Din conţinutul acestui număr: Agenda europeană 3-7 febr., Instituţii naţionale...4. Instituţii europene Din actualitatea europeană...

Transcription

1 Din conţinutul acestui număr: REPERE DIN AGENDA PUBLICĂ A PREFECTULUI JUDEŢULUI HUNEDOARA ÎN PERIOADA 3-7 FEBRUARIE, Rezultatele activităţii Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Hunedoara în perioada 31 ian. 6 febr., Rezultatele activităţii Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Hunedoara în perioada 3 7 februarie, SELECŢIE DE ACTE NORMATIVE APĂRUTE ÎN MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI ÎN PERIOADA 3-7 FEBRUARIE, COMUNICATE DE PRESĂ... 3 Depăşirea programului de încasări pe luna ianuarie INFORMAŢIE EUROPEANĂ... 4 Agenda europeană 3-7 febr., Instituţii naţionale...4 Declaraţii ale premierului Victor Ponta şi ale ministrului fondurilor europene, Eugen Teodorovici, la şedinţa Comitetului Interinstituţional pentru Acordul de Parteneriat Instituţii europene...11 O alimentaţie sănătoasă în şcolile europene - 04/02/ UE solicită intensificarea acţiunilor anticorupţie - 06/02/ Din actualitatea europeană...13 Ştiri UE pe scurt Viitorul Europei: dna vicepreşedinte Viviane Reding urmează să participe la o dezbatere publică la Londra Mediu: Comisia lansează o consultare cu privire la modul în care UE poate lupta împotriva creşterii dramatice a traficului cu specii sălbatice de faună şi floră Libera circulaţie: Comisia Europeană îi invită pe primari să poarte discuţii cu privire la provocările din acest domeniu şi să facă schimb de bune practici Mediu: campania Generation Awake spune Stop risipei de deşeuri! 14 Declaraţie în urma vizitei FMI şi Comisiei Europene Comisia Europeană prezintă primul raport al UE privind combaterea corupţiei Informaţii utile...14 Au fost stabilite alocarile financiare nete pentru programele operationale aferente perioadei Start la garantiile pentru tineri : Peste 38 milioane lei din fonduri europene pentru de tineri cu varste intre 15 si 24 ani Oportunităţi de finanţare...16 Teodorovici: Drafturile programelor operationale pentru vor fi publicate pana la finalul lunii februarie Euro publicaţii...16 Acum puteti consulta buletinul informativ al programului de cooperare teritoriala URBACT II din luna ianuarie Anul 8 numărul februarie, 2014

2 REPERE DIN AGENDA PUBLICĂ A PREFECTULUI JUDEŢULUI HUNEDOARA ÎN PERIOADA 3-7 FEBRUARIE, 2014 Facem cunoscute publicului următoarele acţiuni din agenda prefectului judeţului Hunedoara, domnul Sorin Adrian Vasilescu: Eveniment Data Întâlnire operativă cu şefii şi coordonatorii structurilor de specialitate din Instituţia Prefectului - judeţul Hunedoara 3 februarie 2014 Videoconferinţă - Comandament de Iarnă 3 februarie 2014 Acordarea de audienţe cetăţenilor 4 februarie 2014 Participare la Programul de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici Întâlnire de lucru cu inspectorul şef al Inspectoratului judeţean de jandarmi "Decebal" Hunedoara 5-6 februarie februarie 2014 Cancelaria Prefectului Rezultatele activităţii Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Hunedoara în perioada 31 ian. 6 febr., 2014 certificate de înmatriculare: radieri vehicule: autorizaţii provizorii eliberate: permise de conducere eliberate: permise de conducere preschimbate: persoane examinate în vederea obţinerii permisului de conducere: din care admise: procent: ,07% Nicolae Marin, Şef serviciu Rezultatele activităţii Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Hunedoara în perioada 3 7 februarie, 2014 cereri primite paşaport electronic (76 Deva + 36 Petroşani) 52 paşaport temporar paşapoarte temporare personalizate: 52 temporare paşapoarte eliberate: electronice (71 Deva + 37 Petroşani) 51 temporare Florin Ioan Mocan, Şef serviciu Anul 8 Numărul februarie, 2014 PAGINA 2

3 SELECŢIE DE ACTE NORMATIVE APĂRUTE ÎN MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI M. OF. NR. 88/ 4 FEBRUARIE 2014 ÎN PERIOADA 3-7 FEBRUARIE, Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă Ministerul Finanțelor Publice - Ordin pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare ale instituţiilor publice la 31 decembrie 2013 M. OF. NR. 94/ 6 FEBRUARIE Ministerul Economiei - Ordin privind instituirea schemelor de ajutor de minimis pentru acţiunile din Programul de promovare a exportului M. OF. NR. 96/ 7 FEBRUARIE /1991 (republicare) - Lege pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice M. OF. NR. 98/ 7 FEBRUARIE Ordonanţă de urgenţă pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru implementarea altor acte normative Descărcaţi ADOBE READER - Sursa: Monitorul Oficial al României - COMUNICATE DE PRESĂ MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Serv ic iu l de C omu n ica re, R elat ii Pub l ice si M ass Med i a Str. Apolodor nr 17, sector 5, Bucureşti, Tel : Fax : Depăşirea programului de încasări pe luna ianuarie 2014 Totalul veniturilor bugetare realizate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în luna ianuarie 2014 a însumat ,75 mil.lei, ceea ce reprezintă: - un grad de realizare de 106,57% a programului de încasări venituri bugetare comunicat de Ministerul Finanţelor Publice ( ,8 mil. lei ); - o depăşire cu 13,25 % - indice nominal, respectiv cu 1.883,08 mil.lei în cifre absolute mai mult decat în luna ianuarie 2013 ( ,67 mil.lei ). Odată cu operaţionalizarea parţială a Direcţiei Antifraudă Fiscală se constată o îmbunătăţire a colectării impozitelor care reflectă diminuarea evaziunii fiscale. Astfel: încasările din taxa pe valoarea adăugată au fost de 5.027,37 mil. lei, cu 758,06 mil.lei ( 17,76% indice nominal ) mai mari decât încasările din 2013 (4.269,31 mil. lei). Gradul de realizare a programului a fost de 110,29%. Anul 8 Numărul februarie, 2014 PAGINA 3

4 Încasările din TVA pentru operaţiunile interne în luna ianuarie 2014 au fost mai mari faţă de cele din ianuarie 2013 cu 10,83 % (+595,26 mil. lei) şi cu 10,76 % mai mici (58,70 mil. lei ) la importul de bunuri. în domeniul accizelor programul de încasări a fost realizat în proporţie de 124,98%. Faţă de încasările din perioada analizată a anului precedent, accizele au fost mai mari cu 12,52 % (în termeni nominali), respectiv 2.361,21 mil. lei în ianuarie 2014 faţă de 2.098,52 mil.lei în luna ianuarie 2013 ( plus 262,69 mil.lei). În ce priveşte impozitul pe profit, s-au încasat 247,21 mil. lei, cu 53,57 mil.lei mai mult decât în 2013 ( 193,64 mil.lei) iar încasările la capitolul rest venituri au fost mai mari cu 793,55 mil.lei faţă de perioada similară a anului Pentru orice reclamaţie sau neregulă referitoare SERVICIUL COMUNICARE, RELAŢII PUBLICE ŞI MASS-MEDIA INFORMAŢIE EUROPEANĂ AGENDA EUROPEANĂ 3-7 FEBR., 2014 INSTITUŢII NAŢIONALE M i n i s t e r u l F o n d u r i l o r E u r o p e n e Preşedinţia elenă a Uniunii Europene 1 ianuarie - 30 iunie, 2014 Motto: «Europa este încercarea noastră comună. Împreună vom merge mai departe!» Declaraţii ale premierului Victor Ponta şi ale ministrului fondurilor europene, Eugen Teodorovici, la şedinţa Comitetului Interinstituţional pentru Acordul de Parteneriat Declaraţii ale premierului Victor Ponta şi ale ministrului fondurilor europene, Eugen Teodorovici, la începutul şedinţei Comitetului Interinstituţional pentru Acordul de Parteneriat Victor Ponta: Bună dimineaţa. În primul rând, mulţumesc tuturor celor care aţi acceptat invitaţia de a participa la cea de a şasea reuniune, cum spune domnul ministru Teodorovici, a Comitetului Interinstituţional pentru Acordul de Parteneriat. După cum probabil ştiţi cu toţii, intrăm în linie dreaptă, au avut loc foarte multe consultări informale, s-au luat decizii în ceea ce priveşte principalele direcţii strategice de dezvoltare a României, de utilizare a fondurilor europene incluse în mecanismul financiar multianual Evident, mai sunt foarte multe alte lucruri de detaliu de făcut, însă într-un timp foarte scurt, pentru a fi alături de primele ţări europene care înaintează draft-ul de acord de parteneriat, trebuie să mai luăm câteva decizii şi scopul acestei reuniuni este tocmai această consultare cât mai largă posibilă, pentru a putea merge spre finalizarea proiectului, un proiect care, evident, după aceea, va fi din nou discutat în mod oficial cu Comisia Europeană, pentru a avea forma finală. Anul 8 Numărul februarie, 2014 PAGINA 4

5 Vreau doar să spun două lucruri la început, după care să-l rog pe domnul ministru Teodorovici să intre în profunzimea subiectului. În primul rând, faptul că acea impresie iniţială, de altfel, corectă, că vorbim despre fonduri europene pe care oricum nu suntem în stare să le cheltuim, e o impresie care din fericire anul trecut s-a dovedit a fi neadevărată. Gradul de absorbţie, de la 7% la Cât mai e domnul ministru? Eugen Teodorovici: 34 Victor Ponta: Foarte bine, 34. S-a dovedit că nu e aşa România, absolut şi veşnic incapabilă de a absorbi fonduri europene, dimpotrivă. În 2013 am fost pe primul loc la creşterea gradului de absorbţie faţă de toate celelalte ţări din UE, ţine doar de un sistem capabil să îndeplinească regulile europene şi să folosească aceste fonduri care, evident, sunt cele mai ieftine, pentru că sunt nerambursabile şi merg în direcţii clar stabilite. Al doilea lucru este că pentru avem foarte puţini bani. România şi Bulgaria au cea mai mică alocaţie dintre toate ţările UE, raportată la numărul de locuitori, în jur de 1000 de euro pentru fiecare locuitor. Toate ţările din jurul nostru, chiar şi Croaţia, care este nou membru, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia pornesc de la 2000 de euro, deci dublu faţă de noi. Acum însă, cum spune Comisia Europeană, să nu plângem după laptele vărsat, că oricum nu mai putem schimba negocierea aşa cum a fost făcută. Important este că aceşti bani foarte puţini pe care îi avem la dispoziţie să încercăm să îi folosim cât mai bine şi să stabilim cu adevărat priorităţi. Bani pentru tot ceea ce ne dorim şi ne propunem nu sunt. 20 de miliarde înseamnă vreo 3 miliarde în fiecare an - gândiţi-vă, vă rog, de câţi bani este nevoie pentru infrastructură, de câţi bani este nevoie pentru sănătate, pentru educaţie, pentru dezvoltarea regională, pentru IMM-uri, pentru turism, pentru... Trei miliarde de euro sunt nimica toată aproape. Mediu, nu mai vorbesc, da... Doamna ministru, ca de fiecare dată îmi spune câţi bani ne trebuie ca să îndeplinim condiţiile obligatorii de conformare la standardele europene de mediu. Cred că toţi cei 20 dacă i-am folosi ne-ar ajunge la mediu, doamna ministru? Nu cred. Cam aşa, cam 20 de miliarde ne-ar trebui doar pentru mediu. Nu vorbesc de autostrăzi sau de căi ferate sau de spitale sau şcoli. Deci banii sunt puţini, dar cei puţini să decidem împreună cum îi cheltuim. Domnul ministru Teodorovici, mai în detaliu, şi după aceea să încercăm să folosim timpul pe care îl avem alocat pentru a da informaţii, a primi informaţii şi a reuşi să luăm nişte decizii. Vă rog. Eugen Teodorovici: Mulţumesc foarte mult, bună ziua! În primul rând, domnule prim-ministru, daţi-mi voie să vă mulţumesc dumneavoastră, colegilor miniştri, membrilor acestui comitet şi, desigur, invitaţilor prezenţi la această întâlnire. Această a șasea reuniune a Comitetului Interinstituţional este o întrunire la care noi dorim să definitivăm acest document, acest acord de parteneriat. Acest comitet are un rol deosebit de important ca for decizional în definitivarea documentelor de programare pentru România. Doresc să îmi exprim aprecierea faţă de cei care au trimis observaţii, comentarii la acest document, pe care noi l-am integrat în această versiune pe care noi astăzi o discutăm. Ca timp, pot să vă spun că intenţionăm, după această reuniune la care o să vă rugăm să trimiteţi eventuale comentarii pe care dumneavoastră le mai puteţi avea până vineri, astfel încât să putem integra aceste comentarii în documentul final şi, până la finalul acestei luni, să-l putem trimite Comisiei Europene pentru analiză şi aprobare. Programele operaţionale care de asemenea sunt cele vor defini mult mai exact ceea ce dorim să finanţăm, următorul cadru financiar, vor fi făcute publice la finalul acestei luni, puse pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene şi nu numai, astfel încât toţi cei interesaţi să îşi poată aduce contribuţia la definitivarea acestor documente foarte importante. De asemenea, programele operaţionale vor fi trimise Comisiei Europene la finalul lunii martie, astfel încât desigur, într-un timp cât mai scurt, să putem avea aprobarea Comisiei Europene. Un element extrem de important este acela că nu va trebui să aşteptăm aprobarea acestor documente de către Comisia Europeană pentru a putea finanţa proiectele în acest nou cadru financiar. O schimbare de abordare este esenţială şi anume că putem deconta de la Comisia Europeană ceea ce cheltuim în anul desigur, acele cheltuieli care respectă toate regulile europene vizavi de achiziţii publice, impact de mediu şi alte cerinţe din partea Comisiei Europene. Este o schimbare de abordare care cu siguranţă va aduce şi un nivel de cheltuieli destul de ridicat încă din primul an al noului cadru financiar. Astea au fost primele elemente pe care le putem discuta public, pentru că, totuşi, această întâlnire are un caracter, să spunem aşa, restrâns. La final vor fi declaraţii de presă și vom putea aduce şi alte elemente vizavi de cele pe care le discutăm astăzi. Victor Ponta: Mulţumesc atunci celor de la presă şi la final cel puţin domnul ministru Teodorovici, dar cred că şi alţi participanţi pot să vă dea detalii despre discuţia de astăzi. Bine, deci înţeleg că faci o prezentare un pic mai detaliată acum şi după aceea îi lăsăm pe oameni să îşi spună opiniile. *** Anul 8 Numărul februarie, 2014 PAGINA 5

6 Declaraţii de presă susținute de premierul Victor Ponta, la finalul reuniunii Comitetului Interinstituţional pentru Acordul de Parteneriat Victor Ponta: O să spun câteva cuvinte despre discuţiile pe care le-am avut azi cu partenerii sociali, referitoare la finalizarea proiectului de Acord de Parteneriat cu UE pentru perioada Pentru toate detaliile, o să îl rog pe dl ministru Teodorovici să vă răspundă la întrebări. Trebuie să particip la un alt eveniment, la Parlament. Însă aş vrea, înainte de a intra în detalii legate de acordul de parteneriat şi de modul în care România îşi propune să folosească fondurile structurale şi de coeziune, pentru că despre acestea am vorbit, în special astăzi - mai puţin despre politica agricolă comună, care e cealaltă componentă - aş vrea să reiau doar foarte puţin şi foarte punctual câteva dintre concluziile expuse şi astăzi de către şeful misiunii FMI în România, pentru a arăta contextul economic în care ne aflăm şi, evident, în baza acestui context economic, şi strategia de dezvoltare a României până în 2020 trebuie să ţină cont de realităţi şi de obiectivele pe care ni le propunem. Apreciez faptul că în urma vizitei de evaluare, delegaţia FMI şi a Comisiei Europene au constatat faptul că estimarea pentru 2013 a creşterii economice este de 2,8%. Vă reamintesc, am pornit la începutul anului cu o estimare de 1,6. Faptul că nu doar am respectat-o, dar am depăşit-o cu peste 1 punct procentual este meritul, în primul rând, al celor care au muncit în România şi au făcut posibilă această creştere economică, atât în zona industrială, în agricultură, în servicii şi în celelalte domenii. Din fericire, această stabilitate economică a dus la posibilitatea ca să se constate de către Banca Naţională o reducere a inflaţiei în luna decembrie la 1,5% şi fundamente macroeconomice pentru ca România să reziste, aşa cum a făcut-o până în prezent, la turbulenţele de pe pieţele financiare. S-a reliefat faptul extrem de important că dobânda la datoria publică a scăzut la cel mai mic nivel istoric şi este mai mică decât media pe Europa. România a reuşit pentru prima dată în istorie să emită bonduri la 30 de ani, ceea ce înseamnă că cei care ne-au împrumutat cu bani au încredere că România în următorii 30 de ani va fi capabilă să-şi plătească datoriile. Şi, cel mai important lucru, că plătim dobânzi mai mici, deci, practic, fiecare sarcină a fiecărui locuitor al acestei ţări de a plăti în viitor va scădea şi scade în mod accelerat. De asemenea, se confirmă o previziune de continuare a creşterii economice pentru 2014, bazată nu doar pe agricultură, ci în special pe sectoarele industriale şi productive. Mai mult vreau să reliefez din prezentarea făcută astăzi faptul că pentru această creştere economică avem nevoie să menţinem stadiul actual accelerat de absorbţie a fondurilor europene, şi aici trecerea de la faimosul 7% din 2012 la 34% astăzi. Este în mod sigur cea mai importantă schimbare pozitivă în ceea ce priveşte partea economică şi, de asemenea, bugetul de investiţii 2014, aşa cum a fost aprobat. Cele două scheme guvernamentale "Prima casă" şi noua schemă de creditare pentru societăţile care creează 20 de locuri de muncă sunt de natură să contribuie la creşterea economică şi un lucru extrem de important, pentru că sper să discutăm foarte serios despre acest lucru, măsura de sprijinire a persoanelor care au credite pe o perioadă de doi ani, din punctul de vedere al FMI, va conduce la o creştere a creditării, a consumului şi, alături de creşterea pensiilor, măsuri care duc la creşteri economică şi însănătoşire a mediului social şi de afaceri. După cum ştiţi, patru din cele cinci criterii de performanţă au fost îndeplinite, cel referitor la reducerea deficitului bugetar nu a fost constatat din cauza întârzierii scrisorii de intenţie, însă, în mod sigur, în luna martie sper să avem scrisoarea de intenţie în board-ul FMI, să se constate că ne-am îndeplinit şi toate ţintele care ţin de deficitul bugetar. Avem, evident, ca obiectiv reducerea arieratelor la societăţile cu capital de stat, e vorba în special despre societăţile din domeniul feroviar, dar şi la Poşta Română - acestea două au fost domeniile. Iar reformele structurale în, special în energie, sunt apreciate ca reprezentând pentru România un motor de creştere, România putând deveni un exportator de energie, creând locuri de muncă şi stabilitate economică. În acest context economic am vrut să reliefez faptul că măsurile pe care le-am luat ieri şi le-am negociat cu partenerii noştri internaţionali au acest scop de a sprijini echilibrul social, creşterea consumului şi dezvoltarea economică. Evident că modul în acre România îşi propune să folosească fondurile structurale şi de coeziune alocate ţării noastre pentru perioada este extrem de important să susţină această viziune pe dezvoltare. Am pregătit un foarte scurt material, o să-l dăm imediat să vi-l multiplicăm. Pornim cu un handicap evident faţă de ţările din regiune în ceea ce priveşte alocarea raportată la numărul de locuitori. România are aproximativ 1000 de euro raportat la fiecare locuitor, în timp de ţările din regiune, cu care ne comparăm, Cehia, Ungaria, Slovacia, Polonia, Lituania, Croaţia, au cel puţin dublu faţă de noi. Se vorbeşte foarte des şi pe bună dreptate, România trebuie să se uite spre o ţară ca Polonia, ca model de dezvoltare şi de folosire a fondurilor europene, fără să uităm însă că pentru Polonia are 72 de miliarde alocate, noi avem 21. Deci, e o diferenţă de 50 de miliarde de euro, e adevărat, la o populaţie de 38 de milioane. Asta este situaţia, aşa trebuie să ne adaptăm şi să încercăm să folosim aceşti bani şi în urma discuţiilor purtate pe parcursul anului 2013, astăzi suntem într-o fază avansată, suntem capabili să vă punem la dispoziţie, dumneavoastră, şi evident pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene sunt detalii, modul în care România îşi propune să folosească fondurile structurale şi de coeziune pentru infrastructura de transport, aici intrând autostrăzi, căi ferate, naval şi aerian, aproximativ -e vorba de cifre indicative, eu încerc să le prezint pe înţelesul tuturor - 5,7 miliarde de euro, pentru mediu şi tot ceea ce înseamnă infrastructură de mediu şi proiecte de mediu - 3 miliarde de euro, pentru eficienţă energetică de milioane, pentru programele de angajare a tinerilor, şomerilor - 1 miliard de euro şi pentru dezvoltarea programelor ANOFM de milioane de euro, pentru asistenţa socială a categoriilor defavorizate, aici intrând în mod special programele de integrare a minorităţii rome - aproximativ 1 miliard de euro, pentru educaţie, în ceea ce priveşte formarea şi dezvoltarea profesională - 1 miliard, pentru infrastructură de milioane de euro, pentru dezvoltarea capacităţii administrative la nivel local de milioane şi asistenţă tehnică la nivel central de milioane de euro, pentru IMM-uri şi parcuri tehnologice de milioane, dezvoltarea urbană a comunităților - 2,8 miliarde de euro, refacerea zonelor istorice, culturale şi turistice Anul 8 Numărul februarie, 2014 PAGINA 6

7 de milioane de euro, drumuri judeţene, centuri - 1,1 miliarde, infrastructura de sănătate de milioane de euro, care să ne permită construcţia celor trei spitale regionale de care România are nevoie - Iaşi, Cluj şi Craiova - şi modernizarea altor trei spitale, pentru cercetare de milioane de euro, pentru IT de milioane de euro şi pentru proiectul de cadastru de milioane de euro. Nu faceţi efortul să scrieţi din dictarea mea, că vă dau documentul, cred că e mult mai sigur şi e mult mai simplu şi de altfel, cu foarte multe detalii, Ministerul Fondurilor Europene va pune pe site alocările într-un limbaj mai tehnic şi, evident, mult mai exact decât al meu. Ceea ce vreau să spun este că s-a lucrat şi se lucrează în continuare, până la sfârşitul lunii februarie, cu ministere, cu instituţii publice, cu parteneri sociali, pentru ca la sfârşitul lunii februarie, începutul lunii martie să putem transmite un prim proiect. Am citit uneori că ne-a fost respins proiectul de parteneriat - era oarecum imposibil, deoarece nu l-am trimis niciodată şi nu-l trimisese nimeni. Abia după 20 decembrie au fost aprobate ghidurile, abia după aceea curge perioada în care trebuie să-l întocmim şi să-l transmitem, după care, într-o perioadă de patru luni, Comisia Europeană face observaţii, negociază cu fiecare stat membru, în aşa fel încât să-l finalizăm şi să-l adoptăm. Vreau să mulţumesc ministrului şi celor de la Ministerul Fondurile Europene, care au făcut munca de centralizare a tuturor datelor, a strategiilor sectoriale, efortul de comunicare şi de dialog cu toţi partenerii noştri şi, evident, cred că în acest weekend va fi afişat pe site proiectul de acord, în aşa fel încât să poată fi cunoscut de toată lumea. O să-mi cer scuze, plec la Parlament, la o altă întâlnire importantă, însă pentru toate detaliile tehnice şi nu doar tehnice vă stă la dispoziţie dl ministru. Vă mulţumesc. *** Declaraţii de presă susținute de minstrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, la finalul reuniunii Comitetului Interinstituţional pentru Acordul de Parteneriat Eugen Teodorovici: Bună ziua, dacă îmi permiteţi am să încerc să dau cât mai multe detalii, dacă se poate, înainte de a pune întrebările dvs. Astăzi a avut loc cea de-a şase reuniune a Comitetului Interinstituţional pentru Acordul de Parteneriat Este forul decizional în tot ceea ce înseamnă documente de programare pentru România. Acest document discutat astăzi a încorporat ceea ce Comisia Europeană a trimis în luna decembrie drept comentarii. Astăzi au fost discutate, aşa cum spunea şi primul-ministru, alocările financiare pe domeniile majore, urmând ca în următoarea perioadă să detaliem la nivel de program operaţional pe fiecare subprioritate partea de finanţare europeană. Acest document ca termen de timp va fi trimis, cum spunea şi primul-ministru, la finalul acestei luni, începutul lunii martie, astfel încât acel termen de 4 luni de zile pe care Comisia îl are la dispoziţie conform regulamentului să înceapă efectiv să curgă; va fi trimis în mod formal în sistemul pe care Comisia Europeană îl impune fiecărui stat membru, acest sistem electronic. De asemenea, la finalul acestei luni în curs vom pune pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene şi programele operaţionale sectoriale, astfel încât să începem dialogul public pe aceste documente care vor fi mult mai detaliate decât acest document primar de programare, astfel încât la finalul lunii martie să putem trimite Comisiei Europene şi programele operaţionale, desigur, la fel, în formă de proiect. Pot să menţionez faptul că este normal ca în acest dialog, în această negociere cu partea comunitară să mai apară astfel de discuţii, aspecte de clarificat, având în vedere şi faptul că la nivelul Comisiei Europene încă mai sunt elemente de finalizat vizavi de ceea ce statele membre trebuie să furnizeze Comisiei Europene ca date pentru aprobarea acestor documente. Este foarte important de menţionat şi faptul că până în prezent niciun stat membru nu are aprobat acordul de parteneriat, am tot auzit în ultima perioadă astfel de precizări, nu, până în prezent Comisia Europeană nu aprobat niciunui stat membru acest document de programare. Şi sunt multe alte state membre care nici măcar până în prezent nu au trimis un astfel de document nici măcar într-o fază, să spunem aşa, incipientă. Alocările financiare mari pot să vi le prezint ca alocări pe programe operaţionale, desigur aveţi şi acea listă detaliată pe care primul-ministru deja a prezentat-o. Cea mai importantă alocare financiară revine desigur programelor mari de infrastructură, acolo unde intră şi secţiunea de mediu, transporturi şi energie, în total fiind aproximativ 9 miliarde de euro. Programul operaţional regional are o alocare indicativă de 6,5 miliarde de euro, capitalul uman 3,4 miliarde de euro, programul destinat mediului privat şi cel de competitivitate 1,26 miliarde de euro, programul de capacitate administrativă 520 de milioane de euro şi cel de asistenţă tehnică 300 de milioane de euro. Desigur sunt alocări financiare indicative pentru că aici Comisia Europeană va avea desigur punctul de vedere; este încă o dată important să menţionăm faptul că este un proces de negociere, astfel încât desigur va trebui să susţinem în faţa Comisiei Europene motivele pentru care o alocare este mai mare într-un sector sau altul aşa cum, să spunem aşa, priorităţile României o cer. În ce priveşte calendarul, v-am spus, februarie trimitere la Comisia Europeană şi desigur postarea pe site a acestor documente subsecvente de programare şi, desigur, luna martie trimiterea şi a programelor operaţionale la Comisia Europeană, astfel încât să putem până la finalul acestui prim semestru să avem din partea Comisiei Europene aprobate toate aceste documente în pachet. Un element foarte important este acela că nu trebuie să aşteptăm din partea Comisiei aprobarea acestor documente pentru a începe să cheltuim bani publici, desigur, în primă fază. Este foarte important că noi vom încerca la final de an să decontăm ceea ce cheltuim, ce avem planificat pentru a cheltui în 2014, cheltuieli deja planificate. Deci asta este foarte important pentru a avea la final de 2014 un nivel de absorbţie cât mai ridicat şi de asemenea o să vedeţi foarte clar la nivel de acord de parteneriat faptul că alocările financiare stabilite an de an au o abordare diferită de ceea ce este în actualul cadru financiar, şi anume nu vom mai lăsa pe ultimii ani ai actualului cadru financiar sumele mari, da?, cum este în actualul cadru financiar, undeva pe final de 2015 sau în 2015 undeva la 7 miliarde de euro au fost planificaţi a fi cheltuiţi. Va fi o abordare inversă, în primii Anul 8 Numărul februarie, 2014 PAGINA 7

8 ani vom cheltui marea parte a acestor fonduri, urmând ca pe finalul acestei perioade să închidem acele proiecte care au termen de finalizare la final de Va fi o abordare să spunem aşa inversă, dar sigur una normală pentru economie. Dacă aveţi dvs. întrebări, cu mare plăcere vă stau la dispoziţie. Reporter: Domnule ministru, aş vrea să vă întreb cât timp mai avem, deci, la dispoziţie pentru aprobarea de către comisie a acestui acord. Eugen Teodorovici: Aşa cum am spus, trimiţând la finalul acestei luni documentul la comisie, România trimite înainte cu două luni de zile faţă de termenul final, care este la final de aprilie, acest document. Termenul a început să curgă din luna decembrie, finalul lui decembrie, când regulamentele au fost aprobate şi publicate în jurnalul oficial al Comunităţii Europene. Reporter: Există riscul să nu ne înscriem în acest exerciţiu financiar 2014? Eugen Teodorovici: Nu, nu este absolut niciun fel de risc. Comisia Europeană a şi menţionat acest lucru, chiar comisarul în sine a făcut o astfel de precizare. România se află pe parcursul normal unui astfel de proces, nu se află în urma altor state membre, aşa cum s-a spus, din păcate de cei care, să spunem aşa, nu se pricep foarte mult la acest domeniu. Pot să vă asigur, încă o dată, că România se află pe parcursul normal în calendarul de timp stabilit cu partea comunitară şi, cum spuneam, până la finalul primului semestru să putem avea documentele deja aprobate de partea comunitară. Încă o dată, repet, este foarte important ca noi... ceea ce cheltuim din bugetul de stat sau bugetele locale, atunci când lucrurile, şi asta se întâmplă, sper, în 100% din cazuri, se respectă regulile europene de achiziţie publică, de mediu şi de alte reguli impuse de partea comunitară, cheltuielile pot fi decontate, după ce comisia aprobă aceste documente de programare. Deci, va fi un simplu proces de decontare a ceea ce noi deja am cheltuit, astfel încât să degrevăm bugetul de stat de ceea ce deja am antamat ca o cheltuială din bugetul public. Reporter: Ştiţi de ce vă întrebam dacă există riscuri? Pentru că, spuneaţi şi dumneavoastră mai devreme, e posibil, înţeleg de la dumneavoastră, ca versiunea finală pe care o trimiteţi, înscriindu-vă în termenul aprobat de comisie, să nu fie perfectă sau să mai fie necesare clarificări sau adăugiri sau eu ştiu ce fel de lucruri şi să depăşiţi termenul. Eugen Teodorovici: Încă o dată, termenul era impus în primă fază din decembrie patru luni de zile, ca fiecare stat să trimită Comisiei Europene acest document. Următorul termen este momentul de la care comisia primeşte acest document de programare şi trebuie să-şi exprime un punct de vedere, în sensul aprobării acestui document. Atunci când comisia va avea observaţii sau comentarii faţă de acest document, va întrerupe efectiv timpul acesta de patru luni de zile, urmând să reia, să zic aşa, parcurgerea acestei perioade după ce primeşte din partea statului membru răspunsul la ceea ce comisia a ridicat drept comentarii. Deci, timpul se opreşte ori de câte ori statul membru are de răspuns la anumite comentarii din partea Comisiei Europene. Reporter: Aţi fost în octombrie, dacă vă amintiţi, cu premierul Victor Ponta în parlament şi prezentaţi în faţa Camerei Deputaţilor primele direcţii din... prima versiune, cum a fost numită, a acordului. Aţi concluzionat, până în ziua de astăzi ce anume a fost vag, lipsit de viziune, aşa cum au catalogat cei de la comisie, din prima versiune? Eugen Teodorovici: În principal, comisia a solicitat un grad de coerenţă ridicat în ceea ce înseamnă priorităţi naţionale, priorităţi sectoriale, pentru că este adevărat - vă daţi seama, fiecare minister în parte, fiind conştienţi de faptul că principala resursă financiară o reprezintă fondurile europene, să treacă, poate, mai mult decât ar fi, să spunem aşa, ar fi necesar la acest moment, în aceste documente. Comisia Europeană a cerut o concentrare tematică cât mai accentuată, astfel încât să vadă, în primul rând, impactul pe care fondurile europene îl produc la nivelul statului membru beneficiar, pe de altă parte şi pentru un sistem mai uşor de implementare, având în vedere că dacă distribuim foarte mult, pe foarte multe tipuri de proiecte această finanţare, desigur sistemul în sine devine unul foarte, foarte complicat. Deci, aici Comisia Europeană a cerut o mai mare coerenţă în ceea ce statul român trimite către Comisia Europeană spre finanţare. Reporter: Adică fiecărui minister, spuneţi. Eugen Teodorovici: Exact, şi încă o dată, strategiile care au stat la baza acestui document, strategiile sectoriale, sunt încă în discuţie publică pe site-urile diferitelor ministere, strategii care ne-au furnizat la acest moment elementele necesare pentru acest nivel. Desigur, aceste strategii vor fi aprobate în mod oficial, atunci când ele vor fi, să spun aşa, agreate de toţi cei care îşi aduc contribuţia la aceste documente, deci nefiind necesar să avem aceste strategii adoptate înainte de a trimite Comisiei Europene acest document. Mai mult, Comisia Europeană impune, a impus fiecărui stat membru un număr de condiţionalităţi. România are o serie de astfel de condiţionalităţi în acest document foarte clar precizate, condiţionalităţi pentru care am şi aprobat în guvern anumite planuri de acţiune cu termene foarte clare de realizare. Sunt mai multe termene impuse de partea comunitară pentru a se asigura că multe dintre aceste elemente mai puţin, să spun aşa, performante vor fi atinse de către statul membru. Reporter: Domnule ministru, dacă ne puteţi preciza - există un program în care pot fi accesate fonduri nerambursabile pentru achiziţia de utilaje de deszăpezire? Eugen Teodorovici: Da, cu siguranţă acest domeniu va fi finanţat pe de o parte din planul de infrastructură mare, pe de altă parte din planul operaţional regional. Deci, vor fi două surse de finanţare clară pentru acest tip de achiziţie. Nu, suma nu este încă discutată, pentru că acestea sunt sumele mari alocate pe fiecare program operaţional în parte, după care vine discuţia la nivel de grup de lucru pentru fiecare program operaţional, ministerele care se regăsesc în acest tip de prioritate vin şi discută şi stabilesc alocarea financiară aferentă fiecărui articol în parte. Numai că, încă o dată, nu Anul 8 Numărul februarie, 2014 PAGINA 8

9 trebuie să aşteptăm - pentru a lansa o astfel de achiziţie - nu trebuie să aşteptăm o definitivare a alocării financiare. Noi putem să lansăm o astfel de procedură de achiziţie publică pentru o astfel de achiziţie chiar şi înainte, cu o clauză suspensivă, înainte de a avea alocarea financiară definitivată. Momentul care contează foarte mult este cel al semnării contractului de achiziţie, moment la care trebuie să fie foarte clar prevăzută sursa de finanţare. Reporter: Aţi avut o astfel de discuţie? Eugen Teodorovici: Da. Da, da, da. Deci, au fost discuţii cu Ministerul Dezvoltării... Reporter:...ați spus că urmează. Eugen Teodorovici: Nu discuţia pentru a defini suma exactă alocată pe fiecare articol în parte. Dar locurile unde vor fi aceste sume poziţionate asta este clar stabilit, cele două programe operaţionale, cum am spus, cel de infrastructură şi cel regional, iar procedura în sine de achiziţie publică va putea fi lansată imediat, astfel încât până la finalul acestui an să fie deja aceste utilaje gata să fie utilizate. Reporter: O întrebare: în momentul acesta cât am mai avea din alocarea din programului trecut de absorbit, putem absorbi în continuare înţeleg până în 2015 nişte fonduri; există un calcul câţi bani mai putem lua de acolo? Şi a doua chestiune:raportat la alocarea anuală, cât a absorbit România în anul 2013? Eugen Teodorovici: Am să vă răspund începând cu ultima întrebare; am trimis Comisiei Europene cereri de rambursare de peste 3,5 miliarde de euro. Asta înseamnă oricum mai mult decât s-a trimis în toţi anii de dinainte. Reporter: Întrebarea era cât am absorbit. Eugen Teodorovici: Ce anume? Reporter: Întrebarea era cât am absorbit nu cât am trimis... Eugen Teodorovici: Nu, păi încă o dată, asta trebuie să fie un element la fel, de schimbare de abordare. Ceea ce noi trimitem Comisiei Europene este clar că se rambursează. Nu se pune problema că trebuie neapărat să fie şi rambursată suma ca să fie constituită ca parte de venituri. Da? Deci ce trimitem Comisiei Europene pentru rambursare se consideră ca sume deja intrate în economie. Suma asta a fost de peste 3,5 miliarde de euro, ca procent cred că undeva la 15%, dacă nu mă înşel eu, exact avem o astfel de situaţie pusă şi pe site-ul ministerului, iar vizavi de suma rămasă de cheltuit în ultimii doi ani de zile, cred că undeva la miliarde de euro. De asta am şi spus, în acest an, obligaţia noastră de a cheltui astfel încât să evităm riscul de pierdere automată este de 2,8 miliarde de euro, da? Dar nu ne vom opri aici, pentru că pentru a nu pune presiune foarte mare pe ultimul an din actualul cadru financiar, va trebui să cheltuim cât mai mult în Desigur, nu trebuie să uităm de suprapunerile celor două perioade. Este un aspect foarte important pe care va trebui să-l luăm... Reporter: Având în vedere că este an electoral, estimaţi o cheltuire mai mare, mai bună, mai eficientă a banului european sau din contră, aşa cum avem statisticile din anii electorali româneşti de până acum, va fi cea mai proastă... Eugen Teodorovici: Proiectele sunt cele care au fost propuse, aprobate şi aflate deja în stadiul de implementare. Chiar urmează în următoarele zile să semnăm pe două dintre planurile operaţionale, cel de competitivitate şi cel de capital uman, un număr foarte mare de proiecte, cu o valoare foarte mare, de câteva sute de milioane de euro, proiecte care au fost aprobate în 2013 şi care sper să fie cât mai repede implementate, eu sper cât mai mult să fie un an mult mai bun decât Este evident că avem nevoie de acest lucru pentru ca în 2015 să nu fie presiunea foarte mare pe sistem, pe ansamblu, pe bugetul de stat, pentru că va trebui să asigurăm şi o parte din cofinanţare foarte ridicată. Vă daţi seama ce înseamnă câteva miliarde de euro în actualul cadru financiar cu ceea ce va trebui să cheltuim pe următorul cadru financiar. Deci o sumă destul de mare de implementat şi desigur cu o finanţare aferentă însemnată. Reporter: Spuneaţi că va trebui să cheltuim în următorii ani miliarde de euro pentru a nu pierde bani până în 2016 inclusiv, că e regula N+3, nu? Eugen Teodorovici: Nu, mecanismul este următorul: obligaţia statului membru este să cheltuie până în 2015 pentru a fi toţi banii cheltuiţi decontaţi. În situaţia în care sunt cazuri care se duc dincolo de 2015, dar care se termină ca implementare şi proiectele devin operaţionale în 2016, atunci Comisia acceptă ca acea parte aferentă lui 2016 să fie... adică proiectul să rămână mai departe să se finalizeze, dar acea parte aferentă lui 2016 să fie atribuită părţii române. Deci orice întârziere dincolo de 2015 nu aduce după sine imediat o anulare a acelui proiect, dar partea aferentă lui 2016 revine părţii române. Dacă cumva proiectul se duce dincolo de 2016, atunci este riscul ca întregul proiect să fie anulat la finanţare şi statul român trebuie să ramburseze suma deja cheltuită. Reporter: Am avut fonduri pierdute în 2013 din cauză că nu am reuşit să le cheltuim? Eugen Teodorovici: Nu. A fost, cum spun eu mereu, un alt record al României, şi anume că nu s-a pierdut nici măcar un euro în 2013 şi, la fel, Comisia a subliniat acest lucru, nu sunt foarte multe statele care au obţinut o astfel de performanţă. Dacă veţi căuta pe site-ul CE veţi vedea că sunt foarte multe stare membre care au pierdut în 2013 pe Anul 8 Numărul februarie, 2014 PAGINA 9

10 această regulă de n+2. România a evitat această situaţie, cu siguranţă o va face şi în 2014; important e să o asigurăm şi în 2015, atunci când va fi, v-am spus, presiunea cea mai mare pe sistemul în ansamblu. Reporter: Şi, dacă îmi permiteţi, referitor la cumpărarea de utilaje pentru deszăpezire se discută despre o sumă în momentul de faţă sau e proiectul vechi discutat pe vremea fostei guvernări? Eugen Teodorovici: Nu, se face... această sumă se va aloca în funcţie de o analiză a necesarului de utilaje atât la nivelul infrastructurii naţionale de drumuri cât şi la nivel judeţean şi comunal, astfel încât să răspundem cerinţelor în ansamblu, iar suma, v-am spus, va fi stabilită în funcţie de aceste analize. Deci nu va fi o sumă pur şi simplu aruncată într-un document pentru un astfel de obiectiv. Reporter: Dar nu ştim deocamdată... Eugen Teodorovici: Nu; asta am spus şi mai devreme. E discuţia între ministerele care vor avea în programele respective această finanţare, astfel încât să fie stabilită suma cea mai aproape de nevoile pe care le avem până la final de Şi important este să le avem, aceste utilaje, deja achiziţionate la momentul la care, să spunem aşa, iarna va începe în Reporter: Potrivit unui calendar aprobat de guvern pe 11 decembrie, proiectul de acord de parteneriat trebuia trimis până la sfârşitul lunii ianuarie. Acum spuneţi că va fi trimis până la sfârşitul lunii februarie. De ce această amânare? Eugen Teodorovici: Acest document în general este un lucru destul de complex, pentru că... şi mai ales cu partea comunitară este o negociere, cum spuneam puţin mai devreme. Desigur, noi trebuie să convingem Comisia că ceea ce ne propunem a finanţa în România corespunde, desigur, şi la ceea este stabilit la nivel european ca prioritate. Aici să ştiţi că fiecare stat membru are un astfel de dialog, pentru că fiecare stat membru îşi susţine o alocare - cum e cazul României, am spus-o foarte clar - către partea de infrastructură. Ştim foarte bine, este evident că este nevoie de finanţare masivă în această zonă. Desigur, e posibil ca partea comunitară să aibă anumite comentarii vizavi de - dau un exemplu aici - între, nu ştiu, mediu şi transport. Poate să ridice un semn de întrebare vizavi de o alocare diferită atât de substanţial între cele două sectoare. Dar încă o dată, fiecare stat membru îşi susţine zonele în care doreşte să finanţeze mai mult; desigur, partea comunitară, v-am spus, insistă foarte mult pe concentrarea tematică. Este un proces de negociere, da? Reporter: Da, dar aceste lucruri nu vă erau cunoscute pe 11 decembrie, când a fost aprobat calendarul de către guvern? Eugen Teodorovici: V-aş putea răspunde cu o întrebare retorică dar n-are sens. Încă o dată: vă rog să mă credeţi că mi-aş dori şi eu să fi fost sau să fi fost gata acest document cât mai repede. Încă o dată: Comisia chiar susţine - şi asta a făcut-o şi faţă de România şi faţă de alte state membre - să nu grăbească acest proces de trimitere a acestor documente, pentru că nu este o cursă contra cronometru şi o competiţie între state. Este nevoie de un document de calitate. Să nu uităm că în 2007 România a avut primul... sau a fost prima ţară pentru care s-a aprobat acest document primar de programare. La vremea respectivă purta o altă de titulatură. Şi, de asemenea, a avut, la fel, planurile de operaţiuni aprobate înaintea altor state membre. Şi unde ne aflăm ca absorbţie, pe ce loc? Este foarte important, cum v- am spus, chiar comisarul Hahn a spus acest lucru: "Trimiteţi un document, adică luaţi-vă timpul necesar pentru a trimite un document cât mai bun, de o calitate cât mai bună, astfel încât ceea ce propuneţi acolo să fie foarte clar" şi, desigur, contează foarte mult sistemul de implementare. Încă o dată, dacă vom avea un sistem, un document de programare foarte bine făcut, dar cu un sistem de implementare care să nu răspundă acelor cerinţe din partea beneficiarilor, vom risca o situaţie similară celei de până acum doi ani de zile aproximativ. Deci este foarte important acest nivel de programare, dar foarte important este sistemul de implementare, astfel încât ceea ce am spus puţin mai devreme cu atragerea sumelor în prima parte a perioadei să se poată realiza. Bun; eu acum o să vă propun, dacă aveţi interesul, în următoarele zile, o discuţie la Ministerul Fondurilor Europene, o discuţie pe toate aspectele şi altele, nu ştiu, mai tehnice. Dacă aveţi întrebări faţă de ceea ce veţi analiza pe site-ul ministerului nostru, putem să discutăm cu mare plăcere în următoarele zile, vă anunţăm din timp. Vă mulţumesc foarte mult. La revedere. * Sursa: Guvernul României, preluare Anul 8 Numărul februarie, 2014 PAGINA 10

11 INSTITUŢII EUROPENE C o m i s i a E u r o p e a n ă O alimentaţie sănătoasă în şcolile europene - 04/02/2014 UE propune consolidarea programelor destinate combaterii alimentației necorespunzătoare în rândul copiilor. Noul sistem va reuni cele 2 programe existente care oferă finanțare pentru distribuirea fructelor și a laptelui în școli și încurajează măsurile educative destinate sensibilizării față de obiceiurile alimentare sănătoase. De aceste programe beneficiază anual circa 30 de milioane de copii. Sub deviza Să mâncăm sănătos pentru a ne simți bine, programul va pune mai mult accent pe metodele prin care copiii pot fi învățați să mănânce mai sănătos și pe explicarea unor noțiuni cum ar fi producția alimentară și deșeurile generate. Printre măsurile propuse se numără, de exemplu, vizita la fermă. Alimentația deficitară În majoritatea țărilor, consumul de fructe, legume și lapte în rândul copiilor este în scădere. Preferințele copiilor se îndreaptă către produse alimentare cu grad înalt de prelucrare. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, obezitatea este în creștere în rândul copiilor europeni. În 2008, s-a estimat că 1 din 4 copii europeni cu vârsta cuprinsă între 6 și 9 ani era supraponderal sau obez. În 2010, raportul era de 1 la 3. În acest context, noul program va avea drept obiectiv să combată mai eficient alimentația deficitară să consolideze cunoștințele furnizate de programele menite să favorizeze alimentația sănătoasă să contribuie la combaterea obezității. Organizare mai simplă În prezent, la programul de distribuire a laptelui în școli participă toate țările UE, majoritatea acestora luând parte și la programul de distribuire a fructelor (mai puțin Regatul Unit, Suedia și Finlanda). Participarea la noul program va fi, în continuare, opțională și țările UE vor avea posibilitatea de a alege alimentele pe care doresc să le distribuie. Noul program va avea un buget de 230 de milioane de euro, față de 197 de milioane de euro pentru acest an, fără a depăși însă bugetul deja stabilit pentru distribuirea fructelor și a laptelui până în Se speră că, prin combinarea acestor programe, școlile și autoritățile naționale vor avea mai puține sarcini administrative și organizatorice și că vor scădea costurile de distribuție. Programul UE de încurajare a consumului de fructe în școli Programul UE de încurajare a consumului de lapte în școli Întrebări și răspunsuri - programele de distribuire a laptelui, fructelor și legumelor în școli Comunicat de presă - Comisia propune combinarea programelor de distribuire a laptelui în școli și de încurajare a consumului de fructe în școli * Anul 8 Numărul februarie, 2014 PAGINA 11

12 UE solicită intensificarea acţiunilor anticorupţie - 06/02/2014 Corupția continuă să afecteze toate statele membre și este nevoie de eforturi sporite pentru a stopa și preveni acest fenomen, se arată într-un raport al UE publicat săptămâna aceasta. Corupția, adică abuzul de putere prin care se urmărește obținerea de foloase în beneficiul propriu, îmbracă diverse forme, de la corupția politică și luarea de mită de către funcționarii publici, până la încheierea de înțelegeri ilegale între companii private. Fenomenul există în toate statele membre, iar pagubele pe care le provoacă economiei europene se cifrează anual la circa 120 de miliarde de euro. Corupția subminează încrederea în instituțiile democratice și dăunează credibilității liderilor politici. Un fenomen îngrijorător Trei sferturi din europeni consideră că fenomenul corupției este larg răspândit în țara lor și mai mult de jumătate cred că este o practică obișnuită la nivelul partidelor politice. Un european din 12 afirmă că a fost implicat direct sau ca martor într-un act de corupție, iar 4% spun că li s-a cerut sau sugerat să dea mită. De cele mai multe ori, cetățenii sunt puși în fața actelor de corupție în relațiile cu serviciile de sănătate, companiile private și autoritățile polițienești sau vamale. Combaterea corupției În ultimii ani, țările europene au pus în aplicare diverse măsuri menite să combată acest fenomen. Acestea includ elaborarea de mecanisme de control al conflictelor de interese, stabilirea de norme etice și îmbunătățirea transparenței. Măsurile variază mult de la o țară la alta și nu sunt întotdeauna puse în aplicare cu fermitate, ceea ce a dus la obținerea de rezultate inegale. Pentru a preveni și sancționa practicile de corupție este nevoie de eforturi suplimentare. Acestea ar putea viza, printre altele, creșterea eficienței instanțelor în contextul instrumentării cazurilor de corupție, asigurarea protecției persoanelor care denunță nereguli și creșterea transparenței deciziilor privind cheltuielile publice - un domeniu deosebit de vulnerabil, în special la nivel local. De asemenea, UE intenționează să creeze un program prin care să le permită țărilor europene, ONG-urilor și altor entități interesate să facă schimb de experiență, să identifice politicile cele mai eficiente și să ofere posibilități de formare. Monitorizarea corupției Raportul UE privind combaterea corupției, elaborat pentru prima dată în 2011, își propune să sprijine eforturile de combatere a acestui fenomen în Europa, să consolideze angajamentul politic și să identifice măsurile pe care le-ar putea lua UE în acest domeniu. Uniunea va continua să monitorizeze experiențele cetățenilor care se confruntă cu acte de corupție și eforturile depuse pentru a rezolva această problemă, iar constatările sale vor fi publicate o dată la doi ani. Raportul UE privind combaterea corupției [613 KB] Întrebări și răspunsuri - Corupția în UE Comunicat de presă - Primul raport al UE privind combaterea corupției Raportul privind combaterea corupției - rezumate pe țări Sursa: Anul 8 Numărul februarie, 2014 PAGINA 12

13 DIN ACTUALITATEA EUROPEANĂ De la Roxana Morea Corupţia continuă să fie o provocare pentru Europa. Corupţia este un fenomen care afectează toate statele membre ale UE şi costă economia europeană aproximativ 120 de miliarde de euro pe an. Statele membre au avut numeroase iniţiative în ultimii ani, însă rezultatele sunt inegale şi ar trebui să se intensifice eforturile pentru prevenirea şi pedepsirea faptelor de corupţie. Acestea sunt câteva dintre concluziile primului raport al UE privind combaterea corupţiei, publicat de Comisia Europeană. Comunicatul de presă integral este disponibil în pagina: Partea din raport care se referă la România se găseşte în pagina: În Eurobarometrul publicat pe subiect se arată că 93% din populaţia României consideră corupţia a fi larg răspândită în ţară (faţă de 76% media UE), cu doar 27% dintre respondenţi considerând că eforturile guvernului de a o combate sunt eficace şi numai 34% dintre ei apreciind că sunt suficiente condamnări ale faptelor de corupţie care să constituie un factor de descurajare pentru comiterea acestora. Alte date statistice pentru România sunt publicate în fişa de ţară, disponibilă în pagina: Înregistrarea conferinţei de presă susţinute de comisarul european pentru afaceri interne Cecilia MALMSTRÖM poate fi urmărită în pagina: Ştiri UE pe scurt Vicepreședintele Comisiei Europene Maroš Šefčovič în vizită oficială în România * Sursa: Vicepreședintele Comisiei Europene și comisar pentru relaţii interinstituţionale şi administraţie Maroš Šefčovič va efectua o vizită oficială în România luni, 10 februarie Detalii... Viitorul Europei: dna vicepreşedinte Viviane Reding urmează să participe la o dezbatere publică la Londra Viitorul Europei, drepturile cetățenilor și redresarea după criza economică sunt câteva dintre subiectele care vor fi discutate la cel de al 44-lea dialog cu cetățenii (a se vedea anexa) la care vor participa doamna Viviane Reding, vicepreședintele Comisiei Europene, domnul David Lidington, ministrul britanic al afacerilor europene, și aproximativ 400 de cetățeni, care va avea loc la Londra la 10 februarie Detalii... Mediu: Comisia lansează o consultare cu privire la modul în care UE poate lupta împotriva creşterii dramatice a traficului cu specii sălbatice de faună şi floră Comisia a lansat o consultare publică cu privire la modul în care UE poate fi mai eficace în combaterea traficului cu specii sălbatice. Aceasta vine ca răspuns la recenta creștere la nivel global a braconajului și a comerțului ilegal cu specii sălbatice, care se află în prezent la niveluri fără precedent pentru unele specii. De exemplu, în 2013 în Africa de Sud au fost braconați peste de rinoceri, în comparație cu 13 în 2007, iar cornul de rinocer este acum mai valoros decât aurul. UE este o piață de destinație majoră și un important punct de tranzit pentru produsele ilegale din specii sălbatice, iar crima organizată joacă un rol din ce în ce mai substanțial în acest domeniu. Detalii... Juvenes Translatores : Andreea Florina Săndiţă se numără printre câştigătorii concursului european pentru tinerii traducători Au fost anunțate numele câștigătorilor concursului anual pentru tinerii traducători din UE ( Juvenes Translatores ), organizat de Comisia Europeană și dedicat elevilor de liceu. La concurs au participat peste de adolescenți din 750 de școli, iar lucrările lor au fost notate de traducătorii Comisiei. Câștigătoarea din România se numește Andreea Florina Săndiță și este elevă în clasa a XI-a la Colegiul Național Radu Greceanu din Slatina, județul Olt. Andreea va fi invitată la ceremonia de decernare a premiilor de la Bruxelles, în data de 8 aprilie, cu ocazia căreia câștigătorii (câte unul din fiecare stat membru) vor primi un trofeu din partea dnei Androulla Vassiliou, comisarul european pentru educație, cultură, multilingvism și tineret. Detalii... Anul 8 Numărul februarie, 2014 PAGINA 13

14 Detenţia: Comisia face apel la statele membre să transpună normele stabilite de comun acord pentru persoanele condamnate sau care urmează să fie judecate în altă ţară din UE Normele comune privind aspecte legate de detenție, adoptate în unanimitate de statele membre, au fost transpuse numai în aproximativ jumătate din cele 28 de țări ale UE, potrivit unui nou raport al Comisiei Europene. În raport se analizează transpunerea a trei decizii-cadru distincte ale UE, care vizează (1) transferul de deținuți, (2) măsurile de probațiune și sancțiunile alternative și (3) ordinul european de supraveghere judiciară. Conform acestor trei acte legislative, pedepsele cu închisoarea, deciziile de probațiune sau sancțiunile alternative și măsurile de supraveghere judiciară în faza premergătoare judecății pot fi executate într-o altă țară din UE decât cea în care o persoană a fost condamnată sau în care urmează să fie judecată. Aceasta poate fi țara a cărei cetățenie o deține, în care își are reședința obișnuită sau o altă țară din UE cu care persoana are legături strânse. Detalii... Libera circulaţie: Comisia Europeană îi invită pe primari să poarte discuţii cu privire la provocările din acest domeniu şi să facă schimb de bune practici Peste 100 de primari și reprezentanți ai autorităților locale din întreaga Europă se vor întâlni la Bruxelles la 11 februarie pentru a discuta despre provocările și oportunitățile actuale privind libera circulație în Uniunea Europeană. Conferința primarilor, organizată în comun de către Comisia Europeană și Comitetul Regiunilor, reprezintă pentru autoritățile locale un prilej de a împărtăși idei și de a face schimb de bune practici în ceea ce privește aplicarea normelor în materie de liberă circulație. Primarii vor discuta, de asemenea, despre provocările existente la nivel local care sunt legate de libera circulație. Această reuniune se înscrie în seria celor cinci acțiuni prezentate de Comisia Europeană la 25 noiembrie 2013, menite să consolideze dreptul la liberă circulație în UE și să încurajeze, în același timp, statele membre să valorifice avantajele pe care le presupune exerci Detalii... Mediu: campania Generation Awake spune Stop risipei de deşeuri! Cea mai recentă etapă a campaniei Generation Awake, desfășurată de Comisia Europeană, se concentrează asupra consecințelor economice, sociale și personale, precum și din punct de vedere al protecției mediului, ale utilizării resurselor într-un mod nesustenabil. Campania are drept obiectiv conștientizarea de către consumatori a consecințelor pe care tiparele lor de consum le au asupra resurselor naturale, prezentând beneficiile deciziei de a acționa diferit. Detalii... Declaraţie în urma vizitei FMI şi Comisiei Europene Echipele Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene s-au aflat în vizită la Bucureşti în perioada 21 ianuarie 4 februarie 2014, pentru discuţii privind prima şi a doua evaluare, combinate, în cadrul programului economic sprijinit the FMI prin Acordul Stand-By, precum şi pentru actualizarea situaţiei programului preventiv cu Uniunea Europeană privind balanţa de plăţi. Detalii... Comisia Europeană prezintă primul raport al UE privind combaterea corupţiei Corupția continuă să fie o provocare pentru Europa. Corupția este un fenomen care afectează toate statele membre ale UE și costă economia europeană aproximativ 120 de miliarde de euro pe an. Statele membre au avut numeroase inițiative în ultimii ani, însă rezultatele sunt inegale și ar trebui să se intensifice eforturile pentru prevenirea și pedepsirea faptelor de corupție. Acestea sunt câteva dintre concluziile primului raport al UE privind combaterea corupției, publicat de Comisia Europeană. Detalii... Sursa:RCE - INFORMAŢII UTILE Au fost stabilite alocarile financiare nete pentru programele operationale aferente perioadei In perioada , Romania va beneficia de o alocare totala de circa 28 de miliarde de euro din fondurile structurale si de coeziune si FEADR. Din aceasta suma, 21 de miliarde de euro vor fi alocate programelor operationale finantate din fonduri structurale, iar 7.5 miliarde vor reveni Programului National de Dezvoltare Rurala. In ceea ce priveste programele finantate din fonduri structurale, alocarile sunt urmatoarele: Anul 8 Numărul februarie, 2014 PAGINA 14

15 9.1 miliarde euro pentru Programul Operational Infrastructura Mare 6.5 miliarde euro pentru Programului Operational Regional; 3.6 miliarde euro pentru Programul Operational Capital Uman; 1.26 miliarde euro pentru Programul Operational Competitivitate; 382 milioane euro pentru Programul Operational Capacitate Administrativa; 300 milioane de euro pentru Programul Operational Asistenta Tehnica. Documentul continand situatia alocarilor financiare nete a fost facut public astazi, in cadrul celei de-a sasea reuniuni CIAP si poate fi consultat pe pagina de Facebook a Coalitiei ONG-uri pentru Fonduri Structurale. Descarca Situatia alocarilor financiare nete * Sursa: Start la garantiile pentru tineri : Peste 38 milioane lei din fonduri europene pentru de tineri cu varste intre 15 si 24 ani Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice a lansat, pe 5 februarie 2014, doua proiecte-pilot cofinantate din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane , care preced schema Garantii pentru tineri. Conceptul de garantie pentru tineri urmareste ca tinerii cu varsta mai mica de 25 de ani, care si-au pierdut locul de munca sau care nu au reusit sa se angajeze dupa terminarea studiilor, sa primeasca, in decurs de 4 luni de la inregistrarea la agentiile pentru ocuparea fortei de munca sau la centrele de garantii pentru tineret, o oferta de buna calitate de angajare, de continuare a educatiei, intrare in ucenicie sau efectuarea unui stagiu. Proiectele-pilot Garantii pentru TINEri! si Investitia in tineri, investitia in viitorul nostru! se deruleaza in perioada 23 decembrie iunie 2015 si se adreseaza exclusiv tinerilor cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani. Cele de persoane selectate vor beneficia de un plan de actiune personalizat, corespunzator nevoilor identificate, constand in acces la servicii integrate de informare, consiliere si orientare, formare profesionala (cursuri de calificare acreditate de Autoritatea Nationala pentru Calificari), ucenicie, prospectare si mediere, in vederea ocuparii unui loc de munca si asistenta in initierea de afaceri independente. Concret, peste de tineri vor urma cursuri de calificare de nivelul 1 (360 ore) sau nivel 2 (720 ore), alti 376 vor participa la stagii-pilot de ucenicie si peste de tineri vor beneficia de cursuri de dezvoltare a competentelor antreprenoriale. Cele mai bune 144 de idei de afaceri vor fi premiate, iar autorii lor indrumati in initierea de afaceri independente. Mai mult, pentru cresterea gradului de informare in randul cetatenilor, autoritatilor publice locale si a angajatorilor in ceea ce priveste oportunitatile de angajare a tinerilor, vor fi infiintate 22 de centre judetene si 4 regionale, vor fi organizate o serie de evenimente si campanii de informare locale si nationale, precum si 20 de targuri de locuri de munca. Se estimeaza ca pana la 30 iunie 2015, odata cu finalizarea proiectelor, un numar de 600 de tineri sa fie deja angajati. Proiectul-pilot Garantii pentru TINEri! se deruleaza in parteneriat cu Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania, Asociatia Patronatul Tinerilor Intreprinzatori din Romania si Blocul National Sindical. Cu un buget de ,97 lei, acopera regiunile de dezvoltare Bucuresti-Ilfov, Sud-Vest Oltenia, Sud Muntenia si Sud-Est. Proiectul-pilot Investitia in tineri, investitia in viitorul nostru! este implementat in parteneriat cu BPI Management Consulting Romania, Asociatia Profesionala Neguvernamentala de Asistenta Sociala ASSOC din Baia Mare si Fundatia Ecologica Green din Iasi si acopera regiunile de dezvoltare Nord-Est, Nord-Vest, Centru si Vest. Bugetul alocat este de lei. Pentru alte detalii despre cele doua proiecte-pilot, persoane de contact: Anul 8 Numărul februarie, 2014 PAGINA 15

16 Veronica Stoicea, manager proiect ( proiectul Garantii pentru TINEri!, regiunea Sud ; Stefania Andreescu, manager public ( implementareproiecte@mmuncii.ro) proiectul Investitia in tineri, investitia in viitorul nostru!, regiunea Nord. Sursa: Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, preluare OPORTUNITĂŢI DE FINANŢARE Teodorovici: Drafturile programelor operationale pentru vor fi publicate pana la finalul lunii februarie Ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici, sustine ca Acordul de Parteneriat va fi transmis CE pentru analiza si aprobare pana la finalul acestei luni, intr-o forma care va integra atat contributia Comitetului Interinstitutional pentru Acordul de Parteneriat (CIAP), cat si observatiile si comentariile primite de la Comisia Europeana. Declaratia a fost facuta in cadrul celei de-a sasea reuniuni a Comitetului Interinstitutional pentru Acordul de Parteneriat, organizata îm 4 februarie. Totodata, ministrul a declarat ca programele operationale pentru perioada vor fi publicate pe site-ul ministerului pana la finalul lui februarie, spre consultare, astfel incat toti cei interesati sa isi poata aduce contributia la definitivarea acestor documente foarte importante. Dupa integrarea tuturor observatiilor, la finalul lunii martie, programele operationale vor fi trimise Comisiei Europene. Conform ministrului fondurilor europene, Romania va putea lansa apeluri de proiecte pe noile programe operationale inainte ca documentele sa fie aprobate in mod oficial de catre Comisia Europeana. Este o schimbare de abordare care cu siguranta va aduce si un nivel de cheltuieli destul de ridicat inca din primul an al noului cadru financiar, a adaugat primul ministru Victor Ponta, prezent la reuniunea CIAP. Primul ministru a subliniat si faptul ca, in perioada Romania beneficiaza de o alocare de numai 21 miliarde de euro, care, raportata la numarul de locuitori, este mult mai mica decat cea a altor state membre UE, precum Cehia, Ungaria, Slovacia, Polonia, Lituania sau Croatia. Aceasta este situatia, trebuie sa ne adaptam si sa incercam sa folosim acesti bani, a declarat Ponta. Sursa: Guvernul Romaniei preluată de EURO PUBLICAŢII Acum puteti consulta buletinul informativ al programului de cooperare teritoriala URBACT II din luna ianuarie 2014 Programul de cooperare teritorială URBACT II, prin Secretariatul Programului, a lansat buletinul informativ al lunii IANUARIE. Acesta este disponibil în limba română pe pagina Punctului Naţional de Diseminare URBACT II INCD URBAN-INCERC şi pe pagina dedicată programului URBACT de pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Buletinul informativ URBACT al lunii ianuarie începe printrun editorial al Directorului Secretariatului URBACT, Emmanuel Moulin, urmat sugestiv de un articol în care Melody Houk, managerul Departamentului Proiecte şi Capitalizare URBACT II, ne spune ce anume se întâmplă odată cu finalizarea unui proiect URBACT şi ce rezultate concrete putem aştepta după trei ani de schimburi şi cunoaştere la nivel transnaţional. Cea de-a doua parte Anul 8 Numărul februarie, 2014 PAGINA 16