Modernizarea învățământului superior în Europa: Finanțare și dimensiune socială. Comisia Europeană

Transcription

1 BG Modernizarea învățământului superior în Europa: Finanțare și dimensiune socială 2011 Comisia Europeană

2

3 Modernizarea învățământului superior în Europa: Finanțare și dimensiune socială 2011

4 Acest document este publicat de Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură (EACEA P9 Eurydice). Disponibil în Limbile engleză (Modernisation of Higher Education in Europe 2011: Funding and the Social Dimension), franceză (La modernisation de l'enseignement supérieur en Europe 2011: financement et dimension sociale) și germană (Modernisierung der Hochschulbildung in Europa: Finanzierung und soziale Dimension). ISBN doi: /26296 Acest document este disponibil şi pe internet ( Text finalizat în august Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură, Conţinutul acestei publicaţii poate fi reprodus parţial, cu excepţia folosirii sale în scopuri comerciale şi cu condiţia ca paragrafele citate să fie precedate de o trimitere către reţeaua Eurydice, urmate de data publicării documentului. Permisiunea de a reproduce întregul document trebuie adresată DGEAC P9 Eurydice. Traducerea a fost realizată de Laura Ionela Dumitrașcu Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură P9 Eurydice Avenue du Bourget 1 (BOU2) B-1140 Brussels Tel Fax eacea-eurydice@ec.europa.eu Website:

5 PREFAȚĂ Deceniul în care ne-am îmbarcat prezintă numeroase provocări pentru Europa. Strategia pentru Europa anului 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii recunoaște pe bună dreptate rolul cheie al educației și educației superioare pe care trebuie ca cele din urmă să îl joace dacă vrem ca ambițiile noatre pentru Europa în cadrul unei realități globale, aflată într-o continuă schimbare să se realizeze. Cu toate acestea, în calitate de Comisar responsabil pentru Educație, Cultură, Multilingvism și Tineret, mă aflu departe de a mă complace referitor la scala reformelor și transformărilor necesare sistemelor de educație și de educație superioară în anii ce vor urma. Acest studiu Eurydice oferă dovezi pentru întărirea convingerilor mele și adaugă greutate la mesajele cheie ale agendei pentru modernizare educației superioare în Europa. În prezent nu reușim să punem în valoare talentele disponibile nouă în Europa și dacă nu vom schimba această cale pe care o urmăm o să rămânem cu mult în urmă în lumea noastră competitivă și interconectată. Așadar, dimensiunea socială a educației superioare cere atenția noastră urgentă. Acest lucru implică lărgirea accesului la educație superioară a cât mai multor cetățeni europeni posibil și este vital că obiectivul acestei politici se află în centrul sistemelor noastre de educație. Este la fel de vital ca măsurile să fie implementate acum pentru a transforma realitatea noastră și să fim capabili să monitorizăm efectiv impactul acțiunilor noastre. Într-adevăr, acest lucru este ceea cel înțelegem noi prin politici adoptate ca urmare a unor dovezi. Piețele noastre de muncă au nevoie din ce în ce mai mult de absolvenți având cunoștințe și competențe oferite de educația superioară și va trebui să investim substanțial în sistemele noastre de educație superioară pentru a ne asigura că aceste nevoi sunt îndeplinite. Cu toate acestea, după cum știm în timp ce cerințele cresc, fiananțarea publică se diminuează și într-adevăr datele din acest raport arată că aceste tendințe au fost prezente chiar înainte de impactul crizei economice și financiare globale. Acum, cu toate acestea, guvernele se confruntă cu decizii importante pe care trebuie să le ia pentru a utiliza în cel mai bun mod resursele limitate de care dispun. În timp ce aceste alegeri nu vor fi niciodată ușoare, convingerea mea fermă și totodată convingerea Comisiei Europene este că volumul investițiilor, fie ele publice sau private trebuie să crească. Sunt foarte încântată că acest studiu tratează într-o perspectivă de ansamblu problemele dimensiunii sociale. Consideră percepțiile variate ale naturii și amplorii acestor probleme în diferite state. Face distincția între statele ce identifică și își concentrează atenția asupra grupurilor sociale defavorizate și între cele care acționează în principal prin prisma unor politici de măsuri universale.explorează de asemenea impactul taxelor și mecanismelor de suport financiar nu numai într-un capitol ce tratează într-o perspectivă europeană dar și prin intermediul unor fișe naționale cu informații clare ce oferă o imagine a modului în care taxele și sprijinul financiar sunt intercorelate reciproc. 3

6 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 Asemenea altor publicații Eurydice, acest raport are la bază informații oficiale din fiecare stat și oferă o perpectivă clară și comparabilă a politicilorși acțiunilor naționale în domeniuil educației. Sunt convinsă ca în Europa vom continua să avansăm prin a învăța unul de la celălalt și primii pași din această călătorie este de a ne înțelege unul pe celălalt. Sunt de părere că acest raport îi vor ajuta pe mulți dintre noi atât autorități cu drept de decizie cât și publicul larg de a face acel pas vital și printr-o înțelegere mai bună putem să facem alegerile corecte pentru a construiun viitor mai bun. Androulla Vassiliou Comisar responsabil pentru Educaţie, Cultură, Multilingvism şi Tineret 4

7 CUPRINS Prefață 3 Introducere: Dimensiunea socială în învățământul superior 7 Înțelegerea conceptului de dimensiune socială 7 Dimensiunea socială și modernizarea învățământului superior 7 Obiectivele dimensiunii sociale ale procesului de la Bologna 9 Analizele empirice ale dimensiunii sociale a învățământului superior 9 Ce poate face politica pentru a aborda această realitate empirică? 10 Finanțarea învățământului superior și conexiunea cu dimensiunea socială 11 Contribuțiile studenților și dimensiunea socială 12 Importanța contextului național 13 Structura și motivația acestui studiu 13 Metodologie 14 Capitolul 1: Politici adoptate în cadrul dimensiunii sociale Grupurile sub-reprezentate Renunțarea la studii/ neabsolvirea lor Flexibilitatea studiilor de învățământ superior 23 Capitolul 2: Dezvoltări ale învățământului superior Tendințe în ceea ce privește participarea la studiile din învățământul superior Volumul de finanțare din surse publice și priorități de alocare Finanțarea publică a instituțiilor de învățământ superior un instrument ce nu este utilizat pentru dimensiunea socială? Formulele de finanțare și dimensiunea socială Utilizarea mecanismelor bazate pe citerii de performanță pentru a promova obiectivele referitoare la dimensiunea socială Impactul crizei economice 41 5

8 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 Capitolul 3: Taxe de studiu suportate de studenți și sprijin financiar acordat acestora 45 Introducere Principalele abordări referitoare la taxele de studiu suportate de studenți și ale sistemelor de sprijin financiar Cine suportă aceste taxe? Sistemul de sprijin financiar acordat studenților Cine primește sprijin financiar destinat studenților? Criterii luate în considerare pentru acordarea burselor Criteriile luate în considerare pentru acordarea împrumuturilor Beneficiile fiscale și alte tipuri de sprijin oferite părinților studenților Finanțarea sistemului de sprijin financiar disponibil studenților 55 Provocări majore 59 Sistemele de taxe și de sprijin oferite studenților, 2009/10 63 Ghidul fișelor referitoare la informațiile despre sistemele naționale de învățământ superior 63 Calculul puterii de cumpărare standard, Lista statelor 65 Bibliografie 99 Glosar 103 Tabelul figurilor 109 Mulțumiri 111 6

9 INTRODUCERE: DIMENSIUNEA SOCIALĂ ÎN ÎNVĂTĂMÂNTUL SUPERIOR Înțelegerea conceptului de dimensiune socială Într-un mediu în care competențele și abilitățile dobândite și rafinate în cadrul educației superioare devin din ce în ce mai importante (Comisia Europeană, 2010), este un un imperativ social faptul de a extinde oportunitățile unei educații superioare la o cât mai mare pondere din populație posibil. Procesul în scopul atingerii acestui obiectiv este frecvent denumit și dimensiunea socială a învățământului superior. Dezvoltarea a celor mai multe sisteme de educație superioare europene către așa numita mulțime și chiar sistemele universale de educație superioare ilustrează natura într-o continuă schimbare a învățământului superior. De asemenea, politicile se modifică în consecință. În ultimii ani, conceptul dimensiunii sociale a fost în centrul a multor documente importante de politică la nivel internațional. Toate afirmă că dimensiunea socială se ocupă în principal de oferirea de oportunități pentru ca toți membrii societății să participe la educația superioară. În ciuda utilizării pe scară largă a conceptului, până în 2007, nu a fost acceptată o definiție precisă și comună a dimensiunii sociale a educației superioare. În cadrul procesului Bologna, fără îndoială cel mai important instrument ce a transformat conceptul educației superioare în Europa, dimensiunea socială a fost menționată în toate comunicatele ministeriale începând din 2001 (EACEA/Eurydice 2010, p. 14). Cu toate acestea, de-abia în anul 2007 la Londra acest concept a primit o definiție cuprinzătoare ca și obiectiv ce: "totalitatea studenților ce sunt înscriși, participă și finalizează educația superioară la toate nivelurile ar trebui să reflecte diversitatea populației noastre "[și accentuează] "importanța faptului că studenții ar trebui să finalizeze studiile fără întâmpinarea vreunor obstacole referitoare la mediul social și economic din care provin" (Comunicatul de la Londra 2007, p. 5). Începând cu 2007, în cadrul procesului de la Bologna, "dimensiunea socială" este înțeleasă ca fiind procesul de a realiza acest obiectiv (BFUG 2007, p. 11) și așadar ca o largă sferă de activități în care guvernele pot adopta politici. În Uniunea Europeană, concluziile Consiliului din 11 Mai 2010 definesc dimensiunea socială ca fiind: "oportunități egale pentru accesul la educație superioară, precum, și tratamentul egal, incluse fiind și măsurile adaptate la nevoile individuale", în timp ce "educația echitabilă și sistemele de formare vizează oferirea de oportunități, acces, tratament și rezultate ce sunt independente de contextul socio-economic din care indivizii provin precum și de alți factori care pot conduce la dezavantajarea educațională" ( 1 ). În mod similar, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) sistemele echitabile de educație superioară ca fiind: " cele ce asigură accesul la participarea și rezultatele educației superioare ce se bazează numai pe abilitățile native și eforturile de studiu. Prin aceasta se asigură faptul că realizarea potențialului în domeniul învățământului superior nu este rezultatul a unor circumstanțe personale și sociale, incluși fiind factori precum statutul socio-economic, genul, originea etnică, statutul de imigrant, locul de rezidență, vârsta sau prezența unor dizabilități" (OCDE 2008, p. 14). Dimensiunea socială și modernizarea învățământului superior Reforma în domeniul educației superioare în Europa s-a aflat pe agenda cooperării europene de mult timp. Provocarea de "modernizare a educației superioare" a fost prezentată în mod forțat de Comisia Europeană în Se accentua faptul că: ( 1 ) Concluziile Consiliului din 11 Mai 2010 referitoare la dimensiunea socială a educației și formării, OJ C 135, , p. 2. 7

10 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 "universitățile sunt jucători cheie în viitorul Europei și pentru reușita tranziției către o economie bazată pe cunoaștere și societate. Cu toate acestea, acest domeniu crucial al economiei și al societății necesită restructurarea în amănunt și modernizarea, dacă se vrea ca Europa să nu piardă în competiția globală din domeniul educației, cercetării și inovării." (Comisia Europeană 2006, p. 11). Această abordare leagă modernizarea învățământului superior de realizarea obiectivelor economice și sociale într-o economie bazată pe cunoaștere. Un element important în Comunicare a fost apelul pentru a reduce decalajul între nevoia de finanțare și finanțarea efectivă precum și în scopul examinării mix-ului actual dintre nivelul taxelor și schemele de finanțare în lumina eficienței și echității lor actuale. Comisia a invitat statele membre să pună accentul mai degrabă pe "rezultatele relevante decât pe eforturile realizate", folosindu-se obiective clare și indicatori precum și comparații internaționale. Acest lucru ar putea ajuta în scopul obținerii "unui echilibru eficient între finanțarea de bază, competitivă și cea bazată pe rezultate" (Ibid., pp. 7-8). Comisia pregătește în prezent un nou comunicat aflat pe agenda modernizării educației în 2011 și prezentul studiu își propune să aducă o contribuție axată pe această muncă aflată în desfășurare. În dezbaterea politică referitoare la viitorul educației superioare, dimensiunea socială a devenit extrem de importantă. Rezoluția Consiliului din 2007 referitoare la modernizarea universităților în scopul creșterii competitivității susține că "sporirea oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții, lărgirea accesului la învățământul superior pentru toți candidații tradiționali și non-tradiționali, ca și creșterea angajării în muncă sunt obiective cheie ale politicilor de educație superioară atât la nivel european cât și la nivel național" (Consiliul 2007, p. 3). Consiliul le-a solicitat statelor membre să stabilească stimulente pentru ca instituțiile de învățământ superior să accepte mai mulți cursanți non-tradiționali și să imbunătățească mediul de învățare. Reafirmând această poziție, Concluziile Consiliului din 2009 privind un cadru strategic în domeniul educației și instruirii (ET 2020) identifică patru obiective strategice. Al treilea obiectiv îl reprezintă "Promovarea egalității, coeziunii sociale și a cetățeniei active" pentru a: "permite tuturor cetățenilor, indiferent de circumstanțele personale, sociale sau economice să dobândească, îmbunătățească și să dezvolte pe durata vieții atât abilități specifice slujbei cât și competențe cheie necesare pentru angajare și pentru încurajarea învățării continue, a cetățeniei active și a dialogului intercultural" ( 2 ). Concret, Consiliul a adoptat o valoare de referință referitoare la absolvirea nivelului terțiar de educație conform căreia "până în 2020 procentul persoanelor cu vârsta cuprinsă între de ani absolvenți ai nivelului de educație terțiar at trebui să atingă măcar valoarea de 40 %" ( 3 ). Consiliul a identificat, de asemenea și provocările majore ale agendei referitoare la modernizare și anume sustenabilitatea finanțării educației și diversificarea ofertelor de învățământ superior. Consiliul încurajează statele membre "să sprijine lărgirea accesului, [ ] să dezvolte politici îndreptate spre creșterea ratelor de absolvire, [... și să] promoveze programe specifice pentru studenții adulți și cursanții nontradiționali" ( 4 ). Mai recent, concluziile Consiliului din 11 mai 2010 privind dimensiunea socială a educației și formării profesionale au cerut o "analiză a proiectării și a impactului unor sisteme de finanțare diferite" pentru a sprijini dimensiunea socială în învățământul superior (printre alte domenii) ( 5 ).Consiliul precizează că "schemele de sprijin acordate studenților, cum ar fi subvențiile, împrumuturi și alte beneficii nonpecuniare, pot juca un rol important în facilitarea accesului egal" la învățământul superior. ( 2 ) Concluziile Consiliului la 12 Mai 2009 referitoare la un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale ("ET 2020") OJ C 119/02, p. 4. ( 3 ) Ibid., p. 9. ( 4 ) Concluziile Consiliului din 11 Mai 2010 referitoare la dimensiunea socială a educației și formării, OJ C 135/02, p. 6. ( 5 ) Ibid., p. 4. 8

11 Introducere: Dimensiunea socială în învăt ământul superior Obiectivele dimensiunii sociale ale procesului de la Bologna În Leuven/Louvain-La-Neuve, miniștrii de la Bologna și-au luat angajamentul de a "stabili obiective măsurabile pentru sprijinirea înscrierii și lărgirea participării grupurilor sub-reprezentate în învățământul superior, obiect care urmează să fie atins până la sfârșitul următorului deceniu" (Comunicatul de la Leuven/Louvain-La-Neuve, 2009). Anul trecut, Eurydice a examinat câteva caracteristici referitoare la dimensiuniea socială în Zona Europeană a Învățământului Superior (EACEA/Eurydice 2010, pp. 27 ff) și a concluzionat că au fost realizate modificări semnificative în sistemele de învățământ superior începând cu anul 1999, dar că încă rămân provocări de adresat. În special: dimensiunea socială a învățământului superior [...] este înțeleasă diferit de la un stat la altul; foarte puține state au legat politica lor privind dimensiunea socială de angajamentul de la Bologna de a sprijini participarea grupurilor sub-reprezentate până în punctul în care populația de studenți înscriși în cadrul învățământului superior reflectă distribuția generală a societății; foarte puține state au stabilit obiective specifice în vederea îmbunătățirii participării grupurilor sub-reprezentate la învățământul superior, și doar aproximativ jumătate dintre țările Bologna monitorizează sistematic participarea acestora. Analiza a arătat că, la nivel european, o atenție deosebită trebuie dedicată obiectivului de a face învățământul superior european mai echitabil și incluziv. Cu toate acestea, rămân intrebari cu privire la efectele acestor declarații politice. În special, ce a fost realizat la nivel național în scopul modificării sistemelor de învățământ superior pentru a avea un caracter mai incluziv? Sunt sistemele de finanțare structurate într-un mod în care să sprijine îndeplinirea obiectivelor sociale propuse? Acest lucru este deosebit de relevant într-o zonă în care Comisia Europeană nu are nicio competență juridică directă, ci mai degrabă influențează evoluțiile naționale prin acțiuni de sprijin. Analizele empirice ale dimensiunii sociale a învățământului superior Aceste întrebări cu privire la natura dimensiunii sociale în învățământul superior au fost, de asemenea analizate în literatura de specialitate științifică și orientată spre politică. În studiile recente, nu numai cadre didactice, ci, de asemenea, principalele părți interesate, cum ar fi Asociatia Europeană a Universităților, Uniunea Europeană a Studenților, și diverse organisme internaționale, fără competență directă de elaborare a politicilor, cum ar fi OCDE, au publicat analize referitoare la dimensiunea socială a învățământului superior. Studiile empirice ale accesului și a participării în învățământul superior ilustrează faptul că sistemele de învățământ superior, în cele mai multe state sunt încă departe de a fi atins obiectivul declarat de i politicile europene. Clancy (2010) pune accentul pe diferențele continue în ceea ce privește accesul, participarea și finalizarea studiilor în majoritatea țărilor europene. Brennan, Naidoo și Patel (2009, pp ), de asemenea, concluzionează că "per total se remarcă inegalități foarte mari în ciuda diversificării considerabile ale populației de studenți înscriși". Koucký et al. (2010, p. 25) evaluează impactul mediului profesional cât și al celui educațional al ambilor părinți, ca indicatori definitorii pentru reazultatele în cadrul învățământului superior și demonstrează pe baza datelor din Chestionarul Social European că pentru studenții ce se încadrează în cuartilele de venit superior există o probabilitate mult mai mare de a absolvi comparativ cu cei din cuartilele aferente unor venituri mai mici. În același timp, acești autori evidențiază faptul că ratele de participare la învățământul superior ale diferitelor straturi sociale s-au schimbat. Clancy susține că o extindere a participării învățământului superior crește probabilitatea de participare a tuturor grupurilor sociale chiar și atunci când diferențele dintre păturile sociale persistă. Potrivit Brennan, Naidoo și Patel (2009, p. 148) inegalitățile încep să se diminueze, în unele țări. Acest lucru este corelat cu faptul că nivelul de educație în Europa a crescut considerabil în ultimele decenii. Cu toate acestea, această dezvoltare nu este nicidecum 9

12 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 comună tuturor statelor membre precum și nici tendințele nu se modifică întotdeauna în aceeași direcție. În unele țări, inegalitatea în accesul la învățământul superior chiar pare a se accentua, după o perioadă de reducere semnificativă între 1950 și În plus, studiile arată că efectele factorilor educaționali și profesionali au rezultate foarte variate de asupra acces și absolvirii învățământului superior în diferite state (Koucký et al. 2010, pp ). Raportul Eurostudent/Eurostat privind dimensiunea socială (2009, pp ), constată de asemenea, că, în cele mai multe state membre UE probabilitatea de absolvire a studiilor din învățământul superior a crescut în ultimii ani, dar aceasta variază considerabil între diferite state membre ale UE. Ce poate face politica pentru a aborda această realitate empirică? Împotriva mediului format din tendințele diverse și evoluțiile din țările europene, apar întrebări cruciale cu privire la ce fel de politici ar trebui să adopte statele, în scopul favorizării unei mai mari egalitățo în învățământul superior. Două concepte diferite de egalitate/echitate stau la baza politicii învățământului superior în Europa. Primul este referitor la egalitatea formală, ce pune accentul pe egalitatea condițiilor. În acest caz, toți studenții sunt tratați în mod egal, indiferent de mediul lor personal. În acest context, obiectivul principal este de a construi sistemul, astfel încât nimeni să nu poată fi discriminat. Ipoteza de bază este că eliminarea obstacolelor și practicilor discriminatorii este cel mai bun mod de a spori accesul, participarea și finalizarea studiilor din învățământul superior(stamm și Viehhauser 2009, p. 421). Această abordare fundamental meritocratică,poate ignora astfel dezechilibre în participare care rezultă din inechitate socială și educațională înainte de înscrierea în învățământul superior. Cel de-al doilea concept se axează pe egalitatea de tratament, mai degrabă decât preocuparea de a dispune de condiții egale. Susținătorii acestei abordări pledează pentru discriminare pozitivă sau acțiuni afirmative pentru a remedia inechitatea socială și sugerează că finanțarea publică și măsurile de politică ar trebui să vină în sprijinul membrilor defavorizați ai societății (Fried et al. 2007, p. 631). Ei au subliniat că dacă se au la bază în primul rând criteriile de merit pentru accesul în învățământul superior, acest lucru este, de fapt, o formă de discriminare indirectă în favoarea celor a căror experiență anterioară de viață oferă un avantaj social și cultural (Stamm și Viehhauser 2009, p. 422). Aceste două concepte și abordări sunt susceptibile de a conduce la politici de echitate în învățământul superior radical diferite. Cu toate acestea De Boer, Enders și Jongbloed (2009, p. 67) subliniază faptul că, indiferent de concepțul abordat de sistemul de învățământ superior, atingerea obiectivelor sociale mai largi, cum ar fi echitatea și accesul la învățământul superior, sunt motive întemeiate pentru intervenția guvernamentală. În mod similar, Teixeira (2009, pp ) susține că "cu cât mai mult guvernele consolidează rolul piețelor în învățământul superior, cu atât mai mult au nevoie să acorde o atenție sporită la [...] nivelul de egalitate". Studiul OCDE referitor la politicile de egalitate în învățământul superior au identificat trei domenii în care politica poate contribui la întărirea obiectivului de a obține un sistem de învățământ superior social incluziv și echitabil (OCDE, 2008). În primul rând, o organizare mai flexibilă a sistemului de învățământ superior permite un acces mai larg la acesta precum și egalitate (Guri-Rosenbilt 2010, p. 32). Acest lucru înseamnă crearea unor căi de acces mai diverse în învățământul superior (OECD 2008, p. 61), folosind măsuri cum ar fi recunoașterea studiilor anterioare formale și informale sau recunoașterea experienței profesionale în calitate de criterii valide pentru intrare. Diversificarea învățământului superior deși variată în modul în care este înțeleasă (Reichert 2009, p. 122) reprezintă o altă posibilitate de a oferi posibilități de acces în cadrul învățământului superior unei părți mai mari a populației (cf. Jongbloed, 2004). O mai mare diversificare și flexibilitate nu reprezintă instrumente doar pentru a facilita accesul, dar pot, de asemenea, deschide noi oportunități în cadrul instituțiilor de învățământ superior. Aici scopul principal ar putea fi acela de a încuraja o mai mare flexibilitate în transferul de la o instituție de învățământ superior la alta (OECD 2008, p. 49). 10

13 Introducere: Dimensiunea socială în învăt ământul superior În al doilea rând, natura procesului de admitere și a procedurilor de selecție în cadrul învățământului superior are un impact asupra echității sistemului (Harman 1994, p. 314). Sistemele de admitere pot perpetua modelele de excludere socio-economice prin concentrarea exclusivă pe performanțele universitare secundare fie cele de performanță la testelede admitere (Astin și Oseguera, 2004). În plus sistemele excesiv de selective vor limita șansele pentru mulți, și pot avea un impact negativ asupra motivației generale pentru a aplica pentru studiul în cadrul învățământului superior. Abordări alternative includ recrutare vizată (de multe ori cu un element de acțiune afirmativă), oferirea de stimulente instituțiilor de învățământ superioare în scopul recrutării studenților din grupuri subreprezentate sau minoritare, precum și să țină cont de anumite criterii specifice de admitere în sistem care au ca scop atenuarea unei părți din inegalitățile rezultate din mediul socio -economic (Consiliul 2007, p. 5; OCDE 2008, pp ). A treia zonă de acțiune politică identificată de OCDE este cea referitoare la ratele de absolvire, adică rezultatele învățământului superior. Studenții din grupurile sub-reprezentate sau dezavantajate se confruntă adesea cu mai multe provocări în ceea ce privește reușita în studii decat omologii lor. Măsurile posibile pentru a rezolva această problemă pot fi orientarea academică și profesională mai concentrată, sprijin dedicat și consiliere, precum și asigurarea unui mediu sensibil la gen și asigurarea infrastructurii de sprijin adecvat (OECD 2008, pp ). În timp ce aceste trei domenii sunt aspecte indispensabile pentru atingerea obiectivelor politicii în cadrul dimensiunii sociale pârghia de fapt, pentru a avea un efect asupra acesteia măsurile trebuie să fie susținute cu fonduri adecvate. Acest punct este subliniat de raportul OCDE privind echitatea, și merită o atenție mult mai sporită. Finanțarea învățământului superior și conexiunea cu dimensiunea socială Finanțarea din surse publice a instituțiilor de învățământ superior este principala sursă de venit pentru cea mai mare parte a peisajului învățământului superior în toate statele membre ale UE. Mai mult de 70% din finanțarea instituțiilor de învățământ superior provine de la bugetul public (Eurydice 2008, p. 47), iar pentru state, finanțarea este un mecanism de direcție majoră pentru învățământul superior (Lepori et al. 2007, p. 85). Țările folosesc puterile lor de guvernare, printre altele, să introducă o mai mare diversitate în domeniul învățământului superior (Jongbloed, 2004), pentru a spori managementul performanței (Frølich et al., 2010), sau pentru adaptarea ofertei de învățământ superior la cerințele de unei așa-numite economii bazată pe cunoaștere (Johnstone, 2009). Finanțarea învățământului superior în general și a instituțiilor de învățământ superior, în special, a constituit obiectul a numeroase studii (de exemplu, EACEA/Eurydice, 2008). Salmi și Hauptmann (2006, p. 2) au găsit o răspândire tot mai mare a "mecanismelor de alocare inovatoare", în special utilizarea de măsuri bazate pe performanță și utilizarea formulelor de finanțare. Analizând evoluțiile istorice aceștia au identificat trei abordări ale tipurilor de finanțareîn scopul lărgirii participării la învățământul superior: creșterea finanțării publice a învățământului terțiar în timp ce se percep taxe relativ mici; perceperea de taxe mai mari, dar cu tipuri de niveluri de burse și împrumuturi îmbunătățite; extinderea sectorului privat de învățământ superior pentru a reduce presiunea asupra finanțării publice (Ibid., p. 33). Cu toate acestea, autorii subliniază de asemenea,faptul că efectele de promovare a egalității de finanțare publică a instituțiilor de învățământ superior depinde de alegerea mecanismelor de finanțare, în timp ce finanțarea publică directă a studenților, prin subvenții, împrumuturi sau cupoane ar putea avea probabil un impact pozitiv mai mare(ibid., p. 65). Această constatare este reafirmată de Teixeira (2009, pp ), care a identificat tensiunea dintre mecanismele de piață în învățământul superior și necesitatea de direcție guvernamentală pentru a atinge obiectivele sociale. Deplasarea sarcinii de finanțare către persoanele fizice și a familiilor lor, în primul rând din motive de eficiență, mai degrabă 11

14 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 decât din perspectiva echității sociale așa cum susțin, de exemplu Salmi și Hauptman (2006) și Barr (2004) este o abordare contestată din punct de vedere politic, diverse dezbateri fiind în curs de desfășurare în mai multe țări europene (a se vedea Eurydice 1999, p. 185). În alte state, cu toate acestea, trecerea la un sistem mai orientat spre piață progresează. Bazându-se pe reformele recente în domeniul finațării în Danemarca, Norvegia și Portugalia, Frølich et al. (2010) descoperă existența unei tendințe de abordări de finanțare bazate pe rezultatele și orientate către piață, inclusiv introducerea unor taxe suportate de studenți. Ei arată că stimulentele prevăzute pentru reforma în domeniul finanțării învățământului superior sunt în primul rând eficiența, calitatea și responsabilitatea, în timp ce dimensiunea socială sau lărgirea participării sunt mult mai puțin vizibile (Ibid., p. 17). Pentru a se asigura că o diminuare a fondurilor publice nu duce la subfinanțarea învățământului superior, povara financiară este din ce în ce mai mult deplasată către studenți (de exemplu, Browne, 2010; Carr, 2004). Ulterioarele provocări sociale (cf. Marcucci/Johnstone, 2007) trebuie să fie compensate. Barr (2004) a propus ca acest lucru să fie abordat printr-o combinație de plăți amânate pentru toți și sprijin direct pentru grupuri defavorizate, care poate nu dispun de informații pentru a face alegeri în cunoștință de cauză cu privire la investițiile în învățământul superior. Contribuțiile studenților și dimensiunea socială În ultimii ani, un număr semnificativ de cercetători și instituții au susținut o repartizare a costurilor între autoritățile publice și persoanele private (Salmi și Hofmann, 2006; Joengbloed, 2004; Barr, 2004; OCDE 2008a, p. 173; Johnston, 2009). Aceste provocări economice pentru instituțiile de învățământ superior au constituit, de asemenea, obiectul conferinței anuale din 2010 a programului OCDE pentru managementul instituțional. În cadrul dezbaterilor de la această conferință, nevoia percepută de a spori contribuțiile private a fost practic de necontestat. Recesiunea economică a dus la o scădere a nivelului finanțării publice, în timp ce cererea pentru învățământul superior continuă să crească, iar acum se remarcă o viziune universal acceptată și anume că acest decalaj de finanțare va fi din ce în ce mai mult acoperit prin contribuții private. Se pune atunci întrebarea care este impactul introducerii contribuțiilor private ale studenților (de exemplu, taxele de școlarizare), asupra dimensiuneii sociale, deoarece este ușor de presupus că schimbările din sistemul de finanțare vor afecta dorința studenților pentru înscrierea în învățământul superior. Usher și Cervenan (2005) au realizat un studiu de cercetare în 16 state și au constatat că legăturile dintre contribuțiile private și dimensiunea socială sunt departe de a fi simple. Într-adevăr, putine lucruri sunt cunoscute empiric la nivel global despre impactul repartizării costurilor (și taxelor de scolarizare) pentru accesul și înscrierea la învățământul superior (Marucci și Johstone 2007, p. 38). Acest lucru este d de asemenea confirmat de Asplund et al. (2008, p. 265) care susțin că "principalele argumente de egalitate în favoarea taxelor de școlarizare par să nu beneficieze de sprijin,datele fiind mai degrabă neconcludente empiric. Chiar și dovezile existente empirice privind efectul taxelor de școlarizare pentru înscriere sunt limitate și, de asemenea, destul de ambigue (Ibid., p. 270). Un argument utilizat în favoarea contribuțiilor private în promovarea egalitățiieste faptul că subvențiile publice pentru învățământul superior au la bază taxele de studiu și, astfel ele constituie o distribuție a fondurilor de la persoanele ce obțin venituri mici la cele cu venituri mari din cauza modelelor de participare mai mare în rândul grupurilor sociale mai bogate. Pe de altă parte, simplul transfer al sarcinii financiare pentru studenții fără măsuri de sprijin este probabil să aibă un efect negativ asupra tendinței grupuri cu venituri mici și cu statut socio-economic defavorizat să participe în învățământul superior (Asplund et al. 2008, p. 270). Date contrastante din Regatul Unit al Marii Britanii cu cele ale experienței unor state precum Australia, Olanda, Noua Zeelandă și Statele Unite e sugerează că gradul de aversiune fata de datorii al studenților care provin din mediile defavorizate reprezintă de asemenea un factor esențial al implicațiilor referitoare la egalitate ale sistemelor de împrumuturi acordate studenților (Ibid.). 12

15 Introducere: Dimensiunea socială în învăt ământul superior Există un consens general asupra faptului că contribuțiile studenților la învățământul superior, trebuie să fie însoțite de măsuri de sprijin pentru a asigura echitatea socială. Tessler et al. (2010) susțin că sistemele dedicate de sprijin pot îmbunătăți performanța academică pentru grupurile subreprezentate. Există de asemenea numeroși indivizi de părere că cea mai bună modalitate de a stimula participarea grupurilor defavorizate socio-economic și cu veniturii mici este acea de a adopta o combinatie de taxe de școlarizare cu plățile amânate. Acest lucru înseamnă că studenții nu trebuie să plătească pentru studiile lor în timpul studiului, ci numai după ce au terminat și câștigă un venit în general, mai mare decât venitul mediu (Barr 2004, p. 269). Acest lucru a fost susținut și de către analizele formale ale problemei finanțării optime(pentru individ) ale educației universitare riscante (Asplund et al. 2008, p. 266). Aceasta cercetare demonstrează de asemenea, că nu este posibilă evaluarea efectelor sociale ale dimensiunii contribuțiilor studenților în mod individual. De asemenea, informațiile sistemice de sprijin financiar pentru studenți în special cele referitoare la subvenții și împrumuturi, trebuie să fie luate în considerare. Statele europene diferă în modul în care combină diferitele instrumente pentru sprijinirea studenților: subvenții, împrumuturi, servicii subvenționate, alocațiile familiale și facilități fiscale. Granturile sunt încă cea mai răspândită formă de sprijin pentru student în majoritatea țărilor (Asplund et al. 2008, p. 267). Veniturile părinților sunt un determinant puternic al distribuției subvențiilor (Ibid., pp ). Astfel, subvențiile par să sprijine adresarea unor probleme care stau la baza inechității în domeniul învățământului superior (cf. Koucky et al., 2010). În general, în statele mediteraneene și cele vorbitoare de limba franceză din Europa, subvențiile sunt orientate către o mică proporție de studenți în timp ce acestea sunt acordate pentru majoritatea studenților în Olanda și în țările nordice (Asplund et al. 2008, p. 267). Acest lucru indică o variație semnificativă a abordărilor în Europa. Importanța contextului național Învățarea în urma experienței altor țări este, conform lui Clancy (2010), o cerință de bază, atunci când învățământul superior nu mai este rezervat elitei, fiind din ce în ce mai mult un fenomen de masă, cu evoluții de creștere spre participarea universală. Clancy (2010) arată că indicatori relativ simpli, cum ar fi ratele de înscriere în grupa de vârstă între nu au sens într-o perspectivă comparativă. Specificitățile statelor trebuie să fie prezentate în mod clar și analizate comparativ. În mod similar, Guri- Rosenbilt (2010, p. 32) menționează că "un fundal istoric unic [al țărilor]... afectează foarte mult cultura dominantă a sistemului lor de învățământ superior". Aceasta, la rândul său, este probabil să reflecte asupra modelelor de finanțare a instituțiilor de învățământ superior, precum și asupra măsurilor luate pentru sprijinirea studenților în accesarea, participarea și finalizarea studiilor în învățământul superior. Efectul istoric și cel de rădăcin istorice privind sistemele de sprijin studenților sunt clar stabilite în Eurydice (1999, pp ), fiind subliniate obstacolele și oportunitățile prezentate de aceste structuri. Structura și motivația acestui studiu Acest studiu oferă o bază fiabilă empiric pentru analiza comparativă ulterioară a datelor cu privire la dimensiunea socială a învățământului superior. În 2007, Consiliul Uniunii Europene a cerut statelor membre să "contribuie la monitorizarea dimensiunii sociale în învățământul superior, astfel încât datele comparabile la nivel internațional referitoare la acest subiect să fie disponibile" (2007, p. 5). Comisia (2006, p. 7), Clancy (2010), Koucký et al. (2010), Eurostudent și Eurostat (2009) și Eggins (2009), toate acestea evidențiază necesitatea de a avea o cercetare comparativă mai în amănunt privind dimensiunea socială a învățământului superior pe baza datelor recente ce urmează să fie utilizate de către factorii de decizie politică. Studiul de față ține seama de aceste cereri și furnizează date comparative privind dimensiunea socială și finanțarea învățământului superior pentru rețeaua Eurydice a statelor membre. Având la bază cele de mai sus, o analiză a dimensiunii sociale ar trebui să se concentreze, astfel, asupra: percepției amplorii și natura problemei [în state diferite]; grupurile care sunt axate pe (clasa, gen etnic, regional etc); 13

16 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 politicile și practicile de admitere; gradul și natura de diferențiere a sistemului de învățământ superior; dacă accentul principal se pune la admitere, reținere sau rezultate; calitatea experienței studentului și rolul taxelor și mecanismelor de sprijin financiar (cf. Brennan, Naidoo și Pate 2009, p. 145). Următorul capitole ale acestui studiu tratează toate aceste aspecte, concentrându-se în principal pe sistemul public de învățământ superior, mai degrabă decât pe instituțiile private de învățământ superior. Cel de-al doilea capitol prezintă abordările naționale referitoare la dimensiunea socială a învățământului superior. Acesta abordează problema modului în care politicile de îmbunătățire ale egalității și lărgirea accesuluil sunt proiectate, și ce grupuri (dacă este cazul) sunt identificate ca necesitând o atenție specială. Acest lucru este examinat prin studiul politicilor de admitere și de selecție practicate. Aceasta este urmată de un capitol cu privire la evoluțiile din învățământul superior în ultimul deceniu, și, în special, examinarea tendințelor de participare și finanțare. Capitolul 3, se axează pe combinația între taxele de școlarizare și formele de sprijin ca fiind unul dintre factorii determinanți ai politicii în domeniul dimensiunii sociale care pot fi influențate la nivel guvernamental.în cadrul secțiunii referitoare la provocări cheie sunt prezentate problemele principale și concluziile raportului. Sunt apoi puse la dispoziție fișele naționale cu scopul informării pentru toate statele participante, fiind subliniate principalele caracteristici ale taxelor și sistemelor de sprijin. Aceste descrieri naționale integrează finanțarea publică a învățământului superior cu sistemul de contribuții ale studenților și formele de sprijin oferite studenților. Acest lucru permite obținerea unei descrieri contextualizate a diferitelor moduri în care statele abordează dimensiunea socială. Aceste descrieri naționale reunesc aspecte cheie ale abordărilor naționale referitoare la dimensiunea socială și au rolul de a ajuta la consolidarea datelor din alte surse într-un context sistemic calitativ. Metodologie Studiul se bazeaza pe date administrative colectate prin rețeaua Eurydice între lunile mai și septembrie Unitatea Europeană Eurydice a dezvoltat chestionarul pe baza literaturii anterioare analizate mai sus cu privire la politica de învățământ superior (EACEA/Eurydice, 2010; EACEA/Eurydice, 2009; Eurydice, 2008; Eurydice, 2007). În plus, pentru a asigura coerența între politica forurilor, discuțiile din cadrul Grupului de Monitorizare a procesului de la Bologna au fost de asemenea luate în considerare. O versiune provizorie a chestionarului a fost furnizate pentru comentarii în rețeaua Eurydice. Informațiile calitative pentru anul de referință 2009/10 au fost colectate prin rețeaua Eurydice, iar studiul include 31 de țări (toate statele membre UE, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Turcia). Cu toate acestea, informațiile pentru Luxemburg și Portugalia au caracter parțial din cauza datelor ce nu au fost prezentate în timpul fazei de colectare. Datele Eurostat au fost extrase la sfârșitul anului 2010 și începutul anului 2011, în principal.cele cu privire la aspectele financiare ale învățământului superior. Aceste date sunt prezentate pentru a completa analiza datelor administrative naționale. Având în vedere necesitatea trecerii timpului pentru Eurostat înainte de publicarea acestor date, studiul poate prezenta numai datele înainte ca efectele crizei economice din 2008 să se propage pe deplin. Cu toate acestea, în cazurile în care date mai recente sunt disponibile, acestea au fost luate în considerare. Deoarece studiul se bazează pe informațiile colectate la nivelul administrației centrale, nu are drept scop prezentarea realității trăite de studenți în cadrul instituțiilor particulare. De asemenea, studiul nu oferă metode de cunatificare noi sau inovatoare referitoare la lărgirea accesului și egalitate în domeniul învățământului superior. Mai degrabă, acesta combină datele Eurostat disponibile cu privire la accesul, participarea și absolvirea învățământului superior, cu o analiză contextuală a politicilor naționale de învățământ superior, concentrându-se pe îmbunătățirea echității în sistemele publice de învățământ superior, și, astfel, își propune să facă lumină asupra a ceea ce se remarcă drept un domeniu de politică extrem de complex. 14

17 CAPITOLUL 1: POLITICI ADOPTATE ÎN CADRUL DIMENSIUNII SOCIALE Deși "dimensiunea socială a învățământului superior", a devenit un subiect important în dezbaterile europene cu privire la învățământul superior, natura largă și cuprinzătoare a conceptului au condus la dificultatea identificării politicilor de atingere a obiectivelor dimensiunii sociale și compararea la nivel european. Acest capitol va evidenția dificultatea desoperirii unor dovezi clare că obiectivele de politică referitoare la dimensiunea socială sunt urmărite prin intermediul sistemelor naționale de finanțare, în timp ce capitolul 3 va analiza rolul și impactul varietății de sistemelor de taxe precum și sprijin financiar acordat studenților. Acest capitol pune accent pe abordarea politică generală ale statelor referitoare la dimensiunea socială. Acestea au fost invitate să furnizeze în mod specific informații legate de cea mai recentă declarație a miniștrilor de la Bologna (Declarația de la Budapesta-Viena 2010, p. 2), care a subliniat necesitatea sporirii eforturilor de a consolida dimensiunea socială, acordând o atenție deosebită grupurilor sub-reprezentate 1.1. Grupurile sub-reprezentate Aproape toate statele pretind a lucra pentru un obiectiv de politică de creștere și lărgirea participării la învățământul superior. Doar cinci țări (Letonia, Slovacia, Islanda, Liechtenstein și Turcia), nu reflectă în present, în mod explicit acest obiectiv în politicile adoptate în domeniul învățământului superior. Se pot distinge două abordări principale, diferențiate. Prima abordare presupune adoptarea anumitor măsuri orientate spre participarea grupurilor sub-reprezentate la studiile din învățământul superior, în timp ce în cadrul celei de a doua se observă străduirea pentru creșterea și extinderea participării globale, astfel sperând, de asemenea, creșterea numărului de participanți la învățământ superior din grupuri defavorizate social. Câteva state inclusiv statele nordice și Belgia (Comunitatea Flamandă) punctează că sistemele lor sunt proiectate în așa fel încât să fie accesibile pentru cea mai largă gamă de participare cetățenească, fără a recurge la măsuri speciale. Aceasta este, așadar, motivul pentru lipsa de măsuri orientate spre grupuri specifice. Cu toate acestea,în multe țări se amestecă aspecte diferite ale celor două abordări. Majoritatea evidențiază o abordare politică generală de creștere și lărgire a participării precum și de a depăși obstacolele pentru a avea acces la învățământul superior. Un număr dintre aceste state nu definesc grupurile sub-reprezentate, ci, mai degrabă specifică dispozițiile legale generale ale egalității de tratament, indiferent de gen, origine etnică, religie sau convingeri, handicap, orientare sexuală și vârstă. Acest lucru este în conformitate cu legislația primordial anti-discriminare la nivel european, precum și, de asemenea, corespunde conceptului de "egalitate formală", care ghidează multe sisteme (superioare) de învățământ și este prezentat în Introducere. Aici accentul este pus pe egalitatea condițiilor, prin care toți indivizii sunt tratați în mod egal, indiferent de mediul lor personal. Ipoteza de bază este că eliminarea obstacolelor și practicilor discriminatorii este cel mai bun mod de a spori accesul, participarea și absolvirea studiilor din învățământul superior. Cu toate acestea, în documentele lor oficiale, majoritatea țărilor defines sau descriu, de asemenea, grupuri specifice, care merită o atenție deosebită. Statutul socio-economic, genul, prezența dizabilităților si etnia sunt termenii cei mai frecvent utilizațe pentru a identifica astfel de grupuri. Unele țări, de exemplu Grecia, Cipru sau România rezervă un număr de locuri desemnate pentru membrii unor grupuri sub-reprezentate sau, în cazul Bulgariei, simplificarea procedurilor de admitere la învățământul superior pentru anumite grupuri excluse social și dezavantajate. Ungaria oferă puncte suplimentare în cadrul procesului de admitere pentru-studenții non-tradiționali, definiți ca fiind cei peste 25 de ani și altor studenți din grupuri sociale sub-reprezentate. În Irlanda, schema rutei de acces în cadrul Învățământului Superior și cea referitoare la accesul la educație pentru persoanele cu handicap oferă locuri pentru studenți pe criterii socio-economice și de de invaliditate, respectiv. 15

18 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 Regatul Unit (Irlanda de Nord) leagați în mod explicit apartenența religioasă la sub-reprezentare, identificând "tinerii protestanți bărbați din clasa muncitoare" ca parte dintr-un grup sub-reprezentat Statutul socio-economic Nu există o definiție comună a statutului socio-economic la nivel european, și, prin urmare,sunt luate în considerare o serie de aspecte diferite între state. De obicei, termenul de "statutul socio-economic", în ceea ce privește accesul la învățământul superior cuprinde grupurile dezavantajate de elevi, cum ar fi cele din familii cu venituri mici și / sau familii în care părinții nu au dobândit o diplomă în cadrul programelor de învățământ superior sau chiar secundar. În plus, studenții cu copii (Danemarca, Ungaria și Regatul Unit) sau orfani (Estonia și Lituania) pot fi frecvent clasificați drept un grup socioeconomic ce are dreptul la asistență. Câteva țări menționează, de asemenea, tinerii care trăiesc în zone slab populate (Ungaria) și rurale (Estonia și România). În Belgia (Comunitatea franceză), o parte din subvențiile financiare non-universitare oferite instituțiilor de învățământ superior (Hautes écoles), trebuie să fie dedicate personalului și activităților pentru a ajuta studenți ce fac parte din prima generație (adică cei ai căror amândoi părinți nu au obținut o calificare în învățământul superior). Republica Cehă promovează integrarea studenților cu risc de excluziune socială, prin parteneriate între studenți pe parcursul anilor și programelor de studiu. Scopul este de a construi un sentiment de coeziune, solidaritate și de apartenență la o instituție. Pentru toate țările, impactul socio-economic poate fi foarte mult afectat de taxa plătită de student și sistemele de suport. Capitolul 3 exploreaza modul în care țările europene abordează această problemă Genul Mai multe state subliniază genul drept factor de sub (și supra) reprezentare, multe subliniind faptul că echilibrul de gen în învățământul superior s-a modificat în mod semnificativ în ultimii ani. În general, femeile sunt mai numeroase decât bărbații în rândul populațiilor de studenți, dar au încă loc întârzieri în personalul academic. Mai multe state au menționat o schimbare istorică față de participarea feminină, această tendință continuând în învățământul terțiar în următorii ani. Într-adevăr, după cum ilustrează Figura 1.1, doar cinci țări au mai puțin de 50% dintre populația de studenți din învățământul superior de gen feminin (Germania, Cipru, Luxemburg, Liechtenstein și Turcia). Mai mult decât atât, în primele trei țări, intervalul este % și, prin urmare, foarte aproape de 50%. Un alt fapt care merită menționat este faptul că marea majoritate a studenților din state mici, precum Cipru, Liechtenstein și Luxemburg studiază în străinătate și astfel, nu sunt incluse în statisticile naționale. Aceste schimbări sunt, în general, mai mult atribuite schimbărilor sociale, mai degrabă decât măsurilor politice specifice fiecărui stat. Cu toate acestea, un număr de state își concentrează atenția asupra stereotipurilor de gen și diviziunilor tradiționale de gen în ceea ce privește alegerea programelor de studiu. Conform datelor furnizate de Eurostat 2008, studenții de gen feminin a ajuns la un procent de 55.31% din toți studenții din învățământul terțiar (ISCED 5-6) în UE-27 (a se vedea figura 1.1), precum și tendința de creștere în participarea femeilor la învățământul superior a fost constantă pentru mulți ani. Pe de altă parte, ponderea studenților de gen feminin din numărul total de studenți în cadrul programelor de matematică, știință și tehnologie (MST) ajunge la doar 30.15%. Această subreprezentare a femeilor în domeniul MST este contrabalansată de o sub-reprezentare a bărbaților în alte discipline. "În mare parte dominate de femei sunt domeniile educației și, sănătății, bunăstării și formării profesionale, științe umaniste și arte" (EACEA/Eurydice 2010, p. 97). 16

19 C apitolul 1: Politici adoptate în cadrul dimensiunii sociale Figura 1.1: Procentul de studenți de gen feminin, înscriși în educația terțiară, ISCED 5-6, 2008 Studente înscrise la instituții de învățământ superior Studente înscrise în programe academice Studente înscrise în programe orientate spre profesie Sursă: Eurostat. EU-27 BE fr BE de BE nl BG CZ DK DE EE IE EL ES FR IT CY LV LT (-) (-) (-) LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK IS LI NO TR : : : Note specifice statelor Belgia: Instituțiile private de tip independent nu sunt luate în considerare. Germana: ISCED Nivelul 6 nu este inclus. Cipru, Luxemburg și Liechtenstein: Majoritatea studenților studiază în străinătate și nu sunt astfel incluși. Luxembourg: Datele sunt subestimate deoarece nu sunt acoperite toate programele de tipul ISCED 5A și ISCED 5B. 17

20 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 Figura 1.2: Procentul profesorilor de gen feminin, în educația terțiară, ISCED 5-6, BE ( 1 ) : HU BE nl MT : 29.9 BG : : : : NL : CZ : : 48 AT : : : DK : : : : : : : : : PL : : : : : DE PT : : : EE : : 48.8 : : : : RO IE SI EL : : : : : SK ES FI FR SE : IT UK CY IS LV LI : : : : : : : : : LT : : NO : LU : : : : : : : : : TR : : Sursă: Eurostat. BE ( 1 ) = BE fr și BE de 18

21 C apitolul 1: Politici adoptate în cadrul dimensiunii sociale Mai multe state au adoptat măsuri specifice pentru a spori participarea femeilor în domeniile matematică și științe. În 2008, Germania a lansat un program pentru a crește numărul de studente de gen feminin și a cadrelor didactice în matematică, informatică, inginerie și științe naturale. De asemenea, Austria își propune să crească numărul de profesori și cercetători de gen feminin, în domeniul științei, și a stabilit un obiectiv de 40% pentru toate pozițiile. Polonia a inițiat, de asemenea, campanii mass-media de informare pentru a aborda problema de sub-reprezentare a femeilor în domeniile MST. Există de asemenea mai multe alte proiecte și inițiative din întreaga Europă care vizează segregarea orizontală și verticală în învățământul superior (EACEA/Eurydice 2010, pp ). Stereotipurile de gen și lipsa unor modele educaționale și sociale sunt raportate drept probleme de către Regatul Unit (Scoția). Aici, sprijinul financiar, programele de îndrumare și proiectele comunitare sunt printre principalele măsuri puse în aplicare în vederea reducerii unor astfel de dezechilibre de gen. Deși personalul academic este încă predominant masculine, se înregistrează o creștere semnificativă a personalului academic de gen feminin, în majoritatea țărilor, cu niveluri atingând mai mult de 50% în Lituania, Letonia și Finlanda (a se vedea Figura 1.2). Cu toate acestea, datele referitoare la procentul de cadre didactice de gen feminin ar trebui să fie tratate cu grijă, astfel de informații statistice de multe ori tind să fuzioneze diferite niveluri de personal (mai mulți juniori și seniori) și, prin urmare, ascunderea diferențelor semnificative în distribuția genului (EACEA/Eurydice 2010, p. 104). În concluzie, deși multe state raportează dezechilibrul de gen, acest lucru este adesea tratat ca rezultat al tendințelor sociale care nu sunt ușor de abordat prin măsuri specifice. Cu toate acestea, țările se angajează să facă un efort considerabil pentru a aborda aceste rezultate prin intermediul unor programe speciale. Mai mult decât atât, în cazul în care acțiunea de atenuare a dezechilibrului de gen nu există, se pare că vizează sub-reprezentarea persoanele de gen feminin în anumite domenii de studiu mult mai frecvent decât a celor de gen masculin in ciuda realității empirice și anume că bărbații reprezintă mai des genul sub-reprezentate în populația studențească Dizabilitățile Statele au raportat sistematic categoria persoanelor cu handicap drept un grup sub-reprezentat. Cu toate acestea, conceptul național de handicap poate diferi între țări, neexistând o definiție la nivelul UE (Comisia Europeană 2010a, p. 4).,Prin urmare, este adesea dificilă cuantificarea măsurii în care acest grup țintă este cu adevărat comparabil, sau cât de echivalente sunt diferitele politici naționale. Câteva state subliniază necesitatea adaptării la nevoile speciale ale studenților cu dizabilități, de exemplu, asigurarea accesului neîngrădit în instituții. Accentul se pune foarte des în primul rând pe asigurarea accesului fizic și adaptarea infrastructurii de învățare și a echipamentelor. Într-adevăr, luarea de măsuri pentru a remedia lipsa de echipamente speciale de învățare a fost menționată de către Ungaria și Slovenia ca fiind o prioritate. În Regatul Unit, instituțiile de învățământ superior au obligația legală de a face ajustări "rezonabile" pentru cerințele specifice studenților cu dizabilități. Există, de asemenea, o datorie anticipată de a oferi ajustări rezonabile pentru studenți, și, astfel, planurile trebuie să se facă înainte de a aborda potențiale barierele care împiedică studenții cu dizabilități. Cu toate acestea, Estonia și-a exprimat drept preocupare faptul că nevoile studenților cu dizabilități nu sunt bine înțelese de multe ori, de raportând faptul că profesorii și studenții au, în general, o conștientizare scăzută a nevoilor persoanelor cu handicap, și ca urmare nu pot fi luate măsurile corespunzătoare. Danemarca și Regatul Unit (Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord), aplică un concept interesant prin care studenții cu dizabilități fizice și psihice pot accesa sprijin semnificativ prin sistemul de sprijinire a studenților, dar numai în cazul în care iau inițiativa de a identifica obstacolele lor individuale și de a descrie nevoile lor. În cazul Danemarcei, mai degrabă decât să ia măsuri generale, pentru o categorie de studenți cu dizabilități, sistemul de sprijin al studenților își propune să fie receptiv la cererile specifice vizate sprijinului individual. Scopul este de a asigura că toți studenții au șanse egale de a 19

22 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 progresa și de a finaliza studiile lor în condiții egale. În Regatul Unit,în plus față deobligația instituțiilor de a face ajustări rezonabile pentru studenții cu dizabilități, sprijin financiar specific este oferit sub forma unei indemnizații de handicap pentru studenți. Măsuri de orientare și consiliere au fost, de asemenea, menționate de câteva state. Multe universități din Austria și Germania au un ofițer pentru persoane cu handicap, studenți care oferă consiliere pentru studenții cu dizabilități, precum și sprijin în caz de discriminare și îi informează cu privire la măsurile financiare suplimentare. În mod similar, în Slovenia, majoritatea instituțiilor de învățământ superior folosesc un membru al personalului dedicat pentru a lucra cu studenții cu nevoi speciale. În plus, sunt oferite meditații atât de către alți studenți cât și de profesori ce au ca scop consolidarea potențialului studenților. În plus, măsuri vizate sunt, de asemenea, în vigoare în Grecia, unde studenții cu probleme de sănătate au dreptul de a fi transferați la cea mai apropiată universitate de domiciliul acestora. În Regatul Unit (Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord), mecanismul de finanțare instituțională include o primă pentru lărgirea accesului care oferă asistență universităților în îmbunătățirea prevederilor pentru studenții cu dificultăți de învățare și dizabilități (a se vedea, de asemenea, capitolul 2) Originea etnică Conceptul de etnie este diferit înțeles în rândul, și chiar în interiorul, statelor iar categoriile referitoare la noțiunea de origine etnică pot fi problematice. Într-adevăr, categoriilede "grupuri etnice" sunt de contingență culturală și istorică nefiind stabilite în același mod ca, de exemplu, categoriile de gen. Cu toate acestea, în ciuda diferențelor majore în înțelegerea cultural a acestora, conceptul de origine etnică este cel mai frecvent folosit pentru a desemna studenții imigranți sau a doua generație de imigranți. Acțiuni pentru a încuraja participarea anumite grupuri etnice specific se regăsesc mai pronunțat în Europa de Nord, cu unele țări capabile să demonstreze rezultate de succes. În Norvegia, de exemplu, cu toate că 16% din toți imigranții înscriși în cadrul studiiplor în învățământul superior în anul 2010, cifra corespunzătoare pentru imigranții de a doua generație în grupa de vârstă între19-24 de ani a fost de 38%. Aceasta compartiv cu un procent de participare de 30% pentru populația în ansamblu, demonstrând astfel că imigranții din a doua generație în prezent au rezultate mai bune în învățământul superior decât populația nativă. Imigranții din a doua generație, de asemenea, au tendința de a opta mai mult pentru studii "prestigioase", cum ar fi studiile de medicină, stomatologie, administrarea afacerilor, drept și tehnologie și mai puțin pentru studii sociale și educația cadrelor didactice. Ministerul Norvegian al Educației și Cercetării a efectuat, de asemenea campanii de a recruta mai mulți studenți imigranți și a doua generație de imigranți la formarea cadrelor didactice. Datorită creșterii nivelului de imigrare, acest lucru se consideră a fi deosebit de important, astfel încât numărul total al profesorilor să oglindească pe cel al studenților. Finlanda și-a stabilit un obiectiv pentru ponderea elevilor imigranți în învățământul superior pentru a avea corespondent cu ponderea imigranților în întreaga populație. Acesta își propune să acorde o atenție adecvată la formarea culturală și îmbunătățirea competențelor lingvistice. Limba reprezintă, de asemenea, accentul acțiunii în Estonia, unde se recurge la finanțare pentru sprijinul învățării limbii naționale, în scopul de a îmbunătăți notele obținute la examenul de limbă susținut de către stat. Regatul Unit (Scoția) a adoptat setul de instrumente referitor la egalitatea de rasă, care "încurajează instituțiile să dezvolte strategii corporative necesare pentru a sprijini lectorii individuali și departamentele în integrarea aspectelor legate de eforturile pentru egalitate" ( 6 ). Bulgaria, Ungaria și România identifică populația romilor ca un grup sub-reprezentat. Bulgaria oferă cursuri speciale de admitere la universități pentru populația romă. ( 6 ) Consultă: 20

23 C apitolul 1: Politici adoptate în cadrul dimensiunii sociale Vârsta Unele state, au menționat de asemenea, vârsta drept o problemă specifică legată de sub-reprezentare și au adoptat măsuri de politică pentru a încuraja participarea la studii a studenților "maturi". Atunci când se realizează comparații naționale, acestea dezvăluie diferențe semnificative în populația studențească "tipică" angrenată în studiile din învățământul superior. De exemplu, în Irlanda și în Malta, un student matur este definit ca un student care se înscrie la universitate la o vârstă de peste 23 ani și acest lucru este corelat cu realitatea conform faptului că profilul de vârstă tipic pentru studenți este de de ani. În schimb, în Norvegia, numai 54% din toți studenții înregistrați în 2010 au avut vârsta mai mică sau egală cu 25 de ani, în timp ce 11,6% au avut vârstă de 41 de ani și chiar peste. O distincție poate fi făcută între acțiunile care vizează populația aptă de muncă și acțiunile menite să contrabalanseze numărul tot mai mare de oameni în vârstă, pensionari din societate. În ceea ce privește prima categorie, Republica Cehă, în Planul său cu privire la Instituțiile de Învățământ Superior , a subliniat necesitatea creșterii gradului de deschidere a învățământului superior față de persoanele în vârstă angajate sau economic inactive din întreaga populație. În Slovenia, sunt luate de asemenea acțiuni. Pe scurt programe de studii cu o durată mai mică, destinate adulților sunt oferite de instituțiile de învățământ superior, precum și așa numitul document Planul de Bază referitor la Educația Adulților a fost publicat în 2010, cu scopul de a se adresa problemelor legate de proiecțiile demografice referitoare la societățile îmbătrânire. În plus, Olanda a introdus în învățământul superior un program scurt, programe, așa-numitul Diplomele Associate,program orientat în special spre cursanții adulți, în timp ce în Germania, certificatul de absolvire a studiilor serale destinat persoanelor angajate în muncă ce le oferă acces la învățământul superior. Spania recunoaște trei categorii de studenți maturi peste 25 de ani, peste 40 și peste 45 de ani cu posibilități diferite de a lua în considerare experiența profesională pentru a avea acces în învățământul superior. În Belgia, atât în comunitățile franceză cât și cea flamandă, există programe în cadrul sistemului de învățământ superior ce vizează adulții pentru a le putea aduce îmbunătățiri nivelului lor de educație. Mai multe state recunosc necesitatea de a permite sau a lărgi accesul în învățământul superior pentru populația mai în vârstă, iar unele acționează în consecință în contextul strategiilor referitoare la procesul de învățare pe tot parcursul vieții. Așa-numitele "programe de seniori", au fost simplementate în Spania, și au fost introduce așa numitele "Universități de vârsta a treia" în Republica Cehă și Slovacia. Grupul țintă este cel de pensionari al căror program de studiu conduce la obținerea unui certificat de finalizare, mai degrabă decât a unei diplome Monitorizarea Deși toate statele menționează că monitorizează îndeaproape structura populației de studenți, ele se concentrează de obicei numai pe un număr limitat de grupuri din cadrul acesteia. În plus, feedbackul sistematic cu privire la relația dintre monitorizare și impactul real al acestei monitorizări nu este întotdeauna observant. Majoritatea țărilor dispun de sisteme, care să monitorizeze diferitele aspecte ale structurii populației de studenți. Acește state realizează, de obicei, această activitate ca parte a monitorizării statistice naționale obișnuite național, și numeroase colectează date privind sub-reprezentarea în cadrul învățământului superior a anumitor grupuri. Procesul de colectare a datelor de obicei, se concentrează asupra mediului socio-economic defavorabil din care provin, gen, vârstă, etnie și dizabilitate. Spania, Malta și Norvegia, au menționat că informații referitoare la mediul educațional și profesional al părinților studenților, sunt de asemenea colectate și că acest lucru poate fi analizat în raport cu nivelul și programul de studiu alese de studenți. Datele sunt, cu toate acestea, de obicei colectate de către instituțiile de învățământ superior, odată cu înscrierea studentuluii. Acestea sunt folosite pentru evaluarea tendințelor în numărul de studenți și impactul acestora asupra de exemplu, egalității naționale și asupra dezvoltării și implementării politicilor diverse. Procesul de monitorizare este la fel de important pentru activitățile de cercetare, precum alocarea de 21

24 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 fonduri și, în unele state, pentru a supraveghea deciziile de a recurge la locuri în instituțiile de învățământ superior rezervate pentru categorii speciale sub-reprezentate de studenți, cum ar fi persoanele cu handicap. În Grecia și Cipru, procentul de locuri pentru anumite grupuri religioase este stabilit prin lege. Câteva state au instituit autorități naționale specifice sau baze de date create prin colectarea de informații privind învățământul superior, de exemplu, Observatorul pentru Învățământul Superior în Belgia (Comunitatea franceză) sau Agenția de Educație Statistică, în Regatul Unit al Marii Britanii. Figura 1.3: Supravegherea structurii populației de studenți, 2009/10 Monitorizare specifică a grupurilor sub-reprezentate în învățământul superior Monitorizare generală ce include și pe cea referitoare la grupurile sub-reprezentate în învățământul superior Monitorizare comună a grupurilor sub-reprezentate în învățământul superior Nu există nicio formă de monitorizare a grupurilor sub-reprezentate în învățământul superior Datele nu sunt disponibile Sursă: Eurydice Renunțarea la studii / neabsolvirea lor Mai mult de jumătate dintre țări au implementate politici menite să sporească nivelul de absolvire a studiilor și chiar mai multe dintre state solicită instituțiilor de învățământ superior raportarea referitoare la ratele de absolvire a studiilor pentru studenți. Raportarea este de obicei realizată pentru ministerul responsabil cu învățământul superior. Cu toate acestea, numai Danemarca, Austria, Finlanda, Regatul Unit al Marii Britanii și Norvegia pun aceste date la dispoziția publicului. on-line Există, de asemenea, două state (Bulgaria și Irlanda), ce au adoptat politici specifice pentru a crește nivelul ratelor de absolvire a studiilor, dar nu le cer instituțiilor de învățământ superior să raporteze datele referitoare la.aceste rate În aceste cazuri, înțelegerea eficacității politicilor ar putea fi, prin urmare, limitată. Cele mai multe dintre state ce dispun de politici speciale pentru a îmbunătăți ratele de absolvire au implementat de asemenea, stimulente pentru instituțiile de învățământ superior. În Regatul Unit, de exemplu, fondurile pentru lărgirea accesului grupurilor sub-reprezentate (a se vedea capitolul 2), sunt destinate să acopere costurile suplimentare pentru oferirea de sprijin pentru a îmbunătăți retenția studenților. Cu toate acestea, există, de asemenea, state în care politica joacă un rol mai mult implicit decât unul declarat. Islanda este un exemplu de țară care pretinde a nu avea nici o anumită politică, dar, totuși, numărul de studenți absolvenți este inclus în calcului formulei de finanțarepe viitor a instituțiilor de învățământ superior. O altă abordare se concentrează pe numărul de studenți care susțin examene, prin urmare, nu analizează atât de mult rezultatele pe cât analizează progresul studenților. Cu toate acestea, în Ungaria. instituțiile de învățământ superior primesc finanțare pe baza 22

25 C apitolul 1: Politici adoptate în cadrul dimensiunii sociale unui set de indicatori care includ numărul de studenți înscriși în instituție, dar care nu ia în calcul și numărul de absolvenți. Acest lucru ar putea fi perceput ca un stimulent negativ pentru instituțiile de învățământ superior în încurajarea acestora de a reține studenții înscriși, atât timp cât este posibil. În general, cincisprezece dintre sistemele educaționale totale, au menționat în mod specific că rata de absolvire are impact asupra finanțării instituțiilor de învățământ superior deoarece această rată este inclusă drept indicator în formula de finanțare, sau când instituțiile primesc bonusuri in functie de numarul de studenți absolvenți. Spania a adoptat o politică chiar mai strictă, prin care indicatori referitori la studenții ce au renunțat la studii sau cei pentru care durata de finalizare a studiilor este mai mare decât cea necesară sunt considerați drept elemente-cheie pentru a nu acredita programele de studiu. În plus, costul taxelor în multe regiuni franceze și spaniole crește considerabil în cazul în care un student se înscrie la același curs pentru a doua sau a treia oară. Practici similare referitoare la perceperea unor taxe de la studențiii care repetă un an în programe care sunt în mod normal, gratuit, pot fi găsite în Republica Cehă, Irlanda, Letonia, Polonia și Slovacia. Multe state, de asemenea, susțin că au lansat sau consolidate pentru studenți servicii academice consiliere și orientare în eforturile lor de îmbunătățire a ratelor de absolvire. Norvegia și-a prezentat Planul de Educație Individuală, un document pe car toți studenții trebuie să îl completeze în momentul în care aceștia se înscriu. Studentul menționează dacă el / ea intenționează să studieze în cadrul programelor de tip full-time sau celor part-time, cursurile la care intenționează să participe și numărul de credite ECTS planificate pe semestru și an. Multe instituții de învățământ superior organizează evaluări individuale studențiilor rămași cu mult în urma obiectivelor stabilite în plan. Reorganizarea ciclurilor universitare si crearea de programe de licență și de master contribuie, de asemenea, la îmbunătățirea absolvirii studiilor. Acest lucru a fost subliniat în mod special de către Republica Cehă și Italia, dar este fără îndoială o caracteristică și a altor numeroase sisteme Flexibilitatea studiilor de învățământ superior Așa cum a fost subliniat de către Comisia Europeană, "universitățile reprezintă actori-cheie în viitorul Europei și în scopul tranziției reușite către o economie bazată pe cunoaștere și societate" (Comisia Europeană 2006, p. 11). Într-un mod mai general, instituțiile de învățământ superior trebuie să fie deschise procesului de învățare flexibilă și să introducă mai multe rute de acces care să permită o mai largă participare a grupurilor dezavantajate, și să crească numărul total de studenți. Modernizarea învățământului superior în general, și extinderea rutelor de acces alternative, în special, este încă o provocare pentru multe state (a se vedea figura 1.4), cu toate acestea, o mai mare flexibilitate a studiilor de învățământ superior este necesară, atât de pe piața forței de muncă cât si pentru societate în general. Prin urmare, statele membre sunt invitate să ia măsurile necesare în ceea ce privește accesul la învățământul superior și să recurgă la adaptarea sistemelor de învățământ superior la noile cerințe de competență (Ibid., p. 12). Scopul final al acestor eforturi este de a face Zona Europeană a Învățământului Superior mai atractivă și mai deschisă. Acest lucru poate ajuta la construirea unei societăți bazate pe cunoaștereși în măsură să facă față provocărilor unei economii în continuă schimbare. Cu cât mai mult sistemele de învățământ superior devin mai deschise și accesibile și permit cetățenilor să se (re) înscrie în învățământul superior de-a lungul vieții, cu atât mai multe persoane calificate pot contribui la îndeplinirea aceste obiective. Politica în domeniul învățământului superior în aproape toate statele conține reglementări sau alte măsuri de promovare a unui învățământ superior flexibil. Printre dispozițiile cele mai comune se numără recunoașterea studiilor anterioare non-formale și informale precum și a experienței dobândite (recunoașterea învățării anterioare) și a studiilor de tip part-time (ce sunt tratate în secțiuni separate, mai jos). Flexibilitatea în învățământul superior a fost, de asemenea îmbunătățită prin dezvoltarea continuă a noilor tehnologii.de învățământ la distanță, e-learning și lansarea recentă a universităților deschise într-un mare număr mare de țări precum Grecia, Spania, Cipru, Olanda și Norvegia, Astfel se ilustrează modul în care peisajul tradițional de învățământ superior se schimbă. Între timp, instituțiile 23

26 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 de învățământ superior deja instituite au lansate de asemenea o gamă largă de programede studiu la distanță și e-learning, oferind o set mai mare de oportunități de studiu pentru în principal, dar nu exclusiv, populația adultă, angajată în muncă. Mai multe state menționează, de asemenea, sistemul de două cicluri de învățământ superior, ca având o contribuție semnificativă la flexibilitatea programelor de studii, care să permită studenților obținerea unei diplome de licență și apoi introducerea fie pe piața forței de muncă sau continuarea studiilor la nivel de masterat. Acest lucru ar putea reduce numărul de studenți ce renunță la programele de masterat anterioare, ce nu le-au oferit accesul pe piața forței de muncă la nivel de licență și, astfel, a fost nevoide de o perioadă mai lungă de studii pentru a obține o diplomă. Statele precizează, de asemenea, faptul că dezvoltarea unei mai mari flexibilități pentru ca studenții să -și organizeze activitățile desfășurate în funcție de nevoile lor, este de un real ajutor, mai ales pentru grupurile dezavantajate Căi de acces la învățământul superior Gradul de flexibilitate în sistemele de învățământ superior poate fi, de asemenea, evaluate prin prisma examinării căilor de acces în învățământul superior. Europa poate fi împărțită în primul rând, în state care oferă un drept garantat la învățământul superior și cele care nu oferă acest drept. Într-adevăr, jumătate din statele care au furnizat date relevante pentru acest studiu raportează că indivizii nu au nici un drept garantat la învățământul superior. Problema unui drept garantat este în primul rând o chestiune de filozofie educațională, și multe sisteme preferă să păstreze o oarecare noțiune de selecție instituțională. În termeni practici, constrângerile cele mai frecvente sunt cele referitoare la limite în numărul de locuri finanțate în unele sau toate domeniile de studiu. Acest lucru este, de obicei, reglementat de către autoritățile publice. Alternativ, instituțiile de învățământ superior au adesea propriile proceduri de admitere în unele sau toate domeniile de studiu. Formula național (numerus clausus), însoțită de procedurile de selecție funcționează de obicei în profesiile din domeniul sănătății, cum ar fi medicina si stomatologie. Procedurile de selecție sunt, de asemenea, frecvent întâlnite când vine vorba de studenții ce aplică la programele de studiu al artelor plastice (arte vizuale si interpretative). În scopul de a lărgi accesul la instituțiile de învățământ superior, unele state reconsideră un număr mare de rute de intrare diferite. Cea mai tipică rută rămâne obținerea certificatului de absolvire după finalizarea învățământului secundar superior. În mod similar, calificarea secundară superioară profesională oferă acces la învățământul superior într-un număr mare de țări. De exemplu, în Estonia, 10,9% dintre absolvenți școlilor de învățământ profesional și de formare au continuat studiile la nivelul învățământului superior, în 2009/10. Figura 1.4 prezintă statele în care există cel puțin un traseu alternativ (non-tradițional), pentru accesul în învățământul superior. Cu toate acestea, în cazul studiillor domeniilor artistice, admiterea, examinarea și evaluare apot fi adesea considerate în mod individual, pentru a permite solicitanților să-și demonstreze talentul. Prin urmare, cifrele nu includ state cu astfel de rute alternative existente numai în acest domeniu. Mai multe țări au menționat recunoașterea învățării anterioare (a se vedea punctul 1.3.2) și evaluarea individuală de către universitate drept o cale posibilă în învățământul superior. Irlanda, Spania, Olanda și Norvegia permit accesul adulților de peste o anumită vârstă, fără să aibă un certificat formal de absolvire sub anumite condiții, cum ar fi o durată specificată de experiență în muncă sau finalizarea cu succes a unui curs obligatoriu. În unele state, membrii ai grupurilor sub-reprezentate de studenți primesc puncte suplimentare sau beneficiază de tratament special în timpul procesului de admitere în învățământul superior (a se vedea punctul 1.1). 24

27 C apitolul 1: Politici adoptate în cadrul dimensiunii sociale Figura 1.4: Rute alternative pentru înscrierea în învățământul superior a candidaților non-tradiționali, 2009/10 Există rute alternative Nu există rute alternative Note explicative Sursă: Eurydice. Există rute alternative: Există cel puțin o rută alternativă pentrun pătrunderea în învățământul superior într-un alt domeniu decât cel referitor la arte. Certificatul de absolvire a studiilor secundare superioare și cel al școlilor profesionale nu sunt așadar o condiție necesară pentru a urma cursurile învățământului superior. Nu există rute alternative: Certificatul de absolvire a studiilor secundare superioare și cel al școlilor profesionale sunt o condiție necesară pentru a urma cursurile învățământului superior Recunoaș terea studiilor anterioare Recunoașterea studiilor anterioare (RSA) este tot mai mult considerată drept un mecanism pentru a facilita progresul și adaptarea mai bună a învățământului superior la varietatea de nevoi ale studentului. RSA este, de asemenea, un instrument de facilitare a accesului la învățământul superior sau reprezintă chiar o cale de acces în sine însuși. În ultimul deceniu, numărul de state cu astfel de dispoziții legale a fost în creștere, iar legislația se află încă în dezbatere în alte țări, cum ar fi Grecia sau România. Malta este, de asemenea, în prezent,în procesul desfășurării proiectelor pilot privind recunoașterea și echivalarea studiilor non-formale și informale. Cu toate acestea, după cum RSA poate"oferi dreptul unei persoane care învață de a fi înscrisă în învățământul superior, pentru a progresa în continuare în (...) studii sau să îi fie oferită chiar și o diplomă de învățământ superior, nu este surprinzător faptul că opiniile sunt adesea destul de împărțite în această chestiune" (EACEA/Eurydice 2011, p. 45). O comparație a Figurilor 1.4 și 1.5 arată că șase state care nu au rute alternative în învățământul superior dispun de o legislație în vigoare care permite în mod expres instituțiilor de învățământ superior să recunoască studiile anterioare. În Estonia și Slovenia, ce se numără printre aceste țări și ce nu au rute alternative în învățământul superior, instituțiile le este cerut totuși să recunoască studiile anterioare. Situația din cele nouă state rămase cu un traseu alternativ în învățământul superior și în care nu există o legislație privind această problemă se bazează pe practicile instituțiilor de învățământ superior și, astfel, nu oferă un cadru clar de referință studenților. 25

28 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 Analizând direct situația privind recunoașterea studiilor anterioare, majoritatea statelor dispun de o legislație sau măcar de orientări care stabilesc un cadru general în acest domeniu, în timp ce instituțiilor de învățământ superior le este oferită autonomie pentru a defini procedura exactă și criteriile. RSA este de obicei definită drept dobândirea cunoștințelor, aptitudini și competențelor prin învățare non-formală, informală și experiența în muncă. Cu toate acestea, Danemarca, Irlanda, Spania, Slovenia și Norvegia, includ, de asemenea, învățarea formală ca o parte din definiția lor a RSA, astfel ilustrând încă o dată că un singur concept poate fi înțeles în mai multe moduri diferite în Europa. Figura 1.5: Cadrele legislative în vederea recunoașterii studiilor anterioare non-formale și informale în sectorul învățământului superior, 2009/10 Legislația cere în mod expres instituțiilor de învățământ superior să implementeze proceduri pentru recunoașterea studiilor anterioare nonformale și /sau informale Legislația permite în mod expres instituțiilor de învățământ superior să implementeze proceduri pentru recunoașterea studiilor anterioare nonformale și /sau informale Nu există nicio referire în legislație referitor la recunoașterea studiilor anterioare non-formale și informale în sectorul învățământului superior Datele nu sunt disponibile Sursă: Eurydice. Note specifice statelor ntry Danemarca: Responsabilitatea în domeniul învățământului superior este împărțită între Ministerul Educației, Ministerul Științei, Tehnologiei și Inovației, precum și Ministerul Culturii. Pentru programele din cadrul Ministerului Educației, legislația impune instituțiilor de învățământ superior să recunoască studiile anterioare non-formale și informale, în procesul de admitere. Pentru programele din cadrul Ministerului Științei, Tehnologiei și Inovației, precum și Ministerul Culturii, instituțiilor le sunt permise (dar nu se află sub obligativitatea) punerii în aplicare a unor astfel de proceduri, ca parte a procesului de admitere. Este de asemenea important să se facă distincția între posibilitatea de a câștiga dreptul de admitere la un program de studi prin intermediul RSA, precum și posibilitatea de a fi echivalate studiile anterioare în cadrul unui program de studiu, pe baza RSA. Situația este diferită în Europa și nu toate țările permit ambele posibilități. În general, legislația în cadrul învățământului superior în cele mai multe țări oferă autonomie instituțiilor pentru a pune în aplicare proceduri de recunoaștere a studiilor anterioare nonformale și informale. În Estonia, Franța, Slovenia, Finlanda, Suedia și, parțial, Belgia și Danemarca, legislația obligă instituțiile să pună în aplicare proceduri RSA. Pe de altă parte, într-o treime din state, legislația permite în mod expres instituțiilor de învățământ superior să pună în aplicare procedurile de recunoștere a studiilor non-formale și informale. În unsprezece țări și Comunitatea vorbitoare de limbă germană din Belgia, nu există niciun tip de legislație care să se refere la această recunoașterei în sectorul învățământului superior. Există, de asemenea, state (cum ar fi Polonia și Regatul Unit), în care recunoașterea și validarea studiilor anterioare non-formale și informale este o practică comună (EACEA/Eurydice 2011, p. 47), deși nu este specificată în legislație. În unele cazuri, RSA poate fi folosită în scopul de a valida programul de studiu întreg. De exemplu, în Belgia (Comunitatea flamandă), un student poate obține chiar și o diplomă de licență sau masterat, 26

29 C apitolul 1: Politici adoptate în cadrul dimensiunii sociale dacă instituția consideră, pe baza calificărilor dobândite anterior și validarea studiilor anterioare, că persoana în cauză a obținut competențele necesare. În mod similar, în Franța, recunoașterea studiilor anterioare (validation des acquis de l'expérience) are drept scop oferirea de diplome parțiale sau complete, inclusiv de învățământ superior în urma recunoașterii studiilor anterioare. Această echivalare și recunoaștere poate fi acordată tuturor candidaților care justifică cel puțin trei ani de experiență relevantă. Această experiență poate consta în activități remunerate sau neremunerate, precum și activitățile de voluntariat. În ceea ce privește accesul la învățământul superior, câteva state includ dispoziții în cazul în care RSA este relaționat, printre altele cu vârsta. Spania recunoaște trei categorii de studenți maturi peste 25 de ani, peste 40 de ani și peste 45 de ani. Candidații cu vârsta de peste 25 de ani care respectă cerințele de acces în învățământul superior tradiționale pot fi primiți în cadrul acestuia, la finalizarea cu succes a unui examen special de admitere la universitate. Persoanele de peste 40 de ani care nu posedă o diplomă anterioară pentrru facilitarea accesului la învățământul superior își pot valida experiența lor anterioară profesională în cazul în care aceasta este legată de studiile pe care le vor întreprinde. Cei care au peste 45 de ani și care nu posedă o diplomă anterioară pentrru facilitarea accesului la învățământul superior poat fi admis după finalizarea cu succes a unui test special. Olanda prevede în legislația sa că persoanele de peste 21 de ani pot fi admise în învățământul superior pe baza unui examen, și, de asemenea, sunt stabilite în mod special comisii de examinare pentru a ține analiza și a ține cont de RSA. În Norvegia, aplicanții în vârstă de 23 de ani și mai mult cu cinci ani de experiență profesională sau o combinație de studii și experiență în muncă care au finalizat cu succes șase materii (Limba Norvegiană, Limba Engleză, Matematică, Științe naturale, Științe sociale și Istorie), îndeplinesc cerințele generale (minime) pentru admiterea în învățământul superior. În plus, accesul pe baza RSA este permis solicitanților de peste 25 de ani în momentul validării studiilor non-formale și informale. Unele state au stabilit anumite limitări în ceea ce privește gradul de extindere al recunoașterii studiilor anterioare, legate de durata a unui program sau a numărului de credite în vigoare. În Belgia (Comunitatea franceză), studenții din hautes écoles care dovedesc că au trei ani de experiență profesională relevantă pot beneficia de anumite scutiri bazate pe RSA, dar acestea nu pot depăși 20% din programul total. În Germania, RSA poate ajunge pana la 50% dintr-un program de studiu de învățământ superior. Instituțiilor de învățământ superior din Italia nu le este permisă recunoașterea a mai mult de 60 de credite la nivel de licență și 40 credite la nivel de masterat. Instituțiilor de învățământ superior din Republica Cehă nu pot recunoaște creditele obținute în cursurile non-formale decât până la procentul de de 60% din totalul de credite necesare pentru finalizarea studiilor de licență, cu toate acestea RSA este foarte rar pusă in practică. În afară de accesul și echivalarea integrală sau parțială a programelor de studii, RSA poate fi folosit ca unul dintre criteriile în procedura de selecție în instituțiilw de învățământ superior. În Estonia, este necesar ca persoana în cauză să posede o calificare formală în scopul admiterii în cadrul instituțiilor de învățământ superior, dar alte competențe dobândite, cum ar fi premii obținute la concursuri sau expoziții științifice pot fi favorabile pentru un candidat, în decizia de admitere. În mod similar, în Slovenia, studiile anterioare pot fi setate drept un criteriu suplimentar în procedura de selecție, în cazul programelor de studiu cu numerus clausus Studiile de tip part-time Mai puțin de jumătate dintre state au un statut juridic pentru studiile cu normă parțială (a se vedea figura 1.6). Cele mai multe dintre statele rămase au o înțelegere comună referitoare la studiile parttime, descrierea acestora fiind bazată pe un număr redus de credite ECTS sau timpul alocat studiilor comparat cu cel al studiului cu normă întreagă,fiind de obicei, în intervalul 75-50% din totalul celui din urmă. Unele state caracterizează studiile part-time studii nu prin durata de timp alocată studiilor, ci printr-o organizare diferită a acestora. Elementele tipice sunt clasele de seara sau de weekend și materii în bloc (de exemplu, în România una sau două zile pe săptămână sau o dată la două săptămâni). Câteva state nu au un statut juridic pentru studiile part-time, datorită unei mari flexibilități 27

30 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 ale studenților de a-și adapta volumul de studiu la nevoile individuale. Statele în care este prevăzut un statut juridic pentru studiile de tip part-time utilizează pentru a le identifica o definiție având elemente similare cu cele menționate mai sus. Figura 1.6: Definiția sau conceptul de studii tip part-time în învățământul superior în Europa, 2009/10 Există un statut juridic pentru studiile timp parttime Nu există un statut juridic pentru studiile tip part-time dar există o înțelegere comună a acestora Nu există studii tip part-time Datele nu sunt disponibile Sursă: Eurydice. Figura 1.7: Rata de participare a studenților la studiile tip part-time în învățământul superio, ISCED 5-6, 2008 EU-27 BE fr BE de BE nl BG CZ DK DE EE IE EL ES FR IT CY LV LT : LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK IS LI NO TR : : 46.3 : Sursă: Eurostat. Note explicative Definiția unui student înscris la un program de tip full-time și part-time depinde de măsura în care acest timp este folosit pentru volumul de studiu. În mod ideal, acest volum de studiu ar trebui măsurat în termeni de valoare academică sau progresul dobândit, dar poate fi, de asemenea, măsurat în termeni de angajament de timp și resurse sau timp în sala de clasă. Disponibilitatea datelor naționale dictează care dintre aceste țări folosesc metode de clasificare a studentilor ca full-time sau part-time (UNESCO/OECD/Eurostat,

31 C apitolul 1: Politici adoptate în cadrul dimensiunii sociale După o privire mai atentă a ratelor de participare ale studenților part-time în fiecare țără (a se vedea Figura 1.7), se poate observa că, în ciuda mediei statelor membre UE-27 de 19.44%, unsprezece sistemele educaționale ale UE, inclusiv Liechtenstein au înregistrat o rată mai mare de 30% rata de incluzând cele cinci țări, în cazul în care procentul e mai mare de 40% Marca (Letonia, Lituania, Polonia, Finlanda și Suedia). Aceste state și-au dezvoltat totuși un cadru legal diferit privind studiile part-time, unele având stabilită o definiție, iar altele doar un anumit concept sau o înțelegere comună a acestor tip de studii bazate în principal pe numărul redus de credite într-o anumită perioadă de timp. Un fapt interesant de remarcat este faptul că, deși Italia, Luxemburg și Austria indică înțelegerea comună a studiilor cu jumătate de normă, în cazul lor nu sunt înregistrate de către Eurostat date privind rata de participare la studiile part-time. În schimb pentru alte state ce au raportat de asemenea înțelegerea comună a studiilor de tip part-time se remarcă existența datelor și acestea pot fi găsite în Figura 1.7. În aproape toate statele, instituțiile de învățământ superior au autonomie pentru a decide dacă sau nu să ofere oportunități de studiu part-time. Cu toate acestea În cele mai multe dintre ele, aceste posibilități sunt oferite. Belgia (Comunitatea Flamandă), este singura țară care precizează că toate instituțiile de învățământ superior sunt obligate să ofere studii de tip part-time, cum că toate programele ce oferă diplome trebuie să fie oferite sub formă de parcursuri de învățare flexibile. Astfel, de la introducerea Legii cu privire la Traseele de Învățare Flexibile (2004), instituțiile de învățământ superior au fost obligate să ofere prin programele lor trei tipuri principale de contracte de studiu: contractual de studiu finalizat cu obținerea unei diplome, contractul de credit și contractul de examen. Conform primului tip de contract, un număr de căi diferite de învățare sunt disponibile oentru studenți care le permit alegerea încărcării programului lor de studiul. Programele pot fi de 60 de puncte credit pe an academic (program full-time), sau mai puțin de 54 de puncte credit pe an academic (program tip part-time) sau, alternative, un program de studiu personalizat. În temeiul contractului de credit, studenții se înscriu pentru un număr de credite, în vederea obținerii unui certificat de credit pentru una sau mai multe componente din program. Conform contractului de examen, studenții se înscriu numai pentru examinări, cu scopul de a obține o diplomă sau un certificat de credit pentru unul sau mai multe dintre componentele programului. Doar câteva state raportează date referitoare la instrumentele financiare care au ca scop specific pentru sprijinul studenților înscriși la programele de tip part-time, care nu pot fi eligibili pentru primirea aceluiași sprijin ca și studenții full-time. Aranjamentele financiare specifice pot fi găsite în Regatul Unit sub formă de granturi acordate în urma evaluării venitului obținut (Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord), o schemă de stimulente format din granturi și derogare de la plata taxelor pentru studenții înscriși la studiile part-time (Scoția). În Olanda regimul fiscal pentru angajatori și angajați are scopul de a îmbunătăți atractivitatea studiilor part-time. Șase state (Estonia, Cipru, Ungaria, Finlanda, Suedia și Norvegia) dispun de prevederi legale referitoare la munca plătită de studenți înscriși la studiile full-time sau part-time. Cu toate acestea, în Estonia, accesul la împrumuturi este condiționat de statutul de student full-time, astfel încât în practică, studenții au tendința de a opta pentru studiile full-time. În Cipru este stabilit foarte clar un maxim de 20 de ore pe săptămână de lucru pe semestru și până la 38 de ore pe săptămână în timpul vacanțelor, ambele condiționate de obținerea unui permis de muncă eliberat de Ministerul Muncii și Asigurărilor Sociale ( 7 ).Finlanda, Suedia și Norvegia condiționează unele aspecte ale ajutorului financiar pentru studenți la cuantumul remunerației de la locul de muncă din timpul studiilor. Ungaria a adoptat normele privind activitatea studentilor, deși ele au în primul rând scopul de a proteja studentii de a fi exploatați și nu limitează direct timpul lor de lucru. ( 7 ) Pentru mai multe informații referitoare la formele de sprijin acordate studejților a se consulta Capitolul 3. 29

32 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 Ca o reacție la impactul crizei economice din 2008, Irlanda a introdus o serie de locuri de muncă flexibile, cu fracțiune de normă pentru a permite absolvenților șomeri să obțină competențe și calificări Raportul dintre angajatori și instituțiile de învățământ superior în promovarea învățării flexibile Jumătate dintre state nu menționează nici o măsură în ceea ce privește relația dintre angajatori și instituțiile de învățământ superior în promovarea învățării flexibile. Acest lucru indică faptul că trebuie să se lucreze foarte mult la acest aspect. Cu toate acestea, unele state au sprijinit apariția unor legături strânse între instituțiile de învățământ superior și angajatori și există unele modele interesante de cooperare în Europa. Instituțiile de învățământ superior din Letonia și Suedia cooperează cu companii locale și alte părți interesate din societate, de exemplu, în dezvoltarea de noi cursuri și programe de stagiatură. În mod similar, în unele state, se remarcă existența unor acorduri între instituțiile de învățământ superior și angajatori, în scopul îmbunătățirii ofertei de studii și / sau cursuri de formare profesională în cadrul învățării pe tot parcursul vieții. În Spania, Letonia și Ungaria, este chiar obligatoriu să se consulte angajatorii în conceperea și lansarea unui nou program de studiu. În Spania și Regatul Unit al Marii Britanii (Scoția), angajatorii au, de asemenea o prezență semnificativă în organismele de conducere ale universităților. Un exemplu interesant de remarcat este că parteneriate între instituțiile de învățământ superior și angajatori pot fi regăsite în Regatul Unit (Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord), sub forma unor "diplome de bază". Aceste studii cu o durată de doi ani, sunt proiectate în comun de către instituțiile de învățământ superior și de către angajatori și au rolul dobândirii competențelor generale utile pentru orice tip de slujbă, dar și competențe specific pentru un anumit tip de slujbă în particular. Diplomele și calificările obținute anterior tradiționale nu sunt întotdeauna necesare pentru acces, lucru ce sporește atractivitatea acestor tipuri de cursuri pentru persoanele de toate vârstele, care nu ar lua în considerare în mod normal, înscrierea în învățământul superior. Obiectivele de introducere a acestor tip de calificări au fost adresarea problemelor legate de lipsa de competențe de nivel intermediar-, precum și lărgirea e participării în învățământul superior. Calificarea oferă cursanților oportunitatea de a continua studiile, fie la nivel de licență sau de a intra pe piața muncii. Aceste calificări sunt echivalente cu Diploma Națională Superioară, care continuă să fie obținută pe scară largă în Scoția drept o calificare cu o durată mai mică în cadrul primului ciclu de studii. Dispoziții legale speciale sub forma contractelor de muncă care facilitează dezvoltarea experienței profesionale în timpul programelor de studii sunt în vigoare în Franța. Există două tipuri de cadre juridice, și anume un contract de ucenicie (contrat d'apprentissage) și un contract de experienta în muncă (contrat de professionnalisation). Ambele au obiectivul de a monitoriza îndeaproape experiența profesională dobândită de student în timpul unui program de studiu în învățământul superior. 30

33 CAPITOLUL 2: DEZVOLTĂRI ALE ÎNVĂTĂMÂNTULUI SUPERIOR În acest capitol sunt analizate tendințele generale ale procesului de dezvoltare a învățământului superior european, în ultimii zece ani, punându-se un accent special pe gradul de participare, de finanțare publică și impactul crizei economice. Date statistice colectate de Eurostat și informații privind politicile naționale în învățământul superior având drept sursă Eurydice sunt consolidate cu scopul de a sublinia existența a numeroși factori care au un impact semnificativ asupra politicilor privind accesul și înscrierea în învățământul superior Tendințe în ceea ce privește participarea la studiile din învățământul superior Una dintre cele mai semnificative tendințe în învățământul superior european, în ultimul deceniu a fost extinderea considerabilă a acestui sector. Figura 2.1 prezintă datele Eurostat privind numărul de studenți pentru perioada Aceastar relevă că, în comparație cu anul 2000, numărul de studenți din UE- 27 a crescut cu 20 la suta. Cu toate acestea, există diferențe extrem de semnificative. Între state. Republica Cehă (55%), Grecia (51%), Cipru (147%), Lituania (68%), Ungaria (35%), Malta (50%), Polonia (37%), România (133%), Slovenia (38%) și Slovacia (69%), în cadrul UE, precum și Islanda (72%) și Turcia (149%) în afara acesteia, toate au experimentat trecerea printr-un proces de expansiune extrem de rapidă a numărului de studenți. În comparație, creșterea numărului de studenți din Belgia, Germania, Irlanda, Franța, Italia și Austria este relativ scăzută, de aproximativ 10 la sută. Portugalia a a dat dovadă de o dezvoltare statică și Spania a fost singurul stat în care numărul de studenți s-a diminuat cu 2,6 la sută. Această tendință generală europeană de creștere constantă a participării la învățământul superior se află în consens cu o mișcare globală spre "masificare" a învățământului superior. Este important să fim conștienți, totuși, că tendințele de creștere în unele regiuni ale lumii sunt chiar mai semnificative și mai rapide decât cele din Europa (Altbach, Reisberg si Rumbley 2009, p. 38). De asemenea, este demn de remarcat faptul că în timp ce cele mai multe dintre state înregistrează o creștere progresivă a numărului de studenți de-a lungul întregii perioade , altele au cunoscut o dezvoltare inegală. Evoluția numărului de studenți în Bulgaria și Austria, de exemplu, a fost caracterizat de un declin inițial al acestui număr, ca apoi să fie urmat de o evoluție pozitivă ( 8 ). Tendința opusă de creștere puternică inițială și stagnare ulterioară pot fi observate în Germania și Irlanda. Deoarece mărimea populației de studenți din Europa a crescut, și numărul de instituții de învățământ superior avut aceași evoluție. De-a lungul Europei, o mare parte din această creștere a fost remarcată în numărul instituțiilor care oferă formare profesională și programe de învățământ superior. Sectorul învățământului superior privat al instituțiilor recunoscute de guvern a cunoscut, de asemenea, o creștere importantă în. Majoritatea acestor instituții nou înființate, de tip privat sunt de mici dimensiuni și de multe ori situate în state din regiuni precum Europa Centrală și de Est. Cu toate acestea, creșterea numărului de instituții de învățământ superior nu este o tendință universală. Mai multe sisteme de învățământ superior au raportat reduceri ale numărului de instituții, de obicei, ca urmare a unui alt trend fuziunea instituțiilor de învățământ superior pentru a crea o masă critică mai mare. Pentru o imagine mai cuprinzătoare asupra dinamicii în participarea la învățământul superior, modificarea în valori absolute a numărului de studenți ar trebui să fie analizată în asociere cu informații privind proporția studenților în grupa de vârstă cea mai tipică, adică între ani. ( 8 ) În Austria, variația numărului de studenți din educația terțiară și tendințele participării la învățământul superior sunt corelate cu introducerea taxelor de studii în 2000 și renunțarea parțială la acestea în

34 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 Figura 2.1: Tendințele în numărul de studenți ce urmează cursurile educației terțiare comparativ cu anul 2000 Anul 2000 = index 100 % EU-27 BE fr BE de BE nl BG CZ DK DE EE IE EL ES FR IT CY LV LT : : LU HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK IS LI NO TR 2004 : Sursă: Eurostat. Note specifice statelor Belgia: Instituțiile private independente nu sunt incluse. Republica Cehă: Cifrele privind învățământul terțiar includ datele agregate de vysoké školy (ISCED 5A) și vyšší odborné školy (ISCED 5B). Cipru, Luxemburg și Liechtenstein: Majoritatea studenților studiază în străinătate, nefiind incluși. Luxemburg: Datele sunt subestimate, deoarece nu acoperă în totalitate programele ISCED 5A și ISCED 5B Figura 2.2 prezintă tendințele în ratele de participare ale studenților ca procent din populația totală din grupul de vârstă între de ani. Cu toate acestea, nu este sunt reflectate valorile efective. Tendințe în participarea la învățământul superior confirmă, în general, ceea ce poate fi observat referitor la numărul de studenți în valori absolute. În perioada , rata de participare în Uniunea Europeană a crescut cu 2,6 puncte procentuale pentru a ajunge la aproape 15 la sută în anul 2008, cel mai recent an pentru care există date disponibile. În Grecia, Lituania, Slovenia și Finlanda, această cifră este cea mai mare cu o creștere între 22 și 24 la sută. Mai mult decât atât, Grecia, Lituania, Slovenia și Turcia au înregistrat, de asemenea, cea mai clară creștere situată în intervalul între 6 puncte procentuale și 10. În schimb, ponderea tinerilor în învățământul superior a scăzut în Spania și a rămas același în Portugalia. 32

35 Capitolul 2: Dezvoltări ale Învătământului superior Ratele de participare în cadrul învățământului superior sunt influențate de o multitudine de factori, printre care politicile de acces în învățământul superior, disponibilitatea sprijinului financiar, cererea de competențe pe piața forței de muncă, sau chiar structura demografică și situația economică general, toate cele enumerate joacă un rol Figura 2.2: Tendințele în numărul de studenți ce urmează cursurile educației terțiare cu vârsta între ani, EU-27 BE BG CZ DK DE EE IE EL ES FR IT CY LV LT LU : : HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK IS LI NO TR : : Sursă: Eurostat. Note specifice statelor Belgia: Instituțiile private independente nu sunt incluse. Republica Cehă: A se vedea nota de la figura 3.1. Germania, Italia și Polonia: Nivelul ISCED 6 nu este inclus. Irlanda: Grupa de vârstă îi include și pe cei cu varsta de 35 de ani și peste. Grecia: Rata de participare ridicată se datorează numărului / proporției majoritare de elevi ciprioți din acest stat. Cipru: Majoritatea studenților ce studiază în cadrul învățământului terțiar studiază în străinătate nefiind astfel incluși. Luxemburg: Datele sunt subevaluate deoarece programele ISCED 5A și ISCED 5B sunt acoperite parțial. Malta: Pentru anul 2008 nu sunt disponibile datele privind vârsta studenților. Austria: A se vedea nota de la figura 3.1. Polonia: ISCED 5: datele de înscriere îi includ pe cei cu vârsta de 17, 26 de ani și 28 ISCED 5B: date referitoare la înscriere nu sunt disponibile. Varsta -: Datele de înscriere referitoare la ISCED 5 îi includ pe cei cu vârsta de și peste 35 de ani. Liechtenstein: Majoritatea studenților ce studiază în cadrul învățământului superior studiază în străinătate nefiind astfel incluși. 33

36 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 În ultimele decenii, declinul populației și îmbătrânirea au pus probleme în diverse domenii ale politicii. În ceea ce privește învățământul superior, modificările în structura demografică și în special creșterea și contracția grupelor de tineri pot afecta în mod semnificativ ratele de participare, volumul cheltuielilor și a personalului didactic. Figura 2.3 prezintă proiecțiile viitoare referitoare la modificarea procentuală a populației tinerilor în vârstă de ani Conform acestor previziuni, declinul demografic în această grupă de vârstă va afecta în mod semnificativ țările din Europa Centrală, de Est și Europa de Sud. În medie, s- ar ajunge la aproximativ 20 la sută din totalul populației statelor în cauză. Cu toate acestea, prognoza referitoare la generațiile tinere din Bulgaria, Letonia, Polonia, România și Slovacia este aceea de scădere cu mai mult de 30 la sută până în În schimb, un număr de state din alte părți ale Europei arată previziuni pozitive în ceea ce privește numărul de tineri. Creșterea cea mai notabilă va fi în Danemarca, Luxemburg, Olanda, Regatul Unit al Marii Britanii și Norvegia, în timp ce Belgia, Franța, Suedia și Cipru arată, de asemenea, proiecții pozitive. Figura 2.3: Modificările previzionate în structura populației pentru grupul în vârstă de ani între 2010 și 2015, precum și între și = 100 % EU-27 BE BG CZ DK DE EE IE EL ES FR IT CY LV LT LU = 100 % HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK IS LI NO TR : : 5.0 : : : 8.4 : : : 9.0 : Sursă:Eurostat. Note specifice statelor Republica Cehă: A se consulta notele figurii 3.1 Most Cele mai multe state europene raportează că tendințele demografice și aceste estimări sunt luate în considerare în planificarea strategică pe termen mediu și pe termen lung referitoare la 34

37 Capitolul 2: Dezvoltări ale Învătământului superior dezvoltarea capacităților de finanțare. Cu toate acestea, în Belgia, Grecia, Spania, Cipru, Austria, Regatul Unit al Marii Britanii (Anglia și Irlanda de Nord), Slovacia și Islanda previziunile demografice nu sunt direct integrate în documentele de strategie ale sistemului de învățământ superior. Printre aceste state pentru Grecia, Spania și Slovacia sunt proiectate scăderi semnificative în populația studențească de vârstă tipică ce participă la învățământul superior. Conform informațiilor acordate, în unele state europene, impactul schimbărilor demografice asupra dezvoltării politicilor este de așteptat să se dubleze. În primul rând, aceasta va implica un sprijin reînnoit pentru învățarea pe tot parcursul vieții și o atenție sporită pentru accesul și diversificarea populației studențești. În al doilea rând, aceste tendințe demografice vor determina anumite capacități de reajustare și de finanțare. Statele care ar trebui, probabil, să rezolve probleme caracterizate de declinul atât în numărul populației active cât și creșterea cererii pe piața forței de muncă pentru absolvenții de învățământ superior ar trebui să aibă în vedere oferirea de mai multe oportunități pentru învățarea pe tot parcursul vieții. Unele state ar trebui,d e asemenea să reconsidere unele măsuri suplimentare în vederea creșterii participării grupurilor sub-reprezentate la învățământul superior, cum ar fi studenții imigranți în Finlanda, și cetățenii străini în Letonia și Polonia. Bazându-ne pe previziunile demografice, putem presupune că creșterea nivelului de participare în anumite state ar putea fi compensată de declinul grupei de vârstă relevantă. Cu toate acestea, sunt de asemenea, avute în vedere ca răspuns la tendințele demografice negative, acțiuni de consolidare a instituțiilor de învățământ superior și crearea de programe comune suplimentare. În statele cu o creștere preconizată în grupul de populație tânără, cum ar fi Norvegia și Turcia, guvernele au dezvoltat planuri pentru a spori capacitatea existentă a învățământului superior și pentru a oferi finanțare suplimentară Volumul de finanțare din surse publice și priorități de alocare Instituțiile de învățământ superior sunt finanțate în principal din surse publice, deși în unele state finanțarea privată poate reprezenta o parte importantă a fondurilor globale alocate pentru învățământul superior. În medie, finanțarea publică reprezintă mai mult de 85 la sută din totalul finanțării destinate învățământului superior (Comisia Europeană 2008, p. 6). Figura 2.4 prezintă tendințele în ceea ce privește cheltuielile publice totale efectuate pentru susținerea învățământului terțiar, ca procent din PIB în perioada Deși aceste rate din Europa diferă foarte mult, cele mai multe țări au cunoscut o stagnare a volumului acestor cheltuieli. Șase state au raportat chiar o scădere a cheltuielilor pentru această perioadă de timp. Excepții importante de la această tendință sunt Cipru și România, cazuri în care a avut loc o creștere constantă a ponderii fondurilor publice destinate învățământului superior, lucru ce poate fi corelat parțial cu extinderea semnificativă a sistemului care a avut loc în cursul aceleiași perioade. Alte țări, precum Italia, Letonia, Ungaria, Polonia, Slovacia și Regatul Unit al Marii Britanii, au cunoscut niveluri stabile, dar relativ scăzute în ceea ce privește finanțarea publică, în timp ce Bulgaria a înregistrat o scădere de la 0,9% în 2000 la 0,7% în În anul 2007, statele europene au cheltuit în medie 1.12 la suta din PIB-ul lor pe învățământul superior. Cheltuielile publice în statele nordice a fost semnificativ mai mare decât media, datorită în mare măsură sistemelor de sprijin pentru studenți bine puse la punct (a se vedea capitolul 3). Cheltuielile publice pentru învățământul superior în Belgia, Cipru, Olanda și Austria s-au situa de asemenea, peste media UE. Prin contrast, în Bulgaria, Italia, Letonia, Polonia, Slovacia și Regatul Unit, ponderea cheltuielilor publice pentru învățământul superior a fost de sub 1 la suta din PIB. Tendința de stagnare a cheltuielilor publice până în 2008, combinată cu impactul crizei economice semnalează că, excepțând cazul în care se fac angajamente politice majore, perspectivele nu sunt favorabile pentru o creștere semnificativă a nivelului de finanțare a învățământului superior. În același timp, este clar că finanțarea publică susținută este vitală pentru susținerea expansiunii în curs a sectorului și pentru realizarea angajamentelor referitoare la lărgirea accesului și a participării. 35

38 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 Figura 2.4: Totalul cheltuielilor publice destinate educației terțiare calculat ca procent din PIB, EU 27 BE BG CZ DK DE EE IE EL ES FR IT CY LV LT LU : : : HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK IS LI NO TR : : : 2.16 : Sursă: Eurostat. Note specifice statelor UE-27: Cifrele sunt estimative. Belgia: În aceste cheltuielile nu sunt incluse instituțiile independente private și Comunitatea vorbitoare de limbă germană, pentru anul 2000: volumul cheltuielilor cu pensiile nu este disponibil. Republica Cehă: A se consulta notele figurii 3.1. Danemarca: Pentru 2007: Cheltuielile publice pentru învăţământul postliceal non-terțiar sunt parțial inclusăeîn nivelul secundar superior și terțiar iar cheltuielile cu educaţia şi cercetarea / dezvoltarea nu sunt incluse. Irlanda și Spania: pentru 2000: Datele referitoare la cheltuielile cu serviciile auxiliare nu sunt disponibile. Grecia: Pentru 2000: Datele referitoare la cheltuielile cu pensiile nu sunt disponibile. Cipru: Sprijinul financiar pentru elevii şi studenții din străinătate sunt incluse. Lituania: Transferurile sectorului public către "alte entități private" nu sunt incluse. Portugalia: Pentru 2000: Datele nu includ cheltuielile pentru serviciile auxiliare și volumul cheltuielilor la nivel local, nu este disponibil precum şi nici cel referitor la cheltuielile cu pensiile. Slovacia: Pentru 2000: Cheltuieli din ISCED 5B nu sunt incluse. Marea Britanie: Pentru 2000: Datele referitoare la cheltuielile cu servicii auxiliare nu sunt disponibile; cheltuielile publice totale sunt ajustate, în conformitate cu exercițiul financiar care se desfășoară între 1 aprilie și 31 martie; cheltuielile privind furnizarea de alte service auxiliare nu sunt incluse. Islanda: Pentru 2000: Cheltuielile pentru serviciile auxiliare nu sunt disponibile, pentru anul 2007: cheltuielile pentru învăţământul postliceal non-terțiar sunt parțial incluse în nivelul terțiar de educație. Turcia: Pentru 2000: Datele referitoare la cheltuielile de guvernare la nivel regional și local de nu sunt disponibile.-27: Informaţii relevante referitoare la prioritățile politicii actuale în alocarea de fonduri publice învăţământului superior sunt oferite de datele prezentate în Figura 2.5. Atunci când le-a fost cerut să selecteze dintr-o listă prestabilită cele mai importante obiective de politică ce se află în spatele finanțării publice a instituțiilor de învățământ superior, statele aleg adesea patru sau mai multe categorii. Însă, într-adevăr, Irlanda, Franța, Regatul Unit (Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord) și Norvegia recunosc că fiecare dintre obiectivele menționate sunt importante pentru finanțarea publică. Printre categoriile menționate de state cel mai adesea se numără preocuparea pentru îmbunătățirea calității generale în domeniul predării și cercetării. Este necesar de comentat că această preocupare pentru calitate și cercetare ar trebui să fie exprimată într-un moment în care investițiile publice în învățământul superior se află sub constrângerea creșterii. Alte obiective adesea citate sunt necesitatea de a construi și menține centre de excelență în procesul de predare și/sau de cercetare și majorarea procentului de studenți care finalizează studiile în domeniul învățământului superior la timp. Aceste elemente sunt, esențiale pentru calitatea sistemului, și, de asemenea, sugerează că cea de-a doua preocupare majoră în elaborariea politicilorîn domeniul învățământului superior este eficiența. În schimb, obiectivele care sunt cel mai direct legate de dimensiunea socială, și anume realizarea unei diversități mai mari în populația de studenți și o mai mare diversificare a instituțiilor de învățământ 36

39 Capitolul 2: Dezvoltări ale Învătământului superior superior sunt cel adesea văzute ca fiind prioritare, cu diversitatea masei de studenți identificată drept o prioritate în numai 13 sisteme naționale (inclusiv cele patru din Regatul Unit al Marii Britanii), precum și diversificarea instituțiilor de învățământ superior, priotitate pronunțată în numai 13 sisteme naționale. Acest lucru poate fi văzut ca un semn că, în ciuda dezbaterilor politice la nivel european și angajamentelor luate, îmbunătățirea dimensiunii sociale nu poate fi întotdeauna tratată ca cea mai importantă prioritate națională. Figura 2.5: Obiectivele prioritare în domeniul finanțării publice a învățământului superior, 2009/10 Mai mulți studenți înscriși în instituțiile de învățământ superior O mai mare diversitate a populației de studenți Îmbunătățirea calității generale în domeniul foprmării și cercetării Înființarea centrelor de excelență Diversificarea tipurilor de instituții de învățământ superior Creșterea ratelor de absolvire ale studenților Sursă: Eurydice. UK ( 1 ) = UK-ENG/WLS/NIR 2.3. Finanțarea publică a instituțiilor de învățământ superior un instrument ce nu este utilizat pentru dimensiunea socială? După cum a fost menționat în introducere, modul în care guvernele alocă fondurile publice pentru învățământul superior oferă una dintre cele mai importante mecanisme potențiale de conducere (Lepori et al. 2007, p. 85). Într-adevăr, Salmi și Hauptman (2006, p. 35). susțin că alegerea mecanismului de alocare, de asemenea, poate avea un impact asupra accesului și echității în învățământul superior, că structurile stimulentelor pentru instituțiile de învățământ superior sunt afectate în mod diferit de diverse tipuri de mecanisme de finanțare. Până în prezent, cu toate acestea, datele oferite nu au adus dovezi concrete precum că finanțarea instituțiilor de învățământ superior are o puternică componentă de dimensiune socială, și, prin urmare, acest subiect necesită o explorare mai îndeaproape. În general, cele mai multe state folosesc o combinație de mecanisme de finanțare diferite. Următoarele paragrafe se concentrează pe cele mai importante mecanisme, prin care 70% sau mai mult din totalul fondurilor publice este distribuit. În cele mai multe state sunt utilizate mecanisme suplimentare de finanțare. În majoritatea statelor, cea mai mare parte a volumului fondurilor publice pentru instituțiile de învățământ superior este determinată printr-un mecanism de finanțare unic. Doar șapte state raportează faptul că se bazează pe o combinație de două mecanisme diferite pentru a transfera cel puțin 70% din fonduri publice. Cu toate acestea, în toate aceste stat, nu există nici un singur mix "tipic". Mecanismele bazate pe factorii de intrare, ce pot fi parte a unei formule și care se concentrează asupra elementelor de intrare ale instituțiilor, cum ar fi numărul de studenți înscriși, reprezintă abordarea cea mai utilizată pe scară largă în zece sisteme de învățământ superior. Într-adevăr, Comunitatea vorbitoare de limbă germană din Belgia, Irlanda, Italia și Cipru au la baza finanțării instituțiilor de învățământ superior complet bazată pe factorii de intrare. În Ungaria, 91 la suta din fondurile publice se bazează pe elementele referitoare la intrări. Irlanda, cu toate acestea, a decis să își modifice abordarea și va lua în considerare și elemente legate de performanță în următorii ani. 37

40 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 Alocările negociate, adică mecanisme de alocare non-automat, care sunt negociate între guvernele și instituțiile de învățământ superior, și care se bazează adesea pe alocările din anii anteriori, sunt o formă tradițională de transfer al fondurilor publice pentru instituțiile de învățământ superior (Salmi și Hauptman 2006, p. 4). Ele rămân încă al doilea cel mai des utilizat mecanism de finanțare pentru instituțiile de învățământ superior din Europa, și sunt adesea legate de numărul de studenți fie în valoare absolută, fie de numărul de studenți care susțin examene într-un anumit an În timp ce unele cercetări sugerează că acest mecanism poate avea un impact negativ asupra accesului și echității în învățământul superior (Ibid., p. 92), în Austria, România și Regatul Unit al Marii Britanii există și alte mecanisme de finanțare care însoțesc alocările negociabile și care abordează direct cele două problem menționate. Finanțarea cu un anumit scop se bazează pe categorii de cheltuieli, în cazul în care cheltuielile instituțiilor de învățământ superior sunt legate direct de anumite funcții, sarcini și obiective (Salmi și Hauptman 2006, p. 9; Lepori et al. 2007, p. 88). Acest tip de finanțare este adesea transferat în urma unor procese competitive și poate fi, de asemenea, numit finanțare specifică. Acest mecanism de finanțare nu este atât de des folosit pentru alocarea fondurilor publice pentru instituțiile de învățământ superior. Polonia se remarcă în acest sens, raportând ca 70 la sută din totalul contribuțiilor publice pentru finanțarea instituțiilor de învățământ superior este obținută prin mecanismul pentru scopuri specifice, pe locul doi situându-se mecanismul de finanțare ce are la bază factorii de intrare. Figura 2.6: Mecanismele prioritare de finanțare a instituțiilor de învățământ superior Alocările negociate Finanțarea cu un anumit scop Mecanismele bazate pe performanță Mecanismele bazate pe factorii de intrare Altele Sursă: Eurydice. Notă explicativă UK ( 1 ) = UK-ENG/WLS/NIR Cele mai importante mecanisme de finanțare contribuie cu de 70 la suta sau mai mult la totalul finanțării publice a instituțiilor de învățământ superior. Note specifice statelor Franța: Finanțare în bloc determinată de numărul de studenți prezenți la examene. Finlanda: Alocațiile sunt negociate cu universitățile pentru a lua în considerare performanța și rezultatele obținute de studenți. Alocările negociate pentru studiile politehnice se bazează în principal pe numărul de studenți. Mecanismele bazate pe performanță sunt legate de rezultatele reale sau prevăzute obținute de către o instituție de învățământ superior într-o anumită perioadă de timp. Ele pot fi bazate pe factori ce țin de rezultate, precum numărul de absolvenți, sau pe factori de intrare, cum ar fi numărul de studenți / personal cu anumite caracteristici. Acestea sunt, în general, destul de larg răspândite, așa cum este prezentat în Figura 2.8. Dar în majoritatea statelor, nu aceste mecanisme sunt responsabile pentru transferul celei mai mari părți din fonduri publice. Cu toate acestea, Danemarca, Grecia și Letonia,transferă mai mult de 70 la sută din fondurile publice către instituțiile de învățământ superior exclusiv prin acest mecanism. În Letonia, o modificare a mecanismelor este în discuție, dorind a se face trecerea mai mult la cel bazat pe performanță, decât cel în care finanțarea se negociază. În Estonia, majoritatea finanțării are la bază numărul de absolvenți, adică un mecanism bazat pe performanță, dar deoarece instituțiile de învățământ superior nu sunt penalizate, sistemul nu poate fi într-adevăr numit ca fiind bazat pe performanță și este listat ca "altele". În Franța, alocările depind de numărul de studenți ce susțin examene, lucru care este de asemenea, menționat în categoria "altele". Slovenia folosește o combinație de mecanisme bazate pe performanță cu cele bazate pe factori de intrare ce sunt incluse într-o formulă de finanțare. Salmi și Hauptman (2006, p. 62). subliniază că abordările bazate pe performanță permit dezvoltarea unei legături directe între obiectivele de politici publice și finanțarea învățământului superior. Prin urmare, ele sunt un instrument potențial bun pentru promovarea obiectivelor sociale referitoare la dimensiunea socială. 38

41 Capitolul 2: Dezvoltări ale Învătământului superior Mecanisme de finanțare diferite au potențial divers pentru promovarea echității în învățământul superior. Analiza celor mai importante mecanisme utilizate în Europa, arată că acestea nu sunt cele optime pentru îndeplinirea obiectivelor dimensiunii sociale. Într-adevăr mai degrabă decât îndeplinirea obiectivelor referitoare la dimensiunea socială prin mecanisme de finanțare primare, mai cu seamă alte mecanisme de finanțare responsabile pentru o cotă mai mică din finanțarea globală sunt folosite în astfel de scopuri. Prin urmare, este necesar să se examineze în profunzime structura formulelor de finanțare și mecanismele bazate pe criterii de performanță Formulele de finanțare și dimensiunea socială În majoritatea statelor și a regiunilor, mecanismul de finanțare principal este însoțit de o formulă de finanțare. În mai multe țări, formulele sunt folosite pentru a determina totalul finanțării acrodate instituțiilor de învățământ superior. Majoritatea statelor include în formulele lor obiective de performanță, sau rezultatele obținute în trecut în domeniul performanței și tot mai multe dintre acestea o măsură a calității și a angajării. În general majoritatea țărilor europene folosesc formule de finanțare, dar rareori le folosesc pentru a promova obiectivele referitoare la dimensiunea socială. În doar opt state formulele de finanțare conțin o trimitere explicită la aspecte, precum lărgirea participării. În Comunitatea flamandă din Belgia, Irlanda, Franța, Italia și Polonia, pentru studenții ce aparțin grupurilor defavorizațe le este inclusă o primă, în timp ce organismelor de finanțare din Marea Britanie (Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord), le sunt alocate fonduri suplimentare pentru lărgirea participării la studiile din învățământuș superior. Aceasta este una (din numeroasele) abordări care au fost identificate pentru a avea un impact potențial pozitiv asupra sprijinului echității în învățământul superior. În Spania, genul personalului și al studenților este luat în considerare cel puțin în unele formule regionale, în timp ce în Letonia formula de finanțare ia în calcul costul cu acordarea burselor de studiu în momentul alocării de fonduri public instituțiilor de învățământ superior. Sumele sunt adesea destul de limitate, totuși. De exemplu, în Italia, 6 milioane EUR reprezintă fonduri transferate pentru a încuraja înscrierea în învățământul superior a studenților cu dizabilități. Figura 2.7: Utilizarea formulelor de finanțare pentru a încuraja obiectivele dimensiunii sociale, 2009/10 Formule de finanțare ce menționează în mode explicit aspecte legate de dimensiunea socială Formule de finanțare Nu există formule de finanțare Datele nu sunt disponibile Sursă: Eurydice. 39

42 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială Utilizarea mecanismelor bazate pe citerii de performanță pentru a promova obiectivele referitoare la dimensiunea socială Mecanismele bazate pe citerii de performanță sunt instrumente bune pentru a recompensa instituțiile de învățământ superior în atingerea obiectivelor specifice, dacă acestea sunt axate pe rezultate (Frohlich et al. 2010, p. 10). Atunci, pentru a promova dimensiunea socială, măsuri bazate pe performanță ar putea recompensa unele universități, inclusiv un număr mare de studenți din grupurile sub-reprezentate în înscrierea lor sau pentru a se asigura că populația studențească oglindește diversitatea populației generale, precum comunicatul de la Bologna prevede drept aspirație a politicii referitoare la dimensiunea socială. Cu toate acestea, în statele europene, 22 de țări utilizează mecanismele bazate pe criterii de performanță numai opt state raportează un element care poate fi consideratăca făcând parte din dimensiunea socială.printre aceste elemente se numără mediul socio-economic defavorabil, genul studenților, dizabilități, etnie și origine geografică a studenților, vârsta și studenții ce se reîntorc la studii. În cinci din opt țări criteriul de dizabilitate reprezintă un obiectiv al mecanismelor bazate pe performanțe, în timp ce mediul socio-economic al studenților precum și genul acestora cât și al cadrelor didactice se face referire în fiecare trei țări. Astfel, atunci când statele iau în considerare dimensiunea socială în măsurătorile lor legate de performanță, au tendința de a combina mai multe elemente. Cu toate acestea, Italia și Franța se limitează la elementele unice referitoare la dizabilitate, gen și respectiv mediul socio-economic. Austria a stabilit acorduri de performanță care asigură măsuri speciale pentru studenții cu dizabilități, femei și studenți care lucrează. Deoarece mecanismele bazate pe performanță mecanisme sunt recunoscute ca un instrument bun în scopul promovării dimensiunii sociale, utilizarea lor este limitată, acest lucru constituind probabil, un semn îngrijorător pentru atingerea obiectivelor în domeniul dimensiunii sociale. Figura 2.8: Mecanismele bazate pe citerii de performanță ce pun accentul pe aspectele legate de dimensiunea socială, 2009/10 Există mecanisme bazate pe citerii de performanță ce pun accentual pe dimensiunea socială Sunt luate în considerare alte criterii pentru Mecanismele bazate pe performanțe Nu există mecanisme bazate pe citerii de performanță Datele nu sunt disponibile Sursă: Eurydice. 40

43 Capitolul 2: Dezvoltări ale Învătământului superior 2.6. Impactul crizei economice În Europa, criza economică a avut un impact semnificativ asupra nivelului de participare în învățământul superior cât și asupra finanțării acestuia iar efectele acestei crize vor continua să influențeze evoluțiile în acest domeniu (Eggins și de Vest, 2010). În lipsa unor date ale statelor membre UE comparabile, ca de exemplu, cele referitoare la nivelul cheltuielilor publice per student și ca procent din PIB, pentru perioada de după 2007, și, prin urmare, cea mai mare parte a perioadei de criza, analiza ce urmează se bazează în mod necesar pe datele naționale și definițiile care au fost colectate într-o formă care însă nu poate fi armonizată. Eurydice a colectat informații cu privire la răspunsurile naționale la criza din învățământul superior din Reacțiile guvernelor europene nu au fost uniforme și au variat de la introducerea unor pachete de stimulare la reduceri severe ale cheltuielilor publice. Răspunsurile la criza economică, care a devenit acum o criză a finanțelor publice, continuă să varieze considerabil, în funcție de contextul național, situația economică și prioritățile politice. Doi indicatori importanți referitori la amploarea problemei la nivel național, precum și a abordării alese de politicile naționale sunt reprezentați de modificările observate în bugetele de învățământ superior și adoptarea sau nu a unui pachet de stimulente pentru acest sector. Figura 2.9 prezintă date bugetare pentru anul 2009/10 pentru 46 de state europene analizate de asemenea în publicația Eurydice Accentul asupra Învățământul Superior în Europa 2010 (EACEA/Eurydice 2010, p. 44). În 2009, majoritatea statelor europene au raportat fie creștere, fie stabilitate în bugetele de învățământ superior în comparație cu anul academic 2008/09. Cu toate acestea, mai multe state au recurs la reduceri bugetare. Dintre statele Eurydice, aceste tăieri de buget au fost cele mai resimțite în Irlanda, Letonia și Islanda. Figura 2.9: Modificări în bugetele destinate învățământului superior începând cu 2008/09 până în 2009/10 Majorare cu 5 % sau mai mult Majorare între 0-5 % Nu există nici o modificare Reducere de până la 5 % Reducere cu mai mult de 5 % Datele nu sunt disponibile Sursă: Eurydice., Accentul asupra Învățământul Superior în Europa Note specifice statelor Republica Cehă: Datele se referă la anii calendaristici 2009 și

44 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 Pentru anul universitar 2010/11, situația a evoluat ușor, așa cum se arată în figura Majoritatea statelor europene au recurs la creșterea cheltuielilor pentru învățământul superior, fiind un rezultat parțial ca urmare a adoptării pachetelor de stimulare. În doar șase state bugetele naționale de învățământ superior au cunoscut o scădere. Printre acestea Irlanda, Italia și Islanda înregistrează o scădere consecutivă în nivelul finanțării publice. Într-adevăr, autoritățile din domeniul educației din Irlanda și Islanda insistă să facă reduceri bugetare semnificative chiar între 8-10 la sută pe an. Pentru 2010/11, Grecia a fost nevoită, de asemenea să reducă cheltuielile pentru învățământul superior în aceeași proporție de 8-10 la suta. Este de remarcat faptul că în timp ce restul statelor din acest grup au început să pună în aplicare reducerile la un nivel în jurul valorii sau peste media UE, finanțarea public în Italia este în scădere bazată pe un nivel inițial mult mai mic decât media din statele UE a cheltuielilor publice ca procent din PIB (Figura 2.4). Figura 2.10: Modificări în bugetele destinate învățământului superior din 2009/10 până în 2010/11 Majorare cu mai mult de 10 % Majorare între % Majorare cu 0-5 % Nu există nici o modificare Reducere între 0-3 % Reducere între 8-10 % Datele nu sunt disponibile Sursă: Eurydice. Note specifice statelor Republica Cehă: Datele se referă la anii calendaristici 2009 și O altă evoluție importantă în ceea ce privește finanțarea publică a învățământului superior este adoptarea de pachetele de stimulente pentru sistemele europene de învățământ superior. Așa cum este relevat în figura 2.11, aceste pachete au fost adoptate în treisprezece state europene. Unele dintre aceste țări s-au confruntat cu dificultăți economice semnificative. Astfel Irlanda, Grecia, Italia și Islanda au alocat toate fondurile speciale să atenueze efectele cele mai grave ale crizei în acest sector. Cu toate acestea, pachete de stimulente, au fost adoptate de asemenea, în Germania, Franța, Finlanda, Suedia și Norvegia, lucru ce reprezintă un indiciu că, în ciuda crizei, staetle nordice s-au angajat să mențină niveluri ridicate ale cheltuielilor guvernamentale privind învățământul superior, în timp ce Germania și Franța sunt la fel de determinate să sprijine prin finanțarea necesară reformele în curs de desfășurare în sistemele lor naționale. 42

45 Capitolul 2: Dezvoltări ale Învătământului superior Figura 2.11: Adoptarea unui pachet de stimulente pentru învățământul superior, 2009/10 S-a adoptat un pachet de stimulente ce are impact asupra instituțiilor de învățământ superior Nu s-a adoptat niciun pachet de stimulente Datele nu sunt disponibile Sursă: Eurydice. Ca parte a acestor pachete de stimulare, această finanțare a fost orientată cel mai adesea pentru cercetare și / sau formare. Forme de sprijin acordate studenților sunt parte a pachetului, în doar patru state (Italia, Lituania, Marea Britanie (Scoția) și Islanda). Aceasta este o indicație că obiectivele dimensiunii sociale nu reprezintă o prioritate în cadrul măsurilor de stimulare a redresării economice. În general, în ciuda constrângerilor bugetare semnificative, uneori, guvernele europene par a acorda un răspuns pozitiv la necesitatea sprijinirii sectorului învățământului superior. Acest lucru este în concordanță cu o tendință globală similară de a menține nivelul cheltuielilor pentru învățământul superior (Varghese, 2010). Decizia de a proteja acest sector poate fi interpretată drept o recunoaștere a importanței sale într-o economie bazată pe cunoaștere și potențialul pe care îl are, fiind un determinant pentru redresarea și creșterea economică (Comisia Europeană, 2011). Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă nivelurile actuale de finanțare și prioritățile de alocare pot îndeplini obiectivele ambițioase pe care Europa şi le-a stabilit în ceea ce privește dimensiunia sociale, acelea de creștere și lărgire a participării în domeniul învățământului superior. 43

46

47 CAPITOLUL 3: TAXE DE STUDIU SUPORTATE DE STUDENTI SI SPRIJIN FINANCIAR ACORDAT ACESTORA Introducere Provocările legate de taxele de studiu plătite de studenți precum și cele legate de sistemul de sprijin financiar sunt greu de înțeles, fiind diificil de comparat cu precizie și în mod clar la nivel european. Acest lucru se datorează faptului că trebuie să se ia în calcul mai multe aspect iar interacțiunea dintre seturi diferite de date este extrem de importantă în cazul în care se dorește ca realitatea să fie mai bine înțeleasă. De exemplu, declarația, "studenții plătesc taxe în statul X" poate fi clară, dar nu conține suficiente informații pentru a înțelege nivelul finanțării din perspective studentului. Termenul de "studenți" se referă la totalitatea lor sau doar la o parte dintre aceștia? În cazul din urmă, care sunt criteriile care determină ce studenți plătesc taxe? Care este valoarea taxelor plătite de studenți (intervalul în care acestea se încadrează)? Sunt taxele achitate "înainte", la înscriere sau după absolvire? Chiar dacă sunt acordate răspunsuri tuturor acestor întrebări, informațiile rămân încă parțiale doar. Restul imaginii trebuie completată cu informații privind sistemul de sprijin financiar acordat studenților. Sunt studenții sau familiile acestora în măsură să poată accesa sprijinul financiar public sub formă de subvenții, împrumuturi sau sume forfetare scutite de impozitare? Dacă da, în ce condiții și sub ce criterii? Acest capitol nu își propune să prezinte o imagine completă a diferitelor sisteme de taxe europene și a celor de sprijin financiar acordat studenților. Cu toate acestea, are însă scopul de a revela principalele modele și abordări din sistemele naționale de învățământ superior, cu privire cele mai importante elemente ale sistemelor naționale de taxe și sprijin acordat studenților. Acest lucru poate, totuși, constitui doar o imagine de ansamblu a unui astfel de subiect complex, precum și mai multe informații detaliate pot fi găsite în fișele naționale de informare în sistem Principalele abordări referitoare la taxele de studiu suportate de studenți și ale sistemelor de sprijin financiar Figura 3.1a combină informațiile din punct de vedere a două caracteristici cheie ale sistemelor naționale. Prima caracteristică este dacă sau nu majoritatea studenților plătesc taxe. A doua caracteristică reprezintă dacă sau nu o majoritate de studenți primesc sprijin financiar. În ceea ce privește noțiunea de taxe, trebuie menționat că toate taxele suportate de studenți sunt luate în considerare aici, cu excepția contribuțiilor către asociațiile sau sindicatele studențești. Astfel, motivul declarat pentru aplicarea taxelor (de exemplu, taxele de școlarizare sau de înmatriculare, etc) nu este luat în considerare și nici nu nivelul taxelor percepute. Aceste informații pot fi găsite în fișele de informare asupra sistemelor naționale de taxe și sprijin financiar. Figura 3.1a: Ponderea studenților din primul și cel de-al doilea ciclu de învățământ superior ce plătesc taxe și primesc burse, 2009/10 Majoritatea primește BURSE Minoritatea plătește TAXE DK, MT, FI, SE, UK-SCT, LI, NO CY, NL, SK, UK-EWNI Majoritatea DE, EL, LT, HU, AT BE, BG, CZ, EE, IE, ES, FR, IT, LV, PL, RO, SI, IS, TR plătește TAXE Minoritatea primește BURSE Sursă: Eurydice. Note explicative Această diagramă oferă o imagine de ansamblu simplificată și ar trebui să fie interpretată împreună cu alte informații din cadrul acestui capitol. Aceasta se concentrează pe: proporția studenților ce platesc taxe de studiu, dar nu pe valoarea efectivă a taxelor plătite; burse și nu alte forme de sprijin financiar pentru studenți. Note specifice statelor Regatul Unit al Marii Britanii: Informația colectată se referă numai la studenții înscriși la programele de tip full-time din primul ciclu de învățământ. 45

48 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 Accentul pus numai pe bursele acordate, drept un indicator principal al sistemului de sprijin financiar pentru studenți reprezintă, de asemenea, o supra simplificare care ignoră celelalte forme importante de asistență financiară oferite studenților. Cu toate acestea, aceste burse sunt totuși un indicator repreze ntativ pentru majoritatea statelor. Într-adevăr, aproape toate sistemele naționale au iîn vigoare o anumită formă de sistem de finanțare, chiar dacă bursele sunt uneori combinate cu împrumuturile, beneficiile fiscale acordate părinților sau alte forme de sprijin indirect pentru studenți. Prin examinarea acestor două caracteristici ale sistemelor naționale împreună, poate fi identificată apariția a patru categorii principale de state în peisajul european. În primul rând, există state în care majoritatea studenților plătesc taxe primesc, de asemenea, subvenții. Există patru sisteme naționale incluse în această categorie (Cipru, Olanda, Slovacia și Regatul Unit al Marii Britanii (Țara Galilor și Irlanda de Nord)). La prima vedere, modelul pare a fi unul curios deoarece pentru majoritatea studenților statul oferă sprijin financiar, în timp ce tot de la o majoritate, instituțiile de învățământ superior percep taxe. Cu toate acestea, pentru a înțelege pe deplin aceste sisteme naționale trebuie să se fie luate în considerare multe alte aspecte ale sistemului de transfer și de sprijin financiar. O parte din explicație pentru ceea ce poate părea la prima vedere un sistem paradoxal constă în faptul că taxele sunt universal percepute de la studenții din aceste țări. Între timp, sistemul de finanțare este, în general, orientat spre grupuri specifice de studenți, cu scopul de a atenua astfel impactul taxelor asupra acestor grupuri specific. Statul Cipru este plasat în această categorie, deoarece numai studenții ciprioți și cei originari din statele membre UE nu plătesc taxe în primul ciclu de învățământ. Grupul include, de asemenea, Regatul Unit (Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord), unde un aspect important al sistemului este faptul că taxele sunt plătite numai după absolvire și atunci când un absolvent obține venituri peste un prag stabilit de venituri. Astfel, taxele sunt de fapt plătite înapoi ca un fel de impozit de absolvire ce este perceput până împrumutul este complet rambursat. O parte din fondurile generate de taxele din acest sistem sunt apoi transferate înapoi în sistemul de sprijin destinat studenților. În al doilea rând, există o categorie de state care sunt mult mai numeroase mai mult de jumătate din sistemele naționale avute în vedere în cazul în care o majoritatea studenților plătesc taxe, în timp ce o minoritate primește sprijin financiar. În timp ce un astfel de sistem nu suna foarte prietenos pentru studenți, este important să se aibă în vedere faptul că tabloul general nu identifică nivelul onorariilor și a impactului acestora asupra studenților cu diferite profiluri și bugete. Prin urmare, este important să se recunoască faptul că în această categorie sunt incluse în mod clar statele în care taxele sunt stabilite în mod deliberat la un nivel scăzut și accesibile pentru majoritatea dintre ei, uneori studentul fiind nevoit să suporte taxele mai scăzute precum cele de înregistrare și să fie făcut conștient de sistemul de sprijin oferit studenților vizați. În general această categorie de state poate fi considerată ca fiind una de operare a unui "model de redistribuire financiară", având în comun numeroase caracteristici cu statele din prima categorie. În ambele cazuri, sistemele generează venituri care pot fi utilizate pentru direcționarea resurselor pentru cei cu cea mai mare nevoie. Cu toate acestea, în nici unul dintre sisteme nu există o cerință ca toate veniturile provenite din taxele de studiu să fie folosite pentru susținerea studenților, și, astfel aceste resurse pot fi de asemenea utilizate pentru alte scopuri inclusiv finanțarea de bază a învățământului superior. Al treilea model ar putea constitui, fără îndoială, alegerea populară printre majoritatea studentilor. Aici o minoritate suportă taxe, și o majoritate dintre aceștia primesc burse. Acest model se aplică doar în șapte state Danemarca, Malta, Finlanda, Suedia, Regatul Unit al Marii Britanii (Scoția), Liechtenstein și Norvegia. Având în vedere poziția geografică a acestor state, este de asemenea clar că acest model ar putea, într-o mare măsură, să fie considerat precum unul nord-european sau chiar nordic, și o condiție esențială pentru ca acesta să fie implementat este faptul că trebuie să existe un consens puternic în ceea ce privește importanța și plusul de valoare oferit de învățământul superior, și, prin urmare, disponibilitatea de a face o investiție foarte importantă în sprijinul studenților. 46

49 Capitolul 3 : Taxe de studiu suportate de studenti si sprijin financiar acordat acestora Figura 3.1b: Cele mai comune taxe suportate de studenți în cadrul primului și celui de-al doilea ciclu de studii, 2009/10 Cele mai comune taxe suportate de studenți în cadrul celui de-al doilea ciclu de studii Primul ciclu Al doilea ciclu BE fr BE de 326 : BE nl BG CZ DK nu percep taxe nu percep taxe DE EE IE EL nu percep taxe 3844 ES FR IT 1039 : CY nu percep taxe 6560 LV LT LU : : HU MT NL AT nu percep taxe nu percep taxe PL PT : : RO SI SK FI nu percep taxe nu percep taxe SE nu percep taxe nu percep taxe UK ( 1 ) UK-SCT nu percep taxe 3990 IS LI NO nu percep taxe nu percep taxe Cele mai comune taxe suportate de studenți în cadrul primului ciclu de studii TR Sursă: Eurydice. UK ( 1 )= UK-ENG/ WLS/ NIR Ultimul model cuprinde statele în care doar o minoritate dintre studenți plătesc taxe, dar și doar o minoritate primesc burse. Acest grup de cinci state (Germania, Grecia, Lituania, Ungaria și Austria), este imaginea în oglindă a primului grup, iar statul poate fi considerat că are un rol mai degrabă pasiv, nici nu se implică în acordarea de burse, dar nici în perceperea de taxe de la studenți. Germania este un caz aparte printre aceste state, cu toate acestea, plata taxelor este o chestiune ce ține de geografie, în timp ce bursele sunt doar un aspect al unui sistem dezvoltat de sprijin financiar acordat studenților. Din moemntul în care a devenit posibilă perceperea taxelor ca urmare a unei hotărâri a Curții Constituționale in 2005 șapte din cele 16 landuri (regiuni), toate din partea de vest a Germaniei, percep acum taxe de la studenţi. În aceste landuri, toți studenții plătesc taxe, în timp ce în altele niciun 47

50 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 student nu plăteşte taxe. Prin urmare, o imagine corectă făcută Germaniei ar trebui într-adevăr să reflecte aceste distincții majore între diferite landuri. Dintre cele patru modele, acesta este cel în care se pare că se identifică cel mai puţin încercarea de a defini și pune în aplicare o politică clară referitoare la dimensiunea socială prin sistemul de sprijin financiar oferit studenților. Din nou, cu toate acestea, această afirmație generală ar trebui să fie însoţită de o evaluare mai atentă a altor probleme. Este de asemenea interesant să fie luată în considerare gama largă de niveluri de taxe care sunt percepute studenților pe întreg continentul.în Figura 3.1b sunt reprezentate taxele plătite cel mai frecvent atât în primul cât şi în al doilea ciclu de studii, și astfel pot fi evidențiate două caracteristici principale. În primul rând, diferențele din perspectiva unui student sunt semnificative, variind de la un grup de state în care taxele nu sunt percepute în niciunul dintre cicluri (Danemarca, Austria, Finlanda, Suedia și Norvegia), la grupul care practică niveluri relativ scăzute, precum și la un grup de mai multe state cu taxe tipice foarte mari. În al doilea rând, este surprinzător faptul că în timp ce la nivel național, taxele sunt în general similare între cele două cicluri, există o tendință în care taxele de studiu percepute de la studenții celuin de-al doilea ciclu să fie mai mari decat cele percepute omologilor lor din primul ciclu. Această tendință este deosebit de vizibilă în statele în care există niveluri ridicate ale taxelor. Astfel, cu cât este mai mare nivelul taxelor în primul ciclu, cu atât este mai probabilă perceperea unor taxe și mai mari în al doilea ciclu. În unele state, această informație poate fi un indiciu că responsabilitatea publică pentru învățământul superior este considerată ca fiind mult mai importantă pentru primul ciclu decât pentru al doilea ciclu Cine suportă aceste taxe? În Figura 3.2 sunt prezentate taxele de studiu percepute de la studenți și ilustrează principalele criterii utilizate pentru a determina care studenți plătesc taxe. Gama abordărilor naționale este foarte largă, combinând adesea elemente diferite, și, în această diagram se pot distinge cinci categorii principale de criterii. Situația considerată este cea referitoare la studenții naționali și cei rezidenți din statele membre UE. Pot exista diferențe în ceea ce privește modalitățile de taxare pentru studenții din afara UE, precum și atunci când este cazul, informațiile pot fi regăsite în fișele de informare referitoare la sistemele naționale. Există doar trei sisteme naționale și anume Finlanda, Suedia și Norvegia, în care niciun student nu plătește taxe. Cu toate acestea, Regatul Unit (Scoția) reprezintă un caz particular, deși studenții scoțieni și cei din UE nu plătesc taxele, studenții din alte părți ale Regatului Unit plătesc taxe. Danemarca este uneori, de asemenea, considerată ca un stat fără taxe, ceea ce este valabil numai pentreu studenții ce urmează cursurile de tip full-time, dar nu și pentru studenții ce urmează cursurile de tip part-time. În mod similar, deși, în general, studenții rezidenți din state membre UE nu plătesc taxe în Austria, aceste taxe sunt percepute de la acei studenți care depășesc perioada de studiu minimă plus două semestre. La cealaltă extremă, în Belgia (Comunitatea vorbitoare de limbă germană), în Republica Cehă, Olanda, Slovacia, Slovenia, Regatul Unit (Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord), Islanda, Liechtenstein și Turcia, toți studenții plătesc taxe și, prin urmare, nu este necesară luarea în considerare a anumitor criterii pentru a disting între studenții care plătesc taxe și cei care nu o fac. În Turcia, cu toate acestea, deși toți studenții plătesc taxe, nu există criterii bazate pe domeniul de studiu pentru a decide cât de mult să plătească. În Austria, tuturor studenților cărora le este percepută o taxă, plătesc aceeași sumă. Cu toate acestea, în toate celelalte state, sunt percepute taxe de studiu, dar sunt luate în considerare anumite criterii pentru a decide care studenții plătesc, și / sau cât de mult plătesc. Categoriile de criterii pentru a determina care studenții plătesc taxele nu se exclud reciproc, și numeroase state combină criterii în moduri diferite. Însă criteriile cele mai frecvent utilizate pentru a distinge care studenții plătesc taxe sunt legate nu de caracteristicile populației studențești (statutul socio-economic, performanțele academice, etc), ci mai degrabă de modul de studiu, tipul de program de studiu sau de domeniul de studiu ales. Aceste criterii sunt relevante în Belgia (Comunitățile franceză și flamandă), 48

51 Capitolul 3 : Taxe de studiu suportate de studenti si sprijin financiar acordat acestora Bulgaria, Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, România, Slovenia și Slovacia. În cadrul acestui grup de state, cu toate acestea, există o gamă largă de situații. În Grecia, de exemplu, taxele pot fi percepute pentru programele din cadrul celui de-al doilea ciclu, dar nu pentru primul ciclu. În multe alte țări, printre care Letonia, Lituania și Ungaria, studenților din domenii precum arte și științe umaniste le este percepută suma minimă, în timp ce studenții ce studiază cursurile din domeniul sănătății (medicină, medicină veterinară) plătesc suma maximă. În Danemarca, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia și Slovacia, studiile de tip part-time reprezintă motivul existenței unui regim diferit de taxare, cu studenții part-time mai sistematic taxele percepute. Considerente financiare (precum condiția economică a studenților) sunt utilizate drept criterii pentru perceperea taxelor în șase sisteme de învățământ: Belgia (comunitatea franceză și flamandă), Spania, Franța, Italia și Cipru. Nouă state (Estonia, Spania, Franța, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Slovenia și Turcia) utilizează criteriile academice de performanță ca un mijloc de separare a studenților care plătesc taxe și / sau nivelul taxelor plătite. În cazul Franței, este interesant de remarcat combinația de criterii financiare și de criteria de performanță. Decizia inițială de a acorda bursei studenților și să îi scutească pe aceștia de la plata taxelor se bazează pe criterii financiare. Cu toate acestea, pentru a beneficia în continuare de bursă pe toată durata urmării cursurilor învățământului superior, există cerința referitoare la performanțe academice de succes. Este necesar de asemenea să fie menționate și statele care și-au impementat o combinație de criterii Patru țări (Letonia, Lituania, Ungaria și Slovenia) combină criteriile referitoare la performanțele academice cu cele bazate pe tipul de program de studiu. Belgia, atât comunitățile franceză cât și cea flamandă, este singurul stat ce combină criteriile financiare legate de condiția economica a studenților cu criterii legate de domeniul de studiu. Între timp, Franța combină criteriile financiare, cele referitoare la performanțele academice. Cipru și Spania utilizează cea mai cuprinzătoare abordare legată de criterii, combinând criterii financiare, atât cu performanțe academice și tipul de program de studiu. În cazul Spaniei, cu toate acestea, decizia de a percepe sau nu taxe de la un student este determinată numai de criteriile financiare ale familiei. Alte criterii sunt apoi utilizate în legătură cu valoarea taxelor plătite. Republica Cehă, Polonia și Slovacia prezintă anumite particularități, instituțiile de învățământ superior fiind libere să-și stabilească propriile taxe pentru programele predate într-o limbă străină. Cu toate acestea, în toate celelalte cazuri, tipul taxelor este limitat la taxele de admitere și la taxele pentru studenții care extind durata preconizată a studiilor dincolo de mai mult de un an universitar. În Letonia, deși se percep taxe de la majoritatea studenților, taxele pe credit pentru programele predate într-o limbă străină sunt în general mai mari decât cele pentru programele predate în limba națională Figura 3.2: Criteriile utilizate pentru determinarea perceperii taxelor de la studenții din primul cât și din ciclul secundar din învățământul superior, 2009/10 Este percepută aceași taxă tuturor studenților Diferențiere făcută în funcție de nevoile financiare sau alte tipuri de nevoi ale studenților Diferențiere făcută în funcție de performanțele academice Diferențiere făcută în funcție de tipul de studiu sau structura cursului Diferențiere făcută în funcție de alte criterii Sursă: Eurydice. Nu se percep taxe UK ( 1 ) = UK-ENG/WLS/NIR 49

52 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 Figura 3.3: Principalele forme de sprijin financiar acordat studenților ce urmează cursurile primului cât și ciclului secundar din învățământul superior, 2009/10 Sunt acordate atât burse cât și împrumuturi Sunt acordate numai burse Sunt acordate numai împrumuturi Sunt acordate cupoane Datele nu sunt disponibile Sursă: Eurydice Sistemul de sprijin financiar acordat studenților În urma analizei situației în ceea ce privește taxele de studiu percepute de la studenți, este important să se compare această realitate cu principalele forme de sprijin financiar disponibile studenților. Figura 3.3 își propune să prezinte cele mai importante aspecte ale sistemelor naționale de sprijin financiar acordat studenților. Pentru reprezentarea acestui grafic sunt luate în considerare sprijinul financiar oferit studenților atât din primul ciclu de studii cât și din cel de-al doilea, excepție facând Regatul Unit, caz în care sunt luate în considerare numai formele de sprijin financiar acordate studenților din primul ciclu de studii din învățământul superior. Primul lucru care se remarcă este numărul de state care combină elemente precum bursele și împrumuturile. Într-adevăr, acesta este cazul pentru marea majoritate a statelor europene. Cu toate acestea, în timp ce unele forme de burse sunt practic universale pentru ambele cicluri, și în timp ce posibilitatea contractării de către studenți a unor împrumuturi subvenționate din surse publice este existent în aproximativ două treimi din statele luate în considerare, ratele reale de absorbție a împrumuturilor variază puternic. Cererea referitoare la împrumuturile acordate, în unele cazuri, de asemenea, pare a fi relaționată de nivelul taxelor. Astfel, în Franța, de exemplu, caz în care în care nivelul taxelor este relativ redus, numărul de studenți care contractează acest tip de împrumut este foarte mic, respectiv (0,1%). În Regatul Unit (Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord) ne este prezentat scenariul opus, cu niveluri ale taxelor relativ ridicate comparativ cu alte state europene și cu un nivel mare al împrumuturilor contractate. Islanda este singurul stat european unde sistemul de sprijin financiar acordat studenților se bazează exclusiv pe aceste împrumuturi. Importanța relativă a burselor și a împrumuturilor în sistemele mixte, de asemenea, variază semnificativ între state. În timp ce în Suedia, de exemplu, 70% dintre studenți primesc burse din surse publice, în Estonia acest procent se ridică la valoarea de 15%. Întocmai cum este prezentat în fișele 50

53 Capitolul 3 : Taxe de studiu suportate de studenti si sprijin financiar acordat acestora de informare referitoare la sistemele naționale de taxe și forme de sprijin, valoarea potențială a burselor, de asemenea, variază semnificativ între state. În Irlanda, de exemplu, bursele variază de la 330 EUR până la EUR pe an universitar, în funcție de mijloacele, mărimea familiei și distanța față de instituții, dar, în plus, studenții care se califică pentru primirea burselor sunt, de asemenea, scutiți de la plata taxelor. Echilibrul existent între formele de sprijin financiar acordate studenților, adică nivelul burselor și al împrumuturilor, de asemenea, variază. În Germania, BAföG constă în mod automat dintr-un împrumut și o bursă ce sunt oferite în proporții egale pe durata normal a studiilor. După terminarea acestei durate normale, o formă de sprijin sub forma unui împrumut bancar poate fi oferit drept asistență pentru a susține și promova examenele în termen de un an. În Olanda, cu toate acestea, bursele sunt bazate pe criterii de performanță. Atunci când studenții finalizează cursurile în termen de 10 ani de la prima plată, sprijinul financiar oferit este considerat drept o bursă. Cu toate acestea, în celălalt caz în care studenții nu absolve în tot acest timp, această formă de sprijin se transform într-un împrumut ce are atașată o dobândă. În Regatul Unit (Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord), împrumuturile de acest tip contractate de studenți trebuie să fie rambursate numai după absolvire și atunci când venitul obținut de către aceștia depășește un anume prag stability. În cazul în care acest lucru nu se realizează, împrumutul nu mai este rambursat, fiind amortizat ceea ce înseamnă că este acoperit din fonduri publice după 25 de ani. Unele state sprijină studenții în mod diferit în diferite cicluri de studii. Pentru Regatul Unit, bursele și împrumuturile subvenționate din surse publice sunt disponibile numai pentru studenții primului ciclu de studii, în timp ce Consiliile de Cercetare oferă unele fonduri pentru studenții celui de-al doilea ciclu de studii, pe criterii competitive, surse de finanțare fiind de asemenea disponibile pentru formare în domenii precum: învățământ, asistență socială și sănătate. Letonia și Lituania folosesc, de asemenea, cupoane pentru a compensa costurile de școlarizare. Această abordare comparative cu cea referitoare la finanțarea învățământului superior este foarte rar folosită în Europa (cf. Salmi și Hauptman 2006, p. 28). Chiar și în aceste două state utilizarea acestor cupoane este limitată. Letonia le foloseste numai pentru șomerii care nu pot obține o diplomă în termen de trei ani. Lituania distribuie aceste cupoane studenților, pe criteria de merit și le folosește pentru a satisface cererea referitoare la anumite domenii, discipline de specialitate. Există, de asemenea relații între tipul de mecanism de sprijin financiar oferit studenților, și dacă este orientat spre performanță sau în funcție de necesități. Astfel, în timp ce nevoia financiară constituie aproape întotdeauna un criteriu care este luat în considerare pentru alocarea burselor de studiu, (Estonia fiind singura excepție în acest caz), acesta este un criteriu care este foarte rar folosit în alocarea împrumuturilor (excepțiile fiind Belgia (Comunitatea Franceză) și Polonia) Cine primește sprijin financiar destinat studenților? Figura 3.4 ilustrează principalele criterii utilizate pentru studenții care beneficiază de granturi sau burse de studii finanțate din surse publice. Întrebarea filozofică care stă la baza alegerilor făcute de către state este natura unui sistem echitabil de sprijin financiar pentru studenti. În mod evident, există o serie de aspecte care urmează să fie luate în considerare. În primul rând, ar trebui ca resursele disponibile să fie răspândite cât mai mult posibil, dar să aibă drept consecință generală reducerea impactului unei astfel de forme de sprijin? Sau ar trebui un grup minoritar cu toate acestea să fie stabilite criterii de aderare să primească totalitatea resurselor? În cazul în care se decide ca resursele să fie direcționate în scopul amplificării impactului lor, care dintre studenți ar trebuisă se califice pentru sprijin? În ceea ce privește dimensiunea socială este oare mai echitabilă și mai eficientă direcționarea sprijinului financiar pe baza necesității financiare? Sau în ce măsură ar trebui cei care obțin rezultate academice performante ar trebui să fie răsplătiți pentru acestea prin a le acorda sprijin financiar? Este o astfel de finanțare o cauză pentru a întări inechitatea socială prin recompensarea studenților care sunt deja avantajați social în detrimentul celor care ar putea avea un potențial egal, dar nu sunt în măsură să-l dezvolte din cauza prezenței dezavantajelor sociale și 51

54 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 financiare? Indiferent de urmărileacestei dezbateri implicite sau explicite, toate sistemele naționale de sprijin oferite studenților își propun să găsească răspuns la toate aceste întrebări Criterii luate în considerare pentru acordarea burselor Danemarca, Finlanda, Suedia și Regatul Unit al Marii Britanii(Țara Galilor) au dezvoltat un sistem de burse universale pentru studenții înscriși în cadrul cursurilor de tip full-time, cu condiția ca anumite cerințe de bază legate de performanțele de studiu să fie îndeplinite. Prin urmare, în aceste state nu este necesară existența criteriilor. Pentru toate celelalte state întrebarea principală este dacă aceste forme se sprijin să fie acordate pe baza necesității financiare sau pe criteria ce țin de performanțele academice, sau o combinație a acestor două. Cea mai mare parte a statelor combină cele două criterii, oferind unele burse pe baza nevoilor financiare și altele pe baza unor performanțe academic bune. Estonia combină criterii bazate pe tipul de curs urmat sau domeniul de studiu cu cele bazate pe merit. Grecia își întemeiază, de asemenea, sistemul de granturi în principal pe criterii de merit academic, cu studenți care beneficiază de asemenea ca recompensă pentru performanțele remarcabile la examene de o formă de sprijin, indiferent de mediul financiar din care provin, dar suma oferită prin aceste burse ia în considerare și situația financiară a studenților. Un mic grup de state, constând din Belgia (Comunitatea franceză), Irlanda, Olanda, Finlanda, Regatul Unit și Liechtenstein, acordă burse numai în funcție de necesitățile financiare, deși în unele dintre aceste cazuri, fie valoarea acordată fie de prelungirea acordării acesteia pe parcursul programului de studiu poate depinde de performanțele academice de succes. Figura 3.4: Criterii pentru acordarea granturilor/burselor de studiu studenților din primul și al doilea ciclu de studii din învățământul superior, 2009/10 Granturile/ bursele sunt acordate în funcție de materia studiată sau domeniul de studii Granturile/ bursele sunt acordate în urma unor combinații de criterii bazate pe merit Granturile/ bursele sunt acordate în urma unor criterii bazate pe nevoi Granturile/ bursele sunt acordate în urma unor criterii bazate pe meritei Nu există niciun criteriu (bursele sunt acordate tuturor studenților) Nu este cazul (nu sunt acordate granturi/burse de studiu) Datele nu sunt disponibile Sursă: Eurydice. 52

55 Capitolul 3 : Taxe de studiu suportate de studenti si sprijin financiar acordat acestora Figura 3.5: Criterile pentru acordarea împrumuturilor studenților din primul cât și din cel de-al doilea ciclu de studii ale învățământului superior 2009/10 Împrumuturile sunt acordate în funcție de dificultatea materiilor/ structura cursurilor Împrumuturile sunt acordate în urma unor criterii bazate pe nevoi Alteler Nu există niciun criteriu (toți studenți pot contracta împrumuturi) Nu există sistem de împrumuturi pentru studenți subvenționate din surse publice Datele nu sunt disponibile Sursă: Eurydice Criteriile luate în considerare pentru acordarea împrumuturilor În ceea ce privește împrumuturile contractate de studenți, pentru acest studiu sunt luate în considerare numai sistemele de împrumuturi subvenționate din surse publice și nu împrumuturile private pe care indivizii le pot negocia cu băncile. Astfel de sisteme publice de împrumuturi suportate de stat și care pot fi contractate de studenți există în aproximativ două treimi din statele europene 23 din sistemele naționale avute în vedere în timp ce în unsprezece, sistemele naționale de sprijin financiar se bazează exclusiv pe acordarea de burse. Este de remarcat faptul că în timp ce granturile universale sunt disponibile numai în Danemarca și Suedia, împrumuturile sunt disponibile tuturor studenților din zece sisteme naționale (Belgia (Comunitatea vorbitoare de limbă germană), Danemarca, Franța, Lituania, Ungaria, Olanda, Slovacia, Finlanda, Suedia, și Norvegia), cu toate că în Ungaria, studenții cu o vârstă de peste 40 de ani nu sunt eligibili pentru contractarea acestor împrumuturi. În cazul Franței, foarte puțini dintre studenți apelează la un astfel de împrumut. Germania dispune de un sistem complex de împrumuturi. Cel mai important este de Împrumutul de Stat, ce face parte în mod normal din schema "BAföG". Așadar aces tip de împrumut este acordat exclusive pe criteria de nevoie studenților înscriși la programele de tip full-time. Un împrumut bancar BAföG ("BAföG-Bankdarlehen") este, de asemenea, oferit în urma îndeplinirii unor condiții suplimentare după rambursarea primului tip de împrumut. În plus, există așa-numitul "Împrumut pentru Educație" ("Bildungskredit"), pentru care nu se ia în considerare niciun criteriu de nevoie, studenții ce sunt înscriși la un nivel avansat de studii de tip full-time fiind eligibili pentru contractarea lui. În cele din urmă există un Împrumut Student KfW ("Studienkredit"), pentru care, de asemenea nu se ia în considerare niciun criteriu de nevoie și pentru care numai studenții înscriși la programele de studiu tip full-time sunt eligibili. Toate aceste împrumuturi sunt restricționate de vârsta studentului. 53

56 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 O diferență semnificativă între granturi și împrumuturi se reflectă în constatarea că aceste criterii bazate pe nevoi sunt relevante în toate sistemele de acordare a granturilor cu excepția a două, dar tot aceste criteria sunt luate în considerare numai în doua sisteme naționale de acordare a împrumuturilor (Belgia (Comunitatea Franceză) și Polonia). Astfel, atunci când sprijinul financiar este oferit sub formă de împrumuturi, ce vor trebui în final rambursate de către studenți, acesta devin disponibil pe scară largă pentru populația de studenți. Între timp, în Bulgaria, Estonia, Spania, Marea Britanie și Islanda eligibilitatea contractării împrumuturilor depinde de criterii legate de un anumit tip de program de studiu. În Spania, creditele sunt limitate la noi programe de masterat din al doilea ciclu, în timp ce în Regatul Unit al Marii Britanii sistemul de împrumuturi pentru studenți este proiectat să fie disponibile numai pentru studenții din primul ciclu. În Estonia și Slovacia, doar studenții înscriși la cursurile de tip full-time sunt eligibili pentru a beneficia acest tip de împrumut pentru studenți. Letonia este un caz special, întrucât aici doar 20% din împrumuturile acordate în sistemul de împrumuturi pentru studenți sunt subvenționate de către de stat și acestea sunt contractate în urma analizei unor criteria de merit. Pentru toate împrumuturile, trebuie să fie numit un garant, care să aibă vârsta sub 65 de ani pentru cazurile în care studenții nu dispun de mijloacele necesare pentru rambursa apoi împrumutul. Figura 3.6: Avantajele fiscale și alte forme de sprijin financiar ofeite părinților studenților, 2009/10 Alocații familiale pentru părinți Beneficii fiscale oferite părinților Aceste forme de sprijin sunt oferite în funcție de dificultatea materiilor/ structura cursurilor Nu există nicio formă de sprijin oferită părinților Datele nu sunt disponibile Sursă: Eurydice Beneficiile fiscale și alte tipuri de sprijin oferite părinților studenților În timp ce majoritatea indivizilor atunci când este vorba de burse și împrumuturi cred că acestea sunt aduse numai în sprijinul studenților și beneficiile fiscale și alte alocări financiare sunt oferite pentru părinții studenților având un rol important în numeroase state europene. Astfel de informații, însă nu fac referire la studenții care sunt la rândul lor părinți. Figura 3.6 ilustrează faptul că Europa poate fi împărțită în jumătate, practic, între acele state în care părinții primesc sprijin în timp ce copiii lor 54

57 Capitolul 3 : Taxe de studiu suportate de studenti si sprijin financiar acordat acestora urmează cursurile învățământului superior, precum și cele în cazul în care aceștia nu primesc nicio formă de sprijin. Nouă state (Belgia, Republica Cehă, Franța, Germania, Grecia, Austria, Polonia, Slovenia și Slovacia) oferă atât beneficii fiscale pentru părinți cât și alte alocații financiare pentru aceștia. În alte șapte țări (Estonia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Olanda și Liechtenstein) părinții studenților din învățământul superior primesc, beneficiază de asemenea, de avantaje fiscale, dar nu sunt în măsură să solicite alocări financiare suplimentare. Astfel, în toate aceste state, sprijinirea financiară a familiilor, mai degrabă decât a studentului în mod individual este un aspect important al sistemului. Acest lucru contrastează cu imaginea în restul de 16 sisteme în care nu există nici un tip de beneficii fiscale, nici alte drepturi financiare pentru părinți. În statele nordice (Danemarca, Finlanda, Suedia Islanda și Norvegia), această realitate este în mod clar esențială pentru înțelegerea culturală a învățământului superior orientat spre studenții adulți independenți. Acest lucru poate fi, de asemenea, corelat cu vârsta tipică de înscriere în învățământul superior din statele nordice, care este cu mai mulți ani mai mare decât în altă parte în Europa. Cu toate acestea, țările nordice nu sunt în nici un caz singurele state în care nu este oferit niciun avantaj fiscal sau financiar părinților. Aceasta este, de asemenea, cazul în două state dintre cele mai mari membre ale UE (Spania și toate statele membre ale Regatului Unit), într-o serie de state central și est-europene (Bulgaria, Ungaria și România), precum și în Cipru, Malta și Turcia Finanțarea sistemului de sprijin financiar disponibil studenților Calitatea și rezistența sistemului de sprijin al studenților sunt direct legate de mărimea fondurilor puse la dispoziție prin intermediul bugetului de stat. Figura 3.7 prezintă evoluția procentului de fonduri oferite drept ajutor financiar studenților din bugetul total alocat învățământului superior, în cadrul statelor membre ale Uniunii Europeane și între anii 2000 și În timp ce valoarea medie pentru ajutorul financiar acordat studențilro în întreaga UE 27 a crescut ușor de la procentul de 14.5 la sută până la 17 la suta sunt identificate modele și realități foarte divergente în cadrul statelor europene. În general, pot fi identificate trei grupuri relativ echilibrate de state. Astfel, primul grup este cel în care a avut loc o majorare semnificativă a procentului fondurilor alocate sistemului de sprijin financiar oferit studenților. Acesta este cazul Germaniei, Ciprului, Ungariei, Portugaliei, Slovaciei, Marii Britanii, Norvegiei și Turciei. Al doilea grup de state este cel în care ponderea investițiilor făcute în formele de sprijin financiar oferit studenților s-a schimbat puțin între 2000 și Acesta este cazul pentru Bulgaria, Estonia, Irlanda, Spania, Franța, Italia, Polonia, Finlanda și Islanda. Există, de asemenea, state în care poate fi observată o tendință descendentă, cum ar fi Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Grecia, Letonia, Lituania, România, Slovenia și Suedia. Indiferent din care aceste trei tendințe naționale fac parte statele, cu toate acestea, pot fi percepute diferențe semnificative în procentul fondurilor oferite studenților prin sistemul de sprijin financiar din bugetul total alocat învățământului. Procentul variază de la cea mai mare valoare de 59% pentru Cipru (explicat într-o mare măsură de numărul foarte mare de studenți care primesc sprijin pentru a studia în afara țării), până la cea mai mică de 1,5% pentru Polonia. Având în vedere că anul 2007 a fost anul cu cele mai recente informații disponibile, și ținând cont că efectele crizei financiare nu au fost încă resimțite pe deplin atunci, statele al căror procent a fost cel mai mare sunt Cipru (59%), Norvegia (43,8%), Regatul Unit la Marii Britanii (30,8%), Danemarca (28%) și Olanda (26,8%). Statele care au investit cel mai mic procent din bugetul învățământului superior în formele de sprijin acordate studenților au fost Polonia (1,5%), România (3,8%), Republica Cehă (4,2%), Letonia (5,1%) și Estonia (6,3%). În timp ce aceste procente trebuie să fie analizate în raport cu mărimea bugetului învățământului superior, este clar că sunt identificate diferențe majore în caracteristicile sprijinului financiar acordat studenților din întreaga Europă. 55

58 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 Figura 3.7: Procentul formelor de sprijin financiar (burse și/sau împrumuturi) oferite studenților în total cheltuieli publice cu învățământul superior, Sursă: Eurostat. Note explicative Împrumuturile subvenționate din surse publice contractate de studenți nu sunt, în general, incluse în grafic. Pentru perioada , pentru un număr de state, cifrele referitoare la acest tip de împrumut nu sunt disponibile. Note specifice statelor Belgia: Cheltuielile reprezentate exclud pe cele ale instituțiilor de învățământ superior independente private și Comunitatea vorbitoare de limbă germană. Danemarca și Islanda: Cheltuielile la nivelul învățâmântului post-secundar non-terțiar sunt parțial incluse în cele referitoare la nivelul terțiar. Irlanda, Spania, Portugalia, Marea Britanie și Islanda: Date referitoare la cheltuielile pentru serviciile auxiliare nu sunt disponibile. Cipru: Datele includ și ajutorul financiar pentru studenții care studiază în străinătate. Portugalia: Date referitoare la cheltuielile de la nivel de guvernare regional și local nu sunt disponibile. Slovacia: Cheltuielile la nivel ISCED 5B sunt incluse în nivelul secundar superior. 56

59 Capitolul 3 : Taxe de studiu suportate de studenti si sprijin financiar acordat acestora Un alt aspect care trebuie remarcat este cel referitor la statele în care schimbările au fost cel mai dramatice în această perioadă de timp. Regatul Unit iese în evidență ca fiind statul cu cea mai semnificativă creștere, trecând de la 12,9% în 2000 la 30,8% până în Norvegia, cu un procent ridicat de investiții în anul 2000 (29%), această variabilă a cunoscut o majorare cu 15%, pentru a ajunge la 44%. Danemarca se prezintă ca fiind imaginea opusă a Norvegiei, cu 39% în 2000 scâzând până la 28% în Cu toate acestea, scăderea cea mai dramatică referitoare la această finanțare este în Letonia de la 24,9% în 2000 la 5,1% în 2007, urmând ca mai târziu această țară să sufere cele mai severe reduceri de buget alocat învățământului superior, ca urmare a crizei financiare și economice (a se vedea capitolul 2) Așadar, această reducere în finanțarea sistemulul de sprijin acordat studenților la începutul deceniului este, prin urmare, extrem de importantă. Republica Cehă, deși a redus cu "doar" 4,4% în primii șapte ani ai deceniului a făcut acest lucru dintr-o valoare incipientă mică, de 8,6% în anul Astfel, în realitate, această scădere este, de asemenea, extrem de drastică, și este probabil aibă un impact major. Informațiile prezentate în acest capitol cu privire la formele de sprijin financiar disponibile studenților, trebuie să fie analizate în conjuncție cu aceste niveluri de finanțare, precum și în ceea ce privește problema eficienței eforturilor pentru ca fondurile să fie să direcționate. Astfel, se desprinde din toate aceste informații la ce nivel de finanțare poate fi considerat un sistem robust, și când poate un sistem de sprijin financiar se consideră a fi critic sub-finantat? Aceasta nu este o întrebare la care acest studiu poate oferi un răspuns. Cu toate acestea imaginea prezentată în acest capitol sugerează că diversitatea sistemelor de sprijin financiar din Europa nu este, probabil, suficient de recunoscută și că aceste realități naționale diferite sunt susceptibile de a avea un impact semnificativ uneori pozitiv, uneori negativ referitor la performanța sistemelor de învățământ superior. 57

60

61 PROVOCĂRI MAJORE Contextul Acest raport a analizat mai atent dimensiunea socială a învățământului superior. Deși pentru mulți aceasta este un concept destul de evaziv, este însă unul care a câștigat atenție în dezbateri politice la nivel european și național, în ultimii ani, odată cu sporirea transformării rapide a învățământului superior. În esență, dimensiunea socială se referă la procesul de lărgire a accesului la învățământul superior la o cât mai mare proporție posibilă din populație. Una dintre cele mai semnificative tendințe în învățământul superior european, în ultimul deceniu a fost continuarea procesului de extindere a sectorului, ținând cont că numărul de studenți a crescut cu o medie de 25%. Acest proces de masificare este un fenomen global legat de o reorientare către societăți bazate pe cunoaștere, și creează noi provocări pentru Europa. Aceste provocări sunt identificate în cadrul agendei de modernizare a Uniunii Europene. Comisia Europeană subliniază necesitatea de a reforma sistemele de învățământ superior din Europa, pentru a contribui mai eficient la formarea și reconversia profesională a cetățenilor într-un societate bazată pe cunoaștere și o economie aflate în continuă schimbare. Aceasta plasează, de asemenea, dimensiunea socială și cea legată de finanțare ca și unul dintre pilonii principali pentru acțiunile ce vor fi întreprinse pe viitor. Acest studeiu este adus ca o paralelă la atenția acordată dimensiunii sociale, dezvoltate prin intermediul Procesului de la Bologna, unde o sferă largă de politici sunt prevăzut ca răspuns la un angajament inter-guvernamental de a lărgi participarea. Democratizarea Ca răspuns la tendințele societății, miniștrii de învățământ superior au subliniat faptul că totalitatea studenților ce sunt înscriși, participă și finalizează educația superioară la toate nivelurile ar trebui să reflecte diversitatea populației noastre "Ei accentuează de asemenea importanța faptului că studenții ar trebui să finalizeze studiile fără întâmpinarea unor obstacole referitoare la mediul social și economic din care provin" (Comunicatul de la Londra 2007, p. 5). Acest raport presupune înțelegerea conceptului de dimensiune socială și analizează acțiunile întreprinse de statele europene pentru a-și îndeplini obiectivele propuse Aproape toate statele menționează că sporirea și lărgirea participării în învățământul superior este un obiectiv politic major. Cu toate acestea, acest lucru nu reprezintă o prioritate pentru statele europene, astfel cum îmbunătățirea calității în învățământul superior ocupă în mod constant locul întâi în clasamentul preocupărilor politice ale statelor. În timp ce aceste două aspecte lărgirea participării și îmbunătățirea calității învățământului superior ar trebui să fie privite ca două aspecte ale aceleași provocări globale cu care se confruntă sistemele naționale de învățământ superior, există puține dovezi referitoare la state care relaționează dezbaterile privind calitatea cu dimensiunea socială. Această divizare în gândirea conceptuală este o chestiune de îngrijorare care ar putea duce la abordări politice incoerente pe viitor. Tendințele pe scară largă ale finanțării instituțiilor de învățământ superior Chiar și înainte de criza financiară și economică și presiunile ulterioare asupra bugetelor publice, investițiile în învățământul superior nu a reușit să țină pasul cu tendințele de înscriere a s studenților. Într-adevăr, în timp ce ratele de participare au crescut rapid înainte de 2008, nivelul finanțării ca procent din PIB stagnează și într-adevăr, mai multe state au recurs la reduceri în bugetele lor naționale de referitoare la cheltuielile cu învățământul superior în anii anteriori lui Începând cu anul 2008, cu toate acestea, tendințele de finanțare au fost divergente. În timp ce reduceri foarte semnificative au fost (sau vor fi) făcute în cazul unelor sisteme, mai multe state europene, inclusiv statele care au întâmpinat dificultăți economice semnificative, au adoptat pachete 59

62 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 de stimulare care conțin măsuri de sprijin pentru sistemele lor de învățământ superior. Având în vedere nevoia continuă de mai multe persoane cu studii superioare pe piața muncii, această strategie ar putea avea mai mult succes în atenuarea efectelor pe termen lung ale crizei economice. Finanțarea instituțiilor de învățământ superior Referitor la finanțarea instituțiilor de învățământul superior, majoritatea statelor se concentrează pe unul sau două mecanisme principale de finanțare, cum ar fi mecanismul de finanțare ce are la bază factori de intrare (precum numărul de personal academic/ studenți), alocații negociate, mecanismele cu scop specific de finanțare sau cele bazate pe performanță. În mod semnificativ, aceste mecanisme majore de finanțare sunt rareori folosite în mod explicit pentru a promova obiectivele dimensiunii sociale. În schimb, mai multe scheme de finanțare marginale există în multe state care să ia în considerare aspectele particulare ale dimensiunii sociale. În general, în ciuda aparițiilor numeroase ale dimensiunii sociale drept principalul punct de atenție în declarațiile de politică, sunt identificate alte obiective în special îmbunătățirea calității formării / cercetarii și a eficienței sistemelor de învățământ superior sunt caracteristici identificate în documentele de politică generală, dar și în mecanismele de finanțare publică a instituțiilor de învățământ superior. Astfel, se dovedește dificilă găsirea de dovezi clare că sistemele naționale de finanțare a instituțiilor de de învățământ superior sunt orientate spre susținerea și stimularea obiectivului dimensiunii sociale de lărgire a participării la învățământul superior. Tendințele demografice Factorii demografici sunt pasibili să afecteze profund statele din Europa, dar impactul va fi resimțit în mod diferit în diferite părți ale continentului. Declinul demografic al populației tinerilor între ani din 2010 până în 2025 va afecta în mod semnificativ statele din Europa Centrală, de Est și Europa de Sud. În schimb, un număr mic de țări din Europa de Nord arată previziuni pozitive pentru numărul de persoane tinere. Impactul schimbărilor demografice asupra dezvoltării politicii poate fi de așteptat să se dubleze. În primul rând, în cazul în care acest lucru are loc,un declin semnificativ în furnizarea de absolvenți calificați trebuie să fie evitat astfel oferta de învățământ superior trebuie să fie extinsă pentru noii studenți potențiali prin reînnoirea sprijinului oferit de stat pentru învățarea pe tot parcursul vieții și sporirea atenției referitoare la diversificarea populației de studenți. În acest sens, acest raport relevă că multe dintre statele în care lărgirea accesului la grupuri sub-reprezentate și a cursanților maturi vor fi cele mai urgent necesare sunt cele în care astfel de măsuri în vederea deschiderii sistemelor de învățământ superior cursanți non-tradiționali sunt în prezent cel mai puțin dezvoltate. În al doilea rând, aceste tendințe demografice conduc la reajustări în capacitate și în fomele de finanțare. Reprezintă un aspect pozitiv faptul că cele mai multe state europene raportează că tendințele demografice și estimările sunt luate în considerare în planificarea lor strategică pe termen mediu și lung în ceea ce privește dezvoltarea capacităților sistemului de învățământ și a foemlor de finanțare. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă sistemele vor fi capabile să se adapteze suficient pentru a ține seama de această realitate ce se apropie cu pași repezi. Măsurile de consolidare a dimensiunii sociale În timp ce dimensiunea socială este rareori un element central al politicii de învățământ superior,se remarcă existența unor măsuri speciale venite în sprijinul grupurilor specific ce au la bază anumiți factori precum: statutul socio-economic, genul, prezența dizabilităților si etnia. Măsurile tipice includ reglementarea în cadrul instituțiilor de învățământ superior a locurilor special rezervate pentru membrii acestor grupuri, programe de informare direcționate către grupuri specifice, și oferirea de servicii de orientare și sprijin. În timp ce unele state se axează pe măsuri de sprijinirea participării grupurilor subreprezentate în învățământul superior, alte țări adoptă o abordare generală pentru a crește și a lărgi 60

63 Provocări majore participarea acestor grupuri. Acest al doilea grup de state speră că o abordare în mod general va determina de asemenea, o creștere a participării la învățământul superior a grupurilor sociale defavorizate. Puțin peste jumătate dintre țările membre Eurydice au stabilit rute alternative pentru învățământul superior, în timp ce cincisprezece sisteme naționale nu permit rute alternative pentru accesul în învățământul superior. Mai mult decât atât, un număr semnificativ dintre aceste sisteme, fără rute alternative în învățământul superior se confruntă de asemenea cu lipsa reglementărilor privind recunoașterea și validarea învățării non-formale sau informale. Între timp, în statele în care recunoașterea studiilor anterioare este o caracteristică a sistemului lor de învățământ, această chestiune este cel mai frecvent lăsată sub autonomia instituțiilor de învățământ superior pentru a-și defini propriile proceduri și criterii de recunoaștere. Stabilirea obiectivelor și monitorizarea îndeplinirii lor Deși unele state stabileșc praguri publice sau criterii obiective în legătură cu participarea grupurilor sub-reprezentate, această practică nu este foarte mult dezvoltată. La nivel european, este dificil de apreciat impactul măsurilor luate pentru a spori și a lărgi participarea la învățământul, deoarece statele nu numai că apelează la un mix de măsuri dar și monitorizează în mod diferit aspectele legate de structura populației de studenți. Puțin mai mult de jumătate dintre state solicită instituțiilor de învățământ superior să raporteze cu privire la ratele de absolvire în rândul studenților. Cu toate acestea, doar cinci state fac aceste date disponibile publicului pentru consultare. Per total, sistemele de monitorizare ale dimensiunii sociale trebuie încă să fie dezvoltate până să ajungă la un nivel satisfăcător. Sistemul de taxe de studii și sprijin financiar oferit studenților Acest raport face o prezentare amplă, comparativă a structurilor de sprijin financiar și a sistemelor de taxe percepute studenților. Mai multe informații detaliate cu privire la taxele suportate de studenți și sistemele de sprijin pot fi regăsite în fișele de informare cu privire la aceste sisteme naționale. Taxele și formele de sprijin au un impact semnificativ asupra dimensiunii sociale în prisma mai multor moduri. În special, oferirea de sprijin financiar studenților și obligația acestora de a plăti taxe de studiu poate avea un impact puternic asupra tendinței studenților membri ai grupurilor sub-reprezentate să se înscrie în cadrul învățământul superior. În timp ce existența taxelor poate descuraja grupurile cu venituri mici și defavorizate social mult mai mult decât pe cele mai bogate și mai avantajate, mecanismele de sprijin pot acționa în vederea contrabalansării eficiente ale acestei provocări. Astfel, echilibrul între taxe percepute și formele de sprijin, precum și problema modului în care resursele să fie direcționate eficient sunt esențiale pentru elaborarea politicilor din domeniul învățământului superior. Cu toate acestea, deciziile concrete ale indivizilor de a se înscrie în învățământul superior va depinde de mulți factori inclusiv posibilitatea apariției unor oportunități de studiu anterioare și condiționarea socială concepte ce nu pot fi înțelese prin intermediul informațiilor din acest raport. Diversitatea sistemelor de sprijin financiar din Europa nu este, probabil, suficient de recunoscută. Aceste realități naționale diferite sunt susceptibile să aibă un impact semnificativ pozitiv sau negativ în urma creării de posibilități de acces în cadrul învățământului superior pentru mulți cetățeni, cu potențial să beneficieze cu adevărat de o astfel de experiență. Drept consecință, sistemul de taxe și sprijin financiar, are de asemenea, un impact major asupra performanțelor sistemelor de învățământ superior. În realitate, situațiile din Europa variază de la cele în care studenții nu plătesc taxe la cele în care sunt percepute taxe de la toată populația de studenți. de la state în care toți studenții primesc o formă de sprijin până la cele în care puțini studenți primesc sprijin. Mai mult decât atât, nivelul taxelor și formelor de sprijin poate fi, de asemenea, extrem de divers. Într-adevăr, această diversitate a sistemelor de taxe și de sprijin reprezintă caracteristica frapantă a învățământului superior european. 61

64 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 În majoritatea statelor, studenții trebuie să plătească taxe în principiu, dar sunt utilizate diferite criterii pentru a decide care studenții plătesc și / sau care este valoarea acestor taxe. Aceste criterii sunt cel mai adesea bazate pe modul de studiu, tipul de program de studiu sau domeniul de studiu ales, dar pot avea de asemenea la bază caracteristicile populației de studenți sau o combinație a celor două abordări. Multe state europene combină bursele și împrumuturile, dar importanța relativă acestora în sistemele mixte, de asemenea, variază în mod semnificativ. Bursele sunt rareori universale, și sunt oferite pe criteria de nevoi financiare sau pe cele legate de performanțele academice, sau o combinație a acestor două criterii principale. Sistemele de împrumuturi subvenționate din surse publice pentru studenți există în aproximativ două treimi din statele europene. Islanda fiind singura țară în care sprijinul financiar public pentru studenți este constă exclusiv în aceste împrumuturi. Imaginea referitoare la sprijinul indirect este chiar mai diversă și strâns legată de abordarea politicii sociale generale a statelor. Nouă țări oferă avantaje fiscale pentru părinți și alocațiile familiale. În alte șapte state avantajele fiscale pentru părinti îl constituie singurul mecanism de sprijin indirect pentru studenți. În șaisprezece sisteme, părinții studenților ce urmează cursurile învățământului superior nu beneficiază nici de avantaje fiscale, nici de vreun alt drept financiar. Concluzii generale Per total, raportul sugerează că statele s-au luptat pentru a ține pasul cu schimbările experimentate în ultimii ani în sistemele lor de învățământ superior. Dimensiunea socială nu a devenit un factor determinant, pentru politicile în învățământul superior, dar numeroase măsuri speciale sunt în vigoare în majoritatea statelor pentru a se încerca rezolvarea problemelor legate de sub-reprezentarea grupurilor specifice. Declarațiile politice nu par întotdeauna să fie sprijinte de măsuri coerente, fonduri pentru a le realiza sau mecanisme de monitorizare pentru a evalua impactul acestora. Într-o epocă în care învățarea pe tot parcursul vieții devine o necesitate pentru a permite forței de muncă să fie competitivă într-o piață globală, menținerea abordărilor tradiționale pentru admitere în învățământul superior, recunoașterea programelor de studiu și finalizarea lor pare a fi o strategie cu risc ridicat. În timp ce într-o anumită măsură, prosperitatea relativă înainte de 2008 poate fi văzută drept o perioadă caracterizată de oportunități ratate pentru a investi în învățământul superior, sector ce va fi cheia pentru dezvoltarea socială și economică viitoare, eșecul present de a investi suficient și eficient în învățământul superior s-ar putea dovedi a fi un obstacol major în calea redresării sociale și de succes. Există o nevoie urgentă ca provocările legate de dimensiunea socială să fie abordate cu mai multă fermitate și într-un mod mai coerent, atât la Uniunii Europene cât și la nivel național. 62

65 SISTEMELE DE TAXE SI DE SPRIJIN OFERITE STUDENTILOR, 2009/10 Ghidul Fișelor referitoare la informațiile despre sistemele naționale de învățământ superior Informații generale Fișele de sisteme naționale de informare au drept scop să ofere o imagine de ansamblu a sistemelor de taxe publice precum și a sistemului de sprijin oferit studenților. Diagrama își propune să ilustreze principalele caracteristici ale sistemului, în timp ce textul își propune să trateze puncte cheie complementare pentru a permite cititorului o înțelegere generală mai bună. Informațiile se referă la instituțiile de învățământ superior publice și private dependente de guvern dar nu tratează instituțiile private de învățământ superior. Datele fac referire la studenții din primul ciclu precum și din al doilea de învățământ superior, în timp ce regimul de taxe și sprijin pentru doctoranzi nu este tratat în acest document. De asemenea, informații cu privire la subvenționarea de către stat a locurilor în căminele studențești, a transportului și a cantinelor. Diagrama o Intervalul taxelor acoperă atât pe cele referitoare la studenții part-time si full-time și sunt prezentate pe an, fiind cuantificate în puterea de cumpărare () ( 9 ). Acest lucru permite ca diagramele pentru diferite state să fie comparabile în termeni de cheltuieli. Cu toate acestea, este de reținut că, în text toate trimiterile la costuri sunt exprimate în moneda națională. Taxele includ toate costurile percepute de la studenți inclusiv pentru înregistrare, admitere și certificare -, dar nu includ plățile către sindicatele studențești. o o o o Taxele plătite de studentii internaționali (de exemplu, cele din afara UE/AELS/SEE în funcție de definițiile naționale) nu sunt incluse în diagramă. Diagrama diferențiază taxele din cadrul primului ciclu de al doilea. o Sprijinul sub formă de granturi este diferențiat în funcție de conceptul de nevoie și cel de merit. Acest lucru reflectă realitatea, în majoritatea țărilor. o Diagrama include trei elemente posibile ale sistemelor de sprijin ale studenților care apar numai atunci când acestea sunt o caracteristică principală. Acestea sunt: i) Împrumuturile: acest element apare dacă există un sistem național de împrumut ce poate fi contractat de student, astfel încât mai mult de 5% din studenți să beneficieze de acest tip de împrumut. ii) Beneficiile fiscale pentru părinti: acest element apare în cazul în care există avantaje fiscale pentru părinții studenților din învățământul superior. iii) Alocațiile familiale: acest element apare în cazul în care părinții studenților din învățământul superior beneficiază de alocații familiale. o Diagrama își propune scopul de a oferi atât referitor la taxele plătite de studenți cât și la formele de sprijin valorile minimă, cea mai frecventă și valoarea maximă în. ( 9 ) Pentru conversia din monedă națională în, a se consulta tabelul ce se află la finalul secțiunii referitoare la diagramele națioanale. 63

66 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 Textul Taxele Această secțiune conține caracteristicile cheie ale sistemului de taxe din statul respective, valorile fiind exprimate în moneda națională. Formele de sprijin Această secțiune oferă o imagine de ansamblu a sistemului de forme de sprijin în țară. Acesta acoperă infomații referitoare la subvenții, împrumuturi, beneficii fiscale pentru părinți și alocații familiale. Intenția este de a explica interacțiunea dintre aceste elemente în sistemul național și de a veni în sprijinul interpretării diagramei. Textul ghidează cititorul spre o înțelegere mai bună a mecanismelor principale ale sistemului. Acest lucru poate însemna că unele măsuri speciale de sprijin pot să nu fie incluse în descriere. Granturile sunt furnizate în moneda națională și diferențiate pe criterii de merit și pe bază de granturi de nevoi. Această categorie include orice sprijin financiar public, care nu are nevoie să fie rambursat (de exemplu, burse și granturi). Cu toate acestea bursele pentru studiile în străinătate (de exemplu, bursele de mobilități) nu sunt incluse. Împrumuturile sunt menționate în această secțiune alături informații privind existența unui sistem de împrumuturi pentru studenți și procentul de studenți care contractează împrumut. Beneficiile fiscale pentru părinți reprezintă orice formă de scutire fiscală care se acordă părinților ai căror copil este un student ce urmează cursuri în cadrul învățământului superior. Informația are drept scop să trateze suma acordată în cunatumul scutirii de impozit, cum poate fi obținută această scutire și cine este eligibil să aplice. Datele referitoare la alocațiile familiale au scopul de a oferi informații cu privire la valoarea și relevanța lor în sistemul general de sprijin al studenților din statul respectiv. Reformele planificate Această secțiune conține o scurtă descriere cu privire la orice reformă planificată, care va modifica în mod semnificativ sistemul public de taxe și sistemul de sprijin. În cazul reformelor referitoare la cadrul de reglementare, informațiile se limitează la măsuri concrete, care se află deja în procesul de luare a deciziilor. Calculul Puterii de Cumpărare Standard, 2009 EU-27 1 EL HU SK BE ES MT FI BG FR NL SE CZ IT AT UK DK CY PL IS DE LV PT LI (CH) * EE LT RO NO IE LU SI TR * Rata de conversie elvețiană a fost luată în considerare pentru Liechtenstein. 64

67 Taxe pentru studenti si sistemul national de sprijin, 2009/2010 Lista statelor Belgia Comunitatea Franceză 66 Belgia Comunitatea vorbitoare de Limba Germană 67 Belgia Comunitatea Flamandă 68 Bulgaria 69 Republica Cehă 70 Danemarca 71 Germania 72 Estonia 73 Irlanda 74 Grecia 75 Spania 76 Franța 77 Italia 78 Cipru 79 Letonia 80 Lituania 81 Ungaria 82 Malta 83 Olanda 84 Austria 85 Polonia 86 România 87 Slovenia 88 Slovacia 89 Finlanda 90 Suedia 91 Regatul Unit al Marii Britanii Anglia, Țara Galilor, Irlanda de Nord 92 Regatul Unit al Marii Britanii Scoția 93 Islanda 94 Liechtenstein 95 Norvegia 96 Turcia 97 65

68 PRINCIPALELE CARACTERISTICI BELGIA COMUNITATEA FRANCEZĂ Aproximativ 70% dintre studenți plătesc o taxă maximă TAXE primar secundar Aproximativ 20% dintre studenți primesc burse de studiu FINANȚARE pe nevoi pe merit Avantaje fiscale pentru părinți Alocații familiale Scală: 0 la minimă / cea mai frecventă maximă 1 = EUR PUNCTE CHEIE Taxe Limitele taxelor de școlarizare plătite de studenți sunt stabilite de către guvernul Comunității Flamande din Belgia. Nivelul taxelor depinde de situația financiară a studenților. maximă a taxei este 817 EUR, taxa intermediară este 487 EUR (pentru studenții ce nu primesc burse de studiu dar considerați că se încadrează în categoria "condițiilor modeste") iar taxa minimă este 113 EUR (pentru cei ce primesc burse de studiu). Sprijin financiar Bursele publice sunt disponibile pentru studenții cu venit mic pentru studenții cu vârsta sub 35 de ani. Studenții trebuie să aplice pentru acest beneficiu fiscal în fiecare an. Suma acordată este determinată în funcție de venitul gospodăriei și variază de la 390 EUR până la per an. Împrumuturile sunt disponibile familiilor cu cel puțin trei copii aflați în întreținere. Foarte puțini studenți (0.02%) contractează un împrumut. Părinții studenților beneficiază de avantaje fiscale ce depind de numărul copiilor dependenți (incluzând studenții angajați la instituții de învățământ superior ce nu au niciun venit). Limita minimă a venitului netaxabil a fost majorată până la EUR pentru unul, pentru doi, pentru trei, pentru patru și pentru fiecare copil ce urmează. Alocațiile familiale de la EUR pe lună sunt stabilite în funcție de numărul de copii. Acestea sunt primite de părinții studenților numai în perioada în care studentul este angajat în studiu sau formare, până la vârsta de 25 de ani, atât timp cât venitul obținut de student este mai mic de EUR per an fiscal. Reforme planificate În urma adoptării Actului Democratic referitor la Accesul Liber la Învățământ Superior în iulie 2010, studenții sunt scutiți de la plata taxei de studiu. Studenții ce sunt încadrați în categoria celor cu condiții modeste ce nu sunt eligibili pentru primirea unei burse vor plăti taxe de studiu reduse cu până la 50%. Până în 2017, instituțiile de învățământ superior non-universitare pot percepe taxe complementare celor de înregistrare, dar suma totală nu poate depăși 817 EUR. Taxele complementare variază de la 0 EUR (pentru cei ce dețin bursă) și 417 EUR depinzând de situația economică a studenților. Taxele complementare vor continua să scadă până în După acest an, instituțiile de învățământ superior non-universitare nu vor mai fi autorizate să perceapă taxe. 66

69 Taxe pentru studenti si sistemul national de sprijin, 2009/2010 BELGIA COMUNITATEA VORBITOARE DE LIMBĂ GERMANĂ PRINCIPALELE CARACTERISTICI Toți studenții plătesc aceleași taxe de studiu TAXE primar secundar 23% dintre studenți primesc burse de studiu bazată pe nevoi FINANȚARE pe nevoi pe merit Împrumuturi Avantaje fiscale pentru părinți Alocații familiale Scală: 0 la minimă / cea mai frecventă maximă 1 = EUR PUNCTE CHEIE Taxe Furnizarea de învățământ superior există numai la nivelul ISCED 5B. Toți studenții trebuie să plătescă taxe la înregistrare. În teorie, această sumă variază de la 100 la 600 EUR dar în fapt studenții plătesc acceași taxă de 375 EUR. Nivelul taxelor variază proporțional cu venitul studentului. Dacă un student este eligibil pentru primirea unei burse, valoarea maximă de plată este 100 EUR. Sprijin financiar Bursele de studiu acordate studenților sunt bazate pe nevoi. Venitul părinților determină eligibilitatea primirii unei burse de studiu.acestea sunt oferite de sistemul național de securitate pentru studenții ce se reîntorc în sistemul de învățământ superior. Bursele anuale variază între 362 EUR și Există posibilitatea ca studenții să contracteze împrumuturi de 750 EUR pentru primul ciclu de studii și1 250 pentru cel de-al doilea ciclu. Dobânda aferentă acestor împrumuturi variază între 0 and 3 %, în funcție de venitul obținut de studenți iar acesta trebuie returnat în cel mult trei ani de la absolvire. Părinții studenților beneficiază de avantaje fiscale ce depind de numărul de copii aflați în întreținere (incluzând studenții înscriși la instituțiile de învățământ superior ce nu au niciun venit). Limita minimă a venitului netaxabil a fost majorată până la EUR pentru unul, pentru doi, pentru trei, pentru patru și pentru fiecare copil ce urmează. Alocațiile familiale a căror valoare începe de la EUR/lună depinde de numărul de copiii. Acestea sunt acordate părinților studenților numai în perioada în care studenții se află în timpul școlarizării sau formării până la vârsta de 25 de ani, atât timp cât venitul studenților se încadrează sub valoarea de EUR per an fiscal. 67

70 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 PRINCIPALELE CARACTERISTICI BELGIA COMUNITATEA FLAMANDĂ 70% dintre studenți plătesc taxa de școlarizare maximă și 25% plătesc taxa minimă TAXE primar secundar Aproximativ 25% dintre studenți primesc burse de studiu bazate pe nevoi FINANȚARE pe nevoi pe merit Avantaje fiscale pentru părinți Alocații familiale Scală: 0 la minimă / cea mai frecventă maximă 1 = EUR PUNCTE CHEIE Taxe O taxă de înregistrare fixă în valoare de 61 EUR este plătită în momentul înscrierii. În plus, studenții plătesc taxa de școlarizare flexibilă în funcție de numărul de puncte credit ale materiilor studiate. Fiecare punct credit este taxat cu 7.5 EUR taxelor variază proporțional cu venitul studenților și tipul programului studiat. Dacă un student este eligibil pentru primirea unei burse de studiu, valoarea taxei de studiu maximă este 100 EUR. Sprijin financiar Bursele studenților pot fi bazate pe nevoi sau pe merit. Eligibilitatea este determinată de venitul obținut de părinți și/sau de către rezultatele academice obținute de student în ultimul an universitar. bursei variază de la 234 EUR până la EUR. Contractarea unui împrumut nu este disponibilă. Părinții studenților primesc avantaje fiscale ce depiunde de numărul de copii aflați în întreținere (incluzând studenții înscriși la universitățile de învățământ superior ce nu obțin niciun venit). Limita minimă a venitului netaxabil a fost majorată până la EUR pentru unul, pentru doi, pentru trei, pentru patru și pentru fiecare copil ce urmează. Alocațiile familiale a căror valoare începe de la EUR/lună depinde de numărul de copiii. Acestea sunt acordate părinților studenților numai în perioada în care studenții se află în timpul școlarizării sau formării până la vârsta de 25 de ani, atât timp cât venitul studenților se încadrează sub valoarea de EUR per an fiscal. 68

71 Taxe pentru studenti si sistemul national de sprijin, 2009/2010 PRINCIPALELE CARACTERISTICI BULGARIA Toți studenții plătesc taxe de studiu TAXE primar secundar 18% dintre studenți primesc burse de studiu FINANȚARE pe nevoi pe merit Împrumuturi Scală: 0 la minimă / cea mai frecventă maximă 1 = BGN PUNCTE CHEIE Taxe Instituțiile publice de învățământ superior își setează propriile taxe de studiu și valoarea maximă este stabilită de către guvern. În stabilirea taxelor plătite de studenți se iau în considerare programele de studiu și domeniul studiat.taxele variază de la 96 BGN pentru studiile part-time în ambele cicluri de învățământ până la studiile full-time din al doilea ciclu. Anumite categorii de studenți sunt scutite de la plata taxelor. Acestea includ persoane orfane, persoane cu disabilități, invalizi de război, și cadeți aflați în funcții de conducere din școlile militare. Sprijin financiar Există granturi/burse de studiu oferite studenților. Acestea sunt acordate de către instituțiile de învățământ superior luând în considerare criteriile bazate pe nevoi sau merite. granturilor pleacă de la pragul de 50 BGN până la 120 BGN. Studenții full-time ce au vârsta mai mică de 35 de ani pot aplica pentru împrumuturi garantate de către guvern. Nu există beneficii fiscale pentru părinții studenților și nici alocații familiale. 69

72 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 PRINCIPALELE CARACTERISTICI REPUBLICA CEHĂ Toți studenții plătesc taxe de admitere o singură dată per ciclu FEES primar secundar Aproximativ 1% dintre studenți primesc burse de studiu sociale FINANȚARE pe nevoi pe merit Avantaje fiscale pentru părinți Alocații familiale Scală: 0 la minimă / cea mai frecventă maximă 1 = CZK PUNCTE CHEIE Taxe Taxe există însă numai sub forma celor legate de procedurile de admitere și trebuie plătite numai o singură dată per ciclu. Studenții "tipici" înscriși în cadrul programelor de învățământ superior nu plătesc taxe de studiu. Studenții ce depășesc durata normală de studiu cu cel puțin un an trebuie să plătească taxe. taxelor atinge cel puțin CZK, având la bază costul mediu per student suportat din bugetul public. Nu există limită maximă stabilită prin lege. Studenții ce sunt înscriși în cadrul celui de-al doilea ciclu de învățământ sau într-un nivel superior trebuie să plătească taxe (maxim CZK). Studenții înscriși în programele de studiu într-o limbă străină trebuie de asemenea să plătescă taxe nefiind stabilită o limită maximă prin lege. Sprijin financiar Bursele de studiu pot fi acordate numai în urma dovedirii excelenței în studii, pentreu cercetare, activități artistice sau de orice alt tip. Bursele sunt oferite studenților originari din alte regiuni decât cea în care își are sediul instituția de învățământ superior la care studiază, subv forma unei burse de cazare (6 250 CZK/an). Bursele sociale sunt disponibile pentru srudenții aflați într-o situație economică dificilă ( CZK/an). Nu există niciun tip de împrumuturi subvenționate de stat. Sunt oferite alocații familiale. Eligibilitatea este stabilită în funcție de starea economică a familiei iar oferirea acestor alocații se face până la vârsta de 26 de ani. O alocație lunară de 700 CZK este oferită familiilor numai dacă venitul acestora se situează sub nivelul de 2.4 ori celui de subzistență. Avantaje fiscale pentru părinți sunt oferite, însă sub forma unor scutiri de la impozit. Aceste scutiri pentru fiecare copil dependent (studenții cu vârsta de până la 26 de ani) ating nivelul de CZK; iar dacă există copii cu disabilități această valoare se multiplică cu doi ( CZK). 70

73 Taxe pentru studenti si sistemul national de sprijin, 2009/2010 PRINCIPALELE CARACTERISTICI DANEMARCA Fără taxe de studiu TAXE primar secundar Toți studenții primesc burse de studiu FINANȚARE pe nevoi pe merit Împrumuturi Scală: 0 la minimă / cea mai frecventă maximă 1 = DKK PUNCTE CHEIE Taxe Nu există taxe de studiu pentru studenții implicați full-time în studiu, de naționalitate daneză sau originari din statele membre. Toți studenții înscriși la cursuri de tip part-time plătesc taxe stabilite de instituțiile de învățământ superior la care studiază. Studenții internaționali plătesc International plătesc taxe stabilite de instituțiile de învățământ superior. Sprijin financiar Granturile acordate de stat sunt acordate tuturor studenților. Plafonul maxim este de DDK pe lună pentru 12 luni pe an pentru studenții ce trăiesc în mod independent. Granturi suplimentare sunt disponibile studenților ce devin părinți sau sunt părinții unici. De asemenea, burse suplimentare în valoare de DDK sunt oferite studenților cu disabilități. Împrumuturi subvenționate de stat în valoare de DDK pe lună sunt disponibile pentru studenți. În timpul perioadei de studiu se aplică o dobândă anuală de 4%.O altă condiție este aceea că studenții trebuie să înceapă rambursarea împrumutului nu mai târziu de un an după finalizarea studiilor. Întreg împrumutul trebuie rambursat întro perioadă de maxim 15 ani. Aproximativ jumătate dintre studenți apelează la aceste împrumuturi acordate de către stat. Nu există avantaje fiscale pentru părinții studenților sau alocații familiale. 71

74 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 PRINCIPALELE CARACTERISTICI GERMANIA Majoritatea studenților plătesc taxa de școlarizare minimă TAXE primar secundar Aproximativ 25% dintre studenți primesc burse de studiu bazate pe nevoi FINANȚARE pe nevoi pe merit Împrumuturi Avantaje fiscale pentru părinți Alocații familiale Scală: 0 la minimă / cea mai frecventă maximă 1 = EUR PUNCTE CHEIE Taxe În majoritatea landurilor din acest stat, studiul este scutit de taxe. Numai în regiunile Baden-Württemberg, Bavaria, Hamburg, Saxonia Inferioară și Renania de Nord-Westfalia studenții trebuie să plătescă taxe de maxim EUR pe an academic, lucru ce este reglementat prin lege. Studenții sunt nevoiți să plătescă numai taxe de tip adminstrativ. Atunci când se depășește perioada de studiu normală, studenții pot fi obligați să plătească taxe chiar și în landurile în care nu se plătesc în mod normal taxe. Studenții pot fi scutiți de la plata taxelor în funcție de nevoi sau bazate pe merit. Studenții ce provin din afara UE și statele din afara Zonei Economice Europene pot fi supuși unor categorii diferite de taxe. Sprijin financiar Sprijin financiar general și public (BAföG) poate fi oferit studenților sub forma unui grant pentru jumătate din valoarea individuală si sub forma unui împrumut fără dobândă pentru cealaltă jumătate. totală variază de la 10 EUR până la 648 EUR/ lună (670 EUR din 2010) pentru 12 luni/anul universitar. Eligibilitatea și valoarea sunt determinate de nevoile studentului bazate pe venit, situație familială, situația din gospodărie și disabilitățile. Un maxim de EUR trebuie returnat. Studenții trebuie să aibă sub vârsta de 30 de ani (35 începând cu 2010) pentru a putea fi eligibili pentru acordarea sprijinului financiar public. Sprijin financiar în funcții de merite este acordat sub forma unui grant. acordată este determinată în urma evaluării nevoilor studentului. Împrumuturi de studiu sunt disponibile pentru a acoperi taxele de studiu (în acele landuri în care se percep astfel de taxe) și sunt limitate la valoarea acestora și costurile vieții. Cele din urmă sunt disponibile sub forma unuiv Bildungskredit de până la EUR și sub foma unui Studienkredit de până la EUR. Ambele tipuri de împrumut sunt rambursabile sub forma unor tranșe lunare. Părinții studenților primesc o alocație familială lunară de 184 EUR pentru primii doi copii, 190 EUR pentru cel de-al treilea și 215 EUR pentru al patrulea sau mai mult precum și o scutire de la impozit (3 504 EUR pe an, pe copil), până când studenții împlinesc vârsta de 25 de ani. Controalele fiscale sprijină plătitorul de taxe în cazul în care benficiile oferite copiilor și deducerea mai sus menționată este mai favorabilă. 72

75 Taxe pentru studenti si sistemul national de sprijin, 2009/2010 PRINCIPALELE CARACTERISTICI ESTONIA Mai puțin de 2% dintre studenți plătesc taxe de studiu încadrate în categoriile superioare TAXE primar secundar 15% dintre toți studenții din ambele cicluri primesc burse de studiu FINANȚARE pe nevoi pe merit Împrumuturi Avantaje fiscale pentru părinți Scală: 0 la minimă / cea mai frecventă maximă 1 = EEK PUNCTE CHEIE Taxe Studenții ce ocupă un loc finanțat de stat nu plătesc taxe. Aceste locuri există în toate domeniile de studiu și sunt acordate studenților în funcție de rezultatele obținute la examenelede finalizare a ciclului secundar școlar. Studenții ce nu ocupă un loc finanțat de către stat plătesc taxe. Instituțiile de învățământ superior stabilesc propriul nivel al acestor taxe. depinde de costul studiilor și cererea pentru numărul de locuri de studiu. Nivelul acestor taxe nu poate fi majorat cu mai mult de 10% între doi ani academici. Sprijin financiar Bursele sunt acordate la aproximativ 15% dintre studenții full-time din primul și al doilea ciclu de studiu luate împreună. Nivelul de bază este 875 EEK/lună iar nivelul suplimentar atinge 440 EEK/lună. Aceste burse sunt acordate în prezent în principal pe criterii de merit. Studenții full-time pot aplica pentru împrumuturi garantate de stat. Avantaje fiscale pentru părinți depind atât de student cât și de statutul civil al acestuia (vârstă, stare civilă etc). Nu sunt acordate alocații familiale. 73

76 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 PRINCIPALELE CARACTERISTICI IRLANDA 60% dintre studenți plătesc taxe de studiu TAXE primar secundar 43% dintre studenții din primul ciclu și 24% din cel de-al doilea primesc burse de studiu FINANȚARE pe nevoi pe merit Scală: 0 la minimă / cea mai frecventă maximă 1 = EUR PUNCTE CHEIE Taxe Pentru primul ciclu, studenții din statele membre UE, full-time sunt scutiți de la plata taxelor de studiu dar totuși sunt nevoiți să plătească o taxă de EUR/an. Pentru ciclul secundar de studiu, majoritatea studenților plătesc taxe de studiu. Taxele pentru programele de studiu de tip part-time reprezintă, în general jumătate din cele pentru programele de studiu full-time. Taxele plătite de studenții internaționali sunt neregulate și sunt stabilite de către fiecare instituție de învățământ superior. Sprijin financiar Granturile bazate pe nevoi sunt oferite de Departamentul de Educație și Competențe. acestora se ridică de la 330 EUR până la EUR pe an academic, în funcție de mijloace, mărimea familiei și distanța până la instituție. Studenții ce se califică pentru primirea burselor au de asemenea taxa de student și cea de studii deja plătite. Același departament oferă cinci tipuri de burse oferite pe criterii de merit cu valori cuprinse între EUR până la pe an academic. Câteva din aceste tipuri de granturi necesită de asemenea califcarea pe criterii bazate pe nevoi. Studenții trebuie să satisfacă condiții specifice de rezidență, mijloace, naționalitate și realizările academice ulterioare pentru a fi eligibili pentru acordarea de granturi. Studenții trebuie să fie înscriși în programele de studiu de tip full-time. Scutirea de la taxe este disponibilă pentru cheltuielile cu taxele de studiu la o instituție de învățământ superioară recunoscută. Nu sunt acordate împrumuturi sau alocații familiale exceptând situația în care un părintre ce primește o alocație socială și are în întreținere un student ce nu a împlinit încă vârsta de 22 de ani și este înscris într-un program de studii de tip full-time. Reforme planificate Începând cu anul academic 2011/12 taxa suportată în mod obligatoriu de studenți a crescut până la EUR pe an. În această sumă vor fi incluse și cheltuielile cu înregistrarea studenților, examene și servici oferite acestora precum și o contribuție costurile de studiu. O singură schemă de granturi oferite studenților va fi introdusă în anul universitar 2011/12 și începând cu 2012 toate aplicațiile studenților pentru primirea acestui grant vor fi adminstrate de o singură agenție 74

77 Taxe pentru studenti si sistemul national de sprijin, 2009/2010 PRINCIPALELE CARACTERISTICI GRECIA Fără taxe de studiu în primul ciclu de studiu TAXE primar secundar Până la 2% dintre studenți primesc burse pentru studiile de licență FINANȚARE pe nevoi pe merit Împrumuturi Avantaje fiscale pentru părinți Alocații familiale Scală: 0 la minimă / cea mai frecventă maximă 1 = EUR PUNCTE CHEIE Taxe Nu există taxe pentru studenții implicați în programe full-time în cadrul primului ciclu de studiu. Numai studenții înscriți la Universitatea Elenă Deschisă plătesc taxe pentru primul ciclu de studii ce variază între 700 EUR până la EUR/an. Studenții ce urmează cel de-al doilea ciclu de studii universitare pot plăti taxe. acestora este specificată în cadrul reglementărilor referitoare la programul de master oferit de instituția de învățământ superior. Există de asemenea programe de master unde studenții nu plătesc taxe de studiu. Anumite categorii de studenți sunt exonerați de la plata taxelor. Aceștia includ cercetători din cadrul Fundației Științifice de Stat. Sprijin financiar Granturile/bursele sunt disponibile în cadrul Fundației Științifice de Stat, prin Ministerul de Educație, Ministerul de Afaceri Străine și sponsorizări. Fundația Științifică de Stat oferă 450 EUR/lună pentru studenții ce obțin rezultate bune în cadrul examinărilor naționale. Studenții din al doilea ciclu pot aplica pentru împrumuturi subvenționate de stat. Părinții studenților sunt eligibili pentru avantaje fiscale. Pot de asemenea opta pentru alocații familiale de EUR pe an pe copil cu vârsta sub 25 de ani și care nu locuiește în aceași casă cu părinții. 75

78 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 PRINCIPALELE CARACTERISTICI SPANIA 75%dintre studenți plătesc taxe de studiu TAXE primar secundar 25% dintre studenți primesc o scutire de la taxele de studiu bazată pe nevoi; 17% primesc alt tip de subvenție FINANȚARE pe nevoi pe merit Împrumuturi Scală: 0 la minimă / cea mai frecventă maximă 1 = EUR PUNCTE CHEIE Taxe taxelor este determinată de numărul de puncte credit aferente materiilor studiate. Mai mult, valoarea taxelor diferă între fiecare materie și fiecare regiune din stat are intervale diferite. Una peste alta, există mai mult de 100 de tipuri de taxe iar acestea variază de la 832 EUR până la pentru al doilea ciclu de studiu. Anumite "programe de master noi" au afernată o taxă adițională de 30% din costul real al programelor. Această taxă poate ajunge până la valoarea de EUR Scutiri de la plata taxelor sunt posibile prin combinarea iunor criterii bazate pe nevoi cu cele bazate pe merit.venitul familial este cel mai important printre aceste criterii dar un nivel minim de performanță academică e luat în în considerare. În puține cazuri performanța academică este luată în considerare ca unic criteriu pentru scutirea de la plata taxelor de studiu. Sprijin financiar Bursele oferite studenților există la nivel național cât și regional. Acestea depind dacă un student se deplasează între regiunile Spaniei, dacă trebuie să plătească taxe și în funcție de situația economică a studenților. Bursele de mobilități pentru studiul în altă regiune a Spaniei variază de la EUR până la 6 738/an. Bursele pentru studiu în aceeși regiune variază de la 250 EUR până la pe an. Eligibilitatea este determinată de venitul obținut de studenți și situația familială. Împrumuturile sunt disponibile pentru ciclul secundar de studii în Spania, studenții ce provin din Zona Învăţământului Superior European, Statele Unite și Canada. maximă atinge EUR (6 000 EUR pentru programele de masterat din Spania) plus 800 EUR pe lună timp de 21 de luni. Numărul de studenți ce apelează la acest tip de împrumut este foarte redus. Nu există scutiri de la plata taxelor pentru părinți sau alocații familiale. 76

79 Taxe pentru studenti si sistemul national de sprijin, 2009/2010 PRINCIPALELE CARACTERISTICI FRANȚA Aproximativ 70% dintre studenți plătesc taxe de studiu TAXE primar secundar Approximately 30% of students receive social grants FINANȚARE pe nevoi pe merit Avantaje fiscale pentru părinți Alocații familiale Scală: 0 la minimă / cea mai frecventă maximă 1 = EUR PUNCTE CHEIE Taxe taxelor pe an în timpul primului ciclu The (L1, L2, L3) este 171 EUR, iar pentru al doilea ciclu (M1, M2) 231 EUR. Taxele din Școlile Superioare și Școlile Inginerești variază dar cea mai frecventă valoare este cea de 538 EUR pe an. Studenții ce primesc bursă (approximativ 30% din populația studențească) sunt scutiți de la plata taxelor. Sprijin financiar Bursele sunt acordate pe criterii de nevoi financiare studenților ce au vârsta mai mică de 28 de ani. acordată depinde de evaluarea nevoilor financiare și variază între EUR and EUR pe an. Împrumuturile sunt disponibile până la valoarea maximă de EUR, dar mai puțin de 0.1% din studenții înscriși la universități apelează la acest tip de împrumut. Părinții sunt eligibili pentru scutiri de impozit numai dacă studenții sunt dependenți financiar de aceștia sau au vârsta sub 25 de ani. scutirii de la impozit este proporțională cu valoarea venitului supus taxării pe gospodărie. Alocații familiale sunt plătite pentru doi sau mai mulți copii aflați în întreținerea părinților și care au sub 20 de ani. minimă este 125 EUR pe lună și crește odată cu numărul de copii eligibili. O sumă suplimentară de 63 EUR pe lună este plătită pentru fiecare copil cu vârsta cuprinsă între de ani. 77

80 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 PRINCIPALELE CARACTERISTICI ITALIA 90% dintre studenți plătesc taxe de studiu TAXE primar secundar 11% dintre studenții primului ciclu de învățământ primesc burse de studiu FINANȚARE pe nevoi pe merit Avantaje fiscale pentru părinți Scală: 0 la minimă / cea mai frecventă maximă 1 = EUR PUNCTE CHEIE Taxe Studenții înscriși ls programele universitare de tip full-time din cadrul primului ciclu de studiu plătesc o taxă medie de 1074 EUR/an. Date referitoare la taxele medii plătite de studenții celui de-al doilea ciclu de studiu nu sunt disponibile. efectivă depinde de meritul și condiția economică a studenților. Studenții înscriși la programele de studiu de tip part-time sau la distanță plătesc o valoare redusă. O reducere mai mare este posibilă pentru studenții cu disabilități Sprijin financiar Granturile publice fie sunt acordate pe criterii de nevoi economice fie pe cele de merite academice. Suma acordată depinde de faptul că studentul locuiește cu părinții și poate varia de la EUR până la EUR/an. Părinții pot primi avantaje fiscale bazate pe cheltuielile reale cu educația copiilor, dacă acestea aduce dovada statutului de student. Nu sunt acordate împrumuturi sau alocații familiale. Reforme planificate În 2011, este planificată o reducere a schemei de finanțare a studiilor din bugetu statului de aproximativ 75% comparativ cu

81 Taxe pentru studenti si sistemul national de sprijin, 2009/2010 PRINCIPALELE CARACTERISTICI CIPRU Fără taxe de studiu în cadrul primului ciclu de învățământ TAXE primar secundar Toți studenții primesc burse de studiu de bază, 1% bazate pe merit, 10 % bazate pe nevoi FINANȚARE pe nevoi pe merit Scală: 0 la minimă / cea mai frecventă maximă 1 = EUR PUNCTE CHEIE Taxe Instituțiile de învățământ superior își pot stabili propriile taxe în limita celor impuse de Ministerul Educației și Culturii. Studenții ciprioți și cei ce provin din statele membre ce sunt înscriși la universități publice, în cadrul primului ciclu de studiu nu plătesc taxe de studiu. Sprijin financiar Toți studenții ciprioți primesc un grant de la Ministerul de Finanțe (în valoare de EUR). Există de asemenea o bursă de 850 EUR pentru studenții ce plătesc taxe. Mai mult, se remarcă și existența unei burse suplimentare de 850 EUR acordată studenților membri unor familii numeroase (trei copii sau mai mult). Aproximativ 1 % dintre studenți primesc burse. Criteriile pentru acordarea acestora sunt excelența academică, și statutul socio-economic. Studenții pot primi până la EUR pentru un program de licență (primul ciclu), și EUR pentru un program de masterat (cel de-al doilea ciclu). 10 % dintre studenții ciprioți beneficiază de burse destinate acoperirii costului vieții, al cărților sau cheltuielile cu computerul bazate pe statutul socio-economic. Împrumuturile de studii sunt disponibile numai pentru cei ce dețin proprietăți în zonele ocupate de turci. Nu există beneficii fiscale pentru părinți sau alocații familiale. 79

82 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 PRINCIPALELE CARACTERISTICI LETONIA 66% dintre studenți plătesc taxe de studiu TAXE primar secundar 5% deintre studenți primesc burse de studiu FINANȚARE pe nevoi pe merit Împrumuturi Avantaje fiscale pentru părinți Scală: 0 la minimă / cea mai frecventă maximă 1 = LVL PUNCTE CHEIE Taxe Studenții ce ocupă locuri subvenționate de stat nu plătesc taxe de studiu. P Majoritatea studenților, incluși fiind și cei înscriși la cursurile serale, cursuri la distanță sau cursuri oferite în colaborare cu alte universități sunt plătitori de taxe de studiu. taxelor plătite variază în funcție de domeniul de studiu și de dificultatea cursurilor. Fiecare instituție de învățământ superior își poate stabili propriile niveluri de taxe. Acestea pot varia între 500 LVL și 850 pe an în cadrul primului ciclu de studii și de la LVL la în cadrul celui de-al doilea ciclu. Sprijin financiar Granturile publice iau forma unei scutiri de la plata taxei de școlarizare și sunt alocate pe baza meritelor academice. Acest tip de finanțare sunt disponibile în domeniile prioritare, cum ar fi științele naturale, informatică precum și inginerie. Alte granturi publice sunt disponibile în mod tradițional în urma meritelor academice. Recent, mai multe criterii bazate pe nevoi sunt luate în considerare. Studenților cu disabilități precum și celor orfani, celor ce provin din familii numeroase sau cu nevoi economice le sunt oferite mai multe avantaje. Granturile minime sunt 70 LVL pentru primul și cel de-al doilea ciclu de studiu. Granturi mai mari sunt disponibile prin intermediul Fondului Social European. Există două tipuri de împrumuturi. Primul acoperă taxele de școlarizare iar cel de-al doilea costurile cu viața având o valoare de până la 120 LVL/lună. Împrumuturile trebuie rambursate până la maxim 12 luni de la finalizarea programelor de studiu. Un procent de 18% din studenți apelează la acest tip de împrumuturi. Avantaje fiscale pentru părinți de 150 LVL pe an pentru acoperirea cheltuielilor cu sănătatea și a celor cu educația. Nu există alocații familiale. 80

83 Taxe pentru studenti si sistemul national de sprijin, 2009/2010 PRINCIPALELE CARACTERISTICI LITUANIA 54 % dintre studenți plătesc taxe de studiu TAXE primar secundar 4 % dintre studenți primesc bursă de pe nevoi; 29 % bazate pe merit FINANȚARE pe nevoi pe merit Împrumuturi Avantaje fiscale pentru părinți Scală: 0 la minimă / cea mai frecventă maximă 1 = LTL PUNCTE CHEIE Taxe Studenții ce ocupă locuri subvenționate de stat nu plătesc taxe de studiu Aproximativ jumătate dintre studenți plătesc taxe ce depind de domeniul precum și de tipul de studii (full-time sau part-time). În cadrul primului ciclu de studii, valoarea taxelor se încadrează între LTL și pe an, însă cea mai frecventă sumă este cea de LTL pe an. În cel de-al doilea ciclu de învățământ, valoarea taxelor pleacă de LTL până la pe an, cea mai frecvent întâlnită valoare fiind cea de LTL pe an. Instituțiile de învățământ superior pot determina taxe mai mari pentru cetățenii originari din statele non-membre UE și cele non-membre Zonei Economice Europene. Sprijin financiar Există două mari tipuri de burse (granturi): cele pentru a răsplăti performanțele academice și cele sociale. bursei ce recompensxează excelența academică este stabilită de fiecare instituție de învățământ superior în parte. Aceasta poate lua valori între 50 LTL până la 780 LTL pe lună. cea mai des întâlnită este însă cea de 200 LTL pe lună. În anul universitar 2009/10, aproximativ 29.1% dintre studenți au primit o astfel de bursă. Bursele oferite studenților pe criterii sociale, sunt disponibile celor ce provin dintr-un mediu socio-economic defavorizat, celor cu disabilități și orfanilor. Suma oferită acestora sunt stabilite de către guvern și este în valoare de 390 LTL pe lună. În anul universitar 2009/10, 4.1 % dintre studenți au primit astfel de burse sociale. Începând cu 2009, studenții pot primi împrumuturi subvenționate de către stat ce sunt garantate timp de un an academic. Împrumuturile subvenționate de stat pentru acoperirea taxelor de studii nu poate fi mai mare decât taxa de studiu în sine. Împrumutul subvenționat de către stat pentru acoperirea cheltuielilor cu costul vieții nu poate depăși valoarea de LTL pe an. În anul 2009 aproximativ 5.6% dintre studenți au apelat la acest împrumut pentru finanțarea cheltuielilor cu studiile. Avantajele fiscale acordate părinților constau în faptul că cei ai căror copii nu au depășit vârsta de 26 de ani își pot recupera o parte din taxa de școlarizare deja achitată. Nu se acordă niciun fel de formă de alocație familială. Reforme planificate Începând cu prima zi a lunii august 2011, guvernul va suporta dobânda pentru toți studenții ce au apelat la acest tip de împrumut subvenționat de stat, încă din anul

84 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 PRINCIPALELE CARACTERISTICI UNGARIA 57.7% dintre studenți nu platesc taxe de studiu TAXE primar secundar FINANȚARE pe nevoi pe merit 40% dintre studenți primesc o bursă de studiu în cadrul tuturor ciclurilor: sunt eligibili numai studenții finanțați de stat Împrumuturi Scală: 0 la minimă / cea mai frecventă maximă 1 = HUF PUNCTE CHEIE Taxe Taxele sunt aplicate numai studenților ce nu ocupă un loc finanțat de stat și cei care depășesc perioada prevăzută de studiu. Un maxim dee 10% dintre studenții cu performanțele cele mai bune ce nu ocupă locuri finanțate din surse publice (abreviat NSFS) pot trece de la locurile finanțate prin taxă către cele finanțate de la buget (SFS) în timpul studiilor universitare. Taxele sunt definite de către instituțiile de învățământ superior și ar trebui să reprezinte cel puțin 50% din costul total educațional per student, Sumele plătite variază de la HUF până la (cea mai frecventă taxă fiind de HUF) pentru primul ciclu de studii și HUF până la (cea mai frecventă valoare fiind de HUF) pentru ciclul secundar de studii univeristare. Sprijin financiar Numai studenții ce ocupă locurile finanțate de cătrre stat pot beneficia de burse de studiu. Există o diferențiere a sumelor acordate ca împrumut subvenționat de către stat pentru studenții ce ocupă locuri finanțate de stat (maxim HUF/lună) și nu (maxim. HUF /lună). Studenții orfani și cei ai căror părinți sunt șomeri pot primi în plus încă HUF/lună. Scadența maximă a acestui tip de împrumut este de cinci ani (șapte pentru studiile universitare cu o durată mai mare, spre exemplu medicina). Nu există niciun fel de avantaj fiscal pentru părinții precum nu se acordă nici alocații familiale. 82

85 Taxe pentru studenti si sistemul national de sprijin, 2009/2010 PRINCIPALELE CARACTERISTICI MALTA Fără taxe pentru studenții full-time TAXE primar secundar Toți studenții din primul ciclu primesc burse. Pentru cei din al doilea ciclu bursele sunt primite pe merit FINANȚARE pe nevoi pe merit Scală: 0 la minimă / cea mai frecventă maximă 1 = EUR PUNCTE CHEIE Taxe Studenții ce urmează cursuri de zi, în regim full-time nu plătesc taxe de studiu. Numai studenții ce sunt înscriși la cursurile serale, la distanță sau cele în cooperare cu alte universități plătesc taxe. acestor taxe variază în funcție de disciplină. Taxele mai reduse de aproximativ 350 până la 450 EUR sunt suportate de studenții înscriși la cursurile de licență în regim part time. Taxele cele mai mari, între EUR până la EUR sunt plătite de studenții de la medicină, înscriși la cursurile full-time. Sprijin financiar Granturile din surse publice sunt disponibile pentru toți studenții. Aceștia primesc 86 EUR săptămânal începând cu Octombrie până în Iunie, plus o sumă adițională de 460 EUR pentru primul an și încă 460 EUR pentru fiecare an academic. Dacă domeniile studiate sunt informatica sau inginerie, sumele primite devin 146 EUR per săptămână, respectiv 698 EUR. Eligibilitatea este determinată, în cazul anumitor burse pe criterii de merit. Posibilitatea contractării unui împrumut este inexistentă, asemeni avantajelor fiscale pentru părinți sau alocațiilor familiale. 83

86 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 PRINCIPALELE CARACTERISTICI OLANDA Toți studenții plătesc taxe de studiu TAXE primar secundar 72 % dintre studenții ambelor cicluri primesc burse de studiu S FINANȚARE pe nevoi pe merit Împrumuturi Avantaje fiscale pentru părinți Scală: 0 la minimă / cea mai frecventă maximă 1 = EUR PUNCTE CHEIE Taxe Nivelul taxelor este determinat în mod centralizat (în prezent EUR/an) și sunt suportate de către toți studenții. Studenții ce sunt înscriși pentru obținerea unei a doua diplome, în cadrul aceluiași nivel pot fi supuși unui nivel diferit de taxare, ce este stabilit de către instituția de învățământ superior la care studiază. Sprijin financiar Bursele generale obținute de studenți sunt oferite de către stat. Toți studenții ce strudiază în regim full-time la instituții de învățământ superior recunoscute sunt eligibili pentru primirea acestor burse. Suma lunară variază de la EUR până la Bursele sunt oferite numai în cadrul duratei de studiu standard. În funție de venitul obținut de părinții studentului precum și de faptul că acesta din urmă, locuiește în domiciliul familial, poate fi oferită o bursă suplimentară, între și EUR. Studenții pot de asemenea contracta împrumuturi pentru acoperirea costului vieții ( EUR/lună) precum și pentru a plăti taxele de școlarizare (135 EUR/lună). Rata dobânzii este aceași cu cea plătită de către guvern. Părinții studenților ce nu obțin nicio bursă pot fi eligibili pentru un avantaj fiscal în scopul creșterii copilului. Pentru creditul aferent taxei de formare, obțin un beneficiu de până la EUR iar pentru taxa creșterii copilului, un beneficiu de până la maxim EUR. Acest ultim tip de taxă poate fi abolit. Nu sunt acordate alocații familiale. 84

87 Taxe pentru studenti si sistemul national de sprijin, 2009/2010 PRINCIPALELE CARACTERISTICI AUSTRIA Fără taxe pentru studenții din statele membre UE TAXE primar secundar 18 % dintre studenți primesc burse de pe nevoi FINANȚARE pe nevoi pe merit Avantaje fiscale pentru părinți Alocații familiale Scală: 0 la minimă / cea mai frecventă maximă 1 = EUR PUNCTE CHEIE Taxe Studenții originari din statele membre UE și cei cărora li se acordă aceleași drepturi nu sunt obligați să plătească taxe de studiu. Numai în cazul în care aceștia depășesc perioada de studiu minimă plus două semestre trebuie să plătească EUR pe semestru. Studenții pot fi scutiți de la plata acestei taxe în cazul în care lucrează part-time, suferă de o boală gravă sau au un handicap, sunt responsabili de creșterea unui copil având vârsta mai mică de 7 ani sau studiază în străinătate. Toți ceilalți studenți sunt nevoiți să plătească taxe, excepție făcând studenții din statele mai puțin dezvoltate. Studenții ce au cetățenia în state emergente pot fi și ei la rândul loc scutiți de la plata acestei taxe, decizia aparținând univeristății la care studiază. taxelor atinge EUR pe semestru. Sprijin financiar Bursele federale acordate studenților pot fi încadrate sistematic în două mari categorii: finanțarea directă a studiilor, finanțare oferită sub formă de numerar și finanțarea indirectă, primită de student prin intermediul unui transfer de fonduri către părinții acestuia sau alt fel de beneficii ce nu reprezintă numerar. Sprijinul direct oferit studentului constă în tranșe lunare de până la EUR pe an. Această valoare este stabilită în urma evaluării unor criterii precum venitul obținut de familie, numărul de membri, părinții acestuia/acesteia, precum și soțul sau soția. Aceste burse nu trebuie rambursate decât în cazul în care după două semestre nu există dovada unei performanțe academice satisfăcătoare. Părinții studenților pot beneficia de alocații familiale ( EUR) precum și scutiri de taxe (58.40 EUR pe copil) numai dacă studentul are o vârstă mai mică de 27 de ani și este anagajat în continuare în studiu. Nu există posibilitatea contractării de împrumuturi subvenționate de către stat. 85

88 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 PRINCIPALELE CARACTERISTICI POLONIA Aproximativ 65% dintre studenți se află în categoria inferioară a taxelor de studiu plătite TAXE primar secundar 24% dintre studenții din ambele cicluri primesc burse de studiu FINANȚARE pe nevoi pe merit Împrumuturi Avantaje fiscale pentru părinți Alocații familiale Scală: 0 la minimă / cea mai frecventă maximă 1 = PLN PUNCTE CHEIE Taxe Studenții sunt obligați să plătească taxe de tip administrativ (de admitere sau de certificare a anumitor competențe) în cuantumul anumitor sume actualizate anual de Ministerul Învățământului Superior. Taxele de școlarizare, stabilite de către instituțiile de învățământ superior publice sunt în general suportate de către studenții part-time cu excepția și reducerile posibile pe baza unui statut economic defavorizat, probleme de sănătate saui performanțe academice excelente. Studenții cu statut full-time students, înscriși la instituții de învățământ superior publice plătesc taxe numai în cazul repetării unui curs sau resusținerii unui examen. Sprijin financiar Bursele bazate pe nevoi sunt disponibile pentru studenții ce au un venit personal/familial redus sau disabilități pe când bursele pe criterii de merit sunt oferite pentru rezultate academice sau sportive bune. În cele mai multe cazuri, instituțiile de învățământ superior sunt responsabile pentru stabilirea numărului de burse oferite în limita valorilor stabilite prin legislație (Legea referitoare la Învățământul Superior, 2005) Împrumuturile de la PLN până la 6 000/an pot fi contractate, în orice ciclu universitare de către cei cu un venit personal sub valoarea de PLN/lună (în 2009). În anul academic 2009/10, aproximativ 13% dintre populaţia de studenţi înscrişi la instituţii publice de învăţământ superior au contractat acest împrumut. Avantajele fiscale pentru părinţi sau tutorele legal constau în reduceri de impozite de PLN pe copil în 2009, dacă familiile nu primesc o alocație de creștere sau alt tip de beneficiu social sau/și studentul nu a obținut un venit brut care să depășească PLN. Alocațiile familiale sunt acordate pe baza venitului redus obținut de către părinți sau prezența unei disabilități în cazul studentului. Reforme planificate Legea din date de 18 Martie 2011 este adusă drept amendament Legei referitoare la Învățământul Superior și va fi pusă în practică începând cu 1 Octombrie Studenții înscriși la cursurile full-time în instituțiile de învățământ ssuperior publice vor plăti taxe de studiu pentru un al doilea/ sau alt program de studiu de tip full-time. Excepțiile vor fi posibile numai pe baza unor rezultate academice sau sportive excelente analizate după primul an al primului/altului program de studii. Studenții vor fi nevoiți de asemenea să plătească pentru cursurile al căror număr de puncte credit depășesc limitele stabilite central pentru programe specifice de studiu: studiile de licență 180 de puncte credit, studiile de masterat uniformizate 300 de puncte credit. În plus, acestora le va fi permisă înscrierea gratuită la cursurile ce îndeplinesc condiția unui număr de puncte credit aferente mai mic de

89 Taxe pentru studenti si sistemul national de sprijin, 2009/2010 Un catalog în care va fi prezentată lista de servicii gratuite va fi pus la dispoziție pentru consultare. Conform catalogului, instituțiilor de învățământ superior nu le va fi permisă impunerea unei taxe în vederea reexaminării, printre altele. Limita venitului pentru eligibilitatea burselor pe criterii de nevoie pentru familiile cu venituri reduse va fi majorată de până la PLN pe membru (până la PLN). Limita exactă este stabilită în mod individual de către instituțiile de învățământ superior. Împrumuturile contractate de către studenți vor fi garantate de către stat: garanția poate ajunge până la 100% pentru studenții a căror familie obține venituri egale cu până la 600 PLN pe persoană și pentru studenții ce nu beneficiază de grijă parentală respectiv o garanție de 70% guarantee în cazul în care venitul familial este de PLN pe persoană (începând cu anul academic 2010/11). PRINCIPALELE CARACTERISTICI ROMÂNIA Aproximativ 54% dintre studenții din toate ciclurile plătesc o taxă de studiu TAXE primar secundar FINANȚARE pe nevoi pe merit Scală: 0 la minimă / cea mai frecventă maximă 1 = RON PUNCTE CHEIE Taxe Fiecare senat de universitate decide atunci când este vorba de nivelul taxelor pentru toate programele de studiu. Senatul decide de asemenea atunci când este vorba de excepţiile de la plata taxelor ce ţin de criterii de nevoi sau merite. Toţi studenţii trebuie să plătească taxe administrative, de înscriere. Nivelul total precum şi cel maxim al taxelor pentru fiecare student sunt stabilite de către Consilul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi aceste valori sunt menționate în contractul încheiat între studenţi şi fiecare instituţie de învăţământ superior. Taxele variază de la RON pentru 11.2% dintre studenți până la RON pentru domeniile tehnice până la un un maxim de RON pentru un procent de 0.10% dintre studenți. medie a nivelului acestor taxe este de RON. Sprijin financiar Bursele acordate pe criterii de merit iau diverse forme: bursa de studiu (cea mai frecventă sumă fiind de 250 RON/lună) și bursa de merit (cea mai frecventă valoare fiind de 350 RON/lună). Bursele de performanță (se remarcă existența unei singure burse de acest tip) pot ajunge până 600 RON/lună. Bursele bazate pe criterii de merit ajung cel mai frecvent până la 200 RON/lună și se acordă în urma evaluării situației financiare a studentului. Valorile acestor burse sunt stabilite de fiecare instituție de învățământ superior în parte. Acestea au rolul de a acoperi costul cu cazarea și cel cu mâncarea. Universitatea stabilește numărul de burse din totalul finanțării cheltuielilor din învățământul superior. Fondurile sunt oferite anual de către minister. Nu există posibilitatea împrumuturilor garantate de către stat, a alocațiilor familiale iar părinții nu beneficiază de niciun avantaj fiscal. 87

90 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 PRINCIPALELE CARACTERISTICI SLOVENIA Peste 80% ocupă locuri finanțate de stat și nu plătesc taxe de studiu TAXE primar secundar Aproximativ 23% dintre studenți primesc un tip de finanțare de la stat FINANȚARE pe nevoi pe merit Avantaje fiscale pentru părinți Alocații familiale Scală: 0 la minimă / cea mai frecventă maximă 1 = EUR PUNCTE CHEIE Taxe Studenții participanți la programele de studiu tip full-time ale universităților de învățământ superior publice nu plătesc taxe de studiu. Aceștia sunt obligați să suporte numai taxele de admitere și cele referitoare la resusținerea examenelor. Studenții înscriși la programele de studiu tip full-time ale universităților de învățământ superior publice ce nu ocupă un loc finanțat de stat, studenții înscriși la programele tip part-time și cei internaționali originari din statele nonmembre UE plătesc aceleași taxe. acestora pornește de la EUR până la EUR pentru primul ciclu de studiu și de la EUR până la pentru cel de-al doilea. Taxele medii de școlarizare sunt stabilite în prin împărțirea costului univeristății cu programul de studiu la numărul de studenți înscriși. Sprijin financiar tip"național" sunt disponibile pentru studenții dezavantajați economic și social. Se remarcă și existența burselor pe criterii de merit. Studenții trebuie să aibă vârsta mai mică de 26 de ani în momentul înscrierii în cadrul programului de studiu din primul ciclu pentru a fi eligibili pentru primirea acestui tip de bursă. Nu există nicio formă de împrumut subvenționat de către stat. Alocațiile familiale au la bază criterii precum: venitul per membru, fiind calculat un procent din salariul mediu din Slovenia, vârsta studentului dar și numărul de copii aflați în întreținere (începând de la EUR până la EUR lunar, per student, în 2009). Avantajele fiscale acordate părinților depind de numărul de copii aflați în întreținere ( EUR până la înscriși la universitățile de învățământ superior ce nu au încă împlinită vârsta de 26 de ani la momentul înscrierii per an, în 2009). Reforme planificate Actul referitor la Exercitarea Drepturilor asupra Fondurilor Publice, ce a fost adoptat în 2010 clasifică bursele acordate studenților în categoria altor alocații sociale. Proiectul "Actul de Școlarizare" se află în procedură legislativă în cadrul Parlamentului din Slovenia. Scopul acestuia este de a mări numărul posibilităților studenților de a beneficia de burse de studii. 88

91 Taxe pentru studenti si sistemul national de sprijin, 2009/2010 PRINCIPALELE CARACTERISTICI SLOVACIA Toți studenții plătesc taxe administrative TAXE primar secundar 13 % dintre studenți primesc burse de studiu FINANȚARE pe nevoi pe merit Împrumuturi Avantaje fiscale pentru părinți Alocații familiale Scală: 0 la minimă / cea mai frecventă maximă 1 = EUR PUNCTE CHEIE Taxe Toți studenții plătesc taxe de înscriere de la 10 EUR până la 100. Studenții participanți la programele de studiu tip full-time din cadrul instituțiilor publice de învățământ superior care nu depășesc durata de studiu obișnuită pentru programul de studii în cauză nu plătesc taxe de școlarizare. Studenții care depășesc durata de studiu, sau care sunt înscriși la două sau mai multe programe în același timp întrun an universitar trebuie să plătească taxe de școlarizare. Acestea variază de la 400 la EUR/an pentru primul ciclu și de la 500 la EUR/an pentru ciclul secundar. Studenții admiși la un program de studiu extern / part-time trebuie să plătească taxe de până la EUR în primul ciclu și EUR în al doilea ciclu. taxelor de scolarizare si a altor tipuri de taxe în cadrul instituțiilor publice de învățământ superior nu poate depăși 50% din costurile medii de învățământ full-time. Studenții originari din statele non-membre UE plătesc taxe de școlarizaremai mari, ce variază între EUR 000 și EUR/an Sprijin financiar Există drepturi legale pentru primirea unei burse sociale supuse unor condiții specificate. studiu de motivare sunt acordate de către instituțiile de învățământ superior pentru rezultate excelente în studii,pentru cercetare și dezvoltarea sau activități artistice și sportive. Se remarcă, de asemenea și existența unui tip de împrumuturi subvenționate de către stat de EUR pe an, acestea fiind disponibile prin intermediul Fondului de Împrumuturi destinat studenților pentru full-si part-time în timpul duratei de studiu obișnuite.începând din anul universitar 2010/11 există posibilitatea contractării și a unui împrumut suplimentar, pentru a acoperi taxele de școlarizare în valoare de EUR. Alocațiile familiale se acordă părinților studenților de până la 25 de ani (21.25 EUR). Avantajele fiscale pentru părinți există sub forma unei deduceri fiscal, fiind vorba de o suma forfetară de 20 EUR lunar. Reforme planificate Ministerul Educației, Științei, Cercetării și Sportului a propus un amendament la Legea Învățământului Superior, care ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie Guvernul a aprobat propunerea în ianuarie 2011 și sesiunea de consultare publică a fost închisă la 13 mai Printre modificările propuse se numără o limită maximă a taxelor de școlarizare pentru studiile externe, nu doar pentru un an academic. De asemenea, instituțiile de învățământ superior ar putea percepe taxe de școlarizare de la toți studenții, inclusiv cei înscriși la programele full-time și chiar și cetățenilor din UE, pentru a oferi programe de studiu în limbi străine. acestor taxe va fi limitată la nivelul maxim stabilit de Ministerul Educației, Științei, Cercetării și Sportului. 89

92 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 PRINCIPALELE CARACTERISTICI FINLANDA Fără taxe de studiu TAXE primar secundar Aproape toți studenții primesc sprijin financiar din partea statului. FINANȚARE pe nevoi pe merit Împrumuturi Scală: 0 la minimă / cea mai frecventă maximă 1 = EUR PUNCTE CHEIE Taxe Nu există taxe pentru studenți. Sprijin financiar O bursă de studiu (BS) este disponibilă în cadrul duratei obișnuite de studiu și este stabilită în funcție de de vârsta studentului precum și dacă acesta locuiește cu părintele (părinții). Sume variază de la 55 euro la 298 EUR pe lună. O bursă supliment (SA) acoperă 80% din chiria pentru studenții care trăiesc în mod independent. Suma maximă este de EUR pe lună. Aceste două tipuri de burse sunt disponibile numai în cazul în care valoarea venitului obținut de student este mai mică de / EUR an. Studenții care sunt eligibili pentru BS și cei care au vârsta de și nu locuiesc cu părinții lor (ținând cont de condițiile impuse asupra veniturilor părinților) pot primi un împrumut suvbenționat de către stat. Nu există avantaje fiscale pentru părinți precum și nici alocații familiale. Reforme planificate Începând cu 1 august 2011 reglementările privind ajutoarele financiare acordate studenților vor duce la intensificarea monitorizării modului în care studenții își desfășoară studiile.prin noua legislație se va proceda la mărirea numărului minim de puncte de credit necesare în fiecare an universitar pentru ca un student să fie considerat eligibil pentru primirea unui ajutor financiar. Începând din toamna anului 2011 un ajutor financiar pentru studenții nou-înscriși va fi acordat pe baza sistemului de două cicluri chiar și atunci când studentul a fost admis pentru obținerea unei diplome la studiile din ciclul secundar. Numărul maxim de luni în care ajutorul poate fi primit va fi de 37 pentru primul ciclu de studii și de 28 de luni pentru cel de-al doilea ciclu. 90

93 Taxe pentru studenti si sistemul national de sprijin, 2009/2010 PRINCIPALELE CARACTERISTICI SUEDIA Fără taxe de studiu TAXE primar secundar 70% dintre studenți primesc burse de studiu FINANȚARE pe nevoi pe merit Împrumuturi Scală: 0 la minimă / cea mai frecventă maximă 1 = SEK PUNCTE CHEIE Taxe Nu există nicio formă de taxă pentru studenții suedezi sau cei originari din statele membre UE. Sprijin financiar 671 SEK/săptămână pe parcursul a nouă luni pe an sunt universal valabile Împrumuturi în cuantumul a SEK/lună, timp de nouă luni pe an sunt universal valabile. Studenții ce au între unul și patru copii sau cei care plătesc taxe pentru efectuarea studiului în străinătate pot primi un grant suplimentar între 128 SEK până la 293 pe săptămână. În paralel cu introducerea taxelor de școlarizare pentru strudenții internaționali, au fost introduse două tipuri de programe de studiu ce urmăresc studenții ce plătesc taxe. Nu există avantaje fiscale pentru părinți precum nu sunt acordate nici alocații familiale. Reforme planificate În iunie 2010, Riksdag-ul a votat în favoarea propunerilor și evaluărilor făcute de Guvern în Legea referitoare la "Competiția calității și taxelor de studiu suportate de studenții străini" (Govt. Bill 2009/10: 65). Acest lucru înseamnă că se va menține gratuitatea învățământului superior pentru cetățenii suedezi și cei ai unui stat UE/SEE sau din Elveția. În schimb, cetățenii din alte țări ("studenți din terțe state"), vor plăti o taxă pentru învățământul superior începând din toamna anului 2011 ( Instituțiile de învățământ superior vor stabili valoarea taxelor,acest lucru realizându-se pe baza principiului de acoperire integrală a costurilor. 91

94 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ANGLIA, TARA GALILOR ȘI IRLANDA DE NORD PRINCIPALELE CARACTERISTICI Toți studenții din primul ciclu de învățămâmt plătesc taxe de studiu TAXE primar secundar Aproximativ 60% din studenții primului ciclu primesc burse de studiu FINANȚARE pe nevoi pe merit Împrumuturi Scală: 0 la minimă / cea mai frecventă maximă 1 = GBP PUNCTE CHEIE Taxe Taxele pentru studenții participanți la studiile de tip full-time din primul ciclu sunt stabilite de către instituțiile de învățământ superior, în limitele stabilite de către guvern (între GBP/an = ), aproape toate instituțiile având stabilită taxa maximă pentru programele de obținere a unei diplome de licență. Taxele pentru studenții înscriși la studiile de tip full-time din primul ciclu nu trebuie să plătească toată suma "deodată", toți studenții sunt eligibili pentru contractarea unui împrumut pentru suportarea taxei de școlarizare, care va trebui rambursat atunci când aceștia au finalizat cursurile și dacă venitul lor este mai mare decât un prag specificat ( GBP/an). Plățile sunt efectuate la o rată de nouă la sută din pragul de GBP din venitul de mai sus, colectate prin intermediul sistemului de impozitare. Taxele pentru studenții ciclului al doilea, precum și cei înscriși la studiile part-time și cei internaționali sunt stabilițe de către instituțiile de învățământ superior și nu sunt subvenționate de către guvern. Există variații mari, în special pentru studiile part-time și studenții internaționali. Figura de mai sus prezintă nivelul mediu al taxelor numai pentru studenții înscriși în programele full-time: 4 955GBP = Pentru studenții înscriși la programe de cercetare, taxele sunt de obicei GBP/an = Sprijin financiar Pentru studenții participanți la studiile de tip full-time din primul ciclu există un sistem universal și central de împrumuturi pentru valoarea integrală a taxelor de școlarizare suportate și o combinație de împrumuturi și subvenții pentru costurile de trai. În plus, o parte din fondurile obținute în urma colectării taxelelor de școlarizare este utilizată de către instituții pentru a oferi burse studenților cu venituri mici. Acestea variază și nu sunt prezentate în figura de mai sus. Pentru studenții participanți la studiile de tip full-time din primul ciclu există un sistem universal și central de împrumuturi pentru valoarea integrală a taxelor de școlarizare suportate și o combinație de împrumuturi și subvenții pentru costurile de trai. În plus, o parte din fondurile obținute în urma colectării taxelelor de școlarizare este utilizată de către instituții pentru a oferi burse studenților cu venituri mici. Acestea variază și nu sunt prezentate în figura de mai sus. Pentru studenții înscriși la studiile de tip full-time din primul ciclu, suma împrumutată pentru costurile de trai depinde de nivelul veniturilor obținute de familie, indiferent dacă studenții locuiesc la domiciliu sau în deplasare, dacă acestea studiază în Londra sau în afara acestui oraș, și dacă primesc sau nu o bursă. grantului acordat pentru costurile de trai depinde de veniturile familiei, iar aproximativ 60% dintre studenții beneficiază de o subvenție de până la GBP/an = în Anglia și Țara Galilor (așa cum este prezentat în figură) și până la GBP în Irlanda de Nord (nu apare în figură). În Țara Galilor, în cursul anului de referință, toți studenții înscriși la studiile de tip full-time din primul ciclu au primit, de asemenea, o subvenție care a acoperit aproximativ jumătate din costul taxelor de școlarizare. Însă, acest lucru a fost sistat (începând cu anul universitar 2010/11). Există acorduri separate pentru studenții înscriși la studiile de tip full-time din primul ciclu; acestea includ burse acordate pe criterii de necesitate, dar nu includ împrumuturi subvenționate de stat pentru taxele de școlarizare. Nu există nici un sistem universal de granturi acordate pe criterii de nevoie sau împrumuturi pentru studenții înscriși la studiile din al doilea ciclu. Cu excepția unor discipline specifice, cum ar fi învățământul, asistența socială și unele 92

95 Taxe pentru studenti si sistemul national de sprijin, 2009/2010 profesii din domeniul sănătății, majoritatea studenților ce urmează programele predate se auto-finanțează. De asemenea, bursa acordată pe criterii de merit reprezentată în figură reprezintă bursa de cercetare pentru studenții care studiază în cadrul programelor de cercetare în afara Londrei, stabilită de către Consiliile de Cercetare ( GBP/an = ), aceasta tinde să fie folosită ca valoarea de referință pentru toți finanțatorii. Burse și/sau derogări de la plata taxelor sunt acordate studenților înscriși la programe de cercetare pe bază de concurs. Beneficiile fiscale pentru părinți și alocațiile familiale nu joacă un rol în sistemul de sprijin acordat studenților. Reforme planificate În Anglia, în urma unui vot parlamentar cu privire la reglementările taxei de școlarizare se vor realiza modificări în valoarea acestei taxe de școlarizare, începând din decembrie 2010 și a pachetului de sprijin financiar, din septembrie Elementele cheie ale noului sistem sunt: Instituțiile vor putea să perceapă o taxă de școlarizare de bază, nouă de GBP, darle va fi permis să perceapă peste această sumă până la un maximum de GBP în cazul în care acestora le va fi aprobat un așa-numit "acord de acces" ce va stabili anumite măsuri (cum ar fi de cele de sprijin financiar), pentru a pune în aplicare și a îmbunătăți accesul și participarea studenților. De asemenea, Guvernul intenționează să modifice carcateristicile împrumutului referitor la rambursarea acestuia prin creșterea pragului de rambursare până la GBP, practicarea unei rate reale de dobândă la împrumuturi pentru cei ce rambursează și de extindere a duratei maxime a împrumuturilor de la 25 la 30 de ani. Împrumuturile pentru taxele de studiu vor putea fi acordate și studenților înscriși la studiile de tip part-time din primul ciclu, dar vor fi scoase mijloacele de subvenționare, care în prezent îi sprijină pe unii studenți part-time în scopul suportării taxelor lor și costurilor de întreținere. În Țara Galilor, în urma anunțului privind intenția Angliei de a permite instituțiilor de învățământ superior cu sediul acolo să mărească taxele de școlarizare, guvernul galez a aprobat și acesta normele pentru a permite instituțiilor să perceapă taxe mai mari. Taxa de școlarizare și pachetul de sprijin financiar include următoarele elemente-cheie, dar începând cu septembrie 2012: Instituțiile vor putea să perceapă o taxă de școlarizare de bază, nouă, anuală de GBP, dar vor putea să perceapă peste această sumă până la un maximum de GBP, cu condiția să elaboreze planuri care prevăd taxe pentru a demonstra promovarea egalității de șanse și promovarea învățământului superior. Cu toate acestea, studenții domiciliați în Țara Galilor nu vor fi obligați să plătească aceste taxe majorate, deoarece costurile suplimentare vor fi suportate de către guvernul galez. Împrumuturile pentru acoperirea taxelor de studii vor putea fi acordate și pentru studenții înscriși la studiile de tip part-time din primul ciclu. În Irlanda de Nord, în urma anunțului privind intenția Angliei de a permite instituțiilor de învățământ superior cu sediul acolo să mărească taxele de școlarizare, a avut loc o dezbatere a Adunării și o consultare publică privind viitorul politicii în Irlanda de Nord. Executivul din Irlanda de Nord examinează în prezent o serie de opțiuni pentru taxele de școlarizare și a contractelor de finanțare studențești din REGATUL UNIT AL MARII BRITANII SCOTIA PRINCIPALELE CARACTERISTICI Fără taxe de studiu pentru studenții scoțieni și prodenind din statele mebre UE pentru primul ciclu de învățământ TAXE primar secundar 26% dintre studenții primului ciclu primesc burse de studiu. Fără burse pentru ciclul secundar FINANȚARE pe nevoi pe merit Împrumuturi Scală: 0 la minimă / cea mai frecventă maximă 1 = GBP

96 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 PUNCTE CHEIE Taxe Pentru studenții înscriși în cadrul primului ciclu de studiu, guvernul scoțian suportă taxele de școlarizare, încă numai în ceea ce privește studenții scoțieni și cei originari din state membre UE. Taxele sunt percepute de la studenții din alte părți ale Regatului Unit, precum și de la studenții internaționali (non- UE) Taxele percepute de la studenții din alte părți ale Regatului Unit, se ridică la nivelul de GBP pe an sau GBP pentru cei înscriși la studiile de medicină și sunt nereglementate fiind stabilite de către fiecare instituție de învățământ superiorîn parte pentru studenții internaționali. Sistemul de taxe și de sprijin a fost dezvoltat pentru studenții din primul ciclu de studiu. În ciclul al doilea, taxele sunt nereglementate, diferind în funcție de domeniul de studiu și de modul de participare (adică full-sau part-time). Sprijin financiar Atât granturile cât și împrumuturile sunt disponibile pentru studenți, granturile fiind direcționate către cei cu nevoi financiare. Bursa "Young Students' Bursary"de până la GBP este acordată celor ce provin din medii dezavantajate și cu venituri mici. Bursa "Independent Students' Bursary" de până la GBP este la dispoziția studenților de peste 25 de ani, sau care au sau traiesc cu un partener. De asemenea, există alte tipuri de burse, cum ar fi pentru studenții cu dizabilități. În 2010, 60% dintre elevi au contractat împrumuturi. Studenții care locuiesc cu părinții lor pot împrumuta un maxim de GBP sau un minim 605 de GBP pe an. Studenții care trăiesc departe de casă pot împrumuta un maxim de GBP sau un minim de 915 GBP. Beneficiile fiscale pentru părinți și alocațiile familiale nu joacă un rol în sistemul de sprijin al studenților. PRINCIPALELE CARACTERISTICI ISLANDA Toți studenții plătesc taxe fixe TAXE primar secundar Fără burse de studiu din surse publice FINANȚARE pe nevoi pe merit Împrumuturi Scală: 0 la minimă / cea mai frecventă maximă 1 = ISK PUNCTE CHEIE Taxe Toți studenții înscriși în cadrul universităților de învățământ superior sunt nevoiți să plătească o taxă la înscriere de ISK. Sprijin financiar Nu sunt disponibile granturile publice sau împrumuturile. Împrumuturile sunt acordate pe durata studiilor. acestora este stabilită în funcție de dimensiunea familiei din care provine studentul. Costurile de trai, de bază sunt estimate la valoarea de 740 ISK/lună pentru studenții care locuiesc independent de părinți. Nu există niciun fel de avantaj fiscal pentru părinții precum nu se acordă nici alocații familiale. 94

97 Taxe pentru studenti si sistemul national de sprijin, 2009/2010 PRINCIPALELE CARACTERISTICI LIECHTENSTEIN Toți studenții Universității din Liechtenstein plătesc taxe fixe TAXE primar secundar Un procent necunoscut dintre studenți primesc sprijin financiar FINANȚARE pe nevoi pe merit Avantaje fiscale pentru părinți Scală: 0 la minimă / cea mai frecventă maximă 1 = CHF PUNCTE CHEIE Taxe Toți studenții înscriși în cadrul universităților de învățământ superior sunt nevoiți să plătească o taxă de CHF. Sprijin financiar Sprijinul financiar de tip public constă într-o combinație variabilă de granturi și împrumuturi.suma maximă totală este de CHF, din care 40-60% reprezintă grantul iar restul este un împrumut. Principiul de bază este acela că studentul și / sau părinții acestuia pot finanța educația ei înșiși. Împrumuturile publice sunt disponibile pentru studenți, în funcție de venitul lor. Ei trebuie să aibă cetățenia sau reședința în Liechtenstein pentru a putea fi eligibil. Avantajele fiscale pentru părinți sunt disponibile în cuantumul a CHF pe an pentru costurile legate cu educație. Nu sunt acordate alocații familiale. Reforme planificate Sistemul de finanțare național pentru sistemul de învățământ superior va fi reformat, în următorii ani, ca parte a unei discuții privind finanțarea cercetării și dezvoltării unei strategii nationale de cercetare. Legea cu privire la bursele de stat a fost revizuită și în prezent în procesul de luare a deciziilor.revizuirea a fost puternic influențată de măsurile de economisire, ca urmare a crizei financiare. Cheltuielile pentru sprijin financiar trebuie să fie reduse cu 25%. 95

98 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 PRINCIPALELE CARACTERISTICI NORVEGIA Fără taxe de studiu TAXE primar secundar 54% dintre studenți au primit burse de studiu în anul universitar 2007/08 Împrumuturi FINANȚARE studiu bazate pe nevoi studiu bazate pe merit Scală: 0 la minimă / cea mai frecventă maximă 1 = NOK PUNCTE CHEIE Taxe Nu există taxe pentru participarea la cursurile instituțiilor publice de învățământ superior pentru mai mult de 85% din toți studenții din Norvegia. Sprijin financiar Studenții norvegieni au dreptul la împrumuturi și granturi de la Fondul de Împrumuturi Publice pentru Educație (NSELF).Suma totală pentru sprijin este de cel mult NOK. Această formă de sprijin este inițial acordat drept un împrumut, cu toate acestea, 40% din împrumut poate fi convertit într-un grant pentru studenții ce locuiesc departe de părinții lor. Acești studenți pot primi, de asemenea, un grant pentru costurile de călătorie. Sumele sunt determinate pe criterii de nevoie. Sprijin financiar este, de asemenea, acordat pentru studiile în străinătate deoarece nu există posibilitatea transferabilității depline a împrumuturilor NSELF și a granturilor. Studenții străini și cei veniți prin schimb sunt eligibili pentru primirea acestor forme de sprijin. Studenții care au în întreținere un copil pot primi o subvenție pentru fiecare copil Beneficiile fiscale pentru părinți și alocațiile familiale nu joacă un rol în sistemul de sprijin al studenților. 96

99 Taxe pentru studenti si sistemul national de sprijin, 2009/2010 PRINCIPALELE CARACTERISTICI TURCIA Toți studenții din primul și al doilea ciclu plătesc taxe de studiu TAXE primar secundar 37.4 % dintre studenții din primul ciclu și 5 % din ciclul secundar primesc burse de studiu FINANȚARE pe nevoi pe merit Împrumuturi Scală: 0 la minimă / cea mai frecventă maximă 1 = TL PUNCTE CHEIE Taxe Universitățile de învățământ superior percep de obicei taxe foarte mici de 22 TL publice de la 89% dintre studenți. Nu toate universitățile publice percep taxa de înscriere, precum și studenții care au nevoie de sprijin financiar pot fi scutiți de la plata acestei taxe. Studenții care primesc o bursă de studii de la Instituția de Credit sunt, de asemenea, scutiți de plata acestei taxe. Studenții înscriși la studiile de tip part-time plătesc o taxă mai mare. Înscrierea la cursurile de zi sau la cele serale depinde de rezultatele examenului de admitere. Pentru programele la distanță și pentru cele la care nu este necesară susținerea unei lucrări la sfârșitul acestora studenții sunt nevoiți să plătească taxe de studiu de 460 TL respectiv Sprijin financiar Există trei tipuri principale de granturi, oferite fie de guvern, fie de către universități sau diverse organism, însă toate tind să combine criterii financiare și academice. Granturile guvernamentale oferite pentru acoperirea taxei de școlarizare sunt cea mai răspândită formă de de finanțare, acestea fiind oferite în conjuncție cu o împrumuturi la aproximativ 40% dintre studenți.rambursarea împrumuturilor duce la o plată lunară de aproximativ 100 EUR pe tot parcursul programului. Cu toate acestea, formele de sprijin acordate studentului rareori acoperă costurile totale de trai ale acestuia. Beneficiile fiscale pentru părinți și alocațiile familiale nu joacă un rol în sistemul de sprijin al studenților. 97

100 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială

101 BIBLIOGRAFIE Altbach, P.G., Reisberg, L. și Rumbley, L.E., Trenduri în Învățământul Superior Global: Pe Urmele unei Revoluții Academice, Raport Pregătit pentru Conferința UNESCO 2009 Conferința Mondială referitoare la Învățământul Superior. Paris: UNESCO. Asplund, R., Adbelkarim, OB și Skalli, A., O perspectivă a egalității accesului la înscriere și finanțare a educației terțiare. Education Economics, 16(3), pp Astin, A.W. și Oseguera, L., "Echitatea" în declin a Învățământului Superior American. The Review of Higher Education, 27(3), pp Barr, N., Finanțarea Învățământului Superior. Oxford Review of Economic Policy, 20(2), pp BFUG (Grupul de Lucru al Procesului Bologna pentru Dimensiunea Socială și a Datelor referitoare la Mobilitatea Personalului și Studenții din Statele participante), Probleme cheie ale Zonei Europene a Învățământului Superior Dimensiune Socială și Mobilitate, Stockholm: Guvernul din Suedia. [pdf] Disponibil la: eport.pdf [Accessed 1 December 2010]. Brennan, J., Naidoo, R. și Patel, K., Calitate, Egalitate și Dimensiune Socială: Transpunerea de la nivel național la nivel european In: Kehm, B.M., Huisman, J. și Stensaker, B. eds, Zona Europeană a Învățământului Superior: Perspective asupra unei Ținte în Mișcare. Rotterdam/Boston/Taipei: Sense Publishers, pp Browne, J., Obținerea unui viitor sustenabil pentru învățământul superior. Analiză independentă a finanțării educației superioare și finanțării studenților. Londra: Departamentul de Afaceri, Inovații și Competențe. Budapesta-Viena Declarația referitoare la Zona Europeană a Învățământului Superior [pdf] Disponibil la [Accesat la 17 Noiembrie 2010]. Clancy, P., Măsurarea Accesului și Egalității dintr-o Perspectivă Comparativă În: H. Eggins ed., Access și Egalitate. Perspective comparative. Rotterdam/Boston/Taipei: Sense Publishers. Comisia Europeană, Chestionarul anual al creșterii economice în 2011: formularea răspunsului cuprinzător al UE la criză, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Comitetul. COM (2011) 11 final. [pdf] Bruxelles: Comisia Europeană. Disponibil la: [Accessed 14 April 2011]. Comisia Europeană, Competențe Noi pentru Slujbe Noi: Acționați Acum. Un raport al Grupului de Experți al Competențelor Noi pentru Slujbe Noi pregătit pentru Comisia Europeană. [pdf] Disponibil la: [Accesat la 26 August 2010]. 99

102 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 Comisia Europeană, 2010a. Strategia Europeană pentru Disabilitate Un angajament reînnoit pentru o Europă fără de barierei, Studiul Comisiei, ce însoțește Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Comitetul. SEC (2010) 1323 final. Bruxelles: European Commission. Comisia Europeană, Studiul Comisiei, ce însoțește Comunicarea Comisiei cătrerezoluția Consiliu referitoare la Rezoluția Consiliului din 23 Noiembrie 2007 referitoare la Universități Moderne pentru competiția Europeană într-o economie globală bazată pe cunoaștere. COM (2008) 680 final. [pdf] Bruxelles: European Commission. Disponibil la: [Accessed 14 April 2011]. Comisia Europeană, Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European: Îndeplinind Agenda Modernizării Universităților: Educație, Cercetare și Inovație. COM(2006) 208 final. Bruxelles: Comisia Europeană. Consiliul Uniunii Europene. Rezoluția Consiliului referitoare la Universități Moderne pentru competiția Europeană într-o economie globală bazată pe cunoaștere, 16096/1/07. Bruxelles: Consiliul UE. [pdf] Disponibil la: [Accesat la 24 Iunie 2011]. De Boer, H., Enders, J. și Jongbloed, B., Guvernanța pieței în cadrul Învățământului Superior. În: Kehm, B.M., Huisman, J. și Stensaker, B. eds, Zona Europeană a Învățământului Superior: Perspective asupra unei Ținte în Mișcare. Rotterdam/Boston/Taipei: Sense Publishers, pp EACEA/Eurydice, Adulții în Educația Formală: Politici și Practici în Europa. Bruxelles: EACEA P9 Eurydice. EACEA/Eurydice, Concentrarea pe Învățământul Superior in Europa 2010: Impactul Procesului Bologna. Bruxelles: EACEA P9 Eurydice. EACEA/Eurydice, 2010a. Diferențe între Rezultatele Educaționale: Studiu asupra Măsurilor Adoptate și Situația Curentă în Europa. Bruxelles: EACEA P9 Eurydice. EACEA/Eurydice, Învățământul Superior in Europa: Evoluții în Procesul de la Bologna. Bruxelles: EACEA P9 Eurydice. Eggins, H., Introducere: Acces și Egalitate: Probleme apărute. În: H. Eggins, ed. Acces și Egalitate. Perspective Comparative. Rotterdam/Boston/Taipei: Sense Publishers, pp Eggins, H. și West, P., Impactul Global al Crizei Financiare: Evoluții Principale în Statele Dezvoltate și Emergente, În: Management și Politici în domeniul Învățământului Superior, 22(3), pp EUA (Asociația Europeană a Universităților), Către Universități Sustenabile Financiar II: Diversificarea Fluxului de Venituri. Raportul Conferinței. [Online] Disponibil la: [Accesat la 14 October 2010]. 100

103 Bibliografie Eurydice, Date Cheie în Educație. Sprijin Financiar pentru studenți în Învățământul Superior în Europa. Bruxelles: Eurydice. Eurydice, Date cheie asupra Învățământului Superior în Europa. Ediția Bruxelles: Eurydice. Eurydice, Guvernanța Învățământului Superior în Europa. Politici, structuri, finanțare și personalul academic. Bruxelles: Eurydice. Fried, J. Glass, A. și Baumgartl, B., Nuanțele caracterului privat: Învățământul Non-Public Superior în Europa. în: Wells, P. J., Sadlak. J. și Vlăsceanu, L. eds, Rolul în continuă creștere și Relevanța Învățământului Superior Privat în Europa. București: UNESCO/CEPES. Frølich, N., Schmidt, E.K., Rosa, M.J., Sistemele de finanțare ale învățământului Superior și impactul lor asupra strategiilor instituționale și academice. Jurnalul Internațional al Managementului Educațional, 24(1), pp Guri-Rosenbilt, S., Acces și Egalitate în cadrul Învățământului Superior European: Contexte Culturale și Istorice. În: H. Eggins, ed. Acces și Egalitate. Perspective Comparative. Rotterdam/Boston/Taipei: Sense Publishers, pp Harman, Gr., Selecția studenților și admiterea în instituțiile de învățământ superior: Politici și practici în regiunea Asiei. Învățământul Superior, 27(3), pp Jongbloed, B., Finanțarea Învățământului Superior: Opțiunile, Compromisurile și Dilemele. Studiu pentru Fulbright Brainstorms 2004 Noi tendințe în domeniul învățământului Superior. Johnstone, DB., Tendințe Globale în Finanțarea Educației Superioare: Un Cadru Conceptual. în Knight, J. (ed.) Accesul la Finanțare și Egalitate în Învățământul Superior. Rotterdam: Sense Publishers. Koucký, J., Bartušek, A. și Kovařovic, J., Cine obține o diplomă? Accesul la educație terțiară în Europa Praga: Universitatea Charles din Prague, Facultatea de Educație, Centrul de Politici Educaționale. Lepori, B., et al., Modele în schimbare ale finanțării învățământului superior: dovezi empirice În: Bonaccorsi, A. și Daraio, C., eds. Universități și Dobândirea unor Cunoștințe Strategice. Cheltenham: Edward Elgar, pp Leuven/Louvain-La-Neuve Communiqué, Procesul Bologna 2020 Zona Europeană a Învățământului Superior în noua decadă. Comunicatul Conferinței Miniștrilor Europeni responsabili cu Învățământul Superior, Leuven și Louvain-la-Neuve, Aprilie [pdf] Disponibil la: Neuve_Communiqu%C3%A9_April_2009.pdf [Accesat la 5 Ianuarie 2011] Comunicatul de la Londra, Către o Zonă Europeană a Învățământului Superior: răspunderea la provocările unei lumi globalizate. [Online] Disponibil la: [Accesat 5 Ianuarie 2011]. 101

104 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 Marcucci, P.N. și Johnstone, D.B., Politici în domeniul taxelor de școlarizare dintr-o mperspectivă comparativă: Rațiuni Politice și Teoretice. Jurnalul Politicilor și Managementului Învățământului Superior, 29(1), pp OECD, Educația Terțiară pentru o Societate bazată pe cunoaștere. Volumul 2. Paris: OECD. OECD, 2008a. Educația Terțiară pentru o Societate bazată pe cunoaștere. Volumul 1. Paris: OECD. Reichert, S., Diversitate Instituționalî în cadrul Învățământului Superior European. Tensiuni și Provocăari pentru Diversity in European Higher Education. Tensions și challenges for factorii de decizie politică și lideri instituționali [Online] Bruxelles: Asociația Europeană a Universităților (EUA). Disponibil la: Education.sflb.ashx [Accesat la 8 Octombrie 2010]. Robertson, S., Europa, Competitivitate și Învățământ Superior: un proiect în dezvoltare. În: R. Dale și S. Robertson, eds, Globalizarea și Europenizarea în domeniul Educației. Oxford: Symposium Books, pp Salmi, J. și Hauptman, A.M., Inovații in domeniul finanțării Învățământului Superior: O Evaluation of Allocation Mechanisms. Studiul referitor la Educație, 4. Washington: Worldbank. Stamm, M. și Viehhauser, M., Exzellenz und Equity: neue bildungstheoretische Perspektiven für ein altes Spannungsverhältnis. Revista Internațională de Educație, 55, pp Teixeria, P., Imperialism Economic și Turnul de Fildeș. Câteva reflectări asupra finațării învățământului în cadrul Zonei Europene a Învățământului Superior ( ). In: B.M. Kehm, J. Huisman și B. Stensaker eds. Zona Europeană a Învățământului Superior: Perspective asupra unei Ținte în Mișcare. Rotterdam/Boston/Taipei: Sense Publishers, pp Tessler, L.R, et al., Acțiuni afirmative și rezultate academice în Brasilia: o comparație a două modele [pdf] Disponibil la: [Accesat 5 Ianuarie 2011]. Usher, A. și Cervenan, A., Clasamentul Global al Învățământului Superior 2005 Toronto: Institutul de Politici educaționale. Varghese, N.V., Lupta pentru Afirmare: Învățământul Superior în perioada Crizei Globale. Paris: IIEP, UNESCO. 102

105 GLOSAR Codurile statelor EU-27 Uniunea Europeană AT Austria PL Polonia BE Belgia PT Portugalia BE fr Belgia Comunitatea Franceză RO România BE de Belgia Comunitatea vorbitoare de Limba Germană SI Slovenia BE nl Belgia Comunitatea Flamandă SK Slovacia BG Bulgaria FI Finlanda CZ Republica Cehă SE Suedia DK Danemarca UK Regatul Unit al Marii Britanii DE Germania UK-ENG Anglia EE Estonia UK-WLS Țara Galilor IE Irlanda UK-NIR Irlanda de Nord EL Grecia UK-SCT Scoția ES FR Spania Franța Statele AELS/SEE Cele trei state membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb ce sunt membre ale IT Italia Spațiului Economic European CY Cipru LV Letonia IS Islanda LT Lituania LI Liechtenstein LU Luxemburg NO Norvegia HU Ungaria MT Malta State candidate NL Olanda TR Turcia Coduri Statistice : Datele nu sunt diponibile 103

106 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 Definiții Alocațiile negociate pentru instituțiile de învățământ superior: De obicei sunt transferate de la stat ca o sumă forfetară instituției de învățământ superior. Acestea sunt negociate între entitățile guvernamentale și instituțiile de învățământ superior. Calculul acestora se poate baza pe alocările din anii anteriori sau pe alte condiții, cum ar fi numarul de studenti sau personal si pot contine anumite variabile. Spre deosebire de formulele de finanțare, alocările negociate nu reprezinta o alocare automată (Lepori et al. 2007, pp ). Angajarea personalului administrativ și academic: Se referă la autonomia instituției de învățământ superior in deciziile atât sa angajare cat și de concediere a personalului. Autonomie: Autonomia completă se remarcă prin faptul că instituția de învățământ superior ia singură decizii, în limitele stabilite de legislația națională / locală sau diferite regulamente. O recomandare din partea autoritatatii din învățământ, fără caracter obligatoriu nu restrânge autonomia instituțională a institutiilor de învățământ superior. Autonomia limitată cuprinde patru situații distincte, și anume: - instituțiile de învățământ superior iau deciziile împreună cu autoritatea din educație sau inainteaza propuneri pentru ca acestea sa fie aprobate; - instituțiile de învățământ superior iau deciziile bazate pe un set de opțiuni prestabilite de către autoritatea din învățământ; - instituțiile de învățământ superior sunt autonome în ceea ce privește unele decizii legate de aspectul în cauză, dar trebuie să se adreseze autoritatatii educaționale cu privire la restul deciziilor luate; - instituțiile de învățământ superior sunt autonome, în principiu, dar sunt puternic încurajate să urmeze recomandările oficiale. Inexistența unei autonomii înseamnă că deciziile sunt luate doar de autoritatea in domeniul educației cu toate că instituția de învățământ superior poate fi consultata intr-o anumită etapă a procesului (Eurydice 2009, p. 81). Autoritatea publică: Un organism care are puterea de a lua decizii cu caracter obligatoriu pe baza unor legi și / sau constituții. Acest organism ar putea fi un minister, o agenție publică, ca parte a unui minister sau altă autoritate administrativă publică. Bugetul învățământului superior: cheltuielile bugetului de stat referitoare la urmatoarele categorii: - Bunuri și servicii educaționale de bază: toate cheltuielile privind de exemplu, anagajarea unui profesor, întreținerea clădirilor școlare, materiale didactice, cărți, și administrarea instituțiilor de învățământ superior, etc. - Cercetare și dezvoltare: toate cheltuielile legate de activitățile de cercetare și dezvoltare desfășurate în instituțiile de învățământ - Non-formare: toate cheltuielile în linii mari legate de costurile de trai ale studentilor sau serviciile furnizate de instituții pentru publicul larg. 104

107 Glosar Cheltuielile din aceste categorii pot fi distribuite în interiorul și în afara instituțiilor de învățământ superior (UNESCO, OECD și Eurostat 2009, pp ). Credit fiscal: Scutirea de impozit acordată prin reducerea impozitelor care urmează să fie plătite. Aceasta este, de obicei, o reducere directă a obligatiei fiscale, independentă de categoria de impozit la care este supus contribuabilulul (The Free Dictionary, 2010). Deducere fiscală: Scutirea de impozit acordată prin reducerea venitului impozabil. O formă de deducere fiscală este suma forfetară de impozitare sau reducerea de impozit, atunci când o proporție definită din venitul unei persoane nu face obiectul impozitului. Acest lucru poate modifica categoria de impozit a contribuabilului, deoarece permite persoanei în cauză să beneficieze de un anumit venit nesupus impozitării, ceea ce înseamnă că doar veniturile mai mari decât această sumă sunt considerate impozabile. O altă formă de deducere a taxei se regăsește atunci când anumite cheltuieli (de exemplu, dobânda plătită la împrumuturi, cheltuieli de învățământ, etc) pot fi deduse din venitul impozabil. Documentele de direcție: Diferite tipuri de documente oficiale care conțin orientări, obligații și / sau recomandări pentru politicile în domeniul învățământului superior și a instituțiilor. Acestea se pot referi la conținutul programului și la guvernanța instituțiilor de învățământ superior. Mai multe tipuri de documente directoare pot exista pentru învățământul superior, în același timp. Dreptul garantat la învățământul superior: un drept legal la un loc de invatamant, echivalent spre exemplu, dreptului legal al unui copil de a merge la școală. Finanțarea cu scop specific: Finanțarea ce are la bază diverse categorii de cheltuieli, în cazul în care cheltuielile realizate de instituțiile de învățământ superior sunt legate direct de anumite funcții, sarcini și obiective (Salmi și Hauptman 2006, p. 9; Lepori et al. 2007, p. 88). Acest tip de finanțare este adesea distribuit prin procese competitive. Poate fi, de asemenea, numit finanțare obiectiv (cf. Technopolis 2010, p. 11). Finanțarea directă a instituțiilor de învățământ superior: Plăți realizate de către o agenție guvernamentală unei instituții de învățământ, care au responsabilitatea de a achizitiona resurse educaționale pec ont propriu. Finanțarea indirectă: Achizitii de resurse educaționale realizate de către o agenție guvernamentală pentru a fi utilizate de către instituțiile de învățământ (UNESCO, OECD și Eurostat 2009, p. 61). Cu alte cuvinte, fondurile publice furnizate de către autoritățile publice pentru instituțiile de învățământ superior ce nu se regasesc sub formă de bani, dar au un caracter material, cum ar fi clădiri sau echipamente. De asemenea, salariile plătite direct personalului din bugetul public ar fi finanțarea indirectă. comparativ cu finantare directa. Finanțarea la nivel european: Finanțarea provine din bugetul UE. Acest lucru ar putea fi realizat conform Cadrului 7 in scopuri de cercetare, fonduri din programul de învățare pe tot parcursul vieții, oferte, sau atunci când fondurile structurale sunt utilizate pentru modernizarea învățământului superior. Formule de finanțare: Formulele care alocă în mod automat fondurile pentru finantarea instituțiilor. Acestea pot varia în funcție de factorii utilizați în dezvoltarea lor. Acestea ar putea include, printre altele, factori precum studenții sau personalul, costuri nominale, reale sau medie per elev și criterii pe baza de performanță (Salmi și Hauptman 2006, p. 10). 105

108 Modernizarea învătamântului superior în Europa: Finantare s i d imensiune s ocială 2011 Localizarea geografica: Se referă la originea unui individ sau localizarea unei instituții de învățământ superior care se califica pentru primirea unor forme de sprijin și / sau atenție speciale. Acest lucru ar putea însemna că instituțiile din mediul rural primesc o suma mai mare de bani sau că suport special este disponibil studenților din zonele defavorizate. Acest lucru s-ar putea aplica, de asemenea in cazul diferențierii mediului rural vs urban. Împrumut: Ajutor financiar rambursabil. Modelele de împrumut acordate studentilor pot diferi in privinta multor aspecte, cum ar fi în planurile de rambursare, nivelul subvenției, cheltuielile acoperite, normele de eligibilitate, etc. Un împrumut este subvenționat atunci când guvernul suporta o parte din costurile acestuia. Aceasta poate lua forma unei garanții acordate de guvern, atunci când împrumuturile studentilor sunt garantate sau asigurate împotriva riscului de neplată și pierdere de către guvern (Salmi și Hauptman 2006, p. 43). Instituție de învățământ superior recunoscută: Instituție publică, dependentă de guvern și privată ce activează în domeniul învățământului superior și care poate emite diplome recunoscute pentru studenți. Instituții de învățământ superior: O instituție în domeniul învățământului superior administrata direct sau indirect de către o autoritate de educație publică. Pentru scopul acestui studiu conceptul de "instituție de învățământ superior" include două categorii de instituții cum sunt definite de manualul de UOE de colectare a datelor: - "instituție publică", o instituție gestionata direct de către o agenție guvernamentală / autoritate sau de către un organism de conducere, de cele mai multe ori ale căror membri fie sunt numiți de către o autoritate publică, fie sunt alesi prin franciza publică, și: - "Instituție privată de învățământ superior dependenta de guvern",instituție controlată / gestionata de o organizație non-guvernamentală sau în cazul în care consiliul de conducere este format din membri ce nu sunt selectati de către o agenție publică, dar primesc 50 la sută sau mai mult din fondurile sale de bază de la agențiile guvernamentale sau ale căror personal didactic sunt plătite de către o agenție guvernamentală fie direct, fie prin intermediul guvernului (UNESCO, OECD și Eurostat 2009, pp ). Investițiile private: fonduri din surse private investite în învățământul superior de stat. Surse private pot fi rerezentate de persoane fizice, companii, fundații private, organizații de caritate, etc. Aceste investiții pot lua forma contractelor, în cazul în care un anumit beneficiu este specificat în contractul încheiat între investitor și instituția de învățământ superior. Donatiile sunt fonduri acordate instituțiilor de învățământ superior, fie pentru un anumit scop sau fără a fi impuse anumite condiții. Creditele sunt fonduri, care trebuie să fie rambursate de către instituția de învățământ superior și sunt adesea purtatoare de dobanda. În cele din urmă, parteneriatele publice-private (PPP) reprezinta eforturile de cooperare între instituțiile de învățământ superior publice și investitorii privați pentru atingerea unui scop clar definit și pentru ca ambele părți să investească resurse monetare și non-monetare pentru a atinge acest obiectiv. Mecanisme bazate pe performanță: Mecanismele de finanțare sunt legate de rezultatele reale sau prevăzute de către o instituție într-o anumită perioadă de timp. Ele pot fi bazate pe rezultate, cum ar fi numărul de absolvenți, sau pe factori de intrare, cum ar fi numărul de studenți / personal cu anumite caracteristici. Mecanismele bazate pe performanță pot lua forma unor contracte de performanță, ale unui set diferit de performanțe și plăți pentru rezultate în cercetare și / sau educație (Salmi și Hauptman 2006, p. 16). Mecanisme de intrare: mecanisme care să se concentreze pe partea de cerere din domeniul învățământului superior, de exemplu, numărul de studenți care studiază la o instituție de învățământ superior. 106

109 Glosar Organism reprezentativ la nivel național, regional sau local: Se referă la un parlament, un consiliu ales sau un alt organism ales. Pachet de stimulente: cheltuielile guvernului cu privire la o mare varietate de chestiuni, de la armată și poliție la servicii precum educația și asistența medicală, precum și transferurile precum prestațiile sociale, cu scopul atenuării impactului recesiunii economice și pentru a stimula redresarea economică (Wikipedia, 2010). Paritatea puterii de cumpărare (PPP): O rata de conversie ce transforma indicatorii economici exprimati într-o monedă națională într-o monedă comună artificială ce permite calificarea putereii de cumpărare a diferitelor valute naționale. Cu alte cuvinte, PPP elimina diferențele în nivelurile prețurilor între state prin procesul de conversie la o monedă comună artificială, numita puterea de cumpărare standard (). Puterea de cumpărare standard ():Valută utilizată drept unitate de referință artificială comună în cadrul Uniunii Europene pentru a exprima volumul agregatelor economice în vederea comparațiilor spațiale în așa fel încât diferențele de preț între țări sunt eliminate. Agregatele economice măsurate în sunt obținute prin divizarea valorii lor inițiale în unități monetare naționale de PPP. cumpără astfel același volum dat de bunuri și servicii în toate statele, pe când sunt necesare unități diferite de valută pentru a cumpăra același volum de bunuri și servicii în fiecare stat, în funcție de nivelul prețurilor. Statut socio-economic: O măsură combinată atât economică cât și sociologică a poziției unui individ sau a familiei sale, poziție economică și socială în raport cu altele, bazate pe venitul, educația, și profesia acestora. Atunci când se analizează statutul socio-economic al unei familii, sunt examinate educația persoanelor ce aduc venituri precum și ocupația acestora dar și veniturile combinate, comparativ cu alt individ, atunci când atributele lor proprii sunt evaluate (Wikipedia, 2010). Rezultatele în educație ale părinților sunt deseori considerate ca o măsură estimativă pentru statutul socioeconomic (Koucký, Bartušek și Kovařovic 2009, pp ). Subvenții publice / burse: Forme de ajutor public non-rambursabile acordate studenților (Salmi și Hauptman 2006, p. 3). Scutirea de impozit: Orice tip de beneficiu la impozitare. Taxe / contribuții: Orice sumă de bani plătită de către studenți cu care în mod oficial și obligatoriu contribuie la costurile cu invatamantul superior. Poate lua forma de taxa de înregistrare, taxa de școlarizare, etc. Vârsta, dizabilitate, origine etnică și gen: Concepte legale ce stau la baza interzicerii discriminării ( 10 ). Vouchere: Cupoanele valorice acordate studenților sunt așa-numitele cupoane "în perspectiva cererii". În acest caz, studenții (și / sau familiile lor) primesc un cupon (voucher), ce are o valoare cuantificabilă în bani care urmează să fie utilizată exclusiv pentru acoperirea cheltuielilor legate de învățământul superior. Studențiii prezintă atunci acest cupon la instituția la care se înscriu, iar instituția răscumpără valoarea cuponului de la guvern (Salmi și Hauptman 2006, p. 28). ( 10 ) Conform Directivei Consiliului 2000/43/EC din 29 Iunie 2000 in scopul implementarii principiului tratamentului e de egalitate aplicat persoanelor indifernet de rasa su origine etnica (OJ L 180, , p. 22), 2000/78/EC din 27 November 2000 ce stabileste un cadru general pentru tratamentul egali in angajarea și ocuparea locurilor de munca (OJ L 303, , p. 16) si 2004/113/EC din 13 Decembrie 2004 ce implementeaza principiul tratamentului egal intre femei si barbati in aacordarea accesului la oferta de bunuri si servicii (OJ L 373, , p. 37). 107

110

111 TABELUL FIGURILOR Figura 1.1: Procentul de studenți de gen feminin, înscriși în educația terțiară, ISCED 5-6, Figura 1.2: Procentul profesorilor de gen feminin, în educația terțiară, ISCED 5-6, Figura 1.3: Supravegherea structurii populației de studenți, 2009/10 22 Figura 1.4: Figura 1.5: Figura 1.6: Figura 1.7 Figura 2.1: Rute alternative pentru înscrierea în învățământul superior a candidaților nontradiționali, 2009/10 Cadrele legislative în vederea recunoașterii studiilor anterioare non-formale și informale în sectorul învățământului superior, 2009/10 Definiția sau conceptul de studii tip part-time în învățământul superior în Europa, 2009/10 Rata de participare a studenților la studiile tip part-time în învățământul superio, ISCED 5-6, 2008 Tendințele în numărul de studenți ce urmează cursurile educației terțiare comparativ cu anul 2000 Figura 2.2: Tendințele în numărul de studenți ce urmează cursurile educației terțiare cu 33 vârsta între ani, Figura 2.3: Modificările previzionate în structura populației pentru grupul în vârstă de ani între 2010 și 2015, precum și între și Figura 2.4: Totalul cheltuielilor publice destinate educației terțiare calculat ca procent din 36 PIB, Figura 2.5: Obiectivele prioritare în domeniul finanțării publice a învățământului superior, /10 Figura 2.6: Mecanismele prioritare de finanțare a instituțiilor de învățământ superior 38 Figura 2.7: Utilizarea formulelor de finanțare pentru a încuraja obiectivele dimensiunii 39 sociale, 2009/10 Figura 2.8: Mecanismele bazate pe citerii de performanță ce pun accentul pe aspectele 40 legate de dimensiunea socială, 2009/10 Figura 2.9: Modificări în bugetele destinate învățământului superior începând cu 2008/09 41 până în 2009/10 Figura 2.10: Modificări în bugetele destinate învățământului superior din 2009/10 până în /11 Figura 2.11: Adoptarea unui pachet de stimulente pentru învățământul superior, 2009/10 43 Figura 3.1a: Figura 3.1b: Figura 3.2: Figura 3.3: Figura 3.4: Figura 3.5: Figura 3.6: Figura 3.7: Ponderea studenților din primul și cel de-al doilea ciclu de învățământ superior ce plătesc taxe și primesc burse, 2009/10 Cele mai comune taxe suportate de studenți în cadrul primului și celui de-al doilea ciclu de studii, 2009/10 Criteriile utilizate pentru determinarea perceperii taxelor de la studenții din primul cât și din ciclul secundar din învățământul superior, 2009/10 Principalele forme de sprijin financiar acordat studenților ce urmează cursurile primului cât și ciclului secundar din învățământul superior, 2009/10 Criterii pentru acordarea granturilor/burselor de studiu studenților din primul și al doilea ciclu de studii din învățământul superior, 2009/10 Criterile pentru acordarea împrumuturilor studenților din primul cât și din cel de-al doilea ciclu de studii ale învățământului superior 2009/10 Avantajele fiscale și alte forme de sprijin financiar ofeite părinților studenților, 2009/10 Procentul formelor de sprijin financiar (burse și/sau împrumuturi) oferite studenților în total cheltuieli publice cu învățământul superior,

112

113 MULŢUMIRI AGENŢIA EXECUTIVĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT, AUDIOVIZUAL ŞI CULTURĂ P9 EURYDICE Avenue du Bourget 1 (BOU2) B-1140 Bruxelles ( Editor coordonator Arlette Delhaxhe Autori David Crosier, Simon Dalferth, Viera Kerpanova, Teodora Parveva Machetare şi grafică Patrice Brel Coordonator producţie Gisèle De Lel 111

114 Modernizarea învă tamântului superior în Europa: Finantare si dimensiune socială 2011 UNITĂŢILE NAŢ IONALE EURYDICE BELGIA Unité francophone d Eurydice Ministère de la Communauté française Direction des Relations internationales Boulevard Léopold II, 44 Bureau 6A/ Bruxelles Contribuţia Unităţii: Responsabilitate comună: (Unitate Eurydice şo Direction générale de l Enseignement non obligatoire et de la Recherche scientifique (Kevin Guillaume)) Eurydice Vlaanderen / Afdeling Internationale Relaties Ministerie Onderwijs Hendrik Consciencegebouw 7C10 Koning Albert II laan Brussel Contribuţia Unităţii: Noël Vercruysse (Managerul Diviziei Învățământului Superior), Erwin Malfroy (Membru în Divizia pentru Învăţământul Superior), Dries Moorkens (Membru în Divizia pentru Învăţământul Superior) Eurydice-Informationsstelle der Deutschsprachigen Gemeinschaft Agentur für Europäische Bildungsprogramme VoG Postfach Eupen Contribuţia Unităţii: Johanna Schröder BULGARIA Eurydice Unit Human Resource Development Centre 15, Graf Ignatiev Str Sofia Contribuţia Unităţii: Responsabilitate comună REPUBLICA CEHĂ Eurydice Unit Institute for Information on Education Senovážné nám. 26 P.O. Box č Praha 1 Contribuţia Unităţii: Marcela Máchová; external experts: Vladimír Roskovec (Centre for Higher Education Studies), Jiří Dobíšek (Ministry of Education, Youth and Sports) DANEMARCA Eurydice Unit Danish Agency for International Education Bredgade København K Contribuţia Unităţii: Responsabilitate comună GERMANIA Eurydice-Informationsstelle des Bundes Project Management Agency Part of the German Aerospace Center EU-Bureau of the German Ministry for Education and Research Heinrich-Konen-Str Bonn Eurydice-Informationsstelle des Bundes Project Management Agency Part of the German Aerospace Center EU-Bureau of the German Ministry for Education and Research Rosa-Luxemburg-Straße Berlin Eurydice-Informationsstelle der Länder im Sekretariat der Kultusministerkonferenz Graurheindorfer Straße Bonn Contribuţia Unităţii: Brigitte Lohmar ESTONIA Eurydice Unit SA Archimedes Koidula 13A Tallinn Contribuţia Unităţii: Expert: Heli Aru (Consultant, Ministerul Educaţiei şi Cercetării) IRLANDA Eurydice Unit Department of Education & Skills International Section Marlborough Street Dublin 1 Contribuţia Unităţii: Brian Power (Higher Education), Laura Casey (Higher Education, Department of Education & Skills) GRECIA Eurydice Unit Ministry of Education, Lifelong Learning and Religious Affairs Directorate for European Union Affairs Section C Eurydice 37 Andrea Papandreou Str. (Office 2168) Maroussi (Attiki) Contribuţia Unităţii: Lina Mimousi SPANIA Unidad Española de Eurydice Instituto de Formación del Profesorado, Investigación e Innovación Educativa (IFIIE) Ministerio de Educación Gobierno de España c/general Oraa Madrid Contribuţia Unităţii: Flora Gil Traver (Coordinator); expert: José Ginés-Mora Ruiz) 112

115 Multumiri FRANȚA Unité française d Eurydice Ministère de l'éducation nationale, de l Enseignement supérieur et de la Recherche Direction de l évaluation, de la prospective et de la performance Mission aux relations européennes et internationales 61-65, rue Dutot Paris Cedex 15 Contribuţia Unităţii: Nadine Van Der Tol; expert: Pierre Fallourd CROAȚIA Ministarstvo znanosti, obrazovanja i športa Donje Svetice Zagreb ISLANDA Eurydice Unit Ministry of Education, Science and Culture Office of Evaluation and Analysis Sölvhólsgötu Reykjavik Contribuţia Unităţii: Margrét Harðardóttir, Ásgerður Kjartansdóttir ITALIA Unità italiana di Eurydice Agenzia Nazionale per lo Sviluppo dell Autonomia Scolastica (ex INDIRE) Via Buonarroti Firenze Contribuţia Unităţii: Alessandra Mochi; expert: Carlo Finocchietti (Centro Informazione Mobilità Equivalenze Accademiche CIMEA) CIPRU Eurydice Unit Ministry of Education and Culture Kimonos and Thoukydidou 1434 Nicosia Contribuţia Unităţii: Christiana Haperi; experts: Despina Martidou-Forcier, Panikos Giorgoudes, Alexis Rotsidis, Rodoula Efstathiou, Department of Higher and Tertiary Education, Ministry of Education and Culture LETONIA Eurydice Unit Valsts izglītības attīstības aģentūra State Education Development Agency Vaļņu street Riga Contribuţia Unităţii: Responsabilitate comună; expert: Agnese Rusakova (University of Latvia) LIECHTENSTEIN Informationsstelle Eurydice Schulamt Austrasse Vaduz Contribuţia Unităţii: Informationsstelle Eurydice / Schulamt des Fürstentums Liechtenstein with inputs from the International Office/University of Liechtenstein LITUANIA Eurydice Unit National Agency for School Evaluation Didlaukio Vilnius Contribuţia Unităţii: Experts: Rimvydas Labanauskis, Jolanta Navickaitė LUXEMBURG Unité d Eurydice Ministère de l Éducation nationale et de la Formation professionnelle (MENFP) 29, Rue Aldringen 2926 Luxembourg Contribuţia Unităţii: Germain Dondelinger UNGARIA Eurydice National Unit Ministry of National Resources Szalay u Budapest Contribuţia Unităţii: Krisztina Olasz (Coordination); experts: Tamás Móré, András Derényi MALTA Eurydice Unit Research and Development Department Directorate for Quality and Standards in Education Ministry of Education, Employment and the Family Great Siege Rd. Floriana VLT 2000 Contribuţia Unităţii: V. Grech (Registrar, University of Malta), M. Schiavone (Chairperson of the Student Maintenance Board), M. Azzopardi (Director, Directorate for Lifelong Learning) OLANDA Eurydice Nederland Ministerie van Onderwijs, Cultuur en Wetenschap Directie Internationaal Beleid IPC 2300 / Kamer Postbus BJ Den Haag Contribuţia Unităţii: Responsabilitate comună NORVEGIA Eurydice Unit Ministry of Education and Research Department of Policy Analysis, Lifelong Learning and International Affairs Akersgaten Oslo Contribuţia Unităţii: Responsabilitate comună AUSTRIA Eurydice-Informationsstelle Bundesministerium für Unterricht, Kunst und Kultur Ref. IA/1b Minoritenplatz Wien Contribuţia Unităţii: Responsabilitate comună 113

116 Modernizarea învă tamântului superior în Europa: Finantare si dimensiune socială 2011 POLONIA Eurydice Unit Foundation for the Development of the Education System Mokotowska Warsaw Contribuţia Unităţii: Anna Smoczynska; Sławomir Kapralski (Expert universitar) PORTUGALIA Unidade Portuguesa da Rede Eurydice (UPRE) Ministério da Educação Gabinete de Estatística e Planeamento da Educação (GEPE) Av. 24 de Julho, º Lisboa Contribuţia Unităţii: Cristina Jacinto (Director Adjunct, Directoratul General în domeniul Învățământului Superior Director, Ana Mateus (Director, Divizia Recunoașterii Mobilității și cooperării Internționale în Directoratul General al Învățământului Superior) ROMÂNIA Eurydice Unit National Agency for Community Programmes in the Field of Education and Vocational Training Calea Serban Voda, no. 133, 3 rd floor Sector Bucharest Contribuţia Unităţii: Veronica Gabriela Chirea în cooperare cu experți Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sporturilor): Ion Ciuca (Director), Elena Vîlcea (Expert), Margareta Marin (Expert), Victor Iliescu (Expert), Ovidiu Solonar (Expert) Unitatea Executivă pentru finanțarea Învățământului Superior,Cercetării, Dezvoltării și Inovației,: Ana - Cristina Moise (Expert) Secretariatul Grupului Român de Monitorizare a Proceului de la Bologna: Ligia Deca (Managerul Secretariatului ELVEȚIA Foundation for Confederal Collaboration Dornacherstrasse 28A Postfach Solothurn SLOVENIA Eurydice Unit Ministry of Education and Sport Department for Development of Education (ODE) Masarykova 16/V 1000 Ljubljana Contribuţia Unităţii: Experts: Meta Dobnikar, Janja Komljenovič (Ministry of Higher Education, Science and Technology) SLOVACIA Eurydice Unit Slovak Academic Association for International Cooperation Svoradova Bratislava Contribuţia Unităţii: Responsabilitate comună; expert: Jaroslav Juriga (Ministry of Education, Science, Research and Sport of the SR) FINLANDA Eurydice Finland Finnish National Board of Education P.O. Box Helsinki Contribuţia Unităţii: Responsabilitate comună SUEDIA Eurydice Unit Vocational Training & Adult Education Unit International Programme Office for Education and Training Kungsbroplan 3A Box Stockholm Contribuţia Unităţii: Responsabilitate comună TURCIA Eurydice Unit Türkiye MEB, Strateji Geliştirme Başkanlığı (SGB) Eurydice Türkiye Birimi, Merkez Bina 4. Kat B-Blok Bakanlıklar Ankara Contribuţia Unităţii: Osman Yıldırım Ugur, Bilal Aday, Dilek Gülecyüz REGATUL UNIT AL MARII BRITANII Eurydice Unit for England, Wales and Northern Ireland National Foundation for Educational Research (NFER) The Mere, Upton Park Slough SL1 2DQ Contribuţia Unităţii: Sigrid Boyd Eurydice Unit Scotland International Team Schools Directorate Area 2B South Mailpoint 28 Victoria Quay Edinburgh EH6 6QQ Contribuţia Unităţii: Gerard Madill (Expert) 114

117 EACEA; Eurydice Modernizarea învățământului superior în Europa: Finanțare și dimensiune socială 2011 Bruxelles: Eurydice p. ISBN doi: /26296 Cuvinte cheie: învățământul superior, oportunități egale, accesul la educație, participarea studenților, rata de participare la educație, egalitatea între genuri, taxe de școlarizare, finanțare, ajutor financiar, cheltuieli cu educația, mediu de proveniența dezavantajat, acreditarea studiilor anterioare, reformă educațională,dezbatere, analiză comparativă, Turcia, Spațiul Economic European, Uniunea Europeană

118 RO EC RO-C Reţeaua Eurydice furnizează informaţii şi analize referitoare la sistemele de educaţie şi politicile din Europa. Începând cu anul 2011, această reţea se compune din 37 de unităţi naţionale situate în toate cele 33 de ţări participante la programul comunitar de învăţare de-a lungul vieţii (statele membre UE, ţările EFTA, Croaţia şi Turcia) şi este coordonată şi gestionată de către Agenţia pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură, cu sediul în Bruxelles, care elaborează publicaţiile şi bazele sale de date. Reţeaua Eurydice serveşte în principal celor implicaţi în elaborarea politicilor de învăţământ la nivel naţional, regional şi local, precum şi celor din cadrul instituţiilor Uniunii Europene. Publicaţiile se concentrează în principal pe modul în care este structurată şi organizată educaţia la toate nivelurile, în Europa. Publicaţiile acoperă următoarele categorii: descrieri ale sistemelor naţionale de educaţie, studii comparative dedicate unor subiecte specifice, indicatori şi statistici. Publicaţiile sunt disponibile gratuit pe site-ul Eurydice sau, la cerere, în formă tipărită. EURYDICE pe Internet