.4. Inflacarat, a- prins: lei sterna lacrimile ce curgean siroin din ochil set InvAnAlati (MESA); In seder mated -sa cants ad stimpere pornirile lui 0.0e (ON.). INV1iPAIERE, DIVAPAIARE sf. Faptul se a (se) I ia vapai a, Inflacarare: Aleargit la dinsa on lnvdpdiere (SIAM.); chid Invitpitiarea patriotica trece peste funtarn (t-oli.). INVARA (se Invdreazd) vb. refl. unipers. A se face v a r a. INVARGAT adj. = VARGAT: Merisor verde 'nviirgat, Duke-al lost la sarntat (IK.-BRS.). fi invascvt adj. p. DinsTE. imbracat; astclzi, mai adesea in rolinde: Dumnezeu eel non ndscut, Cu Hort de orbit m (PAW.) ; Un Dumnezdu non ndscut, In rdntil e 0.0 (BRL.); pr. ext.: pe la inceputul acestei hint, piimintul se atilt on Indestula habit (ION.) ; eran e de mucegain verde (SIAM.) 111 C NEINVASCUT, WA: sa aleagd firul pinllor nonvitscnt, curet, $1 ad le pund in vravuri (sea. INVAT (2)/.-ittnri) sn. 0 Deprindere rea, narav: la not... s'au cam Inradticinat murk nesocotite (JIp.); 0: "411 are si desvitt (PANN) (CAR.) O Slat, povata, Invatatura: at nu tit proat, tine minte ce ti-am dat (PANN); &AA e din 0.0u1 altora, ran te-a povatuit (R.-COD.); 0: Na core de la prost pi de la bittrin bet (PANN) [lat. vltium -I- Invata]. INVAT.O. (-vat) 4. vb. tr. 0 A deprinde pe cineva Cu ceva: Si dna m'am idout mai mare, M'a 'nvatat a 'labia ealare (SEV.) ; verb. de animate, a dresa: bosh la ping; calul la trap 0 A sfatui, a povatui, a Indemna sa faca ceva: cola ce Invata can lndeamnd pre situ! de sit tate pom (PRV:Lp.); to stai sd -I Invet1 de bine si et to 'nvata pe tine (PANN) A orindui, a porunci, a dispune: se va cents mai putin... de cum InvatA pravila (PRV.-MB.); ighemonnl Invatit ad o deabrace goald $1 sa o bald on toiege (Dos.) A dohindi cunostinte, a studia:...-. gramatica;.0 sit olteasca; hide% s'a apucat SA Invete Itmbi et carte, mimed $i on -ce alt (PANN); un Meeteeild; 0: Ce Inveti la tinerete Aceea slit la bdtrinete (ZNN.); 0: Cine Invatit is tinerete Se odihneste in bitrinete (PANN) A-si intipari ceva In minte ca sa poata repeta la cerere sau sa-si aduca arninte la nevoie, a ajunge sa cunoascii: leetia; m o yoezie; m pe din alard un discurs A da cunostintele necesare, a instrui: calugarul Il Invata sa citeasod $1 ad aerie usr.1; chid II vs InvAta diavolnl mestersugul )ail eel spnrcat (FRV.-MB.) ; tine se apneft ad Invete pe nerod, nu se osibeste de nebun (PANN); tin r e < vitiurn]. INVATACEL sm. Trans. Bucov. Ucenic, discipol: bdiatul a lutrat.0 la un tesittor de pined (MAR.); 671 Isns Christos nu era ca cellalti InvAtAcei (se.) [I n V &tat]. INVATAIWINT (p1.- mints) sr/. 0 IP rnstrue- TIVNE 0-0:.0u1 primer, seeundar gi superior 0 In- Vatattlra: o notitit statisticd?carte ourioasa si plinit de invataminte (CAR.) [Invilta,dupafr. enseign e- rn e n t]. INVAT4T 4. adj. p. INvATL4.. 0 Deprins, obicinuit; dresat: chid taste omul Intr'acest meuterting a furtusagulni (PRV. LP.); cola ce va lure o... pasdre, plod nn va ti.01t, sole ad on albd nice o eertare (PRV.-M13.) 0 Care a Invatat multa carte, care are cunostinte adinci: nn om ni:nvatat: porunci Si adnse din herghelie dot armasari nelnvittati: 0: omul en truism tnvatit, $i tot moare nelnvatat (PANN). g. sm. to Cel ce a Invatat mutt& carte, care are cunostinte adinci, savant. INVATATOR 1. adj. verb. brvaxti Care Invata. 2. sm. m9 # Magistru, dascal (In stil biblic): acenicit lui gritirit: inviaitoare, ce-an arevit acesta can Parintil lui, de-an ndscut orb P (cor.) ID Cel ce preda. instructiunea Intr'o *coal& primary dintr'un sat (Si /. ftivatatotire). INVATATORESC adj. De Inv &tato r, privitor la Invalltor: care arhieren se va schimniel, lase din... Invdtdtoreaeca rinduittlit ei merge In rtndul... nee- (prv.-mb.). INVATATURA (p1.-turi) sf. 0 Deprindere: tdranul eel grips_ de va grdi de invatitura lui con rea, stunt* se vs aorta tocmal ca si slaty' (prv.-mel.) 1 Sfat, povata, Indemn: eels ce va lace gresalit en lavittatura mai-marelui San (PRV.LP.) Precept, orinduiala, ordin: dna Invittatura lu Dumnezeu ed ne nevoim ad Imbldm (cos.); cola ea sin va asculta de 'nvatittura judeciltoriului (ray..ma.) 0 Ceea ce invata sau a Invatat cineva, cunostintele doblndite din carte sau de la dascal, instructiune: testa Invataturile pe care alti copil le Invittau lntr'un an, el le invdta Intr o Lund asp.); 0 : InvAtAtura nu se cumpar& en bani 0 Faptul de a Invata, studiu: statute pe cement sit-$t dee count in.0 (cm): de va ti calugitrul dug pentrn Inviltatura cartil (pev.44e.) [1 n V It t a]. INVECHI (-where) vb. refl. 0 A se face v e - chiu ; vinnl... din ce In ce mai mull se Invecheste, din aceea el mat mutt se IMPUterD (ION.) 0 se trece, a se uza: hainele mete s'an Invechit 0 A nu se mai Intrebuinta, a iesi din uz: exuresiunea aceasta s'a Inveohit. INVECINA (-inez) vb. refl. A fi v eci n, a se megjesi: eine i-a zis el en el... sit se Invecineze P atm,. INVECINAT adj. p. IrtvEcn4A. Vecin, din apropiere. INVECINICI (-1cese) vb. tr. A face sa rtimite, sa se pomeneasca v e cini c, a eterniza: una din cele =lite care Inveeinicese nnmele tut Eliad... este el ne-a sodpat de atltea Mere prisoselnice (NEOR.). INVEDERA ( -ores) vb. tr. A arata, In mod vadit, a dovedi pinft la evidenta, a evidentia: In manastirl an scdpat neatinse.., hirtiile ce Invedereazit pink azt striiiniter... ca... sintem... natie de Rumfin Lae.) [v ed e r e]. INVEDERAT adj. p. INvEDERA. Vadit, evident: e Went.0 ca an marine o multime de tart $1 de cetitti (Isp.). INVELT, t INVALI (-lase) 1. vb. tr. 0 A Infa.sura: title tate porcul $1-1 plrlea $1-1 optima 81-1 lnvdlea Into cu Pale, de-1 Innadusea (c80.); : el o InvAll lute eitutitturil 0: nevoia Invatit pe om 01 nniana ye copil (2NN.); 6: de-o nespusit Indnio,are (VLAH.) 0 Trans. Spec. A vremea Invatd pe aceia ce n'an dascal (PANN); minte brobodi mireasa, gatind-o ca nevasta.: mireasa clod pe cineva, a-1 cuminti (prin mustrari sau pedeapsa); pleacd la tolser(cd, mine o cnnund ye cap, pe care n'o anima, pe cineva BA trdeascd, a-1 silt sa se poarte altfel; plaid ce n'o lnvdleso, edicts plod ce lmpodobeso en nevasta ft' Pe cineva sa vorbeasca, a-i mustra sau pedepsi pentru felu-i nepermis de a vorbi. al razboiului A acoperi, a intinde ceva pe (MAR.) A Infasura urzeala pe sulul dinapoi 2. vb. refl. 0 A se deprinde, a capata un obiceiu, o dispozitie: el es Invittase cn bncate Unmet si un lucru; tocni, a-i acoperi cu cenusa: In sobd ar- deasupra Ca sa se ascunda sau sa se adaposteasca Ream._ credea ca age trebuia sa fie ()sp.); eine se Invata sese nn foe irtracn(c, fl Invaluisem si astupasem, act era ger mincinos, chid spline adevdrni, se bolnaveste (Paim); 0 : alard (clic.); o case on tinichea, cu sindrilit. nine traeste en ohiorit, se invata a se nits chlorts; ow BU- 2. b. refl. Cl) A se Infalura; 0: pe inserate, chid se IESTRU A ajunge s5 stie, sa cunoasca, a se instrui C) A se cuminti: a se mink; De mutts In lame am dat $1 tot nn m'am Invatat (PANN) [lat. in v Invitee slue en noaptea... taco unmet cit iese Critisorul babel (Wea) Trans. Spec. A se lmbrobodi ca mireasa: In ttmont acesta mlreasa se 1nvAleste ca nevastd (FAQ.) 1 RI A se infasura (urzeala) pe sulul dinapoi at razboiului: snlnl Imprejurni Arnie se Invaleste coarda (Lie) 0 A se acoperi [vsl. v alit 1]. INV- INV

107 INV- INVELIS, t Irry (pt.-twri) sn. Ceea ce serveste sa Inveleasca, sa Infasoare: Si tumult own INV Cartilor moot ml -1 rod (EMIN.) ; pr. ext.: Mail, cu Invalisnl san de alb It se facnse nesnferit (ed.) Acoperi.: Invaliend On streadna teen& ea o umbrelit (I.-oit) [I n - v e 1 i]. INVELTT, t DivALIT 1. adj. p. InvELT, NvALT. O Infasurat: un pacbet am Spec. Infasurat la cap, linbrobodit: dintr'acei dot Turd... era unnl... Invalit tnrceeta, pre carele spot 1-an hacut Dumitraeco-Voda age (n-cosr.); Trans. despre neveste: fetele umbla cn capul gol... pe cind nevestele stet Invalite,,adeca Imbrobodite on gtergare (IK.-oos.) infasurat Imprejurul sulului dinapoi ai razboiului: swot on Male lnyalite... se math De pleloarele dinapoi ale razbotulut (PAC.) 0/ten. Involt, Indesat (despre flori si crestele pasarilor) (mos.) 11 0 Acoperit 77 NBINVELIT. 2, sbst. Faptul de a (se)!riven: cartilor; Invalitul Onset este operetta ce urmeaza nrzitul (PAMF.). INVELITO4RE, DTVALITOARE sf. 0 Ceea ce serve to sa. Infasoare sau sb. hiveleasca, invelis: nitindu-se la Invelitoarea on care dormlse acoperit, van of a de cameo stecolie (CAR.) E3 Stergar, n6.- frama cu care fomeile-si Imbrobodesc capul ((J 2715): stergartul san mlnistergura a In genera Invelitoarea de cap a Devastator (MAR.) 0 Acoperi*: Invalitearea era de acted of de plumb IISP1 O INVELITVRA (p1. -turf) sf. 0 Faptul de a In veli 0 8 = ig /NVALITO4RE 0 Invelitoare. INVENINA (-inez) 1. vb. tr. 0 A umplea de v e- n i n, a adapa cu venin: ea se Meuse gradina gi izvor ca sit Invenineze pe Grenceanu el sit-1 omoare (ISP.) 11 A face veninos. 2. vb. r(11. 0 A se umplea de venin; a se face veninos A se Inrai, a se Inrautati. INVERGELAT adj. Prevazut cu vergel e. YNVERIGA (-is, Ages) vb. tr. 0 A pune in v e- r i g i, In lanturi rif A lega in verigi de her. INVERSUNA Por INVIER$IINA. INVERZI (-zesol 1, vb. tr. A face v e r d e: Tn nett mindra pejide, Tn mi-o nett, to mi-o 'nverzesti (IK.-BRS.). 2. vb. intr. 0 A se face verde 7 4d A Incepe sa creascb frunzele sau iarba, a se impodobi cu verdeat,6.: cadre' a Inverzit. INVERZITOR adj. verb. hgverzl. Care Inverzeste: Ochiul vesel 1ntllneete, pe colnice 'nverzitoare, Turnurl unite el pagoda... (ALECS.). INVESELI (-elm) 1. vb. tr. A face v e s e 1: un mare frames, o noapte seninit ma Inveseleste (NEGR.); nu stiau ce vote a$ -t fact Ca sii-1 mat Inveseleasca USP.I. 2. vb. refl. A se face veselie A petrece In veselie: pe clad ei bean el se Inyeseleau... data se despica ztdul of se lvi o umbra (ISP.). INVESELITOR adj. verb. /NVESELT. Care Inveseleste: ace' care anunta Balt/lost-alai aceasta dire hiveselitortre era nn om litre douil virste (1.-GH). INVE$MINTA, 0 /NVESTMINTA (-mint) vb. tr. fi refl. (f) A (se) lmbraca: Uri o sdreenta... din marea bogatie care he InvesmInte odinioara (IRO.) ; se apnea a8 0 Investminte on hainele on care era deprinsa (ague.) [V e * - mint]. INVESMINTAT adj. p. INTESMTNTA. (1) Imbr6.- cat : In clocotirea aceea de foe legionarii Dar_ o lame de uried InveemIntati In Mari (VLAH.). t INVESTE, t /NVE.9TI (-vase; pt. -otiocad, -yowl; part. -v(isoot, -vestlt) vb. tr. i refl. (I) A (se) imbraca: Ce-i mai bun ca min buns 1. CA to 'Dyed, to britnode $1 cu miel to darneste (eet..); : C'o vinit o lama grea $1 ne-am Invitsout on ea (Teta ; Invegtisi-te In lumina ca In damage, Intinsed ceriul ca a dale (ps.-scli.) [lat. vest I- F el. INVI4 (-yin, e-vies), # MIR (-yin; pl. -vie, -vise); part. -vis) 1. vb. tr. A face iar viu, a se scula din morti: Co vorba to eytt In stare as laded gi De tats din grorpa (LUNG.). 2. vb. intr. 0 A se scula din morti, a se face iar yin: deetinse gyre lad gi a trete si Irides din moarte (PSeSCH.); din momenta' clad preotul a rostit yearn prima oast onvin- 672 tale,,chrtstos a 'nviat", la Inviere... gi Dina la... /nikitarea nonmetal, Romani" de pretutindeni... se salnta... numai ou,,christos a 'nviat"u.iao.) ; : a mud d a Invia de bucurie asp.), a nu mai putea de bucurie 0 A se redestepta In mince: sub yovara amintirilor cart linden 51 se Intrupau fn mintea lui, el pares Intristat (GN.) [lat. i n-v I v 6 r e]. INVIERE s/. 0 Faptul de a I n v i a:a tiler 0 Invierea (Domnulni, Int Chrtstos),SlUErrbafacutil la miezul noptdi In Slmbata Pastilor spre Dumineca, Intro amintirea invierii MIntuitorului. INVIERSUNA, INVER,pniA (-noes) vb. tr.i refl. A se IndIrji, a se porni cu mlnie: into SS Invlereunase: cal mai In virsta dintre cacti 11 apuca trinti on feta In sus (clic.); Alexandre se Invierenna anzind acestea ei cata vreme on prtlej cum as ptarza De Mud sea [comp. VIERSVN]. INVIERSUNARE, /NVER$IINARE sf. 0 Faptul de a se inviersuna 0 Indirjire. INVIERLTNAT, INVER4IINAT adj. p. lxv(z)ersurm. Indirjit, crincen, neimpacat, Sara. crutare: se titian unit pre altit!ara de nici o mita, atita erau de Invergunati ostaeil (Ise.); sub zimbetul prefacut al in asoundean sates de ritzbunare a cafe' mat Inverqunate cal (VLAH.I. INVIETOR adj. verb. licv14. Care Invie, care dr. viata nou6.: a resimtit In selletul san toate Invietoarale fremete ale vietit de Dlaiee (coos.). invifor4 ( -ores) vb. tr. A goni cu lnviersuflare (ca Impins de vif o r), a indirji: Write ortnoene Indforeaza gloatele et le Intoro la veebea for salbataoie (VLAH.). INVIFORAT adj. p. fnvifora. Inviersunat, ca gonit sau Impins de vifor; furtunos: Ileana eosinzeana puss de 'ntra In calea zmeilor Inviforati, rapiti de rumusetea ei (VLAH.) ; valuri, valnri rftsunittoare SA raspindean prtn limpezimea aerulci... me ca mlnille Bistritai (GN.). INVINCE se- INVINGE. INVINETI (-eteso) vb. tr. *i refl. A (se) face v I n b. t, a (e) colora In vinb.t: cerul de nori.. invinetea gi posomora drumurile gerpuite, prafoase (OEM.); botern1 Furtnna se 1nvinett la feta (GRL.); yetitele acestea... shit dintru Inceput de coloare rode, iar mai De nrma se Invineteso (MAR.). INVINGATOR 1. adj. verb. INVINGE. Care Invinge. 2. sm., 1NVINGATOARE sf. Cel ce Invinge, biruitor: Invingaterul de la Calugarent. INVINGE (-ving; p/. -vinsei; part. -vms) UN- VINCE vb. tr. 0 X A bate pe adversar, pe vrajmasi, a birui, a dovedi, a izbindi: Mittai-Viteazul a Indus ye Turd la Calugarent; clod yam cum ca an poate invince, lovi Int Teeny osnl cliciulni (PAL.) 0 A putea ispravi, a razbi, a da de capatliu: am loving toate greutatile O A coplesi, a covirsi, a dobori, a rtipune 0 e A stapini, a Infrina [lat. v Incar e]. INVINGERE s/. Faptul de a Inving e, biruint&, izbinda, victorie. INVINOVATI (-Ateso) 1. vb. tr. A arunca o vitt& cuiva, a-1 arata ca vinovat de un lucru: as ma lereasca Dumnezeu sit Invinovateso ye cineva ca voeste on tot dinadinsnl Bg goneasca obiceinrile noastre OSP.I. 2. vb. refl. A arunca vina asupra-si, a se declass vinovat. invinovattre sf. Faptul de a (se) I n v i- novat f, acuzatiune, inculpare. INVINS adj. p. INVINGE (E) ninvars. INVINUI (-nese) vb. tr. A Invinovati, a arunca vin a asupra cuiva. YNVIORA (-orez) 1. vb. tr. 0 A da iarasi viata, a insufleti. a face sa.-si revina In simtiri: o stropira on ape, si d'abia, d'abla o mat Inviorarit (ISP.) 0 A inveseli: o veselle wear/ lnvlora taragi pe toatit lumea (CAR.). 2. vb. refl. A capata viata, a se Insufleti, a se Imbarbata: inimile Deaner se Invioreaza ei strigate de Intends sbncnesc din toate partite (VLAH 1[v i II]. INVIORATOR adj. verb. billion. Care Invioreaza: norocosul August, emirate al Romei ImbAtrim (VLAH.) ; Padurea, on Milt0811i (CAR.). 0 INVIO*4 (-oyez) vb. tr:+si refl. Mold. A (se) In- ViOra: chit at se Inviogara, scaldindu-se In lie -care zi In aer 01 lumina (ON.); mirosul eel nmed al florilor Invioeate o facean BA doarmil mull (EMIN.) [V i II].

108 t INVITA (-it, t-itez) 4. vb. tr. Mold. Maram. A asmuta, a Indemna (spre rill): Vloleannl... invita pre a sal sit on lase sit sit 'nchine oamenit lui vin Dumnezeu (Dos.) Nn stin orb at Yost, on bat, 0 biran to -o 'nvitat; Del ote 'nvitat birau, Ardit-1 gum qi grajdn , vb. refl. 0 A se Indemna (la rhu), a se asmuta lmpotriva cuiva: eau Invitat asupra Duciii-Voda si an venit on oaste la Iasi de an Inchis pre Dnca -VodA In onrtea cea domneasca (N.-COST.) 11 C) A se deprinde rau, a se narttvi: se tnvitase scum taranii de venean la divan en Ora asupra zlotasilor (N.-COST.) [lat. in v It a r e]. 0 INVILVOR.A. (-ores) vb. tr. A aprinde cu flachri marl, a inflhcara: ai crested loon) In limb! nriase, Invilvortnd ptidurea (LUNG.) [vilvoare]. INVIRSTA. (-stez)vb. tr. si ref/. A (se) virst a, a (se) Impestrita cu mai multe color!: nndele vernal ale acestnl nn InvlrsteazA plaza latil a Oltnlni (VLAH.) ; brazdaturile plugarllor se Invirstan ca nista petece negre De o nrlasa velinta galbule (s.-ald.). INVIRSTAT adj. p. INVMSTA: maramele InvIrstate de borangie (VLAH.). INVIRTEALA. (p1. -ell) sf. C) Faptul de a (se) I n v I r t i, Invirtitura: InvIrteille q strimbittnrile pehlivanilor si ale mascitricilor (at.) 0 Afacere necinstitd, clstig duph. care umbla cineva pe chi piezise [I n- virt i]. /NVIRTECTJ*, INVIRTICQ$ (p1.-uvuri) sn. Mold. Intortochieturh.: 'testate InIundat pe dung. Invirtionendle gardusului on gran nimereste sit WA Inapoi (SEZ.) [I 11 - virt 1]. t INVIRTEJI (-ejeso) 1. vb. tr. # A Intoarce: 51 an Invirtejit Domnnl Dumnezeul tsn blestemur1le In blagoslovenie (M..) # A ocoli, a Inconjura A Invirti, a mica cu iuteala ca Intr'un v I r t e j, Et spulbera: Minute urges maruntit $1 &Asa, tar crivatul o spulbera, o 'nvirtejea (S.-ALI).) 2. vb. refl. t A se Intoarce Inapoi: Tatarii... an dat dos... si s'an InvIrtejlt far la Sara lor, la Crim (N. COST.) ; se Invirtejea Inapoi si Nicea sewn pe nude sit splice asp.). INViRTEJTRE sl. Cl) Faptul de a (se) I In - virtej i; Intoarcere; InvIrtitura C) # Oco- 1(ire), Inconjur(are): nn dupit patine a soarelni InvIrtejiri, oa dintr'un gren soma desteptindu-sa (CANT.); natl. (locuri) slut vijelloase... cn InclestArl de brate si Invirte- Uri ametitoare (VLAH.). INVIRTI (-taw) 1. vb. tr. 0 A Intoarce In cerc, de jur Imprejur: hwirtea talgere pe un viri de bat (88.1; tinind betigorul In mina dreapta qi invirtindu-1 usurel, astiel ca nuca sit deserie an core (ISP.1 ; odes De pat on cacinla mea In mini, o tot Invirtea si o Ertleee (CAR.); lncepeau a r hors stramoseasea mt.) A suci in diferite feluri: I-a bagat In judecati, I-a suit, 1 -a InvIrtit si 1-a lasat siirao multi (DLVR.) Cl) A rasuci: invirteam o tigaretit, clod and De caravainn ca-mi zice... ().-GH ) Cl) A minui: not stim a. saps, masa $1 secera, dar dumneavoastra InvIrtiti condein' (cao.) A conduce:?swann mat InvIrtea si nn mio negot de bucate (8.-ALD.) ; in spec. a conduce cu dibacie, dupe placul lui: invirtea judetul cum Ii Placea Int (D.-zAmF.); logoletl1domnulni Invirteso tars, duplt cum scrie la lege L(ri; elegant?... capabili de a cc deodatit Intricate politico si intrigile amoroase (1.-GH.) ( - Dapul 0 cuiva, a-1 seduce, a-1 ademeni cu vorbe amagitoare. 2. vb. refl. A se intoarce In cerc, de jur Imprejur, a se roti: pamtntul se InvIrteste In mural soarelui; pamintril 1 se Invirti sub tillpitolva.) ; nu se pntea destul mira de inteala on care se invirtea luau' In degetele babel tau.); ca un vlrtej se Invlrtea prin mijloonl el on palosnl In mina ((SP.) 0 A umbla de jur Imprejur, a ocoli, a se misca de cold piny cold, fh.re un stop hotarlt: apoi se tinge irumnsel De bot al!nave a se prin case on nesatin:11)11r (ego.) (P) F A mlnui afaceri necinstite, a umbla dupa cistig pe chi piezise [vsl. vri thti]. 0 tnvirticu brvtatews. INVIRTIFtE sf. Faptul de a (se) Inv I r t is t lira)... Se rasucea In...a stirtitoare a trunilul (S.-ALD.) INVIRTIT 1. adj. p. lavtati. lxvirtita (p1.-te) sf. O X Prh.jiturii fh.duta dintr'o foaie de aluat bine Intinsa, pe care s'a prestoat zahar pisat, miez de nuci, etc. si care apoi s'a rasucit, Infasurindu-se ca un sul si s'a asezat In forma de spiralo. In tava, ca ss se coach: pliointe, Invirtite... se tngropan In stomahul 101 ca Intr'un abis?aril INv_ and (NEGR.) ; 0 plitointa 81-0 Cind s'o apace, Svtrle -o 'ncoace (PAMF.) 0 Un dant popular. inv INVIRTITOR 1. adj. verb. INVIRTI. Care (se) InvIrteste: printre invirtitoarea pulbere de hnt, no colos de illicari d'abia zareste pe celalalt ca o schiteie (CAR.) ; Era tin svon de glasuri ne'ntelese... Si nrlete de roti InvIrtitoare (VLAH.). 2. DivtalTrOaRE sf. Cl) Trans. VIrtej de aph. (DENS.) VP Manivela. INVIRTITTJRA. (p1. -tart) sf. Faptul de a se Inv I r t i; rezultatul acestei actiuni: bora... o searsera dupa dealt Invirtituri (DLVR.) 0 = INV/NTEALAIO. INVIRTO A (-osez, -oq) vb. tr. si refl. A (se) face (mai) v I r t o s, a (se) Intari; a (se) Ingrosa: da -mi...spasenia to 01 cn duhnl vladieese Invirtoage-me (.5.-scn.); InvIrtosa-voin legstura mea Intro mine qi Intro tine (PAL.) ; minile care munceso se invirtoase (ON.) ; norolul se 0 A (se) im- Invirtosa string( ndu-se de trig (1.-GH.) pietri: voiu invirtosa inima Ini ci nn va hiss oamenii (PAL.). 0 INVIRZOBT (-obese) vb. tr. 0/ten (C)AU$.) I A face creturi opincilor, stringindu-le cu curele sau nojite [virzob]. t INVOALBE, 0 Divor..BA, 0 /ten. NVOLBI (-volb) 4. vb. tr. 1 # A infasura, a Inveli: In balegs de sotrns omeneasca le vet Invoalbe az(el.); Coate ca cameasa vechieson-se, ca vesmintu Involbi-le (ps.-schq C) A Infasura urzeala pe sulul dinapoi al razboiului, a Inveli: clnepa... o depen1, o nrzesti, o involbi $1 o navadesti (R.-COD.) o Ban. A holba: Involbind ochii,pons. 2. vb. refl. 0 # A se iniasura, a se Inveli 1 0 A se InvIrti In loc, Ca Intr'un virtej de vint sau de apa: viands ca se 1nvoalbit apa $1 un hot de balaur 1st ridieit cele saute capete din spa (RET.1 0/ten. A deveni mai umflat, a se mai ingrosa, a mai prinde came [lat. in-volvere].!nvoalta er INVQLT. INVOT (-voeso) 1. vb. tr. t A da ceea ce cere cineva, a acorda, a Ingh.dui: on shit de pirere ore, invoini cererea (ALECS.). a. vb. refl. 0 A fi de aceeasi parere, a fi de acord; a primi sa lac& ceva, a consimii: si ea, ouminte!eta, Se Q1 'nvoegte 'ndata Si nn prey sloe be (COSEL); on mare grentate se Invoi baba Ba mearga In petit la ImpAratul (MERA) 1 0 A se Impaca, a trai In buna Intelegere 0 A se Intelege, a cadea la Invoiala, a cadea de acord: nn s'an Invoit asnprapretulni; on west stet s'an invott tustrei al ace a!meant lie-carele ea tacit cite on ocol (se.) 0 r A se Intelege, a se tocmi cu arendasul sau cu proprietarul mosiei ca sh-i lucreze In anumite conditiuni (vorb. de taran) [v o i e]. INVOIALA (p1.-mall) sf. 0 Faptul de a se i n- v o i; rezultatul acestei actiuni Intelegere intervenita Intre douh sau mai multe persoane, acord: Invoiala eta BUM, olnd se va dovedi, este Ma de aria (LEGCAR.); 0 yeti de la total ei, ImpAratul, s1 Invoiala se si?ilea ((SP.) ; indata s'a saris involala pe hirtie, s'a Intirit de martori ei 11e-care) a eapatat cite on izvod (S13.) 0 se Intelegere intervenita Intre?bran si arendasul sau proprietarul unei mosii, ca sa i -o lucreze in anumite conditiuni. INVOIE1). (-oyez) vb. refl. A se Invoiosa: li vent at alta veste mai veleta... de care InvoiegIndu-sa... Wan Inters calm spre Scopia (CANT.) ; 01 se Involega toata tare de area veste (NEC.) [v o i e]. # INVOINT4 (Antes) vb. tr. A da voie, a acorda: patem Ini... a a trecere pintre (Wile noastre (N.-COST.) [Invoint.6.1. INVOTNTA (p1. -to) sf. Acord, Intelegere deplina (CANT.) [v oint 11]. T.NVOIOA (-0m) vb. tr. i refl. A (se) face mai v o i o s, mai cu voie buna, a (se) Inveseli: not ne-om duce pina la Impitratnl... ca poate 1-om mai cc cave ISB.1 ; an adeverit tutnror bolerilor ce era on Maul sit on poarte nici o grijit... $1 ace toll s'an Invotosat (NEC.) ; olnd Drives Impfiratul la acesti mid mindri, se mai Involosa (SEL). INVOIRE sf. 0 Faptul de a (se) lnvo I; Intelegere, acord; Ingh.duinth. A4 Permisiune data unui soldat de a lipsi de la cazarma (cel mult 48 de ore). INVOLBA, INVOLBT ler INVOALBE. INVOLBURA (-tires) 1. vb. tr. A forma v 0 1- I.-A, Candrea.Dictionar enciclopedic ilustrat ,

109 na INV- b u r i, a misca In vlrtej: vlsla tragea 1nvolburInd apa In p11n11 raid (8.-ALD.). INZ g. vb. refl. A se mica In vlrtej, a forma volburi: inta se infests gl se Involbureazi (vi.aa.); privira ye lntinderea ape! to care se Involburau incind luminile astintitnini (SAD.). INVOLBURAT adj. p. DIVOLBURA : stint ni -I eta acesta cu apa -ert gi on nisly de anr MAN. INVOLT, f. tlivoalta adj. p. DIVOUBE. 0 * Plin, cu petale multe $i Indesate: garoala Invoalta ( 2716); pr. ext. Infoiat, umflat: printre boltele Invoalte ale malacoafelor 51 fustelor ousute; nu 1 se auzea dealt Ilslitul matisos al rochillor sale Invoalte (DLVR.) te... Staos: capul 11 e InconJurat de pagi balafu (DLVR.) [lat. involt u s]. INVOLT4 vb. refl. A se umfla, a se Infoia, a fi stufos: parn1 balain gt luoios ca matasea 1 se involta In umeri (DLVR.) Fig [I n v o 1 t]. Garoafa INVRiitiBT (-beso) 1. vb. tr. A NI.- invoalta. ga vrajba Intre doi sau mai multi insi, a face sa se dusmaneascii: Ca sit piers' o tarn, cerul, clod voeste, Unit olltra altii Hit Invralbegte (Emu; magarul... an Invrdibit... gt turburat toate viettfitoarele dumesnice pre camp 2. vb. refl. A se face vrajmas cu cineva, a se dusmeni: oela ce va sfatni pre anal sit se Invrajbeasca on cineva.. se ye pedepsi dupe cum va fi vole Judecatorulni (PRV.-MB.); Doamne, cumnatica-hat, cum se pot me oamenii din nimica Costa, Inindu-se dupe gurile cele role? (cao.) (P): Inteacel loc, undo apele se invrajbesc gi se sfredelesc to adlnel airteinri,!maul a SOVITti (000E1.1. INVRAJBTRE si. Faptul de a (se) Invr a j b i; rezultatul acestei actiuni, vrajbli, dusmlinie, vrajmasie: si -a vlrit coada Intro din511 dlavolul 1nvraibiril usp.); nice sa He pricina de Intro chesarn1 51 mini legesc (P1.-COST.). INVRAJBITOR adj. verb. IIIVRAJB1 $1 sm. Care (se) InvrAjbeste: tarns birnice de-a pururea sint Invrajbitoare (must); Hind... gi el vreme Indelungata puternie aloe In pia, de domni (a.-cosr.) $ INVRAJNIASI (-ipso) vb. tr. A pune In primejdie (viata cuiva) prm fapte v r lijmas e: de sit va setts nemultumitorin cola ce va Ina darnl oats eels oe 1-an damn. san ft va vista... stood se stria mole daruri (pay.-me.) INVREDNICT (-lasso) 1. vb. tr. 0 A-I 0. (Dnmn ezen), a-i da harul, a acorda gratia, favoarea: inmate ma minglin ca m'a lnvrednlcit Dumnezen ad inveseleso en 0010SB MR 0 lame Intreagft (ALECS.) ; db laude D III oft 1-a invredniolt a mal da pests flints de oamenl use.); and g ratie cerulul oa far 1-a Invrednicit Dumnezen ad vaza la Dutare pe oamenii de genic (1.-OH.) 0 A condescinde, a catadicsi, a acorda cinstea: on m'a Invredniclt on aid un Monne. a. vb. refl. 0 A avea parte, a avea norocul, cinstea, favoarea: parintele Duhn nn se lavrednioise da o vista mai bunt (olio.); Fourrier... nu s'a InvrednIcit ed rld14 eel mai mic talanster u -OH.); ajnnsese la oftrunteto gi on se 1nvrednicise a avea 81 el mitcar un copil asp.) 11 A condescinde, a catadicsi, a acorda favoarea: no s'a Invrednicit sit vie s'o vaza mater data (13.-ALD.); se Invrednicl a sands poala acelui malt functionar (ALL) [vrednic]. INVRISTA... = INVIRST.d... INZABALA (-alez) vb. tr. A pune (calului) z k- b a 1 a; : M'a inzabalat mulerea $1 ma joaca awn l-e vrerea (PANN). inzadar av ZADAR. INZAPEZI (-ezesc) vb. tr. Si refl. A (se) Introieni: trenul s'a Inzapezit [z a p a d A]. inzauat, bizacqa, DIZEUAT adj. Imbracat In zale, cu platose: 4000 de calareti co le SIC pantlrl!az/lost' (M..COST.); VA= Inaintea sa Cavaleri Incremeniti, Inzaosti gi Inarmati (SIAM.); intrara... In bluntrul codrnini mtndrele slruri de calareti Inzeuati (VLAH.) [Z a (u a)]. INZAVONI = DisovoNi. inzechlat adj. a) ImbrAcat cu z e c h e: IArani Inzecbiati (JIP.). 1.NZECT (- eceso) vb. tr. i refl. A (se) face de zece on mai mare, mai numeros: abia aiunsese la jumatatea cartilor gi Pantazi 1s1 Inzecise capitalnl (DLVR.). INZECIT adj. p. INZECI. De zece on mai mare sau mai numeros. INZEIT adj. Indumnezeit, divinizat :...un Bullet Privegte tara spaima l'al vietii asfintit (ALECS.) ; Din non prin glorii talcs on fats Poporul imparat (EMIN.) [z e u]. INZESTRA (-trez) vb. tr. 0 A da z e s t r e: fatal este dator oil Inzestreze ye fie-sa din averea Int (LEO. CAR.) Pr. ext. A Ingrij cu ceva, a prevedea, a dots: Intemelazi gcoale nationals pre care le inzestreaza on moan (NEGR.) ; oind StT volesc 8a inzestreze ROMItIlitt Cu lushtutli folositoare, trebne sa le Intindem mtnile an dragoste (ALocs,) (r) A Impodobi cu daruri sufletesti: inima to e la 1naltimea frumusetilor on care to -a lnzestrat nature (GN.). INZESTRAT adj. p. 1NZESTR4. () Care a primit zestre 0 Ingrijit cu ceva, previtzut, dotat 0 Impodobit cu daruri sufletesti 1111C)NV/NZESTRaT. INZESTRATOR sm. Cel ce l n z e s t r e a z a: care fagildneste bani In zestre, clad la some nn va da, dupi soroc e dator doblnda (au.). YNZILT (-Hese) 1. vb. tr. A da viata lung11., a a- corda multe z i 1 e (de trait): de undo dal, nillostival Dumnezen sill dee, zise baba, gi mull sa to Inzileasca, luminate craisor (CRO.); Dumnezdu sit to Inzileasca gi as to TIOTOcease& (FLOR.,. 2. Mo/d. vb. refl. A-si Linea zilele, a trai de azipe Milne: n'are nisi en CO se inzili (SELL 1..NZT.MBT ( -base) vb. refl. A z I m b i a ride: Vitzlnd ghicitortil oe slot n'a gindit, Ii Inflorl Tata 51 1 s'a 'nzlnibit (PANN). INZORZONA (-ones) vb. tr. refl. A (se) Impodobi cu z o r z o an e, a se Impopotona. INZORZONAT adj. p. DizoRzoNA. Impodobit cu zorzoane, Impopotkinat: it vedeai... nitindn-se... In drephil vre-nnel case... era on fel de fel de legituri (Oet.). DIN CAZANIA LOS VARLAM (1A 1, I642). 674

110 Sec XV Sec. x v Sec. XV Sec. XVII SecXVI Sec. XVIII see. XV, 713DECATA DE APOI (DIIPX 0 PICTDRX MURAT.X) Sec. XIX J SM. A zecea literii a alfabetului, a saptea din seria consonantelor; purta In alfabetul cirilic numete de jivete" (K, tic). JABA sf. fia 0 Boa a ollor caracterizatti prin Invinetireacarnii Boa lila clinilor, un fel de varsat de care patimesc mai ales in primul an al virsteilor [bg. tabs broascii; guster; jigaraiel. JABIE sf. 0 Plants ce creste prin pasunile &- pine si prin paduri (Polytrichunt, peri(,/oniale) [vsl. C a b if de broasca."] t JAC eer JAI. 0 JACA. sf. Saculet de pinzti. rara, in care se pune easul, urda sau brinza de vacs.: edearai stint acum de string urda In (LUNG.) [comp. ung. z s a k]. t JACA$ sm. Mold. Jefuitor: eel care, ltind de moarte, A lust Melee de pe Armen (ALECS.) [j a C]. *JACHETA (p1.-te) sf. (I) 0 Haina a:orbsenilor, facuta pe talie si cu poale din- &cat ([] 2718): eu aveam sub an bun revolver 0.-GN.); 1mbodolitl In surtuce si lachete Mite nu pe mesas for (Nace.) 11 Haina a femeilor, facuta pe talie si care se poarta peste corsaj, peste o bluza, etc. ([] 2717): gindlndu-se la bluzele de mites, la iaohetele... pe care 81 le-ar 11 putut 011Mpira tbr.-vn.) [ft. j a- quette]. JACHETTJTA (pl.-te) sf. (I) dim. JA- CHZTA: purtau unit redinged, anti sr., sourta (CAR.). Fig Fig JACHII = SAP 1 Jacheta de dams. Jacheta. JACMANI(- Aneso) vb. tr. A jefui, a prada: de act patrunse In Rumelia, coprinse, 'Umlaut 81 plrjoll toate eetatile In drama sau t(sp.); door si act or II lee gl iudecittori cart n'or Idea sa se JAcmAneascd oamenli (LUNG.) [ung. zsakmanyolni]. t JACUT ( -neso) vb. tr. A jefui, a prada: dnpa DIMS Martel Tale, Meninx 41 batem norodul (SIAM.); Tamil... %entail 81 Mauler' pe bieti1 grant (BALL.);...lupil rat pe not De tot ne %cues coon.) [j a c]. *JAD (7)1.-durl) sn. Numele generic al mai multor substante minerale, foarte tars si lucioase, 675 de coloare verzuie sau mkslinie, cautate pentru frumusetea luciului tor: Pun de monstri alb! de tilde. 81 de jadurl pretiogi (ALECS.) JAF (pl.-tart), Mold. Bucov. JAC (pt. -*curl), JAH sn. Faptul de a jefui, pradare, prada: adaceau, In tars eats blind/1, urgia el Vital razbotulni an toate aruzimlle lui (VLAH.) ; ati socotit vol c11-1 Moldova tea de Jac tonne.); tan, o tea de lao, eatul lui Cremine (ALECS4 ; au luat den nedreptdti si Jahure Bi an etrins avutie (ray.-nus.) [pol. t a k]. JAFUT... 0 JAG = JEG. JAGMANT = JACMANI. *JAGUAR = IAGUAR. tjah ris- JAC. JALANIE Pr JELANIE. JALBA jelbi, jfilbi, d jelburl) s/. 0 Plingere, reclamatiune: pared erau umbrele unor creditorl cart ma ameteau au Albite (ON.); mai Intlin tail on vornicul Luau Faleil-latA, cerind aft i se feed dreptate tonne.) Petitiune, cerere, plingere facuta. In scris: Incepuse di se svoneasca min sat de Jennie catre govern, spre alt se da Damint (0.-ZAMF); an venit is Divan la Ramiro:4U en rogojina Prinsa In cap 41 0'21811m In protap 0.-oe.); de la acest vechiu obiceiu, prin care reclamantul atragea atentiunea celor sus pus) de a i se face dreptate, a ramas locutiunea a vent en lalba In protap, a veni cu plingere, a veni sa reclame cusgornot, sus si tare [vsl. Z all b a]. JALBAR, JELBAR sm. Gel ce scrie pentru platb., j alb a, petitia cuiva: se Mcn jalbar (m.). JALV, 0.MLE sf. 0 Intristare adincti:eittede-ma, to el, m'a apucat o lace, de ed lereasea Dumnezeu (ISP.) ; a- colo era o jele erozava, tot! oamenii plingean si se valetan (RET.); de isle, jalnic, de plins Doliu: mulerea care nu Imple sent eel de late, of se marits de ia alt barbat, aceea are... pedeapsa (pay..me.) C.47 [vsl. t a I 1]. JALEssi., j4k- Fig Jale. Fig. 272o. Jale. LE$ sbst. * Mic arbust mirositor, originar din su-

111 JAL_ dui Europei, cu flori albastre, violete sau albet cultivat adesea prin gra.dmi; frunzele acestei JAR plante shit Intrebuintate In medicine, iar poporul le apnea la gllci, pentru a le vindeca (Salvia ollicinalis);numit5. $i salbie", salvie,,, salvie", jalede-gradina", etc. (J 2719) Plant& alb-linoasa, cu flori ro$ii-purpurii; numita $i pavaz&" (Stachys germanica) (1,3 2720)..-DE.CTIAPI, plant& cu flori galben-deschise, avind la baza inferioar& a corolei puncte violete, cu dintii caliciului acoperill cu pert aspri ; numit& $i jale$-salba tic" (Stachys recta) ( 2721); ~-DE- MEP' = SALVIE-DE-CIMPURI; = CO.DA- VACII2 C) JALE - CLEIOASA, JR.LES DE- PADvElE = CINSTET [Ling. z s a- 1 y a]. Fig JAMES sr JALEz. JalesKle-cimp. JALET (pl. -ete) sn. Valet, bocet: i se citeste... vecinica pomenire, Intovarasita de laarimile st ole babelor (1.-oo.) [j al e]. tja.li FP' JELL JALNIC adj. $i adv. 0 Foarte trist, plin de j al e, de Intristare: vintul vlile si geme oa nista re mewl oe piing din departare (0000.) Miele oe nrlase atit de..era al lui, el Dresimtise moartea stapinulnisan'(alocso In doliu, care duce doliul cuiva, care plinge moartea cuiva : adnnare; Minim sotie. J4LOBA. (pl.-be) sf. = IeLLBA: direptatea si %- lobs vinovatului poate all -I sprijineasca Is nevola Int (PRV.-LP.) ; eat) vorbit... at dee asupra lul on feluri de cievetiri MEWL) [p01. rut. rus. taloba] "JALON (pl. -oane) sn. 0 Par, prajina ce se Infige In_p&mInt $i serveste pentru aliniere ( ) 0 (R) Primul pas Intr'o directie oare-care *JALONA (-ones) vb. A Infige jaloane In pamint tjalozie = JALUZEA. er 0 JALUI... JELITI... JALLTZEA. (p1.-sole) sf. Zlibrele de lemn sau de Fier ce se pun la o fereastra, prin care cineva poate privi fare a fi vazut; scindurele subtiri, a$ezate paralel de-a curmezi$ul unei ferestre care, fiind petrecute printr'o sfoar& sau se (E pot ridica $1 cobor/ dim& vointa 2723) [fr. jalousie]. *JANLBEPRA (p/.-re) sf.11. Ghetre Inalte pina la genun chi (a 2724): ei-a inat rv" 'amblers rogii de Diele (BR.-VN.) 0 JAMTCA pr JDmrscA. JAMPITA, JAN- CHITA = JAPITA. *JAND.ARM, 0 JANDAH., JENDAR sm. X Soldat din jandarmerle ( 2725):. mare, yedestrn, rural; sa-i vat deodata IntrInd De poarta on dot jandari (ALEGI:14 [fr. gendarme; comp. $i rut. 2andar]. JANDARMERTEs. X Corp de soldati Insarcinati cu paza lini$tii $i sigurantei publice Fig Jaluzele. Fig Jaloane. lantisor, [fr. gendarmerie]. JANGHINOS adj. fl P P5.duchios, Mips; jigarit: at ludas- Fig Jambiere. nest! to sit ma bati, pacatosule, Jangbinosnle si rtiosulel (CAR.) ; ]Hindu -1 la goana 6000 de Janghinogl de-al for J4iNGHITA. *JANILIE sj. = Wad. K. Fir de catifea de matase cu care Fig Jandarmi. SC. Soldat calare.sp. Soldat pedestru. OB. Oilier din Basarabia. se brodeaza.: un maimutoiu de chenille]. Tara un picior (ens.) [fr. 0 JANTITA = wrrita. OJANTUT = roast. JANT1 sbst. 4;4 Cel din urma zar ce a mai ramas In ca$, clupe ce acesta s'a stors bine prin framintare; din acest din urma zar, care se scurge din casul pus sub tease, se scoate apoi untul; numit $i jintuit" sau jintuialit"; s'a pus at IrSminte apasat, printre degete, casul, ca ad lard ul IJIP.) : an sorbit, cit an sorbit cu totii, din buretii tocati marunt si tiorti In (LUNG.). 0 JANT' (p1.-tnri) sn. Olten. Ban.,A.3. Stincti, colt de piatra: pentru a se lace var, trebue at se dues omul la si as scoatii platra de var (ION.). JAP 1 sau 0 304P1 interj. 'mit& sgomotul lovirii, troscl plioscl OJAPA sf. Trans. Nuia subtire $i elastic& (PBC.). J4PCA1 sf. numai in loc. CD JAPCA, cu hapca: ti paten el int o sea bucatica si voi s'o la on japes (1sr.). O JA.PCA' (pi. iepet) sf. <4.. 0/ten. Padina, loc ses (C1AU$.) (R.-COD.) (CONY.). JAPCAN, JEPCAN sm. Cel ce is Cu jap c a, jefuitor, Pradator: pe nude Mumma, mutts Virile de gi de oameni rti nee.). JAPCANI, JEPCANI (-anew) vb. tr. A lua cu japes, a jefui: on cit JepcAnesc mat molt averea politica (.np.) c a n]. JAPITA' (p1.-te) sf. r75' Bucatti de lemn, Incovoiat la unul din capetele protapului, $i cu ajutorul careia se prinde jugul de protap: clitusa: fa- Pita este bucata de lemn de deasupra protapulni care formoult ureobea In care se Pune Jugul 00K) [bg. 2abica]. 0,31.1PITA1 (pl. -te) sf. Ban. Nuia [comp. JAYA]. JAPIU sbst. (D IbInca. JAPLAN sm. Lungan, galigan: Liman Ion, on we de doull on mat Ynalt (BR.-VN.) [zaplan]. JAPONZ 1. adj. 0 Din J a - a locuitorilor din Japo- p o n i a, nia: limbs soriere IL ( -] 2726). 2. sm., JaPonzA (p/.-ze) sf. Locuitor, locuitoare din Japonia OJAP$A (p1. Apo) sf. 4"4. Lac mai scufundat umplut cu ape ramasa de pe urma revarsarilor unui Flu: cite on corcodel se bias ainnd In japsile apropiate, tulburind iinietea cuprinsalnt (8.-ALD.) [comp. vsl. I a b a broasca"]. JAR) (pl. Arne) sn. 0 Jaratec: out de... Irumos pare la lumina itaidead 676 a, a nini care se stingel (DLVRJ Fig Dogoare, arsita: zspada... incepted a se Scnere teat de..21 unlit scare de BI11111)7111$ (ORIG.) japonezil. Foe: no pot astimpara ~n1 din mine (Si.]. it {, T 7 / A )

112 JAR' (pl.- aruri) sn. Jalon faeut dintr'o tufa do- Oita. (in padure).ciaus) [srb. t a r]. O JARAGAIU, JERAGA1U sbst. 0 Jaratec de la un foe mare: SA vii ei la poarta mea... SA-ti dau nn bud de =Slain $i don& de Viragaiu (MAR.); fetiscana... svirle Pe baba In solid., In mulocul jeragaiulni (R.-COD.) 0 Pr. ext. Arsuri pe git (R.-COD.) [j a r]. JARATEC, JARATIC, JERATEC, JENA= sbst. Carbuni aprin$i, mangal aprins, jar: sic unei babe... ea is cucosul, sa-1 asvirla Inteun ouptior plin on Wats 4can.i; la jeraticul ce-1 trdsese pe vatrii, trim o frigare de Dui (ISP.); : norii aprinsi se barna, bulgar1 de %ratio se 'mprastie pe car (VLAH.) [vsl. Zaratlk a]. O JARCA, JARCR1NA s!. Mold. Oaie ba- trina, fartt 'Ina 1 Piele de oaie (batrina) (PAMF.). JARCALAU sbst. Mold. (r) Cojoc Mout din piei de calitate rea (SEZ.) ti a r c al. o JARCALETE sm. 0 /ten. (mos.) Vlajgan, magadau, lungan. 0 JARDIE sr nable. *JARDINIERA (p1.-re)sf. fr Mobil& de ornament, masuta, gheridon pe care se asazit un ghiveciu, sau un hirdaia$ etc. cu o plant& verde sau cu flori OE 2727) "JARETIERA (p1.-re) sf. 01 Panglica sau elastic cu care se leagli sau se prinde ciorapul ca s. stea Intins pe picior ( 2728): Ii cede o, (VLAH.) si In focul valsului an bagd de seama Fig * Ordinal Jaretierei, ordin Jardiniere. al 'u -lea, instituit In 1319 de calre Eduard. gele Angliei, in amintirea victoriei de la Crecy (j 2729) 0 JARGHI... = JERRIE... 'JARGON (pl.- onuri, -oane) sn. 4? I Limba stricata. schimonosita: urme de Intluenta acestui ~, baron ne-au mai ramas astazi doer pe blletele... Sancti noastre...,.nationale" (CAR.) 0 Graiu particular, adesea conventional, al unei anumite clase de oameni: Sul hotilor JARISTE sf. Incendiu; dogoare, arsit.: la ~ si omor crud se pr1cepean ei amarnio de Fig Fig bine (ORIG.); din ce se Jaretiera Ordinul jaretierei. apropian, din ce se lamnrea mai bine ~a (LUNG.) [vsl. 2ariitl]. o JAM pm- JERI. OJARPAN, maw" sm. Mold. 74 MIrtoaga: hit bi 1 Man, hi I hi 1 jarpan (ALEca.) [comp. jerpeli]. JART I interj. Imita lovitura data cu palma, pleosc! JARTAVNIC sr JERTFVLNIC. JASP sbst. n Varietate de cuart compact, dur opac, colorat In galben, row, etc., de diferite substante straine si mai ales de oxizi metalici O JA.CAU sbst. Trans. Maram. Punga sau Menlet de piele de oaie In care se tine tutunul: st site oll-1 vinu ran, Dana nu-s ban! in -, (BRL.) [ung. zacsk 6]. OJAU (p1.-uri) sn. Ban. = JAR. 0 JAUT (-nese) vb. tr. Ban. = MEWL JAVALAIE sf. Bucov. Droaie, multime (in spec. de Tigani) (sez.). O JAVELCA zkiwca. O JAVLA. (p1 -le) sf. 0 /ten. (mos.) = J4VRA. re- JAVRA (p1.-re) sf Cline care latra ~ mai antipatici lntr'una: n'am vilsut de chid slut o YCAR.); socotind bietele javre flaminde di an dat paste vre-o mand (01306.); lupul clad ImbAtriineete, boats javrele II Tatra (PARN) B.rbat sau femeie care nu mai tace din gura, ca $i cum ar Ultra Intr'una; om rautacios, femeie rautacioasa: el cam 1-o dau In mind, javra draculni desleaga... a$a de la piolor (cam) [comp. rut. tavra]. JDER Sm Mamifer camivor cu corpul 677 lung $i picioarele scurte, foarte cautat pentru JAR_ blana lui de coloare bruna cu o pan. portocalie la gu$a (j1 2730) : cum ai sea- J E L Pat din Labe de P om 3ntreba r Pe cacom (DON.) an o acestui animal: se Dineen din postav, blanite au ~1 (tot In loin" samurului, en parul sourt, dar mat nestle) IVOR.) [srb. Zdero]. i Fig Jder. SDRELI. 0 JDRELT ( -mesa) vb. tr. Olten. (Tun = O JEANDRA pp- GE.3NDRA. 0 JEB, JAB sn. Trans. Maram. Buzunar [ung.]. 0,1CHILA, Jam:EU sf. Mold. 0 c Toate uneltele trebuincioase la stina.; tarhat: porni on malign Is tlrg, blind on el 51 un mitgar, ca di le dud. Whilst ($EZ.); S'0 bagel moan 'n camera 51-a nitat iaohila afara loon.), ghicitoare despre bostan" 0 f Lucrurile trebuincioase la cimp plugarului (RV.-CRG.). JECMANT = JAOMANI: Turoil... an plecat pe la hoieri sii-i Jecmilneasca (R.-COD.). t JECUI (-uesc) = JACUI: Cu o mina to blagosloveso, Cu alts dd. evens to jecuesc (613.-DEL.). OJECTJTIE sf. Trans. n Executie, urmarirea judecatoreasca (FR:CDR.). JEFUT, JAFUI (-nese) vb. tr. A prada, a rapt bunul altuia, awtiile unui ora$, etc.: ma prim oil vain pnne mina De ace" Mbar care ne jefueste ((Sr.); Cei mai marl to maguleso $1 norodul jilfueso (DON.) [j a f]. JEFUITOR sm. Cel ce j e f u e t e, ce comae jafuri. JEG Murdarie depusa pe corp din sudoare, praf, etc., lip 0 /ten Ban. Jar [comp. sl. C e g a]. JEGAJNE sf. szlit Un fel de sac de Prins peste (L 2731) [srb. zagaznja]. JEGHI(U) sbst. Ban. Jar, jaratec: stlipina pane jeghl... In o uloloa... merge is oimitir 01 Mane mortis (NOV.) [comp. JEG]. 0 JEGMANT = JACMANI. JEGOS adj. Plin de j e g: pleb) jegoasa. OJEGUI (-uesc) vb. tr. Ban. A arde cu fierul ro$u spre a Insemna masurile de capacitate facute din,- lemn [j e g]. OJEGUIALA. (-tell) sf. 0/ten. Trans. Arsura pe git (CONY.) (PAC.) [j e g u i]. 0 JEGUI.ATA sf. 0 /ten. = nrei. JEHUI (-neso) = JEFUI: ors-carele se va face a vina pre 11nga drum... sa jahuiasca pre cline's (erv...) [j h]. ajelanie, JALANIE sf. 0 Plinset, vaiet, bocet: se Vim acolo la dinsli o plingere si o Jelanie de to luau flori de mild (ISP.); era ci-ca o jalanie el o spaima printre oameni, cum nu s'a mai pomenit (VLAH.) Jale: marea saptamlni a patimilor, sdptdmina neagra de jelanle 61 voidinili (LUNG.) [VS1.]. JELBAR ro- ALBAN.. 0 JELCUT = JELI71: Jeloui-m'as, jeloni, Jeloni-m'as ate piatra, Nu m'ar 511 lumnoa toata (BaL.). 0 JELE ow- PALE. JELT, 0 ALT (-mm) 1. vb. tr. A plinge pe un mort: 11 jelira ai RAJ, 11 jelira boierii, tl jell 41 popornl, In.ate de pe Irma trebutra sd -I Ingroape asp.) ; pr. ext.: Vileau pierderea limbii (NEGR.). 2. vb. intr. $i refl. 0 A se plinge, a se tingui I 0 A purta, a Linea doliul: muiarea... baste datoare pentrn oinstea blirhatului e1 sd idleasod (PRV.-MB.) [VS1. ialiti]. Fig Jegajne. JELI TE sf. Loc de $edere, locuinta, numai In loc. (0) In.41 vtattnai[bg.tiliate]. JELITOR adj. verb. JELL. Care jeleste. 0 JELNIC = wane. JELT' our JET. OJELT' (pi. -furl) sn. 0/ten. a. Lune& Ingusta $i fertila udata de mai multe plraie: dam paste o l ---

113 JEL- JIG multbne de pirate care formeaza vat st hind frumoase gi fertile gi cart se numeso..art (lob.). JELUI, f JALuT 4, vb. tr. #A plinge (pe cineva), a tingui, 2. vb. intr. # A reclama: Oran si blues, don jalba 01 trag Pe altul la judecata (LEO. - CAR.). 11. vb. refl. A se jeli, a se tingui, a se plinge; a adresa o jalba, a reclama: ml se Jelula ca era perseoutat de [morn (1.-OH.) ; vdzlnd pe ouconita Intr'un ceardac, 01 Incepurd sit se jelulasca la Musa use.); at bant oft septa gi mai at obrez sit to leluegti (ALECS.) [VS1. ialovati]. JELUTRE, t JALuirtz sf. Faptul de a jelu plingere, reclamatiune: sistemul for era de a nu asoulta nictodata o jalutre (I. -OH.). JELUITOR, t JALUITOR sm. Cel ce se j e 1 u- e $ t e, reclamant: n'am judecat pe seer jelultori (ISP.I ; Jalultorul BA DWI, de teama sit nu Patti una gi mai 'DM dealt pricina pentru care venea si se plingli (I.-on.). JEMICA Pm- nnamsca. O,TMLA we- JTBIBLA. JEIVLLIIGA (pl. -ugi) sf. We. Lostritli [comp. ung. szemling]. OJEMNA = JINBLA. JEMNISCA, iernsca, JANTScA (pl. -fete) sf. Ban. X Plinisoara, franzela: bash in sin neva ittiniste gi eirneti (OAT.) [j e m n A]. 'JENA (-nez) 1. vb. tr. 0 A supara, a stlnjeni, a strlmtora stringe (vorb. de Inch.ltaminte). 2. vb. refl. A se sfii; a se sinchisi [fr. gene r]. *JNA. (99/.-ne) sf. Suparare, str!mtoare, stinjeneala; sfiala: it privi In feta on o prietenie In care se vedea patina (VLAH.) [fr. g e n e]. *JENANT adj. Suparator, stlnjenitor, care jeneaza [fr. genan t]. *JENDAR gm- JANDARN. JEP = JNEAPAN. JEPCAN... z- JAPC4N... birdie 'n mina SA-1 dea afar& din gradina mom); oiu ins o jardie et te-olu (FLOP.). O JERFA... ()JERI, JAR! (-rase) vb. tr. A sgindari focal, a rascoli j a r Li 1: se puse pe an scannas Inaintea loculut... tot Jarindu-1 on no bat (ssz.). JERPAN sr JARPAN. JERPELI(-elese) vb. tr.irefl. A (se) face sdrente, a (se) rupe de tot, ca o sdreanta [comp. j e r p a n]. JERPELIT adj. p. JERPELI. Sdrentaros, rupt. JERTFA (pl.-te)sf. 0 i La popoarele din vechime, dar, prinos ce se aducea divinith.tii gi care consista dintr'un animal ce se junghia pe un altar, din roadele pamintului, etc., sacrificiu: nu se multumi el (Joe) sit -i admit oamenii cite o vita, cern sit -i aducd zeta deodatd (iv.); omeneased, clnd victima era o!data omeneasca 0 (I) Parasirea u- nui avut, unui drept, renuntare la un lucru care ne e scump, la care tinem mult; cheltulala mare pe care si-o impune cineva spre folosul cuiva [vsl. ra tv a]. 0 t JERTFELNIC, # JARTAVNIC (pl.-0e) sn. ftfli Altar: preotul... clod ve vrea sit se pricestuiesca dumnezeestilor taint, aa :etre Inliuntru /a iartavnlo (Pey.-).48.); Ercule pose mina De el gi-1 junghle... deasupra jertfelnioulai neleginirilor sale (tsp.) 2 Masa din altar, la stinga prestolului: episcopil ingenunchlara dinaintea sttutului jerttelnlo (ISP.) [vsl. tratviniku]. JERTFI (-tem) a., vb. tr. 0 A educe o j e r t- f a, a sacrifica: el jerttea pe toti stritinll pe earl 11 pandas pe mogla Int (ISP.) A parasi ceva, a renunta la ceva scump, la care tinem mutt, In folosul altuia: jertfegte interesul Ulu pentru fericirea a- ProaPelu1 (1.-OH.). 2. vb. refl. A se devote, a renunta la viata, la fericirea sa, etc. pentru cineva, pentru ceva, a Ise sacrifice , JERUI ( -nose) vb. tr. A sgindari jaru 1, carbunil aprinsi: taclndu-se spuza, lerui!gout gi puss turta aa as coat( asp.). OJERUTT adj. Trans. Cu pielea sglriata de Impunsitturi cu coarnele (vmb. de vite) (m.) (pac.). 0 JERUIT9R (pi.- toare)sn. Trans. (pac.) Cociorba; bat cu care se jeruest e, se sgtndareste jarul. tjestoc adj. Mold. Jute de minie: clod... es va tame mularea de vr'o rautate di nu WA barbatul, Hind el am st minios (PliVeLP.) [VS1.1. *JETON (pl.-oene) sn. Fish.; de prezentd, sums ce se plateste membrilor din consiliul de administratie al unei societati, membrilor unei academii etc. pentru fie-care sedinta. la care iau parte JET, 0 JEW, JALT, nu, JILT (7)1.-tnri) sn. rfr Fotoliu: jeturile for de side! Drestimte on Pietro sennipe (DLVFL) ; jetul lut de Mal= to cancelarla politlel (CAR.); 131'8111 langit Intr'un salt elastic (ALECS.) ; Daniil, Menu' starer, bade 'n jiltu-i, rasturnat (VLAH.) [comp. germ. S e s- s e 1]. JGBIAB (p1. -hurt) sn. 0 Trunchiu de copac scobit sau piatra mare scobita In care se adapa vitele la fin- Una; numit si valau" 2732): erau trei itrl de plated Dltne on spit Imprejurul lintlnii (I.-oH.) 0 scobitura, uluc, santulet, de-a lungul unui lemn, ca sit se poata Imbina cu altul 0 Scobitura. In stinca unui munte, formata Fig V. Jghiab. de ape 0 Vas In care se catch strugurii; numit t.eava de lemn, de metal sau de piatrit, pentru scurgerea apei dintr'un izvor 1 Canal semicircular de metal, de-a lungul streasinei unei case, pentru scurgerea apei de pe acoperis ([_j 2733): din uri de De stresini pleura wren (MLAK) 0 Trans. erff. calcator" 0 Canal, Fig Jghiab. JERAGAIU JAR/W.6m. JERATEC we- JABATEc. *JERBA (pl.-be) sf. # Manunchiu: de nee [fr. gerbe]. O JERBIE, O JARGRIE sf. Mold. Bucov. Jurubita [ung. zser b]. 0 JERDIE, JARDIE sf. = Jo4RDA:... pe salon ou Cosciug p1. A (In stil biblic) Cataracte: ei lghirnurse cerulut s'an deschis (e)el.) [VS b a]. o JIB, JIBA adj. si adv. Trans. Maram. Mare, sciravan one.) (pec.) (SRL.). JICNI Mr- MM. JICNICER ar JITNICEE. JICNITA ar JITNPIA. 0 JID = aman. JIDAN sot., npanca, Mold..nDaucA (pl.-ce) sf.. CD Evreu, Evreica. (mai ales ca termen de dispret) 0 sm. = COMEI-DE-NOAPTE [vsl. zl i d a]. JIDANCUTA (p1.-ta)sf. 0 dim. nutuica 1 C Joe Cu lautari (FAME.). JIDA.Nr..ME sf. col. MAN. Neamul Evreilor. JIDOV sm.,.nno (4)vcA (pl.-ce) sj. 0 = MA/1(a) jidovii eel on victim de lent o adus zeoe capatini de zither (ALECS.) 0 Jidovul ratacitor, personaj legendar, numit $i Ahasverus, despre care se zice ca ar fi Post oslndit sit rataceasca vecinic pe ph.m/nt, pentru eh. ar fl insultat pe Isus, cind purta crucea In spinare sm. a Urias din timpurile preistorice: astea eras De vremea Jidovilor cart paseau De munti C8 pe musurcaio- 81 uscau rlurile Mute() sorbiturd (VLAH.) ; rupt din Jidovl, (CIALIS.) (PAMF.), foarte VOIDIC [vsl. iidovin ; comp. bg. C a d u, pt. it i d o v e Evreu"; urias" JIDOVESC adj. 0 De jido v, evreesc 0 0.). Urias, peste puterile omenesti, titanic: mood lidoveasca. JIDOVESTE adv. Ca jidovii [j i d o v e s c]. JIDOVI (- avast) vb. tr. $i refl. A (se) face jido v. JIDOVIME sf. col. JIDOV. Neamul jidovilor. JID OVINA (p1.-ini)sl. <a Valcea strimta [sapatura In munti facuta de J i d o v i (de uriesi)]. JIG sbst. Sensatiune ca de arsura pe piept, sau ca un fel de acrealli usturatoare pe glt, produsa din Ingramadirea prea mare a acizilor In stomac; jigaraie [sl. i i g].

114 O JIGAJNIE = JEGAJNE. JIGANIE Sr. Nume generic pentru on -ce soiu de fiara salbaticti scirboasb sau monstruoasa, pentru on -ce animal tiritor sau de un aspect desgustator;,jiving, bald: atuncea s'an adunat Mate liganiile, clta trunzit si iarbg, unele mai tioroase qt mai gretoase dectt altele (sal ; o multime de ligiluti midi st mite la vedere ((SP.); undo to afli P... Inteo raisin& de Mann Docile, Cu tete de om (ALECS.). JIGARINIE sf. W 0 0 boala a clinilor: sar deodata niste dui la mine, apnea-l-ar Bgaraia (ALECS.); are an clue lung si slab, parca -i bolnav de 0. (SAD.); pr. ext. cline bolnav de jigiiraie, cline uricios: vedea-te-as la Babes, tndracita! (CAR.) O Boa1a a vitelor, caracterizata prin umflarea capului si a gitului, din care pricina, vita nu mai maninca, slabeste si piere '11 (D = JIG. JIGART (-Arose) vb. refl. A slabi de tot, a se pipernici, a se chirci: nu?tit( cum, dar to ligirecti In obraji (DLVR.) [Comp. JIGARAIE]. JIGARIT adj. p. JIGARt. Prapadit de slab, pipernicit, chircit: data and veal asa de este ca n'are eine sa ma hraneasca usp.); ce slab e, $1 mid qt (vi-ah.); este un mallet... strejit $1 galben (CAR.). 0 JIGARITA (pl. -te) sf. Ban. Flamini de vite cornute [srb. dt ig erica]. OJIGHIREALA sf. Mold. 0 Usturime de git (PAW.) 0 Pocinog, boroboatli: pin' nn-mi Must jighireala, nu to amyl (FLOR.). 0 JIGLA (p1.-le) sf. 0 /fen. = BuLFvu [bg. e g 1 a]. JIGNT, RCM (-nese) vb. tr. A aduce o \Tatamare, o pagub5., o atingere, a vatama, a atinge: an poti sa multumeati pe toll, Mit sit jignesti pe nimeni (13R.-VH.); on vroim sa jignim drepturile niminni (VLAH.); seeesta ma jigni oats -cum in Intedria mea copiltreasca (GN.) awash% presupnnere jicneste caractern1 men (Em)g.); 11 11cneat' adlnc cerindn-1 tapte vinovate (CAR.) [srb. 2ignuti a Impunge"]. JIGNICER se- JITNICE.R. JIGNITA er JITNITA. JIGQDIE sf. 0 w Boa1a a cannot., numita si rapan", de pe urma c5.reia le cade parul, corpul li se acopere de bubulite mici, rosii, sines foarte mult si nu se mai pot Linea pe picioare: tremuri oa. tie etitet bolnav de (DLVR.); lovite-ar Jigodia, potato draculni I (CAR.) 0 Pr. ext. 74Javra, cline, jiganie: nu-1 venea la socoteala as mai tins pe Magi sine nista 11godii ce nu-1 tolosean (pac.); Toate jigodiile, Cite 'n band be vedea, Pe Mate eit be prindea (MAR.). JIJEU er JUJEII. JILAII adj. Patruns de umezealli, umed: o Inmitt Burl qi.4, ye care an se prinde... niel troscot, nisi cinlini Moe., ; dar cind dan as le- aprinda, Dace! lemnusele erau (RET.) [bg. srb. (p1. -veil) sf. Umezealti. [j i 1 a v]. JILAVEAL O JILAVTE sm. 0 /ten. Ban. Reteveiu de lemn, scurtiaturli: an apnea carii bite, carii prailni, car!! cite tin (Dcii.) JILAVI (-Aveso) vb. tr. 51 refl. A (se) face j i - 1 a v, a (se) umezi. JILETCA, GILETCA (p1.-et) sf.tvestmint scurt pirdi la *ale, fora mineci, ce se poarth peste ctimasti, dedesubtul gherocului, jachetei, etc., vests (n) 2734): jiletca de catitea visinie, on giitan de lir, de Jur ImPreinr 0. -OH.); Imi pusei jiletca cea de silo marl (GN.) [rus. tiletik u, bg. 2iletk a <fr. gilet]. JILIP (pi.-ipuri)sn.trans. 0 Pat construit din blrne si scinduri pe care curge apa din iaz la moarti: butea s'a Fig JiletcA. tot dus pe ail... DMA colo Is moue ImpAratulul, acolo ha! re...nr1 (RET.); apa vine de la iaz ye.0... tar de pe. curge pe woo (PAC.) C) 4 Un fel de canal alc5.tuit din busteni asezati In lungul povirnisului unei coaste si pe care alunec5. pint]. In vale, bustenii de fag si de brad: indemna oamenli sal... la Impingerea... buotenilor Byre We.) lung. Z S i- lip]. 0 JILT$TE sf. Trans. G4,. Loc deschis, neted (rec.) JIG- [comp. JELtsmE]. ojiloveata (p1. -ate) sf. 0 /ten Trans. =.m.a- JIT VETE: cum gate aceste vorbe, 1iloveate se Dose I* 01 $1-1 lovea poste cap, poste spate... $1 paste uncle sinuses (RET.). JILT Pr JET. JIMBAT, zimbter adj. Cu gura strimba, asa ca se vtid dintii, nefiind bine acoperiti de buze [comp. vsl. z e b u, bg. z 5. b a t b]. 0 jimbt = ZIMBI. JimBLA, ommbla (p/.-le), Mold..1VMNA (p1.-ne) sf. X Plinea cea mai albs de grlu, franzelti: De toata zioa se da merticurl, yin ill mincare (C..RAD.) ()Mg. jimzsemlye]. JEVLBLAR sm. teit' Cel ce fabricli sau vinde J i m- b O JINAPAN = JNE. PAN. O JINAU sbst. Trans. (vec.) tees.) Btinuialti [ung. gyanii]. JIND sbst. Porta, rivn5., dor dupa ceva ce nu se poate capata: act eras departe qi on duceai duyi terietrt attt de Minna (eg.-vg.); mai ales in construe(iunea a se tilts (sau a privi) unui on a se uita r/vnind la ceva, ducind dorul lucru; a privi cu parere de rau: yam, n'ar mai privi cn,... De eel can se veseleao la umbra dead a nuoilor (DLVR.) ; se nits on sum se diteeatt antes lucruri de mincare ye gltleturile muncitorilor Ow.) [vsl. tendati]. JINDUT (-um) vb. tr. 5i intr. A rivni, a don sa aib5. (un lucru greu de col.plitat), a se uita cu j in d: ettprarul... ajunsese a ft jinduit de multe tete In sat (DLVR.) ; SS '11VOiS43 ou Domnul Moldovei pentru manna' de la Ttrgovistea, la care finduitt de-atita vreme (NEAR.). JINDUIT adj. p. JINDIIT. Ahtiat: ea, care on valance cement de -atita mare de time, era eed. «sr.). JINTALAU (pl. -lee) sn. %, Balul cu care se mesteca ztirul pus la fiert pentru a se face urda [jintui]. JINTITA (p1.-te) sf. Q. Urda amestecatli cu zarul; ceea ce ramine pe fundul c5.1d5xii, dupa ce s'a Siert ztirul si s'a ales urda: sa pun o alder De too Denim Jintitti (ALECS.); Bine, nasule, mergem, CA la sttnit clipitim Jintita 51 urdi dulce (RET.). JINTUT (-nese) vb. tr. R. 0 A stoarce jantul 0 A lua urda ce se formeaz5. deasupra In caldarea In care s'a pus z&rul sa.!luta. JINTUTALA sf. Sl PP- JANT. JINTUIT 1. adj. p. JINTUT. 2. sbst. 13). 0 Pr J ANT C) Faptul de a jintui. OJIF" sm. 0 Ban. Copac tinar subtire si lung 0 Trans. / Mb.nunchiu (de pae, de cocem, etc). [ung. z s u p]. OJIP2, SIP sbst. 0 /ten. Murdtoie gramliditti pe piele: eta 111 pe pore (('ec.). JIR, O JIB sbst. * Fructul fagului, cu care se hanesc porcii (CI 2735): tagi stutosi on ramnrile Incircate de Br (vi_au.); cautara... alone $1 jir si se hrinird Cu de acestea (RET.); Se puma De nista MAU*, de pares)] at due yore!! la lir use.) [Si.]. JIREADA = GIREADA. JIREAPAN Pr JNEA- PAN. JIREBIE sf. 0 1' Loc, facie Ingusta de araturii, Fig Jir lot de piimint 0 11 Jurubita: hoe, IMO portitit, e virtelnita cu Jirebia de tort (si_v.) [vsl. 2r b i j]. JTRTFA = artfa. JITAR sm. Pazitor de farina (care is seama sa nu intre vitele print semtuaturi, si sa fadi strictciuni): moan... holdele!ara oi nimeni nu se atlas's de ale (CRO.); 111 Bari din coliba... $1 deschise parte de lintels Co taia dramul (D.-ZAMF.); ian, o Writ de jao, satn Int Oremine, Bird chil $1 lard 1 (ALECS.) [VS1.]. JITARTE ef0 Coliba jitarului (dela marginea satului): Imi adusel amble ei drumul men trecea Pe lingli Warta lid Acsinte (ON.); De la deal de, Mut' o Desire gillble (vog.) Plata ce primeste jitarul 0 O Meseria jitarului. JITIE s/. Mold. Bucov. $iru povestei, siritenie 679

115 J I T- patanie, Intimplare: si-am!minima pe-o roata, si v'am eons jitia toata (CR13.)' 11-an povestit teat& Otis, Medi pita- JO I ranis ei, din mit, iocmai thud onm an lost (se.) [VS1. iitije]. tjitnicr, JICNIC:ER, JIGNICFIR sm. Cl) Administrator al hambarelor de grine ce se stringeau pentru Domn $i pentru cetatile turce$ti marginase Cl) Rangul de boierie al acestui administrator: Willcern! are In same lei hambarele Cu grin (VLAH); ner Simeon Durso a nu 'Ater) pre atit de vesel cit si nesna- MC1011 (NEBR.) [j 1 t n i t rl] JTTNITA, acagra, JIGNITA (p1.-te) sf. Grinar, hambar cu grin: Route griul In ores in 'Unite's Cal Faraon (PAL.) ; din oe lionith an teat grituntele oe impraftle (CANT.); stitruind toatil zina... la camera 81 la Jionita (once.) ; [VS1. i t Unice]. JIVETE sm. Numele slovei?k, NI din alfabetul cirilic (vs1.]. JIVINA (p1.-ini, -ire) sf. 7.k Animal, fiara salbatica; jiganie: toate itvinile cite se tiritso grin Mend ai cite se ascend pe sub pimint (coos.); ouritti mai multe tart de toate gadinile ei Jivinele sillbateoe (SP.); : Qua-rot, Doamne, sit desbdr Inmea de o veninoasit I (alsce.) [sl.]. JIG... = JILT Mr JILTojIND... = MO 0 JINT... JINT... JIB ow- HR. JIRAV sm. Ban. = cocch [srb. t era v]. JtTAR = JITIE = JITIE. JIVINA = JIVINA. JiVLALI S?dALT. JNAP T (-pee, -din), JNAPITi (-nese, -uin) vb. tr. Mold. Trans. A plesni (cu palms, cu un biciu, etc ): me mama ndna$a din coardit 81 tar ne juilpilia (coo.); In area mints tarbati inapni de clteva orl laps on un par (MERA) [onom.]. JNEINP sm. Ban. 3! = arrar [germ. Schnepfe]. JNEA.PAN, JNEAPAR, JIREAPAN, JNEP sm. 11, Arbust totdeauna verde, din fam. coniferelor, cu frunze ascutite $i ole cu virful tepos, ce seamana cu un brad pitic; fructele lui, numite ienupere" se 1ntrebuinteaza In medicine, la fabricarea unei esente volatile $i la prepararea unei bauturi alcoolice (Juniperus communis) Q 2736): din inepenii culcati de vintari se Inaltd de pretutindeal sane! mime (VLAH.) ; tin Vint race... mica pe 'nevi palele albe de nori (vue.); acittindu-se de inept pi de Mmurelele Fig hncilor (OR10.1[1at.junlp6rus]. Jneapan. J1s1EPENT (p/.-iguri)sn. *Loc unde crest multi jnep en i: se Mon nevitznt prin (OR.). JOACA, OGIOACA (p1.-ce) sf. Joc (al copiilor); gluma, lucru u.$or, jucarie: se oliznean M-1 adoarma, pentru a o stern mai repede is ioaed (8.ALD.); ei!neat, Inset, din glumd, din loath, fie a Mont on scaunel, mitre o moriseit (BR.-VN.); 00 stag dumneata de vorbestip ce, este e 'cacti.? (es.-ve.); asa ti-1 gioaea, lap (ALEC8.) [j u C a]. JOAGAR (p/.-are) sn. Ferestrau de munte drug, doage si alte linens de (0008.); marl, plve $1 an, de al carol. vnet Mound isivoltil de a- nini (vuta.)[germ. s a g e r]. J 4MP A =AB 'cu care se tale bustenii, transformindu-i In sclnduri, grinzi, etc. ( 27371: gbh: (p/. - pe) sj Fig Joagar. 0 /ten. 44, Vale; groapil; lac neted pe coasta muntelui teez.) Ban. Trans. M1ncatura de pamint, groapft, surpatura provenita din ape (ee.-coe.) [comp. srb. C u rn.13 a gaura"]. O JOAP1 Per SAP 0.104PA (p1.-de) sf. Trans. Nuia subtire, joarda (CONV.) (RV.-CRO.) (BEL). J0.4.RDA (p1.-c10) sf. Nuia lunga $i subtire: voinlen1 de morn is 81 el o n In mind (18P.); trebne Pedensiti fira crntare on 'cards (Ret.) [Jerdie]. 0J0.1.1.VINA (p1.-int) sf. Ban. 0 /ten. Trans. = JIVINA. 'JOBEN (pl.-enart)sn. k3 Palarie Inaltil In forma de tub, cilindru: nn arm) de ipsos, on galben, haled rosie mi pantaloni albastri (BR.-VN.); V1Z1T on no n de-a lel %nese In cap, ee-i Wee pe nrechl (D.-ZAMF.) [Job in, numele unui palarier din Bucure$ti]. "JOBENAT adj. Care poarta pe cap un j o - b e n: on t-nar spin 51", (BR.-VN) JOC (p1. -curt) sn. C) Petrecere dupa anumite regule: ~uri copilaresti;...ll de-a baba- oarba; ul on mingea; de soeietate, petrecere in familie. In care jucatorii trebue sa raspunda repede la o Intrebare, se imite o mi$care un gest, etc., sa ghiceasca anumite lucruri, se gaseasca lute o rimli, etc alb A Conventie care asigura uneia din parti un clstig care depinde de iscusinta sau de norocul lui: de billard; de Bah; de carti; ^. do aortic; case de cask In care se aduna lumea spre a juca In ckrti sau alte jocuri pe bani; a ti In a fi in rise: mi-e vista, often' In V de bursd, agiotagiu asupra fondurilor publice C) Ceea ce slujeste spre a juca: nn de dirt': nn de dame; un de loto 0. de onvinte, glum& sau aluzie bazata pe asernanarea cuvintelor.1 0 Felul cum se cinta dintr'un instrument muzical, cum un actor 1$i Indepline$te rolul Functionarea regulata a unei masini, a unui resort, etc. 11 Dant (oo- TAB. xxvm): - on itintari ; la tard,hora a temeinl jocului (vlan) ; la toate se &hind, lax la born niei nna (ZNN.) Pl. p Exercitii de gimnastica, de lupta, de alergari, etc. la vechii Greci $i Romani $i care tineau lac de spectacol:.ort olimpice 0 A-si bate me- BA- ; Wale de sir BATS file [Cat. j 0 C u s]. 'JOCKEY, JOCH$II sm. CAM" et iscusit care!healed'. un cal la alergarile de cat GE 2738): laps mirk, ee care o indicts un lochen a nn still anti down, era mai mare decit armasarul (NEOR.) [engl.]. 'JOCKEY -CLUB (731.-bunt) sn. Club, societate pentru ameliorarea rasei tailor $i care organizeaza alergari publice [eng1.]. JOCW?R, JOCULVT, (:) JOCOT SM. dim. JOC. J9I sf. ID A cincea zi a saptfuninii, Intre Miercuri $i Vineri; 6 F: de pins mai spa low- Anil ; dnpd Pesti, Fig Jockey. niciodata T 0 mare, mat adesea Joi -marl, Joia din saptfuntna patimilor...t nepomenita, a neeuratil, (intlia $i a opta) Joi dupa Pa$ti; lepelor, a) a cincea zi dupa Dumineca lasatului de brinza.; h) a opta Joi dupa. Pa$ti; a furnioilor, joia din saptamina brinzei (MAR.) ; ".s verde, a noua Joi dupft Pa$ti [lat. j o v i s]. JOIAN sm., JOIANA, Ban. JQICA sf. 74, Nume dat unei vite nascute Intr'o J o is weal 51 lupul it manlncd boil: unui De Mlercan, 81 altul De JOITN1 (R.-Coo.); vacilor sit le ski... Miercana, Solana, Vineries, Simbotina, Duman UP.) Cl) JOIAN SM.. Planta cu flori albe a carei radacina tontine un suc galben-portocaliu (Oenanthe crocata). JOIMARI sf. pl. Pe- JOI. J9I-MARITA (p1.-te), 30131ARIcA St. 0 Fiinta imaginarft, un fel de stafie cu chip de femeie care, dupli credinta poporului, umblh. In noaptea spre Joi mar i sti sperie gi sal pedepseasca fetele lene$e la tors 0 (P) Femeie foarte urita, sperietoare: Earls -eat, mitiount/t, C'am alum o alamatita ITEOD.) a

116 681

117 J 0 I- la Poloni) [p ol. JUD # JOIMIR, aourtr sm. Mold. A Mercenar (in spec. t o lnier z]. JOLFA = PJLFA. JOLNA (p1.-ne) sf. Mold. Bucov. F Un fel de umflatura la git, scrofula: dap& oopilul are Jane la glt, sa-i prinda Mina's de alt paste fereastra, si-i trace (vol.) [rut.). JOLN/R lor JOIMJR. *JONCA (p1. -ct) sf. 2, Mica corabie de o forma special& intrebuintatb. In China, In Japonia si In India ( a 2739): Iat -o aurita pe albastrul apel line IALECS.) *JONGL4 ( -ales) vb. intr. A face scamatorii, jocuri dibace cu mingi, cu bastoane, cu cercuri, etc.; a Invirti In mod dibaciu, ca un jongleur: a sinus as ktar jongleze oinci-vase cute de ouvinte dinteo limbs (VI-01.) Fig Jonca chineza. *JONGLER sm. Cel ce exercita profesiunea de a jongla; scamator, panglicar, [I\ sarlatan ( 2740) *JONGLERIE sf. Jocurilv. panglicariile jonglerului; sc,_e matorie; sarlatanie O J9RDIE sf. Mold. Bucov. soarda. JOS, 0 (MOS adj. 1. Patin ridicat(de la pamint): casa Joni; masutit joasii. g. adv. In partea dedesubt, care e la pamint sau mai aproape de pamint (In opozitie CU sus); a (se) da a (se) cohort; a cadea (de De scars, din Fig Jangler. Pat, eta.); pe pe pamint; (umblind) cu picioarele: Da, ziin, vino si pe jos, CA te-oiu primi bucuros (1K.-BRI3.); a se lase mai pe a fi Intrecut de altul: Wei is bautnrit nu se lam el mai pre IISP.) ; a rikmlnea pe A, a raminea inferior, mai slab, mai In urma: dascalul Iordache ramasese acum pe jos (cao.); 'Nom) de ~, din popor, de rind: de as va prileji vre-un om de jos ad des palms vre-unui boiaren, atunce acela face sudalmit mare (Pay.ME1.) ; pre., Fr PRESQS. interj. Strigat de comand.. de desaprobare, de urii, etc.:.4 Warta! tirania I guvernul 1 sbst. Partea de jos: in liner [lat. d e o(r)- s u m; forma pe jos cu picioarele" e refacuta prin etimologie populara din ngr. =Oa JOSEAN SM. 0 Locuitor din Moldova de j o s. JOSNIC adj. Care Injoseste pe cineva, nevrednic, nedemn, miselesc [j o s]. JOSNICIE sf. Fapta j o s n lc a; starea a tot ce e josnic. *JOVIAL adj. Voios, foarte vesel: spare In ma berariel o figura ii de provincial (CAR.) *JOVIALITATE sf. Voiosie, fire voioasa, dispozitie vesela tfr.]. *JUBIL4 ( -lies) vb. intr. Ali arata pe lap bucuria, a da semne de o mare bucurie *JUBILIgt adj. 0 De jubileu: an 0 4 Medalia.-lt Carol I", medalie comemora- Ilya, create pe ziva de 10 Mai 1906, cu ocaziunea aniversarii a 40 de ani de domnie a regelui Carol I ( 2741) *JUBILU (p1. -lee) sn. I Stirbatoare mare pe care o serbau vechii Evrei la fie-care 50 de ani 11 0 mit Indulgent& plenara si universals acordata de papa la fie-care 25 de ani s Sarbb.- toarea a 50 de ani de casatorie, Fig Medalia jubilara Carol I. de domnie, de lndeplinirea unei functduni, etc., jvbra (pl.-bre) sf. Ban. F * BubS (la cm sau la vita) 0 Mold. Ban. if Spuzeala ce iese pe piele (mai ales in jurul gurii) de pe urma calduii [comp. ung. zseb r e]. 0 JUBRITA sf. Ban. 44 Ramasita ce se rade de pe fundul caldarii, dupa ce s'a fiert urda. JTJC4 (Joe) I. vb. tr. 0 inlr.0 A petrece, a-si trece vremea cu un joc: $ah, biliard, (In) carti 2 A danta; 0 : nrsul nn joaca de vole, ci de nevoie, omul face de multe on lucruri ce nu-i plac, fiind silit de imprejurari; sr CINTA I. 0, EQRA C), PISICA QI ; pe cineva (la palmii, pe dente), a-i suci si trivial, a-1 face sa luereze, sa se poarte cum Yi place: las' oa to -oin ince e u.! (NEGR.) II 0 calul, a-1 face sa salte usor; ; a -gi calm, a-si face mendrele: to -a sdsit pe dumneata prost gi-gi joacit calul cum li place (D.-ZAMF A reprezenta a pies& de teatru: trupa a jucat o comedie In trei acts; nn rol, a indeplini un rol inteo piesa de teatru; E a figura Intr'o afacere, lntr'un eveniment; tin rol mare, a avea o pozitie insemnata; F: cniva o testa, un renghiu, a face cuiva o pozna, o pacaleala, o gluma rautacioas& sau supbxatoare pe seama cuiva 0 A se misca incoace si Incolo: vad eu cum 10 Joao(' ochit In cap (GN.) ; noaptea, Joadi In virful ei o Mafia albdstrie (S.-ALD.) 2. vb. refl. 0 A petrece, a se distra cu o jucarie, cu un joc copilaresc: a se ou mingea, on Dapusa; a se. de-a baba-oarba; : nu to ince ou focal! Pr. FOC 0 0 A face ceva in gluma; a lua prea putin in serios: nu to Jim on sanatatea; se jowl on vials oamenilor [lat. jocare]. JTJCARIE, CaucARE4 (pl.- rele), f =CARVE (pl. -ref) sf. 0 Lucru cu care se joaca un copil, object menit s& fad). sa petreaca copiii jucindu-secu el (L:j 2742) si TAB. XXIX): tovarits de jucaril copiluiui 11 erau florile elm- Dead. (ISP.) ; Ii artacea jucarele vise ince= ea (VLAH.) ; cocoati... juandu -se on Dacireile 682 lor, Fig Jucarii. s'au Whist until pre altnl (FRV..MB.) 0 (r) PersoanA, lucru de care cineva isi bate joc, care nu se ia In serios: Barbucica... Cevenise incites celor firs ocupatiune (1.-OH.) 0 F Lucru foarte usor de facut 0 (P) Persoana, lucru care nu se poate Impotrivi, nu poate rezista de lac voint.ei cuiva, miscarilor ce i se impun, etc.: corabia ajunsese judiria valurilor [j u- c a]. JUCARICA (p1.-rele), JIICARIOARA (pl. -oars) sf. dim. JUCARIE. JUCATOR I. adj. verb. arca. Care joaca. 2. JUCATOR, -TO4RE sm. f. Persoana care joaca, care ia parte la un joc. JVCAT ;T, -VsA adj. si sm. f. Caruia (careia)-1 place S& joace, dansator: La mindrum jucausa, E gumint dupit use ((K. -DRS.) ; 31-1:111 gasesti vr'un Neamt Juane bun (STAM.) [j u c a]. *JUDAIC, imam adj. Privitor la Evrei *JUDAISM, IIIDAISM sbst. Religia Evreilor t GIUDE SM. (pl. -deci) 0 # Stapinitor, domnitor 0 (pliner) Capetenie, judecator al Tiganilor robi: giudele, cu barbs alba si on fats neagra, merge pe un cal pag lnainte (ALECS.) 0 Trans. Judecator al satului; primar: Pentra mindra care-mi place, Nici parintii n'an ce-mi face, Nici ludele satului. Nici chiar domnii sfatului ((K.-BRS.) 0 aid Judecator:-. de instructie; adueeti-va aminte ca este cola sus un Jude gi pentru voi I mon.; 0 Conducator al colindatorilor (PAMF.) (BIBL) [lat. ju de x]. JTJDEC4 (-deo), JUDICA (-ic), t GIUDECA ( -ea) vb. tr tif A da 49 hotarire In calitate de judecator: sin ca de clnd el este Imparat age pricina grey nu mai judecase usp.); lupul to Waste, lupul to judicit (Tim) 0 A hotari ca arbitru trite neintelegere 0 A-si da parerea despre cineva sau despre ceva: multimea Judaea mai mull on inima dealt ou retinues (1.-OH ) 0 A fi de Were, a socoti 0 A dojeni,

118 mustra aspru: mita Raab Cite Anal 11 jildeci hied si -1 sgitie (CAR.). 2. vb. refl. (D Au da pttrerea, o judecata despre sine Insu$i: pune -ti alleluia!paint(' 01 to Judea singur (ZNN.) 0 ea A avea un proces, a se duce la judecata: beide sii ne judeam, si cum a site judecata, mita id ramile (cao.) ; eine se judeell, adese on plerde nn bon 01.etstlgtt o plsica (zsr4.) [lat. j u d I c a r e]. JUDEC4TA (p/.-sati) sf. (Dea Faptul de a judeca; hotarlrea rostita, de un judecator, de un tribunal; e: mai bine o Invoiala strimbi declt o = dreanta so- LOP/LTAC) it Proces: no m'am tuft prin judecati de end slut (om) str- LOPATA() Ott Locul unde se judeca, judecatorie, tribunal; justitle: a da, a trage, a -chema in a chema Inaintea justitiei judecata de ape', ziva In care Dumnezeu va judeca pe vii $i pe morti: o sit ne apuce judecata d'anoi, o sit plena too si nucleases (DLVR.) H taririle Providentmi: todecitne In! Dumnezeu Insu$irea pe care o are mintea omeneasca de a deosebi binele de rau, de a judeca cu pricepere despre oameni silucruri; minte, ratiune, Intelepciune: are o sanatoria; dintre tots copill, Iota cea mai mare era mai cu = (ISP.) Parere, socotinta [lat. *judicata <judicatum]. JUDECATOR 1. sm. 0 to Cel ce, Inteo judecatoile sau Intr'un tribunal, judeca pricinile dintre oameni: cel ce Wings Inaintea ~ulni lei pierde lacramile MM.); de pace, de ocol, Is tribunal, la ourte, de instructie; ajutor de...+; -al snprem, Dumnezeu Magistrat suprem la vechii Evrei de la moartea lui Moise piny la Inceputul domniei lui Saul. B. # JUDECATOARE sf. Judecatorie; tribunal [lat. judicatorius]. JUDECATORESC adj. Its De judecator, judiciar: putere, hotarlre Judeciltoreasca. JUDECATORESTE adv. ea Ca un j u d e c a to r, In calitate de judecator. JUDECATORIE sf. ti () Dregatoria judec tttorului $ C) Locul unde se judeca, sediul unui judecator de pace: cum along Intr'un loo untie era se trditisazti Inaintea iudecatorului (CRO.); 0. de ocol. tjudece4sa (pl. -ese) sf. (no.) oso.) Nevasta unui judecator [j u d e c i]. L Mr AIDE. JITDCI sm. pl. XUDECTE sf. 0 Stapinire, suveranitate gj 0 zi Jutlecata; tribunal $ 0 tit Functlunea de judecator [j ndec i]. JUDEA', tuarnut(p/.-ete)sn. 0 t Judecata: giudetul In mina Si socoteala cititoriului lasind, ori-ce sententle ar da (CANT.) ; 105 cartes lui Zoroastru... el!neon a citi Judetul ZiamIntulu1 (Enos.) za # Judecator: cola ce va sudul Ian va nelde pre vre-un Oudot san pe vet" slug& a gindetului (PRV. LP.) Primul magistrat al unui ores care-1 ocirmuia ajutat de pfrgari (mai adesea In numar de 12): orasele se... ocirmulau de o magistraturil a- leasa pe fie-care an 5! amanita de no iudet si de doisprezece plrgarl (BALC.) O Diviziune administrative a Orli 0 octrmuita de un prefect si de un consiliu judettan, district, tinut: RomAnia e ImpArtita In 71 de judete [lat. judicium]. JUDETEAN adj. 0 De j u d e t, privitor laun judet: consilin *JUDICl/71R adj. to 0 Privitorla justilie, judecatoresc autoritate ~A, retorma...41; caries cariera de magistrat; route/1..l, dare de seama a proceselor desbaterilor Inaintea justitiei 0 Facut prin autoritatea justitiei: vinzare.50, aneheta 1 *JUDICIOS adj. Cu mull bun simt, cu judecata sanatoasa.: om raspluis ollauzitit de 0 artjudleioasi si atraglitoare (onos.); dind consiliile sale judicloasol asupra unei scrieri (1.-GH.) O 111,1TA PP- AILFA. JUG, t GAM (p1. -uri) sn. 0 Unealta de lemn care se pune R pe gitul boilor ca se poata. trage ( El 2743); boi de, boi care se Injuga pentru tras Fig Jug. carul, piugul, etc. p La C. Ceafa,..cerbice.B.B. popoarele italice, par asezat Bulfee, jigle, lopatele, orizontal pe and doi Infipti nulalp-e.p.rp.olciroaerslee. In pamint, pe sub care vrajmasii Invinsi erau silili se. treacal([] 2744); de aci, robie, supunere Invingatorului, patimilor, nevoi- ju D. I I lor:...ai ma. comod Si ma piece Ia Piaui casatoriei (ALECS.),,, rr'fie-care din cele doutt stinghii de care e prinsa 4.1 U J Fig Jugul joagarului. Ia. Va tale.-2. Ceafa dejos Mita, laps, Fig Jug. tincirceie.-4. jaht Coaca.-6. Fusul de lemn. pinza ferestreului la joagar ( [1 2745) Trans. tin!, Birna mai groash si mai lunga, asezata deasupra celorlalte blrne care alcatuesc perelii unei case (PAC.) 0 0 parte a piuei, numita Si razamatoare" (DAM.) O Colac de lemn, In genere Imbracat In piele, ce se pune In jurul gttului calului de trasurd $$i prin care tree hamurile (1 2746) CD Masura de pamint cam de o jumatate de falce (RV.-C120.) 0 = =nu [lat. jugum]. JUGAN, 0 GIUGAN sm. Cal juganit [j u g, nume dat probabil uneltei primitive cu care se juganeau odinioara caii, Intrebuintata si astazi pe alocuri). JUGANAR, oruoanar sm. Cel ce jugane$te call [j u g a n]. JUGANT, O amgant (-Anew) vb. tr. A castra (cal, porci): porch de eine' stiptaminl trebue sit se glugllneasca (ION.) [j u g a n]. JUGANIT, 0 GIUGANIT sbst. Faptul de a j u- g n JUGAR, O arugar I. adj. De jug; bou, bou care se Injuga, vita de tras: haiteile, bolt ginger! al argatli sa tie gate a se apuca de mulled (ION.). 2. sm. Bou jugar. 0 JUGAR OM- AMUR..TUGAREL sm. y = DUMBET. JUGA.RTT sbst. Plata pentru un car de lemne carate din padure: sit string on etinbein pim de Balboni... de la.4., (cm) [j U g]. JUGASTRU sm. # Arbust cu scoarta rosintick cu lemnul alb $i tare din care se fat juguri (Ater campestre) (L.)2747) [lat. j u g a- ster < jug u m]. * JUGAR (pl. -ere) sn. 0 Masuit agrara la Romani 0 Trans. Ban. (0 JVGHER, JVGAR) Masura agrara de vre-o 50 de Fig ari [lat.]. Jugastru. JT.3* GLU Ir ArNGLA. 0 JUGRAV... Often. =ZUGRAV... *JUGULAR adj. 63 Care tine de gltlej: vine. ft ( 2748) JUJEU, Juau, Mgt, (p1. -lee) sn. 0 Un fel de jug triunghiular ce se pune In jurul gftului porcilor spre a-i opri de a intra In gradini sau In tarini si a face Fig J. Jug. Fig Vine jugulare." J.I. Vina jugulars interne. J.E. Vina jugularl externa. J.P. Vina jugulars posterioara. J. A. Vina jugulara anterioara. A.P. Vina auricularl.-0. Vina occipitals. P. Vina frontala. -- A. Vine. angularl V.C. Vine cave. stricaciuni (r 2749) O Intlia Luni din postul Pastilor, and se dau ciinii In tarbaca (In Dobrogea) [srb. e 2 e 1 j]. 683

119 JUL- 0 JT,TEEA, JVFA (p1.-te) sf. Mold. Bucov. X Un fel de mincare de post facuta din samintli de cinepa pisata cu ape si amestecata cu JUP miere: giltitn-le-alt cove bob Dort, gelnete, turte on julfil el vinare P (CRO.); Intro turte presar mao on miere San in Nt (VOR.); placinte on mao el as magi sau on jute. el On meta (MAR.). 0 JULT (.11180) 1. vb. tr. 0 Mold. Trans. A jupui putin pielea, a sdreli: spot Intimp le-se sa-ljulessca nnmai o leouta ODInca oriobeak,ati-mi aprind pale In cap (RET.) 0 A rani usor $ Olten. A frige, a arde. 2. vb. re fl. 0 Mold. Trans. A se Fig. 2749, Jujeu. jupui putin pielea; a se sdreli; a se rani usor: s'an flint untie el on lances la mini (CANT.) 0/ten A se frige,a se arde, a se opari: m'am jul11 la mina Cu apil Nara (PIK.) [srb.]. 0 JULITURA (p1.-thri)sf..0 I Mold. Jupuitura; rand usoara pe supralata pielei: stralele 1 se Mouse terfauna $1 trupul numa jullturi MDR.) 0 0/ten. Arsura [juli]. JUM4LT =.)MALT: boltlle se rupeau, Awnl for albastru se despica (EMIN.) [germ. S c h m a l z]. JTJMARA (p1. -marl, -mere) 1. St. X Bucatica virtoasa sau atriums& ce ramlne dupe topirea grasimei de pasare sau a slaninei 0 /ten Om pipernicit, uscativ (R.-COD.) ICES.). 2. pl. X Mincare facuta din oua batute $i a- mestecate cu unt sau griisime (Mold. scrob") [srb. tmara< germ. Schmarren]. JUM.A.RCA (pt. -meroi) sf. Ban. X = JUMABA I 0. JUM.ATA.TE sf. 1 Una din partite unui tot lmpartit sau care se poate Imparti In don& parti egale: o de piine; o de wag; an ceas at la.ma drnmutat; on...prat; no, socotind o jumatate din douft parti egale: a bent stlola ye F: a vorbi on gura ye ~set on -.. de aura, a rosti cu glas slab, abia auzit (de frica sau de neplacere): bun BOW la not, voinioe, sin crainl, cam on o. de gurft (CRO.); un om (un prose, nn belly, un viclean, etc.) at un om (un prost. etc.) In toata puterea cuvintului, care Intrece pe altii: Finulet... De atonal era un om el (BR..VN.) F Sotie, nevasta.: ce tl s'a Intimplat. babo P zise el, clad lei often...ii (ISP.) 5 et GramadA. de (13-17) snopi; din douli jumatati se formeaza o claie; numita, dupe regiuni, si picior", cirsta", clistac", claita", petitli." sau,truce" [alb. gnmas + lat. m e- dietatem]. JUMATATT = buumatati. JUMULEALA sf. Faptul de a j u - (n u Ii; (k): cal ce triteete din Wing, din jumuleli... ale este Water al natiel $1 al mantel (JIP.). JUMULT (-nleso) vb. tr. C) A smulge pcnele sau fulgii unei pasari: tocmai jumnlea o giscli nevasta -mea, end al vault A -ta (ISP.) A smulge peril unui pore sau altui animal: a pries nigte %pivot ql vrea sa -1 jumnleased (cen.) 5 Pr. anal. A despuia de fructe, de flora, etc.: stint' ca oineva jumuleete pomul de mere IISP.) ; ail-ml Inmuleso eu gradina ca... sa -qt Impodobeasca salonnl (m..ve.) 0 F F A despuia de bani: too IA Jumnleascit, sa jupneascit, q1 no1 sa bloom ca buturuga P (JIP.). '..TUNA adj. $i sf. Tinara. [j u n e]. JUNC, 0 agme sm., JVNcA, 0 mama. (p1.-ci) sf. wet Bou ttnar, vacuta de dot ani Impliniti $i pin& nu /mplineste trei ani ( 2750): on lamasegul 1-a papat nelchii junoul eel mai gran (DLVR.); junta aceasta labia numai mugind De linga garduri (SM); nu soapi nice on glance asta de mine (ono.) [let. juvencus; juvenca]]. 74 Fig Junc. JUNCAN, 0 GIUNCAN sat. Bou tlniir, care a fost intors si Incepe a fi bun de jug: en ti dan zestre o earache de Juneau( ei-o vacii (ALECS.) [j U n C]. JUNCANA, GruNcANA (p/.-ne sf. a.t Junc.: se Ia nona pied de Da juncana (OLVR.) [,j u ncan]. JUNCANA, 0 GIIJNOANM SM. dim. JuNeami: m'am gindit sa cumpar o pereche de juncanaei thleni (ON.). 'JUNCTIT,TNE sf. Unire, Impreunare &UNCUT, 0 GmarcTIT sm. 3.4 dim. num. JUNE, 0 GIVNE adj. $i sm. 'Pinar; om (tinar) neinsurat; omui... volute, adeca June taste den doatizeci at (CAT.). 684 *JUNETE st. Tinerete: nine nu etie cite poste...a el inbirea adunate la un loot (coos.) [fr. j e u n e s s e, refacut dupe j u n e]. JUNG1114, t GIIINGH14 (-ghin) 1. vb. tr. I A hinge arma,.cutitul In beregata. sau In alts parte a corpului, a Injunghia: I-an Welt on outitasul... gi I-an giunghiat de 1-an omortt (PRV.-LP.); sariti, ma Junabe barbatul, hotul, tilharn1 de cring (PANN); hotii iesira din padure, junghiarli Intro clips toll mien (FiL) A jertfi, a sacrifice: In vreme de goana. i-an nevoit $1 an junghiat idolilor (pev..me.); pose mina no el Junghle SI De dinsul deasnpra jertfelnloulni usp.);,e) a (se) macelari: singers Jaime lid Stefan, clad vedea De frati cum se junghlan unit pe (ISP.) haie rodllvarcete. junghiuri (Intre coaste, etc.): ma butthle intro parte. 2. vb. refl. A-si fringe cutitul in beregata sau In ans parte a corpului: De-as vedea pe mlndra mea Ca da Burs snubs, PAM meta mac junghia 0K.-eee.) A se jertfi. a se sacrifica [lat. jugular e]. *.TUNGHIER, JIINGliER (p1.-ere) sn. f Pumnal: va izbuti poste sit scape... de al vinfitorulni care se apropie woos.); mi-a dat In inima ou jungheru (SAD.) [junghia]. JUNGHIERE, t orunahrpre sf. Faptul de a junghia. JUNGHIETOR, t GIUNGHIETQR sm. Cel ce junghi e, sacrificator: aemanan una on alts cum seaman.) ;manta' as lertfa-1 nevinovata t000n.) JUNGHIETURA, t GIIINGHIETVRA (pl. -turl) sf. O Incheietura gltului cu restul trupului: oanni bandalla Inter) parte ei lateens, de paroit-el rnpsese Junghletura usp.); I-a inhatat de nrechl pi souturit-1, de-i croons Junghietura (CAR.) CD trot de ant pin8 In 42 (PRV.-MB.); vedea pe un tune Duleraobit umblind de colo plait colo usp.) [lat. juvenis]. JUNEL adj. Si sm. dim. JUNE. JUNEL4$ adj. $i sm. Ban. Trans. dim. JIINVL: Dragostea de m E Ca fella de cue (Nov.): clad hull el on muasitac.). ioare mined pre busk le murird amindol paring' Junghiu, durere pa trunzatoare Intre coaste, etc. 5 0 # Animal junghiat, jertfit: va mustra pre carele maniac& came... mortacial 51 jungbeturit de la Hon (PRV.-MB.) [lat. j u g u- la tu r a]. JUNGHIU, t artzrauu (pl.- ghiuri) sn. 0 Intepatura cu o arms, cu un cubit 5 C) Durere pa- trunzatoare intre coaste sau In alts parte a trupului asemanatoare cu o Intepfitura de cubit: omega de yea e bunft Deana m woe.); 11 oeroa In ritstimpurl on In plept (VLAH.) Or- # Pumnal, junghier: Eu Iasi vole!notate Gianghtul care port' la sold (SIAM.); nisi o arms nu eves alts declt nn mao junghin Cu plaselele de our (NEGR.) [junghia]. *JUNGLA (pl.-be) sf., 0 JVGLU sin. 0 Nume dat In India $i In Malesia unei cimpii mlastinoase acoperite cu trestii [fr. j u n g 1 e]. JUNICA,.runricA (pl. -ce), JuNgN)cE sf. az = JVNCA: ce etle vitelnl,,unites... de beldia to I (JIP.) ; din hinted% se Men yea ei da lapte mull et bun (RET.) [lat. junix]. JUNIE sf. Tinerete: In Janie sa se vede CA fusese balan (NEGR.) [j u n e]. JUNINIE sf. Tinerime Numele unei societati literare, Infiintate la lasi In 1867, care s'a constituit mai tirziu In partid politic [j u n e]. *JUNIMIST sm. Membru al partidului politic format de Junim e. JUNTNCA, JuNixas Pr- xurtica. O.TUNI.A.N, 0 JUNISQR adj. $i sm. dim. JUNE. ul 0JUP sm. Bucov. JIP: vintoasa is Intreg de strnien1 ei toate franzele cad (VOR.). JUPAT (-Ileeo, -din) vb. tr. Bucov. = JNAPAj: an Incepnt belies De amindoi sa-1 Imblitteasci fli 8it-1 jundeascd (SB ). #JUPAN sm. Titulatura a boierilor pusa Inaintea numelui, mai ales In acte [vs1.]. tjup.anita. (p1.-ta) sf. Cucoana, doamna, sotia unui jupan: dupit oink boieri $1 japan* se prinsera In hora (0130B.) [VS1.]. JUPT PP' JIIPUT.

120 *JUPITER sbst. * Cea mai mare din planetele sistemului nostru solar, care-si face revolutiunea In aproape 12 ani; diametrul lui e de 11,06 on mai more declt al Pamintului( 2751) [fr ]. JUPTN, 0 GILTPIN sm. C) # Titlu de politeta dat?ars boierilor, corespunzator actualului domn"; in Maram. $i astazi nemesii poarta titlul onorific de I 0 Jupini (ont.) Astazi: stapin, patron Titlu de dispret datunui Evreu : Fig ea and astepti In noaptea Pap, Proportia lui Jupiter in telni, sit ciocnim (nit rosii, lupine (CAR.) [vsl. u p an 0]. report cu PAmintul. JUPINEASA, 0 ourpineasa (p1. -nese) s I. 2 Sotie de boier, titlu corespunzator actualului cucoana." (.] 2752): Jupinesele boerilor, nevestele breslasllor SO ocupan de toaleta for (NEBR.) ; haine pi podoabe... pentrn domnitele p1 bogatele lupins'' de pe yrsmurl (VLAH.); E alba, da au-1, inpineasa, E neagra, 51 nu-i TigancA tom), ghicitom e despre cotofana" Astazi: femeie din popor (locuind la oras); titlu de dispret, dat sotiei unui Evreu: condurul nu se potrivi Is nit! o MA de Impilrat, la nici o oucoand, la nici e.-4;91rw:.!vit=ir ';r? "AI, V o lupineasii, la nici o Waned, ba abler la nioi o roabit (ISP.) Femeie m&ritata sau mai In virsta care slujeste In casa, Ingrijitoare: to, ce esti enennui protipenda, sa. Ili tot una o'o ginpfnoes& din casa I Fig (ALECS.) [j u p I n] JupineasA din JUPYNEWCA sf. dim. JUPINEA- sec. al zviir-lea. SA. JUPUT (-pain, s -Dame), Mold. Bucov. Trans. JUPI ( -peso) vb. tr. A lua pielea de pe un animal sau de pe un om: Eroule n'aptepta BA moaril bine!leaf) 51-1 jupul de piele (ISP.) ; sd no to mai prind prin grddind, cii, pe loges mea, to 1upoiu de yin (FIt.) A beli, a ClIrati de coaje: se spud% ad jupoaie Is cos% de coped usr.s ; s'au apucat de au lupit vr'o citiva tei pi an Mont o blahs lugs (SB.) CO A despuia, a jefui: tiranit 11 spusers cum 11 nedreptliteste pircalabul, 11 asuprepte 61-1 lupueste (Ise.); I-a input! ca un tither (D.-ZAMF.). JUPUrA.I.A (pl-isit), JITPUITVRA (p1.-tnri) sf. Locul dp pe trup unde s'a jupuit pielea; ran& facuta prin jupuirea pielei: tot trupul fi era numal inpniel! pi bube din pricina scirpinaturilor (CAR.); pulpele-1 uscate... sin! Wine de jupuituri (CAR.). JUPUITOR sm. OCelce j u p o a i e IT Cel ce despoaie. JUR, 0 GIVR (p1.-runi) sn. Ocol: In al men, In mesei; de Imprejur(u1) we- IMPREWR 2 [lat. g y- r u s]. JURAL, t GIURA (-ur) I.. vb. tr. si intr. 0 A a- firma, a Incredinta In mod solemn, lulnd ca martur pc Dumnezeu, cele sfinte, sau ceea ce are cineva mai scump, ceea ce venereaza mai mult: inn pe Dumnezeu, pe stints Evanghelie, pe muse, pe mormintul mama!, pe copiii mei, pe ochil mei, pe cinstea mea, etc. tat ti-am opus adevarul; 44: hotul Ina p1 Jura; ad se tale mina celuia ce va jura strlmb (rev.les.) A fagadui, a se indatora cu juramint: meainta, supunere, maim, rasbunare; a jure! nit an mai boa yin CS A conjura, a ruga cu staruinta; a pune sa jure ca va face sau nu va face ceva: ma furl pe se am mai scamp pe lame, pe tata, ca sa nu o las la zmel user. 2. vb. refl. A face un juramint, a jura: tine SS hut strlmb, de Dumnezeu se leapads (PRV.-MB.) [lat. j u r a r r]. JURA.mINT, t GIURAMINT (p1.- mints) sn. Afirmatiune sau fagacluiala filcuta lulnd ca martur pe Dunmezeu, cele sfinte sau ceea ce are cineva mai scump, ceea ce venereaza mai mult: a da, a defer!, a donna a face (un) ; a-pi aka ~al; el-. :Arita; de luramtut sit lug!, mdcar de vel urea aa furl p1 drept (PRV.-MB.) [lat. juramentum]. *JURASIC adj. si sbst.,g Se zice de un teren sedimentar, din perioada secundara, care s'a for- jup_ mat dupa trias si Inainte de constituirea terenului cretaceu; i s'a dat aceasta. numire dupa muntii JUR Jura compusi In mare parte din rote de aceasta. natura JTJRAT 1. adj. p. xuaa. O Afirmat, fagaduit prin juamint Afurisit, blestemat: dna is desgroapd an mort p1 se gitseste neputrezit se credo oa-1.0 (Gm); ml-au murit..ele de gain' (LUNG.). a. sm. t Trans. Consilier comunal O Maram. Pretor x'a Fie-care din cetatenii chemati sa is parte la judecarea unui acuzat invinovat.it de un omor sau de alt& 'apt& criminal& si de a se pronunta daca acesta este vinovat sau nu: Curtea on jurati. JTJRATOR, t GIIIRAT911 sm.. 0 Cel ce jura 2 n Fie-care din oamenii chemati sa incredinteze cu juramint pina uncle se Intindeau hotarele mosiei cuiva, sau sa serveasca de martori In alte pricini judecatoresti: As Jura ou juratori C'ai purtat un car de flori (IK ). JUREBIE sf. 0 = JIREBIE 11 0 Jurubita. WRI sm. tft Jurati: Curtea Cu JURIDIC adj. es Privitor la, conform cu procedura justitiei; ce se atinge de dreptul judecatoresc: document doyen, it 0 JURTN CA = JUN1NCA. *JURISCONSTAT sm. s,3 Persoana care cunoaste bine legile $i care e chemata sh-si dea parerea asuprea chestiunilor de drept JURISDICTIVNE, JIIRISDICTIE sf. 11 C) Puterea judecatorului 2 Competenta judecatorului, sfera de actiune a unui magistrat: Mid, criminalit; conflict de..; grade de ee [lat.]. *JURISPRUDNTA (p1.-to) sf. M I Stiinta dreptuluisi a legilor CD Totalitatea sentint.elorjudecatoresti 11 0 Normele dupa care trebuesc judecate anumite cazuri, cum trebuesc interpretate a- numite legi, stabilite prin sentintele date JURIST sm. ah Invatat In materie juridica. eel ce scrie asupra materiilor de drept *JVRIU (p1.-rii) sn. 0 is Cei doisprezece cetatenl chemati s& se pronunte asupra vinovatiei unui acuzat la Curtea cu jurati Comisiune Insiircinata s& examineze pe un candidat sau sa clasifice pe concurentii dintr'un concurs dup& meritul for *JURN4L (p1. -ale) sn. s 'liar, gazeta, publicatiune zilnica sau periodica care face cunoscut publicului stirile politice, judiciare, literare sau stiintifice Insernnare, relatjune facuta zi cu zi despre ceea ce se petrece: de calatorle C) 41 Registru in care un comerciant Inscrie in fie-care zi ceea ce a cumparat sau vindut, ceea ce a primit sau a platit *JURNALTSMsbst. st Ziaristica, gazetarie, ocupatiunea, profesiunea jurnalistului *JURNALIST sm.. Ziarist, gazetar, col ce scrie Inteun jurnal sau care redacteaza un ziar JURUBITA (p1.-te) sf. ()Scul mic de fire de bumbac, de lina, etc. ( 2753 : de aid; Ii mai trebuiau... Revs jurubite de mi. tase pi o eee de fir ism); celelalte desfasurau jurnbitele de petealii (I.-GH.) 0 Pr. ext. Incilcitura de slrme: se Impledica moans In jurubita de Fig Jurubite. sirme de Pe marginea liniei (CAR.) [j ire b i e, jurebie]. 0 JURUI, t arurui (-ueso) vb. tr. si rell. I A fagadui: ;Audit 1-are dsrui nestine vre-nn dar... sau sit-1 giuru-. ascii ems (PRV.-L.P.) 2 Mold. Bucov. A fagadui In mod solemn: viatlid ea m'am pus rdu cu mama, li giurueso eu od ce-am Mont, n'oiu mai face ice's.); jurueste-1 ceriul pi Pamintul, ca ss,-ti smomeascit pe nevasta d tale (cao.); copiii on totii 1-au jurnit cit s'or punts eft mai bine 'sea ; s'au ginruit ca, diva ce va vini din rlizbolul Persllor, ail dea pre crab tint jidovilor sit-i sffirime (CANT.) [i n r a]. 0 JURUINTA, teiiiritinta (p1.-te, 11) sf. Mold. Bucov. Fligaduinta solemna, fagaduiala: MITA multi lineote 81 glurctinte ce-i va fi giuruit (PRV.-LP.); no ti-e mild de o ticaloasit fatit pe care ai adimenit-o en juruinti minoinoase 685

121 J U R- (NEDR.) ; ctipatind strdlnul juruinta, au tnhitat carul de osle 158.) u r u i]. KYR 0JURUTTA, tcausurra (p1.-te) sf. Mold. Bucov. Lucru juruit, fagaduiala: tllhariul a crimes plugurile la boiertn, ca IAA dee Juruita (sa) [j u r u i]. *JUST I. adj. 0 Drept, conform cu dreptatea 0 Care lucreazit sau judeck conform cu dreptatea O Nemerit, potrivit 0 Intemeiat, legitim: o tamers a 5 Care este a$a cum trebue sb. fie: a avea o idee isa despre ceva. a. sm. Om drept. 3. adv. Drept, tocmai, lntocmai. *JUST'rA sf. Insusirea a tot ce este just; dreptate 2 Conformitate cu ratiunea (D Precisiune, exactitate *JUSTIFICA (-no) 1. vb. tr. C) A Indreptritd, a face legitim: purtarea lui tustifica banuielile noastre 1 A dovedi ce nu e vinovat C) A arata ca un lucru e drept, at nu e fals, ea nu e spus sau facut DIM socotealb.: el a justflicat sperantele noastre. 2. vb. refl. A se desvinovati, a dovedi di nu e vinovat JUSTIFICABIL adj. Ce poate fi Indreptlitit, just ificat JUSTIFICATTV adj. Cu care cineva se poate justifies, ce sluje$te spre desvinovittirea cuiva, spre a dovedi cele sustinute: probe e, plass "JUSTITI4BIL adj. t't Care trebue sb. se Inflitiseze Inaintea unor anumiti judeatori, care urmeaza a fi judecat *JUSTITIE sf Dreptate, virtute care con- Fig Justitia. sista In a da fie-caruia ce i se cuvine de drept $i a respecta drepturile altuia 1 Zeitii a mitologiei, reprezentatti adesea K sm. A unsprezecea liter& a alfabetului, a opta din seria consonantelor; se Intrebuinteaza numal In cuvinte straine. *KAKI sbst. Coloare galbenii-cafenie, extrasa din fructul unui arbore din Japonia; coloarea obicinuitit a uniformelor din armata englezii. KANTTSM sbst. Sistemul filosofic al lui Kant KANTTST sm. +*-4. Partizan al filosofiei lui Kant [fr]. *KEDIV sm. ca7titlu dat vice-regelui Egiptului [Zr.]. KEFIR X sbst.lapte de vacasau de iapa fermentat sub actiunea unui organism microbic special; Intrebuintat In medicine KILO sn. Prescurtare din kilo- it-v,v,- g r a m, Intrebuintatb. In graiul comercial. 5 *KILOGRAM (pl. -ame) sn. Greutate de 1000 de grame, echivalenta cu greutatea unui decimetru cub de Fig aps distilatti (prescurtat In scriere: Greutate de kilogr.) (F1 2756) zo kilograms. KILOLITRU sm. Masurk. de capacitate de 1000 de litri. egalb cu zece hectolitri KILOMETRIC adj. (D De kilometru, privitnr la kilometru 2 1. Foarte lung: discurs KILOMTRU Masurii de lungime de 1000 sezind pe un tron, tinind In dreapta o balantit, iar in stinga o sabie (E, 2754) 11 (D s Purtarea celui drept C) Puterea de a face dreptate fiecliruia, de a riisplati $i a pedepsi: tustitia omeneasod tit Judecatoriile, tribunalele, judecatorii $i alti slujbasi insarcinati se face dreptate; a chema Inaintea tustittel, a chema In judecatb. CD) ministerial de, ministrul de A', ministerul, ministrul de care depind afacerile judiciare $i care dirijeath curtile $i tribunalele JUVAER... = JUVAT (pl. -vete) sn. O Lat la captitul unui $treang, unei funii, pentru a prinde sau sptnzura pe cineva: avea o groazd de Longa ca un ohm de...iii bin- Sherului (SAD.) C) Latul, ochiul streangului de la hamurile calului. )4;0. JUVELNIC (p1.-ice) sn. Un fel de cos de pescuit, horet H 2755). O JUVENT ; ( -anew) vb. tr. 0 /ten. A roade, a sdreli in spec. piciorul (vorb. de Inc5.1-1Aminte). Fig Juvelnic. JLTVENTL adj. Care apartine tinerilor, tineretei, tineresc: veselie a 0 JUVETE sm. O > Pete marunt, fita Cl) Porecta ce se db. Oltenilor. O JUVTNA. = JIViNA. ojuvini = JUVENI. JUXTALINEAR adj. Se zice despre traducerile 'Acute cuvint cu cuvint, reproducindu -se alaturi $i textul din care se face traducerea: traducere...a JUKTAPT,TNE (-pun) vb. tr. A pune unul linga altul, a alatura [fr. j u x t a p o s e r, refricut dupa pun e]. JUXTAPIJS adj. p. 3IIKrAPVNE. Pus unulpinga altul,l alaturat. kowriki\ -i2, )-..-sonw"mm 4iNM11-W1 de metri; -- prttrat,mlisura de metri patrati (fr.]. *KILO WAT,(T(). sm. A Masura a energiel electrice, egalacu 1000 de wall *KIMONO (pl. -noun') sn. (1) flainti de origine japoneza, cu mined largi ( fq 275 7, 2758) KODAK sbst.4tistaparat fotograficportativ, fabricat de casa Fig americanb. Kodak Kimono. (11']*1:075L9A. st Arbore din Africa tropicalk, de unde a Lost transportat $i In America, al citrui fruct (,,nuca de Kola") tontine multb. cafeink $i 686 de suprafath de Fig Kodak. Fig. Fig Kimono. 276o. Kola. e intrebuintat In medicine (Sterculia acurninata) (L 2760) KYRIE ELEISON i interj. Rugaciune scurta ce se eintti la inceputul liturghiel [gr. xlifits aivoy "Doamne miluestel.

122 See XV Sec. XVII il Sec XVI Sec XVIII Sect XVI Sec XVIII Sec. XVII LUPTA DE LA GRIVITA Sec. XIX L' sm. C) A douttsprezecea liters a -alfabetului, a noua din seria consonantelor L. cifra romans = 50. Le pron. pers. (enclitic sau proctitic): da-1 shwa; 1-am vazut [lat. 111u mi. L3 art. definit m. care se adaoga la sfirsitul substantivelor sau adjectivelor terminate In u sau Intr'o consonanta. [lat. Illu m]. LA' prep. Indica mai ales raporturi de loc si de timp, iar la figurat, o multime de alte raporturi, din care vom cita pe cele mai de seama. 0 Exprima locul: a) directiunea dare un lot: a se duce biserica ; mast drum duce ow liras; dreapta; -0 stings; vino re not; b) apropierea de un lot: se opri u51{; a sta!omelet; ea statu es' capul lui; c) situatiunea, pozitdunea intr'un lot: ode ee tara, - ores; ed Jumiltatea drumulut ; am lost ow unchiu-meulli 0 Exprima timpul: a) mi$carea catre un timp : sil ne vedem anul ; 5) o coincidenta In raport cu timpul: to voiu aids ow nevofe;,ve lnitia chemare ; chid va vent es, adica; c) savirsirea Intr'un Limp anumit: se =alit ow sage si se mica ow noun; virsta de 30 de ani; miezul noptii '( Exprima o cantitate : a) o cantitate nehotarita, un numar aproximativ: erau -- zece mit de oameni; se intrebuinteaza mai adesea en acest Inteles expresiunile ca la sau la vre-o: am oheltuit ea ow doull sute de lei; am cltit, er, vre-o cinclsprezece pagini; 5) o cantitate enorma, In uncle expresiuni fainiliare: a spume es. minclun1; a lndruga ee palavre ;!worm sa-1 care ow pumni; a Mut ow apil atilt s'a racorit (CRG.); mince Stan ow pliteinta cu carne!data pi ban ow yin rot], de glndeai ca n'o sti se mai sature (RET.); o cantitate relativa, o proportie: anal ow sail Exprima scopul: a) tendinta catre un scop: a eta 're. ; s'a Pus,es toe ; a cadea ee lnvo Jai& ; a o lua es' tug a; a lua Wale; a pleas ow drum ; a aduce es, Indeplinire ; b) conformatiunea In vederea until stop: suitor ow 112v/it/aura; plihnit ow mires; oumpiltat ed vorba 0 Arata. Inca partea prin care atributul convine subiectului: Esto stat; satiates trop; copt mints; negr n gullet Se pune uneori Inaintea unui substantiv, unui adjectiv sau unui pronume, spre a Inlocui dativul: a dat de minoare 're eop11; &add ere!lamind nu orede; comb er oorb no mate dill; le-a dat ban1 s1 ow (*Haiti Intl% Inca in formatiunea unui mare - numar de locutiuni: tudemhat, intimplare, noroc, etc. [lat. iliac a d]. *LAS sm. j A $asea note a gamei lui do 0 Semnul care reprezinta aceasta not (r 2170) [it.]. LA" (Ian; pt. part. mut) vb. tr. $i refl. t Trans. Ban. 0 A (se) spala 11 (?) A(-$i) spala capul: fa sa-mi tai 51,!s41-1 hriinesti Fig. 277o. La. (elm);!maul care se la Lune e nu se mai input (GOR.) LA-ma-mama, SM. Ce) iron. Natarau, om care P nu se pricepe in nimic $i asteapta ca altii sa vie sa-i ajute: maritatil de ourind dupe on lvaduvotn si-un lama-mama (cao.) [lat. 1 a v a- r e]. LiNBA. (p1.-be) sf. 0 ".Z Partea piciorului unui animal pe care Gala. (2]2771): ow de dine, de plea, de gilina ; o ursoaicil ti desmierdase obrazul cu labels el (I.-GH.) C) F iron. Mina omului: i-a dat pests labs; Jos Mete! a Dune (cu) botul pe labe re-bot 11 4.,LABA-GTSTEI, mica plants ierboasa,r.cu floricele rosii-purpurii, mezate cite dotal pe un peduncul comun (Geranium dissecturn) 0 LA.BA-mITElt = BURWE-DE-CONOPTDA; 14BA-MTTEI2 = CILEaSTA- LABA- VRSULUI' = BURVTE- gru; 6. de vi azure; DE-CONOKDA; LASA-VR- 7. de cline ; 8. de SULUI3 = CRVCEA-PAMPTIT- hipopotam. LUI; LABA-VRSITLITI4= PEDIMAIL; 1413A-VRSU- Luis, = CIIGURVZ 1 (:) 0 pl. + Ghete [ung. 1 a b]. O LABAN SM. )0P = CBEFAL-DIARE [rut b a. n]. COCQ$IILIII4 LABA-1JR- 7 WIMP, &ma, varietati de ciuperci marl, Impartite In ramuri groase de multe on bifurcate, cilindrice, de 27 r Labe: coloare galbena (Clavaria r creig.as2ri. a de P3. de elefan't; aurea; Cl. condensata) ; 4. de sirs ; 5. de H.. 687

123 LAB- 0 LABANAT adj. Cu labe marl: tintarul e un LAC feltde tinter mare (MAR.) [I a b (c a c) a n a t]. ABARTA (lee) vb.refl. A se destinde, a se Mat In jos. LABARTAT adj. p. LABARTA C) Lasat In jos, destins: en oohii ceacirft, gura ~A (PANN) ; BUM marl ji 41 (1K.EIRS.) ; o female... on obraiii sbirciti, gura Ad. se ciorovieete cn h3ciorn-stin (LUNG.). "LABARUM sbst. i Stindard de coloarea purpurei al Imparatilor romani, pe care Constantin cel Mare, In urma unei viziuni, 11 Impodobi cu o truce si cu monogramul lui Cristos: X. P. ( 2772): Labarnm vechin al luptei, simbol al birnintil (ALL) [lat.). *LABIAL 1. adj. I Care tine de buze Co Care se Fig Labarum. pronunta cu buzele: aunt ~; vocals e. vocalele o si u; consonants..a, consonantele: b, 7, m, p v. 2. LABLeadi (p1.-be) sf. 0.2 Vocals sau consonant& labiala *LABIAT 4. adj. ; Se zice despre corola monopetal& cu limbul Impartit In doi lobi principali, asezati unul deasupra altuia ca doua buze (. 2773) Fig Corole labiate : x. Jalm-de-cimp; 2. catmnica; 3. dumbel ; 4 soviry ; 5. cinstet ; 6. busuioc-salbatic. 2. LABIATE sf. pl. Mare familie de plante dicotiledoane LABIRTNT (M.-turf) sn.,r,6 4L. Cladire In care cineva'se rataceste usor din pricina multimii odafor si gangurilor : cele mai cunoscute shit labirintul din Egipt $1 acela din At,-4 _,. Creta pe care Dedal.taL 11 construise spre a Inchide tritelnsul Minotaurul: acestel Boo- %.:*," Wart fn pintecele zisulni manta II date nnmele de so uspa ; F : Cind stmt, ca bite= groaznic so, CA 42./- Ate.-0 kr mintea mea se sbate'n Intuneric (VLAH.) 2 Drumuri Incurcate, In- Fig tortoch.iate: Don Pedro Labirint intr'un pare. ne duce prin un Bain de so de huditi (ALECS.) C) Mica padurice Inteun pare, unde se'ncrucisaza numeroase alee ( )] 2774) 0 (F) Mare 1ncurcatura. P Conduct interior al urechii "LABOARE sf. Munch [lat.]. LABORANT sin. A Ajutor al unui farmacist pentru lucrarile de laboratoriu [germ.]. *LABORATORIU (pl. -orii) A sn. Local In care se afla instalate diferite aparate si instrumente pentru luerari practice de fizica, de chimie, de fiziologie, pentru preparatiuni farmaceutice, etc. LABORIOS adj. Staruitor, silitor la munca, care lucreaza mult si cu tragere de inima: nu se poate impune unui om... de a fi milostiv, Inviitat sau so (L-011.) Care cere milli& munca, foarte obositor 0 Greu, penibil: digestiune laborioass LABO* (pt. -ose) sn. 0 /ten. Maram. D Tigaie de parnint [ung. lab a s]. LABUTA (pl. -te) sf. dim. LABA. LAC, (p/.-ouri) sn. ra Mare Intindere de apa statatoare In mijlocul unui uscat ( 2775): Chlmegin;..el Greece; -.,u1 Geneva; Q : a sari din 6 ui in put, a cadea dintr'o nevoie in alta mai mare; po- Bytom- CA e: un de singe inchegase pe Woburn viorii (DLVR.) [lat. 1 a- c u s]. *LAC' (p1. -oars) sn. 0 Etasina de coloare rosie care picura din ramurile unor copaci din Indiile orientale 0 Lustru de China sau de Japonia, negru sau row, preparat cu aceasta ra$ina: Se Wein% chioscurl albs on m lucin smaltuite (elecs.) Lichid cu care se unge suprafata unui corp spre a-i da un aspect lucios si a-1 a- pa.ra de actiunea aerului sau a apei: ghete de [fr. la qu e]. LACARTE sf. Aparie [1 a c]. LACIN* ser LocAS. LACAT, Trans. nacat (p1.-te) Maram. LACATA (p/.-oak1) sf. Incuietoare mobil& care se trece prin unul sau dou& belciuge spre a Incuia o uso., o lada., etc. (a 2776): MA nitai pe sub Moat, Vitzul trei Jocuri in sat (11(.-BR8.) ; de... vor fl spare Ilea san secriul an lacati... BA on alba certare (PRV.-LP.) ; Tot pe use de la vale, Pns-a lacata ma mare (BRL.) ; 17) : a-si Dune hat la gura, a tacea din gura, a nu spune nimic din cele ce tie [ung. 1 a- k a t]. LACATOIU (p/. -oaie) sn. augm. LA- CAT: dons belcinge sdravsn eunia.) LACA.TUI (-peso) vb. tr. A Incuia cu un I a ca t: sa IScStueasoS ma numal ca sa se Embrace, nu-i 'Area Meru must (0.-ZAMF.); : 1$t Mottle inima olo laciallost43 (DOS.). LACATU sm. Cel ce face sau drege lacate, broaste, etc. ( ): an lost odats un so bun erste, pentru uciderea es Meuse, on l-an omorit (PRV.-MB.) [ung. 1 a k at o s]. LACA.TUEFITE sf. 41) Meseria sau atelierul lac a t u su- 1 u 0 Obiecte lucrate de M- eatus. LACHERDA (p/.-de) sf. (D soes Peste de mare, Inrudit cu scrum- Fig Meeter Junto,. bia, care traeste In Marea Neagra si In Mediterana; poate ajunge pina la 50 cm. lungime; se consuma sarat sau conservat In untdelemn (Pelamys sarda) (1, 2778) If 0 X Carnes conservata a acestui peste [ngr.]. *LACH:pU sm. Fecior (de cask) livrea (or ,:= j '- _, Fig Lac. sn., Mold. /...,? Fig Lacate. si an Fig LacherdA. lmbracat In 2933): de cite orl 1 anunta no musafir in coada trasurii sta o slug& galonata qt injobenata, ca (L-01.1.) ; ori-ce so de cash mare (D.-ZAMF.) [fr. laquais]. Bucov. LACOM 1. adj. 0 MIncacios, caruia-i place sa manfnce mult Care pofteste sa alb& cit mai mult, nesatios, nesaturat, avid: do bani, de avers; ea insit nefilnd a. igi siege ye cea mai veche el mai urits dintre bate (CM). 2. adv. Cu lacomie: maninelt incepe a bee la.

124 TABELA XXIX. JIICARII PACIITE DE COPII EXPLICATIUNI: 1.2. Pr Arcuri gi sitgeti.-5. Proaga, pugcociu cu apa Sbirnlitori. 9. Scirtiitoare. Cruce de trestie. ir.sbirniitoare de vrabii sfiriitori, sfiriiace. x4. Morigcf de vint. 15. Moriga de hirtie. 16. Luntre, corabioara de hirtie.x7. Puga. de soc, pugcociu.i8. PocAnitoare de cocean./9. Dip la, vioarit (de cocean). ao. Fluier.-2I. Tutoiu, sufloiu, tuturez.-22. SfirleazA, prisnel.-23. Morigat de alp/l-14. Felinar (de pepene sau de dovleac). 25 CumpanA, cintar. Corabie de hirtie ChhIrtt. a8. Sitgeata de hirtie. 29. Cillug. 3o. Desagi (de pepene).-31. Steaua. 3a. Portofel.-33. Telefon.-34. Omul care joacit.-35. Scrinciob. 36. Litcustit, greiere. 37. Coif. 38. Porumbel de hirtie. 39. Clirucior. 4o. Sanie.-41. ScripcA de hluj.-42. Fluier de simbure. 43. Sfirleazit, sfiriiac de nasture. I.-A. Candrea.Dtctionar enciclopedic ilustrat

125 LAC- LAC null el a -si tinge buzele de dulceata et bunatatea el (cad.) [VS1.j. LACOMTE adv. Cu lacomie, la c o m: VA, imnnen, Ca un lup clod se pripeste (PANN). LACOMT ( -mesc) vb. intr. 0 refl. A pofti cu lacomie, a se arata la c o m dupe ceva, a rlvni: sa nu lacomeeti la nimic, numai la margeaua de dupe masea (RET.) ; eine lacomeete nu se pricopseete (ZNN.) ; Iticomindu-se a cuprinde cu piugul, cu saps, clt poste mai mutt lool(i.-0u.). LACOMIE sf. p Pofta celui taco m: manhica cu II 0 Myna mare, pond de a avea GU mai multj nesatiu, aviditate; 0: itioomia pierde omenia. LACOMQS adj. = 14com: el nu era la avert (RET.). 'LACONIC adj Care se exprima sau este exprimat In putine vorbe, cum faceau Laconienii, scurt si cuprinzator: atu 2. adv. In putine vorbe *LACONISM sbst. ta Fel de a vorbi sau de a scrie Intrebuintand eft mai putine vorbe LA.COVI*TE, LAcovisTE sf Baltoaca: o scroafa care se tavaleete cif a ziulica intro lacoviete de lapte duke OSP.) p so4t. Un fel de plasit de pescuit ce seamama cu chipcelul ( 2779) [la c]. L4CRA, rtacla (p1 -le) 5/. 1 Lads ((in spec. pentru Wait Mine, rufe): pe laora de sub!wane, doua plapaint groase (DLVR.) ; Am o!ma: o Ramie vintul, o desouie vintul (OOa.), ghicitoare despre coada pasarii" 0 Sicriu, cosciug: se Dune In recta, cu fate 'n sus, ou picioarele Intinse (ono.) ; In Uncle bisericii, Intro radii de sticlit, se pastreaza meal lui Radii cel Mare (VLAH.) 0 0/ten. Lature de uluca, dintr'un par piny In celalalt (mini 0 Pinza urzita cu doua feluri de bumbac (R.-COD.) [bg.]. LACRAMA, LAcRintA (pl. -mi) sf. 1 Piciitura de lichid limpede si sarat care picura din ochi in urma unei puternice impresiuni fizice sau morale: (a plinge on) lacrimi fierbinti, ou lacrimi de singe; eiroale de lacrimi; a versa lacrimi, a plinge; a stoarce lacrimi (de bucurie, eto.); a ride au lacrimi ; on laorimi()e) in ochi (et pumnul); a i se umplea ochti de laorami; limpede ca lacrlma; ourat ca lacrima (olva.) ; (P : del ce plinge inaintea judecatorului Is! pierde lacramile (ZNN.); lacrimi de crocodil Pm- crocodil e 2 ff.)) PlIngere, reclamatie (em..) 3 Trans. (AC.) dr LACRAMA-MIRESEI MARGARITA - RFfL [lat. lacrima]. LACRAMA', LACRIMA ( -mea) vb. tr. *i intr. A versa lacrimi, a plinge: a plecat ochii in jos ei a Inceput a lacrama (CRO.); fate lacrama si multumi lni Dumnezeu Ca a scapat-o asp.); W04 lumea lacrima de bucurie Impreuna cu Musa (0000.) [lat. lacrimare]. Fig. am. Lacovi te. ' LACRAMA' INT RECLAMA. LACRAMATURA (p/.-turi) sf. Faptul de a la c r a m a, de a versa lacrami: dragostea ei... nu-i dragoste de sting cu un of tat ei 0 pe turn (S. ALD.). 4 LACRAMATIE Si. RECLAMA- TI (vn)e. LACRA.MILE sf. pl. dim. 14- crama. p Lacrind 2 4 margari- TAnc. LACRAMIOARA, LAcRimIOARA 1 (p1.-re) 5/. Clint. LacRAisa 2 4 Mold. MARGARITAREL: Dar ca 'voi, mid lacramioare, N'are n lume nioi o floare, Mires dulce, duke Mime (ALECS.) ;!Lorne triste ei turburl se nalbirti ca margaritarul at, din botezul de lacrimi, Wait numele la- Fig CrimlOare (EMIN ). Lacramita. LACRAMITA. LACRIMITA (p/.-te) 5/. * Mica planta erbacee cu floricele albe dispuse In ciorchina; create prin padurile umbroase de la munte (Majanthemum bi/olium) ( 2780) [lacrtima]. LACRAMQS, ammo adj. 0 Min de 1 a- c r i m 1: Intoarse niete ochi lacramogi ei olini de Mout dragostet asp.); ochii spaltioiti, albaetri, duloi ei laoramaet (CAR.) 0 Trist, jalnic. LACRIMA... eo- LACRAMA 'LACRIMAL adj. 0 Compus din lacrimi C) P Care produce lacrimi: Bianchi...11 olacrita (p1.-0) s/. dim. LticaA. OL4C$A (pl.-se) sf. Ban. X Thietei lungi si lati sau galuste lungi de aluat, ce se naninca mai adesea cu miere sau cu zahar, cu uleiu de s8mint.5. de cinepa, etc. [ung. 1 a k s a]. LAc9R (pl. -oare) sn. (..36. dim. LAC'. *LACTAT adj. Alcatuit, format din lapte : realm ; diets *LACTEE adj. f. * calea, calea laptelui, drumul robilor: deasupra, calea...stropita de stele, pare o rasfringere a Duntirii pe cer (VLAH.) [ fr.]. *LACTIC adj. Care se fornieaza In lapte; acid acid organic care se gase5te in laptele Inherit, intrebuintat In medicina [Ir.]. *LACTOMTRU (pl.-me) art. Aparat cu care se constata apa intrudusa In laptele natural (te 2782) *LACTOZ.A. sf. Substanta fncolora, solida, dulce la gust, cc se gaseste in laptele mamiferelor; numita si zahar de lapte" LAC UT... per LOOM.. LA.CULW (p1. -eta) sn. dim. LAC'. 'LACUNA (p1.-ne) s/. Lipsa In textul unei lucrari, In memorie, etc., gol LACVSTA, LocvsTA (p1.-k) * Insect& ortoptera, de coloare bruna-verzuie, cu picioarel e dinapoi boarte lungi, cu Fig Lactometru. care sa Fig Lacusta. ; nu e masc ṣtatatoarp, Inca seamann. ci migreaza cu un nor In negru; cote atit aceste de flume- cete- stricacioase, Inca acolo. sint atlt de laconic si de unde se coboara, fie semanaturi sau Mete, pomete, lunei sau paduri, nu rut& nindc, ci marline& tot, astfel c& nu r6.- mine declt pamintul gol, ca si clnd ar fi an toata vegetatiunea de pe dinsul (Acridiurn peregrinum) (2] 2781): mai Mu dealt lacustele pre-, faceau beleugul In foamete (VLAH.) ; sumedenii de nele- Fig Lacustar. giant cdzura ca lacustele pe malul DnnArii usp.) ; s'o ootorosim de laoustele din Fanar - _ care no se mai satura (1.-OH.); vent o si and aceste locuste stilbatice nu mai gasira ce tirade (uai_c.) [lat. vulg. lacus t a = 690 clas. locusta]. LACUSTAR sm. le PasAre de, 22 do cm., cu Capul, gitul, coada _ed si pulp ele negreviolete, restul V15.15-im corpului trandafiriu si cu un Fig Locuinle lacustre. mot de peniscare lungi pe crestet; se adaposteste prin gaurile stincilor si se hraneste cu insecte si mai ales cu lacuste (Pastor rospus) (M 2783). "LACT..TSTRU adj. Care traeste sau create Intr'un lac: plante lacustre; locuinte sau cetati laoustre, sf. D_

126 grupnri de colibe construite de popoarele preistorice $i salbatice, pe lacuri fi sprijinite pe stllpi cufundati in apa (,[1]] 2784) LACU OR (pl.-uoare) sn. i-z. dim. LAW. L.(k.DA (pl. lite) sf. t11' 0 Cutie mare, lungareata, de lemn, cu capac, Impodocu diferite bita zugraveli, In care taranii pastreaza hairule, etc. (.j 2785); 6: Fig Lada. ce-1 pa dlnsal, aoeea -i Si 'n n'are alte haine, add avere, etc.; 0; atita tot $1 lada 'n pod, nu mai e alt nimic (de adaugat, de povestit, etc.) 0 de ban!, m de Fier, cash. de bani; Trans. lada bio9riots, averea, casa bisericii C) Cutie mare de scinduri pentru transportat marfuri, etc. (C] 2786) I G lp7r Ban. Lada mesa!, cutia mesei - [germ. L a d e]. LADATVIE, LADISottn.A (p1. Fig Lada. -re) sf. frit dim. LADA. *LADTN adj. ta Limbs -a, nume dat adesea lirnbii reto-romane vorbite IntVo parte a Elvetiei LADI O.ARA we- LADAWIE. LADITA (P1.-te) sf. trit C) dim. LaDA Cutia de la trasura de sub capra vizitiului, chichita: tura kingirlle... $1 le ascnndea in Mita trasurii (1.-GH.). LADO sf. voc. Cuvint care apare In cintecele a- dresate miresei: Frunzit verde lscrsmioard, Lado, lado, surioara, Du-te 'n baine de mireass La bsrbatul tau masa (ALECS.-P.) [comp. refrenul bg. o j lad o, 1 a d o, rut. pol. I a d o, 1 a d o (< lada nevasta"), srb. lad o (< 1 a d a nevasta"), etc.]. LADQIU (pi.-oaie) sn., 0 LADOAIE Sr. augm..lada: abia tragean citruta en!motu' de mart& (caw; am visat c& m'am suit In pod 81 dam glisit faina In lib:loin ISAD.) ; De-scum pot sit fin gazdoaie, Numai grin fie-'n IAdottle (cow. tladunca (p1.-ci) sf. IPP" Cartusiera [rus.]. 0 LADTjTA (p1.-te) sf. trit dim. uu)a. LAE NU' LATE. LAF, mai adesea pl. LAFuai sn. F Palavre, tal- las fiindcit nu-1 era soma... ayes poftii de...or! (CAR.); pe alnd sedeam en socrn-men In uri, duo& obloeiul de la tara (CAR.) [tel. LAFAT (-Item), LAFOI (-oesc) vb. refl. A se Intinde cu mlinile $i picioarele In mod necuviincios, 'Ara sa-i pese de altii sau de nimic: in riuletnl... in nndele carula mit lftfiliam ca 1112 astray (ON.) ; vol sit v& litfaiti $1 sa huzuriti de caldurit, tar eu sa crap de frig (ERG.); Viganca... se ImbrAcit in haine de ImpArAteasit 6i... se htfoie In toate marine (se.). LAGAR (p1.-are) sn. 0 Tabard: Stefan... prinzind limba demo stares ~ului In! Mateias (ow.); VodA, din ul Turcilor, oum au auzit de aceasta (NEGR.) 0 11F' Parte a unei masini, altatuita din dour bucati cilindrice goale, pe care se sprijinesc capetele fusului u- nui cilindru, unei osii, etc.; sint destinate sit Inlesneasca InvIrtirea acestora In jurul axe! for (._] 2787) [germ. L a- g e r]. LAGT,TM (pl. -marl) sn. # Fig LagAre. Mina (pentru explozii) [tc.]. LAGUNA. (pt.-no) sf. Lac cu apb sarata care comunica cu marea de care e despartit prin fasii de pamint sau prin bancuri de nisip : lasnneio yenetiei; La Giudeca, spre [it.]., Sbor1, voinice gondolier (ALECS.) 691 LA.HVZA... LAI1:1, LAMS, LAMT sm. Wigan de 1 a i e, nomad ( 2788): ne scot oamenii din sat Mara, ca pe LA L 121,- LAVZA... C' niste Iiiesi (CRC.). LiNIBAR (p1. -bare) sn. (v ' 0 /ten. Ban. Mintean (purtat de tarani $i de tarance) 11 2 Haina lungs Jarga purtata odinioara de boieri $i de Evrei: un larg 51 lung pinit 'n alone, care la nevole 1-ar 11 putut scut! de pantaloni (VLAH.) ; se imbraca on ovreleso gi merges la prieteni pentru 4 petrecere (MP.) Imbractiminte fora mlneci, a tarancei, ca re-i acopere bustul: subtirel i-as coast), Tot ou fir $i cu IllittaSSOK:EIRS.) [germ. dial. L e i- b e 1]. 0 LAIBARAC, LAIaAave (p1. -c4, LAIBA- Fig Laie i. run (p1. -te) sn., LAIBARICA (p1.-ce) sf. (I) LAIBAR I : Zis-a. maioa ca mi-a face Un pieptar 61-un Mibitrao $1 m'a da dual dine ((K.-BRS.); nude mai put apol laibaricele,imintenele de postay cite alea toate (LUNG.). *LAIC 1. adj. 0 Mirean, mirenesc, care nu face parte din tagma bisericii: institutor C) Propriu mirenilor: imbracaminte ft. 2. sm. Mirean, care nu e niri preot nici ealugar LAICER, LAVICFAI (p1. -ere) sn. Covor Wanesc de Ilna, lung $i Ingust, lucrat de tarance, si care se asterne pe Ikviti sau pe jos: o lada vecbe bra5oveneasca, ce eta intr'un colt acoperits on laicere (ON.) : se oulca In fundul odaii pe un lavicer (GRL.); cite on peteout de![nests, asternut, ca un llivicer, pe sub Doable bradetulul (VLAN.) [l a (v) i t a]. LAICIOARA (pl.-re) sf. tnt dim. LAITA. *LAICIZA (-izez) vb. tr. A da unei institutiuni un caracttr laic, a o pune sub directiunea, sub supravegherea laicilor LAIE,, LSE sf. I Ceatii de Tigani nomazi: Intr'un nor de prat treoe pe drum o tale de Tigani (ULAN.) ; a aril bogatit zestre coprindea o laie de rob' Tigani (0000.1; Tigani de Tigani nomazi, spre deosebire de Tumid de vatrs, mai toti robi boieresti sau manastiresti, $i can erau meseriasi sau servitors: and m'a sooate cineva dlrnziabdare, apoi nn-1 trebue nit! el rig= de m impotriva men Meal.11 Or Ceata de vagabonzi, haita de clini: ne-a!utast din mfinile amid laic de oersetori 0.-GH.); a feet Ws de dint... $1 i-a Witt drumul (CAR.) [comp. pot. rut. 1 a j a haft& de clini"]. LATE, w LAru. LA1E$ sir LAW). LAIEUTA (p1.-te) sf. Nevasta unui 1 b i e $; Tiganca de laie: Lalieota aces rea Cu a sale vraji dracest1 Fiirmitcase pe boieri (SIAM.). LAI?T. sr LAIAs. 0 L4IINIC, (p1.-ce) sm. f. Mold. ' Vagabond(6.), haimana : asteptind ou neastimpir sa vie nn - de soolar de afar! (CRC.) Obraznic; alintat (RV: CRC.) [comp. 1 a i e']. 0 LAINICT (-iceso) I.. vb. intr. Mold. A umbla haimana, ca un laini c: clod slat fitrit treaba, imi place a pe ulite (NEGR.). 2. vb. refl. A se alinta; a se obraznici: Si striga LAID, f. LAIE 1. adj. 47), Negru-cenusiu (vorb. de lira oilor): Ifni laie; oaie laie; PIr BALAIII 0, 2. 14IE Si. Oaie cu lina neagra-cenusie: Avea turma 'ntreaga Dona oi, o )ate gl-o Wank neagra (OPER.) [comp. alb. la j]. LALAI (-hese) vb. intr. A clnta emitind sunete tremuratoare; a Ingina un cintec, a fredona: anzindu-1 lalaind aaa de ou chef (coo.) [01101T1.]. 0LALANGHITA (p1. -to) sf. Mold. X Un fel de clatite [tc. la la g i t]. Ovreiul pi se Minima ((PER.); ce to litinicesti aga, mai Mete (RV: ERG.). 141./TA. we- LAvITA P

127 L A - L A NA LALAU our LALITI. LALEA sf. 8 Planta din familia liliaceelor, cu tulpina dreapta, care face o singura floare mare, frumoasa, mirositoare, ce atirna ;4-t In jos Inainte de a se deschide (Tulipa silvestris)( 2790) If C) * -pesmita, plant& mare si frumoasa din familia liliaceelor, originara din Persia, cu tulpina robust& $i cu flori marl, rosii, galbene, vargate adesea cu alb (Fritillaria imperialis) ( 2789) 0 = BIBILICA Fig [t.c. 1 a 1 6]. Laleapestrita. LALAU, LAi4u 1. adj. F Lung, molatic $i prost; bleg, gura-casca: at vazat ce lung $i 'Alin e P Masi; o a nriti ei lane, ragind ca o beetle (Cpg.); o lata balctza 51 line, de $1-era Welt ea innoptezl au dinsa In cast (CRC.) ; chit adorm1t1, en gura putin Mantis, lallu (VLAH.). 2. sm. Gura-casca: Matt caeca gnra Pe la marfurtle expuse (NEGR.). LAMA sm. Preot budist in Tibet, In Mongolia $i la Calmuci ( 2791) [fr.). LAMA' (pl. -me) sf. 7.it Gen de mamifere rumegatoare, fare coarne, prezentind oare-care afinitati cu camilele; traesc In America de Sud (Auchenia lama) 2792) 'LAMA= (p1.-me) sf. 0 Placa, foita subtire de metal: de otel Limba Fig unui cutit, fierul unei arme t.ioase, Lama. custura: lama giblet; o -4 scllpitoare de otel se 'mpltnta in malul drept (VLAH.) Fig Lalea. 'LAMAISM sbst. Doctrina religioasa a unei secte budiste din Tibet, Mongolia, etc. [ft.]. 'LAMATST sm. Sectator at lamaismului LA-MA-MAMA Pie- LA3. 'LA.MANTTIsI sm. 7at Mamifer cetaceu erbivor Fig Lama. Fig Lamantin. ce seamana cu foca; trae$te in America centrals si In Africa In apele marii In apropierea larmurilor, de unde trece $i in Muni (Manatus) (E) 2793) LAMBA sf. Ke flue sau ciubuc, Mout de-a lungul marginii unei scindurispre a o irnbuca cu alta. LAMBA' (pl.-be) sf. Fie-care din lanturile sau fringliiile de la o caruta care leaga., la un capat si la celalalt, crucea dinainte sau crucea dinapoi de cele doua capete ale fie -chrei osii; numite $i (in)- tinzatori", vatraie", lantdirile crucii", lant,usuri" sau costi$uri" ow- 873 : lambs dinabite, lambs dinapol; pune roata la loc, Mit lance, suceste lambs $1 o strange la Basra (CRC.). 3 LamPA. LAMBA' LAMBAR sbst. LAMBUrrOR [lam b a]. 'LAMBRECIITIV pl.-ins. sn. Draperie care impodobeste partea de sub a unei ferestre sau a unei u$i si care serveste In acela$i timp sh ascundh galeria, corniza, etc. de care shit att.- nate perdelele ( 2794) [fr. lambrequin]. 'LAMBRIU (p1.-iort) sn. Lucrare de timplarie, placi de marmora, etc. cu care se captu$esc Cu -, peretii In interiorul unei odal sau unei sali (r 2795) [Ir. lambr is]. LAMBUT ( -nose) vb. tr. rim A face cu rindeaua o lamba la o scindura.. t11*,..._ k' 4 irigi Fig Lambrechin. Fig Lambriu. LAMBUITOR (pl.- toare) sn. fta FLIndeaua cu care se lambuesc scindurile; numita si lambar" 279(i). ( * LAMELA. (pl.-re) sf. Lama sau patura. subtire, MIA ae metal 'LAMELAR adj. Care se desface in lamele, care se prezinta sub form& de lamele: ghips Fig LAmbuitor. *LAMELAT adj. Prevazut on lamele, cu foite subtiri suprapuse: Warta. multor ohmic' e *LA.MELIBRANCHIAT 1. adj. 4 Se zice despre toate molustele ale caror branchii, asezate perechi perechi Intro corpul animalului $i Invelisul lui, se intind sub forma de lamele semi-circulare. 2. LArdELIBRANcsi*TE sf. p1. Class de molu$te, caracterizate prin aceasta dispozitie a branchiilor, din care fac parte stridia, midia, etc. 'LA.MELICORN 1. adj. 4 Se zice despre ori-ceinsecta. ale carei antene se termina prin niste prelungiri lameloase. 2. LAMELICQRNE sf. pl. Familie de insecte coleoptere din care fac parte carabqul, baligarul, gindacul-verde, rada$ca, etc. *LAMELIFORM adj. Care e in forma de lamely *LAMELIROSTRE sf. pl. 3? Familie de pasari palmipede al caror cioc e acoperit de o membran& moale, lamelata, si din care fac parte lebada, rata,. gisca, etc. 'LA.MELOS adj. Care se desface In lamele, In paturi subtiri LA.MENT4 (-tez) vb. tr. 0 refl. A (se) boci, a (se) tingui LAMENTABIL adj. 0 De jale, de plins, jalnic, vrednic de mils: era lntr'o stare á 0. Induiosetor, care to umple de jale : scoase nn MUM *LAMENTATIUNE sf. Bocet, tinguire, vaiareal& [tr.]. *LAMINA (-inn) vb. tr. A intinde on ciocanul un metal, prefacindu-1 in lame 'LAMINAR adj. Compus din lamele paralele [fr. laminaire]. ' LA.MINOR (pl. -Dare) sn. r?' Ma$ina ale chrei parti de ca- sint 0 ' petenie doll& cilindre orizontale de fier sau de o- tel, suprapu se unul pe al tut si Invirtindu-se cu a- 692 Fig Laminor. ceea$i iuteala, dar in sens contrar; Intre ale se pune o plats de metal spre a o transforma In lama, Intro foit,a subtire sau spre a-i da o forma determinate dupe scobiturile sau ridicaturile de pe cele dour cilindre 2797) [fr. 1 a m i- n o i r]. LAMTIE, Mold. ALliztarEsf. O Fructul lamliut i a.

128 lui (0 2799): galben ea lambs 0 Bare de Ns- SARE [ngr. Xstp.ovt]. LAMTIER sin. tgo VInzhtor de 1 a m I i. LAMIIO.ARA (pl. -re) sf. Mic arbust, ale ehrui flori aromatics se Intrebuinteazh la bucate; numit si cimbru TABELA XXX. B LAMP! LAM- LAN Fig Larnlioara. Fig LAmii. (de gradina)" sau lamiita." (Thymus vulgaris) ( 2798) Pamliel. LA.MtITA (pl. -ye) sf. I * Arbust, originar din America de Sud, ale chilli frunze frecate In mina raspindesc un miros placut de lam lie; face flori mici albe sau roze (Lippia citriodora) C) = SIRINDERICA = = RRECREA- BABEI. LA-MTTU sm. Mic arbore, originar din Asia; cu flori frumoase albe si mirositoare, al carui Eruct, numit 1 h m I i e, de coloare galbena la maturitate, se Intrebuinteaza pentru zeama-i foarte acrh. In bucate, pentru fabricarea limonadei, etc. *LAMPA (pl. limo) sf. (D Vas sau aparat, continind uleiu sau alt lichid combustibil, Intrebuintat pentru luminat, aprinzindu-se la caps tul de sus fitilul muiat In acel lichid (1.- TAB. XXX): on petrol; de masa ; de attrnat Pr. ext. Aparat care produce lumina electrica Masinh de fiert aph, etc. care arde cu spirt (ow TAB, XXX, G); eleetrica four TAB. XXX, C, D, F) [germ. L a m- p e]. LAMPADAR (p1.-are) sn. Un fel de candelabru, purtind mai multe lampi (rg 2800): in loc de 51 lamps, teatrul era paste tot ilumtnat eu lumbar' de seu (Fa_.) LAM PA GM sm. Cel ce aprinde lampile sau felinarele de pe strazi ([r ) [lamp a]. LAMPANT adj. Petrol ~, Fig. a800. Fig petrol limpede Lampadar. Lampagiu. $i bine purificat obtinut prin distilarea titeiului LAMPAS (p1.-astari) sn. (1) Fasie de stofh rosic cusuta de-a lungul pantalonilor militaresti [rusk0 L (pl. -age) sn. Trans. Lamph [ung.]. *LAMPION (pl. -oane) sn. 0 Ciob, ulcelusa sau pahar In care se pune seu, untdelemn sau uleiu cu un fitil si care servh la iluminatii 0 Pr. ext. Lanternh venetianil LAMPTST sm. r Cel ce face sau vinde lampi O Cel ce prepare si aprinde hampile inteun mare stabiliment: dati-va la o parte, domnilor, steed..m1 /tarn (D -ZAMF.) *LA.MPO.A.FIA (p1.-re) sf. dim. LAMPA: In perete ardea 0 alumata (CARA. L4-MURA sf. Ceea ce este mai bun, mai curat mai ales, mai de frunte in ceva: lamura faintt, grtulut: ei (shit)... lamura sufletului romanesc (VLAH.) ; sa sadim ouratit de Ruman printre paltimida UP.) ; In rain nimene on se sloboade Dna nu e curat (BD.-DEL.) ; adv.: vorbegte vatic.), vorbeste curat, adevhrat [lat. vulg. 1 a m n u I a, dim. din 1 a m (I) n a]. LAMURT (-nresc) 4. vb. tr. I A curati, a face A. Lamps cu petrol. B. Lamps cu petrol cu manpn incandescent. C. Lamps electrica cu filament de carbune. D. Lamp. electrica cu filament metalic. E. Lamps cu gaz aerian. F. Lamps electricti. cu arc.g. Lamps de spirt. H. Lamps cu acetilenti. I. Lamps cu esenta. J. Lampti de mineri. curat (prin scoaterea tuturor necurateniilor), a limpezi: argintarul luoreazi argintul lamurindu-1 prin foe ou plumb aon.) T) A face sh, se vadh 'impede 0 lumina alba, intensa... Mumma vederea departe (VLAH.) A deslusi, a face sh. se Inteleagh, sh. priceapa limpede, a explica. 2. vb. refl. A se curati, a se face curat, a se limpezi: ticillo511 ace5tia multi' a ii argi de vil ea... as se lamureasoit prin too de faradelegea for (NEGR.) s A se arata 'impede: lncep apele sa se lamureasett pe spinteeittura vailor I \ILAN.).F) A se deslusi, a se pricepe clar: din convorbirea chlatorilor se litmurea bine Impreju-!area (CAR.) [lamurh]. LAMURI:RE sf. Faptul de a (se) lamur f, deslusire, explicatiune 111 C NELAmuataE. LAIVEURIT 1. adj. ( p. LAMURI. Curatit, limpezit: Incheasa o noun putere... lamurita din focal luptelor tvlax4 I 2 F Deslusit, usor de priccput, 'impede 111 c namingt. 2. adv. Limpede, clar, deslusit: vorbe5te mai el, smirk 51 re, ti opri de la o astral de treaba. usp.). LAN (p1.-nuri) sn. r CImp lntins semanat cu acelas fel de cereale: Si lungi de gene coapte Sclipesc ca aurul in soars (VLAH.) ; la stinga... mrt galbene de gnu copt..., tut de via de un verde brumariu,...qui de porumb de un verde inchis (BR.-VN.) [11 t. poi. 1 a n]. LANCE sf. SulitA : Pe Mlrzac tl reteza ci a 693 W

129 LLAA NP- In ca-1 lua (ALEC8.-P.) (F: 2803) 0 Maram. Lb BIta pe care se mini& ciobanul: seao'n radzamat co sumann'mbillerat (PAP.) [ung. ' lancsa. *LANCEOLAT adj. i Care are forma unui tier de lance ( 2802) *LANCER sm. X Soldat din cavalerie!flan-i-tat cu o lance, sulitas ( 2804): dupli un trup de lincert... urmau douksprezece tunuri trase de hot (NEGR.) ; cetele B8S0C0- Me de armagi gi de lanceri (OMB) [fr. lancier+ lance]. -LANDA. (p1. -de) s f. Fa *es Intim $i nelucrat, aproape sterp, pe care crest numai maracini, scaeti, ferega, etc. *LANDAU (p1.-aort), LAN- DAU (pl. -ouri) sn. Trasura mare cu patru roti al ctirei Fig acop erem int, format din doua. Frunza Fig cosuri, se poate cohort CM% lanceolate. Lane'. plat, dindu-se pe spate (,«j 2805): un trumos landau de Viena venea inhkmat de patru telegari roibi (NEGR.) *LAND GRAV sm. w unora din principii germant:...nu de Hesse [fr. < germ.]. Fig Liinceri romani. *LANDGRAVIAT (p1.-ate) sn. 0 rs Demnitatea de landgrav 0 0 Trtrisoara guvernata de un landgrav *LANDTAG sbst. 0 Numele parlamentului In diferite state germane [germ.]. LANGA.LAU sbst. Trans. X Lipie ce se coace pe lopat5 In vatra cuptorului, cind acesta e bine incins (CONY.) (SEZ.) [ung.langol 6]. *LANGUROS adj. Gale : privirile languroase ale cart suspini dna zestrea Animal crusta- arendagilor gi sublocotenentilor mea (VLAH.( *LANGUSTA. (pl. -te) sf. a.,,k ceu, un fel de rat de _ mare, Fig Landau. Fig Langusta. asemenea staco- jului de care se deosebeste prin lipsa celor dotal foarfeci mart dinainte (Palinurus vulgaris) ([1] 2806) *LANSA (-see vb. tr. 1 A emite: un decret, un mandat de aducere TO A trimite In diferite parti: Invitatiuni II 0 A ajuta pe cineva sä ajungli la ceva, sa se facti cunoscut In lume; o atacere, a ciluta prin reclamig. sau In alt chip s'o lac& cunoscuta, s'o factl. sa izbuteascti. [fr. lancer]. *LANSKENT sbst. Vechiu jot de carti [V]. Fig 'LANTERNA (p1.-ne) sf. Lanterne veneliene. I Felinar; venetiana, felinar de hirtie transparenta, de diferite forme, intrebuintat pentru iluminatii 2807): era minnnatil pr1veligtea... la lumina lanternelor venetiene (BR.-VN.) 15 maeica, instrument de optica cu ajutorul caruia, se proiecteaet, intr'o camera Intunecoasa, pe un perete alb sau pe o pinza intinsa, imaginea marita a unui desen OILMMS*- Fig Lanternit magica. Fig Lanterna magica. cut pe o place de stic15. In colori transparente ( 280S, 2809) [fr.). LANT (p1. -turt) sn. 0 Legatura din verige, inele sau belciuge prinse unele de allele (2_1 2810); do aur, de argint, de tier; A. de cea- lid &cicala; a lega en ur1; a tlnea In - (un dine, etc.), a Linea legat cu un lant 4 CD Masurtt de lungime, de 10 stinjeni, IntrebuintatA In masuratorile agricole 0 41, Sir de munti 0 Sir nelntrerupt de diferite Fig Lanluri. obiecte : un m de dughene de lemn... alcatueso una Si singura ulitil a Romanului (NEGR.) ; de-a lungul tarmnlui sting se Insirti Betels in (VLAH.I Succesiune netntreruptik: imam, evenimentelor; a se Linea.', a urma una dup/i. alta f5.ra Intrerupere O Roble: sa ruse ile unei robii de ease veacnri (VLAH.(; virtutile acelea cart se or de la un po- Por ca sit poata sdrobl mile (I.-ort.) [VS1. '1 a n I e i]. *LA.NTTA (p1.-te) SI..11` Instrument de chirurgie cu care se lass singe, se deschide o buba, etc. 2811) LANTIOR (pf.-goare)sn. drm. LANT: ceasornicul dirt parete, sfirlindu-gi lantieoarele ou grentati, chits tutu" de non& on (vulg.). OLANTTIG (pl.-use), e LANTim (pl. -ugari) sn. 0 Mo/d. Bucov. Maram. = LANT O : Martin li un urs legat cu lantug de nn stilt) (ALECS.) ; punean lantugurile de glint Fig copoilor '( ) C) = LANT "et v 1- nici masoara cu praline gi lantugul loan' de prielna (STAM.) [S1.]. t LANTVII, LANTIAI (p1.-use) sn. = LANTVG: hirie boieriu ca zilvodul eel din (ALECS.) ; &wind chili de sgarde $1 in lantuse (coos.) [Si.]. O LANTUJEL, LANTuni, (pl-ele) sn. Mold. Bucov. dim. LANTva: Deck n'ar ti lost legat De brat cu un lantniel (STAM.); purta... verigi,!ant-mete, paltale... gi multe alto Deacuri ce sclipeau (GRID.). LANTUT = INLANTU!. LANTU QR (pl. -oare) sn. dim. LANT. LAOLALTA adv. Impreuna, la un loc: soldati gi past lug (VLAH.) 694 Ws11k... llisind $1 arms ei steagurl in mlnile Romanilor n a) 1 ai+alalt5.]. Lanteta. fa- LAOR = LAUB. LAOR sbst. Fibrele textile ale clinepei $i inului din care se scoate fulorul: hint semanat des nu lace ramnri, gi Coate stele In! din m slut deopotrivk de lung! (ION) [lat. llb e r]. t LA.pAD4... p. LEPAD4... LApAT (-pain) vb. tr. A bea linglnd sau tragind cu limba (verb. de ctini), a Hai, a limpi: c000soa apropie Daharul aplecat de botul favoritului care 'ncepesi lftpaie, si lapais, gi Mate (CAR.) [onom.; comp. fr. 1 a- p e r]. *LAPAItATOMIE sf. F Operatiune chirurgical& care consta din deschiderea pintecului o LAPAVITA = LAPOVITA. *LAPIDA (-dez) vb. tr. A ucide cu pietre *LAPIDAFt adj. Propriu inscriptiunilor sapate In piatat: pentru citirea gl transcriptinnea de hiscriptiunt e (I.-OH.) ; aril stil concis, in froze scurte, energice $i grandioase o

130 LAPIDATIIINE sf. Faptul de a lapida; ucidere cu pietre [fr.). 'LAPIS, LAPIS - LAZULI sbst. o Substanth. mineral& de o frumoasa coloare albastra, de obiceiu ()pack dar u- neori transparent& [fr. ]. f pe LAP ON 1. ad). 0 Din Laponia. 2. Sm., LAPQNA (p/. -ne) St. Locuitor, locuitoare din Laponia (r] 2812) Hr.). LAPOVITA (pl.-03) sf. 0 Ploaie amestecath cu zapadh: s'a Utast deodat' un ger, el-o ei-un lngliet de crapan pietrele (vlah.); spre primavara, ploile gi lapovitele stria tarts mutt pe vita UON.) [bg. srb.] *LAPSES sbst. Gresala facuth din iutealh.; Calam!, gresala facuth. In seriere din fuga condeiului; linguae, gresal& fheut& vorbind [lat.]. LAPT4 = AbAPT4. LAPTAGIU sm. Lap - tar, eel ce vinde lap t e. LAPTAR sm., LAPTA- REAsA(p/..-ese) sf. l> aceea care vinde lapte r i u sl. LAPTARIE sf. Acela, (E at Locul, pravalia uncle se vinde lapt e, banotia. etc. 7 za, - Locul, celarul, chmara unde se phstreazh lap tele 0 pt. X MIncari de lapte, bucate f& MEM cute cu lapte. LAPT.41. (pi. -ace) sn. x Un fel de plash de prins peste (.A 2814) Fig Lapta. [bg] LAPTE sm. C) Lich id alb, epac,tsecretat tie manic - lele femeii Si ale femelelor tuturorinamiferelor; constitue hrana excluziva a copiilor abia nhscuti si a puilor animalelor timp de mai inulte luni: a-i seca.4e; parcel de dd, vital de parcel, vitel care suge Inca; trail, surorl de -, can au supt laptele de la aceeasi cola.; dinti de.-, eel dintii dinti cart les la eopii si cart cad pe la virsta de sap te ani11 C) Laptele de vaca, de bivolith, de oaie, de caprh., de maghrith, Intrebuintat ca aliment al adultilor: duke, laptele proasmuls dimineata; crud; pat, fiert; acre; Witt; v de putind ; prins; inohegat; 0. covitsit; cafes cu 0: a stoarce.. din piatrd, ti izbuti prin munch., prin inteligent& superioara, s& fach lucruri de necrezut: este Roman desgbetat care scoate lapte dulce din pieta semi «sp.); w?mca C); op, a- devarat bine-ar 11, mai Ohir1oa, &tear ti toate on A. clte le spot (cao.) 111 SNOW, zeama care se gaseste In unele plante sau care se stoarce din anumite fructe:, de migdale; de bon, a) zeama din prunele uscate pose la fiert; b) zeama din semintele de dovleac fierte, care se maulna de post C) Lichidul Fig Laponi. Fig Laptar. 2813) [lat. lacta- Fig Laptele-ciinelui. alb care se gaseste In interiorul unora din fructe: de coco C) Ori-ce lichid care are aspectul laptelui: de var, lichidul alb care sepal% topind varul to ape;, de mare, ghlbenus de ou proaspat amestecat cu ap& fierbinte si cu za- hh.r; db piatrd, pichturi de carbonat de calce, stalactit: din Incretiturile odrora se preling el cad picdturi de apit ( de piatrd) pe creetetele stalagmitelor (vlan.) 11 * Cake ha our ni.t.r 0 LAPTELE-CIINELUP, numete mai multor specii de plante a caror tulpina dli un sue liiptos (Euphorbia angulata, E. platyphyllos, etc.) ([ 2815); LAPTELE-CTINELIII2 ALP:M. C) 0 LAPTELE-CQCULTYli, plant& jerboas& cu flori galbene ; cu sucul laptos ce iese din tulpina plantei, clnd se rupe, poporul vindeca negeii $i pecinginea; numith ( si alior", buruiana-de-friguri", buruiana-magareasch.", laptele-oucului", etc. al IdIet M`.'% (Euphorbia helioscopia) 2816) ; LAPTELE-OTICULIII2 LAPTELE-CTINELITI1; LAPTE- LE-CVC111;013 = ALIQR (8 0 LAPTELE-LXIPULITI' = LAP- TELE-MINELITI' ; LAPTELE- LIIPULUI2= 4 LAPTELE-PASARIP, mica plant& jerboas& cu flori galbene (Gagea lutes) ( 2817); LAPTELE-pAsARr/2.-- Fig BAL0scA 0 4 LAPTELE Laptelecucttlui. CIL', mica plant& paroasa cu flori alburii dispuse in umbel& (Androsace arachnoidea); LAPTELE-STINCII2= LAP, TOOR 4 SLIDOAREA-.,LUI = LAPTURI, LAPTV- TURI pl. fḋex Diferite feluri lapte sau bucate preparate din de lapte [lat. vulg. la c t e = clas. lactic]. LAPTETURI oar 14PTE. LAPTI*OR sm. 0 dim. I4PTE : 11 dedeam el mina/wei band (FLO%) io 4 Plant& erbacee cu tulpini ramificate cu mai multe rozete de frunze, cu flori albe dispuse In umbele ; numith Si laptele-stincii"; creste prin phsuntle pietroase din regiunea alpinh. (Androsace chamaejasme). 0 LAPTOC, LAToo (pl. -oace) sn. rt Mold. Bucov. Scoc (la moarh.) (_1 2818): incepu a-1 tient apa pe nitri 91 pe urechi as pe niete laptoace de mori (cao.); vet prinde acolo destula (se.); A luat moara de latoc $1-a trintit-o trona la Inc (VOR.) [rtlt. 1 o t o It y]. LAPTOS adj.() Care do, lapte multi vac& lap- Ward; wr LINQS o De coloarea, de aspectul laptelui OO 10 Adevarat (comp. cu mine): mama... creslndu-le toate laptoase... cum i le spusesem eu (um) [lat.lactosus]. lactu ea]. Fig Laptelepasarii. mergi pe 'Mace 0 LAPTV GA sl. Trans. (v(c.) Fig Fig =LApTvcAl O. Laptucti. Laptucu-oii. L4PTI sm pl. i Kl iosubstantaalbicioasi,lapqtii de parte barbaleasch, care slujeste la fecundarea 695 LAPTVCA (p1,-ei) 1. Fig Laptoe. St. 4 0 Plant& cif sue alb ca laptele, Intrebuintath ca salata (Mold. marole") (Lactuca saliva) (L.] 2819) 11 0= vngetica-cu-larre. 2. LAPTQLT-QU sna., frumoash. Manta' erbacee, cu llori galbene 1. dispuse In mart $i frumoase capitule la virful tulpinii ( 7'elekin sprcioso) ( 2820) [lat. LAP- LAP

131 LAP- icrelor CI X Ghindurile ce se gasesc sub gitul vitelului $i care constitue - o mincare delicata [lat. LAS lactes]. 0 LAPVC sm. Ban. BRvsruR [comp. ung. 1 a- p u ; srb. lopu11]. O LAPVG sbst. Ban. p Piciorul de la glezne In jos, laba piciorului (comp. bg. 1 a- p a laba"] LAPTJ$ sm. *..-17E1- O ATE LAPTT,ICU CAPRA ciaistvt [bg. lo p u ]. *LAR 1. sm. I O Numele ' zeului domestic la vechii Romani 2821) 2 pl. Casa, 1(4,;', iocuinta [lat.]. LARD sbst. Ban. Trans. X Slanina grasa [lat. 1 a r - d u m. Fig Lar idupll o O LARD4R(ru) sm. 4 picture din Pompei). GIndacel de 7-8 milimetri care roade plena $i blanurile $i se hraneste mai ales cu slanina (Dermestes lardarius) ( 2822 [1 a r d]. LARG 1. adj. Intins, de o mare intindere In toate directiunile, In care sau prin care poate Incapea mult, Incapator ((: lui strlmt"); deosebit de lat", care Insemneaza Intins numai In directiunea transversal& ((e) lui Ingust"): halne, ml- t; neei, pantaloni, ciorapi largi; guri Fig Larder. yoarti anti 04 Vast: (Mihai a lost un) eron in toata Dutere a ouvintului (VLAH.) Darnic, generos: nu a sgircit, dimpotrivi e mini (BR.-VN.) 0 (2) Putin scrupulos: are o A. Is oonstiintit 2. sbst. Largime Loc deschis care se Intinde departe In toate directiunile: en total alts era vista Scitilor in Sul cimpiilor (VLAH.) 0 Partea maxi' sau a unui rlu departata de maluri: In ~al mirii; se arunca lntr'o mica luntre... ei o Imyinse la A. ion.) IT in din A., In belsug, far& a duce lipsa de ceva: sa-si vada tars lui mare gi... ye locuitorli ei traind In gi in b01stig ((SP.); la...ill meu, nesuparat, nestingherit de nimeni sau de nimic: simtindu-ma atunoi la nl men, rideam din Marne inimii (000n.). 3. Fe A., loc. adv. Fara a omite ceva, dlnd toate amanuntele: a tient o descriere pe A. a acestui tinnt; pre PREI4RG [lat. la r gus]. LARGI (-gesc) vb. tr. 0 re f1. A (se) face (mai) larg; a (se) Intinde: a marit gradina, a largit taridle, onmyarind de la want (ON.) orizontul se desohide, se lirgeste din Co In ce (VLAH.) [lat. largire]. LARGIME sf. Intindere mare In toate directiunile; dimensiunea unui lucru la r g: 14 sortii, nnui vas; F : de vederi Latime. LARGUT adj. dim. LARG. *LARINGE, *LARiliX sm. P Partea superioara a tracheei-artere $i care este organul esential al vocii, gitlej ( 2823). *LARINGITA (p1.-te) sf. Inflamatiunea membranei mucoase a laringelui *LARINGOSCOP (pl.-oospe)sn..0 Instrument Fig Laringe. Fata poste- Fata ante- Hoare. rioara. Fig Laringoscop. ce serva la laringoscopie ( 2824) *LARINGOSCOPTE sf. Exploratiunea laringelui LARMArsf. Galagie, sgomot mare: ee anal o At. do oameni ce spirgean portile gi nivilean on gramada curie (000e.); e o 696 un sgomot Infiorator de scaune rasturung. nate, de usi trintite (VLAH.) [srb. la r m a; larm a]. L4RMAT sbst. Larina: Cum faces Ovreiul mare, gura, Oameni vin si vaza ce s'a Intimplat (SPER.) a r + (s t r i g) a t]. 0 LARMUT ( -nose) vb. intr. Trans. A face la r m a: pasirile salbatice... daca sboara in sere si lirmuesc malt, vremea e schimbicioasit (GINA.) *LARVA (p1.-ye sf. 4 Starea, forma pe care o prezinta diferitele animale si mai ales insectele la ie$irea for din ou $i care se deosebe$te mai mult sau mai pun de forma adult& ( 2825): mormolocul e larva broastei; omida e larva tinturelui; larva turnioii se numegte catel, a pars. Larva. tintarnlui, carabit LASS (las) 1. vb. tr. 0 A se departa de o perso(inti, de un lucru: eine va treoe pre niscare drumuri neimblate... de va lisa drumul cel mare, atunce tot negotul si-ei yiarza (PRV.-MB.). 0 A parasi: Dumnezeu twit nu Iasi De om (ON.); a lisat case. gi copiii Si si-a twit lumea In cap; mai 'Elsa focal si asucti-te de carte; LasS legea crestineasoit si to di 'n legea totinissca (ALECS.) A transmite ca mo$tenire: a litsat toati averea la saraoi; de va lass nestine cuiva averea sa la moarte (PRV.-M13.) A face sa ramlie ceva dupa sine, dup& moarte: urme nesterse; a lisat doi oopii mini 0 A face sa ramlie: a lasat an loc gol ; a lasat o margins de doua degete 0 A nu lua de undeva: locului; a lasat cartes De mass 0 A nu lua cu Sine: a lint copiii seas& A nu lua cuiva ceva: luati-mi tot, dar lasati-mi vials O A ceda pe un prat oare-care: i-am ldeat casa on zece mii de lei A scadea din prat,: mai Iasi ceva din prat, cit prea a scums 11 0 A Incredinta: a lint case to paza slugilor; vorbind de griji, etc.: las aceasti wile in voia lui Dumnezeu A se bizui, a se increde: las' pe mine, ca to scab on 03 A amlna; a pastra pentru altadata: oe soli lace astazi, nu lasts pe =fine; minis de sears laa'o pe ambient& 9 A nu schimba starea In care se gase$te o persoana, un lucru: lase -1 sea oum e; 111'8 lisat A uita: si-a lisat ochelarii, nmbrela acasa; a Mutt nsa descniatit A da voie, a permite; a nu Impiedeca, a DU opri: ai sit dai sunk DoamnA... ca Iasi ye barbatul au sit ne taie Darintii, barbatii gi tratii (NEGR.) ; nu ma Iasi inima; a lasat sa se stima focal A nu,, a Impiedeca, a opri; 40: ye eine nu-1 Iasi sa moat* nn to lasit sa tritesti w mmu0 0 Amai Ingadui, a astepta: laza, oa ti-ota arata eul II 0A nu retina, a da drumul: haturtle In voie; lasit-mi de brat, of ma doare; tarp., ca e prost A da ragaz, a nu turbura, a nu supara, a da pace: tin mit mai lasi tusea; 1-au mai lint trigurile; Iasi-ma In pace; lasi-ma, sa to Jas, se zice despre un em nepasator, care nu vrea sa-si creeze suparari a- mestecindu-se Intr'o afacere: tierbeam de Judi, vigildu-i asa de lasil-mit sit to las (LUNG.) A nu mai vorbi de ceva: s5 ISsAm asta; mat las& gluma # A se abtine, a renunta: de aice Inainte Mani de a mai gorier (LET.) 0 A trace cu vederea, a omite: a lasat Mari doua rinduri 6 A proceda, a lucra: las'o mai!nest, mai domol A hothri; a crea, a face: alga a lint Dumnezeu; blind si smerit cum 1-a issat Dumnezen ((SP.) 0 - (Jos), a da jos, a cohort: perdelele; o vedea stiioioasit, lasindu-si ochii In yamint (VLAH.) dj pe toe, a singe. Intrece 2o-o. sec Pm- SEC fr singe, a lua 2. vb. refl. i A se destinde, a se slabi: arcurile s'an mai lisat 0 A renunta, a parttsi: s'a Meat de carte, de belie 0 A se Incredinta: s'a lasat In voia Domnului 0 A se bizui, a se Increde: tasi-te pe mine; a se, in nitcleidea ouiva C) A nu Impiedica, a nu opri, a nu se opune, a rabda,a suferi: se Iasi sit-1 beta toti; a nu se a opune rezistenta. A ceda: nu va limn, baietil 0 A se micsora, a scadea, a se muia, a se potoli: gerul s'a mai heat A se aseza; a atlas: a se pe spate, In genunchi; a se la tuna; m'am Meat Meet pe un scaun (VLAH.) 1 A se coborl, a Se da jos: scum e rindul men sit mit las in palmetto ((SP.) 0 A se cobori din vazduh, din atmosfera: a'a lssat o esti growth.; s'a lasat nn ger strasnio; noaptea se Iasi Monti, vasts, solemna (vlah.) 43, A se A. (mai) ye Jos re- JOS 2 [lat. lax a r e]. LASAT 1. adj. p. LiisA vg tc pmus4t.

132 2. LAST (pl.- aturi) sn., LAsATA sf.: lasatul (lasata) seculni, lasat de sec, ziva cea din urma de dulce, care precede inceperea unui post (in spec. a postului mare): 1-a ablitut sa nand tocmai despre ziva la lasata sealant de poste mare (CAR.); Pe la lasatnri de sec gi atirbasf. 11) tort marl, sliruta mai multe pahare ou apa de sap& OSP.). LASATURA '(p/.-tari) sf. Loc asezat, lasat, adlncit: cautindn-gi o albie noun pe lasaturile gesuritor (VLAH.) [1 A s a]. LASC.1.1.1E, LETcArE, LITCAIE, LEScALIE 0 Odinioaramicamoneta valorind '/2 depara 11 0 Ban de valoarea cea mai mica: stia di on era om sa se atinga de o litscaie (1.-GH.); De In not Q pina Ia voi, Tot ban! $1 lascai (GDR.), ghicitoare despre stele"; all-a datori alai c'o letcaie ( ALECS.) ; nu are cap nioi de o lit - caie 1ALECS.) ; dad% nu o lescale, macar o farimit de Wine (CAR.) [comp. pol. lacki polonez"]. LA.SCAI4TA. (p1.-letnlsf. Ban. 0 Oala cu doua mlnusi ( 2826) [(oala. vinduta cu o) lascai e]. *LASCIV adj. Aplecat la desfrlflare *LASCIVITATE sf. Aplecare la desfrinare Fig LASNICIOR sm. * Plante, cu Laschiata. flori violete, a carei tulpina e Intrebuintata. In medicine ca depurativ si calmant; numita $i buruiand-de-dalac", vita-evrenor". zirna.", etc. (Solanum duleamara) (E 2827) [comp. srb. 1 a s in a varietate de strugure" ]. LASTAR, vastar sm., (v)1,astare sf. 0 4, Mladita, plants noun ce creste din alta mai batrina, ramura noua. crenguta crescuta din radacina sau trunchiul unei plante : trecea pe lingit on gard 8a apace cite vr'un laster de la vr'nn pomisor asp.); umbltnd olteodats... dupit vlastari salbatice si dupl. zmeurit Fig Lasnicior. (cro.) O * Tufa de mai multe mladite, padurice de mladite ce crest dupe taierea unei paduri: sitarn gireti sboarit lard a se lamina deasupra lastarului 0 di 1 (BR Odrasla, -VS.) Vita tinara, mladita de vita O M '11 generatie tinara: Lastsr de nevolesi, resent. la umbra unei locomobile (VLAH.) ; prin sarlicitcloasele leandaturi ale Fanarulni lncepurd a se ivi lastari scapittate (woe, [bg. lastar u< ngr. ilkaavipe]. LASTAREL sm. # dim. LAsTAR. LASTART, VLASTARI (-areso)vb. tr. si intr. * 0 A scoate (v)1 Astaril 0 CO A odrasli, a da nastere: va Mari fn mintea fie-citrula credinta. (ODOR.) ; vechile noastre aspiratiani... asa de spornic vlastarite cocoa.). LASTART* (p1.-itjuri) sn. i Tufa de mai multe mladite, de mai multi lastar ad bitgam seams...al al crud 41 al progs- sit on oumva balitria s& nabnseasca pat IJIP.1. *LASTTC sbst. Satin de III111.: parts pe anise o scurteica de (DLV12.) ; mobil! mud cu (ALECS.) [engl. las ting]. #L4STRA (p1.-re) sf. lig StofA Ii i scumpa de Una: veamiaturi an weird si.se (BD.-DEL.) LASTUN sin. le 0 0 varietate de rindunica. (Chelidonurbica) 2828): -It s'atundan gloat in nemarginirea zarel (DLVR.) ; ale venira cltegi trete vesele CS nlgtb 1&stllnl (D.-ZAMF.); o umbra neagra de ratacit care elides din vazdub (ODOR.) 0 sau -DE-MAL, alta varietate de rindunica, numitil si rindunie,a-de-ploaie" (Hirundo rip aria): un lastun-de-ape tivli asoutit Fig de donli ori gi treon dincolo (SAD.) C) Lastun. -bittre, NPGRII = DREPNEA [VS1.]. *LA adj. Misel, fricos: In ochii Int era o privire speriata, de om laving, umilit, pierdut (VLAH.); pe semne a.!mit Ca on (CAR) [fr. lache]..--,.. *LASITA.TE sf. Miselie, mirsavie: comisese toate lasitatile gi crimele cele mat Ingrozitoare, numai ca si ajungli la marire cm., [fr.lachete]. LAT 1. adj. 0 De o mare Intindere de-a curmezisul, In opozitie cu Ingust": plaza 14 ; spate e 0 a' Vorbe e, vorbe goals spuse cu un ton maret. A lass, a ramtnea, a &idea a lasa, a ram inea Intins, far& a se mai putea milca: no lovi!ara vests on maul de o mama si cazu 'artist ca o broascit ON.) ; dace no era Regatta s'o apace in brat()) odds!...a (CAR.); de foam, istovit de foame: s'an mirat de ce-s oile aga ~0 de foame (ma.) 0 Intins: 0 larturie g. sm. mai adesea LATI p1. = Fozuz 0 : Ian nitati, feolori, nitati La poste din Base lati, Cumparate din plat, Pe calm gi pe ctrnati (vic.). ;1. (p1.-turi) sn. 0 Partea lata, de-a curmezisul unui lucru: ~ul ()alai; II croira on -ul iataganelor (DLVR.) ; to..me patnlui 0 Latirne: de un de (Alma; nu se vedea de acolo mares aceea dealt numal ca an de Plaza (mera); in lung si in.' de-a lungul si de-a latul, In lung $i In lat: pentru (limit am alergat ca un nano, yard 51 lama, de-a lungul 1)1 de-a latul pdmtnlulni (GN.); Vesela din ale- (tiara, Ial cimpiile de-a latul (cogs) [lat. 1 a t u s]. LA.TART f. adj. Cam l a t: un insect trammel, si lungaret, de coloare rash) (MAR.); (E): Stoics, linistit, au vorba lui latareata, pont pe prefect sit se arca lard team& (0.-ZAMP.). 2. sm. xr varietate de scrumbie de mare (Scomber pelamys) Pestisor scurt si lat ce traeste In baltile marl. enc.). LATATJ 1. adj. Lataret:!Atm:alai e ca circelul (MAR.). g. sm. * Nimfa tintarului (V 28294: trlieste mai mutt undo e apit statute (MAR.) Fig Latliu,.. [1 a t]. LATE4TA. sf.?.k = suan4ita [1 a t]. *LATENT adj. Ascuns, nevazut sau nebanuit prin vre-un fenomen exterior: in publicul nostru e un fond de simpatie care doarme Inch in sufletul lui nelinigtit (VLAH.); toe caldura -a, care nu e sensibila la termometru *LATERAL adj. LAturalnic, asezat de o parte: In fund, o scar& de marmuri urea la... un vast salon de primire 81 alloys odd! ~el (VLAH.) [fr'.]. LATES adj. Coarne sucite In laturi si inapoi [1 a t I. O LATTE sm. Biro. SipcA, scindurica. 1 a t 1: celalt capat... In care vine bigat ~le cal on [tart Mae.) j pre corni se grind litetii, presto cart se prinde sladra (um.). LATICLAVA (p1.-ye) 8/. 4L, Tunica alba de jur imprejurul cbreia era cusuta o fasie lata, de purpura si pe care o purtau senatorii romani (r 2830) [lat.]. *LATIFUNDIAR sin. Proprietar al unei marl Intinderi de pa.- mint [la tifundiu]. *LATIFVNDIU (p1.-du) sn. VastA proprietate de parnint, posesiunea unor mosii Intinse [lat.]. "LATTNii. adj. 0 P Din vechiul Latium, privitor la aceasta, tara: limbs A 0 De origins romana, care se trage din Romani: popoarele NELATIN 0 ad Biserica Biserica creitina apuseana, Laticlava. Fig al care! sediu e la Roma Si care recunoaste suprematia Pape), Biserica catolica 0 wad a, pinzft de forma triunghiulara la o corabie, mai mica, la o barca. mare ( 2831). 2. sm. Locuitori din vechiul Latium. 3. sf. LATINA. Limba latina [lat.]. LATIN2, LFTIN, f. LvTINA (pl. Fig. -no) adj. $i sm. I. (B iron. Catolic: Latina. vai, bath -te Dumnezen, hold sparest& $1 'adult rea (RET.); pass -mi-te cd egti lean, de spore! VInerea $1 Mierourea IJIP.1; dud vede ea nu tine Dosturne, 697 a LAS- LAT

133 LAT- Ii doe spurcii-miercnri od letin um) [srb. ung. 1 a- t i n]. LAT *LATINVSC adj. ta Ce tine de limba la t i n A: s C I.MLATMSC. *LATINRSTE adv. Ca (In limba) latine: stie vorba latineasca vorbeste, scrie [latinesc]. LATINIE, LATINIE sj. 4.1 Limba lat in a: De latinie le zicea,domintts", cum do la not dome (.1.-cosr.). 'LATINISM (pl.-me) sn. ta Fel de a vorbi sau de a scrie particular limbii latine *LATINIST 1. sm. /2.2 Cel ce *tie bine latine*te. 4. adj. Care tinde sit latinizeze limbs.: onrentul -e *LATINITATEsf. ca I Modul de a vorbi *i de a scrie latincste Calitatea de a fi de origine Latina, Insu*irea de a fi la fel cu Latinii, cu ce era propriu Latinilor: -a limbii romans *LATINIZA He& vb. tr. 4.7 Ada o fornia, o flexiune latind unui cuvint din alta. limb& *LATINIZATQR sm. W Cel ce la tint z:e a z a. "LATITUDINE sf. jn- Nod tinders, extensiune Of 0 Li- 1.e, bertate de a lucra, vote 0 DepArtarea unui lac de e- cuator, masurata pe meridianul ce trece prin acest loc *i exprimata. In grade, minute *i secunde D 2832): Bucurestil shit sitnati la... de nordica Pr. ext. Clime (considerate In raport cu latitudinea unui loc) O LATITA (SAO sf. Ban. xs$1. = LA- TEATA. O LATITA (p1.-te) sf. latica]. 3.7 Fig Latitudine. Ban. l = ALT;Ta [srb. O LATITAR (p1.-are) sn. Trans. 0 = LATITA I Golan de margele marunte pe care-1 poart& fetele la alt. LATIN(I) sm. Trans. = LATIN2: Acolo-1 o Ida de Mini, Ala e potriva to (Nov.). LATTNG adj. L a t, numai In expresiunea urmdloare intrebuintata In povoti: care lung& 0...A. LATOC ear LAPTOC. LATtiA. (-fru) vb. intr.@ A scoate sunete sgomotoase din gura, vorbind de clini; 0: clinele care latra nu mnsca lar C INE 0 ; ~ea olinele la luniivirldna C) I) F A nu-i tacea gura, criticlnd sau defaimind necontenit: onne-i sa nu mat latre attta [lat. 1 a- trare]. LATRAT sbst. Faptul de a la t r a; sunetele sgomotoase scoase de clinele care 'atilt: se and deodata In jurul stlnei un de olini (GN.) ; ofnii 1st amesteca...rut Iv obiotele for feel,. LATRATOR 4. adj. verb. LATRA. Care latra: Ida si oolo... Luna olnilor shwa bicisnicti a piimintului ION.). 2. Sm.oet Cline:!manna sa ne salute. 'ii din Bahl] Bisoca (ODOR I. LATRATTJRA (p1.-turi) sn. Latrat prelungit: acel dine cc se nnmea Cerber speria Cu IiitrAtnra sa grozavd (ISP.) ; latratura diet/mita a oopoilor (Ooos.) [1 e t r a]. LATRT sbst. d = LATR(1T: Llitret, nrlet, breamat mare (DON.). *LATRTNA (p1.-ne) 5/. Privatit, umblatoare LATUNO4IE sf. 0 Raritura. produsa In IRsatura din pricina ruperii unuia sau mai multor fire din urzeala.11 C) Mold.Trans. (Muni. LATUROAIE, Ban. Lamm/pas) Sclndura plans de o parte $i convex& de alts parte taiatli de la marginea unui bustean: cumpiirli... doua latund groase (can.) [1 a t u r e]. LATUNOIQS adj. 0 Cu latunoi, care produce latunoi (vorb. de o teslitura): pentrn a scoate aonm scale latunoioase fire, trebue a destrams toata plias (NE OR.). LATUNOIU (p1.-oaie) sn. Mold. Mara m. (BURL.) (FLOR.) = LATIINOAIE C). LATURALNIC adj. A*ezat mai la o parte, dosnic: Humulestii... nu-i tan sat dr, mann st lipsit de privelistea lumii C8 alto sate (can.); el umblau... tot Drill cal Dnstii si -e woos,; de De nn drum vede apropiindu-se... o testa vesela de calareti tineri (CAR.) [fr. 1 a t era 1, refacut dupe la t u r e]. 0 LA.TURAR(M)1 (p1. -are) sn. Trans. 0 Vas In care se toarna la turil e. olaturar(iu)2 (pl.-are) sn. Ban. S Troaca, ciubarul pentru laturile ce se dau porcilor. LATURAS 1. adj. 0 Laturalnic: U oropsise... Inteo amt.& de De 0 ulita dr,e (BR.-VN ); o potato& -e, annual In Ware ( C) cal a, cal Inhamat alaturi de cal pe care se Incaleca. 2. sm. Cal latura*: eel doi ~1, galopind In Inge mare (I.-GH.); postasul aninat Ca un eosin de coama...el. IALEC5.1 0 Fie-care din dintii incisivi ai calului a*ezati la dreapta *i la stinga cle*tilor, alaturi de canini sau colti Vecin de alaturi al unei mo*ii, alatura* 1 0 Ruda de alaturi 0 # Tartan scutit de anumite dart 0 Lucrator In ocnele de sare 0 4 Bucov. Nimfa tintarului [1 a - t u r e]. L4TURE sf. 0 Parte: s'an littit vestea frumusetit ei In toate laturile (se.); aduse (*L.. In Moldova pe care o patios& $1 o arsera pe de toate %turtle (ISP.1 0 Parte irtturalnica. margine: Petraa... an facut-o intro Si s'au tutors acasli (SB.) Tinut, parte de loc 0 At Linie margina*a: cele trei hand ale triunghinlui In 'stud, In MOJA, la o parte: FA-te 'n Mud, mai crestine, DacA vrei sa mergi ou bine (ALECS.) ; Midi on se da In Mari Input, in doua 11 Mem on Dalosul (ISP.1 DE LATURI, DELATURI, pe alaturi; de o parte, de margine: nn e vorba. adesea discutam cam pe de Nand (CAR.); muierea asa a apucat de is parinti... sa stea mai delaturi (Jur.) [lat. vulg. 1 a t o r a = clas. la t era]. 0 LATUREAN adj. 0 sm. Trans. Locuitor de la periferia satului (PSC.) [1 a t u r e]. LATURIt pr LATURE. LA.TVRI2 sf. pl. 0 Apa murdara In care s'au spalat vasele de la bucatarie, rufele, etc.: Ii Mac ou deosebire...le de la spalatul farludilor $1 tingirilor iron. X Mincare prost gatita, zeania proasta: In locul acestor vei face o ihnea on ceapil (ALECS.) ; 1 se desteptan In cap... cazarma en!attune de Is mum si cu ghiontnrtle pe sub falai (VLAI-1.) [lat. *lavaturae]. LATURV (-uresc) vb. tr. 0 /ten ic(aus.) A spala (rufele) In latur i, in apa murdara. LATURTS 1. adj. Laturalnic: o tuli pe o carare.eee (RET.). 2. adv. 0 Mai de o parte, mai retras, mai dosnic 0 Dintr'o parte; piezi*: 11 Drives ee, cu felnl de dispret al femeilor semete si vanitoase (D.-ZAMP.1 [lature]. LATUROAIE sr LATIINOAIE. LATUROIU = LATITN0III. LATI.JT adj. Cam 1 a t; lataret. LAT' (p1. -turf, *-ta) 1. sn. O Ochiul de la capatul unei fringhii sau unei sfori Intocmit a*e ca se poata strange gltul cuiva, sau altceva, clnd se trage de celalalt capat; juvat,: dad sa Dina pictorul Poste Bard, mi-a si aruncat pe glt (CAR.); merge de anind un In onini din psretele din dreapta ( ALECS.) V Ochiu de sfoara sau de sirma pentru prins pasari, etc. (n 2833) 698 eels ce va Intinde..art sau va Ingropa curse, pentru as vineze Jiganii... eels cu P PPP.wile sit no alba nice o pagubii (PRV.-LP.); vine numai phstirelele cn "11 Fig Laturi. (ISP.) ; sa chibzuim lncrurile mai cn mestesng, ca sa nu didem, vorba tees, ea oioara In.' (o8.) 0 Cursa: a da In a Drinde In n. 2. LATE pl. 0 Mite, floace de link par cret.: se apnea $1 ea de scuipit In latele Arai/Dated (ISP Floacele ce se prind prin spini din llna oilor enc.) [lat. vulg. laceus =clas.laqueus]. LAT, sm. *i (p1. -turf, -03) sn., LEAT (p/.-ietl) sm. *i (pf.reaturi, iettui) sn. ScIndura lungs *i IngustA care se prinde de capriorii de la acoperi*ul easel,

134 cu care se fac Ingradituri, etc.: In feta unut maiden Ingradit on late (DLVR.); (poarta) aceea era de Jail de brad (val%); eel mare de lett (RET.); Mitru eta In millocul ograzii 51 oioplea un teat (GRL.); o biseriouta ei ()Revs chilli!morelmuite Cu leaturi de brad (VLAH.) ; leturile de la tarcul ollor erau Inlocuite au natele necojite (1-.1.-ZAMF.) [gerni.latte, ung. l 6 c]. LATE PP' LAT B. LAT' PP- LAT 2. LAT! (-teso) vb. tr.5irefl. 0 A (se) face (mai) I a t A (se) intinde: cu cif crestea, on ant i se letea steplairea (slv.); emeriti se Inmultire 111 IllaaPara a Se 77' De pdmint (sa.) A (se) rastandi a (se) lmprastia: se litti vestea cum cit until unmet Matra!mutest lipsea (coos.); obiceiul de care este vorba se mutate printre at nostri (ISP.). LATTNIE sf. () Dimensiunea unui lucru I a t 0 Intindere: hnearaiia Rimului, carets puterea el a n'au lost la nee' o Imperatie aseminea, de clnd e lumea (m.-cosr.). LATI$ adj. 5i adv. De-a latul, de-a-curmezisul [la tj. LATI9R (p1. -Dare) sn. dim. LAT'. LATOS adj. Cu la t. e, cu par lung gi cret, (locos: Gain until cittel plin de!undo de panglici rosii gi albastre (CAR.) ; era Imbritcat cu un mintean de ors (cools.). LATUT, LETUI (-neso) vb. tr. y-a A pune, a bate a t(u r)i, 1 e t(u r)i. LATUITOR (pl. -oare) sn. r",;' Spitelnic cu care se gauresc lath (a.-coo.) [1 a t u ij. LAuD1.1. (laud) 1. vb. tr. (D A aproba cu vorbe fru moase, a ridica In slavi meritele, faptele cuiva: so, ourajul, virtutea ouive; teas bane laudd pe om; mai bine e sit to bate un Intelept declt sd to laude un nerod (FAME.); alto] se to laude, nu gars to (ZNN.) s A slavi: - Pe Dumnezeu. 2. vb. refl. 0 A se fall, n-5i adresa cuvinte de laude: oine se!audit singur se ocareste pe sine (ZNN.); aea este, dar to prey Ianzi, las' mai bine se to laude altii (cuo.) 2 F: Cum to mai lanai P ce mai faci? [lat. 1 a u d a r e]. LAUDA (pl.-de) sf. Cuvinte prin care se slaves meritele satijaptele cuiva, 1): made de sine pule; la.v mare nu merge cu smut (ZNN.); vrednio de ; sa AIM A., Jul Dumnezeu [lat. laude m]. *LAUDABIL adj. Vrednic de laud& [lat.]. *LAUDAN(UNI) sbst. I Medicament narcotic lichid, de coloare galbuie, In care intra opiu LAUDAR9S adj. Caruia-i place sa se laude. sa se faleasca [1 au dur o s]. LAUDARO$TE sf. Obiceiul de a se lauda, de a se fali [I au dar o s]. LAUDAT adj. p. LAuDa 9 ntaudat. LAUDATOR adj. verb. LAuDA 5i sin. f. Care laude. LAUDOARE sf. Lauda, fall. [lat. lau d o r em]. t LAUDURQS adj. Ban. Laudaros: do -as Ti mat lauduros din fire (00013.) [laudoare]. LAUNTRIC adj. Din launtr u: se scum_ ou umerit sguduiti de un plans e. (GRAIN.); o voce A. LAUNTRU MP" DrAwrau. LAUR sm. 0 4, Plante veninoasa, cu miros gretos, cu flori marl albe, al ca.- rei Cruet e o capsule cu tepe (8, moi $i seminte negre; numita $i ciumafaie", marul-porcului", turbare", bollndaritl.", etc. (Datura stramanium) Lsj 2834): da ce, am mlneat (= am A.?' innebunit), oa se and osteneso eu on tine. pine sa to sleeso P UM) C) Dafin : cununa de 1, simbolul gloriei razboinicilor sau poetilor [lat. I au ru s]. *LAUREAT 1. adj. Incununat cu lauri: poet e. 9 0 NVLAIT- REST. Fig Laur. 2. SM., LAUREATA (p1.-te)si. * Care a Post premiat la un concurs, care a obtinut un premiu acordat de o universitate, de o academie, etc. LAURV*CA, LAuRvsc.A sf. [lat. labruscal. * I Vito. salbatici 699 LAVT adj. p. LA3. Spillat la cap: a vitzut oopiii LAT -1 Mutt trumos (ceo.) 1111 (J nlapt. sbst. Faptul de a (se) spala pe LAU cap. LAUTA, 0 LAMA j ALArrit (pl. -te) al. j p # Instrument de muzica. asemenea cobzei (] 2835) O Vioara; numele generic pentru on -ce instrument cu coarde: dot Tigani somnorosi, unul ou Uinta gi altul ou oobze, tirllte Intr'un Wit (CAR.); Alla (Midi Passau Revs taclmuri de lantart Si Tisani tasted din alautele for ()SP.) [germ. Lau t e]. LAUTAR sm. O.1 Muzicant, de obiceiu Tigan, care cinta din vioarl. (la u t a), din cobza, din nalu, etc. (ser TAB. XXXI); e: &duct ye dram au ".1 In cask ili creezi sin gur nee- Fig Lauta. junsuri, belele; Q : nunte lard 1 et carte Mr& bittaie TABELA XXXI. t1- LAUTARI r. Taraf de leutari de la sfirsitul sec. al xviii-lea (dupe o miniature) LAutari de la Inceputul veacului al zix-lea. 3. Tigan Mutat' din Arad tclupa Valdrio). 4. Cimpoier in prima jumetate a veacului al xix.lea (dupe Raffet). 6. Leiner din Cerneti (dupe Ra(fet).

135 L A Au- ca nunta MA ~1.11 o an haw sau cearta firm huge, 2 4 Trintor. LAITTAR.Vsc adj. j De lautar: se veseleau on olntarile cimpoaielor... ei on diblele Itintiireeti (Moe ). LAUTARE*TE adv. Ca lautarii [1 a u t 11.- r e s e]. LAUTA sm. j LAUTAR. LAUTOARE sf. Ana fierbinte pentru spalat pe cap: am= pune de ~ pi grlieete-i cum emit io di se gri- Jew baieiii (cao.) [1 ii U t). LAUTURA (731.-turi)st. Spalatura pe cap cu aph, fierbinte: cite lauturl, cite legit si alifii an trebult... (CAR.) [1 a u t]. LAVZA, LAIWZA, Mold. Bucov. LEDDzA (p/.-ze)sf. Femeic care a nascut de curind *i sth. Inca In pat: female lehnzti at nu se uite In BIWA, et i se poets arida necuratul (von.) [ngr. ',Exotica]. LAUZT, LAHUZI, Mold. LEHUZI (-uzesc) vb. intr. I' A fi Ihuza. LALTZTE, LAHUz3E, Mold. LEHUZIE sf. lo Starea de Ihuza: BA merg la yrietina mea care mum iesise din lehuzie (ALECS.) 1 2 TirrIplli eft iemeia trebue sa stea lauza. In pat ca 'LAVA (p1.-ve) sf. akfi Materie minerals topita si incandescenta pe care o arunca un vulcan In activitate *1 care se Inth.reste apoi ca piatra ( 2836) "LAITTINTA (p1. -ne) sf. Avalan*a [germ.]. Fig LavA. LAVICER Fe- LAicm. LAVICIO.ARA, LAicitaARA (p1.-re) sf. irli dim. LA(v ITA 1-au Meat sa se culce De o Micioarti, lingli fereastra inrr.1; ye o levicloam... 1-au aeezat pe indriznelli noetri luptatori (08(0.). LAVITA, LAITA (P1.-te si laviti, Mitt) sf.c) Banc& taraneasch de-a lungul unui parete al casei, care serve*te adesea de pat: bolerul fu oulcat pe o lavita la fundul casei, sub fereastra (RET.) ; pia ei sfeenicele, mesele ei laviille din cast stiltau osp.) ; obosit, at se puce pe o laita, cu bralele Incrucleate (ON.) 0 Banat: unit dinteineii putrezeso toata zlua pe lavitele cafenelelor esp. [vsl. 1 a- vical. [fr. lavoir]. LAVRA (pl.-re) sf. 4 Mtinastire mare, condusa de un egumen, ai chrii chlughri locuesc In chilli construite r lg Lavoar. *LAVOAR (pl.-re) sn. CPR( Mobile pe care sth, ligheanul cu apa de spalat si alte obiecte de toaleth.( 2837): acelaei ~ de f ier, on lighianul el ibricul de tuclu (VLAH.) la oare-care distanta unele de altele: eguillentil mareiei lavre de la Tismana, zidits pe o stinca nriagf deasupra unei cascade (VLAH.) 1 2 binagoga: Clod pornesc toti st vorbeascti ParcA-1 ovreeasca (PAMF.) [gr.]. LAVRACRIsm. Pete de mare, de coloare cenu*ieargintie, cu solzi tithricei, numit si Fig Lavrachi. saeau de - mare" (Moron(' labrax) ( 2838 [ngr.]. LAVRE sf. pl. Prescurtare din PAL4VRE, numai in loc. Cp : 51 palavre. LAVRENTINA (pl.-no) sf. - vizeertta. 'LAWN- TENNIS sbst. Un fel de jot cu mingi care se bat cu rachetele ( 2839 [engl.]. LAXATTV adj. 1. F Se zice despre o substanta care poseda u*oare proprietati purgative. 2. (M.-ye) sn. Medicament laxativ LAZ (p1.-zuri) sn. f Intindere de pamint transformath. In loc arabil sau de fineath prin thierea tufelor si scoaterea radacinilor on -clue oft va ant c'an that paduce can an sanat, de an Mont ~ pre locul altuia (PRV.-LP.) lung.]. LAZAR npr. m. Slmbata lui ~, ziva Inainte de d I 700 Florii, cind fetele colinda satul cintind cintecul numit Lazarel" [vsl. < gr.j. LAZAREL sm....-:-lazar. *LAZARET (pl. -ete) sn. Loc izolat unde ramln m 441: lut Fig Lawn-Tennis. In carantina oamenii can yin dintr'o Cara unde bintue o boala molipsitoare sau au venit In atingere cu acestia: ne Intorsesem numai de zece zile de la ~ul de la Plumbuita (1.-on.) [fr. < it.]. 0 LAZUT ( -nest) vb. tr. Trans. Bucov. A curati un loc de tufe si radhcini spre a-1 face arabil, a face 1 a z, curatura: ft dtidu o coasm plina de spini et gi-o lazneasca ei are cum va voi (RET.). LE pron. pers. de dal..i acuz. [lat. i l l i s; illas]. LEA pers. a 3-a sg. si pl. a subj. prez. de la LA'. LEAC (p1. -curl) sn. -0 Tot ce e In stare sa vindece o boala, remediu: tote vraeli se adunars el-i &ulna ~uri use.) ; ~uri ar fi, ea fie-care basil lgi are ~n1 still Pe lume (se.); I : nn e boat fiirli ~; I : a dat Dumnezeu si boale, dar a lasat ei ~uri; asta e boalli csi lucrul acesta se poate Indrepta, se poate gasi ajutor la lucrul acesta ; BURUIANA-DE-~, maba- DE - Der IARBA; a ante ca larba de ~ tor SARBA Mijloc de scapare, de constringere: coca ate de &Wide ottani ei on (olva.); ei last, cti-ii gssesc eu acuei ~til I (cm) De a) foarte putin, mititel, neinsemnat (de la obiceiul ce an descintatoresele de a da cite putintel din leacul desclntat): ce Dicatele, parca-ml dal de ~1 (RV.-cRO.); sin copil numai de ~ (c)atie.); b) de loc, de fel, cltu*i de putin: poate cl In car, dar act De ambit, de.. ((SP.) 0 Firs ~, (Ara un pie: Coate lint mergeau duet plac, Mai ~ de suparare (cao.); ma Iasi tocmai la vremea asta, PAM ~ de ajutor aceoa [VS k ii]. 0 LEACA sf. Mold. Cantitate mica de tot; mai adesea in constructiunea o putintel: nu-1 ran... sit *tie gt bsietnl meu o ~ de carte (clic.); parcii-i e necaz scum of n'are ei el 0 ~ de mustata (vlah); se date niiel la umbra... st se mai odihneascii o ~ (ISP.). *LEADER (cif. near) sn. 0 $eful unui partid politic (In Anglia); oratorul de capetenie care vorbe*te In numele unui partid politic [engl.]. LEAFA1 (pl. left, lefuri) sf. O Solda, banii ce primeste un osta* pentru serviciile lui Banii ce se platesc pe un timp determinat (o luny, un an) unei slugi, unui functionar In schimbul serviciului ce face, simbrie, salar [to. 6 1 e f e]. LEAFA2 sf. 0 Partea taioasa a unui topor, a unei barde, a unei tesle, a unei sape, etc. 0 Mold. Lopatica, ceva mai mare decit o lingura, cu care se tepseste mh.rnaliga, dupe ce s'a mestecat (KZ.) Trans. (VIC.) A Lopatica cu care se bate mingea. LE.1,2A.GAN (pl.-fine, t leaene) sn. Pati*or, facut din lemn, din metal on din nuiele Impletite, sau o simplii albioarh., In care se leaghna copilul; uneori e facut din scoarta de copaciu *i femeia 11 poarta In spate; alte on mai ales In unele parti ale Transilvaniei, ;%/A se acata cu ni*te funii de grinda din cash. (-TAB. XXXU) : Fig. 284o. Leagan. ea Mon din ramurile unui copaciu un r In care lei punea copilul shut (ISP.) ; crevice_ hrtinit on laptele de oaie ei leganat Intr'un ~ de taunt (RET.); elate de, cintec cu care se adoarme copilul C) Copilhrie, virsta cea mai frageda: din ec, de and era,

136 In lase 1[ Locul de origine al unei persoane, al unui lucru: ul civilizatiunil 0 Sclndura sau TABELA XXVI. LEAGANE scaunei legat de douti funii atirnate si pe care se asaza cineva ca sa se legene ( 2840' * cu cal, leetica. : acett gtuplneasd an Oita on cm en 12 voinici intrarmati si... '45*,111 an gezut in numai on acel scrod $i an mars pe locuri UM de drum (GR.-UR.) )0> Un fel de cos mare de nuiele, Intrebuintat la pescuit; numit $i speie" ( 2841) [lat. i"4. 1 vulg. *11gInus 'Tair4 Nil < gr. XEltvocl. t LEAH (p1. Levi) sm., LF.4scA (p1. Leste) sf. Polon, Poloneza : nude s'a mai vazut Leah s1 om de o- mania P (ISP.) ; intro zi, doles noes- Fig LeagAn de pescuit. tili, care era Leased, m'a dus... in bisericil (MG.) [vsl. L 6h il]. LEAHOTA, LEAoTA IPP" LIOTA. *LEAL adj. Cinstit si credincios: un amid sinner, de., Indatoritor (I.-GH.) [ it. ]. *LEALITATE sf. Calitatea omului 1 e a 1. 0 LEANCA: (p1. lance) sf. Molt/. Maram. (13, Mintean subtirel, saraeacios: Intilneate din Ulm:dare Pe-un Boman o'o Watt farm); O boiern-i dace Si cu ea se Imbrdcase SEV.1 [rut. lj a n k a]. *LEANDRA sf. * Floarea 1 e a n - drului. *LEANDRU sf. * Arbust, originar din regiunea mediteranean5., cu flori marl, frumoase, rosii sau albe; irunzele, scoarta $i lemnul lui salt Intrebuintate In medicina (Nerium oleander) (( 2842): toile de, ori-aft le -at tierbe In spa sdratd, tot mai bung e tintaura pentru triguri (DLVR.) [lat. o- leander]. 0 LEANGAN = LEAGAN. LEAOTA our LEAHoTA. Fig Leandru. LE4PA. sf. Trans. (rsc.) Lovitura cu palma \ Joe de copii In care, prin fug., se feresc de a fi atinsi cu mina de unul din juelitorii care alearga dupa ei: jucindu-se, Othd de-a baba-oarba, chid de-a leapga (ISP.). LE4SAi (pl. lose) sf. A Desi?, orb:1g, tufis de arbusti: tnrme nenumirate de mistreti... dan avail prin gi prin mocirla tome.) [VS S a]. LE4SA.2 (pl. lose) sf. 0 Impletitura de nuiele pe LEA care se bate porumbul, se svinta brinza, se usual. prune, etc.; se mai LEC Intrebuinteaza ca In- ' graditura sau pentru I I 14 '2' y formarea peretilor la Ha tr hambare, pentru Intocuirea loitrelor carului, I etc. ( 2843): Comma Ineepu sti curate baltile de Fig Leasit. nuiele, lard Dona BA ampleteased la lase (slv.); dupd asta *twit o de nuiele numai intinata si nista trunzari paste dins, (CRG.) ; Incepu sa mite oile spre o a r ed s'aprcpla de iarna si vrea sa le UM taro (R.-COD.) ; Am o breaza De se Ilia sears grin (GOR.), g /iicitoare despre luna" 1 C) Zagaz din pari gi nuiele pentru o- prirea apei (e.-coo.) Fig. 'B., 7.eg58. ( 2844) s )0. Un fel de cos de nuiele impletite In forma de opine& pentru prins peste ( 2845) O+ )ab Impletitura de tre- Fig Leasa. stie ce se asaza vertical In apa, spre a prinde peste [vsl. 1 6 s a]. LEA$CA pr- LEAH. LEAT (pl. -turi) sn. 0 An (cu care se exprima data): an cumparat la o hirta de loo de la razegul Toadir Arbure (ALECS.) 0 X F Camarad, termen cu care se adreseaza un soldat altuia care a intrat In acelasi an cu dinsul In serviciul armatei; pr. ext. termen cu care ne adresam on -carui soldat: nn ti-e unit atol, beat P Il iamb, ca BA intru in vorbd (on dorobantul) (VLAH.) OQ Pr. ext. lfc Soldat: cite un mania std pe Drina (IRG.) [VS t o]. LEAT er LAT2. O LEAU sn., mai adesea LEAURI p1. 0/ten. (mug.) Acaret(uri). LEBADA (p1.-bede)sf. C). 3 Pasare palmipeda.de apt, ceva mai 701 mare declt o f `NNI\ y 4 giscli, cu pe- q L >- nele albe ca zafoarte lung; cei pada si cu gitul vechi sustineau \ gresit ca., aproape de moarte, dna Cu un glas Fig Fig att. Git de lebitdit. jalnic $i foarte melodies (Cygnus musisus) 2846): La moarte and voin duce ca lebada cinthul (ALECS..P.) Ctnteoul lebedei, ultima opera a unui mare scriitor, a unui mare compozitor C3 Poet, scriitor, muzicant duios: leblida din Mantua, poetul Virgiliu 0 11 alt de conformatiune defectuoasa a gitului calului ([J [vsl. lab ed l]. LEBADEA ler LIBADEA. LEBEDITA. (p1.-to) sf. 3t dim. LEBADA: Pin' eram en copllitd, Imam seam ye until, Alba ea o da.-aas.). --, ' 0 LBENITik. = LVBENITA. O LECRIC (pl.-ice) sn. Maram. (I) Suman (PAP.) (PSC.) (BRL.) [1 e c r u]. LECRU (pl.- are, -art) sn. Maram. (36t.) (1), Imam [ung. 1 6 k r i]. LECOALRA. sf. dim. LEACA: lasind numai In fundul oalei o de zama (cara *LECTICA (p1.-oe) sf. O p La Romani, un fel de pat sau targa In care se aseza cineva si-1 purtau doi oameni, transportindu-1 unde voia sa se dud. ( ) 11 Un fel de pat acoperit, Inchis de toate partile ca un cupeu, a.sezat ne o targa, care era purtat de doi cal sau catlri, unul dinainte si altul Inapoi, pe vremea cind nu existau sau nu se

137 LEC- prea obicinuiau trasurile pe roate; cronicarii pomenesc acest [LE vehicul sub numete de Ieaglin cu cai" y PIFNIURIM ( 2849): Ea, In de ata, Leggnat lei merge mersul (D.-ZAMF.) [lat.]. *LECTOR1 sin. Cititori [ fr.]. LECTOR:d SM. 1. Ajutor de profesor de limbi moderne la o Universitate Fig Lectica. [germ. Lek to r]. Fig LecticS. *LECTVRA. (p1.-ri) sf. Citire; faptul de a citi si ceea ce se citeste *LECTIVNE, LVCTIE sf.1, 0 Inv64.6.turA, instructiune data de un profesor: a da, a Inc leopard de frantuzeote, de vioarit, etc. OO Ceea ce profesorul d6. $colarului de Invatat pe dina.fara: destul, ed doer nu-s Drofesor, si-1311 spui lectla (ALECS.) 0 Pr. ext. Inv6.- taminte trase de pe urma unui lucru: lectiunile experientel [germ. Lek tion< lat.]. LECUI (-ueso) vb. tr. $i refl. A (se) vindeca, a (se) tamadui: Mee un chin minunat ca sit -ti leoueoti boala (ALECS.) ; de tot to poti afarg de sclrbft (DLVR.). LECUIRE sf. Faptul de a (se) 1 e c u a, vindecare; e.9 naravul din fire n'are LECUITOR adj. verb. LECUI. Care lecue$te, vindectitor. LECUQR (pl.- oare), LECIrr (p1.-te) sn. dim. LEA. LECVTA. sf. dim. LE4cA. in constructlunea o pu tin tel: ping ce Gail sit!album 41 el a 0. (ISP.1 ; musca cineascit e galbie oi o mai marnta dealt oea de casa (MAR.). LEDAR sm. Ban. 9 Arg6sitor, tabacar [germ. Leder?]. LEFEGTU, # LEFECTU stn. 1 Pe #Soldat mercenar, care primea leafa $i tain: calitrimea se aleittnia din pan- Ort of lefegli use., ; curtea era piing de lefecli Inarmatl (NEOR.) 0 F Functionar care tr/ie$te din leafs: lefegill din ziva de astdzi se Manes din leafil... de aceea-i numim lelegil (ALECS.); la um& a oi renuntat la cariera de lelogin, mitrginindu-se numai In modestul venit oe-i ramasese (ON.) [tc. 6 le f egi]. LEFTOARA, LEFUSOARA (pl.-re) sf. dim. LF4F/11: poste an l'ei fi cumparat din biata lefooara (CAR.); lefusoara mea am primit-o De la soroace (ALECS.). LEFT (p1. -turf) sn. i # Medalion: siaetari... ea...or' de smaragd (ODOR.) 0 (p1.-turi) sn. i (pl. lett) sm. 11) Moneda mare de our sau de argint purtat6 la glt: la gtt purtan salbe de vet, bent marl de aur, olte 10 galbeni nn es, (VOR.); an letti marl Incind In salba (ALECS.) [ngr. X,0tOs monad.) mica"]. LEFTER adj. F Lipsit de bani, flira un ban In pun a: a ramas (de Parale) [ngr. ikstaspos liber"]. LEFTER] (-erase) 4. vb. tr. A 'Asa 1 e f t e r. 2. vb. refl. A ramlnea lefter: mai bine eft to lef- Weil... tot n'aveai HOMO,DLVR.). LEFTERfE sf. F Mold. In locutiunea a-at mines lefteria, a-$i pierde cinstea, trecerea, crezarea: 702 de -scum st< otii cdi ti-ai mincat lefterta de la mine, spinzuratule I (ono.) [ngr. aksafi:pia libertatel. LEFTTCA. = LECTICA. LEGA' (leg) 4. vb. tr. CD A Innoda, a strange dou6 sau mai multe lucruri cu o sfoara, cu o funie, cu un lant, etc.: I-an legal de mlini of de picioare; e nebnn de legal; on poate nime sit neiga furul, olnd poate sg-i lege of sit-i aduca la giudet way: LP. ; lega paraua en zece noduri si tremnra dung ban fate.); 11, ouiva, a-1 pune in neputinta de a lucra; limba can, a-1 opri de a vorbi A prinde un lucru de altul (cu o sfoara, cu o funie, cu un lant, etc.): au legal de un Dom; (E) F: pe cineva la gard re- GARD ; vita (de erect), a o araci 0 A InfAsura, a Inconjura strins, a Incinge (cu o f6.$ie, cu o basma, etc.): la ochi w QCHIII 4 ; capul, mina, -- es rana; printre copaci se yid ostaoi legindu-oi ritnile to Drip& (vtaa.); 1) F: a-si canal, a se /nsura; a-$1 aduce necaz cu ceva: cum to jaleso.. ca ti-ai legat caml on minnnittie ca aceasta care ti-a Vint atita selrbit (silt 0 A uni, a impreuna: o mare prietenie It leagg pe aoeoti oameni; prietenie, a se Imprieteni, a se face prieteni; ounoitinta, a face cuno$tinta 0 t; A coase laolalta foile unei dirti $i a-i pune scoarte 0 Qt A rosti: de stabil:dune... nn putea ow o vorba. (VLAH.) 0 F A opri printr'o lege sau prin alta dispozitiune: on -ce vet pe pamint, va fi legal gi In ceruri # A stabili, a hotarl (o dare) 0 F 0)) A paraliza prin farmece, a face impotent: gura duomanilor; pica carnea de pe oase la eel ce mi-a legat Melorul (au.); A. ploile, a opri prin farmece venirea * A da rod, a Incepe sa se transforme florile in poame: merit se souturasero de floare... dar rod on legasers (DLVR.); pomul Inflori of mai frumos oi legit mai milt declt alts data (ISP.); porumbul Walt aoteaptit IncA bineenvintarea unei plot ca sit lege rodul (IRO.). 2. vb. refl. A se innoda, a se stringe cu o sfoarii, cu o funie, cu un lent, etc.: bout se leagg de coarne it omul de limbil as- BQU A se prinde un lucru de altul (cu o sfoara, cu o funie, cu un 'ant., etc.) ID A se Infa$ura, a se Inconjura strtris, a se Incinge (cu o fasie, cu o basma, etc.), a-$i pune o legatura: a se de be cap on un tulpan; a se in ()chi, is ming; O : fie-care se leagg node -I doare O A Sc uni, se impreuna; a se prietini, a se imprieteni, a se face prietini 0 A se paraliza (prin 'armee), a nu mai putea face o miscare cu ceva: i s'a legat limbs C) A se Indatora, a se obliga, a lua asupra-$i: so legit di et ye prinde pe hotil care-i faceau atlta supgrare (ISP.); Impgrate, mit leg on sit-ti aduc bucurie In casa (R.-COD.) 0 A se Ingrosa, a se inchega: du-te de le mat clft o fierturg, ping s'or ea, cum se cede (dulceta0) (ALECS.) IT) A nu da pace cuiva, a-1 supara cu vorbe plictisitoare, cu clevetiri, a-i cauta cearta, a se alega: vre-nn om domnese... de sit va legs de altul drept, vrind_s8-1 vatame (ntv.-nuo.); mg bates. clteodata el pe mine, dar nisi atuncea on era sungrat, deal totdeauna en nift legam de el (slv.) ; da no to -am slittuit Indestn1 7 ce to legi de mine I. (ALECS.) [lat. I I - g a r e]. *LEG4.2 (leghez) vb. tr. r(i A har6.zi prin testament, a 16sa mo$tenire: prin testamental sae olograt... ltni lega mie Mate hirtille sale 0.-OH.) [fr. légue r]. *LEG.E.I.L adj. $i adv. et Conform legii, legiuit, dupa lege, dup6. pravi16. NELEGAL *LEGALITATE sf. x1/4 Caracterul a tot ce este legal" C TLEGALITATE *LEGALIZA (-istez) vb. tr. Ira 0 A face legal ceea cc nu era Inainte 0 A adeveri ca o semnatura este autentica *LEGALIZARE sf. xis Faptul de a legaliza; adeverire ca o semniitura este autentica. LEWD/4NT (pl.- mince) sn. Indatorare, obligatiune: elints d'a ft calest tin.0 de nra woos.); teat putut sit-oi Indeplineasog leggmintele ce an!gout catre?aria to (ISP.); data duomannl vostrn ar care legitminte rusinoase de la vet (VLAH.) [lat. Ilga in e n t u m]. LEGANA (leaglin) 1. vb. tr. 0 A mica Incoace $i Incolo leaganu 1, spre a adormi un copil: se credo cg leganind (olneva)... un leagon desert, leagitnil on dub necurat coon.) 0 Pr. ext. A mica Incoace II1C010: on vint neon began crengile plopllor (vtati.);

138 In brate; a-ei corpul, a-1 mica Incoace $i Incolo umblind A mica Incoace gi Incolo Intr'un leagan atirnat, a balansa (F A amagi cu sperante de$arte: somnul o 2uprinde leglinind-o... in visuri desmlerdatoare tett.). 2. vb. refl. 0 A se da In leagan: ti places... sit se legene In scrinclob (ON.) Pr. ext. A se mi$ea Incoace *i Incolo: treat pe deasupra for un corb carele se legana grin vazduh (ISP.) ; oapul 1 se legana ea ducat betie, ei picioarele abia 11 puteau sprijin1 (ON.) ; Ce to legeni, codrule, Flu% ploaie,!ara 'Ant (EMIN.) 0 Ali mi$ca corpul Incoace 5i Incolo umblind: i se acres ca tlnitrui se leaglina a'-intradins and umbli (CAR.). LEGANA (pl.-se), LEGAnL (p/.-elo) sn. dint. LEAGAN. LEGANAT 1. adj. 0 p. LEGANA: sttnd astiel pe gindurl, de valurile apelor, adormea ()SP.) 1 11 C NELE- GANAT 1 c) VorbA, boaba a, vorbulita, cuvintel: Dar nu 1-am zis acea data Nici o vorba ~it (RET.); baiatul nu?tin deocamdata sa eel don/1 vorbe e ow.). 2. sbst. Faptul de a (se) legana. LEGANATOR adj. verb. LEGANA. Care (se) leagana: vaiurne, ou vtintui for in ison orchestrei de pe mat (vc_e9.); Dar mersu-i plin de farmeo, cu pas.0 ( ALECS.). LEGANATVRA (pl.-turi) sf. Faptul de a (se) le g an a; mi$carea lacuta de acela care (se) leagana. : de leganatura mersulni domol Ware, copilut a adormit (CAR.). LEGANEL aer LEGAbrAs. O LEGANIOR (p1.-mare, LEGANVs (p/.-use), LEGA- N IT Ip1.-.0 sn. dim. LEAGAN. LEGAT' 1. adj. 0 p. LEGA 111 Cc N5LEatiT 1 0 1".. OCHgri I Ingrosat, inchegat: ti-am Mai opus, IoanA, ca nu-s destul de.41 dulcetile VIrtos,teapan, vinjos, viguros: era un... voinio chines et stiff colea, unmet cum e bun de limn (ISP.) 0 (e) Paralizat prin farmece; facut impotent: se zice ca el!mese es, prin farmecele unei babe (Mix.) B1 AA, zi In care e oprit de biserica de a se lucra: Idlne-1 stirbatoare, este zi.41 (SPER.). 2. sbst. Faptul de a lega. *LEGAT2 sm. Cardinal care reprezinta. SfIntulscaun pe )Inge un suveran, pe ling& un consiliu I fr.]. *LEGAT3 (p1.-ate) sn. eta Danie, dar, mo$tenire ce se lasa cuiva prin testament:.4. se Z108 darul cel en dlan (LEG.-CAR.); 041 shit slobozi sa-41 faca dieti an vole ei 06,1111 SA darueasolt (LEG. CAR.). *LEGATAR sm. eta Persoana careia i se las& un legat prin testament, mo$tenitor *LEGATO adv. j Arcul scris peste doua sau mai mai multe note; data doua note, unite prin acest are, reprezinta unul si acelasi sunet, cel de al doilea se execute in continuare, fart'. Intrerupere ([J Fig. 285o. Legato. 2850) [it.]. LEGATOARE sf. 0.a,Basma, facie, etc. cu care se le a g a cineva: se apropie de ea 51-1 wise sa arunce a de la oohi (RET.) Mold. Horbot& subsire, neagra, de forma triunghiulara, pe care o poarta femeile pe cap (r) Cravat& : mutt limp stlitut la gtnd ce de glt in pun (ON.) Q K5 LEGATQRI pl. Doi capriori de la acoperi*ul caselor tarane$ti legati laolalta. LEGAT ON sn. tri LEGAT8 [ngr.]. LEGATOR sm. $ Cel ce lea g a carti. LEGATORIE sf. $ 9 Meseria sau atelierul legatorului (El 2851). 0 LEGATUT (-ueso) vb. refl. 0/ten. A se 1 e g a (cu juramint) sit faca ceva, a se Indatora, a se obliga: BA etil ca-mi pune canal lucrul legatuit (PAM?.). LEGATVRA (p1.-urt) Fig. n851. LegAtorie. kite, dar ce sa lac:p age m'am sf. 0 Ceea ce serve$te a 703 lega: de g1t, de cap; * de tier (la u$i, la ferestre, etc.) Mtuninchiu :A), de nuiele s Sarcina, diferite lucruri (de ealitorie, etc.) legate laolalta Intr'o pinza, Intr'un col, etc.: ti aduse o puns ou merinde ei 1-o puss dinainte (ON.) 0 fr Felul cum e legate o carte 1 () Unire, acord Intre persoane sau Intre lucruri; relatiune, raport: a ti in strinse legaturi cu oineva ; acestea n'au Hitt o es. intro ale 6 Comunicatiune: agedti de a aslgura legatura trupelor L Indatorire, obliggiune; conventiune: et ye is not, in vremile de demult, se tinean legaturile cu sfintellie ((.-OH.); legatura era ca 55 omoare pe scale care va 'Asa sa se stinga focal (ISP.) 0 p Vraja, farmec: ca sit destacit legatura vrajelor... ei toti vor invia (ISP.); Oita nu se va gasi cineva care sa Ie ghiceasca legatura ursitei for p1. Catusi, obezi [lat. 11 g a t u r a]. asp.) LEGATURTCA. (p1.-role), LEGA:rum% (p1.-te) St. dim. LEGATBRA: scoate din sin o legitnrlod... ei on stinga c desleagit (CAR.); una chntre fete... la un mitnunchlu, adeca o legaturin de busuloc uscat (MAR.). *LEGATIVNE, LEGATTE Si. 0 0 Personalul unei ambasade O Gladirea in care e instalat ambasadorul sau ministrul plenipotentiar si cancelaria lui LEGE st. I acs Prescriptiune, norma scrisa, stabilita de autoritatea supreme chreia toti cetatenii trebue se i se supuna. $i prin care-i obliga la anumite lucruri $i-i opre$te de la altele: e egala pentru toll; autoritatea legit.; sub protectiunea legit; respects a; a Woe a; protect de a yromulga o ; a abroga o eta Dispozitiuni ale legii relative la o materie sau ordine particulars: Iasi politice, care au de stop conservarea Statului; lee dyne, acelea care reguleaza. drepturile $i datoriile cetatenilor; martian, aceea care autorizeaza intrebuintarea fortei armate; a divine, preceptele date prin revelatiune; legile omeneeti, cele stabilite de oameni; issue de razboiu, totalitatea regulelor ce si -au impus popoarele civilizate cu privire la modul de a se purta In razboiu o i9 Om de avocat, jurisconsult; etiinta legilor, jurisprudenta 0 mit Tablele legit, cele 10 porunci date de Moise poporului evreu 1 A Lagoa veche, Vechiul Testament; Legea noun, Nou: Testament 0 t 0-3 Religiune, credinta religioasa crestinii trebuiau sa s'ascundit grin beciurl ca sa se poata Inchina In..11 'or (v.au.); e'o temut sa nu-rni yierd el set ma intone hotpot ingln (ALECS.); 0 : eine 'ntr'alta ""' sere Nici un Dumnezen nu are; a but Moise, religiunea mosaica; (om) IAN% do nelegiuit (ow $i FARA- DE-LEGE) OQ F Credinta, cinste: pre...a meal Mold. premelegel formula de juramint, de Incredintare ca un lucru e adevarat C) In ~, In twit& regula, In toata puterea cuvintului. nu glumit: la case lui era!limn In (R.-COD.); prinsese gustul de bautura In (LUNG.) o P Fel de a vorbi, de a se purta, dupe cum a apucat cineva de demult, dupe priceperea lui, cum 11 taie capul: la syune dumneata, In a dumitale, cum at inteles, cum n'ai Wein (CRO.); tocmi oetile, boierimea et prostimea, cum etn el In lui ow.) o Obligatiune, datorie morals: legile onoarel u 15 Principiu general bazat pe observatiunea lumii fizice: legit fenomenelor naturii; legile atractiunii universale; va ciiderii corpurilor; legile refraotiunii 0 Regula care fixeaza anumite lucruri: fonetica; legile jocului [lat. 1 e g e m]. *LEGENDA (p1.-do) sf. 0 A Povestirea vietii unui sf hit sau unui martir 0.4" Poveste populara, adesea cu fond istoric, In care imaginatiunea $i miraculosul joaca un mare rol: Era o babli Wein, si ayes sante feciori", aea-ei Incep Vrancenit trumoasa Ion (VLAH.) O Inscriptiune circulars pe o moneda sau pe o medalie C Explicatiunea semnelor Intrebuintate Intr'un plan, intr'o hart& *LEGENDAR adj. Care tine de legends, care are caracterul unei legende: povestire a; ye unde-el Piletea odinioarii turmele din lumea..11. (ALECS.) Buour (VLAH.); pare o fantesma O LGER sbst. Trans. ICD Petec de piele pus In partea dinapoi a pantalonilor purtat,i de baie$1 (mineri), ca sa fie mai rezistenti (vlc.) (PSC.). *LEGHE sf. Veche masura itinerara, la Francezi, Italieni, etc., a card Intindere varia dupa - LEG- LEG

139 LEG- tali: a comma 4444 de metri; marina L E, 5555 de metri [it. l e g a]. *LEGIFERA -area) vb. intr. A face legi LEGI04/%1A. (p1. -ne) sf. = LEGUME. *LEGION4R sm. p boldat dintr'o legiune romana ( 2852 : ce nrme de nriagi au Mat ii Ini Traian pe uncle an trecut! (wai.) [lat.]. *LEGISLATIV adj. ei 1 Care face legile, legiuitor: adunare ~a; oorp Indere ~it Gar FIITZRE () 2 Care este de natura legilor: act... 'LEGISLATOR sm,. da O Legiuitor, cel ce da legi politice sau religioase unui popor 2 Acela care stabi-!este regulele unei arte, unei stiinte abs. Puterea legislative, puterea care face legile: asa a volt *LEGISLATITRA (pl. -turt) sf. th 0 roman. Totalitatea puterilor care fac legile; adunarea legiuitoare: Camera si Senatul constitne la not legisiatura 2 Durata mandatului adunarii legislative *LEGISLATIVNE LEGIsLATIE sf. 1,3 I Dreptul de a face legi 1 2 Totalitatea legilor unui Stat, legiuire C) Stiinta legilor 'LEGIST sm. is Om de lege, eel priceput In stiinta legilor LEGITIM adj. srs I Dup6.1ege, conform legii, consacrat de lege, legiuit 0 Valabil dup6.1ege: donsthine ~4 cool nascut din plirinti cununati, copil din cununie 4 Conform ratiunii, dreptat,ii, obiceiului, IndreptAtit : 0 cerere~til aparare, drep - tul de a se aplira contra unui agresor fara a Linea seamy de urmarile ce ar putea avea pentru dinsul *LEGITEM.A. (-imez)1. vb. tr. el 0 A recunoaste ca leg.itim: un copil 2 A face sit se recunoasca, prin dovezile Infatisate, autenticitatea unui titlu sau a puterii sale 3 A Indreptati, a justifica: starea de belle nu iegitimeasit trims. la. vb. refl. A fi justificat, Indreptatit *LEGITIMATIV1YE LEGITIBUITIE sf. sit O Faptul de a recunoaste un copil ca legitim Recunoasterea autentith a puterilor unui trimis, unui Imputernicit, unui deputat, etc. *LEGITIMIT4.TE sf. ih Calitatea a tot cc eate legitim: a tine nsitsuri 0 Starea unui copil legitim LEGIUI (-ueso) vb. tr. Os O # A hot6r1 prin 1 e g e: acest Wein au lost legiuit de leginitorii cei bitted (Fliv.-mB.) 0 A da legi, a legifera. LEGTUTFtE sf. Totalitatea legilor unui Stat, legiaatiune: Legiutriie Roradnlei; fetele neavind drept de mostenire dupa ~a de pe atunci (BR -VB.) [1 e g LEGIUIT adj. C) p. LEGrur Legitim: Inainte chiar de v1rsta s'a artincat on pasiune In luptele politica (CAR.) (C) ow inlegiiiit. LEGIUITOR 1. ad). verb. LEGrur. ei Care legiueste, care O. legi, legislativ: adunare legiultoare, commie winnow, Camera si Senatul. _2. sm. Legislator: acest obicelu au lost legiuit de ~11 cei burin' (FRv.-MB.). *LEGIVNE sf. 0 1 Corp de armat6 la vechii Romani alcatuit din de soldati pedestri Fig Legionar si 300 de calaretd Multime, gloat6., teats numeroasa Leginnea de onoare, ordin instituit In 1802, In Franta, de primal consul Bonaparte, spre a rasplati serviciile civile si militare ( 2853) 0..a sacra, grup de Fig tineri Greci Crucea de cavaler a1 Legiunii de Inrolati, In 1821, In armata lui Ipsilante: la Foosani este onoare. Intimpinat de 840 de tineri area,. floarea tinerimii, ou care formeazi ~a sacra 0.-OH.) LEGVMA (p1.-me, -mi, -mud) sf. 0 Zarzavat, tot felul de verdeturi ce se pun In bucate, care se m6.nincli crude (salata, ridichi) sau ce se gtesc fierte (fasole, bob, linte, mazare, etc.) (M 2854): nu mai tines mints de dud nu raincoat el fiarta (ISFJ ; la not oamenil Ist faa gradinile de legumurl tot De firma case. (se.); In malaiu dales se pun si legumuri (CEZ.) X (P 111 grail]] taranului, tot ce maninca pe linga namaliga sau piine: oft pentru avea nista cirnati uscati de proaspeti ce erau (ISP.) j an Mist o oats, an mincat ce-au mincat si le-a mat rftmas din legume (R.-coo.) [lat. legume n]. Fig Legume. LEGUMI ( -mess) vb. tr. A minca sau a bee moderat. cu economie, numai cite putin din ceva (ea sa mat ramlie): legumeste Cu laptele, cit nu-ti mai dan (Pan.); altii se tolineso pe canapele, legumind maw lingurita an iingurits. (OLVR.) ; a; : la vlrsta de 11 ant a legumit o lista de lista, de drept administrativ gi ea geometria (vlai-l) [1 e- g u m *LEGUM/NA sf. sa Materie albuminoida ce se ghseste mai ales in legume, ca fasolea, bobul, mazarea, lintea, etc. 'LEGUMINOS 1. adj. 4, Se zice despre on -ce plants al dtrei fruct este o teaca, ca fasolea, bobul, lintea, mazarea, etc. 2. LEGIIIMIDIOASE sf. pl. 0 Alimente ce consists din legume () Famine de plante al door fruct este o teaca cu boabe intr"insa, cum sint fasolea, bobul, mazarea, lintea, etc. LEHAT ( -aesc) vb. tr. Mo/d. A flecari: las', nu mai dupe cum ti-i obicein (ALECS.). LEHt)..METE, r.,ehargrre adv. Mold. Bucov. in /oc.: mi-e, mi-e silo, sint satul pin6. In git: de la tut limp to saturi si de soma ei ti-1 lebamete 91 de (Uncut (se.); nu avea cola trebuitoare ai-i era lehamite de mustritrile soanon (CRe.) ; am inteles ca -i lenamite si mi de atlta voted. (ORIG. [rut. 1 y ho ciudat, nenorocos", cu finalul-mite din pasiimite, cogemite,etc.]. LEHAMETI (-Giese), LEHAMETISI (-lose) vb. refl. Mold. A i se face silk, a se s6.tura pin& 'n glt, a se desgusta: a lost nevelt sa-81 lee Cnipligita... lehametindu-se de popis (CRG.); se lehametisisera plait gi tale douit de gnra cea rea a babel (can.) (lehamete]. LEHAU sm. Mold. Bucov. Flecar [1 e h 6. i]. LEHTME sf. Polonii, poporul Le5ilor: ura strigd intoemai ea nu tune (ALECS.) [L e a h]. (p1.-te sf. Maram. (su.) = LEHAu. 0 LEHVZ A... ar LAvzA... LEICA' (p1.-ei) sf. Mold. Bucov. 0 Pilule de metal 0 Pilule din doage de lemn, Intrebuintata la cram& ( ): dildu drumul vanarumi De git ca pe-o 00' (SAD.) [rut. lijk a, rus. l e j k a]. LEICA2 sf. = LELE : I se apriosega si lui mantle de dor gi se logodise on o (ISP.). Fig Leica. LEICVTA. (p1.-0) sf. dim. LvicA2. LETT adj. 0) Imbrlicat cu ceva de par'car fi turnat: in zale de Mel (VLAH.) 0 **3' (poleit), illt0cmai, la fel cu cineva, aidoma, bucaticli rupt& din cineva: e aloes, frnmos, minarn, mans Frosa (BR.-VN.) ; - Bolen cum e Conu Dinn (D.- ZAMF.) ; SUlianica e ~IL poleita raposatul (DLVR.) [vsl. I a j ind. prez. din lijati a topi"]. LETTA1 (p1.-te) s1.1)veche rnoned& valorind, le u (vechiu) = 20 de parale: gaina 11 rata se vend cite 0 (AL.). LETTA2 (p1.-te) sf. Ban. 7,k Leoaicii: vulpea an Inoeput a Infrunta pre, cad ea rar numai cite un pniu fa% (Pelt) [1 e u]. *LEJER ow- soprano0 LELA adv. (P Mold. Bucov. Trans. in loc. a umbla ~, a bate ~, a umbla vagabond, a hoinitri: was-ti sada sit nmbli ~ De drumuri (CRG.); Inuit la vremea mesei... umbid prin 81Anio (on.); e mai rigor a bate se pe cele mite fart nisi tin rod, dedt a eta locului binigor gi a lucre (BET.) [rut. 1' e 1' e (p o 1' e 1' e) agale, Inset "]. LELE sf. (D # MatuS6 O Titlu cu care se adreseaza. cineva, la 1.6.rani, surorii sale mai marl sau unei femei mai In virsta (corespunzator lui bade", cu care se adreseaz& blirbatilor): preuteasit I m's trimes vitrintete ea opitreso line sea din poloboo (se.); dacit badea ar avea cosite, I s'ar aloe (ZNN.); : ei-a visit A

140 barbatul, s'au potrivit de minune amindoi la un toe.1 Dr&guta 0 Curv6.: lele-1 lie mama -sa (RET.); lecior de, luta de copil din flori: m'ai mincat lriptit lecior de ce mi -at lost asp.); ah 1 fatit de.. ce mi-ai lost, cum mi -at scapat I use.) In dorti(1) leltt, far& nici un rost, Intr'o doara: pled{ si el, stii, cam In dorul lent asp.) [VS j a, bg. lelja matusal. 0 LELICA sf. Trans. dim. LNLE: Frunze verde, Iran- Ce sit lacem, to rp (1K.-13RS.). LELIO.EIRA (pl.-re), LELITA (pl.-se) sf. dim. LNLE: lelisoara, da ce booesti atita P (se.); Hon, lellta, lelisoarii, Nu lass volnic sit moat% Pentr'un pio de gurisoarit (k.-bas.); vat de mine, lelite, zise (sore) WS mai mid. (ism); cum fao lelitsle ce amble ad momeasod De linert osp3. LELITCANA, LELITTcA sf. dim. LELITA. LEMN (p1.-ne) sn. 0 Substanta virtoas& care alcatueste Irunchiul si ramurile unui arbore: - tare, moale, verde, uscat, putred; de cer, de fag, de brad, de?resin, de nuo, de salcie; de oonstructie; a tilia sea; see de too; no stlnien de ~e; 0): pe linga meat, arde ei eel verde; 6: la ouptorul cald patine ee trebnesc (znn.); ajunge la (sau In) sap& de a ajunge sarac lipit; a educe pe oinsva la (sau In) sap& de a-1 saraci; ea- PA- DVRE 0 IIn, 0 bucat& de lemn: i-a lovit Cu nn In cap F 1)) A adormi a adormi ad inc: pules' as tat,we no dinsul, dormea bustean; e e beat turt6.; a ram(nea a r&mlnea 1ncremenit, inlemnit; carne{ ate liertura wade itmine tare, nu se moaie de foe fierbind O t sf 0 Arbore, copaciu: pe na ger de ripen ~ale $1 pietrele OSP.) ; plingean gi ~el 1;1 pietrele de mila for ay..) 1 Si- 4 PADVCHE -DE- criu (R.-COD.) - (Mold. plosnisn, Tr.-Carp. stelnita), insect& sup6.r&cioasil care-si face cuibul In crapaturile lemnelor si mobilelor de lemn din cask de uncle iese noaptea si suge singele eelor ce dorm (Acanthia lectularia) (LE 2856) / 0 A.-of:mac ; Paduche-de-lemn. scut.iil lai1216, arbust culti- ] Mosel vat adesea prin ], _ gradini, pentru garduri vii; nu- Fig mit Si m6.1ini- IA" sau malinnegru" (Ligustrum vulgare) (fe 2857);.--npLcz, plant& jerboas& cu flori mici, albastrii sau albe, a carei radacina este Intrebuintatti In medicin6; numita si iarbri-dulce" sau rad6.cina-dulce" (Glycyrrhiza glabra) (E 2358); 0,-GALBEN = DRAemelt; ee-puerns = SCORVS-DE-MNNTE; arbust cu flori galbene aurii ce creste pe coastele pietroase si pe stincile din paduri; numit si bobi- Fig Lemn-dulce.-, % Fig Lemn-cidnesc: Fig Lemnul-Malcii-Domnului. (el", drob" sau grozam&-mare" (Cytisus (nigricans);.iil-domnitliti,.ul-lvi-dijmneznii, plants cu triiros patrunz6tor de lamlie, cu lion! galbene dispuse In mici capitule sferice si cenusii, original% din Europa de miaza-zi si din orient, cultivate adesea prin gradini; numittt si lemnur (Artemisia abrotanum);.oul-marcrt-nonfului, arbust foarte mirositor, totdeauna verde, cu tulpina foarte ramificata, cu ramuri rigide si fragi le, formind mici tufe cars ajung uneori pin& la 1 metru. 'Ve -46 Inaltime; face flori galbene dispuse In mici capitule; numit si iarba-sfinta", limbricaritii" sau poala-maicii-domnului" (Santolina chamaecyparissus) (A 2859); --Ethos, arbust cu ramurile acoperite cu negi, cu flori albe-verzui sau galbui, al carui fruct e o capsule cu seminte negre; numit si cerceii-babei" (Evonymus verrucosus) E 2860) [lat. lignum]. LENINAR 1. sm. 0 ter Negut6.tor de lemne C) Dulghnr, tlmplar C) 0 eel ce face sicrie (R.-COD.). 2. (pl.-re) sn. Trans. Bucov. (MAR.) Trunchiu pe care se spintea. lemnele. LEMNARIE sf. C) Gramada de lemne de cherestea, Fig. 286o. de lucru tto Materialul de Lemn-riios. lemn care intl.& Intr'o constructie O Loc uncle shit depozitate sau se wind lemne (de foe, de cherestea); magazie de lemne: pe Dna zldul corm, in air, cuhnii... livezi de pomi roditorl, ltnitrie gi 0.0 (I.-Ga.) Negot de lemne O e Meseria lemnarului. OLEMNET Often., LENtiher Ban. sbst. col. L e m - n e multe, gramaaa de lemne. LEMNIE sf. nacnitan 0 : prin el se Batten icicolea Dori albastre de (3.-At.o.) [1 e m n; comp. it. dial. erba legno]. LEIVrNIOR (pl. -oars) sn. dim. LEMN. Bucatti mica de lemn. LEMNOS adj. De natura lemnului, ce seamanii cu lemnul, ce cuprinde lemn [lat. 11 g n o- s us]. LEMNU (p1.-8e) sn. dim. LEMN. 0 Bucata mica de lemn Trans. Chibrit: tai twinge tigara ei pose de chibrit In cenusernita oe eta pe pat (elv.) LopATIcAo it =. LEMNIII-DDMNIILITI: De la not pinit la Clue, Viorele $i.. (IK.-BRS.) =BACAN2: cumparit si-i Herb la un lac on mile (LUNG.). LEMNU CA sf. Bucov. ds = RAcEaTAN 0. 0 LEMNUEL (p1.-eie) sn. Ban. dim. LEsorqs. Bucat& mica de lemn de alun: staptna cases face local, nu De vatra uzitatti, ci los, on lemne de slim, numite ~a (NOV.). O LEMNUT (p1.-me) sn. Trans. dim. LEMN. Betisor de chibrit. LENCHIU, LENGIIIIISbSt.0 A a taus Cu ichiul Ill arsicele ramase in armean, spre a le scoate afarti: shit unit giolarl care dacii... Innen a da lenchiu, nu mai scapit nioi on arsio, ci pe taste be scoate (ISP.1; se panes pe lengbiu, de nu mai hiss (motor pentrn ceilalti besets (I.-ott) [to. len j, lengj schiop"]. LENE sf. Dispozitiune a aceluia c6.ruia nu-i place munca, care lade ca un trintor, trindavie; 6: a cucoanit mare (care n'are de mincare), lenea educe s6.racia; mi-e sa ma duo pin'aoolo [VS1. 1 a n I]. OLENEQS, ',Ems adj. Trans. Lenes: ti sooasera vestea o'er fi chiar leneoasa... ce taste ainlita lade numat et mantncit (REr.) [lenevos]. LENE 1. adj. Chruia nu-i place s& munceasc6., Glade i-e lene se lucreze, trindav: de ce era, nici Imbucatura din aura nu ii -o mesteca (coo.); lames buouresteanit, lenesti, ca de obiceiu, on se sonlase Inca (DLVR.). a. adv. Alene: Moe Toms gradinarul odes Inteun cot dind din lopata 3. sm., Lb-NEVI Om...V lenes, femeie lenesii; : scum put mai mutt pligubeste,.+til mai 44,,,,zsz Al mull aleargii; 0 :.eta la Coate nice ea no se poate 0 Sin. 7.4 Animal mamifer din America de Sud care se misce alene, acatindu-se de ramurile co- Fig Lene. pacilor, multumindu -se Cu hrana pe care o gaseste la Indemln6. (muguri, fructe) si stand zile Intregi pe aceeasi creangh (Bradypus) (LE 2861). LENEVI (-veso) 1. vb. tr. A face lene*. I. -A. Candrea.Dictionar enciclopedic ilustrat ' LEL- LEN

141 LEN- 2. vb. refl. A-I fi lene sit fact ceva, a se face Imes: el se va qt va litas pamintni nelucrat (PRV.-PAEL); hit LER breazule, nu to lenevi (ALECS.) ; vicleana lull... se lenevi In asternutul el de noun $1-51 Inttrzie anume ora desteptitrii (ON.) [vsl. 1 6 n iv u lenes"]. LENEVIRE sf. Faptul de a (se) 1 en e v i II Lene: hotdrt sit-1 spluzure, pentrn a nu mai da pildd la $t altora ICRO.). t LENEVOS adj. Lelle5:...sA nu sedem lenevosi, Ci cum ne a dal tate mints, ad muncim mai inimosi (PANN) [vsl. 16nivu]. LENGANA LEGANA. LENGHIU our LgNeniu. t LEN; (-nese) vb. refl. A-i fi lene, a se lenevi: acesta se va si va lase pdmintnl nelucrat (PRV. LP.) [VS n i t i]. LENIOS sr LENEOS. *LENITIV 1. adj. Care alina, potoleste. 2. (p1. -ye) sn. A Medicament lenitiv LENDS adj. Lenes: 0 Men lenoasit qi tl impute, Cdct nu gases seara Bata de that (PANN) ; de este nu va el sa gi beta capul (nce.) [1 e n e]. *LENT adj. Incet, domol: nature:161 are 'tabunitrite el mum, re, dar totdeauna sigure (VLAH.) LENTA (p1.-te) sf. Panglic,O!1-= lata, cordon lat de matase ce 41 se poarta de la umor curmezis pests piept, de cotre suverani, de posesorii unor decoratii Inalte, de diferiti demnitari la solem- ' nitati, etc. ( 2862) [rus.]. i *LENTICULAR adj. De forma unui bob de linte, ca lintea I, *LENT;LA (p1. -le) sf. 15 Stiehl 1 \ I circular& terminate prin suprafete curbe, Intrebuintat& In op- I I tla; tica spre a produce convergenta Fi g LentA.1 sau divergenta razelor noase ( 2863): - biconvezit ; Plan-eonvexii; biooncavit ; plan - concave *LENTO adj. 0. adv. J Incet, rar (ca termen de miscare) [it.]. LEOACA we- nvuca. LEOAICA, tleoaie sf. 7.t Femela le u lu i s Luni dimineato s'a ridleat din pat ca o (CAR.).,g Lentils. LEOACA, LEOARBA = LIOAPA, LIO6RBA. LEOARCA oqr LloARcA. *LEOPARD sm. 1F,k Un soiu de panterk cu blanli galbena patatti, care trileste. In insulele Sondei, In Asia $i In Africa (Fetis leopardus) k,, 11- Le 2864) -- 0 LEORBA; Fig Leopard. LIORBAL LEOACA sr LIOARCA. o LEORDINA (p1.-ne) sf. Oaf. = OHERGITINA. O LEORPAI ( -dose) vb. tr. *i intr. Mold. A bea din ceva sorbind cu sgomot: leorpaim flaminzt din lingurile de lemn (VLAH.) [comp. lioarb&]. 0 LEORPAIT sbst. Faptul de a le orp & is wul BUM/. guri &idea sgomotul fuselor dintr'o fabricit de tors (Nute.). O LEO = LEUSTEAN. LEOTA ow- LIOTA. LEPADA (leapild), t LAPADA (lead) 1. vb. tr. 0 A arunca de la sine: - hainele vechl; plait nu vet vedea ye col bun, nu loads ye eel prost (PANN) ; an lepatiat armele qt an Inat-o Is NMI; cerbul tsi leapedit coarnele; ye semne baba Double nu-sl leplidate toate cojoacele mee. al /arida ca vet putea... sit me lepezi ca ye o lucdrle co nu-t; mat place (NEOR.) ; (p) a -si yotcoavele a muri: 1st leek% potcoavele 1)1 date ortul popii tier.) 11 0 A Indeparta, a alunga: de va ft 61 preot $1-1 vor prinde on Itirtusag, sit -1 kende den A parasi: remain' el oragance an preotie (PRV.LP1 lepadat portal rumanesc si pun pe el haute scumpe 51 putrede (JIP.) p Trans. / A versa, a borl (V1C.)If 0 f A paste Inainte de vreme un prune mort, a avorta vb. refl. C.) A renunta la ceva, a par5si : pentru dragostea ta, and leapdd de puterea mea cea mitiastrit uspa ; a se de Satana A nu voi SA tie de ceva, a nu primi, a nu recunoaste un lucru, a refuza: 'Wan' Incepn a se desvinui In tot chipul si a se 'evade cit lui nici nu i-a plesnit yen cap una ca aceasta ma) [probabil lat. lap I d a r e a arunca cu pietre"]. LEPADARE sf. 0 Faptul de a (se) 1 e p A- d a 0 pl. 4 Citaniile ce face preotul la botez, cind pune catehumenului de trei on Intrebarea rituala _,,te lepezi de Satana?". LEPADAT adj. 0 p. LEPADA If 0 1 Nascut mort Inainte de vreme, avortat 0 rrtt Apostat, renegat. LEPADATOARE, LAPADATOARE sf. Trans. * = ItEMF. LEPADATURA (p/.-turi) sf. O Lucru de 1 e- p a d a t, netrebnic Flint& netrebnica; stirpitura: se minunard toti de atita tarie pe o astiel de a firii (ISP.) ; sd ti vdzut lepadatura cea de javra, nu dedeai nici o tamale pe at teen.; CD / Nasterea unui prune, mort Inainte de vreme, avert. 0 LEPAT (-aesc) vb. intr. A misca picioarele tiris; a face sit alunece picioarele: 1 -am auzit pagii lephind si lunecind prin mina Iirt.1MUIlli (SAD.). O LEPEDU (pl.-dee) sn. Tr.-Carp. Cearsaf : Asta-i fad de biritu Cu poale de (IK.-BRS.) [ung. 1 e p edb]. LEPIDODENDRON sbst. Planta criptogamo fosila, de intirimea unui arbore, cu trunchiul acoperit, pe locul unde fusese frunzele, cu niste urme rombice, lipite uncle de allele, ca niste solzisori Fig (.] 2865) Lepidodendron. "LEPIDOPTERE 1. sf, pl. a Ordin de insecte, cu patru aripi acoperite cu o pulbere solzoask numite In genere fluturi". 2. LEPIDOPTER SM. Fluture ( 2866) 0 LEP9 S = LIPQS. LEPRA (pl.-re) sf. 0 Boala molipsitoare cro- Fig Lepicopter. flier). caracterizat& prin acoperirea pielii de bube care rod Incetul cu Incetul corpul 2867) p ) Lucru sau om desgustator, sclrbos, gretos: baletii... II huidnian qi fugeau de Minn' ca de o (ISP.) ; toate nesdravanille le-am!bent sit ma mlntul de lepra asta (FLOR.) ; ad gonim din Card lepra omeneasca, jigodiile ]anew (JIP.) Pt Ori-ce defect, vitiu 41/1 411/fAt 11*.' sau patima care nimiceste su- Fig fletul dupa cum lepra papa- Bacilul leprei. dente trupul: lepra sgirceniei 0 (131 Denuntator [gr.]. LEPROS adj..0 Care sufere de 1 e p r 11.; (g): spre stinga, muntele, crestea Inter, cupola uriasit tvuo-la "LEPROZERIE sf. t 0 Spital ce se constrina In evul-mediu spre a adaposti pe leprosi si In care traiau departe de restul lumii 0 Constrlictiune moderns In care sint izolati leprosii: leprozeria de la Tichilesti, In Judettil Tutees 0 LEPWT adj. Mold. Smintit: to -ai imbiltat se vede, (ALECS.). LER' # npr. nt. 0 Apare in uncle basme In constructiunea Ler-Imparat p Cuvint ce apare in refrenurile colindelor ( --noamne), uneori $i sub formele LERQI, LEROLQI, LERULUI, LERUI, LERQM, etc., clteodat& Insotit de una sau mai multe vorbe ne- Intelese (Leroloi marolol (roc.), etc.) 0 Trans. J Melodia dupb. care se Gina o colindti (DENS.). O LER2 sbst. = LERIU: i-a trecut (R.-COD.). LERGATOARE Sj. j = ALERGATOARE. LERIU sbst. Mold. Vreme, timp: Ml-o trecut de geaba (scz.); 1 I treceau en toatele In cerdacul curtilor (FL OR.). LEROI, LEROLQI, LERQM ow- LER C). 0 LERUP (-nese) vb. tr. Trans. (DENS.) al A clnta o colindk chip& nielodia ei [1 e rt J.

142 LERTJP LERIILIII we- LER'. LESCAIE LASCAIE. L SINTE adj. invar. $i adv. 0 Usor, cu usurinth., Ihrgt osteneala: In aparentit viata devine mai (1.-OH.) ; w e a eke, anevoie a face; anevoie se ciatigit, se cheltueete 2 Trans. Ban. leftin [bg.les enti, lesno]. LESNI INLESNT. LESNICIOR = LASNICIOR. LESNICIOS adj. U$or, usurel, lesne de facut, de urmat: en to vol aline pe cararea cea mai placuta pi cea mai lesnicioasa (ISP.) ; fats i se insenina. la ideea noel izbinzi attt de lesnicioase (NEGR.) [1 e S n e]. LESNICIIINE Si. 1_1*urinth. [1 e s n e]. LESPEDE SI. Table de piatra, plac% lath dreptunghiularh de piatra pentru pardosit: iarba crescuse mare in ograda ei acoperise lespezile mormintelor (ALECS.) ; acel chioao de lemnarie... pardosit ou leapezi de marmora (noon.); sa pub o la gura ouptiorinlui (coo.). LESPEJOARA (pl.-re) sf. dim. LESPEDE. *LEST (p1. -tori) sn. 0 2, Pietrele, nisipul, etc. ce se pun in fundul unui vas, spre a-i da mai multa stabilitate Saculet cu nisip ce iau cu ei aeronautii in nacelit $i pe care-1 arunch, cind vor sh se urce mai sus LE (pt.-suri) sn. Cadavru, mortaciune, stirv, boil.: ante de...qui zaclnd neingropate pe marginea drumnrilor (VLAH.) ;.ourile de oameni Innecati se clatinau ei se rostogolean se fata apelor (Oono.) [to.]. LE ESC adj. Polon, al Polonilor [L e a hi. LEI sm. pl. I.- ',Ras. LE IA -foes) vb. tr. *i refl. A (se) sphla cu le$ie: 'Ca dun m'oiu Cu trnmeasti peana ta, PArn1 men n'o mai cadea 08.-eos.). LEE sf. Apa Barth cu cenu$14 $i limpezith pentru sphlat rufele: calepele a'an fiert on 81i se InAlbeascit (CRG.) [lat. 11 X iv a]. [O LE IER (pl.-ere) sn. Mold. Trans. CENU$4112" 0 [1 e e]. LETIN (pl. -inure) sn. O Starea unei persoane lesinate, chzute in nesimtire, sincopli: a-1 vent ; de-abia putu educe putin mina spre gura at!iaea& cazu tntr'un n. grozav (CRG.) Sfir$ala., oboseala, slh.- bire a puterilor: tot booind ea, o apnea de suparare (coo.); o apnea on fel de la inima, on dureri de cap (CAR.). LE INA. (-510) vb. intr. $i e refl. 0 A cadea In nesimtire, a pierde cunost-inta: preotni care lesina ei cade... nisi o apitrare sit n'alba (PRV.-MB.); sarraana leainft de spaimit ei de durere ; era mai cit it lesine de bucurie (8e.) 0 A ajunge In ultimul grad de slabiciune, a-i veni o sfirsala (din cauza foamei, setei, oboselii, etc.): de foame; dote peste al o caldurit,!nett lesbian de sate (RET.) ; shit trot dua doultsprezece ei ma leen de soma (CAR.) 01. de rig, a ride din tale afara: oamenii ce priveau, 81 mai ales baietii, leainan de its (CRG.) [lat. *laesionare a vathma" laesionem]. LE INAT adj. p. LESDIA. 0 Ctailt fn le$in: de durere Slhbit peste mhsurh. (de foame, de sete, de oboseala, etc.): (eosin) jigariti... lesinati de toame ((SP.) O Mole$it, fdra putere: o dictinne monotona, im- Posibila tvuni). LE INATTTRA. (p1. -tort) sf. C) Le$in 0 F Flint& foarte slabs, cu totul lipsits de puteri (de nemlncare, etc.): leeinatura de nevaata team lnalnte si-i cerea pline use.); on ma voin 1'11081 niciodata sil cnmpar shaft cn bani de la o de clocoin ca tine (M.) [1 e$ in a]. L$IT.A. me- LATTA. LE NI(E)C (pl.-0e) sn. )0, Un fel de plash de pescuit: nn batrin care primula on leaniecul me LE III ( -nest) vb. tr. $i refl. A aduce o sflr*alh, o slabiciune, un le$in la inima: ei foamea 11 lesuia at setea 11 ardea (DLVR.) ; En era uscata, amara, stomahnl lesuit (VLAH.). LET A (p1.-ieii) sf. Sf1r$ala, slabiciune, le$in la inima: gars-1 era uscata si bnzele arse, In stomah avea o (VLAH.). *LETARGIC adj. 0 Ce tine de letargie : Amortit, nesimtitor, nephsator LETARGIE sf. 0 Somn adine, neintrerupt, sown t 707 care poate dura mai multe ceasuri sau mai multe zile; In graiul de toate zilele, stare de moarte aparenta caracterizath prin lipsa aproape totalh a respiratiunii $i a circulatiunii singelui 2 ty Amorteala, nesimtire, nepasare: a desteptat pe Romitni din letargia in care se Whin (I -G11.); Jett% hunea se deeteaptit din adinca-i (ALECS.) Unealth de depanat scu- fel LETCA. (pl.-0e) sf. lele pe mosoare, un de sucalh mai simplh. ( 2868): oalepele... le-au pus pa virtelnita, de pe care an Incepnt a le depana pe =ware on Jetta (C110.) [bg. srb. 1 e t - k a]. 0LTEA (Cu-) loc. adv. Ban. Cu incetul, pe inde lete. LETIN w LATIN. LETOPISET (pl. -ate) sn. lat. op isle! cronicar]. Fig Letca. Cronich veche [vsl. LETURGHIE Pe- LITURGHIE. LETCAIE we- LASCAIE. LETUI 1NP- LAM. LEI.T stn. I al Cel mai mare $i mai puternic din mamiferele carniyore din genul pisicii, supranumit y -:,,e4-14 regele animatelor ; e trae$te in I, Asia centrals $i a- puseana $i In toata Africa (Felts leo) (f.a 2869); ' : Mcnind ca on se lua Fig Leu. la lupta cu feta!marg./lint (ISP.) 0 7.1k.. -DE-MARE otarie * Lvm, constelatiune a zodiacului, de forma unui mare trapez, la unul din virfurile chruia se all& o frunnoash stea de prima marime, Regulus, socotith de cei vechi ca inima leului (Ei 2870) 0 * coada- =Lux = TALPA-GISTEII; LIRA-1,VMM ear KIRA (f) 0 paraleu sr PARALVII 4t1 (veentn), moneda de argint, care a circulat ping). la 1867, In valoare de 40 Fig. 287o. Leul. de parale; (non), moneda de astazi de 100 de bani, corespunzatoare francului francez [lat. 1 e o, patruns pe tale carturareasch; sensul de moneda, dupe tc. a r s Ian y Ieu; piastru"]. LEUCA, LvocA (p1.-el) sf. e'pe' Lemnul Incovoiat al chrui capat de jos e \TIM In capul osieiiar caphtul de sus sprijine$te loitra carului: vaca... olteodata runes leuca ;coo.); boceec, IArd ad pule =Aril la leoca carnlui, sa-1 scoatit din Walla LOP.); porneso intro odruta mare de leron, ale carei lent clampitneso asurzitor (SAD.); F boytt sau trdsnit ou lanes, smintit, zapacit: clumneata on esti lovit on leuca, ori alta treabd n'ai decit et rizi do mine (CAR.); mi se pare cam trilanit on lima o% -i pros roe la fag% (ALECS.) [bg. 1 evk a]. OLEUC11$ adj. Mold. Cu picioarele strimbe, incovoiate In alai% [1 e u c al. o LEUCIT adj. 0 Bhtut rau (R.-COD.) 0 Beat mort (PSC.) [(lovit cu) 1 e u c a]. *LEUCOCIT sm./ Fie-care din globulele albe din singe *LEUCOCITOZA. sf. i Ingramh.dire trechtoare a globulelor albe In singe *LEUCOMAINA (p1. -ne) sf. Lt. Alcaloid septic, veninos, de aceeasi nature ca ptomaina *LEUCOREE sf. Scurgere mucoash de care sufar femeile de o constitutie limfatich; numita vulgar poalh alba" LEU-PARALEU sr L IU, PARALED. LVURDA sf. *. Planta cu flori albe ca zapada, cu miros patrunzator de usturoiu; creste prin Ac 7 LER- LEU

143 LEU_padurile umede si umbroase (Allium ursinum) ( 2871). LIB LEURV$ CA. LAURVSCA. LEUOR sni. (IP dim. Lvii : Si no) Ira wan' Ca sit capittilm Cel putin un, San, de nu, un Suitor (MAR.) ; se IncapatIneaza Cu o derail de caro" ei pierde trig gate de 1 (VLAH.) LEUTEAN sm. S Planta aromatica cu miros patrunzator, cu flori galbene dispuse In umbele; o- riginara din America de Sud, e cultivata la not pentru trebuintele culinare $i pentru radacina ei Intrebuintata In medicine (Levisticum of licinale) 2872). LEVA (p1.-vel s I. m Unitatea de moneda bulgareasck corespunzatoare leului nustru ( 2873) [bg.1 e- v a]. LEVANT, LIVANT SM. LEVENTICA, LIVANTICA s f. Mic arbust, originar din sudul Europei, cu flori albastre placut mirositoare, Intrebuintate In medicine ca sti mulante si tonice (Lavandula vera) (Ed 2874): plina de mirezme de for) de tell', de sul- MA el de levlinticii (BR -VN.) [ngr. Aafietvta). *LEVANTIN adj. $i sm. tb Originar din Levant, din tarile de la rasaritul Mediterand LEVATA (p1.-te) sf. 4 In anumite jocuri de chili, fiecare din pachetele strinse de eatre cistigator din cite o carte jucata de fie-care juclitor [fr. 1 e v 6 e]. LEVENT, LEVENT j. sm. Fig Leugtean. I Cl) x Soldat In marina turceasca, originar din Levant si In special din Grecia ([0] 2875): an legit levintli Mari din galloane pre useat (NEC.) 0 X Odinioark In Moldova: voluntar dintr'un corp de caliirasi. Fig Leva. a. adj. () Cl).Voinic: mint la poarta 0 mie pi mai bine de haramint levinti, an Anatole gala de too MOB i 0 (numai forma LEVENT) F Cavaleresc: era mai ales 'event pi Min de atentie pentru mamele (fete)lor (VLAH.) ; data ce nu e barbatul levant, ce fel de casa BA mai fie si aiap (CAR.) [tc. I even t soldat voluntar"] LEV ENTICA 114r- LEVANT., ; LEVIATAN sm. Monstru marin despre care se - vorbeste In cartea lui boy..- LEVINT or- LEVENT. *LEVULOZA si. it Specie de zahar necristalizabil, de natura glucozei, cu proprietati chimice aproape a- semenea cu ale acesteia; se fructe si din miere *LEXIC (p1. -ice) sn. 02 A' O liocabularul Lj) Fig LeurdA. Fig Levant. Fig Levent. extrage din anumite 708 cuvintelor Intrebuintate de un autor, Intr'un manu - scris: Psaltiril scheiane 0 Pr. ext. Cuvintele dintr'o limba, dintr'un dialect CD Dictionar [Ir.]. *LEXICAL adj. Ca Privitor la lexic, la cuvintele unei limbi, unui dialect sau Intrebuintate de un autor: cercetarl lexicale *LEXICOGRAF sm..0" Autorul unui lexicon, unui dictionar 0 Cel ce se ocupa cu studil lexicale *LEXICOGRAFIC adj. Ca Privitor la lexicogra fie *LEXICOGRAFIE sf. (27 $tiinta, studiile lexicografului *LEXICOL9GIC adj. to Privitor la lexicologie *LEXICOLOGIE sf. 422 Partea gramaticei care se ocupa cu etimologia si cu formatiunea cuvintelor prin derivatiune sau compunere *LEXICON (p1.-oane)sn. 02 Dictionar prescurtat, vocabular [gr.]. *LEZAT adj. 0 Vatamat CD Jignit, pagubit, nedreptatit [fr. 1 6 s 6]. "LEZIUNE sf. 0Rana, vatamatura CD Pagubk daunk vatamare (a intereselor) "LEZ-MAIESTATE sbst. eriraa de, aim& contra autoritatii suveranilor [fr. 1 6 s e-m a j e s- t 6]. LI pron. pers. enclitic, dal. pl. Intrebuintat In loc de LE numai inaintea unui all pron.:... se Bice; 11-1 da; le aruncs [1 e]. *LIANA (p1. -nej sf. Gen de plante cu vrej lung care se acata si se Impleteste cu altele sau se Incolaceste In jurul arborilor din padurile Americei: Cad sale a lost ca viata to De dorn -i BA went:spa, Cacti to -a miring asemenea lianelor din arra (EMIN.) LIANDRU = LE/WORD. *LTAS sbst.,,16 Formatiune geologica secundara asezata Intre trias si sistemul oolitic [fr. < engl.]. LIBADEA, LEI:111.0E4S f.(1) Odinioark haina bolereasca, un fel de anteriu ; mai tlrziu, manta de dimie, purtatii de tirgoveti; fermenea: de la zaverit, el (desalt( greet) lepadase lebadeana... pi se Imbracase nemteete (1.-CHI.); Imbracat... en libadea de aba albs, Impodobita en gititan negrn (ML); seurteicile Oran Oita din sus de gonnachi, el fermeneaua san libadeana, pina la brin (VCR( [tc. leb a d 6]. olibarca (pl-tiro1) sf. 4 = ritab. *LIBATIUNE sf. 0 Faptul de a versa pe jos putin yin sau alt( bautura In cinstea zeilor, cum obicinuiau cei vechi (D Golirea mai multor pahare de yin la un chef, la o petrecere : Ilbatiuni sub resale Iampil albastre (CAR.) *LIBEL (pl. -Ole) sn. APP Pamflet *LIBELA. (-elm) vb. tr. trl A redacta cum se cuvine un act judecatoresc *LIBELULA (p1.-1e) sf. 4 = 04t.LIIL-DRACI2LITI: libelnlele de spit le prind din foga ei-ei fao din ele aripi (D.-ZAMF.); o sosi, sburind sglobie (GIRL.) LIBER' adj. Cl) Care nu e supus nici unui sta- pin, slobod: nn om 9 0 Care nu e tinut Inchis, care nu e prizonier 0 Unde domneste libertatea tea,oli (D Care are voia, puterea de a face sau de a nu face ceva: omul e nasout 0 alegeri e = nestingherite. nelmpiedecate Cl) Independent, neatirnat: a tat A. 0 Uncle se poate merge, pe unde se poate trece nelmpiedecat, neoprit: Intrunire trecere ~A; a avert intrarea 1 la teatru 0 Neocupat: un be 9 NeInsurat 0 De care se poate dispune: are destul time am dona oree T 0 Contrar bunei cuviinte, prea familiar, fara perdea: se exprinia In nipte termeni prea $ arbitru my. ARBITRU C)11 cugetator sr CIIGETATQR 2 Aer Traducer ~a, care nu e facut& cuvint cu cuvint1,01 Versuri e, cari n'au toate aceeasi masura, a- celasi ritm 1 0 NDLTBER *LIBER2 sbst. # Stratul de tesut fibros asezat Intre coaja si lemn, In trunchiul unui copac *LIBER4 (-eras) 1. vb. tr. Cl) A pune in libertate, a da drumul (din Inchisoare, etc.) C) X A da drumul unui soldat care $i -a terminat serviciul militar, a-1 retrimite la vatra sa 0 A scapa, a rrantui, a desbara.

144 2. vb. refl. All recapilta libertatea ilk A merge la vatra sa (vorb. de un soldat care si-a lmplinit anii de serviciu) A se sap., a se desb&ra, a se cotorosi 'LIBERAL 4. adj. Care se cuvine unui om liber: educatiune.411 sue Arte le or..rta C) Darnie, generos, caruia-i place se dea, s& daruease& 0 Favorabil libertatii civile si politice: partid star ; idel Doe. Partizan 2. sm. 0 al extensiunii libertatilor 0 Ailembru at unui partid liberal LIBERALISM sbst. 0 Doctrina liberal/i, opiniuni, principii ale liberalilor: adevaratul este de a asigura fie-cliruia... libertatea ougetarii, a cuvintnlui $1 a actinnii 0.-ce.) *LIBERALITATE sf. 'D Darnicie, generozitate 1 0 Darul Insusi pe care -1 face o persoana rata, un om darnic *LTBER-AREITRU sr ARBITRITC). libe- *LIBERATOR 1. adj. Care libereazrt, care da libertatea. 2. sm. Cal ce libereaza "LIBER-SCHIME sbst. Libertate absolutli a comegului intre natiuni, lard a se Nati vama pentru marfurile care intro Intr'o ].ark sau alta [(lima fr. libre-eehange]. *LD3ER-SCHIME4ST sm. i1 Partizan at liberului- schimb [duple fr. 1 ib r e-ech a n gis t a]. *LIBERT sm. p Sclav roman c&ruia i dat libertatea [lat.]. 'LIBERTATE sf. 0 Starea unui om liber, care nu e rob, asupra caruia nimeni n'are un drept de proprietate O Starea unui om, unei fiinte care nu e tinut(6.) In Inchisoare sau In captivitate 0 naturala, puterea pe care o are omul de a se folosi cum vrea de facultatile sale 004, de constiinta, dreptul de a-$i alege si de a practica o credintk religioasa, f&r6. a putea fi tras la judecata C)0 a cultelor, dreptul pe care-i are cineva de a practica cultul caruia -i apartine, toleranta tuturor cultelor Intr'un Stat a de a gindi, dreptul de a-si manifests gindirea faro a.fi oprit de nimeni; mod indraznet de a gindi In chestiunile de religie, de mora16.sau de guvern 11(D 0 a preset, dreptul de a tipari In ziare sau prin, c&rti tot ce-i place, tot ce gindestet individuals, dreptul de care se bucurk on -ce cetacean de a nu fi lipsit de libertatea persoanei sale declt dupa formele, determinate de lege 0 Puterea de a face sau de a nu face ceva, liber arbitru 0 Independentft, neatirnare ig p1. Drepturi, privilegii *LIBERTIN adj. si sm. 0 Desfrinat 0 Berbant: Drimean, Cu cea mai destramata rasietare, glumele, darurile st sarutarile innilor (no "LIBERTIN.J sbst. 0 DesfrInare, desfrlu Berbantlic, cradle *LIBIDINOS adj. Aplecat la desfrlu: cat dot boieri... urill si libidinosi ca dot satiri (D.-ZAMF.) #LTBOV sbst. lubire, dragoste; placere: on mare vole si -s primeso (.1.-COST.); an mincat toti curiae pentru../11 imparatulni cregthiesc (NEC.) [bg.]. o LIBOVI (-Geese) vb. intr. Trans. (RV.-CRO.) A petrece, a se veseli: Olt traest1, Tot libovesti (11(..BRI3.). #LIBOVNIC adj. C6suia-i place ss petreaca, sa se veseleasca: slut... la poste cm.-cossa; To, era la bdutnri st la alergaturt de cat (e.-cost) [vsl. ljubovina]. 0 LIBRA (p1. -re) sf. Trans. Ban. m Monedli de argint de 20 de creitari [comp. srb. lib r a]. *LIBRAR sm. ga, Cel ce are o librarie, eel re e- diteaz& carti *LIBRARTE sf. te 0 Payne In care se vind c&rl,i 11 Profesiunea librarului 0 Negotul exercitat de un librar *LIBRET (p1. -ate) sn. f j Cuvintele unei opera muzieale [it. lib r e t t o]. *LIBRETIST sm. 0 Autorul unui libret [ft.]. 0 LPER.IT sm. le Trans. = NAM: a prins a se aduna pasari lel de lel: vulturt, nit, gat Mutt, Ware, corbi (RET.) [ung. I i b u c]. LICARI (-tires(%) vb. intr. (D A luci, a sclipi: stilp11 gi cinbucele de pe Naga streasina licarean de -$l luau chili T P.) A da o mica lumina, a scinteia, a clipi: cart tntr'o depdrtase nespusli.o scintele ce able licarea OSP.); departs cola doua laruri... liciresc In Intunerio, co dour candela lntr'un cimitir (VLAH.) Q Pe chit trlsti $1 rugatort In cart Mai licareste o raze de speranta (VLAH.); Manse sa-i licareasca In minte putinta unei caslitorit (139.-VH.) [comp. ALICE gi LICURI]. LICARIRE sf. Faptul de a licar i; lumina slab& ce abia se zareste: chipurile for par umbra sub slaba a candelei (VLAH.) ; : sugruma ort -ce a ginduln1 (DLVR.). LICARIT sbst. Lithrire: It scaparen clips din urma un de glad (VLAH.). LICARITOR adj. verb. Liam. Care lictireste: muiate In niste colori stravezii pi licaritoare (DLVR.) ; Paste munti si paste mart, Numal ochi (Pew.). *LICE.f.IL adj. * De lice u, privitor la liceu: studil e. *LICNTA (p1.-te) s f. 0 Tge, Permisiune special& de a vinde sau exporta uncle marfuri: licenta bautnrilor spirtoase ; a primit un denunt ca Ovreiul ar It vtnzlnd spirt ma (Be.-ve.) Prea mare libertate, destrabalare : trectnd de la libertate la si la mutate G.-eu.)11 CD a i Mic& a- batere de la regulele gramaticale, mai ales In poezie:...poetic. 1 1 Grad universitar Intre bacalaureat si doctorat: - In litere, In drept, to stiinte *LICENTIA. (-lea) vb. tr. A4 A concedia, a trimite la vatra, a da drumul (trupelor) *LICENIAT d. adj. p. LicsITT16. B. sm., LicsmizerA (p1.-te) s/..il Care a obtinut gradul de licenta la o facultate: 44., In liters, In drent, In stiinte 11 C kmlicentlekt. *LICENTI9S adj. Prea liber, destr/116.1at, desfrinat *LICEU (p1.-cee) sn. CD P La vechii Greci, scoalft construita la marginea Atenei,unde Aristotel preda lectiuni plimbindu -se cu scolarii CD * Astazi: scoalti cu opt clase, a Statului sau sub controlul Statului, In care se preda Intregul InviltamInt secundar LICHEA. (pl.-theie) sf. F Secaturlt, om de nimie: era an Ilusturateo $1 un usurel de minte d'ai mart. oum Mica am sloe not, on Ileac de om sau o.4. (113P.); Pe tronul Voivozilor... se c000teaza tot felul de Rebate et de moiluzi din tgindramalele Panamint (vuet) ; Vot, caprelor, In hum& sintett nista lichele (DON.) [tc. 1 e k 6]. *LICHEFIA (-nee) vb. tr. A face lichid, a topi [Cr. liquefier]. *LICHEN sm. * = MO$CHIII-DE-MONTE *LICHE(U)R sn. Ori-ce bikuturk facuta cu spirt sau rachiu [fr. liqu e u r]. *LICH1D 4. adj. CD Se zice despre on -ce corp care nu a nici solid nici gazos, si ale c&rui molecule, foarte mobile, alunec& Mr& greutate unele peste altele; care curge, apos: spa e a; mercurul 9 un metal C) Care nu e Ingrosat, care curge usor: 131- n/inn acesta e area ss 0 sti Se zice despre bunuri care nu stilt Incarcate de datorii, despre bani liberi Ca Consonante sunetele 1, m, n sl r. 2. (pt.-de) sn. Ori-ce substanth. lichida. :t. Lientra (p/.-de) sf. 47 Consonant& Uchida [Cr. liquide]. *LICHIDA (-des) 1. vb. tr. 0 A regula, a rafui o socoteala CD Ali plati datoriile 0 tge Ali desface m&rfurile dintr'o pravalie, Stao a mai cumpara altele. 2. vb. refl. A-si plati datoriile *LICHIDARE sf. O Faptul de a (se) li chi d a O Regularea, rafuirea socotelilor 0 Operatitme prin care o societate care se desface Isi plateste datoriile si Imparte ceea ce ramble Intre membrii pr *LICITATIVNE, "amain sf. public& a unui bun posedat In Mezat LICIT; ILICIT *LICITA ( -tea vb. tr. V' A vinde prin licitatie tyl 0 Vlnzare comun de mai multi ei CD b Epoca In care vinzatorii la bursa trebue sa rem ita titlurile si s& primeasca In schimb banii. *LICHIDATOR sm. Oa Cel 1ns&rcinat de a face o lichidare [fr.). *LICHI9R = Li= (u)r. *LICIT adj. Permis, Ingaduit de lege TT C NU- LIB- LIC

145 L IC-.LICOARE sf. 2 Ori-ce substanta Uchida, bautura [Ir. I i qu eur]. L I L LICORIN ogr LICURIN. *LICORN sm. 11 Animal fabulos reprezentat cu un cap de ccrb, cu trup de cal $i cu un corn foarte lung In mijlocul fruntil; inorog ( 2876) LICTAR sbst. Trans. X Magiun, povidla: mult aveti voi, de se minjesc coplii atit de tare! (SLY I [lat. e 1 e c - t u a r i u m, Imprumutat de popor din graiul spite - rilor]. *LTCT OH SM. 0), Ofiter subaltern care Insotea In public pe principalii magistrati ai Romei Si purta pe umar Fig Licorn. Fig Lictor. o secure lnconjurata de un manunchiu de nuiele ( 2877) [lat.]. LICT,TRA vb. intr. = LICURT: pe limanul set al SmIrdel limn on too de pale (wog.); o stea ce abia Donn deasupra cregtetnini (ON.). LICURT (- crest) vb. intr. = MARL pe vatra ouptorulut, In ceringli, mai Unreal' oltiva carbuni B FF (EMIN.) ; zari o real mica de lumina licnrind din ferestruta unei cascioare (RET.) LICURICIU (dn. Insect& coleoptera, glndlicel care produce In Intunerec o lumina vie fosforescenta (Lampyris noctiluca) ( 2878): olmpia i se Infatisaza luminatd de scintelle strdlucitoare ale Fig Licurici. B. BArbAtuf. F. Femeiu cli. lieurietler meal; inminile Inttrztate ale satelor clines, ca nigte Muria, printre menele copacilor (VLAH.) [11 Cu r 1]. LICURTN, LICORIN sm. X Varietate de chefal afumat: porunci... se-i oumpere lore, liourini gi ghindonor! (FIL.) [ngr.]. LICURTRE sf. = LICARIRE: resole tuna se resfringeau, on vii Henries pe onlmea nestatornicd a valuator tome 1. O LirAT (- lest), Linn (-ueso), LIFURI (-nreso) vb. tr. gi intr. Ban. A lingari. LT:E'TA mra. LIFUT, LIFURI we- LIFAT. 0 LIFUROIU sm. 0 /ten. Ban. 0 iron. Piciu, mucos (CIAO.) 2 tr, en gar, baiat care se tine de fleacuri [comp. lifur i]. LTGAI (p/.-si) sf. O Alianta ofensiva sau defensiva Intre mai multe state lj C) Asociatiune cu stop politic sau cultural: liga drepturilor omnlui ; liga 'learn culture Popornint roman [fr. liguej. 0 LTG A2 (p1. -el) sf. Ban. Alunea (pe obraz sau pe trup) [srb. ljag a]. "LIGAMENT (p1.-te)s71 Partea fibroasa care P, mentine organele si leaga Fig oasele Intre ele (Lii 2879) L. Ligament cervical [Ir.]. al boului. LIGAV, LIGAV adj. eaten. Ban. Caruia nu-i place srt manince on -ce, care e mofturos la mincare lutnd cite putin si pe alese [srb. ljiga v]. LIGHENA (p1. -age), LIGHENVT (p1.-ute) sn. 0 dim. LIGHIAN. LIGHIAN (p/.-shene) exth sn. 0 C) Vas de metal, de portelan sau de lut pentru spmat pe miini sau pe obraz ( 2880): tin 0. de ant on 'brio, pentru spalat (CaO.) Farfurie de me- Fig Lighian. tal Intrebuintata la ras de catre barbieri [tc. 1 e g 6 n]. LIGHIENA* (pl.-ale) sn. 0 dim. LIGHT. N. LIGHIOAIE sec LIGH10411A. LIGHIOANA. (p1.-ne), LIGHIOINIE 8f. (DO 2e1c A- nimal, in spec. salbatic, necurat, scirbos: racnea. de credeai ca se lupta on taste lighioanele padurilor Osr.s ; sa fi zis ca e vre-un ootoin salbatio, on oine Ole ce lightoana (CAR.) Bestie, fiara, fiinta omeneasca (cu Inteles dispretuitor): No ml mai 'tiered In lighloanele. este fatarnice ce se numeso oameni (ALECS.) ; o sfrijita de lightoats, mai Tuna decit chum, au barba adusd (ISP.) pl. Plisari de cute: paro'o viz In curies din fund... Inconjurata. de o Ruth de lighioane: gaini, taste, rate (BR.-VN.) ; lighloile batatnrilor filffird, speriate, In frunzisul pomilor (DLVIi.) [vsl. gr. [ung. liliom]. LILITJTA (p1.-te) sf. 8 Planta din fam. lilia- XvsOso legiune" > tlegheo n, p1. leghe o a- n e; intelesul actual s 'a desvoltat din acela de legiune de draci" = multirne de fiinte necurate]. LIGNT irea Carbune fosil provenit din. LEHR. LIGNTT sbst. descompunerea Inceata a vegetalelor a ca.ror esentil. se poate Inca recunoaste clteodata O LIHAT (-dew) vb. intr. C) Trans. A OH (rsc.) Maram. A face larma, a scoate strigate (PAP.) [comp. LEHAT]. LIHNT, LICINT ( -nest) vb. refl. A simti o sfirsala, o slabiciune, a-i veni lesin [ngr. Vxvoc, ).Lxviuop.at].. LIHNTT adj. p. LIB I. Lesinat de foame: PO' olnit de foam, en matele obtoraind gi on burta rni, (ISP.) ;. fall el gases o Tiglincuta tinericit, sdrenteroasa si..-a, stand jos pe o buturugli (CAR.). 0 LIH9D sbst. 0 Trans. Stare de slabiciune, de lesin din pricina foamei: Si en cad de pe pioioare, De ~, de IlamInzit (RET.) 0 Mold. (ser-) Starea stomacului dupa ce a fost Indopat cu mincrui dulci. O LIHOZI (-ozeso) vb. re fl. Trans A se lihni, a simti un gol in stomac, de foame: Inghitean la nodnri seta, Lana li se lihozise inima (MERA) [1 i b 0 Cl]. 0 LLIITJD = LIIIGD O. *LILA adj. De coloarea liliacului, liliachiu [fr.. Was). LILIACT sm. 4 0 Arbust ce Infloreste foarte de timpuriu primlivara si face flori frumoase albastru-roscate sau albe, dispuse In buchete rnirositoare (Syringa vulgaris) 2881): mugurul.rulni se despiod et 'nverzegte. snbt aburoasele sarntari ale Boarelni (000E11 ; era 0 OSSA alba... en tide marl de sot gi de lilieci In fail (VLAH.) 710 Fig Liliac. fel de soarece Inaripat,, rderena = A- N/NM [tc. lejla k]. LILIAC' sm. 7.k Un cu aripile formate din membrane, care locueste < prin crapaturi si locuri subterane, de undo iese sburind numai noaptea (Vespertilio Fig Liliac. murinus) ( 28S2): bulnitele gi liliecii... sburan W- Hind In Coate partite, en Ova asentite (ODOR.); Un orbit de lona, In sbor, de stragini se loveqte (VLAH.) [Sri). lilj ak]. LILIACEU 1. adj. i Ce are analogie cu crinul: planta Maces. 2. LILTAG$E sf. pl. Familie de plante monocotiledoane al carol' tip este crinul LILIACHTU adj. De coloarea liliaculu I: r cravats Hitachi qi guler scrobit bat (I -OH.); raze ca de opal se ridican pe Sundt"' al cerulni (1.1.-ZAMP.) ; ounnni de zorelese Impleteau, on Horne deschise, fragede, liliachii, blitind In. albastru (ORt.). LTLIE St. Trans. 4. O = CRIB = stinjinvr [germ.]. O LILIOM sm. Trans. 4 = CHIN: Frunzli verde Toate pasarile dorm, Numai en on mai am soma i ee, tia..bas.>

146 ceelor, cu flori alba, numita $i painjinel"; cre$te prin finetele, uscate $i prin poienile din padure (Anthericurn ramosum) ( 2884) [1 i 1 i e]. *LIMACE sf. 4 Me lc far& casa, nurnit pr alocuri babita" (Limax) (1 2883) LELVI*N (p/.-anunl)sn. a, Port: Astfel corabierul... Alearga la Sul ceatlases 1-a SCIDEtt (ALL) ; de-aici si din rul Brine pornean In rasarit corabille Turcilor tvi-ao." ; : sal ne statuim cu totii cum el ea fel sa faces a duce aceastd tarti la ul col de mintuire ()6P.) ; a ajunge, a Iasi la, a ajunge la local de scapare, a scapa de primejdie: ales prin glad nu-i trace skse plingit de cite a trebuit sal sufere Fig Unlace. Fig Liliula. plait s'ajunga la (vl-ah.); dal din mlini, dad vrei ss iegi la N (pann) EtC.]. -LIMB (p1. -burl) sn., Marginea unui astru: Sul soarelul d4 Partea plane a unei frtmze a 2885) S Nervare Partea libera a petalelor unei corole, a sepalelor unui caliciu Lima LIMBA (p/.-el) sf. OO (;) Partea muscular& mobile din gura omului $i a multor ani- &poi male, organul principal al gastului, care contribue Inca la 288- Limb 1 ' 3* producerea grafului, la mestecarea Inghitirea alimentelor 2886): a 1 se uses timbal de sew a scoate limbs; a agtepta, a alerga, a umbla dupe cave en limba scoass, on lambs --I de nn cot, a astepta, a cauta sal capete un lucru de care cineva are mare nevoie: ottt slut on avert marl cart aleargti du- Da pensie on limba scoass (ALECS.) X Limba animalelor considerate ca aliment: de vital, de bou, de pore; tiarta, stumata Limba considerata numai ca or- Fig Limba. gan al vorbirii: a pninde L. Limba. V. Virful limbii. (la) limbs, a deveni vor- P. Papile. aa. Amigdabar* : a-si tines Lim- le. o. Omulorul. I. Inba In glut; a -si Dune ten cisiv. - C. Canin. - MM. limbil, a se feri de a Masele. vorbi (ceea ce nu trebue, mai mult leeit trebue); a fi slobod la, a avea = lunga, a vorbi prea mull, a spune ceea ce nu trebue; de act, LINEAromiA, om prea VOrbri.r(1. IPAMF.); a avea mincarime de a nu putea tacea din gura, a avea chef sal tot vorbeasca: avea, biet, mincarime de ee, third, ti era idea sal des pe fata taina (lar.1 ; pared -1 trace cineva de, parca-1 sileste cineva S& vorbeasca; a-s1 muses limba, a se car de a fi vorbit, de a fi spus ceea ce nu trebuia; on 1-a tors mama pe are o mare u$urinta de a vorbi; a i se deslega limbo, a Incepe sa vorbeasca dup& mutt& tacere; lml vine, Imi umbla, mini std pe nu-mi pot aduce aminte imediat de acest luau, de acest cuvint, de acest nume, cu toate ca-1 still bine: aiutatt-mi a nuns, oa nu-mi cultic astute, dar lint nmblverin (TOm); f : limba tale mai mult declt sable; limbs case n'are si oase starlma; limbo Indulcegte, limba amartiste, o vorba poate face si. bine $i rau; toaui pastirea De limba el plere, de multe on omul dal de necazuri pentru ca nu $tie sift tad. chid trebue ; ea- cu a, de muerte, cu ultima vointa exprimata, pe patul 711 mortis: ue om, la moartea lul, de-sl va lava, cu de moarte, mult putln ce va avea (PRV..MEL) ; SG 'Anse on de moarte sii-i tacit cogclugul din sclndurile clavirului (1.-OH.) 0 ta Totalitatea cuvintelor, formelor $i constructiunilor Intrebuintate de o colectivitate de oamcni pentru exprima gindirea prin gralu sau prin sans: limps satins[, romans, tranceza; striking, literara, popularti; = materna, Invatata In copilarie, vorbitii acasa. cu parintii; moans, care nu se mai vorbeste (greaca, latina, ebraica, sanscrita, etc.); vie, care se vorbeste Inca. 6 a 033 Graiu conventional: limbs muttiot, hotoongl,y, t Informatiune cu privire la rni5- carile, la starea, la pozitia du$manilor; a Prinde.., a afla prin spioni: m'apropiu de lagarul 'ages, ca ea prind gi sit Min cave (ALECS) ; priuzind despre starea lagarului Int Matelas osp.) # Popor (in spec. pagln, sau considerat ca atare): ogtile protivnicilor So SICattliall din toate limbile pagine din rasarit oar.' ; sea (BRL.), neam rrtu 0 OH-ce are o analogie sau o asemanare cu o limba: limb[ de foe; limbs clopotului: nglle se isbeau, clampantud ca o de clopot ce nn 'stings erase (0.-ZAIAF.) ; limbs mel tat, cumpenei, br iceag alai, eta. ; sr LOPATICA C) ; pe creasta easel... sortie, la fits -ce blitaie de vtnt, dons limbi de tinichea (DLVR.) a Fa$ie lunga $i Ingusta: de pdmint; de mat; de padure: portal eel vechiu se atilt la marginea limbli de plimint ce Inainteaza In mare aux.); ores Insemnat al Bulgaria',!mins In Duna/a pe o. de sal (vlah.); tlamtnd gl trudlt strabittea o A. de padure (vlah.); fa, Ott cote un deal 01-o vale si-o A. de pildure (GR.) ; dincoace despre not se Inchide on o de mare, care lose din mares Alba (M.- cos).) S L.TraBA-ArEa = BRoscARra; Lon3A-BALTILoR = LIM- BARITA; LIMBA-BQULIII', plants acoperita cu peri aspri $i teposi, cu frumoase flori marl, albastre (Anchusa italica); LIMBA-BOtrarr BA- BQULUIV = SICA; MIRVTA; LIM- LIMBA-BROA$TEII = LIMBA- RITA ; LIMBA-BROASTEII = IARBA-BROAATELOR; LIM- BA- CTINELUI = ARARTRL; LIMBA-CRRBULUI = NAVAL- NICt; LIMBA-ClICULIII re- CUB ; LIPARA-MARII, mica. plants cu flori alba, trandafirii, purpurii sau violate, originara din Europa meridionala, cultivate adesea ca plants decorative; numita $i limbusoara" (Iberis umbellata) ( 2887); LIKBA-ntavizr- Luz, plant& acoperita cu peri aspri, cu flori frumoase albastre, rar albe, Intrebuintate in medicine pentru proprietatile for sudorifice $i pectorals; numita $i atratel", otratel" sau boranta" (Borrago officinalis) ( 2888); Ltrd- Fig Limba-marii. Fig. a888. Limba-mielului. BA piii, plants cu flori purpurii dispuse In capitul; numita. di paltimida." (Cirslum canum); LirasA-0112 = PAT- LAGIMA ; LIMBA-PR$TELUIt, plant& cu frunzele de un verde-albastruiu ; face flori violate cu un caliciu albalbastruiu ( Statice limonium) ( 2889' ; LIMBA-PR$TELIII2 = sica; LIMBA-5ARPELUI, planta Cu o frunza mica (walk care Imbratisaza tulpina ( Op itiogiossum vu/gatum) ([] 2890); 14-1VIBA-VACII, LIMBA-VB CINEI, LIMBA-VECINA (F10.-DEL.) NAVALNI01; LIMBA-VRABIEI, MiCA - - planta, cu flori verzui mititele, Fig al card fruct e o nucul& cu 0 Limba-pegtelui. singura saminta ( Thymelaea p asserina) (.J 2891) 0,a6v = cardstrla; LIKBA- DE-MARE, pe$te de mare, foarte turtit, de felid LIM- LIM

147 LIM- cambulei; numit $i glosa." sau warece-de-mare" (So lea impar) ( 2892)[lat. LIM lingua]. *LIMB4GrU (pl. -gii) sit. Or Graiu, limb& [it. I i n- g u a g g i o, refacut dupa limb a]. LIMB4RET adj. Vorbaret, flecar: Se strecoard pitveleml (0000.) [1 i m b It]. Lrivas4RITA sf. *, Planta, cu tulpina dreapt5., rarnificata, cu flori mici albe sau trandafirii, ce creste prin santuri cu apa, plrare, etc.; numita $i.; limba-baltilor",limba-broastei", patla- Fig Limbalarpelui. ginti-de-apa", etc. (Alisma plantago) (E 2893) [limb II]. LIMBATATI sf. pt. 0/ten. (vtac.) Neamuri strains, title [1 imb I O] *LIMBTST... = LINGUIST... O LIMBO.EXTA., unisol$nie sf. 0 /ten. Urn de neam strain, lilt& (CIAO.) (PAMF.) [l imba ] LIMBRIC sm..41$ Viermusor lunguiet, ce traeste In intestinele copiilor (Ascaris turnbricoides) (g 2894) [lat. lumbric u s]. LrmsRic4RITA sf. * = LUMNUL4141C1I-DPKNULIJI [1 1 M- i c]. MARIL Fig Limbovrabiei. Fig.r2892. Limba-de-mare. Fig Limbarita. LIMBVT adj. Caruia-i place sit vorbeasca mult, s& flecareasca. intr'una, guraliv, bun de gura: MI... Tigiincil este mai 4 el mai hilpsin um); vrabille oirlpesc (coos.) [lat. *11 n g u utus]. u LENIBTJTA. (pl. te) sf. dim. LIMBA. t LIMEIUTI (-teso) " (),,,armantatam 44, Fig Limbric. vb. intr. A flecari: stt vorbesti tot adevitrul, mincluni sa on limbiltesti (PANN) [l i m b u t]. LrmBuTTE sf. Flecarie, vorbaretie, defectul si vorba limb u t u l u is voin tl dobindit tertarea d-voastrit pentru plicatul men de 4 lungit (ISP.); cind are mut palms Ilmbutiel... vorbeste $1 curate 41 spurcate ; sptute basmele vi snoavele batrtnesti cu attta ca parc'ar clti pe glove (DLVR.). *LTAILF A (p1.-te) sf. Lichid incolor care cirrula. In corp prin niste vase particulare numite vase limfatice"; racindu-se, poate sa. se Inchege ra $i singele [fr. lymph e]. *LINIF.ELTIC adj. 0 i Privitor la limfa.: cistern Vaal owe, niste tuburi analoage vinelor $i arterelor, prin care circula. limfa 0 Temperament temperament caracterizat prin defectul coloratiunii pielii, slab, anemic, fart' vlaga.: nevasta Int... o female (-as bolnavidcasa, eta mai mull In cad. (VLAH.) *LELVIIT.6. ( -tea) 1. vb. tr. 0 A forma, a stabili hotarele, granitele C) A margini, a tarmuri. 2. vb. refl. A se margini *LTMITA (p1. -te) sf. 0 Hotar, linie de separatiune Intre dot& terenuri, Intre don& tari 0 Margine: are o ambitiune tare limit(); teats se repetil odd an o $1 miliardele de combinatil ale materiel (VLAH.) [Zr.]. *LIMITROF adj. Marginal, de linga hotar, care e la hotarele unei tgui, unui tinut, vecin *LIMONADA (pl.-de) sf. 2 Bautura facut& cu zearna. de Mollie, apa $i zahar: ea-r &mit putin mutt vi-i dose la surd Indiana' Cu (VLA11.1 LIMONADIER sm. zso Cel ce face sau vinde limonada [fr.l. LEMONGITT sm. t,0 Vinzator ambulant de limonada. ( 2895): in Moldova, vor domnt multi grecomani limongli (SIAM.) [te. 1 i - money]. "LIMONITA sf. Sesquioxid de W Fier hidratat [Zr.]..L; LIMONTU adj. Gelber' ca larnlia: una cam limonie la tali; gi ou ochii in dot Pert (ALECS.) ; el -a pus rochia de matase, o rochie limonie (DLVF) ['LC. 1 i ni o nil. ViOifr LIMPEDE 4. adj. 0 Curat $i stravazator: Ittceam cite o bale In rlaletul race Si me ca lacrima (ON.); SIM ' ca vicars $1 race ca ghiata (ISP.) o = CLARA. C) : are angles 11 Seniai: sub cerul 4 $1 Instelat (VLAH.); nn car Care pricepe sau care se pricepe cu usurinta; deschis, lurni- Fig nat, destept: Btu,; rase,; cap... Limongiu.. adv. Deslusit: an dovedit, ea lumina allot, veraeltates spuselor vi observatinntlor sale ( ) [let. limpldus]. 1 LIMPEJOR adj. dim. LIMPEDE. Cam limpede. LIMPEZEALA sf. Calitatea a tot ce este lirnpede, limpezime, claritate [ 1 i mp e z i]. LIMPEZI (-ezesc) 1. vb. tr. 0 A face 1 i m- pede (scotind sau facind sa, se aseze la fund necuratenia sau ceea ce face turbure un lichid): vinul; apa se limpezeste on plats Hera If 0 ruiele, a le spma pentru cea din urma oars In apri curata, spre a se curati de s5.pun A goli, a deserta, a curati (un loc): are de gtnd aa dea DIrtol vial... 5i spot ad limpezeascit loon! (ISP.) ; cind se mai limpezea locul de dufmani (ate.) C) (F) A larnuri, a deslusi, a clarifica: Mu de dwelt clteva pahare de vin spre... a -si (ON.); o situatlune. ideile 2. vb. refl. 0 A se face limpede: Mut._ se limpeseeste, de poti numlira In inndu-1 toate argintlirille lni (EMIN.) ; vinul a stat de Siert si )nape a se deosebi de droldii ft a se (sty.) A se Insenina: cerul s's limpezit 111 O F A se lamuri, a se deslusi, a se clarifica: mintea i se limpezl... $1 exalt... sit onsete Is chips! sodyarn (ON.); situatiunea s'a limpezit. LIMPEZICYVNE sf. Starea, Insusirea a tot. ce este limpede, limpezime: stares lui sulleteascil feta de dinsa nu ayes paslunlior marl (13.-ZAMF.); venni era. corect... de o de cristal (vlahj [limpezi]. LINIPEZTME sf. Limpeziciune: a giamiur et (SR.-VN.); In Amnia flea, tot aveam care-care 4 de vedere ION.) ; el singur 11U-$1 putea explica aceastit a mintit (EMIN.) [1 i in p e d e). LIMPEZI$ (p1. -furl) sn. 0 Loc got, curat, ne- Impiedecat sau neastupat de nimic: se streoura ca luntrea Int... oprindu-se la..uri (D.-ZAMF.); nude vi uncle vedem turme de of presirate pe.411 plalurilor (VLAH.); o- stroavele ritsarean negre, talnlce, din atel de ape (5.-At.o.) O Fata senina a cerului: soarele impritstie raze tot mai llerbinti din...iii albastrn al cernini (VLAH.) [limpede]. LILVIPEZITJ adj. Limped e, straveziu: spate sale limpezii se coact cn veselie In rasfatate Inooveletnri (coos.). LEMPI (-peso), Mold. Bucov. LINCHT (-chose) vb. tr. A bea lingind, a sorbi cu limba (cum fac clinii, etc.), a lapai, a Heal: incepeam a linchl grosciorul de pe deasnpra oalelor (ono.); blidele numai dealt sera aa le spell, ritate r.]. LELVIUZINA (p1.-ne) sf. 94e Automobil Inchis (1:1 2896) b r LIMEEULTTA. (pl. -te) sf. dim. LIMBA. LIMBURV (p/.-tree, -agar!) sn. I 0/ten. Ban. Trans. 3 Omusor, ou$or, Imparatus Trans. Limb a ctntarului. Lnvisu*op.I.RA (p1.-re) sf. 0 dim. LIMBA = LIMBA- act paste noapte lincheste dram' din ale (voe.) [onom.]. *LINIPIDIT4TE sf. Limpezime, cla Fig Limuzinti.. r.

148 LIN' 4 adj. 0 Nemiscat sau care se misca foarte facet, usor, fara sgomot; J: apele e slut a- dinci; o 11 snflare de pint adie peste grinele conk, (vi-ah.) Linistit, pacinic: Acum Insa vista-i Cara 0 doarme 'n nepasare (Atics.); asa vtatil MI si neturburata doer ca in rain poste sa mai ti gustat oineva (ODOR.) Neted: mergi pe carare A si dai drept in tin& (PANN). 2. adv. Incetinel, usurel, binisor, in liniste, Tara sgomot: ei cabal nsor gl ca $1 cum ar pluti (VLAI-1.); yodul i-a riming... ea nu s'a Mina, el 1-a trece. de oeett parte (so.); ei se MA soru-sa la sole, si chitilin cret.) flat. 1 cal s]. LINO sm tola Peste de apa dulce cu solzi mici Y-> Infipti In piele si acoperni cu o paturb baloasti; traeste mai mutt prin lacuri sf balti garis) (L 2897). Ow LIN' (p1. -aunt) sn. Vas In care se salsa strugurii la vie (V 2898) Lout] unde shit asezate toate vasele In care se y store sau se mica strugurii frigr.). LINARITA (pl.-te) sf. * Planta ierboasa. cu flori gal- ( Tinea vul- Fig Lin. Fig Linarita. bene dispuse In ciorchini dese In virful tulpinii; numita. si in-salbatie", buruianii-de-in" riot", gura-mitei", etc. (Linaria vulgaris) (CI 2899) [cuvint savant din lat. 1 i n a r i a]. 0 LINCERI we- LINCILTRI. O LINCHI ear LIMPT. 0 LINCIURI, LINcERT (-mac) vb. refl. Mold. Bucov. 0/ten A se balaci: nu to -i mat ante fn tale ape, Ii sick* de blastamul broastelor si-1 do ragas morilor sa amble 4CRG.); cum se linclureete rata in aria, asa as se linoinreasca el In banturi (vos.); stiu numai... as se lincereasca In apa (GRL.). LINDINA (pl. -ini) Si. etc Ou din care se naste paduchele ( ): it Mon (pe voinlo) 0 $1-1 assuage oilier In coada fetal, lard ea simta es (ISP.) [lat. vulg. *1 n - dlnem=clas. lendem]. LINDINOS adj. Cu lindini, plin de lindini: Piersica paroasa, Bucatica iindinoasti (GOR.), ghiciloare despre SMO- Fig china". Lindini. *LINEAMENT, LlITIAIPDPIT (p/.-te) sn. O Tras(at)urit a fetei, linie Prima Schitii. a unei lucrb.ri *LINEAR, LINIAR adj. Privitor la linii: problem& magnet "4, cu care se mascara lungimile; desen care se face cu knit, In care se Intrebuinteaza. constructiuni geometrice O LINGA = LINGA. 0 LINGAI (-ileac) vb. tr. Trans. (P$C.) = Utiatrei [Hagan]. TLINGARET, LINGARIT adj. si sm. O Ca.ruia-1 place sit lin g II din bucate; care are obiceiul de a minca la mesele altora, linge-talere, Hagan: an nn-1 mita dobitoonl eel mai lingaret din toate P (6e.) Lingusitor: unit...,lingaritt domneeti... toad, la nreohe Domnulut Otte ale toate UP.). LINGARI (-arose) 1. vb. tr. A lingusi A mince, ca un lingau, end la unul, cind la altul. g. vb. refl. A se lingusi [1 i n g e]. LINGARIT we- LINGARET LINGATOR adj. verb. LINGE. 0 Care linge de talere, anew: de la de talere... a stun astazi bicinl oamenilor oinstiti r. LINGAU sm. i Cel ce obicinueste de a mince end la unul, cind la altul, linge-talere, lingaret, parazit: nisi tipenie de prin saloane $1 ye scar! (ALECS.) ; sg to forest' de oiocoi lined si de noparol WitGare (ALECS.) ; Ce-ti tilt de pe masa, rout oa un (ISP.) ; Dar el to minte s& til. Mai de!adorn ( Lingusitoi : on stie el ca lingliii o sa-1 dna pe salsa inlet P (ISP.) 3 Caruia-i place sti ling it din bucate: ea nu tim lineal si lacomi ca soarecele (cgs.). LINGE (ling) 1. vb. tr. 0 A trece cu limba peste ceva: o tarturle; a-gi bnzele; Bala, Mina ce ma Hose de dotal, trel orl pe obras, se (mica ltng& paint men (GN.); a-el degetele Pr. DVGET ; 2' In bob ye Move er BOP ; F: lingo undo a souinat, se linguseste, se umileste pe linga acelape care 1-a hulit altadata; lauds ce a defaimat; F :... picioarele nits, a se umili, a se Injosi = A lingusi: In rata to tinge, In dos to!tin (ZNN.). 2. vb. refl. A se linge pe sine; a linge unul pe altul; a Be pe bot de ceva, a se in bot on oineva er BOT 0 [lat, linger e]. *LINGERIE sf. (]) Rufarie LINGE-TALERE, Mold. LINGE-TALGER(E) sm. Cel ce se hraneste de la mesele unora si altora, parazit; ciocoiu, slug& la boieri: ome mat din urma 51 mai nevoiase Ii den porunci $1 ea on vole buns he faces Da bate (ems.); mark en P ian, asonitli, mai tinge- talgeri (ALECS.) [dupa. germ. T e 11 erl e c k e r; comp. fr. pique-assiettes]. LINGOARE er LINGOARE. *LINGUAL adj.. 0 6) Ce apartine llmbii: nary (27 Ce se articuleazb cu limbo.: consonant& [fr.]. LINGUIST sm. 1:22 Invatat care se ocupli cu linguistics *LINGUISTIC adj. ai Privitor la linguistica. Fig. 290/. Linguri de lemn din diferite *LINGUTSTICA:q. Studiul limbilor, din punctul de vedere al raporturilor for Intre ele [fr.], LTNGURA (p1.-ri) si. 0 X Unealtb de mash cu care se manilla supa sau alte mincari lichide: de lemn ( 2901) ; de tint- hes, de cositor, de argint ( 2903); lingura are un given et o Coedit; I : ou lingura Iti ds duloeatli el cu coach 10 mate oohtl, se zice despre cei fatarnici; ear ALA ; CD: a mince bank, ayerea on lingura, a risipi, a cheltui 713 nebuneste: an bitrbat care 1-a mincat toata ayerea ou lingers f regiuni ale ttirii. (ALECS.) ; : a-i puns, a-1 atlrna, a-1 spinzura Ila- Fig Lingurti de at gare In (sau de, gint a lui Stefan romp, la) brin, a-1 lege Fig Domnul Moldovei (Man. Lingui a. lingurile de glt Neamt), (maue.), a nu-i da nimic de mincare (pentru di a UN- LIN

149 LIN- venit prea ttrziu, etc.): %plant *molter ne spinzuril lingurtle la brill 51 se duce la pritoblare (ALECO.) 11 LIN 0 Continutul unei linguri:.- de sea; F 0) a boa, a sorb( pe cineva intro de aps, a-i veni sit-1 manince, de drag ce-i este: Ii venea Ilticaulnl, de drag, sa o soarba lute cu de arta lisp.) 0 1,3 Lingura (pieptului), apendicele cartilaginos al sternumului, lingurea, lingurica 7 4 vii. Unealta a rotarului, un fa de sfredel cu care gitureste capatina rotii, spre a face locosiei ( 2902) 7 4 = POPIVNIC; REM' 11 * LINGURA-1441C1I-DOINULIII (Lam), LINGURA-Alkl- CII-PUCESTE (VLAH.), LINGURA-STRIGNILEI (VLAH.) LINGURITA -ZTNEI 0 w;i. Ban. Mormoloc [lat. lingula]. LINGURAR I. sm. t8 te Mester care face si vinde Lin g u r i de lemn (mai adesea Tigan): era data. un Tigan 51 s'a dna In padure ca sii-01 canto an paltin bun de lingurt (SM) CD 0 Pr. ext. Nume dat unei clase de Tigani can se ocupa cu fabricarca lingurilor si altor vase de lemn : el a foot unul din robli no5tri, Tigan ca, de saint Ini, Insa sitar de me- 0 Berle (L-OH.). re 2. (p1.-are) sn. Dulapiot sau polita unde se in lingurilt si alte unelte de masa sau de bucatarie ( 2904). OLINGURA.* sm. Ban. se*. Mormoloc [I in g u r 6]. Fig. agog. Lingu- LINGURE4 sf. Apenrar (Bucovina). dicele cartilaginos al sternumului, lingura pieptului, lingurica. CD 15;) Golul mai jos de furca pieptului: a simtit nn lel de slibioinne la Parca-1 lua o ape (CAR.); slirsala... care-1 vine omuln1 clad simte an got de hams la ca, (CAR.); m'apucti doru'n tuna piestutu', la,. (J)P.) CD * Mich plena medicinala, originara din nordul Europei, cu frunzele In forma de lingurita, cu flori albe asezate in ciorchine (Cochlearia of jicinalis) ( [lingura]. LINGURTC.A. sf. (c0) = endow- REk : rachiu de droidii_ Iii is durerea de la -, en mina (0.-ZAMF.) Ping u n a]. LINGURITA (p/.-te) sf. 0 SC dim. LuiciunA. Lingual mica O A 2906): de cafes, de dulceata 11 0 Conlinutul unei Iingurite: exam 11 dam o de revent $1 mline... o as vodem (VLAH.) = WNW:I- RE* C) : mi s'a pus an nod ekes, IDs doare la (LUNG.) Lingurita de our sau de argint, cu coada In chipul cruel!, cu care se distribue In biserira sfinta cu- Fig Lingurea. mineehlurit ( 2907) f LINouRTTA-MEr, un soiu de ciuperch necomestibila, de coloart galbena-rosiatica, cu coada lungh si miezul tare ca iasca; Fig Lingurite palitria a concave, avtnd care- de lemn: A. dinmuncare asemanare cu gavanul u- tenia; B.C. din Hateg. nei linguri; poporul o pune prin staule, unde sint vaci ca sa le fereasca de strigoi; numith si ling,ura-maicii-domnului lingura-maicii-preceste" linsum -strigoaiei" sau urechiusa."(fomes lucidu.$). LINGUROIU (pl. -oats) sn. augm.lpi- GuRA. Lingura mare; polonic: prindea on un at, spume trandalirie (MG.). O LINGURV sbst. Ban. xtro Mormoloc[lingura]. LINGUALA ) St. = Li/MU- op SIRE: se glades cam oe sa o1rpeasca imps. Fig ratului (DLVR.). LINGU T (-useso) I. vb. tr. A lauda Lingurita. pe cineva peste mitsurti cu scopul de a-1 seduce: Incepn s'o linsugasoll on vorbe mlorlaitoare si eti se la 714 au binele pe Una& Musa asp.); tea Hint tras pe stoara de to(i garlatan11 can 11 lingusean (vlah.) g. vb. refl. A se lua pe ling& cineva cu binele, magulindu-1 sau laudindu-1 peste Mrtqurii: nu so mai ulta is area bucatari(a, on -cit s'ar Il lingusit ea ye ling& dinsul Ise.) 11 i n g e]. LINGUWRE sf. (D Faptul de a lin g u s i 70 Lauda pests) masura cu scopul de a placea cuiva, de a-1 seduce: nra si dispretuia lipsa de demnitate 51 a 0.-oH.). LINGUITOR,-TO4RE1. adj. verb. ranaust. Care 1ingu ester fetele acelea erau linsusitoare 51 stlau sa-si crate iubirea... mai mull deolt o man (SSP.); BA is feresti de oiocoi lingai si de uopsrcl lingusitoare (ALECS.). 2. sm. I. Cel ce, aceea care linguseste: fug' de lingusitorl 1)1 de cart to lauda In laid (PANN) ; Ca ochil Mark 51 (Import, ma farmed lingugitoarea I (VLAH.). *LINIA. ( -ter) vb. Ir. A trage lin i i. *LINIANINT we- LINEAPaNT. LINIAR Br LINER. *LINIATURA (p1. -tart) sf. Tiparul liniilor orizontale sau verticale la caiete, registre sau alte imprimate [germ.]. *LTNIE s/. O Trashtura Mut& cu condeiul, cu creionul, cu creta, etc. socotita ca neavind nici IMime nici grosime 0 Ac dreapta, trash drept, fare a se abate Intr'o parte sau alta, cea mai scurta. Intre cloud puncte; - teak compusa din mai multe linii drepte; curbs, linie 1ncovoiata, care nu e nici dreapta nici frinta (e.- TAB. xxxiii) 0 Unealta care serveste pentru tras linii drepte; rigla 0 Veche masura de lungime: In Muntenia, a zecea parte dintr'un deget" = 0,00246 m.; In Moldova, a douttsprezecea parte dintr'un palmac" = 0,0029 m. Trasatura: 1 se str1mbasera toate Willie obrazulni vorbind asttol (D.-ZAMF.); lgi schita plant In Unit marl (VLAH.) 7 0 Directiune: a merge In dreapta; T : a urma hula datorie1, a urma calea datoriei, a se purta asa cum cere Fig. ago& datoria 0 de conduits, de pnrtare, regule dupe care se poarta ci- Linie de cules. neva 0 Rang: a pune Pe clneva in prima A armata de prima u, aceea care e enemata. sä se bath mai Intliu Sirul membrilor unei familii, urmasilor unei rase 0 Rind de cuvinte Intr'o pagina scrisa sau tiparita, in C) # Place de metal ce se pune Intre rindurile culese spre a le mai rani sau spre a tipari linii O 2908) p X Pozitiunea trupelor sau vaselor de razboiu, In ordine de X Traps de, infanterie ( 2909) 4 X A. do aparare, aceea pe care o constitue locurile intasite asezate de-a lungul hotarului unei tart 11 0 teieeratied, sirma, firul care leash statiunile telegrafice Intre ele 0 1=4. de drum de tier, tale ferata II@ 44,`p 8inele unui drum de fier, Fig. agog. Solunui tramvaiu, etc.: vagonul a earn de dat roman de pe [lat. 1 in e a]. Bate (1861). LINI 9R, 0 LINISEL adj. dim. LIN. LINITE sf. 0 Stare 1 i n a, neturburata de nimic: Mita e 'n aer, cs lrunzele nemiecate ale Weiner ttt Dar InmArmurite ea de o vraja (VLAH.); erica In pace al In en sobs 51 cumnatele sale sr.) 11 0 LipSrl de sgomot, thcere: In a noptil; In casa e o adinca 0 Pace: schelk de grille In tamp de ad estate de sparare to razboin (VLAH.) 77 C R NELINISTE. IJNI*TI ( -test) 1. vb. tr. A face sit fie linist e; a potoli 11 R' 1,MLINISTI. g. vb. refl. A se face liniste; a se potoli. LINITTRE st. ) Faptul de a lin is t i 0 Liniste:...umoasa e cimpla cu dulcea-1., (ALECS.). LINITTT 4. adj. C) p. LINIM O Neturburat de nimic, lipsit de sgomot, tacut; potolit; pacinic: Noaptea-i duke 'n primilvara, a, racoroasa (ALECS.); mares e 1111 (g.) NVLINOTIT. g. adv. In liniste, in pace: deed vrei sit traegti sa nn FEW, as n'auzi, sa tad (PANN).

150 TABELA XILX.LLI. LINII PUNCT DE...7IINCT ERSECT LIME DREAPTA URIC CERRA LIME nurrra P A R A L E L URIC MIXTA E CONVEROENTE :: DWERGEIVEE ratnte UNGHIUR I C imam CREPT PCRPED IcutAni 2 /MK/-HIV le CREPT TRIUNGHIU DREPTUNGHIU.C.ONCENTRICE E L I PS A EXCEITTRICE PARABOLA HIPERBOLA OVA INIMA SEMILUNA VOLUT A Cu 2 CENTRE Cu 3 CENTRE CU 4'ELNTRE 715

151 LINISTITOR adj. verb. Lmum. Care linis- LI N - teste; care paoleste: sora CBS mai mare alinit tries L ID internee color mid cn ouvinte linistitoare (ISP.). * LINIVTA (pl. -te) sf. dim. mum. ' LINOLEUM sbst. Un fel de musama groash formata din cauciuc amestecat cu praf de Nut& si Intins pe o pinza; serveste ca asternut pe podealn, In foe de covor ( 2910) LINON sbst. P Inza de in foarte fins, *LINOTIP (p1.-iveri) sn. $ Masina cu clape ca la Fig LiTIOlellpl. marina de scris, cu ajutoml Garcia se cu leg literele de tipar, In loc de a fi culese cu mina LINS adj. 1 p. LUNGE Cu parul, bine pieptapat, neted, lucitor: on tinar nalt at nscaotos, on parul e. (ON.); calul...?amine cu parul prelim; at tinar ca nn tretin (cites.) 1111 C rizlins. * LIN1). ( -tea) vb. tr. A aplica unui raufacator legea lui Lynch, omorindu-1 pe loc, Sara judecata [fr. lyncher]. LINTE sf. 0 * Planta leguminoasa, cu Toile In forma cle panii, cu floare albastruie, al carei fruct e o pastaie cu doua sem intse (Lens esculenta) ( 29i i) 11 0 Bohub acestei plante, comestibil, care constitue un aliment -aproape tot asa de hr&nitor ca si carnea PRIGE- FRI- GE- I.NNTE i 11C).--BROSTEASCA, -DE-BALTA,.,A-Btt.LTILOR -SALBATICA =LINTITA0 II s A-PRATITLITI, ~-DE-PRATURI, plant& leguminoasa, cu frunzele terminate printr'un clrcel ramificat, cu flori galbene; numita si mazariche" (Lathyrus pratensis) ( 2912 e 4,_-- NEAGRA ORASTICA ) pl. (it si sg.~) W Boala a porcilor, numita. si spurcaciune" sau mazariche", caracterizata prin niste boabe albicioase de marimea semintei de inept care se formeaza. In carnea tor; trichina: din BRA sau ciur, de se da mincare... la mascuri... Pao linti (VOR.): sa no dal on mature In capul poroulul, el lace lints (rac j [lat. lent e rn]. Fig *LINTEL (p1. -ale) sn. Linteapratului. BOIANDRIC: eta aceasta are mai mutts oinbuce In cadre ei, sus, un mare [fr. linteau]. LTNTTTA (p1. -te) sf. CD # Gen de plante ce traesc plutind la suprafata apelor statatoare sau care curg lin, lormind colonii mai mutt sau mai putsin intinse; numite si linte-brosteasca", linte-de-balta",lintea-baltilor", linte-salbaticii", etc. ( Lemna) (..!] 2913) 2 pl. i C) Petisoare rosii ce se formeaz& pe rata si pe mlini; pistrui [1 i n t e]. *LINTOLIU (p1.-111) sn. Giulgiu: Pe-un pat alb ca on gam lebikla murindit (EMIR.) [fr. linceul]. Fig Linte. *LINX sm. wsk Ws' LIO4PA, motirsa sf. F Gura: tacit-0 lioapa sau lioarba; si-ar stringe 11oarba amnia, n'ar mai dirddt de geaba asnpra citieorilor mei (CRO.). Fig LIOARCA 1. sl. Bhn. )41$S. Broth.- LintilA. cel. 2. racqutca, LEQ(A)Rcil adv. Udat pia la piele, plin de apii; paparudele... mutate lioarcii de donita vecinelor (ODOR) ); daod aducea la gtirft o bdrdaca de spa, paste poate ed nn Be tacit leoarcd de sus ping jos (CAR.); ud leoarca 1i tremurind * 11k 716 de trig MP.); a Inceput baba sit-ei lepede cojoacele, ode leoarch (\ILAN.); se desteptii spertat, leoarci de sudoare (s.-ato.). LIQRFA. O LIOARFA LIOATA. Pe- LIOTA. 0 LIOCEI (- ceese) vb. intr. Trans. A balaci; a Improsca cu apa: auzim ceva lioceind in tlnttnd (RET.). LIOP 1 inter). Imita sunetul produs de un lucru ud care se lipeste cu sgomot de ceva, sau de un lucru, de cineva care cade pe un loc ud ori alunecos: atunci placinta, liop I tocmai to virtul capulni (so.); II trinteste liopi pe paves= Iasilor (NEOR.) [ ]. LIOPCIOFLEANDURA sf. F iron. Ciocoiu de rangul col mai de jos: din, ci000in de coada trasuril, am ajuns... vatav de ograda (ALECS.). LIOR = 140R. O LIORBAI (-deco) vb. tr. si intr. Mold. F iron. A flecari (SEE.) [1 i o a r b 11]. 0 LIORBAU sm. Mold. (SEE.) Flecar [1 i o r b ti il- LIORCA., = Lio4RcA. LIORCA, we- LIVRCA. 0 LIORCAT -Am) vb. tr. si refl. A (se) uda cu apa, a (set face 1 i oar c 6.; a baliici. 0 LIORFA. LIOARFA (p1.-te) O. Bhn. Masert. LIOTA., LIOATA, Lv(4)0TA, LEAHOTA (p1. -te) sf. Multime, droaie, gloata., gramada: odd ei!iota de copti dam navalit Cu IntrebArile (DLVR.); 0 liota de dui tarcat i Inainteaza plod is o distantd respectuoasa (D.-ZANIF.); taia Hind toatd lloata for zeiascit OSP.); dar de uncle sa pot" rdsbi Cu doua mlini atita leotd P (BAS.); 5tatan anise ei el de paguba ce lace tarts leahota asta de desmetici OSP.) [srb. bg. lihot a, rut. lyhot h., pol. lichot a lucru rau, netrebnic"]. 0 LIP' sbst. Mo/d. Murdarie grass, niot ul on i e'a due de dupd nreohe at duhaneste oa un ursar (SAD.) [VSI. I e p a]. LIP IaLIP t sau LIPA 1 LIPA I interj.()imita sgomotul produs de tirltul picioarelor sau Incaltsamintei: ne-am pomenit on (Masi trei, hip I lip i on piciorusele goale ye Bandar' (BR.-VN.); /ntr'un papuo ei-o optocd, Lipa I lipa nea stanica WARN) Imita plescaitul lunbii clnd bea cineva apa: una, o cdprutcd subtirateca, lips! Opts bea Rua (UR.). LIP4CI sm. pi. Mold. ee Capriorii alipiti de aceia can alciituesc sapa casei, numiti aiurea copileti". LIPAI ( -deso) vb. intr.() A Uri cu sgomot picioarele sau Incalta.mintea: mi-as 21 anzit titipile lipaind pe scinduri (VLAH.); vine... ye poteca dintre pruni cn papuoii ltpatna.-v [1N.) 11i p0aalbsorbi ceva cu sgomot, plescaind din limbs (lip al]. LIPAN' sm. 0 = BRITSTUR(E) 0 : cei mai rasiiriti Ingitimeaza cite revs din fluter ori die frond de.- A. (LUNG.) Foaie de brusture: pune bottle de pe deasupra pletelor abbe (DLVR.); Cu oblojell Fig Lipan. de (DLVR.); Alearga s'adune, Rope, Imprejur tat pune (PANN); Vulpea, ca totdeauna, vent la adunare... $i on on mare la cap Intitsuratli ;Am! if 0 Lumbl4RE [bg. 1 6pjanii]. LIP4N2, LIPEAN sm. wtio Peste ce seaman& cu pastravul, dar cu capul mai ascutsit si gura mutt mai mica; e eel mai gustos dintre toti pestii; traeste in rlulefsele de la munte ( Thymallus vulgaris) (1 2914) [srb. lip e n]. LIPAN? LIPCAN. LIPANI (-tinese) vb. refl. 0/ten. A se usca de foame, de nemincare, a se face ca sclndura cciaue> (CONY.) 1 i p a n']. O LTPAR sbst. 0/ten. (CIAUS.) 0 Arsita mare, caldura dogoritoare. 0 LIPCA adv. Mold. Bucov. Alipit, lipit ca un scaiu, nedespartit: (yeti pe node to duoi (cm); Zaharia. era de laid totdeauna ai seders acolo (SAD.); el a ramas tot una on chit pe carte (se.) ; a se Linea,, a se Linea scaiu, a sta nedespartit: prostia si tenevta se tineau de dinsii (FLOR.) ; cite o bittrinica se tine 're de vacuta et cn lapte (LUNG.) [bg. 1 6 p k a]. LIPCAN sm. # Neam de Tatari originari din Lituania stabiliti In tsinutul Hotin din Basarabia; Turcii Ii Intrebuintau In calitate de curieri: on

152 hatrin 0. Thar din Nudes (woe.) X Corp de trupe alcatuit din ace*ti Tatari sub comanda marelui postelnic sau a pircalabului de Hotin 0 # Curter, olacar, stafeta: dot 0.01 de oleo se trimisers on aceastd vests banului si vittafului Neagu woos 1; Wept din ceas in ceas sit Dice ~nl cu tidula naafi din Resettle (i.-on.) [tc. lipka]. LIPEALA sf. Faptul de a lip i; lipitura a casei cu pi mint sau a ferestrelor cu hirtie. LIPEAN sec LIPAN2. LIPI (-peso) 1. vb. tr. A uni strins, a impreuna un lucru de altul on cleiu sau cu alt-a. substant.5. cleicash: 0 hirtie ruptit; 00 o scrisoare, o tigard; ta- Petele De pereti ; - oa plumb, cu cositor C) - cn ambit, on Int, on hula, cu baligd, etc., a astupa gaurile sau era - pi turile cu parnint, etc.: late lips qi terse ouptorld &luta de drum (ISP.) ; in primdvard, lad no Tigan, 11 Duse eji framlnte 'maid pi -p1 lip1 case tslv.); ferestrele, astupa crapaturile dintre cercevele 111 (r) F oniva o 'Hama, a trage o palm& A pune foarte aproape un lucru de altul, a-1 aseza strips de al tul : a-si fruntea de geam ; scaunele de Derete 11 # A alipi. vb. refl. C) A se uni strins cu o substanta cleioasa: Mile se lipase Intro ale on gumit; tablele de tiniches se lipesc tine de alta on cositor; (F): nu se lipeste Ma- Vitals de 0111 A se apropia strins de cineva: de fried, s'a Inclestat de gitul 61 s'a lipit de dinsul (CRC.) 0 A se astupa gaurile sau crapaturile cu pantint, cu lut, cu plumb, etc.: peretii caselor se lipase on humd; aurile vaselor de metal se lipesc cn cositor A se alipi: se lipise de not dot cu inima si Cu sufletul (1. -OH.) A se atinge: trase en toate agetile..., dard eat! undo ad se lipase& agetile de pielea muff (ISP.1 ; (in spec. verb. de 0 boala, de farrnece a se prinde (aducind Waitmare): fitoindu-se an porumbel, ca sd nu se lipeasod farmecote de el (ISP.) A prii, a educe un lobos: mdnino bine, dar nu se H- aste de mine [VS1. lepiti]. LIPICIOS 1. adj. 0 Care se iipe*te, cleios: zeamit lipieloasa F Cu lipiciu: Ce fobs de chip frtunos, Dacii, nu 13 -P IPANN) 111 Molipsitor, contagios: boats de care murean soldati1 en mule, nu era tact ciumit nisi boala UO (I.-GH.); ristli e boald lipicioasa, se 1a la mut Is altul de (BR:VH.).. LIPICIOASA St. 4 C) Plants cu *i Fig Lipicioasa. Fig Lipicioasd. tulpina culcat5. ratnificata, acoperita cu pert aspri Gi recurbati, cu flab mid albastre-ro*ietice (AspPrugo procumbens) (a 2915) O Planta cu tulpina viscoasa, on flori ro*ii rar abbe; se cultiva uneori prin gradini ca planta decorativa ( Viscaria vul(jaris) (0 2916) Planta cu flori alburii, via coase, dispuse cite trei sau mai multe la vlrful ramurilor (Silene ntmoralis) IT = TuRITA [1 i p i]..500 LIPICIU (p1.-otori) 1. sbst. 0 Atractiune, nuri, ceea ce incinta, seduce, farmeca: 81 nn se puteau des11d1 de diva, aci si vorba -i pi fate 11 era on 00 (ISP.1 ; in fats atitor Ilpiciuri pi a dragitlaselor sale forme (ISP.1 ; se dd ea pe ling& multi..., de. ce face, ce dregs, C& n'are V.ar, F a3) Boala din dragoste care face pe om sa lincezeasca, sa se Fig. 29)7. Lipiciu. topeasca d'a-n-picioarele: nnul dintelnpil able o& -1 e teams sa nu dobindeasa (ISP.). * i 2. sbst. Planta cu frunzele paroase, cu flori albastre (Lappula myosotis) ( 2917) 0 = TOR- TL = TUNITA C) C) = LIPICIOASA = NOLFAA C) [1 i p i]. OLIPIDEU = LEPEmu. LIPIE sj. 0 X Pline rotund5. *i turtita facuta din coc5. faro. aluat: cane -ml educes midi de la tirg P IJIP.) F Palma peste obraz, baba, scatoalca tmaue.) [srb.1rpinja]. O LIPINA (p).-int) sf. Ban. (um.) X LIPIE. LIPIT 4. adj. C) p. LIPI CO Sam (pimintulni), foarte sarac (aluziune la starea de servitute a tarsnului, legat de p&mintul pe care-i locui a) : era sitrao~, de n'avea sup& ce boa and oar.); baba... a 'limas de tot area, pdmintului (cco ) C) - de foame, lihnit de foame: cum in de foame... se sattud de se Mott burdnf (aer.) 1111 Co num. a. sbst. Faptul de a lipi: Sul cantor, ferestrelor, afipelor. LIPITOR 1, adj. verb. Lin. Care lipe*te. 2. LIPITQR sm. Col ce lipe*te: ow de afipe. 3. LIPITO4RE S C) Lierme negru care suge s Ingele acelora de cad se lipe5te; se Intrebuinteaza spre a scoate singele de prisos la un. bolnav (Hint& of /icinalis) ( 2918 : a pane cuiva lipitori; s'a Inolestat de gitn1 lul mop Niohifor p1 s'a lipit de dinsul ca Qe /.,11 (CR0.); So SVir - cola ca sea clad li dal sare (113P.) ; Fig Lipitoare. Fig Lipitoare. Fig. 292o. Lipitoare. sage ca o.0 simple locnitorilor, se Ingres& din sudoarea for (ALECS.) 0 CO Camatar, speculant: Inteun an... a I-a Mat In jndecilt1 pi 1-a Mat sdrac lipit i DLVR.) 0 S - PAPALVDA Planta cu flori albastre ss, de VOpSit, plant& (Asperula arvensis) ([] 2920); cu flod abbe a*ezate in virful tulpinei; se Intrebuint,eaza. de boiangii pentru vopsit in ro*iu (Asperula tinctoria) (2_] 2919). LIPITVRA (p/.-turi) sf. O Faptul de a lip peretii casei cu lut. ferestrele cu hirtie, etc., lipeala; substanta cu care se lipesc pereldi casei, podeala. etc.: suprafata lemnelor se tesluepte ea sa se Drina lipitura sau tenoulala (MAN.) ; aratelul leplia ou picioarele desoulte pe lipitura call (SAD.) 1 0 F (6 Boala din dragoste, sau din frica, care face pe barbati sau femei sb tinjeasca, is cu fiori, sit: sufere de piroteala, etc.; bolnavul din lipitura sare din somn, biigue *i slabe*te vazind cu ochii LIPOVEAN, LIPOV4N sm. I Comerciant sau birjar rus (a*ezat In Moldova) 0 Locuitor rus de prin bait ile Dohrogei [rus. lipovanin LIPOVENWIE s/. col. LIPOVEAN. Neamul, colectivitatea Lipovenilor: se vede cd mireasa mea are ounoptinti prin (ALECS.). 1...TPSA (p1.-se, -sure 1. sf. Faptul de a lipsi de undeva, neallare, absents: an ptiu cum ea-mt exotic lipsa lni de la aceastd Intrunire; In lipsa mea, sit nu vit mipcati de acasd; a osindi pe oineva in chid nu se Infati.- *aza Inaintea judecatii; In ss de, nefiind: In o0 de allele, ne multumim pi on acestea 0 Ceea ce lipse*te; parte care lipse*te; lacuna, cusur, defect: n'a putnt Implini lipsa banilor din casd; fie-care dintre not vede lipsnrile pi cusuurile s3clet5tii noastre (CAR.) Nevoie. trebuintb.: multele lipsuri, multele nerazuri, ce :interim muma viteazulni ; a duce, a avea 0. de cave, a nu mai avea un lucru de care e mare nevoie: ducem de LIP- LIP

153 Lip_ bunt desalt; am auzit ca avet1 de care... $i am runt sa lac o mare Inlesn1re color lineman esp.)11. 4 Trans. Ban. LIS, mi-e am nevoie; e de e nevoie: nu e de. sa to duet acolo ; nu este de e. a grill mult pentru 'Mamie (TICH.) 5 SairaCie: traeste In mare F de, ma, lipseso de, renunt la: deolt ea ma tot dojenesti, mat bine.0 de ajutorul tan; abs.: ba de Olin se gaseste (o shwa)... dar met bine i (EIFL-VN adv. Din care lipseste o parte, cu lipsk: am Visit marfit ~; ml-a vindut la ctntar; impune consumatorilor pilne la dram 0.-oc.) [gr.-biz.. kinc'4]. LIPSCAN sm. ted Negustor de marfuri aduse de la Lip sca () Cel ce vinde articole de manufacture. LIPSCANIE sf. tett 0 Marfa ce vinde un lipscan O Pravalia unui lipscan: on :lama! Dina la o bolts de LIPSCANOAICE sf. pl. 4, Planta, originara din America de Nord, cultivatk la not pentru florile 41,11 ei galbene si rosii-negridispuse In capitule einase (Coreopsis lincioria) (2] 2921). LIPSI (-sew) I. vb.tr. A fr 16.SEL Mre ceva de care are trebuinta, a-1 Impiedeca de a se folosi de un lucru, a face sa duce lips& de ceva, a priva: m'a lipsit de alutorul lui. 2. vb. intr. CD A nu Fig Lipscanoaice. se afla undeva, a nu fi de fats, a fi absent ; a nu se infatisa: a lipsit de la eeoala; nu era sarbatoare sa lipseasca el de la biserica (Dale.); a lipsit de-acasa nowt ani 11 s'a intors on doi bent (PANNI ;, de la judecatit 0 A fi mai putin, a nu ft, a nu O.VeS. cat trebue: lipseso rem lot din carte; mai imi lipseso CinCei mite de lei, ca sit Implinese sums ; F: 11 lipseste o dosed., o Simblitit ow MAGA 0, SOIBATA OFAo sterge, a pieri din ochi, a disparea: ma, talharule, nu ti-am poruncit odatt. 55 lipsest1 de settee P (ALECs.) ; Unseen din milli met, oa tntru acne Intr'un pacat (ALECS.) A nu. de..., a nu uita, a nu se opri, a nu se abtine, a nu se da Inapoi: &milt nu lipseau de a armies sdrente rupte de la einmati (1.-OH.) () A nu Implini: de la Work). 2. vb. Tell. A se abtine, a renunta, a se priva: nu se litoseete de nici o petrecere ; dectt sa ma inchin lui, mai bine mil lipseso; en unnl m'as lips' de asemenea!rums* $1 ferietre (FIL.) [gr.-biz. viit. keigcce < kriztol. LIPSIRE st. 0 Faptul de a lip si 1 0 Neaflare Intr'un loc, absenta, lipsa. LIPSTT adj. 0 p. MYST 1 we- N$LIPSIT (D Caruia-i lipseste ceva:, de inima, de sentiment, de mints, de bent s la Lipsit de minte, ticnit, smintit: 1-al dat sit 'nvete carte la un nebun ei -- (PANN). olip,sit LEPSIT. 'LIRA' (pl.-re) sf. 0 ) Instrument de muzicil, cu coarde, Intrebuintat In vechime ( 2922):!mum Apolon a-01 Instruna lira ei olntit vr'o Zona eintece (ISP.); $1 din lira ourgean note el din min lacrimi amare (Ekes.) I Talentul, verva poetica 0*LIRA,constelatiune din emisfera septen- Fig Lire. Fig Pastirea-lira. trionala alcatuitli din 21 de stele, din care cea mai stralucitoare e Vega; poporul numeste aceasta constelc tiune Ciobanul cu oile" (so -1:1 1f79) 0 1 Pasare foarte frumoasa, cu coada In forma unei lire, care traeste prin padurile de eucalyptus din 718 Australia; numita si pasarea-lira" (Menura superba) ( ) *LTFtA2 (pl.-re) s/. (0) 0 Monea. de argint italiana, corespunzktoare francului francez si leului nostru ( 2925 ) (turceasca), moneda de aur de 100 de piastri, valorind, In timpuri normale, aproape 22 lei, 75 (2924) ster- Fig Lirit turceasca. Fig Lira italiigi. ling sau thin% (sterling), moned& de aur engleza, de 20 silingi, valorind, In timpurinormale, 25,20 lei ( 2920) 110..(egipteamoneda na), de aur, Intrebuintata In Egipt, de aceiasi valoare ca lira Fig Lira sterling. )sterling) engleza (Li [it.). "LIRIC 1. adj. 0 0 Se zice despre on -ce poezie pe care cei vechi o clntau pe lira sau, astazi, despre poeziile compuse din stance sau strofe, ca odele, imnurile, etc., care pot fi ; Fig Lira egipteana. cintate sau puse pe muzica: poezie genus, Care face poezii lirioe: poet... () 0 Tragedie a, o- pera o 0 Comedie...a, opera comics C) Teatru teatru unde se reprezinta numai piese puse pe muzica C) 4 Artist..., actor la un teatru liric; se- SOPRANO (P) Plin de avant, de inspiratie poetics: raspundea pe un ton sa to mph la inima g. am. >d Poet liric: Mien greci "LIRICA sf. * Poezie Uric& *LIRISM sbst. 0 S Caracterul stilului poetic C AvInt, entuziasm, caldurk 0 LIS adj. 7.t Cu parul alb (despre cai sau clini). LISARCA (p1. -arch) sf. Ban. 3 = LISITA [srb.]. 0 LISIU sm. Ban. 7..k Se zice unui cline care e 1 i s pe frunte ma.). *LISTA (pl. -te) sf. Insemnare de mai multe nume sau lucruri: de bneate; 0 de carti; t:)) dyne, suma votata de Adunarile legiuitoare pentru cheltuielile de Intretinere ale suveranului In monarhiile constitdtionale [ fr.]. LTSTAV, LL5TAV adj. Trans. CD Limpede, curat (DENS.) 0 Lucios cm.) [Comp. LISTAI, LISTEAV]. O LISTRA = LTSTA. LTSITA., LVSITA (p1.-te,11) sf. 3e Pasare din ord. picioroangelor, de coloare negricioasa, care traeste In cirduri (1( _ape bait!, ascunzindu-se printre sarcii sau In stuf (Fulica atra) 2928): din desisarl Intunecoase R Fig Li ita. de Mien 1es lisiti 1;1 giste salbatice (VLAH.); lesitele sperlete se da alund $i se asoundean In sttdul ei In papura de Pe mat (0Doe.) [comp. bg. liska, kaveci]. LTITE p1. VP Cele doua lemne Incovoiate si prinse crucis de inima carului ; numite si furculite", gemantiri" sau ci mbar*" [srb. lisicel.

154 01..TTAI adv. Mold., LISTEAv 0 /ten. O Intocmai, aidoma, curat: sit to feresti de omul roe, caci e lista dracul In picioare (CRG.); 'ante listeav de vault (cow) 0 0/ten. Liorca, imbihat cu apa (CONY.) [comp. LisT Av]. OLTSTAV adj. 0 II. LISTAV C) Intocmai, curat, sadea (RV..CRG.) [comp. Lwria, Lt$TEAv]. O LITA.V adj. Ban. Fara gust, searbad (vorb. de mincare). LISTEAV sr L1$TAI. LITANIE sf. 0 A Rugaciune In care se in- Voca, pentru o nevoie comund, ajutorul lui Isus, al MaiciiDomnului $i al tuturor sfinttlor, numindu-i pe rind C) (E) In$irare lunga, plicticoas& [vsl. < gr.]. "LITARGA st..t Protoxid deplumb topit, care se prezinta ca o substantd cristalina, de coloare roscata; se Intrebuinteaza In laboratoare $i In industrie la prepararea miniului, a acetatului bazic de plumb, In ceramic& sticlarie [fr. litharg e]. LITCA. sj. Trans. (nc.) i = matell. 'LITERA (p1. -re) sf Fie-care din caracterele alfabetului, slava: capitalit, majuscula sau mare; mica sau minuscule; 0 Caracter de imprimerie care reprezinta In relief o litera a alfabetului: de tipar; = halite ULU cursive; N Brasil; mr compactit (s..- TAB. XII) 91 0 moartit, (decret, lege, actl care nu mai are valoare O pl., $tiinte, cuno.stinte literare; literatura: facnitate de litere; student In mere; om de liter, persoand care studiaza literatura, cornpune scrieri literare [lat.]. *LITERAL 1. adj. 0 Conform, Intocmai cum e Saris In text: sensul al unei?raze 0 Traducers.A, facuta cuvint cu cuvint p ± Cantitate ~a, cantitate algebrica reprezentata prin una sau mai multe litere. 2. adv. Vorb5. cu vorba: a traduce *LITERAR adj., O Ce tine de literatura, ce se ocupd cu literatura: revista 0 Care cultiva. literatura: lumea A 0 Proprietate dreptul de proprietate al unui autor asupra scrierilor sale Pir PROPEt/ETATE O O Ingrijit, elegant: Intr'o forma ~11 9 C) Limbs limha scrisa, limba oamenilor cultivati, In opozitiune cu limba vorbita de popor 1111 (D NVLITERAR *LITERAT sm.,o'acela care posedd cunostinte Intinse de literatura; om de litere [ft. let tr 6, refacut dupe liter 5]. LITERATOR sm.. Scriitor care se coup& cu literatura [fr.f. "LITERATVRA (p1. -tart) sf. AP 0 Totalitatea cunostintelor privitoare la regulele $i materiile literare 0 Totalitatea produc(iunilor literare ale unei tari, ale unei epoci: literatura romana, lath* greaca, tranceza, germane, slava; literature veacului al sots -lea 0 Tot ce s'a serfs 111W ramurd de $tiinta. sau literard: literatura medical., muzicalit, poetica, dramatics 0 Literature populara, totalitatea pfasnauirilor populare (cintece $i desclntece, basme, ghicitori, proverbe, etc.) care se transmit din tat& In flu, de la unul la altul, Tara interventia cartilor sau carturarilor LTTFA (pl. -te), d urva (131.-ye), LUTA (p1.-te) sf. 0 F Termen de dispret aplicat popoarelor paglne sau socotite ca atare, color de alta lege sau neamurilor straine cu care Romanii aveau de luptat odinioara: $1 en ramln sit mor pe-aici Cu 'Mete pagine I (coca); ce pirdalnicul de lifts spurcata ai ii Hind, de sa nu stii to rugaciunea P ((Sr.) ; clti Cazaci, capclni si alto lute spurcate an cazut morti aici (CRG.); Ion iesi, blestenatud De Nemti si De toate Mete strains (0.-ZMAF.); littele strain, Nemti, Turci si Miscall, care se bateau moron pe biata lard 0 -OH.); mutts lltva si norod din altit Cara a mai vazut el pe la vatra lui (ORIG.) 0 Strain, venetic: title draculul l o'o mina furil $1 au alta ucide (ALECS.) [: L i t- f a, Litva Lituania" < sl. Litv a]. *LITLAZA. (pl. -ze) sf. Boala caracterizat& prin prezenta unor caicule (pietre) In neat, rinichi, plamini, etc. [fr. lithias e]. LTTIE sf. A 0 Procesiune religioask cu rugciuni $i : e datina ca Lunea, dna Dominica Total!, preotul sit lead ou litia In farina $1 sit tacit ruglicluni impotriva grindinii (ORM.) C) Slujba facuta de dare preot, f 719 la biserica, dupe vecernie, avind dinainte-i, puse pe o tabla, cinci plini, yin, grit] $i untdelemn, pentru ca sa Inmulteascd Dumnezeu roada cre$tinilor; cu acel untdelemn sfintlt se ung pe frunte credincio$ii: remelts cer de la pentru bound, grin slintit woo.) 0 flint sfintita la litie sau destinat.& a fi sfintita la litie: se Winne In Moldova la sarbatorl marl de atilt mai multi credinciosi (VOR.) [gr.]. LITIER (p/.-ere) sn. A Tabla, tava pe care se pune litia ( 2929). Fig Litier de argint de la MAnAstirea Secu. *LITIGIOS adj. es Ce se and. In litigiu, ce poate face obiectul unui litigiu: alacere litigloasa; punot LITIGIU (p1,-s11, -ginri) sn. es Price, pricind. de jugccgia: o Intelegere prealabila asupra toritorillor In din Asia (I.-OH.); shit chemati a judeca toate aceste litigiuri (I.-GH.) [Sr.]. LITTNA sf. Lt. Hidrat de litiu (Lion) [fr t hin el. *LITIU sbst. ce Metal alcalin, alb ca argintul, male $i foarte u$or (Li) [fr. lithiu m]. *LITOCROMIE sf. # Un fel de cromolitografie LITOGRAF sm. $ Cel ce tiplireste prin litografie *LITOGRAFIA. ( -ties) vb. tr. # A tipari prin litografie *LITOGRAFIC adj. $ Privitor la litografie, ce se Intrebuinteaza In litografie *LITOGRAFTE sf. $ 0 Procedeu prin care se reproduce pe hirtie un desen, un said, facut pe o piatra speciala cu un creion gras sau cu o anumita cerneala: litogratia a lost inventata In Germania de Senelelder, In Foaie tiparita cu ajutorul litografiei 111 C) Atelierul unui litograf *LITORAL (p1.-lueri) sn. Tarrnul merit, regiunee unei tad ce se intinde de-a lungul mdrii: vl maril Negro *LITOSFRA. sf. ArIA Sfera solida a pamintului, cuprinsa Intro hidrosferd. $i pirosfera *LITOTA (p1.-te) sf. 0.7 Figura de retorica prin care se zice mai putin spre a face sf1 se Intcleag& mai mult; e contrariul iperbolci. Ex.: nu e!ramos e unit; no e asa de prost = e destept LITRA (p1.-re) sf. 0 Veche masura de greutate $i de capacitate de 100 de dramuri =,/4 de oca 11 O Pr. ext. 0/ten. Masura agiara ( L/4 de pogon) [ngr.]. LITROSI (-0seso) vb. tr. I A prapadi, a nimici, a distruge 11.C) # A mintui, a scapa [ngr. Avtpo'icul. *LITRU sm. 0 ct) Masura de capacitate din sistemul metric egal& cu un centimetru cub 0 Sticla ce tontine un litru ( 2930) s 2 Bdutura continutd Intr'o astfel de sticld: a bout on LITURGIITE, LETURGELIE St. 0 rzb Partea din 14- LIT

155 LIT - urma a serviciului divin oficiat de preot In chip solemn, In care se savir$esc sfintele thine; dintre L IN liturghi ilescrise $i practicate In biserica ortodox& e liturghia SfIntului loan Chrisostorn, care se stivirse$te In toate zilele, sarbatorile $i Duminicile de peste an, afar& de unele zile prevazute In Fig. 293o. Litri. tipicul biserlcesc, clnd se Intrebuintcaza aceea a Sfintului Vasile sau a Sflntului Grigore Dialogul: inainte de a se biceps lupta, puce de se Mott o stinta Mumble Inaintea ostilor (ism); F on break lucru prost facut; ca aluzie la plata preotului pentru facerea sa alerge pe jos, de aci, loc.: v., printre cilaragt, a cincea roata la car [bg. srb. 1 j u d e]. 0 LIULEA, or LULEA... O LIVLIU I interj. Mold. Bucov. Trans. r twat [comp. rut. ljuli-ljuli]. O Lru-Lii,TT (pt.-nte, - uteri) sn. Maram. Leagan [liuliul]. O LIVEICA, LIQRCA sf. Mo/d. O Zeama proastil 1 Vin prost, bautura proast& [rut. ljur a]. L1VADA., LIVVDE, LIVADE (pl. -vezi) St..1 0 Intindere de loc pe care cre$te numai iarb& de cosit pentru f In : es lived e asta II intrebam treolnd pen nityte gust de vat care rail Imbatau on dulcele tor miros de fin proaspitt costt (00013.) Gradin& de pomi roditori: de pruni; In spatele caselor vesele se 'ntind livezi mart de pomi roditori (VLAH.) ; parintii mei, oameni de Jos, se tineau en o livede mica de maslini (CAR.) [vsl. livad a]. * LIVAN sbst. eth Tamlie [vsl. < gr] LIVANT, LIVANTICA er LEVANT. LIVEDE Pr LIMA. *LIVID adj. VInb.t, Invinetit, plumburiu, alb&- struiu care bate In negru V Is FPWaX Et Et 191 AgYalitin \ 10AN %WW444,V=444%2W4VE. Fig Din Liturghierul slavoncsc, tiptirit la Miintistirea Dealului In a unei liturghii: vindea 51 mat stump dealt predecesorul 'Au liturghille ei parastasele (L-GH.) j Carte ce contine rindui la liturghiei; numlt& $i liturghiero (0 2931, 2932) o F Injuratura de cele sfinte (de truce, de biserica, de liturghie, etc.): riga /*scant' clteva eruct et liturghii Mos Cractunultil, dar amass et Tara pests si!ara cosuri (OLVR.) [ngr.]. LITURGHIER (pl.-ere) sn. A = LITURGHTE 0. LITURGHIST, LETURGRIST, LITURGIST (-isesc) vb. tr. fr4 A stivirsi, a oficia liturghia: de asta data tie -care tweet este obligat sa letarghiseasca (MAR.) ; an mere In biserlca aceea undo liturgisea liable boierului (sil) [VS1. < gr.]. *LITURGIAR, LITURGIER ( -re) sn. AP A Cartecare contine rugaciunile pentru savirsirea liturghiei. *LITURGIC adj. A Privitor la liturghie *LITTJEGICA sf. A $ Uinta privitoare la administrarea cultului. LITURGIE = LITURGHTE *LITA (pl. -te) sf. X11 SIrma alctituita din mai multe fire subliri, Intrebuintata la lucrarile de electricitate [germ. Litz e]. t LIUBOV sbst. lubire, dragoste [vsl ]. LIT,JDE, LADE sm. (pl. -uzi) $i sn. invar. la pl. Maram. Contribuabil;!Arnie, care plate$te bir; scutelnio, scutit de dbri 1 O X Cel throlat la jandarmii calari, care Insb., din lips& de cal, era nevoit 4. Et tp Et goryv.ro.rri 720 ( Agssisteifi AmorVir its K 1, T rrifni.tff TAt, igaviap1111., AnIfiera writart, svm low Fit ilnialamira Ag AS'ig KO Iona*' e It wrin amgcav U 1174'4 hillorfonati 1111%., Ai Li Nos Ht A Pn 'Net!ilt_1412!MEM Laawca. fin 7.1 '41 Fig. 293a. Titlul Liturghierului Mitropolitului Dosoftei, tiparit in a *LIVIDITATE sf. Starea celui Invinetit la rata *LIVR4 (-rez) vb. tr. A preda, a furniza Ur-1. *LIVRA (pl. -re) sf. C, Vedic masur& de greutate In Franta, care varia dupti provincii; livra din Paris valora aproape i/, de kilogram 11 A * Veche moneda franceza care valora aproape un franc Masurti englez& de greutate, pentru cereale o = LIRA O *LIVREA (p1. -role) sf. (1) Costumul purtat de un lacheu, de o slug& de casa mare, adesea Impodohit cu galoane (0 2933): a vazat nn om Mare, imbracat in livreaua multi (ON.) ; costumele acelor slujitori... livrele galonate si ou pelmet pudrate (woe.) F g Livrele. *LIVRET (p1.-ete) sn. Carticica, condicut a LIZIBIL adj. Citet 111 DPW' imzp3il [fr. lisib 1 e]. LINA (p1. -ni) sf. O Pam' moale si elastic, mai mult sau mai putin lung, mai adesea ondulat sau Incretit, care acopere corpul oilor $i a altor citeva animale: haina de postav de fins se tunde, se BIWA, se soarmfina, se piaptinit si spot se toarce () Tog& lina -

156 depeooaie 0 LINA-BROASTEI or MATASE C) p1. I4NuRI, diferite tesaturi sau varietati de Dinh 0 4le LINA DE AuR, a) ordin de cavalerie instituit In 1429 de Filip cel Bun, ducele Burgundiei si care constitue In Spania si In Austria decoratia cea mai Inalta. ( Q.] 2934); b) N. P. 1ST. [lat. 1 a n a]. LIN4R srn. Neguta.tor de 1 Y n a. LINARICA., LINARITA, LINARITA s f. = sumbac*rita [1YR a]. LIN1S.RTE sf. 0 Filaturh de lin Marfuri de llna $i pravalia unde 11S' se vind11 () (1) Imbra.caminte de link: Fig femei Imbricate In cituri gi Heath murdare Lina de aur. i(to.) [1 Y a r]. LINCED, :Lyman) adj..1 0 # Bolnav C) Slabit din cauza boalei, lipsit de putere sau de vioiciune, fara energie [lat. langui du s]. LINCEZEALA, LiNuEzE4LA (p1.-en)sf.(d Starea unei persoane slabite de boalii 0 Slabiciune fizica sau morala: lincezeala de care patimegte mie nu-mi prea place (Ise.); oamenii marl clad stint patimag1 de lingezeala ilsp Lipsa de activitate, de miscare, de energie, toropeala: singurul mijloo de a scoate pe amens din lincezeala... vietii de toate zilele (BR.-VN.) [11 n C. e Z i, g e LnIcEzT, LINGEZT (-mesa) vb. intr. 0 A fi Intr'o stare de slabiciune fizica sau morala, a tinji: ratlines ce ramasese asupra numelul Au_ o tacu de lincezea gi se topea d'a'n-picioarele (ISP.) 0 A fi lipsit de activitate, de miscare, de energie, de vioiciune: sairital lingezegte Intr'o atmosfera uricioasa ce nand! anima (ALEcS.1 [linced,linged]. LiNTURI sf. pl. = LTNIIRI: gandramale... pline Cu (gi) ou piei de tot fetal (ORIG.). LINGA prep. 0 Exprima apropierea, alaturarea; aproape de, alaturi de: Gram dinsul; Bade palat ; Metal de mine 0 Pe loc. prep. Exprima: a) situatiunea aproape de ceva sau de cineva: ring trace pe grddina noastrit; se InvIrteste mereu pe dings; pe 'emu' cal uscat arde gi eel verde; b) o exclusiune, afar& de: pa aceste don!! case, mai are una la Cara; sa. an ai alti Dumnezei pa mine; pe aceea, afar& de aceea; c) o comparatiune: frumusetsa ei an a ninth, pa aeon a nepoatei male [lat. long o]. LINGED... Pr LINCED... LINGOAIRE, L.ThIGOARE, unigoare sf. Boala F Tifos: se bolnlivi de lingoare... g1 In ourtnd tiranul se vazu la tula mormintnlni (NEGR.); lingoarea neagra... devine putln violent!). la ace) earl an mai lost loviti de ea (L-OH.); clad am cdzut bolnava de lungoare la Iagi (ALEC8.) C) tall- BA-DE-LINGoARE,, FLOARE-DE- RADAC1NA-DEplanta erbacee, cu flori galbene, numita si galbinele" (Lysimachia punctata); IARBA-DE-LIN- GOARE2 = UsTURoTTA; rarba (FLoARE, RADAcINA1- DE- ~3 = GALBAJoARA 0 Lincezeala (dupa fr. 1 a n g u e u r): teciorul de Imparat se treat din soma 1ngreuiat de lingoare gi de intuit! rea (000e.) [lat. guorem]. 1 a n LINTCA sf. Tort fin de 1ln a, de diferite colori, cu care se coase sau se brodeaza: negrul des al Halo!! de pe earn altitelor 11 fac g1 mai negrl ochli (LUNG.). OLINI$OARA (pl. -re), Lima (p1.-ye) sf. D dim. LTNA - LniTcA. LINOS adj. 0 Care are multa, Ma; 0: o vrei ei Unwed pi 11111koaga, a vie al de vreme acasa, $e zice chid cineva Gaut& un lucru sau o persoangt care sit aiba toate calitatile gi nici cel mai mic cusur 0 Care seamana cu lina 0 Acoperit cu un fel de put ce seamana cu lina [lat. lanosu s]. LINVTA (pi.-te) sf. () dim. LINA 0 = LI- NICA. 0 L0.4DBA sr LQDBA. 0 LO4TRA Pr LOTRU. LOAZA (p1.-ze) sf. 0 *Vita de vie 4 Ramurii verde, vlastar O F Nerod, prost, secatura: vii ati ma rogi pentru vre-o de elev de-al met mutt ; Imbaierata, vita Inoaltata (PANN); toate seoaturile, toate loans 'mbilierate ale satulni gi ale oragalul (JIP.) [S Z a]. *LOB sm. bj Partea unui organ despartitil de alta prin cute sau crestaturi rotunjite: licatulni, it 1: A. Candrea. Diciionar enciclopedic ilustrat. 0 t oreiernini 0 63 Capatul de jos, rotunjit si moale, al urechii CD * Crestatua adinch, taietura larga 41 rotunjita la unele frunze *LOBAT adj. I Care prezinta lobi: franca ~ii (:] 2935 [fr. 1 o b e]. LOBDA Pr LQDBA. LOBIDRAG sm. 0/ten. 4 = conmmul- DoscerEI [srb. 1 j u - bidrag]. LOBODA sf. * 0 Gen de plante (Atriplex), una din varietatile caruia, LQBODA - DE -GBADISTA -ByjNA, sau adesea rosie ca singele, se Fig. Frunze cultivh, fiind Intre- Fig lobate. Loboda-de-drumuri. buintata In bucatarie ca $i spanacul (Atriplex hortensis) ( 2937); F se plimba ca voila prin, se plimba far& nici o grija R C)= caprita 2.- DE-DKIMURI, plant! Cu 'runzele verzi stralucitoare, pe partea superioara, iar pe cea Fig Fig Loboda-de-gradina. Loboda-puturoasa. inferioard, albe argintii (Atriplex nitens) ( 2936) r -puthroasa, plant& cu miros urn de tlri, cu tulpina Intinsa pe pamint, cu frunzele albecenusii gi fainoase pe o parte si pe alta (Chenopodiumvulvaria) Ca 2938) 0 -sal**tica, plant& cu flori verzui dispuse lntr'un spit terminal fhrh frunze; creste pe locuri inculte, umede sisarate (Atriplex tataricum) [vsl.). LOC (p1. -curt) sn. O Spatiul pe care-i ocupli un lucru: un corp an poate fi In acelagi Limp In mai matte...art 0 Spatiul pe care-1 cuna o persoana; 0: nechematul n'are ; 0: omul sf latest (nn...at pe om), omul face cinste acelora printre cart se afla., iar nu aceia cu can e adunat Ii mares cinstea; a nu-51 afla, a nu-gi east...,(a1), a nu-1 tocapea ~at, a nu avea astbnp&r, odihna (de supiirare, de bucurie, etc.) 0 Parte din spatiu, luat In genere : desohis, netnchis Intre muntd, dealuri sau pa.duri; de trecere, pe unde poate sa tread& cineva; a-al face a cauta sa treats, s& patrunda, sa razbata; a face, a se da In laturi ca sa tread& cineva 0 de nactere, Cara, orasul, satul unde s'a nascut cineva () (k Conditiune socials, situaldune, pozitdune; a se puce In eetll 0111Va, a-si Inchipui ch ar fi In situatiunea 1n care se anti celalalt q Punctul, momentul, timpul potrivit : nn Awn) aid sa ne certam 0 Intindere de parr) Int, tinut, regiune: baltoase, paduroase Intindere, bucata mai mare sau mai mica de pamint destinata pentru un anumit stop: de 'Alpine; o patina de; a allmparat un de oast; a arvunit un la Cimitir a Pasaj dintr'un scriitor fr<... geometric, totalitatea punctelor care au o proprietate comuna : circonferenta a ul geometric al punotelor egal departate de central ei 11 nit p1. Locurile stints, localitatile din Palestina unde a trait Mintuitorul Rind, ordine, in primal a ocupa in al donee B Locului, pe loc, In acelasi 10e: a lase, a stn, a rambles clad o visa, statu ~alai, temindu-se se nu fie vre-o naluca (IBP.1 La fats pe locul, la locul Insusi de care e vorba, unde s'a pe- LIN- LOC

157 LOC- trecut ceva O Din maul miui, de la inceput l In LOCleg turn cu uncle verbe: a ayes ~, a se intimpla; a fi caremonia a avnt la bisericd; a da a avea drept urmare, a da nastere; a Linea (de...), a ocupa o situatiune care e de fapt a altuia, a fi pus ca se Inlocueasca pe alt cineva sau altceva: unchin-situ Ii tine - de WA; anuntul acesta tine de invitatinne C) In legatura cu uncle prepozitiuni: 1. De, a) de fel, nicidecum: nu se domirea de, de ca ea at Insemneze un asemenea vis ; b) t indata, imediat, pe loc: cum vine, de ~11 ellnoeste (13.:T.) 2. Din oto, de pe locul obicinuit, unde se afla sau s'a aflat inainte: an se misca din a umbla din In dintr'o parte In- Walla ; a-i sari 1nima din (de fried, etc.). 3. in a) pe acelasi loc: a se opri in..."; a eta In ; mints de eta eoarele (RET.); b) In schimb: i -em dat alta In ; In ", de, a) arata raportul intre doua idei opuse: to d. de a-si vedea de treburi, umbld Wald ziva pa drumuri; in d, de outdate de reeunostinta m'am ales en injuratur1; b) ca, drept: In de multamire, 1-au Imbritcat domaul en contas de samur (LET.(; In sa, arata raportul Intre cloud idei opuse, In loc de: to sa Invete, se joaed. 4. La, iarasi pe locul dinainte: treci la I plum cartile la se minund... cind vdzu el, In locul capetelor Wats, cress allele la Indolte asp.); a-1 veal inima la, a-i trece frica, sperieciunea, a-i reveni curajul; la..qa lui, ei, lor, a) iarasi la locul dinainte; b) la locul unde se cuvine, bine pus, bine asezat, bine Intrebuintat: acest om an e la..,n1 la) Intro astfel de casa; masa ezpresiune nu e la ~ul el act; cind da cite o vorbd dintrinsul, vorba era vorbd, la ei (ego.): la un In acelasi loc, Impreuna, laolalta. 5. Pe, a) pe acelasi loc: a eta, a se opri pe ; b) la fain locului: ad mono:1m acolo pe c) indata, imediat. 6. Paste tot...ill, pretutindeni, In toate partile 110 p Casa copilului, placenta [lat. locu s]. *LOCAL 4. adj. 0 Ce tine de un anumit loc, propriu nnui anumit loc; din partea locului: obieeinrile e; antoritatile..e; ro boald A, marginita la o anumita parte a corpului 0 coloare a, coloare proprie fie-carui obiect; adevar In ce priveste amb.- nuntele si care, IntVo opera de arta, reproduce timpul $i locul actiunii. 2. (731.-aluri) sn. Cladire, Incapere, considerata. In raport cu dispozitiunea, cu starea, sau cu destinatia sa: tin incitpator, vast, area strimt; s'au clddit case frumoase in stil modern 91 ~nri pentrn antoritati (13R.-VN.); salonul sau sit fie A., de Intlinire a facatorilor de rate (I.-GH.) LOCALITATE sf. Loc, oral, sat anumit, spatiu sau linut deosebit: o. tented; diferitele logalitati ale tarii fr.]. *LOCALIZA (-izez) 1. vb. tr. Cl) A face local, a fixa Intr'un loc: un incendiu 0 A aseza cu gindul Intr'un be determinat: frenologia localizeaza sensatiuniie In creier C) 0 A da un caracter local:, 0 comedic. 2. vb. refl. P A se fixa Intr'un loc:boala s'a localizat LOCALNIC 1. adj. Local, din partea locului: blajina stliclnire ne a Ingadult sa tritim ca In sinul lul Avram (ODOR ) 2. sm. Om din acea localitate, din partea locului: in aceastd societate de emigrati gi de. (NUM.) ; merserd indata sa-i arate biserica (VLAH.) [MS kallnyj. LOCINNDA., LocANTA (pl.-de, -te) sf. Birt, ospa.- tarie; han: aceasta locanda an era alt deelt un han: multime de camera nemobilata gi!aril sobs (Bow ; vezeteul tritsur if... no' duse Is tea mai buna lot:etna (ALECS.) [ngr.< it]. 'LOCANDIER, LocANTIZR sm. Cel ce tine o locanda, birtas, hangiu: locantierul ne vorbi despre tin vulcan ce s'ar fi aflind In apropierea satului (ALECS.) [it. locandiere]. LOCA, t LAette (pl. -se) sn. 1 # Casa, locuinta cuiva: de va 11 mere au natatorial... Ma la Ilicasul 1111 (rev -MB.) Loeuinta, salas (cu o nuanta de respect sau de solemnitate): tacerea adincd ce domnea In locasul dumnezeeso (ALEGI:J.); poste trel zile aveam durerea a-1 Intovaritsi ramasltele la ultimul Incas (I.-mi.); ampere Cu Marti eel din mina lam al nostru (DLVR.) [ung. 1 a k as, refacut dupe 1 o 0]. de parale, $1 se 'mbogateau Inghitind locmale (ALECS.) *LOCO adv. Chiar In acest loc, in acest oral [lat.]. LOCOMT... = (Acta- LOCAT.A.R sm., -TARA (p1. -re) sf. Chirias(a) [fr.] _ *LOCATIV 1. adj. 10 tz Care cade In sarcina chiriasului: reparatiuni C) te1 Valoare -a, venitul ce ar aduce o case dach ar fi data cu chirie- 2. (pl. -ive) sn. 4..)7 Caz al declinarli In uncle limbi, prin care se exprima locul uncle se gaseste persoana sau obiectul "LOCATIVNE, LocATIE sf. te 0 inchiriere, dare sau luare cu chirie TO Chide, pretul easel luate cu chirie *LOCH sbst. Instrument cu care se mascara iu- - -,,.. f tnala celatoriei u- vapor sau unei corabii ( 2939) Fig Loch. LOCM.A. (p1.-male) sf. OI F Bucatica bunt, gustoasa: nu-11 care intim de ceva locmalep (ALECS.) 1 0 Chilipir: sa stai to la Indoiala, clad!ti cade ate Ilk mind! (D.-ZAMF.) 0 F Suma grasa: Pe cind domnii greet... Aicl alergau. 722 Lipsiti vagoanele unui tren ce umbla pe sinele drumului de tier ( a 2941) *LOCOMOTIUNE sf. Miscarea, transportarea dintr'un boo intealtul: mijloace de lasind eitlaretulul liberal lacunae... de a -si ur- '11 ma calm on on -ce alt mijloc de (ODOL3 ) "LOCOTENNT sm. 0 Loctiitor al domnitorului ITIOx 0- ) rlr / fiter de un grad inferior capitanului ( 2942): de eavalerle, de artilerie, de administratie 0 ismotenens-colonel, filer. de un grad Fig superior maiorului si inferior colonelului ( [it. locot en ent e] Locotenent. *LOCOTENENTA (pl.-te) sf. Calitatea de loc- *LOCOMOBIL.A. (p1. -le) sf. Masina cu aburi asezata pe roate si care se poate muta din loc in loc; intrebuintata In in- Fig LocomobilS. dustrie si la lucrarile a- gricole (0 2940): Laster de nevoiesi, resent la umbra unei locomobile (VLAH.) *LOCOMOTTV.A. (p1.-ye) sf. Masina cu aburi sau electrica asezata pe roate care pune in miscare 2 V )(WV Li T S R Fig. 294r. Locomotive. A. Marchiza. B. Cazan. C. Fluier. D. Injectorfde aria. E. Resort. F. Nisipar. G. Balanta (supapil d e sigurantal. H. Dom. I. Co. J. Regulator. K. Felinar. L. Teava de emisiune. M. Cutia de fum. N. Saltarul de distribulie. 0. Tampon. P. Scars. Q. Piston. R. Cilindru. S. Tevi de turn. T. Biela. U. Roata. V. Excentric. W. Cenup.r. X. Focar. Y. Schimbatorul 'de mers. Z. Teava de cuplare.

158 tlitor al domnitorului si durata acestei misiuni (in spec. despre interimatul dupg abdiearea lui Cuza, In 1S66): locotenenta domneaseit tit I. 0 LOCOTTTA (231.-0) sf. * = cloconct 0. 0 L9C A sf. Ban. Trans. X Taietei [ung laks a]. (1. LOCOR (pl.-soars) sn. dim. LOC. LOCTIITOR sm., LocTirrot,- RE sf. Persoana care tine locul alteia, care Inlocue$te pe alta In mod provizoriu [1 oc + tiito r]. LOCUT, t LACIII (-tieso) vb. tr. 51 intr. 0 * A trai: sit lacueasca Fig Loconestine Irani= gf drept, ea sit nu vi- tenent colonel. nueasc5 pre nimenea (FRV.-MB.) A sedea lntr'un toe (cu casa), a-si avea locuinta, domiciliul; a trai undeva: ii priori sit loeueasca to curtea palatuiui IISP.) [ung. l a k n i, refacut dupa 1 o c]. LOCUINTA., t LAculliTA (p1.-te) sf. e,p Casa In care locueste, unde $ade cineva: un bordelu bite= colt al ourtii ii se date sere -- (is.) [1 0 C U i, I A- C u 1). LOCUITOR, t LACIIITQR sm. Cel ce locueste Intr'un loc, Intr'un ora$, IntVo tare: Romania are aproape 17 milloane de locultori [1 0 C u i. 1 a C U 1]. LOCULET (7)1.-eta), LOCU$OR (pl-soare) sn. dim. LOC. LOCUSTA. = LAcusrA. LOCUTITTNE sf. 0 Fel de a vorbi particular, expresiune deosebita adverbialft, coolunctivit, orepoxittvg, reunire de mai multe cuvinte care echivaleaza cu un adverb, cu o conjunctiune, cu o prepozitiune 0 Co proverbialit, expresiune care se deosebeste de proverb prin faptul ca verbul poate varia dupg. Imprejurari, dupgi persoana, gen gi numar, etc. Ex.: a lass la saps de lemn [fr.j. LODBA, 0 LoADBA (pl.-be), LQBDA (pl.-de), Trans. Bucov. LoDvA (p1.-ye) sf. Bucata de lemn lungs de i -2 m. despicata cu securea dintr'un trunchiu de copac: un car incarcat au lodbe de fait (coo.); paretii shit Inighebati din loadbe grosolane ce se Inchele la much! (IRG.) ; sarmanul nu era In stare sit dual nisi o lodva bunk me= nn oopacin Intreg (S13.) [rut. 1 o d v a]. o LOGACEL sm., LocUicITA (pl.-te) sf. Ban. 1= maxim [comp. wciacm]. "LOGARITM sm. si (p1. -me) sn. ± Numar luat Intr'o progresiune aritmetia, ce corespunde unui alt numar luat Intr'o progresiune geometries!.: ta- Wit de 01 0 LOGHIOTAT sm. Co Mvatat grec (titlu dat dascalilor greci din epoca fanariota pin& In prima jurnatate a veacului al xix-lea): damn' greci, logbiotatii care Mimosa pe bietii scolari romani (ALECS.) ; vezi, ca am InvStat a ceti (NEGR.) [ngr.]. *LOGIC adj. ca 0 Conform cu logica 0 Analizi ANALIzAC, 11 C birlogic *LOGICAsf. 0 Co *Uinta care ne Invata sd ralionam 11 C) a Carte care trateazd despre aceasta gtiinta 0 Dispozitiune de a rationa just 11 0 Rationament, metoda; fel particular de a rationa 0 Sir de idei *LOGICIAN sm. to Persoana care $tie bine logica, care rationeazg just: Iii Illosoleaza race, ea eel mal sever (VLAH.) LOGODI (-odes/3) 1.0. tr. 0A promite solemn In asatorie 11 0 A celebra logodna: venea popa aces! de-1 logodea (MAR.). a. vb. refl. A-si fagadui reciproc sa se casg.toreasca Impreuna: Mena vorba si, into into, se logodi gi el an dines =PA [vsl. lagodit 1]. LOGODINTA (T/.-te) sf. (PRV. LP.) = LOGQDNA [logodi]. LOGODIRE sf. 0 Faptul de a (se) logodi 111 Logodna. LOGODIT adj. p. LOGODI C NBLOGODIT. LOGODNA. (p1.-ne) sf. O Promisiune solemna de asaforie:, se aim cea mat DAM ouvintare de too - meals a nuntii (LEO. CAR.) 0 Serbarea care se face cu aceasta ocaziune, ctnd tinerii ce urmeaa a se easatori Impreuna Isi schimba inelele: bastrtnnl adusese verigile de. (VLAH.) [vsl. lagoding]. LOGODNIC snt., LouoNmA (pl. -ce) si. Persoana care s'a logodit, mire(asal: dragul men logodnic, trebue sit etii ea Qi eu rant fats de imparat (ISR) ClUDA IX se cununarit fiii Imparatului cu logodnicele ce-gl ale sesera fie-care =P., [vsl. lagodinub. LOGOFAT sm. I 3: Mare boier, dregatorul cal mai Malt $i prezidentul divanului domnesc In Moldova, care se ocupa cu 1ntocmirea hrisoavelor $i punea pe ele pecetea domneasa pastrata totdeauna de dtnsul; el judeca $i hotgra Yn pricinile privitoare la mo$ii $i era mai mare peste ispravnicii Curti ; In Muntenia, marele-, venea In rang duple marele - ban" $i avea aproape aceleasi ca In atributiuni Moldova ( 2944): mare, giudeciltor si alesator de ocini, ispravnie pe o =mil de oameni de!runts, ea shit ourteni la tars si Jude - cstor tutulor cane shit ou strimbiltati in tars Fig Mare-logofat (dupa o Qi luator de sama tutulor ispravnicilor ce ToinAne). pictura. din colectiunea Academiei stilt la Curtea domnesse& (GR.-UR.) 0 Al doilea (sau vtori), al trebles (sau treti) boieri, de un rang inferior, ce faceau parte din cancelaria divanului ca ajutori ai marelui 0 t at dreptittli, ministrul de justitie; al oredintel, ministrul cultelor ; de obiceiuri, maestrul de ceremonii at Curtii: era In aces zi primire mare la Curie: de obiceinri Ingriilse de torte (m); de taina, secretor domnesc O t Titlu onorific dat boierilor Sara functiune care stateau la Cara 0 # Scriitor de documente, numit uneori de divan; secretar; copist: nt taste de-a eerier cuvintele lucrurilor boiarilor cell de of sate sastet (PRV.-MB.) 0 Notar Intr'o comuna rurala.: sat 0 f Mai marele peste ispravniceii sau feciorii boieresti la o mogie, sub directa ascultare a proprietarului, arendasului sau vechilului ( = Mold. vanv) 0 Fitt- Pr FAT 0 [gr.-biz. 'Actor/it-rig]. LOGOFETEASA (pl.-ese sf. Sotia unui (mare ) $ logofat.,, 4C67t aJiLdidittii descifrase...iii din anima Grecoaicei (FILl *LOGOMAHTE sf. LO GOR sbst. Ban. 2 Drojdie [srb.]. Cearta de vorbe (de$erte) LOGOS sbst. F iron. co Cuvtntare, discurs: on chin on vas,.-ml se sfirst n. (D.-ZAMF.) [ngr.]. *LOIAL... LEAL... A S S [fr. lova 1]. LOITRA (p/.-re) c sf. 1TP" Fie-care din partite laterale ale Fig LoitrS. A. Cercel scoaba, ghermec;ss. unui car, avind forma Soetele CC. Carimbi. unei scarf a$ezate In " lat; ale se sprijinesc, In partea de sus pe leuce, iar In partea de jos pe vtrtej gi perinoc ( 2945): lei legit calul de loitra unui car inv.) [srb.]. 'OJA (p1.-ii sf. Odaita, la intrarea unei 723 LOGOFETEL s)n. dim. L0000ler. Copist inferior. LOGOFETIE sf. # i 0 Demnitatea, dregatoria, cancelaria marelui 1 o g o f d t: ingorome qt vorniotble Me mars... se mat dau pam(ntenilor 04.0,1.) 0 Slujba unui logofat. *LOGOGRAF sm.. Nume dat primilor scriitori In prozg ai vechilor Greci [gr.]. *LOGOGRIT (p1.-te) sn. Un fel de ghicitoare care consta dintr'un cuvint ale arui litere combinate In felurite chipuri dau nastere la alte cuvinte care iaasi trebuesc ghicite; : Postelnicul... credea ea LOC- LOJ

159 LOJ- LOS case mari, unde sta portarul 10 0 Mic cabinet Intr'un teatru, Intr'o sala de spectacol ( 2946) Camera In care se Irribrae& actorii 0 Adunare de francmasoni [fr. 1 o g e]. LOJNITA or- LQZNITA. LOLOTA ( pt. - to ) sf. Trans. O Sgomot confuz de glasuri, galagie: Vrea bietul atunet ceva eg Mei, Dar numa neinteleasa S'ande (BD.-DEL.) 0 Rachiu, basa mac (FR.-CDR.). LOLOTI (- oteso) vb. intr. Trans. A face sgomot [1 o- I a t a]. LOLOTIl sm. pl., Lo- Fig LojS. LoATE sf. p1. Late ce se desprind din Tina oilor $i se acata de spini: ~I Mogi dan cea mat Mini calitate de Tina (PAIAF.). LOLOTTI (-Mese) vb. tr. ail refl. Trans. (u.) A (se) Incilci, a (se) Innoda [1 oloat e]. GLOM sn., mai adesea LghtURI 1.1. Ban. Maram. Arbori doborlti, craci uscate $i rupte Ingrarnadite pe pamint srb. tom, rut. 1 i m, 1 o m u]. LOMBARD sbst. tsti Imprumut sau avans de bani pe titluri depuse ca amanet [germ.]. *LOMBARDO. (-au) vb. tr. ttse A Imprumuta pe (t tluri depuse ca) amanet [germ.]. LONGEVITATE sf. ViatA lungs, Indelungata LONGITUDINAL adj. In lung In directiunea lungimii unui lucru [fr.). *LONGITVDINE 5/. rfi Arcul ecuatorului p a.- mintese cuprins Intro meridianul unui lac oare-care de pe suprafata pamintului $i Intro un alt meridian care trace printr'un loeanumit ales In mod arbitrar; acest din urma meridian se numeste primul meridian" ([ 2947 : Franceall calouleazs a dupa primul meridian pe care-1 socoteso ca trace prin Paris Fig Longitudinc. t LONTRU LAVNTRIT. LOPAR V1.-are sn. Ban. Fund de mamaliga, sclndura pe care se rastoaina mamaliga din ceaun [srb. ]. LOPATA (p/.-peti) sf. O Unealta de lemn sau de tier (mai adesea cu coada de lemn cu care se ridica de pe jos pamint, nisip, zapada, gunoiu hangar, cu care se v intura griul, etc. ( 2948 ; CO: lopata gram/waste gi sepa risipaste (PANN) ; Cu Cu gramada, in cantitate mare: carat en chile 51 minciuni on lopats (VUU1.); CA: nu e ou lopata, of en judecata, dreptatea nu trebue sa $i -o caute cineva Fig cu bataia; de scam, Lopata 2948' de Lopata de Lopeti de sapa ei lopata, arum tem, brutsrie. vislit. s'a sfirsit cu mine, nu mai am nici o nadejde, nu-mi mai ramble dealt sa a$tept moartea 2 Unealta de lemn, cu coada foarte lungs, de bagat plinea In cuptor ( 2949 a a. Unealta de lemn cu care se visleste o luntre, vlsla : apucind lopetile cu plasm, se Indepartil de la mai Intro clips ().-ZAmf.) [Val.]. LOPATA. (-Stea vb. intr. a, A vtsli: ctrmi Inn - trea... si Incepn a din Coate puterile (S.-ALD.1 lo p a tab LOPATAR sm. e Cel ce face lopeti 00 0 da 1 la-as ',Put. 5.0 Fig Fig a. Gel ce visleate o luntre cu lopetile, visla$: nn bagase de seams ca ii departasera corabia de uscat OSP.) sj 0 3e Pasare din ordinul picioroangelor, cu ciocul lung $i gavanat In forma de lingua; corpul e alb, pieptul galbuiu, car pe cap are un mot de pear lungi (Platalea leucorodia) ( 2951 C) 3r RATA-LoPATAR my RATA 0. sf. olopatita (pl.-0 0 Ban. Spata de la pore O Trans. (DENS.) Omoplat [lop at a]. LOPATEA (pl.-tele) sf. pi dim. Lona% If *Planta cu flori mari liliachii (Lunaria rediviva) J 2952). LOPATICA (pl.-tete) sf. Fig 2951 Lopatar. 0 dim. LorATA 0 Mica Lopata de Fier, cu coada scurta, de pus arbuni In sobs 0 Mold. = am- Fvu Bucata de lemn cu care se strunelte sfoara ferestraului, numita $i struneala", lemnu$", Intinzator", rasucitoare", limbs", eordar", sageata", etc. 11 s Scinduria cu mai multe gaud. la razboiul do testi t, in care se vira un cuiu spre a impiedeca sulul de a se da lnapoi ow- 106) 0 X Bucata de lemn sau scindurica Ingusta cu care se tapaeste mamaliga In Fig LopAlea. ceaun, dupa ce s'a mestecat 0 10 Lopatica mauling, numele popular al o- moplatului = LoPATE*(). LOPETICA = LorATNA. LOPTA. (0.-te) sf. Ban. Minge. LOR 1. pron. pers. g. 0 adj. pas. Al, a, ai, ale ~, pron. pos. [lat. Illorum]. *LORD sm. 0 Titlu de Inalta nobletz In Anglia: Ca multi lorzi de vita veche Din Intunecatul Nord, Lordul John e 'ntr'o nreche (cm.) 0 Camera lorzilor, adunare parlamentara engleza, alcatuita din lorzi $i Inalti functionari ai Marei-Britanii, corespunzatoare Intru citva senatului nostru 0. mayor, titlu dat primarului Londrei $i al altar ora$e mad (Dublin,. Liverpool, Manchester $i Belfast) [engl.]. LORN I ETA (p/.-te)sf chian mic de teatru 2953): cu care se uita sears obriirmiceete grin Coate lojele teatrului (NEBR.) ; doamnele si domnisoarele lei luari lornetele de la ochi ISO.) [fr. lorgnette]. *LORNION (p/.-oane)gn.0 0- chelari prinsi pe nas cu ajutorul resorturilor, ) Ochelari cu miner de care se servesc doamnele ( 2955' LOSNISOR = LASNICIQR. LOSTOPANA (p/.-no) sf. Mold. 0 Bucata mare de pamint ruptit dintr'un mal 0 Bucata mare de lemn, bututuga; bu- $tean: ea aduce loetopaneie de brad pe care 0 masina le tale In bucatele (MG.). Fig LOSTOTA, Lornion. LQST(R)ITA (p1.-te, -ti), 0 LQSTICA (p1.-id) sj. rep. Soiu de Fig LornietA. Fig Lornion. pastrav mare care poate ajunge pina la 1 m., 20 Fig LostrilA. lungime $i la kgr. greutate (Salm hucho)

160 ([ 2956): Dadurile an caprioare, izvoarele pastravi, 61 Bistrita lostriti IVLAH.) [comp. bg. srb. losos (a)]. LOSTUN LASTVN. 'LOT (p/.-tari) sn. Portiune dintr'un tot Impartit Intre mai multe persoane: la nal nu- de Damint este de patru hectare 0.-0m.) C) 5 Ceea ce se cl$tiga la 0 loterie: la amindoult am clgtigat urile marl, ale marl de tot I (CAR.) O LOTCA (pi.-ci) sf. Mold. Luntre de pescuit :vreg o Joe de noroc In care se trag la o cloud barcl grecesti gt un sir intreg de lotci lipovenegti (D.-ZAMP.) [rus. 1 o d k a]. *LOTERTE sf. sorti mai multe numere care dau dreptul la cite un cl$tig acelora ale caror bilete poarta numerele ie$ite la sorti 7 Joe de noroc *LOTON sbst. g 0 Joe de noroc compus din cartoane cu diferite numere tipsrite pe ele $i din 90 de numere Inscrise pe niste bile care se scot unul cite unul dintr'un saculet.. A- cela ale carui numere de pe Intreg cartonul pe care 1-a cumparat sau numai de pc o lithe a cartonului, Fig Loton. s'au tras mai Intliu, elstiga partida (E 2951) C) Cartoanele si numerele acestui joc: al drag...i 11 educe madams din odais de alaturi gi WHIM cartoanele De masa (BR.-VN.) [fr. 1 o t o]. 0 L9TRU sm., LoATRA (p1. -re) sf. Tr.-Carp. 0 Hot (hoata), tilhar: noaptea sit -i pitzesti bine casa de lotrlmett) 7 0 *trengar, $trengarita 0 1stet. [sl. 10 t r a]. 'LOTUS sbst. # 0 Planta ale carei lructe, diva. credinta celor vechi, faceau pe strain' sa-$i uite de patrie PlantA cg creste pe apa In Egipt $i In India ( ) [fr. < gr.]. *LOTWNE 51. SpAlarea unei parti a corpului (in spec. a capului) cu un preparat farmaceutic LOVEALA (p1.-811) sf. Lovituro. [1 o v i]. LOVELE sf. pl. IS Bani. LOVI (-yen) 1. vb. tr. $i intr. 0 A atinge cu putere, cu violenta, a Fig izbi: 1-a lovit ouparul In cap, on muchia Lotus. toporulni, on palms paste obraz; a doua oars filet -sa lovi on marul in cap tot pe oheleg (ISP.) (D a4 A ataca: oastea 1-a lovit ye la spate 7 Ada peste, a cadea peste cineva: 1-a lovit o mare nenorociro; de one on to va dorul de ea, totdeauna vole merge gi tl-o voiu wince (RET.) 0 / A fi atins de o boala, a cadea bolnav: 1-a lovit oinma o atingere, oct,a jigni, a vatama, a aduce o paguba: Wit in carnaval"... lovegte In acei ce an mare interes a nu se forma la not o opinie public& (ALECS.) ; Au, In interesele cuiva. 2. vb. refl. 0 A se atinge cu putere, cu violenta., a se izbi: a'a lovit on capul de yerete; I. lovesti la un deget si to doare trnpul tot (ZNN.); olnd tuna!unlit, sit to lovesti Cu o pietricicit In cap, Ca sit ti se tacit capul tare (GOR.) '110X A se tncaiera, a se ataca: ostile din amindouit partite se lovira ca nista turbati (ISP.) A se potrivi, a se nemeri: Ind an cereal... Optima pe piciorul fete! babel, an vazut oa nu se lovegte (se.) ; Se lcvesc la duh, la mints, gi titan ca fratiori (PANN) ; se lovi ca nuca to perste 81 vorba is (ISP A se Invoi, a cadea la Invoiala: ce zici, lupine, ne lovim on tirgu P (ALECS.) [vsl. loviti a vine]. LOVITURA (pl. -turi) sf. 0 Faptul de a lovi $i rezultatul acestei actiuni: dintr'o Il Mau in douit bucitti (ISM) ; : loviturile soartei C)...de bursa, speculatie Indraznega sau schimbare brusca. a cursurilor bur sei, care Imbogateste pe unii $i sarace$te pe altii. *LOZ (131.-zuri) sn. 0 g Bilet de loterie C).0 Actiune cu clstiguri care se trag la sorti [germ.]. 0 LOZI ( -zest) vb. tr. 0/ten A vorbi Intr'aiurea, In ne$tire, a aiura; a vorbi de claca (Caws.) (a..cao.) L9ZIE sf. Mold. i Numele unor varietati de raehita ( =ria4se 0 ; RAciarra-R9sIE : Prntul serpueste In desisnri de trestle si de loan (VLAH.) ; In poianit vede o oftsuta umbrita de nista lozi1 pletoase (CRC.) [SI. 1 ozije]. 725 LOZINCA (pl. -ci) sf. ow" ParolA, cuvhit sau nu me conventional pe care trebue sa-1 rosteasca soldatii dintr'aceia$i armata, spre a se recunoa$te Intre ei: lozinoa sau parola de recunoastere Intro soil era onvintul opincit", la care celitlalt ritspundea, par" (I. -OH se graboa sa rosteasea lozinca cu multa constiinta, on de cute or! II oproa vre -o eantinela (D.-ZAMF.) [germ. L o - s u n g; comp. $i srb. lozink a]. LQZNITA, LoanTA sf. Mold. Trans. Groa pa deasupra careia se pune o leasa de nuiele pentru uscat prunele ( 2959): ia not acasil... aveam o loznitit gi uscam Poamele (EMIG.) [rut. lo z- n i 6 a]. 1-LU LUA (iau, lei, ia, luam, luati, Ian; -p f. luai; -part. lust) 4. vb. tr. 0 A prinde cu mina, a apuca ceva spre a Linea In mina: as mina, on degetele; armele, a se Inarma; e: in intuit o afacere, a se ocupa de aproape de ea 0 A prinde, a apuca pe cineva de o parte a corpului: de mina, de brat, de par, de pint, de git, de mijloo; In brats, In &liars; to unghil 0 A prinde, a apuca altfel decit cu mina: jar din soba on lopatica 0 A baga In gura, a bea, a minca; a respira: lei on not un pahar de yin P - LVI. tkm., Fig LoznitL Nn Ian nimio dimineata ; n'am lust numb in gura astazi; aer, a se plimba spre a respira aer curat; pr. ext. spit, a intra, a patrunde apa In ceva (Intr'o IncaltAminte, Intr'o IncApere, etc.): tip& la Epilog!, o corabie ce luase apa se legana data is dreapta (13.-ALD.) CI A pune, a aseza pe o parte a corpului sau: -- De genunchl; In olrcit, In spate 0 A cuprinde: vedeai numai focurl In toads Partite, oft luai on ochlul (1.-GH.) ; a-1 at' fiori, prows, isles 0 A pune staptnire, a se face stapin pe ceva sau pe cineva; a ocupa cu sila; a cuceri: I-a that Dumnezeu; sit-1 is dracul; ou asalt; un eras, 0 cetate, un tun, un steag A apuca cu sila, a rani; 0: on sila poti omnlui, dar on sila nu-1 poti da ; cuiva One& de is gura 0 A face sa. piarda, sa se prapadeasca: aceasta luorare mi-a lust pros mutt limp f mt vista, sufletnl oniva; sit nu dorm! In ziva de SfIntu- Gheorghe, oft lei somnul miellor (GOR.); auzul, a asurzi: clopotele marl 01 mitt sunau Is o suta de biserici, de luau maul (1.-GH.) ; chit, a orb!: sclipeau diamantele de pe dinsa, de luau oohii color ce se uitau la ea (ISP.) ;, mintea, mintile, a face sa-$i piarda mintea 11 A paraliza, a poci: o nib* un picior, a raminea olog, damblagiu: ielele 1-an lust guru gi picioarele (cso.) 1 (3 A pierde: tai lease aideidea de is masa A taia, a reteza: zmeii, cum intran, el, hint! le Ina capul ow.); Fitt-frumos luit un Dicior cu sageata (Isp.) A fura: pungasul mi-a lust toll Winn din buzunar 15 A ridica spre a duce undeva: 1-an lam De sus A scoate: din cutie, din dulap ; a-gi.re palaria din cap; te singe A extrage, a Imprumuta, a-si Insusi: am lust acest pasai din Seneca; am lust acest ouvint de la Franoezi A duce cu sine: a-0 bastonul, pardesiul, citrtile; to Ian on mine la teatru A se imbraca: donut, a se ImbrAca in haine de doliu A se folosi, a se servi de ceva sau de cineva; a alege pentru un anumit stop: un scaun, o tritsura, trennl, vaporul; de mentor, a invoca marturia cuiva; de model; 1111 tins, a-si da un titlu: a lust titlul de down A alege, a dispune, a se hothri Intr'un fel: o hotarlre; mitsurile A face o anumita. mi$care: tuga; a-61 sborul ea A merge, a apuca pe un drum, a se Indrepta Intr'o anumita directie: nn drum greet; sit dam foe satului gl sit luam calea padurilor use.): a-gi se, oimpil sercimp C); a-gi lumea In cap we- CAP, CA (9 A cumpa ra, a-$1 procura ceva, a se ingriji cu ceva pentru uzul personal: a-gi o palarie;,ee o casa cu chirie; pe datorie; tnformatiuni, note A prim!: stain'. a. et. LOS- LUA

161 LUA- PArerea calve; w leotiuni 0 A tocmi, a prim! In SlajbA: o bncittireasi, o tat In cash, an rindas; an LUC profeser de masted e 0, de nevastit, de sotto, a se insura; de barbat, a se marita 0 A primi la sine (in gazda, etc.): in 'minima; - an creased 0 asupri-si er ASVPRA 0 P in pintece, a raminea Insarcinata 31 A socoti drept altul, a confunda Cu altul: 1-am luat drept seoretartu soomet 0 A Intelege, a pricepe intr'un fel sau altul, a tillmaci, a interpreta: 0 In nume de ow in Inteles ran; In series, in gluml 11 0 A trata bine;.0 pe citieva, a se purta Cu cineva: In rls, In batiocura, 10 bataie de boo, paste piclor; on binisorui; cum o sit stie el rabda, chid 1-or cu ranip (vlah.); an ma ass' '4 A care (un prat.): oft la pentru o pereche de ghete P 0 it A primi (ceea ce se ofera): ia tot ce 1 se da; mite, bae , Inagua, a retrage: a-gi -5 vorba Napa er DiAroi 1 0 A capata, a dobindi: a -SI A. uoenta, doctoratul 0 A-$i Insusi:.0 nn Wein ran 0 A capata o boala prin molipsire ks, A se trage, a deriva, a purcede: a-51. 'Asters; a-si numele A Incepe: ofensiva; too, a Incepe s& arda, a se aprinde; la purtare, a Incepe sa poarte; 0 Is bdtaie, la ceartil, a Incepe sa bats, sii certe; ouvidul, a Incepe sa vorbeasca 0 A o, a apuca, a se Indrepta: a 0 la dreapta, la stinga; slier& -nista palaturi care se InvIrtean clued Beare gi o lard intr'amio asp.); a o la piclor, la tagfi, la silnatoasai a Incepe S& alerge, a fugi 0 A-1 0, a-1 cuprinde, a avea o anumita sensatie: a-1-5 ou cald, on frig, on Hort 0 Construit cu anumite substantive, formeaza locutiuni can se pot inlocui adesea cu un verb simplu: ambits wela rimpundere, a face ras- AMINTE ; apararea, a apara; toga, a fugi; tor/mania, a indrazni;.5 loo, a se a$eza; parte, a participa; pietas, a despuia (de piele); a -gt rdmas bun, zina blind, a se desp&rti cu urarile obicinuite Inainte de plecare; a -el raspunderea, a se face raspunzator; 0. punzator; 5, seams, etc. Pr SEAMA;. en vorba, a face sa se gindeasca la aliceva;.5, la ochi(n) pr OCHRY vb. refl. 0 A se prinde cu mina, a se apuca de ceva: a se on miinlie de par if A se dnpd cineva, a) a merge dup& dinsul, a-1 urma, a-1 urmtui: mama., ca less din easa, m'am luat dna el; se lull dap& an tenure, date o sdgeatd, date cloud, et nu-i/iambi.' 'lora ; b) a imita pe cineva, a face ca dinsul, a-1 asculta, a urma sfatul cuiva: rau eel cludat a se omul Mod gura satulni Le.); m'ain lust dap& oapul tan cal sec (CRO.) A se casatori: dent slut aproape zees ant de clad ne-am lust n'am aiuns Inca sd tam... prieteni (vlah.); de o1nd se lnaserit, dncean de geaba dorul smut copil macar (CAR.) A se purta: a se or bine, on binieerul pa Unga oineva F A capata o boala molipsitoare: boats asta se ia prin atingere; vista e 0 boald lipicioasll, se la mini de is altul 1EIR.-VN.1 A se apuca sa face ceva: a BO.0 la ceartit, la bums, la vorbil F A se en 'ulnas, a se ameti cu bautura, a se imbata usor A se de ginduri oar GYND O 0 A vita de griji, de urit, etc. ocupindu -se cu ceva, a se distra: se lua on treaba ei nita de unit (ono.); ne duceam baletit 51 totals unit la altii on moral, ea as ne luitni de mit (CRO.) ; zits ca ziva, ma mat tan on morale, dar noaytea teats stibille napildese pe mine (ALECS.) [lat. 16 v a r e a ridica "). LUARE sf. O Faptul de a (se) I u a 0 mints Pr AM1NTEC). LILL:LT 1. adj. 0 p. LuA 77 NvLUAT Ologit,paralizat: de dambla se trezeste omul intro band dintneatit ou 0 mina eau en un piclor din bele ; sr IVLEC). sbst. Faptul de a lua, luare. LUATOR 1. adj. verb. LEA. Care ia: Incepu sa o dojeneasca on woe vorbe cam luatoare In rte (ISP.); vre-nn oumfttru 11 film luatori de sand la aceste deprinder1 role (se.) ; arainte ver AMDITEC). 2. sin. f. Cel ce, aceea care ia. LUBA (p1. -be) sf. * = DOVLE&0 [comp. LVBE- 726 NITA 1. IAJBENTTA (p1.-le) sf. 0 /ten. Ban. Trans. 4, PVPENE-VERDE [srb. bg.). LUBIT sm., LiguTA sf. Planta din familia Cruciferelor, cu flori galbene; numita $i galbenus(e)", galbanusul-inului" sau oul-inulu " (Camelina saliva) 2961) [srb. bg. ljubic a]. *LUBRIC adj. Care atita poftele trupesti, placerile de Qj dragoste: privirile a ce se a- bateau... pe bratele ei goals (vlah *LUBRICITATE sf. Porfire peste miisura la piacerile de dragoste [fr.). *LUC.I.LRNA. (pl.-ne Si'. de Ferestruica verticals asezata p ovirnisul unui acoperi$ (fa LUCEAFAR sm. 0 * Numele popular al planetei Venus, $i anume: DE-DrAnNEATA sau DE-zTuA (zis $i -PQACI- LOR sau UL- "" BQULUI), and se vededimineata, Inainte de a ra- Fig Lucarna. _ sari soarele; Fig Lubit. U L -DE - SEARA sau DE- NOAPTE (zis $i steauaciobanului"), chid se arata seara pe cer: ye otnd se riffles ~al de sink eram be Movilita e.-014.); de atuncea a rasarit...n1 de ziua, fiul Imparatnlui, Busuioo, si de noapte, fiat roabel, Siminoc (ISP.1; sprinten ca ~n1 scanner al diminetil wooe.); chid rasare..n1 de Beard sau steam oiebanulni, atunci se Incepe seara (MAR.); mine dimineata, and rdsare boulni, not addpam, s1 ziva ne prinde In amp (ELV.) ; mai 'nainte de a ritsilri n1 porcilor, chid toti porch se desteziota cab, CD * sau zorila, numele dat de popor stelei Sirius;..ail cab mare de miezul noptil sait~ui col!rums, numele stelei Vega, din constelailunea Lirei e Se Intrebuinteaza metaforic ca timplunlfa rumimusetiidesavir- site: avea o fata ca an de min,. imem 0 Reprezentant stralucit: literature a plerdut In el pe nnul din luceierii ea 0.-m.) [lat. lu cif e r]. LUCEFEREL sin. * dim. LUCEAFAR. LUCEPLENDER sin. a Diformare popular& a numelui L u cif e r, dat lui Satan, tartorul dracilor: fugiti, smeller... cad Rita di vii la. B utieneberu. LUCERNA = LuTFoRNA. LUCI (-ceso) vb. intr. 0 * A lumina, a raspindi lumina (verb. de soare, de astre) 0 A straluci, a fi lucios: nbuti a face sa luceasca armele ca oglinda asp.' [lat. vulg. *lucire i=lucer e]. *LUCID adj. Luminos; limpede: spirit. 'LUCIDITATE sf. Limpezime: vazusem lucrurile cu atita molt nimeni... n'ar fi putut sa and Incredinteze oil nu era asa (D.-ZAMP.); stilului LUCTNUL sm.d Sarbatoare babeascii. %Mut& In unele parti In ziva de 18 Octombre (Apost. L u c a), pentru ca oamenii sa fie feriti de lupi. *LUCI9LA. sf..4 = warm= [it.]. LUCIOR adj. dim. wow. LUCI9S adj. Cu 1 u c i u; (stra)lucitor: asatde frumos era on] 51 P.7 v, molt baroa -t era mild sa pule mina Pe dinsul (ISP.); bidiviul mat Pitame, Bras cia pepeneie si la par. pared a uns on untdelemn (eu.-vd.). LUCIRE sf. O Faptul de a lu c i O Lumina; stratueire. LUCIT adj. 0 p. Luc% 0 /ten enrc.) Raspicat!impede: vorba LUCITOR adj. verb. LUCI. Care luce$ie. LUCIU, 1. adj. C) # Lucitor, stralucitor Care resfringe lumina, lucios, cu lustru: fate apei lncie ca o oglinda ow.); Alb& ca zdpada iernii, lucie ca ape land (EMIN.) ; pe paretii carets atirnil mit de stalactite Moll 51 strivezi1 (VLAH.); rotile sburau pa pietrieul al eoselel (ALECS.) Neted, got, pe care nu se ail& nimic: nu mai amines Turoilor cleat o pustietate luting of lade (ISP.) ; Ce se 'ntreo pe oimpul, scottud abur1 lungs pe nare (ALECS.) CO: sdrdcle lncie, saracie goala, mare saracie: In case trindavului a SUMAS 111Cie (PANS); 0 81-

162 rade lncie: stralucesc WOW lustruite goale IVOR.) ; de aci, pr. ext.: ulna lade de afaceri (BR.-VN.), lipsa desavirsita de afareri. 2. L[TCIU (p1.-cluri) srt. O Str,...1ueire: punea Pietrile tole scumpe Joe pi la dni for tai califs hrana trebnincloasa (SB.) C) Suprafata neteda ca o oglinda: tel 41 colo ye...i ape) tremura strop! de lumina (VLAH.); mascara (cu och11) 1 zilyezli fare de carare (OOos.) [1 ll C i]. t LUCOARE sf. Lumina; stralucire: nedutind tine chit tints is captor, tact o orbise a ((SP.) ; scoarte de mesteads' avirlite in Jar sporira lucorile focului (SAD ) [lat. lucorem]. LUCRA (-crez) vb. tr. 0 A face, a savirsi ceva dindu-si mai, multa sau mai putina osteneala, a munci: ease zile BA lucrezi 51 a saptea sa te odihne?ti; t. Cu opt ore De zi; sins, en sliptamlna; tine lucreaza gi taco, mai multa treaba face; parr% mi-a lucrat gi nu 1-am platit (ZNN.); PaTnintal, a-1 ara, a-1 cultiva Ada o forma: CD medicamentul a Inceput floral sit lucreze C) A avea F A fi in elect: miscare, In agitatiune, a se framinta: crelerul lui Inarena tare (metals (D (P) A unelti: lucreard contra guvernului (P) F pe cineva, a cauta prin diferite mijloace sa-i face rau: las', ca to voiu ea l [lat. lucubrare a veghia noaptea pentru a lucra"]. LUCRARE sj. Faptul de a lucra si rezultatul acestei actiuni, muncd; ceea ce se face, opergiune: 0 grea, u.goara; : mintii; f fussrile Impala, toate operatiunile pe care le face cultivatorul 1) c Ns- NBLIICR&RE f 0 # Scriere, publicatiune, opera: e o de mare valoare 7 0 p/. Discutiuni, deliberatiuni: incrarile cameral; lucrarile Academiei 0 p1. i;) LucrAri publice, acelea care se fac cu cheltuiala $i sub privegherea Statului: Ministerul Lucritrilor publice. LUCRAT 4. adj. 0 p. Imam Tabacit: opine' x C NRLUCRAT: 2. sbst. Faptul de a lucra:..eur linei. *LUCRATIV adj. Care aduce clstig: o meserie.64 II (0) NBLUCRATIV LUCRATQR 1. adj. verb. LUCRA. Care lucreaza; albinit lucratoare so- mama 0 ; al tucratoare, zi de lucru, In care se lucreaza. (in opozitie cu sarbatoare"): sftracul n'are snare, nici site de!arita.- toare, of tot zile Incratoare. (.11P.). 2. sm. f. Cl) Acel care, aceea care lucreaza la ceva, mune tor, muncitoare: maninca de undo lucreazit (zoo.); luoratorii de la bina; Incratearele atelieragni 0 LUCRATOARE, zi lucratoare, zi in care se lucreaza Trans. Ban. micrkroare, atelier: se,,; Invata a Mora... gi are bani an ce sa-g! deschiclit (RET.). LT..TCRI*OR ar rucrusor. LVCRU (p/.-cruri) sn. 0 Munca, osteneala: site de zile In care se lucreaza; greu, ugor ; a So sputa de a se Dune De a-si cants de a gas! de a area de a da de a lam...n1; a gedea!ara lenesului 11 e greu sfi se apace de caci de laud, lag, 1 or! -clad; 0 : bun de gum, riin de 0: la joe toate se &lank dar la nici ma; G : la mincare ea Input al la ca butucul 0 Treaba, ceea ce este de facia; 0:...I de astazi nu-1 Ian ye mune 0 Ceea ce se lucreaza sau s'a lucrat: de mina 11 O # Fapta 5 Tot ce e ne- Insufletit (in opoz. cu fiinta"), obiect: nn piece on una en dour% (cwt.); 1-an vindut toate ran...rile din casa; de pret, de mare valoare; de nimica 6 Fapt, Intlmplare (Intrebuintat adesea In be de ceva"): a grozav e ceva grozav; de an ma mit, ma mir de ceva ; e un de. mirare; nu-1 ot, de gluma; (e) mare, ceva neobicinuit, din cale afara: ca 'nsemnati ca sterna 'n trusts, ce-au scris ei e mare! (VLAN.) ; CU an mare, grozav, foarte mult, peste masura: se malt zmeul de smut& IntImplare cit un at' mare (ISP.) [I u C r a]. LUCRUOR, LUCRISQR (pl.- oare), LUCRULBT (p1. ) Mi. dim. LllCRU: In Coats lucrigoarele din odale vede pe tiinta aceea bunk, rapdatcare, evlavioasa mot) ; In sin tine luleaua, stergarni... yi alto Incrulete (JIP.I. LUCVM (pl.-muri)sn. X Turd t.a facuta din aluat de Mina, unt si miere [tc. 1 ok u m]. LUD adj. Trans. Ban. 0/ten. Prost, nating; naiv: se prefaces..41 at Mattel (MERA) [srb. bg.]. 0 LUDAIE s I. Ban. Trans. *Dovleac, bostan [sit. ]. # LIME oar MUM:. *LTJFT sbst. Trans. 0/ten. Maram. I Aer curat OAP.) 0 = CURBNT ; 0 [germ.]. LUG/WILT sm. Ban. VARGA CIOBANULUI 3r = BOT-ROS [bg. luga o I. a]. LUGER er LIIIBR. LUGOJANA sf. Numele until Joe popular, originar din Banat [I, u g o j]. *LUG;TBRU adj. Care te umple de jale, care impresioneaza In mod jamic: an sgomot se izbea de Dieetit goi (VLAN.) [fr.l. LUI adj. pos. 1.. Intrebuintat rind e vorba de un singur posesor masculin: calul ; casa copiii cartile 2. Al, a, ai, ale pron. pos. 4. Alt. def. proclitic r Intrebuintat pentru for - marea dativului: bumucseu; loan O Al, a, at, ale, art. def. proclitic Intrebuintat pentru formarea genitivului: al Dumnezeu ; a do. Vasile, etc. [lat. 111 u I]. LVICA St. 0/ten. LEAGAN 0; a se da luica, a se da in leagan. LUJER, LUGZR sin. $ HLUJ, HUNAN: tulpina spinului se prefacuse in lager verde (ORL.); lugerii dupi Ispas nu mai slat bunt pentru ca-1 scuipa strigoile (PAC.). 0 LVLA (pl. -le sf. Ban. Lulea, pipe: Banaten11 zic, in glumit, ca Ardeleanul a furat,,lula' Banitteanulni si a botezat-o Oita", ca sit n'o cunoasca ; um- LULEA [srb.]. LULACHTU 1.. adj. Indigo. 2. sbst. Coloarea indigo [1 iliachi u]. LULE4, Mold. Bucov. LroLEA, fatmv (p1.-wele), sf. U Ban. LvLA (p1.-be) nealta de fumat alcatuita dintr'o teava. numita ciubuc" si dintr'un capat mai Bros si scobit, numit..lulea", b care se pune tutunul; pipe ( 2962) : cata-ti de drum, ulna ce nu scot Means de is OnanIC (ALECS.) ; toats ziva e on luleaua 'n gurit ; cauta Fig Lulea. luleaua gi el on ea 'n gura (ZOO.), despre cei ce mut& un lucru pe care-1 in In mina sau 11 au la dinsii; F a se iva sau a se alums on luleaua, a tura sau a lua luleaua Neamtultd (cu tale cu tot), a se cam Imbata, a se ameti putin de bautura: en, se vede, ca m'am lust ieri on laleans (CRELI ; 11 relcent pre limba noastra:.., a lust Meatus Neamtului" gi, clnd este mai matosit, aditogam au sale on tot" osp.) ; de aci: beat tales beat mort, beat turta; amorezat mica, foarte IndAgostit: fate= rind cazu amorezat, dar amorezat Lulea (oo.); lase, draga, ca doar taste sinteti amorezate tales (1).-ZAMF.) Re. 1 II 1 (lb 0 LULELTJA (pl. -se) sf. PITULICE 0. oluleijta, LIULEVTA (p/.-te) sf. Mold. Bucov. dim. L(I ULEA: colacelul de tut= negru nu care-gi umplea... lufeula gall:dna (ORIG.) ; Numa 'n pieta gi 'n citeiula cu liuleuta 'n Bari (VOR.) LVMAR... = NIJMAR... LUMARIT adj. LuMT LUME' sf. I Lumina: 1 se Intuneedi tnaincea ochilor tater ; nu-mi vad a Inaintea ochilor de nitcaz (CREL); se socotea male s'ar duce ca sit lase la ow.) ; a ochiului, ochilor, lumina ochilor, pupila; P moi inelulni, piatra (diamantul, etc.) inelului y Totalitatea fiintclor $i lucrurilor create: Dumnezen a!lout a In gasezile1 Soarele cu planetele si stelele: noastra e numai an panel In univers1 Univers, Intreg cerul 5i pamintul: sfirsitul lama; F ca (doar) nu piece a, rill Se va Intimpla tine tie co lucru mare, nu va fi o paguba a grozava: yam merge altadata ca nu piece (ALECS.) ; Para toatit era a mea (a ta, a lui, etc.), cram (erai, etc.) bucuros, multumit, fericit din tale afara: leo men gean dupit plat..., de parca era toata a a mea (CRC.); alba. ms- ALB 1 0 s Globul pamintesc: a Mout iliac/mural. 000lnl iumn; la capatui iumit; a-gi Ina,..tt In cap my CAP'e. a porn! in.., to toata a, a pleca departe, fare gind de Intoarcere; 1 : a Indrepta a cu umarul or VMAR ; a vent pe -, a se naste s veche, a) suprafata pam Intului cunoscuta de cei vechi (parti din Europa, Asia II Africa); b) generatiunile, oamenii din trecut; ~a 727 i Wit Ye' a LUC- LUM

163 LUM- noua, a) Amer ca; b) generatiunile de astazi, oamenii de acum 7 Intindere vast& $i foarte popu- L UM lata: Parisnl e o mica C) Neamul omenesc, omen ire : Isus Hristos e mintnitorul lumii 9 Multime mare, sumedenie de oameni: nisiodata n'am vitals atita la teatru;...odupa (sau de ye, poste) foarte multi oameni: venea dusk de se vita la dinoi asp.); vara, de ye se aduna ye piajele ei calde (VLAH.); s'a adnnat a de ye la attest& mare ei bogata nunta (coo.) ; vede alain mare, man (1.-On n' Oamenii In genere: e rautacioasa; ) p gura lnmii ar GDRA ; de ochii lumii, din consideratie pentru ceilalti, pentru oameni; a (se) lace de sisal lumii; ace i a, asa shit oamenii; toata toti oalumii, menii; pares toatilm.s-1 a datoaresor DAV:MC) ; In fats In public 11 Totalitatea oamenilor can au aceeasi civilizatie, aceeasi doctrine, aceleasi ocupatiuni, etc.: a creotina, toti crestinii laolalta; savants, intelectnala, toti Invatatii, intelectualii; politica, persoanele care se ocupa de politica 0 Neam; popor: a cea salbatica gi Ingrozitoare a Hunilor societate: a veni In a purta, a scoate in.., mare, persoane din Inalta societate Persoane care yin In cash, In vizita, mosafiri: e... in salon; a prim( 1-am sorbs CA mime avem $i not la masa Viata: cind ti-e a mai drags, mai amara; de apoi, a cealaltd, Mold. ceea viata de apoi, viata viitoare, viata sau lacasul sufletului dupa moarte; a se duce pe "wa csalalta, a muri; a trimite De eealalta a omorl; dual de De cei morti 8 Viata seculars, In opozitiune cu cea monastic& ; cintec de poezie de dragoste: clnticele de eran bine primite, flind cintate de lautari la mese, nand, yetreceri (ALEC8.) alblisoralb 11 In expresiuni de afirrnare sau de negare, energice, exagerate: e omui col mai bun din pentru nub In S au pentru Waal,wa, Cu nisi un pret; de clod (gi pamintul), de tot-.dea una, de cind exist& lumea; niciodata: stadeal ca, de cind...a, acolo an lost (RET.1; se duse gi el... de pare ea n'a Yost de clod.44 gi pamintul (IsP.) ; ctt a, cit e...a (el pamintul totdeauna, vecinic: pima oil are as traeasea alt a (OM.); doer n'am a trai cit a, ca 811 mootenesc pamintul (con.); Walla Ca a, foarte batriri: BAtrin m...a, girbov... El pare cd de secoli au fort nitat de moarte (ALEC%) ; cite In sau In luna 51 In soare, tot ce exists, nenumarate lucruri: cind se facu ca de noun ant, gtia cite '11 gi In Beare Car.) ; no fagliduesc cite In gi in soare (1.-0n.) 11 GO ca a, cum se cuvine, cum se cade; ea vat de foarte rau. foarte prost [lat. lum en lumina"]. LUME2 = NVME. LUMENICICA sf. Ban. Foe 'de nuiele de alun ce se face Ping& vatra In dimineata de Joi-mars $i la care casenii vin sti se Incalzeasca, cind se scoala: scoala asenii sii se Incalzeasca la ci is da cite on cola () OV.) [lumina]. LUMESC adj. C) Din 1 u m e, priv for la lume 2 Profan, ce tine de lumea trecatoare, desarta., la ee, a scoate, a da la ivealti, In vileag; a publican 0 Ori-ce slujeste ea sa lumineze obiectele (lamps, lumlnare, opait, etc.): a aprinde, a stings lumina; a Idsa sisa.11 Trans. Ban. Bucov. LumInare: la /nviere trebue sa adncl on sine 01 0 ye care o aprinde (MAR.) ; FA -ma de Ceara $1 ma Dune susuoara (IK.-BRS.) 0 C) Foe mic: fa o Lira ', trig tvic.) ra Efectele luminii imitate Intr'un tablou C) Lumina easel, fatada 0 Ceea ce lumineaza mintea dupa cum lumina lumineaza corpurile; ceea ce lamureste, face sa se priceapa un lucru: lumina $tiintei, adevarulni, filosofiel 0 F Om de mare merit, foarte Inviltat, genial: n'au Yost oyriti de a dement nigte lumini ale gtiintei (I.-OH.) 1 0 spec. Lumina ochiulni sau oohilor, pupils.; a inbi, a-i II drag, a nazi, a Ingriji ca lumina ochiului sea ochilor, a-i fi foarte drag, a pazi, etc. cu cea mai mare ingrijire: on lector ye care-1 iubea ca lumina ochilor (coon.); am OaPte feciori... at mi-s dragl ca lumina ochilor (%fun.) ; ImparAteasa Igi lubea fate ca luminile ochilor (DLVR.) ; ei avean nnmai o!etta gi o plizean ea lumina ochilor for (ISP.) ; sa -1 ingrijeoti ca pe lumina ochilor tai (ISP.); de aci, pi. lnmini, ochi: plinges nabuoit, Dina w pleoadele it sgirian luminile (OLVR.) [lat. 'gum (I)nina < lumen]. LUMINARE sf. 0 Faptul de a lumina 0 Luminatie, alteta: o scrisoare pentru tt sa printul (ALEC8.). LTIMINAT 1. adj. p. Lummuk NVLUnimih.T 0 Cu lumina: odaie A; strazile on electricitate; F : spirit, desteptat prin Invataturi $i experienta ffrhsaptamtna rd, saptamlna Pastilor (Intre Dumineca Pastilor si Dumineca Tomii) Ilustru (epitet adaugat la titlul suveranilor): luminate ImparateI. sbst. Faptul de a lumina. LUMINATQR 1. adj. verb. LUMINA. Care lumineaza. 2. sm. 0 Corp luminos: a zilei, soarele; Te nrmaresc Cs soarele gi lane (Emil.) II o Cel ce lunaineaza mintea, spiritele: un al important, al biserieii. LUMINATIE sf.(p)iluininati(un)e: nu m'am plimbat on la in trasura cn Zoe P (DAR.) ; multimea... privea en gurile caseate o pactitoasa... cslx.) [rus. I j u rn in ac ij a]. s LUMINATIE sf. i Titulatura data In trecut Donrufflor romani familiei princiare; alteta: at petreent oi ohefult... on luminitia sa /mparitteasa (DLVR.) [luminat]. 0 LUMINICA. (pl. -inele) sf. dim. LUMINA. LUMINICICA LUMENT- OICLAuivi. INT* (1)1.-igur1) sf. 0 Lumina marginita, oprita de jur Imprejur (de nori, de obstacole, etc.), petec de lumina: prin.ntrita Matte Intro /writ fugal% soarele zimbegte vesel Byre a- 2 F Hoala lumeasca, boala venerica. LUMT adj. Caruia-i place lume a, cu plachipeaa oi destul de InmeatA in vremea el (VLAH.); &tell are undo se poate vedea un petec mbit (0000.) CD * Rariste, loc cerile, cu deseraciunile ei; frivol; mama preoteasa, gob In mijlocul unei paduri, de temeie eineva strung& Intro dintil deasupra... se zice ca este (DOR.). de cer: (lumina aria codrn... lee la LUMI NIJMI. on gi acolo, in mijlocul..031u1, LUMINA (- Inez) 1. vb. tr. $i intr. O A da, a Imprastia, a raspindi lumina: soarele lumineaza paraintul; LUMINITA (p1.-te) sf. CD - zareote on foe mare OSP.). Fig. a9,63. LuminitA. soarele Itunineazil ziva, tar luna noaptea A Linea cuiva dim. LUMINA; vede noaptea o,r4 lumina 0 (P A deschide mintea, a face sa. priceapa ; a lamuri, a deslusi: mintea caviller; faceti cum va Planta., numita si LIIMINITA- mititica, departe (VOR.) 0 va Dumnezeu mai bine (mg.); sa ne luminam unii ye styli gi NQPTII, cu tulmna dreapta t Dumnezeu sa ne lumineze ye tots (CRO.) 0 F A dilauzi, a acoperita cu pert moi. cu flori Indrepta: sft ne ducem undo ne-o Dumnezen (Ise.). maxi galbene ( Oenothera biennis) ( 2963). 2. vb. refl. 0 A se face lumina; s'a luminat de sink, s'a revarsat de zivall 2 0A se Insenina: cerul s'a laminas 1 A i se deschide mintea, a pricepe, a se lamuri de 1 u m in a; care da, ras- LUMINOS 1. adj. CD Plin [lat. 1 u mln a r e, refacut dupa lum n a]. p Indeste lumina: Damsels albe, LUMINA (p1.-ini) sf. I Efectul produs de razele laminoase ale satulni se iveso una soarelui sau de on -ce alt corp luminos care ajuta one una de dupa porde/els de salcil sa se vada $i sa se deosebeasca. lucrurile ( c (VLAH.) ;11DCOrD 91 0 (ED Senin: Intunerec" : lumina seareini, innii, ailei; stelele an ma nit la 'figura blindi luminosed, a mosneaguini (VLAH.) 0 lumina for proprle; o rasa de a da. a impragtia luminarea de sea da mai putink deelt cea de stearina; (;)): Care lumineaza, desteaptii Fi g LuminoasA. ee co se naote pe'ntuneree trebue sa se VRZa la (RANH) ; mintea 0 Stralucit, de o inteligenta vasta: un electric:a, aceea produsa de electricitate; lumina lam - N pit, candelei ; : a leg/ la -., a iesi la ivealli; a mate, a da spit2.ri.t n;.;reuifoxsa (p/.-se) sf. F 0 Plants cu flori 728 ve -

164 albe acoperite cu peri moi; numita $i naprasnic(a)" sau curpen-drept" (Clematis erecta) (j 2964) O = clocom VITA-ALBA. 0 LUMINUTA SI. dim. LUMINA. LUMITA sf. dim. LTIBIE,: Cit am trait pe N'am vitzut verde frunzutii Ca la mindra 'n gradinutil (Iz.-Bas.). LUMINARAR sm. e) tag Cel ce face sau vinde lum Inari. LUMYNARARTE sf. Fabrica sau prb.valie de lumlnari col. Cantitate mare de luminari. LUMINARE st. CD Fail de bumbac Inconjurat de seu, de stearina sau de ceara, mai adesea In forma de sul, mai gros sau mai subtire, $i care servii la luminat ([.] 2965): de seu; de cearit; a aprinde, a stinge o; la aprinsul lurdlnilrilor ; un muc de ; a da inminarl de pomanit; (a sta, a raminea drept ea a; a de Ia Pesti a bunit de aprins mind slut furtuni at grindim), (GOR.); eel care va muri In mina, pe lumea ccialalta lade In Intunereo (GOa.); a tines oniva a, a sta ling& cineva care trage sa moara; a cauta Cu a, a-$i da toata osteneala ca sa gaseasca: gi-a gaga gineri In stirsit P slava Domnniui I cm mull o mai umblat cantindu-i cu luminarea (ALECS.) ; a auto cearta, dada, slicesvi, pricina ou a cu cauta cearta on -ce pret., pentru un lucru de nimic PP PIC4 27 Prajina de care atirna galeata putului 4 Plantli cu flori marl galbene.dispuse intr'un spit lung $i Fig d dens; numita $ L seu. 13. Luummilinaarreedeestea- Fig Iuminarica",lu- rina. Luminare. minarica-domnului", coada-boului", coada-lupului", coadamielului", coada-vacii", etc. (Verbascum phlomoides) 2966) [lat. lumlnartal. LLTMINARTCA, LumIxARE4 (pl.-sete) sf. dim. LITM/NARE: Sava se intoarse en o de trei parale (1.-GH.) ; tineau Cu mina sting& luminsrele mica de met galbans (ALECS.) Planta cu frunze marl $i cu flori galbene, aproape fara miros, dispuse. Intr'un spit lung $i drept; numita $t coada-lupului", coada-vacii", etc. (Verbascum thapsus) ( 2967) : clmpul, iteoperit mai tot de lumtnitricil se Intindea departe (GRL.) ; lumtnilrelele, drepte gi bdtoase, Intrecean Jinni gi stau de streale... Cu Host galbene si bittute pe acelagi Dicier (DLVR.) CD = LIIMMARE C) 4 = Lumt- NARICA-PAMINTIILIII IC) d LII- MNARICA-DQMNITLITI = Lure- NARE0 j, --AugtsTRA, LuraNARTcA-pAmorruLtri, plant5. cu tulpina inalta, cu numeroase frunze $i flori marl, albastre, cu puncte mai Intunecate ; numita $i luminaintara, rica", besicula", Fig Fig Luminaries. Luminarica-pamintului.. taietura", etc. (Gentiana A4k, 74 asclepiadea) ( ) LUNA (p/.-et) sf. 0* Satelit al Pamintului care se invirteste in jurul lui In 27 de Fig Aspectul 21v. zile, 7 ore, 43 de minute $i 11 suprafetei lunii. secundesi-llumineaz5. In timpul noptai; luna e de 385 de on mai apropiata. de Lum- noi cleat soarele $i e de 49 de uri mai mica decit Pamintul; ea n'are lumina proprie, ci o primcste de la soare i-j 2969, 2970 ; diferitele aspect*. pe LUN care le prezinta, dupa cum prirneste mai multa sau ma) put.ina lumina de la soarc pe fata pe care o vedem noi. se numesc fazele lunii"; se zice ca e w noua, cind sib drept titre pamint $i soarc $i nu se vede de be pe cer; poporulnumeste noun, Fig. 297o. Luna (la dreapfaza lunii chid apare pe cer ta) in comparatie Cu numai ca o secere (vezi mai Pamintul. jos); e plink 0 veche, cind pamintul sta In linie dreapta Intre luna $i soare; se zice ca e primul pairar" sau ultimul patrar", clnd tuna se arata numai ca un corn sau ca o secere; primul patra" e numit de popor noun sau craiu nou" (me- 2056), plc CRAM 8 ; tuna rasare, apune, create, descregte ; ritsaritul, apusul lunii; minte, de stn soarele 'n loc, iar tuna se bag& china nor de ravine iart.1; cearciinul (Mo/d. tart:mania) lunii; petele din ; poporul vede to petele din vd scene uciderii lui Avel de catre Cain; eclipsa, Intunecime de clnd e latuneelme de,, poporul credo ca o mitnincil vireolacii; clod De o m&ninca vireotacit, va Ii rizboiu on razmiritit (Gon.); I) : one In gi In soare, tot ce -$i poate cineva Inchipui, de toate: rugiteinni gi cite 'n el In soare se vicuna, ea BA Beane Dumnezeu pe biata omenire de west nesatios balaur (ISP.); 6: a Ultra ca canals Ia, a striga Impotriva aceluia caruia nu-i poate face nici un rat*, a ameninta pe cineva fara sa -i poata face vre-un rau; a asvirli, a Impugca an bards In A Nur BARDA CD ; ImpuscA 'n-luna retrapvt3ca'n-lvra () Lumina lunii; pe, la lumina lunii, and straluceste tuna pe cer: noaptea, pe sa, le spune povegtt (VLAH.) O * Satelitulunei planete: M- sate lui Jupiter 0 D Fie-care din cele 12 parti ale anului, de cite 30 sau 31 de zjle (afara de Februare, care are numai 28 sau 29): hies Marts are 31 de stile; In lima lui Main ednuml e presarat de Mini; la Inceputul, la slirgitul limit; pe., pe timpul unei luni: are o into de lei pe ; lima de mien, Intlia tuna a casatoriei F 1i Soroc, menstruatie [lat. 1 u n a]. LUNAIU sm., LIINAIA sf. 7.k Nume dat de taran vitei nascute Intr'o L u n f. 'LUNAR 1. adj. 0 * Ce tine de luna, privitor la luna: vmean oiolu ; an ow AN C) 11 C) Pe o luna, pe timpul unei luni: leafs...a. 2. adv. Pe luna: primeste o mie de let # LUNATACI (-tieese) vb. re fl. F A fi lunatec, a deveni lunatec (PRV.-M1:1). #LUNATACTE sf. F Somnambulism, boala de care sufere cel lunatec (PRV..MR.). LUNATEC, Ltate.Tio adj. gi sm. Somnambul, supus pretinseiinfluente a lunii: ai nostrl toti an adormit, En singer eau ea an lunatic (VLAH) 0 Cu idei ciudate, bizare, zanatec: mit buour clod yid In mate noastra un lunatec mai mull (om.); toate iluziile lunatece &neintea easatoriei se Impritatiara ca nor)) la vint (13.-ZAMF.): E nebund, lunatic:a, timbal ca o zinatica (PASO) Cl' N as - cut In aceeasi luna cu altul: clod dot Intl slut Ingi unul moare, II Dune pe eel rams In Hare eu eel tuited, mort, pentru ca al el sit nu =oar& (GOR.); fate gi Wahl' care ar fi lunatici... sit nu se casittoreascit!mamma (JIP.) [lat. lunaticus]. LUNCA (pl. -at) sf PAdure pe ling& apa: prin lunoile ei dambravile cele pline de mindrete (cm.) 11 2 CImpie Intinsa joasa, acoperitil cu Mete, In apropierea unui rlu sau la poalele unui munte : o vassal, luminoasil, se deschide Joe la poalele coddler (VLAH). LT.INCULTTA, OLUNCTITA (731.-4) St. 4 / dim. LVNCA. LUNEA 1Ir LVNI1. LUNECA... wur ALLINE0... L'UNL SM., LUNICA sf. a Nume dat unei Vito nascute Intr'o L u n i. "LUNETA (p1.-te) sf Instrument de optic& alcatuit dintr'un tub In care shit asezate diferite lentile, cu ajutorul cruvia se pot distinge mai bins obiectele de la o mare departare; ochian: 11 astrono- 729

165 LUN - mica ( 2971) = pl. Ochelari: un Wen Cu Innate rotunda, legate la ceafa cu &mit gititone (nom) LUP LUNG'!_. adj. 0 De o mare intindere de la un capat pin& la cclalalt, ale ckrui capete skit mult departate unul de altul (C lui scurt"): par; barbt 'rot; ociada "4; nas "; ureoht lungi; pioloare lungs; : a avea mina "4, degete lung!, a avea ubiceiul s& Pure; a elizut cite de ".; o pail* o nuia 4; haini "4; : femeia-1 poale lungi ei mince sourtil; drum ; role "4; Doezie ; discurs ; F: Fig 2971 Luneta ustronomica. vorba "4, vorbire care -0" nu se mai sfirseste; om care vorbeste mult, care nu mai isprave$te cu vorba; e ia vorba, vorbeste prea mult, spre a spune lucruri care se pot relata pe scurt; F P : ciorbit v.. zeamit "4, discurs, vorbire care nu se mai sfirseste; despre timp: vreme a; zilele de wait stet lungt; viata "4; domnie a; dna o te.11 asteptare; dupii cercetari lungi o LU Vocal& silaba ^4, vocala, silabk a ckrei pronuntare are mai multa duratk decit una scurta. 2. sbst. 0 LIMO-no; 161 cunoaste nasului, 1.0 dl seama clt de putin e In stare sa lack cu cuno$untele, cu puterile lui, etc.; nu-vi cunoaste ~ni nasulul, nu -$i da seama de putina lui valoare, de mksura pe care trebue s'o pkstreze fata de alibi o In.,111 loc. prep. In directiunea, In sensul lungimii: am apncat In...III Wren OO In $1 in lat, in lungime $i In Mime; scotind nista metanti... Incepu a se juca cu ale, preimblindu-se In si In lat prin mica camarnta (NEGR.) 0 DO-R a] lac. prep. Urmind directiunea lungimii; mergind aproape de farm, de margine, etc.: do -a rlului, zldnlui, strazii; de-a..ill $1 de-a latul, lungi$ $i curmezi$, In directiunea lungimii $1 a liitimii. 3. adv. Vreme lunga, mult timp: Monti cetlalti au Inceput... a se nits nnul la altui (coo.) [lat. 1 o n g u s]. LUNGAN, LIING4NA (p1.-ne) adj. $i sm. f. F Lung la trup, (om, etc.) eft o prajink: sa aibit Indrazneala ale spate, mie, ca lunganul lui lubeste pe fats mea 1 IORL.). d, LUNGARET adj. Mai mult lung decit lat; cam lung: era o stoat' lungareata 81 Dna (VLAH.). LTJNGT ( -gala) vb. tr. $i refl. 0 A (se) face mai 1 u n g: altadata asa se [bolo el se lunges de grozav, de dinngea on mina la tuna (CRG.); fatale ii tremurau 51 bum de jos 1 se lunges din ce In Co (DLVR.) ;, viata, zilele, a da o vista mai lungs, a face sk trkeasck mai MUlt: Dumnezeu 8141 dea noroo $1 sit-ti laugeaseil zilele vorba, a Intinde prea mult vorba: hat, an mai lungiti vorba st va porniti acu 'ndatit la lemne (ALECEL) ; pasul, a u lua repede la drum: lung! Dean! la drum st aide aide, trek zile $1 trot ncalti (Iva ; False urechile de foams, a nu mai putea de foam (vorb. de cineva care asteaptk prea mult pink sk poata minca): vi s'or 21 cam lungit nrechile de foams, pentru ca ye aioi obicinutti a minis; pe la amiaza (rxes.) A (se) intinde pe jos, pe un pat, etc. (cit e de lung): lungise trnpnl mart et alb al copilulni (Dom) ; vulpea... se lungeote In millocul drumulut, ca at onm ar It lost moarta (coo.); Nu 'nceta In Wart tot sit se intinza, SI se mai lungeasca, toe sa mat coprinza (PARR) ; to lungesti pe eanapeaua de catifea rople (1.-GH.). LUNGTME s 1.0 Intinderea unui obiect socotita de la un capat pink la celalalt: "it noel prillint; masura as ", 0 Intinderea unei suprafete socotitk dupa cea mai mare dimensiune a ei: a viral Ice, one] Pasha s Duratk, Intinderea de la inceput pink la sfirsit:.41 noptilor de tuna; ri nun' discurs 4 rrs Taragdneala, Incetineala:- lungimile procedurii [1 u n g]. LUNGI$ sbst. $i adv. In sensul lungimii, In I u n g: fn ~ill ograzil, aceeasi namila... sta culcatft la 1/1- mint (OEM.); de-a.. gi de-a ourmezis sau (In $1 curbszts, In lung $1 In lat, In toate direcjiunilm an tribes carti prin testa lumea, de-a,..111 de-a ourmezis ; outreiera Imes In et alumni" (DEZ.); rar ai mai ails. $1 de at trribla tars... $1 curmesit (RET.). 730 LUNGIT adj. 0 p. MINK Intins pe jos, pe pat, etc. cit e de lung: MO la ptimint. LUNGOARE Ps- LINGoARE. LUNGUIET, LUNGULAT, 0 LIINGIII:BTIC adj. Mai mult lung decit lat, lungaret: are an cap urea lunguiet, prea Ingust, pros nn ;tin cum oroit (VLAH.); nt$te stufienri, nnele rotunda 51 cn Mort, allele 'ungulate $1 on pomisori OSP.); in cortul lunguietio... se sbuciuma Inca o gra/nada de oomeni (GRIG.). LTJNGULET adj. = LtrNaurvT :!noon sa-i lmboldeasca on un bat ma! (PANN) ; ootariul este o omidft lunguleata st subtire, de coloare cenusie (MAR.)., LUNGURTCA sf. * Plants cu tulpina acoperita cu perk virto$i, cu flori rosii sau alburii Inconjurate la bath cu o aureola galbenk patata cu row (Galeopsis tetrahil) (.12972) [1 u n- goare]. WM' (art. Lunea) sf. D 0 A etet doua zi a saptam in!! Intre Dumined. $1 Marti: map sarbatoarea a cazut Intro adv. Lunea, in ziva de Luni: Lunea viitoare, trecuta; sane dai tamio din case Lanes, ca testa saptamina pagubesti (GOR.) O Lanes Digorilor, a doua zi dunk. Dumineca lasatului de came; Lunn cured, a doua zi dupe Dumineca lksatului de brinza; Lunea mortilor, a doua zi dupe Dumineca Tomii; Linea acacia, Lunea Intre Inaltare sf Rusalii [lat. vulg. lunis = lun a e (dies)]. # LUNT' (-neso) vb. 're fl. if A fi lunatec, a pa- timi de somnambulism (ma.) [vsl. lunit is J. LUNTCA ear LIINVL. LUNGE sf. is` Somnambulism (cor.) [1 u n 12]. LuNTTA. sr. dim. LVNA. LUNTRA$ sm. a. Cel ce mink:o 1 u n t r e, vlsta4; mmal prinse sa visleasca IGN.). C C. Fig Lunguricli. U L V LTJNTRE St. 26. Mic vas de lemn cu care se plute$te pe apa, mlnindu-se cu lo- Fig Luntre. peti, bare., A. Bot, botnila, hour, pisc.f. Fund, caic (2973) pod. U. Usnd, slaiu, vatra. C. C co,cairrbleo! 1,, o aiuta ail se urea LciLaed chigchitcgricviaicien,arcucjitu, In.. ai, apucind V. Visia, lopat'a. - P. F:rajina, iifan, din non lopetile, sticiu, cechie, opintitor, toiag. 151 flion Out Inapoi spre slut (1).-ZAMF.); 9 : a se face (Salt a se puns) e gi punte, a Intrebuinta toate mijloacele posibile: se faces oi punte 1,1-41 &Alm Cara de nevoi ()SP.); a umbla In dotel (sau itintr1) [lat. vulg. *1 knt e r < clas. 11 n t e r]. LUNTRI (-treso) vb. intr. a. A pluti cu 1u n - t r e a, a mina o luntre: s'an pus lntr'o luntre... $1 au Inntrit catra ostrovul acela (sea. LUNTRICICA (p1.-kele), LUNTRISORAk (pl.-re), LIINTRITA (Pl-te) s f..0 2, dim. MAITRE: aria o luntricica ce 'nainta, desploind valurile (woe.); douasprezece luntrigoare ou vislasi muiati numai In fir... le asteptan la margins usp.) ; la Inceput era numai Intnnereo ai apa, $1 Dumnezen amble cn o luntrita pe dettsupra apel (RET.) 0 LUNTRICNA, plantk cu tulpina /Minsk pe parnint, cu flori galbene, cu semintkle tnchise In niste pastai mici, ovale $i umllate, acoperite cu mici perk negri ( Oxylropis campestris). LUNTRU = /NAVNTRU. LUP sm. Cl) 7.t Gen de mamifere carnivore, din familia clinilor, du$manul cal mai neimpkcat al turmelor de oi; e foarte de temut, iarna, and e flamind, cad atunci umblk. In cete numeroase, atacind oamenii (Canis lupus) (N 2974); vials aproape excluziv pastoreasca, dusk In timpurile primitive de Romani, i-a familiarizat mult cu a- cest animal, al carui nume apare In o multime de : /;..:7#77.&7A expresiuni figurate, In proverbe si locutiuni proverbiale bitten, om foarte siret, cu multa experien(11; are urechi as are un auz foarte fin; a mince v

166 oil na, a mincar cu lacomie; Parch la aura lui, se zice despre cel ce Inghite minca, de parch se bateau doi I la aura lui usp.); la mincare ca.11 gi la luau ea butucul, Ii place ss manince mult, dar la lucru e lenes; a scapa se bat-doi cu lacomie: (ca) din aura ~ului, a scapa un lucru aproape pierdut, a salva din ghiarele rapitoru- lui: trebue sit lac ce-oin lace, ca sa-i soap averea din gura ~ului (ALECS.); Fig..o. Lop. 6 : ce luta In aura lupn- Int nu se mai poate scoate; 0:,111 mlinince si din oile nnmarate, cu toate masurile de paza pe care le is cineva, se IntImpla un accident care stria tot; de omul rapitor nu to poti apara de ajuns; 0: int, se lace oaie, II mantncil ii, eine e prea bun, cine se lase prea moale, da prilej celor rai sa-i face neajunsuri; a li oale Intro I, despre eel bun, blind, moale, In mijlocul celor rai, odor hrapareti; a umbla ca it Pe oi; a da oile In paza.. a da un lucru In pastrarea aceluia de care tocmai trebue sa to feresti mai mult; a lasa pe cineva Intr'un loc, Inteo slujba unde poate face mult rau, unde poate sa jefueasea nesuparat de nimeni; Imbracat In plate de oat, om rau, siret, care se preface ca e bun $i cu vorbe mieroase cauta sa -$i ajung5. scopul; 0 : ~n1 nu so sperle de pielea oil, eel tare nu se intimideaza usor, nu se lass a fi speriat de on $i ce amenintare; 0: nlci os,u1i1amind, niol oala on doi mici, nu trebue sa dai unuia tot sau prea mult, tar celuilalt nimic; 0: lie gi as mincat de o oats; 0: goul lei schimbli perm, dar naravul ba, rare on col rau t i schimba naravul, devenind bun; deprinderile cele rele $i Invechite nu se lass Cu una ell doua; 0: clad ImbAtrIneete, 11 Tatra clinii, cind un om mare scapata, cind eel puternic ajunge slab, chi mici 11 Incoltesc, iii bat joe de dinsul; vorbim (sau vorbeeti) de 0. gi..,u1 la tugl, se zice. and pomenesti numele cuiva $i acesta tocmai soseste; 0: lama n'o mantria...11 Plr 'AMA; de clnd it albi or ALB Teama pe care a inspirat-o totdeauna lupul, mai ales pastorilor, a facut ca oamenii de la tars, sa consacre ca sarbatori o multime de zile peste an (allele t1or) spre a fi feriti alit ei Insisi, cit $i turmele $i vitele for de acest animal nesatios; astfel shit, In ordinea calendarului: Circovil de lama (16-18 Ian.), Num (25-30 Ian.), Martina (1-3 Febr.), Stoboral Slm-Pletrulni (30 Iunie), Teclele (24 Sept.), sarbatoarea Lucinul (18 OCt.), St. Burnam (26 Oct.), Pilipli (12-21 Noemvrie), St. Andrei (30 Fig Noemvrie), etc. Blana Lupulvrabiilor. de lup 0 colt de...a.- colt I 1 0 LtiPuL-vR4ancoRI, pasare cu ciocul virtos $i Incovoiat, care se hraneste cu insecte si cu pasarele; numita $i sfrancioc (-mare)", berbecel-mare", berbecut", capra-dracului", soimut", etc. (Lanius excubitor) 2975); LVPIIL-VRABIILORa = SFRAN- CIQC-MIC;-141PUL-FASARILOR = CO- ROW 0 5 COADA-LVPULUI =LIJIdt- NAREC), WM/RABIC/IC) ;IARBA-L17- PULL!' MARUL -LV- PULUI =DALAC ; QCHIIIL-LVPULUI, micaplanta ierboasa, cu florile dispuse In mici spice ovoide (Plantago...tier, 0: areriaria)( 2976); PUTRIM-LVPII- Lilt = POPIVNIC; SPINAREA-LVEIT- LIII, o varietate de feriga (Athyrium Fig fills femffia); TALPA-Ligum Ochiu11upului. co*da-ralteil; TVRTA-LVPII- LB; semintele foarte toxice ale unui arbore din India (Strychnos nux vomica), din care se extrage Lup_ strichnina [lat. lup u s]. 0 *LUPA (pi.-pe) LUP sf. I Buba, bolfa, gilts, urnfla tura sub piele care cresteuneori foarte mare o Crescatura lemnoasa ce a- pare pe trunchiul sau pe ramurile unor arbori l3 Lentil& biconvexa In- Fig Lup^. trebuintata spre a se vedea prin ea marite uncle obiecte mici, litere prea marunte, trasaturi prea subtiri, etc. (ill 2977) [fr. loup e]. FA.1 LUPIN sm. LuPANA sf. 7L Nume dat unor vite cu parul de coloarea lupului [1 u p]. *L'UPANAR (p1.-are) sn. Casa de femei desfrinate, pierdute; bordel [let.]. OLUPARITA sf. ie LUPOAIE. O LUPAV adj. Often. kmus.) = kimpav. LUPSC adj. Ink De lup, al lupului: de soma Inainto vai gi amar de neamul (oom); de naravul cal tare trebne BA, ne temem (pm);!came InPeasull. L'UPTE adv. Ca lupul, In felul lupului: fungi Paint' ~... de an mai date mina Cu dlnsul usr.); a mince,, a Inghiti lacom: Ina eu. mincind ma Biceam smerit (enc.) [IllpaSC]. LUPI(S)DRAGI SM. pl. 0 /ten, = CONDVRIIL- DWANE' [srb.ljubidrag]. O LUPI adv. 7,z Ca 1 u p i i, lupeste. LUPIT adj. Care seaman& cu lupul; lute: on c'aveam cine etie ce lupiti de cal (Gli.-N.I LUP0.4.1CA. (p1.-s0) St. ank Femela lupului 2978). LUPOAIE sf.. Ban. 0 /ten. 0 7.k Lupoaica11 0 Planta de coloare albastrie, care devine galbuie dupe Inflorire, Cu freeze mici ca Fig Lupoaica capitolina niste solzi, cu flori albe-gal- (simbolul Rome* but sau albastrii, dispuse In ciorchini la virful tulpinii; creste parazita pe radacinile de tutun, de cinepa, etc. (Orobanche ramosa) [1 u p]. LUP9IU sm. 7.Z augur. LUP. Lup mare, batrtn: Un on plate sure (ALECS.) LUPTA (Int) 1. vb. re fl. 0 A se prinde piept la piept cu cineva spre a-1 dobor/ la pamint: se ltarll la lupta dreapta, se luptarit ce se luptara et, InfrIngInd pe amen, If tale el lui cacti' asp.) 0 A se IncaierailiC) X A auto. sa Invinga unul pe celalalt, lovindu-se cu armele, a se bate (vorb. de doi adversari, de doua ostiri) 0 A avea de Indurat; a-si da toate silintele ca ss scape de o nevoie: luptindu-se Cu toamea, cu Betas gi on somnul am); a se /o Impotriva vintulul, Impotriva vainrilor tarn; a BS o on moartea, a trage de moarte, a fi fn agonie. 2. vb. intr. A se sili din rasputeri sa stlrpeasca un rau, sa Inlature pe un adversar, etc.; a coinbate: Impotriva coruptiunii, abnzurilor, alcoolismulai, mizeriel; Impotriva duemanilor tarli; Impotriva conservatorilor ; pentru libertate [lat. I u C- t a r e]. LVPTA. (p/.-tel sf. Incercare a puterii In care doi adversari se prind piept la piept $$i cauta sa se trilltease& unul pe altul, Uinta. ([ ): apoi se Inuit la..: se sguduian unul Pe altut, de se cutremura pamintul (ISP.) ; dreap /41 A4 Incaierare cu armele, bataie, batalie: lupta de la Grivita; o ye vista gi pe moarte; cumplitli a lost lapta Fig gi mult singe s'a mai varsat (VLAH.) O. Lupta dreapta Silinta din rasputeri ce-$i da cineva (luptliromana) ca sa scape de o nevoie, ca sa sttrpeasca un rau. ca sa Inlature pe un adversar, etc.: Impotriva Inizeriei; IIIPta pentrn libertate 0 Actlunea a douh

167 LUP- forte care lucreaza In sens contrariu: lupta elementelor; lupta luminil on lutunerecul [lat. 111 et a]. LUZ LUPTACIU sbst.ier, Plash, voloc de prins peste din cel mare [comp. LAMS]. LUPTATQR, LupTATo4uu adj. verb. LUPTA 41 sin. f. Care se lupta.: wit slut slept la plot (VLAH.). 'LUPUS sbst. Boala a pielii, de natura. tubereuloasa LUPUSOR sm. 74 dim. LuP. O LURBAR sm. Trans. = DAMN [germ. dial. Lurber < Lorbeer]. LUSCA sf. Oa?. r Nume ce se d& unei of cu Dna alba, frumoasa. LUSTRAGTU sm. 1 Vacsuitor, lustruitor de ghete (f. 2980) [lu s tru]. *LUSTRAL adj. p C) Care sluje*te la purificat (la vechii Romani *i Greci): apa...a, apa de care se serveau pentru purificatiunile religioase O zi "4, ziva In care un copil nou-nascuf iii primea numele sau era purificat pentru Intlia oara [lat.]. 'LUSTRATIVNE, LusrruATrEsj. t C) Ceremonie grin care vechii Romani $i Greci purificau o persoana, o armata, un ora*, un clmp, etc. Ceremonie In care se stropea cu apa sfintita un eopil nou-nascut [lat.]. Fig Lustragiu. *LUSTRINA (p1. -no) sf. kw% Stoffe de bumbac sau de mlitase lustruita, titrebuintata mai ales pentru ca.ptu*it haine LUSTRU, (pl.-truri) sn. 0 Luciu, stalucire, suprafat& sclivisita: a do. A-, 0 Materia, unsoarea cu care se freac& sau se ung obiectele spre a le face lucioase Qj Spoiftia: -1 de tnvatatura ce 11 s'a dat e tocmai de alum ca sd -i umple de pretenlit (VLAH.) [ngr. < lat.]. *LVSTRTJa sm. Spatiu, interval de 5 ani; a to virsta de opt lustri, e de 40 de ani [tat.]. LUSTRUT ( -nest) vb. tr. A da 1 u- s t r u, a sclivisi; a vacsui. LUSTRUTT adj. p. LIISTRUI. Cu lustre, sclivisit ; vac,suit nix- STRUM. LUSTRUITQR sin. G) Cel ce 1 u - strue*te; lucrator ce lustrue*te a- numite obiecte in fabrici, ateliere, etc.; vacsuitor, lustragiu. Fig LU$CA sf. 8 0 varietate de b a - Lusa. 1 u * c a (Ornithogallum pyrenaicum) (El 2981). LUT (p1.-turi) sn. / Pamint galben si gras din care se fac oale, cu care se lipesc peretii, etc.: Welt II lipi cuptiorul, 11 humul 1)1-1 grill (CRC.); lntr'un simile der ardea o huninare subtire de ceard (vls6.) (e) Trup: Priveso apoi culcat In Stahl (EAIN.) ; el stia cit ~ul 1nl se va duce acolo de untie a lost lust esp.) [lat. lutu m]. LUTARIE sf. "Lon, groapa de unde se scoate 1 u t: lutaria a pleat pe el (MAR.). *LUTERAN, LIITERaNA 1. adj. A Conform cu doctrine lui Lute r. 8. sm. f. Persoana care a adoptat religiunea propovaduita. de Luter. "LUTERANISM sbst. Emt Dpctrina protestant& a lui Luter ; credinta, religiunea luteranilor LUTISOR sbst. 1_3n fel de argila., colorata In ro*u sau galben de compusii fierului, foarte Intrebuintata In pictura [1 u,t]. LUTQS adj. / Care tontine mult lut, plin de lut [lat. lutosu s]. *LTJTRA. (p1.-re) sf.,e 141T11.13 SM. C).7.kVidrii11 0 Blana acestui animal: stie el ca e imitalie nurca Med- 'intim pi tot imitatie gi lutrul de la viler, dar e bland (o2.-vn.) O LUTUNOAIE LApurrokuE. *LUTERNA (p1.-ne) sf. * 0 varietate de culbeceasa, originara din regiunea mediteraneana, cultivat& ca plant& de nutret. (Medicago saliva) (c_i 2983) [germ.]. Fig Luxatiune. Fig Luternii. 'LUX (p1. -inns) sn. 0 Fala, maretie, splendoare desfa*urat& In Imbracaminte, la mask., In mobile, etc. Bel*ug, Imbelsugare Podoabk ornament *LUXATIVNE, LuxATiE sf. r Scrintitura, scrinteala unui menabru 2982) *LUXOS adj. Care desfa*ur& lux, care arata lux; begat NvLuxo *LUXURIANT adj. Imbelsugat, mknos, foarte roditor, care produce cu prisos: i veitetetlane LUZERNA = Lunp.NA. 732 DIN CAZANIA LU1 VAILLA1L (imp, 1642). 72-1r: : :1#.. *J e- A N% :10 - r vre... 0